Stiri 17 decembrie 2019 CURSUL DE SCHIMB 17.12.2019

1 EUR 4.7769

1 USD 4.2831

Vreme deosebit de calda! Prognoza agrometeo – 17-23 decembrie In dec.

17, 2019 

Caracteristici meteorologice

În această perioadă va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit, pe întreg teritoriul agricol.Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 1…15°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…12°C, la nivelul întregii țări.Temperatura maximă a aerului se va încadra între 6…20°C, în majoritatea zonelor de cultură.Temperatura minimă a aerului va oscila între -5…10°C în aproape toată țara,

1

posibil mai scăzută în zonele depresionare.Se întrevăd precipitații sub formă de ploi locale pe întreg teritoriul agricol al țării, fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului. De asemenea, în zonele joase și de luncă vor fi condiţii de producere a ceții.

Caracteristici agrometeorologice Conținutul de umiditate în stratul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, va prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și local extremă, în Transilvania, Banat, pe suprafețe agricole extinse din Dobrogea, Crișana, Muntenia, nordul, centrul, estul și sud-estul Moldovei, izolat în sudul Olteniei. Rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în cea mai mare parte a Olteniei, local vestul, centrul, estul și sudul Moldovei, nordul și centrul Munteniei, izolat în estul și sud-estul Dobrogei, vestul Crișanei, nordul Maramureșului.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole Pe fondul regimului termic favorabil din aer şi sol, procesele de creştere şi dezvoltare ale speciilor de toamnă vor evolua în general normal, îndeosebi în zonele de câmpie, iar în depresiuni, ritmurile de vegetaţie vor fi mai lente, local fiind posibilă stagnarea temporară a acestora.

În funcţie de data semănatului şi precocitatea hibrizilor, la culturile de toamnă (orz şi grâu) se vor semnala răsărirea, apariţia frunzei a treia şi înfrăţirea (10-100%), la nivelul întregii ţări. Pe ansamblu, starea de vegetaţie a plantelor va fi medie şi bună în semănăturile efectuate în epoca optimă, respectiv medie şi slabă în culturile înfiinţate tardiv şi pe terenurile unde se vor menţine deficite de umiditate în sol.

Sub aspect fenologic, rapiţa va parcurge predominant faza de înfrunzire (6-16 frunze), cu o uniformitate şi vigurozitate a plantelor în general bună şi medie. Pomii fructiferi şi viţa de vie îşi vor continua repausul biologic, speciile având în general o bună rezistenţă la condiţiile de iernare. Pe ansamblu, lucrările agricole specifice (arături, fertilizări, etc.) se vor desfăşura cu dificultate datorită precipitaţiilor prognozate.

Recomandări de specialitate

Verificarea sistematică a viabilităţii plantelor la cerealierele de toamnă; Efectuarea arăturilor adânci, îndeosebi pe terenurile agricole unde

umiditatea solului permite intrarea utilajelor în câmp; Aplicarea îngrăşămintelor minerale complexe (fosfor şi potasiu) la

culturile cerealiere de toamnă;

2

Lucrǎri de întreţinere (administrarea îngrăşămintelor organice, arături, îngropatul viilor) în plantaţiile pomi-viticole.

Ministrul Oros continua intalnirile cu grupurile de fermieri. Care este scopul acestora Decembrie 17, 2019

Ministrul Nechita Adrian Oros si secretarul de stat Florian-Emil Dumitru au continuat seria intalnirilor de lucru cu membrii celor mai reprezentative asociatii si federatii.

Astfel, miercuri, 11 decembrie 2019, s-au desfasurat reuniuni cu reprezentanti din sectorul apicol, avicol, de crestere a suinelor si ovinelor pentru discutii asupra principalelor probleme cu care se confrunta fermierii. La discutii au participat, de asemenea, directorii directiilor tehnice de specialitate, alaturi de experti din cadrul MADR si ai institutiilor din subordine.

La toate cele patru intalniri, conducerea MADR a subliniat faptul ca expertiza mediului asociativ va sprijini Ministerul in conturarea unor politici agricole in beneficiul fermierilor si, totodata, i-a asigurat pe cei prezenti de intreaga colaborare si deschidere din partea MADR pentru identificarea unor solutii viabile pentru dezvoltarea agriculturii romanesti.

In deschiderea discutiilor cu reprezentantii sectorului apicol secretarul de stat Emil Dumitru a evidentiat utilitatea organizarii acestei intalniri pentru cunoasterea problemelor din domeniu care necesita solutionare si discutarea acestora impreuna cu directiile de specialitate, instiintarea membrilor formelor asociative cu privire la demersurile intreprinse de MADR referitoare la autorizarea temporara pentru utilizarea neonicotinoidelor in tratamentul semintelor de floarea soarelui si porumb si a subliniat importanta de a identifica puncte comune de interes si de a conlucra la definitivarea actului normativ referitor la Programul National Apicol (PNA).

Secretarul de stat a afirmat ca propunerile si sugestiile transmise de catre membrii mediului asociativ in sectorul apicol au reprezentat o contributie la elaborarea Legii apiculturii si si-a exprimat aprecierea cu privire la rezultatul si forma acesteia in satisfacerea exigentelor sectorului. Totodata, secretarul de

3

stat i-a indemnat pe membrii asociatiilor sa propuna un mod de lucru pentru stabilirea unui grafic de masuri si actiuni concrete.

Directorul Directiei pentru Politici in Sectorul Zootehnie din cadrul MADR a informat ca valoarea sprijinului dedicat apiculturii din Romania va creste la 31.492.100 euro pentru cei trei ani de derulare ai Programului, potrivit deciziei din partea Comisiei Europene, urmand ca in cel mai scurt timp proiectul de Hotarare de Guvern pentru aprobarea PNA-ului sa fie pus in dezbatere publica. In incheierea discutiilor s-a agreat organizarea unor grupuri de lucru tehnice in vederea elaborarii legislatiei pentru sectorul apicol din Planul National Strategic si transmiterea in scris a propunerilor de catre asociatiile de profil, pentru crearea unui parteneriat constructiv si fructuos.

In cadrul celei de-a doua intalniri, cu reprezentantii sectorului avicol, secretarul de stat Emil Dumitru a subliniat ca acest sector a inregistrat un progres semnificativ, specificand totodata ca este necesara prioritizarea reproductiei. Referitor la combaterea practicilor comerciale neloiale, asociatiile au propus o colaborare inter-institutionala mai stransa, in vederea asigurarii unui mediu concurential corect. In acest context, secretarul de stat a afirmat necesitatea de a construi un mecanism de verificare si control credibil.

In vederea cresterii gradului de informare a populatiei, secretarul de stat a mentionat ca este necesar sa se realizeze  noi campanii pentru constientizarea si responsabilizarea cetatenilor in privinta PPA. Totodata, oficialul a relevat necesitatea unei mai bune cooperari interinstitutionale pentru a eficientiza masurile de preventie si combatere a PPA. De asemenea, Emil Dumitru a evidentiat necesitatea de a identifica o solutie viabila astfel incat fermele sa-si poata comercializa produsii sanatosi proveniti din ferme.

Printre problemele si prioritatile sectorului ovin amintim: infiintarea camerelor agricole, elaborarea unui program pentru atragerea tinerilor in zootehnie, revitalizarea liceelor agricole, modificarea legii pajistilor, concesionarea pasunilor, sprijinul cuplat zootehnic, accesul pe piata – crearea de facilitati pentru comercializarea produselor, sprijin pentru tinerii fermieri, solutii pentru atragerea tinerilor in zonele montane si combaterea depopularii satelor, sustinerea exporturilor si deschiderea de noi piete.

Ministrul Nechita-Adrian Oros si-a exprimat dorinta ca MADR cu sprijinul tuturor actorilor implicati sa creeze un Plan National Strategic fundamental care sa cuprinda toate aspectele esentiale, astfel incat in viitoarea programare financiara, 2021-2027, Romania sa sustina crearea de cooperative pentru fermierii mici si mijlocii, prioritar fiind sectorul zootehnic, astfel incat sa reusim sa trimitem peste hotare produse cu valoare adaugata si sa reducem exportul de materie prima. Totodata, ministrul a afirmat ca trebuie sa facem

4

impreuna efortul de a consolida pietele de export, in acest sens fiind utila prezenta unor atasati agricoli in zonele de interes care sa cunoasca specificul pietei si noile oportunitati si sa le comunice celor interesati. In acest context, ministrul Oros a subliniat ca este necesar ca fermierii sa realizeze productii livrabile si de calitate, pentru a satisface cerintele partenerilor comerciali. De asemenea, este important ca fermierii crescatori de animale sa fie uniti pentru a putea negocia un pret cat mai bun pe pietele externe.

Ministrul Oros a declarat ca solutia cea mai buna pentru invatamantul agricol este crearea unui cadru legislativ pentru sustinerea invatamantului dual. Astfel, a evidentiat necesitatea ca agentii economici sa fie sustinuti prin facilitati fiscale pentru a oferi formare practica celor interesati si si-a exprimat speranta ca prin parteneriatul public-privat tinerii sa fie incurajati sa lucreze in agricultura imediat dupa terminarea studiilor din domeniul agricol.

In incheiere, ministrul a transmis ca MADR acorda o atentie deosebita zootehnizarii agriculturii si procesarii produselor agricole si incurajeaza asocierea fermierilor, pentru ca acestia sa beneficieze de facilitati si sa inregistreze progres si competitivitate.

APIA si SUBVENTII

Stadiul plăților APIA aferente anului de cerere 2019 Marți, 17 Decembrie 2019 Subventii APIA

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de data de 2 decembrie și până în prezent, au fost autorizați pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019, un număr de 719.895 fermieri (ceea ce reprezintă 85,25 % din numărul fermierilor eligibili la plata regulară) cu suma totală de 597,2 milioane euro, astfel: - 520,5 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); - 63,98 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR); - 12,72 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Plățile se vor derula în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți. Reamintim faptul că, în perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost

5

autorizate plăți în avans aferente Campaniei 2019 în suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans. Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: - 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); - 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală). Sursa: apia.org.ro

PLAFONAREA SUBVENȚIILOR LA 150.000 DE EURO pentru FERMELE MARI CU CAPITAL STRĂIN! Agroinfo  17 decembrie 2019 - SUBVENȚIILE FERMIERILOR. Ministrul român al agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a discutat astăzi, 17 decembrie 2019, la Bruxelles, în cadrul unei bilaterale, cu ministrul polonez al agriculturii, Krzysztof Ardanowski. Polonia aplică, în prezent, plafonarea subvențiilor agricole la 150.000 de euro doar pentru fermele mari cu capital străin care se pot susține singure pe piață. În schimb, ajutorul financiar este mai mare pentru fermele mici, de familie, și tinerii fermieri.

Ministrul Adrian Oros a discutat cu omologul său despre acest model polonez pentru plafonarea subvențiilor agricole, model care s-ar putea aplica și în România. Ministrul polonez al agriculturii i-a spus omologului său român și despre modul în care aplică plata redistributivă, dar și despre creșterea ajutorului pentru fermele de familie și tinerii fermieri. Ministerul Agriculturii a transmis un comunicat pentru AGROINFO:

"În marja Consiliului AGRIFISH desfășurat între 16-17 decembrie a.c. la Bruxelles, Polonia a solicitat României o întâlnire bilaterală în cadrul căreia s-au abordat teme de interes comun precum alocarea financiară pentru agricultură din cadrul CFM în perioada 2021-2027, plafonarea plăților directe, plata redistributivă, susținerea fermelor de familie și a tinerilor fermieri, precum și elaborarea Planurilor Naționale Strategice.

6

Din partea Poloniei au participat Krzysztof Ardanowski, ministru (în foto alături de ministrul Adrian Oros), Zofia Krzyzanowska, consilier general în cadrul Ministerului agriculturii, Waldemar Guba, Director Departament Strategie si Analiză, Adam Kraina, consilier cabinet ministru, Joanna Horyza, CSA.

Delegația României a fost condusă de minstrul Agriculturii, Adrian Oros. La reuniunea bilaterală au participat Robert Chioveanu,președinte ANSVSA, Achim Irimescu, Comitetul Special Agricol, Ana Maria Popa și Emilia Mohan, atașați pentru agricultură.

Discuțiile au vizat continuarea și accelerarea procesului de convergența externă a plăților directe din perspectiva raportării tuturor statelor membre la același nivel de ambiție de mediu și climă propus de Comisie. Cei doi miniștri au agreat continuarea eforturilor comune în identificarea celei mai bune abordări pentru ca fermierii din România și Polonia să beneficieze de subvenții cât mai echitabile în raport cu noile cerințe ale PAC. Un asemenea demers este susținut atât de Statele Visegrád precum și de Țările Baltice.

Discuțiile au vizat, de asemenea, plafonarea plăților directe și plata redistributivă. Polonia aplică în prezent o plafonare la 150.000 euro impusă fermelor mari cu capital străin care se pot susține singure pe piață. Plata redistributivă de 8% a fost concepută pentru a consolida segmentul de ferme între 3-30 ha, identificate ca fiind exploatațiile care dețin cel mai important potențial în menținerea viabilității și vitalității zonelor rurale.

Susținerea fermelor de familie și a tinerilor fermieri reprezintă o prioritate pentru ambele state membre. Dezvoltarea reală a zonelor rurale rămâne o prioritate primordială, a reiterat Ministrul român al Agriculturii, fapt care impune menținerea unui buget consistent pentru Pilonul 2.

La inițiativa ministrului român al Agriculturii, cei doi miniștri au convenit intensificarea colaborării privind elaborarea Planurilor Naționale Strategice.

În cadrul bilateralei, partea românã a adus în discutie și problematica pestei porcine africane. România și Polonia au agreat realizarea unui schimb de experiențe privind accesarea fondurilor europene precum și continuarea

7

colaborîrii la nivel tehnic prin intermediul șefilor serviciilor veterinare", precizează comunicatul transmis de Ministerul Agriculturii pentru AGROINFO.

PLĂȚI pentru FERMIERII PĂGUBIȚI în urma ATACURILOR SĂLBĂTICIUNILOR! Agroinfo 17 decembrie 2019 - ATAC SĂLBĂTICIUNI! Este lege! Parlamentul României a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. Potrivit noilor prevederi, fermierii care au culturile agricole distruse de animale sălbatice sau crescătorii de animale care au suferit pagube ca urmare a atacurilor sălbăticiunilor sunt despăgubiți în termen de maxim 40 de zile de la constatarea pagubelor. Cine plătește despăgubirile?

AGROINFO vă pune la dispoziție modificările care s-au făcut în Legea vânătorii legate de acordarea despăgubirilor în urma atacurilor animalelor sălbatice:

„Art. 13. – (1) Pentru pagubele şi/sau daunele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, se acordă despăgubiri.

Despăgubirile pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 (mistreți, căprioare, iepuri, dihori, șacal, vulpe, ciori, lișițe, rațe sălbatice etc.) se suportă după cum urmează:

a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice şi în intravilan – de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile pentru prevenirea pagubelor;b) pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă – de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

(3) Pentru situaţiile în care gestionarul şi-a realizat cota de recoltă pe sezonul încheiat, a asigurat hrana complementară, apa după caz, şi a efectuat 3 acţiuni de îndepărtare a faunei cinegetice la solicitarea utilizatorului terenului agricol, iar proprietarul a recoltat cultura agricolă până pe 15 decembrie a anului în curs, cu excepţia pachetelor de agro-mediu, despăgubirile pentru pagubele produse de exemplare din speciile de faună cinegetică cuprinse în anexa nr. 1, se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, prin structurile teritoriale de specialitate, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

8

(4) Proprietarii de culturi agricole/silvice nu sunt obligați să asigure paza culturile agricole/silvice și să amplaseze mijloace de îndepărtat exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic.

(5) Despăgubirile pentru pagubele şi/sau daunele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 (urși, lupi, râs, hamster etc.) se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie. Dacă există un protocol interinstituţional cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, plata se poate face şi prin intermediul consiliului judeţean.

(6) Gestionarii fondurilor cinegetice care intervin în baza derogării acordate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului în vederea relocării unui exemplar din speciile de faună cuprinse în anexa nr. 2 vor primi despăgubiri ce vor fi suportate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului. Dacă există un protocol interinstituțional cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, plata se poate face și prin intermediul consiliului județean. Modalitatea de calcul a despăgubirilor se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

(7) Despăgubirile pentru pagubele produse în urma accidentelor de circulaţie în care sunt implicate exemplare din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 se suportă de către administratorul drumului, dacă nu sunt montate indicatoare «atenţie animale» sau de către conducătorul autovehiculului în cazul existenţei acestui indicator.

(8) Constatarea pagubelor, evaluarea acestora şi stabilirea răspunderii civile se realizează de către comisia de constatare în termen de maximum 72 de ore de la depunerea cererii scrise de către persoana păgubită, la unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căreia s-a produs paguba şi/sau dauna.

(9) Plăţile despăgubirilor către beneficiari se fac în termen de maximum 30 de zile de la data comunicării deciziei de plată de către conducătorul structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare sau ale autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în funcţie de domeniul de competenţă. Decizia de plată se emite în termen de 10 zile lucrătoare de la constatarea pagubelor şi/sau daunelor.”

După articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 131, cu următorul cuprins:„Art. 131. – (1) În cazul atacurilor exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 și 2, soldate cu rănirea/decesul unei persoane fizice, se vor acorda victimei despăgubiri de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare și/sau de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu, care vor acoperi cheltuielile de spitalizare, cheltuielile de înmormântare, veniturile nete nerealizate în perioada în care victima a fost în incapacitate

9

temporară de muncă, de la momentul producerii incidentului, precum şi daune morale.(2) Daunele morale prevăzute la alin. (1) vor fi proporţionale cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut. În cazul în care victima nu este salariată se va acorda o sumă proporţională cu echivalentul salariului minim pe economie obţinut de o persoană în activitate.(3) În cazul decesului, se vor acorda sume compensatorii pentru familia victimei, reprezentând echivalentul unui salariu minim pe economie până la vârsta pensionării.”

Legea vânătorii a fost adoptată de Camera Deputaților, for decizional, pe data de 11 decembrie 2019. Legea intră în vigoare după ce este promulgată de președintele Klaus Iohannis și publicată în Monitorul Oficial.

ANUNȚ APIA DE ASTĂZI! SUMA TRANSFERATĂ ÎN CONTURILE FERMIERILOR! Agroinfo 17 decembrie 2019 - COMUNICAT. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de data de 2 decembrie și până în prezent, au fost autorizați pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019, un număr de 719.895 fermieri (ceea ce reprezintă 85,25 % din numărul fermierilor eligibili la plata regulară) cu suma totală de 597,2 milioane euro.

Suma transferată în conturile fermierilor provine din următoarele fonduri:

- 520,5 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);- 63,98 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);- 12,72 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Plățile se vor derula în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți.

Reamintim faptul că, în perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate plăți în avans aferente Campaniei 2019 în suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

10

- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

 

Plati finale APIA: Peste 700.000 fermieri au banii in conturi In dec. 17, 2019 

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de data de 2 decembrie și până în prezent, au fost autorizați pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019, un număr de 719.895 fermieri (ceea ce reprezintă 85,25 % din numărul fermierilor eligibili la plata regulară) cu suma totală de 597,2 milioane euro, astfel:

– 520,5 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

– 63,98 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

– 12,72 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Plățile se vor derula în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți.

Reamintim faptul că, în perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate plăți în avans aferente Campaniei 2019 în suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

– 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

– 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr.

11

1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

MADR: MADR organizează Târg de Crăciun între 19-23 decembrie Marți, 17 Decembrie 2019 12:52

În pragul Sărbătorilor de iarnă, în perioada 19 - 23 decembrie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale își deschide porțile pentru a găzdui un Târg de Crăciun, o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești, la care sunt invitați toți cei care vor să redescopere tradiția bucatelor specifice Crăciunului.

Consumatorii vor putea regăsi preparate tradiționale, produse obținute conform unor rețete consacrate atestate de MADR, sau ale căror denumiri sunt recunoscute la nivelul Uniunii Europene, din arealul zonei montane, ori produse specifice care păstrează autenticitatea, transmisă din generație în generație, pregătite pentru masa de Crăciun. Expoziția va oferi și alte produse alimentare din areale geografice ale României: Maramureș, Moldova, Transilvania, Muntenia, Oltenia, Dobrogea etc.

Îi invităm pe toți cei care cunosc gustul inconfundabil al preparatelor tradiționale românești de Crăciun să găsească la acest târg o gamă variată de produse din carne de porc, dar și cozonaci, brânzeturi sau vinuri pregătite și expuse de peste 30 producători de produse alimentare pentru masa de sărbători de iarnă, din județele: Alba, Argeș, Arad, Brașov, Bihor, Botoșani, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Harghita, Iași, Ilfov, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Sibiu, Tulcea, Vâlcea, Vrancea și municipiul București.

Vom redescoperi gustul bucatelor tradiționale din diferite regiuni ale României, al produselor din carne (caltaboș, tobă de casă, lebăr, cârnați de porc proaspeți și afumați, slănină afumată, jumări, jambon afumat, mușchi afumat, pastramă de porc, sloi/tocan de oaie și mititei), al produselor din lapte (brânză, smântână, cașcaval, telemea, urdă, brânză de burduf în coajă de brad și în membrană naturală, caș, cașcaval Rucăr și cașcaval Dalia etc.), al produselor din pește (batog de crap argintiu și de somn, pastramă de crap argintiu și de somn, sardeluțe, scrumbie marinată, zacuscă cu pește etc.), al produselor de panificație și patiserie (cozonaci, plăcintă cu dovleac, plăcintă cu brânză etc.), al siropurilor, gemurilor sau dulcețurilor de fructe, al diferitelor sortimente de zacuscă, uleiuri aromate, cosmetice naturale și altele.

Produsele românești renumite, precum Cârnații de Pleșcoi, Telemeaua de Sibiu, Scrumbia de Dunăre afumată, produse care beneficiază de sistemul de calitate europeană „Indicație Geografică Protejată - I.G.P și Telemeaua de

12

Ibănești “Denumire de Origine Protejată” -  D.O.P vor încânta vizitatorii la acest eveniment. De asemenea, se vor regăsi şi alte produse aflate în curs de dobândire a protecției la nivelul Uniunii Europene, cum ar fi Plăcinta dobrogeană, Salata cu icre de știucă Tulcea (în curs de dobândire IGP) și Salată tradițională cu icre de crap (în curs de dobândire STG). La eveniment vor fi prezenți și producători de fructe, de miere (polen, faguri, propolis) precum și producători de palincă şi de diferite sortimente de vin de origine controlată.

Ministrul Nechita-Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, joi 19 decembrie, la ora 11.00. Programul de vizitare al târgului este între orele 8.00 – 18.00, iar în ultima zi, 23 decembrie, producătorii vă așteaptă până la ora 16.00.

ALTELE

Reduceri de personal la MADR! ”Vom functiona cu trei secretari de

stat”In dec. 17, 2019 

Ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, susţine că instituţia va funcţiona cu trei secretari de stat, faţă de cinci anterior, în prezent fiind ocupate două posturi, un secretar de stat numit recent de premierul Ludovic Orban, în persoana lui Emil Dumitru, şi unul păstrat din fosta structură a ministerului, respectiv Claudiu Sorin Mareş, informează AGERPRES.

Acesta a precizat că persoana care va ocupa viitorul post de secretar de stat va fi în mod sigur un agricultor.

„Un secretar de stat a fost într-adevăr păstrat. Guvernul acesta este foarte minoritar în Parlament. El se ocupă în continuare de Relaţia cu Parlamentul. Eu aş vrea să am patru secretari de stat, nu ştiu câţi o să primesc, pentru că suntem un guvern destul de auster. Anterior, aici au fost cinci secretari de stat şi un subsecretar de stat şi am zis să mergem la jumătate, să avem măcar trei. (…) Am mai multe propuneri pentru acest post vacant, dar nu pot să vă spun nume deocamdată. Vă pot spune că în mod sigur este agricultor. Este suficient

13

că sunt eu veterinar, restul trebuie să fie agricultori”, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii.Recent, pe funcţia de secretar general în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost numit Ionuţ Cătălin Nica.

Oros a mai spus că a găsit în Ministerul Agriculturii multe dintre funcţiile importante din direcţii neocupate sau oamenii veniţi prin delegare, iar această tactică s-a perpetuat luni sau chiar ani de zile.

„În Ministerul Agriculturii sunt destul de multe funcţii de şef, dar foarte multe dintre funcţiile mari nu au fost ocupate. Cred că a fost o tactică să nu fie ocupate, pentru că toate sunt vacante şi toţi sunt delegaţi. Ori a fost o tactică să îi ţii acolo doar pe şase luni şi să le spui tot timpul, dacă nu faci te schimbăm, ori este cealaltă variantă, dar nu vreau să fiu prea dur: erau atât de slabi încât nu puteau să ia niciun un examen aranjat. De ce să ţii un om pe o funcţie aşa importantă, luni de zile sau ani de zile? Vă dau câteva exemple: director general adjunct la Inspecţii, două posturi vacante, Direcţia Îmbunătăţiri funciare şi fond funciar – vacant, Direcţia Generală de Buget-Finanţe – vacant”, a subliniat oficialul MADR.

Ministrul a anunţat că până la începutul lunii ianuarie va finaliza evaluarea capacităţii administrative a MADR şi în instituţiile subordonate, pentru a vedea exact unde sunt minusuri de personal şi care sunt zonele în care oamenii „se cam calcă pe picioare”.

Întrebat câţi angajaţi sunt la ora actuală în structurile MADR, Oros a precizat că, în total, pe toate structura agricolă sunt 14.239 de angajaţi, din care 707 sunt în aparatul central.

Bugetul 2020 în Strategia fiscală: 4 ministere importante ar putea primi mai puţin decât în 2019 (cursdeguvernare.ro)

Strategia fiscal-bugetară a Guvernului pe următorii 3 ani dă indicii relevante despre cum vor cheltui banii în 2020 ministerele care sunt cei mai mari 10 ordonatori de credite bugetare: 4 dintre cele 10 ministere vor primi şi cheltui cu 7,92 de miliarde de lei mai puţin decât în execuţia preliminată pe 2019.

Pentru toate cele 10 mari ministere sunt estimate alocări mai mici ca proporţii dintr-un produs intern brut (PIB) în creştere cu 4,1%, până la mai mult de 1.129 de miliarde de lei, potrivit Strategiei fiscal-bugetare publicată recent de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

14

Ministerul Lucrărilor Publice şi Dezvoltării ar putea pierde de departe cei mai mulți bani, 4,18 miliarde de lei (-45,5% față de 2019 şi 0,44% din PIB pe 2020), urmat de:

Ministerul Agriculturii (2,97 mld. lei, -13,9% şi 1,63% din PIB)

Ministerele Sănătăţii şi Finanţelor Publice, care ar putea primi cu 764 milioane de lei mai puţin (-3,2% şi respectiv -8,3% față de 2019).

BUGETUL DE STAT 2020. MINISTERUL AGRICULTURII PIERDE BANI: Agroromania.ro 17 Dec. 2019

Bugetul de stat pentru anul 2020 a fost publicat in faza de proiect, dar Ludovic Orban deja a anuntat ca isi va angaja raspunderea in Parlament pentru acest act. Ministerul Agriculturii va avea mai putini bani in 2020.Bugetul pentru anul 2019 al Agriculturii a fost de 21,3 miliarde de lei, iar in 2020 acesta va scadea pana la 18,3 miliarde de lei. 

Chiar si asa, Executivul ofera asigurari ca toate programele de sustinere a fermierilor vor continua. 

Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o crestere economica de 4,1% prevazuta pentru anul 2020 si un ritm mediu anual de 4,1% pe intreg orizontul 2021-2023, semnificativ mai mare comparativ cu cea estimata a fi inregistrata la nivelul tarilor UE (1,2% la nivelul zonei euro si 1,4% pe total UE, estimata pentru anul 2020, conform prognozei de toamna a UE).  

In conditiile unui cadru international dificil, Romania are o viziune de politici fiscale si bugetare care sa potenteze si sa mentina cresterea economica, fiind constienta ca trebuie sa utilizeze toate parghiile pentru a consolida rezilienta economica" se arata in proiectul de buget.

Cu toate astea, Ludovic Orban spune ca nu va fi nevoie de un acord cu FMI. 

„Nu suntem inca intr-o astfel de situatie. In general ai nevoie de un acord cu FMI atunci cand nu ai capacitatea de a gasi resursele financiare pentru sustinerea deficitelor, pentru finantarea golurilor de casa pe piata libera, ca sa spun asa. Nu suntem intr-o situatie atat de disperata. Aici chiar vreau sa dau incredere si investitorilor si oamenilor”, a declarat Ludovic Orban, luni, la TVR 1, intrebat ce diagnostic ar pune finantelor Romaniei in prezent si daca, in perspectiva, e necesar un acord cu FMI.

15

ANSVSA despre PERICOLUL ANTRAXULUI LA OVINE!Agroinfo  17 decembrie 2019 -

PRECIZĂRI. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) face precizări în legătură cu pericolul bolii antrax la ovinele moarte în urmă eșuării navei din Portul Midia, Constanța. Antrax este o boală care se transmite și la om. ANSVSA a transmis un comunicat pentru AGROINFO cu precizări în legătură cu posibilitatea apariției acestei boli la cadavrele de ovine din Portul Midia.

Ca urmare a informațiilor eronate apărute în spațiul public referitoare la posibilitatea ca pe cadavrele oilor din nava eșuată să dezvolte antrax* care să prezinte o amenințare pentru sănătatea publică, pentru o corectă informare a opiniei publice, ANSVSA face următoarele precizări:

Aceste cadavre nu pot reprezenta o sursă de contaminare cu spori Bacillus anthracis a apei mării sau a mediului din zona respectivă.

Pentru a fi acceptate la export, toate animalele de la bordul navei au fost certficate clinic sanătoase, în exploatația de origine, de către un medic veterinar, starea de sănătate fiind confirmată la îmbarcare și de către medicii veterinari oficiali, din Punctul de Ieșire pentru export, din portul Midia.

Mai mult, având în vedere că originea animalelor este România, acestea sunt vaccinate anual împotriva antraxului (acțiune prevăzută în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora).

Se exclude riscul apariției antraxului atâta timp cât în efectivul respectiv nu s-au înregistrat animale cu forme clinice de antrax și animale moarte de antrax.

În cazul ipotetic în care ar fi existat animale bolnave clinic de antrax și care au murit din cauza antraxului, în cadavrele nedeschise, forma vegetativă a bacteriei Bacillus anthracis rezistă câteva zile, după care este distrusă de flora de putrefacție.

Condiția ca forma vegetativă a bacteriei Bacillus anthracis (agentul patogen al antraxului) să se transforme în spori, care reprezintă forma de rezistență a bacteriei în natură și respectiv, de contaminare a altor animale, a omului a mediului etc. este ca, acele cadavre să se deschidă în interval de 2- 3 zile pe

16

sol, în condiții de uscăciune astfel încât forma vegetativă să vină în contact cu oxigenul atmosferic și să sporuleze.

Chiar dacă rămân cadavre (presupuse ale unor animale bolnave de antr în apa mării, acestea nu prezintă un pericol de contaminare, deoarece în mediul respectiv nu există oxigenul atmosferic necesar sporulării, iar forma vegetativă este eliminată de flora de putrefacție și de mediul salin.

*Antraxul sau cărbunele sau dalac este o boală infecțioasă produsă de Bacillus anthracis, boala este o zoonoză (boală comună omului și animalelor, fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate ( bovine, caprine, ovine). Nișa ecologică a acestei bacterii este reprezentată de sol, motiv pentru care infecția cu antrax este considerată ,,boală telurică’’. Precizează ANSVSA în comunicat.

Vlad Macovei: "Va fi un buget mai mic după Brexit pentru PAC" Daniel Nazare

Tema emisiunii din 16 decembrie a fost noua Politică Agricolă Comună și proiecțiile bugetare.Invitatul emisiunii a fost Vlad Macovei, jurnalist la agrointeligenta.ro.

"În acest moment tot ce știm e că nu știm nimic. Toate opțiunile sunt pe masă, se negociază. Va fi o reformă a agriculturii europene, asta este foarte clar. Va fi o nouă filozofie a plăților directe, un accent pus pe zona de mediu. Dar, decoamdată, sunt doar discuții. Cert e că bugetul va fi mai mic, după Brexit ", a declarat acesta.

În cadrul emisiunii a fost difuzat și un interviu cu Dacian Cioloș, fost comisar pe agricultură, realizat de Mihaela Gherghișan, corespondentul RFI la Bruxelles.

Presedintia finlandeza a UE a prezentat luni ministrilor europeni ai agriculturii un bilant al discutiilor de pâna acum referitoare la reforma Politicii Agricole Comune. Multe puncte de vedere diverg însa si o discutie reala nu poate avea loc inainte ca cifrele finale ale bugetului UE 2021-2027 sa fie cunoscute, anul viitor. Intre timp, Dacian Ciolos, artizanul reformei PAC din 2014 si actual membru al comisiei agricultura din Parlamentul European, explica la ce servesc aceste "reforme" sau "ajustari" repetate a celei mai mari si mai vechi politici comunitare.

17

Emisiunea Rural - 16 decembrie 2019: https://www.rfi.ro/emisiunile-rfi-ro-116862-vlad-macovei-va-fi-un-buget-mai-mic-dupa-brexit-pentru-pac?utm_source=tranzit&utm_campaign=template_copy1638&utm_medium=email

Seful ANSVSA, verificari in teritoriu asupra incidentelor cu animale salbatice In dec. 17, 2019  21 0

Având în vedere populaţia semnificativă de animale sălbatice, precum şi numărul de incidente în care aceste animale au fost implicate, în perioada 29-30 noiembrie, președintele ANSVSA, dr. Robert Viorel Chioveanu, s-a deplasat în județele Harghita și Covasna, unde, alături de reprezentați ai instituților locale, a analizat modul în care instituţiile responsabile intervin în astfel de situaţii.

Cu acest prilej, a purtat discuții și cu primarul localității Tușnad, iar primele concluzii au fost acelea că siguranța oamenilor este pe primul plan, iar acțiunile care se întreprind în cazul apariției animalelor sălbatice în zonele locuite sau pe șosele trebuie să fie axate pe acest principiu, în condițiile respectării normelor de protecție și bunăstare a animalelor.

De asemenea, a reieșit importanța stabilirii unei componențe adecvate a echipelor de intervenții, care să fie formate din medici veterinari de liberă practică, medici veterinari oficiali, din cadrul DSVSA județene, reprezentanți ai Jandarmeriei, ai ISU şi altor instituții relevante, după caz, cât și a unei comunicări şi coordonări eficiente, toate necesitând transpunere într-o procedură clară și coerentă. Această transpunere face în prezent obiectul activităţii unui grup de lucru, organizat la Ministerul Mediului.

La sfârșitul săptămânii trecute, președintele ANSVSA a vizitat județele Buzău și Vrancea, pentru a verifica modul în care se realizează examinarea trichineloscopică a probelor aduse de cetățeni. Astfel, a verificat mai multe Circumscripții Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din aceste zone, pentru a se asigura că personalul de specialitate oferă servicii corecte cetăţenilor, inclusiv sâmbăta şi duminica, programul de lucru fiind prelungit în această perioadă.

Tot cu această ocazie, a fost verificat, pe traseul drumului național DN2, modul în care echipele mixte de medici veterinari și reprezentanți ai Poliției realizează controale în trafic care au ca tematică respectarea condițiile legale pentru transportul animalelor, cărnii și produselor din carne.

18

Sectorul privat a adus la sate agenții de pariuri și farmacii. Statul este așteptat cu gaze și dispensare medicale Constantin Rudniţchi 9 DECEMBRIE 2019

Sectorul privat a adus la sate agenții de pariuri și farmacii. Statul este așteptat cu gaze și dispensare medicale.Într-o interesantă analiză publicată în „Ziarul financiar”, profesorul universitar dr. Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică, prezintă o serie de date inedite. Analiza se referă la perioada 2015-2018 și vizează evoluția numărului de farmacii și a spațiilor destinate jocurilor de noroc, în mediul urban și în cel rural.

În urmă cu câțiva ani, era răspândită o vorbă care spunea că în București, pe fiecare stradă vezi un sediu de bancă, o farmacie și o casă de pariuri. În ultimul deceniu, însă, de când a început restructurarea și digitalizarea sistemului bancar, filialele băncilor s-au rărit.

Analiza profesorului Tudorel Andrei arată în sinteză faptul că în perioada 2015-2018, în mediul rural, numărul de agenții de pariuri și jocuri de noroc a crescut cu 2.000, la 15.000 de unități, în timp ce numărul de farmacii a scăzut cu 200, până la 4.500.

Analiza pleacă de la populația rezidentă în perioada respectivă. Astfel, în anii 2015-2018, populația rezidentă a scăzut cu 2%, de la 19,8 milioane la 19,4 milioane de persoane.

Raportat la scăderea populației, la sate și în comune, numărul farmaciilor s-a redus mai mult decât populația, iar în mediul urban, scăderea farmaciilor a fost mai mică decât scăderea populației.

19

În ceea ce privește unitățile de jocuri de noroc lucrurile stau diferit. Adică, au scăzut în mediul urban, mai mult decât populația rezidentă, în timp ce în spațiul rural, agențiile de pariuri și jocuri de noroc au crescut în pofida scăderii populației rezidente.

Deci, tendința este destul de clară. Industria jocurilor de noroc a decis în ultimii trei ani să se extindă în mediul rural. Autorul analizei aduce în discuție și două teme fundamentale. Prima este dacă această această expansiune a agențiilor de jocuri de noroc s-a făcut ca urmare a creșterii cererii sau tocmai pentru a amplifica nivelul cererii. Probabil că adevărul se află undeva la mijloc, dar este clar că nicio industrie nu își păstrează creșterea dacă ea nu se transformă în business. Deci, proababil că afacerea jocurilor de noroc și pariurilor a prins în mediul rural românesc.

A doua temă adusă în discuție de profesorul Tudorel Andrei, prin analiza sa, este „cât de mult industria jocurilor de noroc va afecta valorile persoanelor din mediul rural, deci din colectivități mici și specifice mediului rural?”. Complicat de răspuns. Este o temă extrem de serioasă, care ține de sociologie, dar care ar putea fi dezbătută de specialiști în mai multe domenii.

În context general, dincolo de analiza agențiilor de jocuri de noroc sau a farmaciilor, este interesantă evoluția mediului rural în comparație cu cel urban. Studiile arată că în multe gospodării există toalete în curte, dar și gospodării care au un nivel apropiat de cele din zona urbană în ceea ce privește dotarea cu echipamente electrocasnice.

Spațiul rural suferă din cauza infrastructurii energetice precare, încă multe gospodării nu sunt conectate la gaze naturale, dar unii locuitori nu își doresc acest lucru, din cauza costurilor pe care le presupune. Numărul școlilor sau a unităților medicale sunt, de asemenea, zone nevralgice ale spațiului rural românesc. Nu mai vorbim de infrastructura rutieră.

Este o temă specială, care merită o abordare de-a dreptul strategică. Modelul occidental constă într-un nivel de viață egal între spațiul rural cu cel urban. România are mult de recuperat în ceea ce privește diferența de dezvoltare dintre sate și orașe.

Indicele productivităţii muncii în agricultură în UE a crescut cu 2% anul acesta, în timp ce în România acesta scade Teona Tomoiaga,   Mediafax 17.12.2019,

20

În Uniunea Europeană, indicele productivităţii muncii în agricultură a înregistrat, în 2019, o creştere uşoară de 2%, după un declin de anul trecut. În România, indicele a scăzut cu 1,8% anul acesta, potrivit datelor Oficiului European pentru Statistică (Eurostat) publicate luni.

După o scădere în 2018, majoritatea statelor membre au înregistrat, în anul curent, aprecieri ale indicelui care se referă la productivitatea muncii agricole.

Cele mai mari rate de creşteri au fost raportate în Danemarca (+ 68%), urmată de Estonia (+ 38%), Germania (+32) %), Suedia (+ 28%) şi Lituania (+ 27%).

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi s-au înreigstrat în Spania (-10%), Franţa (-8%) şi Italia (-3%).

În Romania, indicele a coborât cu 1,8%, anul acesta.

MARCEL BOLOŞ: "Minimum grad de absorbţie trebuie să fie 2,193 miliarde euro pentru a evita riscul de decomitere". A.I.G. Politică / 17 decembrie

România va trebui să absoarbă anul viitor minimum 2,19 miliarde de euro pentru a evita riscul de dezangajare, a declarat, marţi, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, la o întâlnire cu presa.

Boloş a declarat: "Am avut discuţii cu şefii autorităţilor de management şi targeturile le definitivăm în cursul lunii ianuarie, la care se adaugă pachetul de măsuri pe care îl gândim pentru ca să asigurăm implementarea proiectelor".

21

El a admis că vor fi proiecte în întârziere sau blocate din diverse motive, însă regulile generale de implementare ale proiectelor trebuie stabilite de la început.

''Nu spun că nu vor fi proiecte care vor fi în întârziere sau blocate din diverse motive, dar regulile generale ale bunei implementări să le avem stabilite de la începutul anului şi să ne preocupăm de implementarea proiectelor în cursul anului. Să nu fim tot timpul reactivi, să fim proactivi", a adăugat Boloş.

Potrivit datelor MFE, alocarea României pentru actuala perioadă de programare (2014-2020) a fost de aproximativ 31 de miliarde euro Fonduri Structurale şi de Investiţii Europene (FESI), din care aproape 23 de miliarde de euro prin Politica de Coeziune a UE.

Stadiul absorbţiei de fonduri nerambursabile, valabil la data de 1 noiembrie 2019, este de 9,99 miliarde de euro, echivalentul unui procent de 32,34% din alocarea totală.

"Reamintim că rata medie de absorbţie a banilor europeni, la nivelul UE, este de 35%", se arată pe site-ul MFE.

ANALIZĂ FRAMES: Febra cumpărăturilor de Crăciun, boost semnificativ pentru piaţa bunurilor de larg consum D.B. Miscellanea / 17 decembrie

Piaţa bunurilor de larg consum va înregistra, în acest an, un avans de peste 12%, evoluţie stimulată de creşterea cererii, urmare a majorării salariilor şi pensiilor, şi, nu în ultimul rând, de avansul preţurilor, arată o analiză a companiei de consultanţă Frames.

Sezonul de shopping de Crăciun va impulsiona semnificativ rezultatele din întreg comerţul românesc, de la sectorul alimentar la bunurile de folosinţă îndelungat, se arată într-un comunicat remis Redacţiei noastre.

După avansul de 8% din 2018, piaţa bunurilor de larg consum (FMCG), ce include bunurile de larg consum cel mai des achiziţionate (mâncare, băuturile

22

răcoritoare şi produsele de îngrijire etc.), va creşte în acest an cu peste 12%, estimează analiştii, pe baza datelor preliminare obţinute din piaţă.

Potrivit analizei, sectorul alimentar se află şi în acest an în prim-plan, cu o creştere, pe ansamblu, a cifrei de afaceri de peste 13%, impulsionată pe de o parte de creşterea cererii, urmare a majorării veniturilor populaţiei, iar pe de alta de avansul semnificativ al preţurilor, mai precizează sursa.

În 2018, business-ul din sectorul alimentar a depăşit graniţa de 100 de miliarde de lei, în creştere cu aproape 6 miliarde de lei faţă de rezultatul din 2017.

Potrivit datelor Frames, dinamica pieţei este influenţată, în acest an, mai mult ca în anii trecuţi, de efectele inflaţiei.

Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că preţurile de consum în luna noiembrie 2019 (ultima pentru care există date complete), comparativ cu luna noiembrie 2018 au crescut cu 3,8%, rata anuală calculată de INS pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) fiind de 3,7%.

Faţă de decembrie 2018, creşteri importante au fost înregistrate de preţul cartofilor, cu 20,6%, fructe şi conserve din fructe, cu 15,9%, tutun şi ţigări, cu 7,65%, carne şi preparate din carne, cu 5,8%. Combustibilii s-au scumpit cu 5,6%.

Pe fondul creşterii veniturilor şi, mai ales a obiceiurilor de consum bine ancorate în trecutul plin de privaţiuni, românii au ajuns să cheltuie pe mâncare cel mai mult din Uniunea Europeană, aproape 28% din totalul cheltuielilor de consum. În clasamentul Eurostat, România este urmată de Lituania (20,9%) şi Estonia (19,6%), în timp ce media europeană este de 12,1%.

Un raport al Nielsen Growth Reporter, care compară dinamica globală a pieţei (creşterea în valoare şi unităţi) în sectorul bunurilor de larg consum în toata Europa (Fast Moving Consumer Goods, FMCG), plasa, de altfel, ţara noastră printre pietele cu creşterea cea mai mare din cele 28 de ţări europene (10.4% după primele 6 luni).

……………………….

LEGISLATIV

ESTE LEGE! PERIOADA ÎN CARE ESTE INTERZIS PĂȘUNATUL ANIMALELOR! Agroinfo 17 decembrie 2019 - ADOPTATĂ DE PARLAMENTUL ROMÂNIEI. Crescătorii de animale din România trebuie să știe că este lege care le interzice pășunarea

23

animalelor într-o anumită perioadă de timp din an. Legea pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 a fost adoptată de Camera Deputaților pe data de 11 decembrie 2019 și este deja elaborată forma în care urmează să fie promulgată de către președintele României.

Articolul 23 alineatul (1), litera c) din noua Lege a vânătorii interzice „c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie, cu excepţia cazurilor în care proprietarul animalelor domestice este proprietar sau deţine cu orice titlu terenul agricol sau are acordul scris al deţinătorului de teren agricol pe care se păşunează şi care este înregistrat la unitatea administrativ-teritorială.”

Atenție! Dacă terenul agricol, pășune, aparține crescătorului de animale, acesta poate să-și pășuneze animalele pe terenul lui sau dacă proprietarul terenului agricol îi dă în scris acordul pentru pășunarea animalelor.

Interzicerea pășunatului animalelor a scos în decembrie 2015 oierii în stradă. Mii de crescători de ovine au protestat atunci în fața Parlamentului României. După protestul ciobanilor, parlamentarii au dat o derogare de la acest articol din Legea vânătorii. Acum, în cea mai recentă formă a legii, transmisă deja președintelui României, Klaus Iohannis, pentru promulgare, s-a revenit la interzicerea pășunatului animalelor pe terenurile agricole în perioada 6 decembrie - 24 aprilie. Oierii sunt astfel obligați să-și țină oile pe stabulație în cazul în care nu dețin un teren agricol sau nu au acordul scris al unui proprietar de teren agricol pentru pășunare.

INS: unitatile de procesare colecteaza tot mai putin lapte de vaca de la producatori Decembrie 17, 2019

Potrivit INS, unitatile de procesare au colectat in luna septembrie 2019 o cantitate de lapte de 87.975 tone, in scadere cu 0,9% (827 tone) fata de aceeasi perioada a anului 2018, noteaza Agerpres.

In aceasta perioada, productia la unt a scazut cu 43 de tone, de la 889 tone in septembrie 2018 la 846 tone in septembrie 2019 (-4,8%), iar productia de lapte de consum s-a redus cu 328 tone (-1,3%), de la 25.936 tone in septembrie 2018 la 25.608 tone in septembrie 2019.

Comparativ cu septembrie 2018, in septembrie 2019 s-au inregistrat cresteri ale productiei la urmatoarele produse lactate: lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) cu 1.962 tone (+11,2%), smantana de consum cu 319 tone (+5,9%) si branzeturi cu 339 tone (+4,7%).

24

Cantitatea de lapte importata in septembrie, cu 12,8% mai scazuta fata de aceeasi perioada din 2018

Cantitatea de lapte brut importat de unitatile procesatoare a scazut in luna septembrie 2019 pana la 8.687 tone, cu 1.276 tone (-12,8%) mai putin fata de luna corespunzatoare din anul precedent, cand s-au inregistrat 9.963 tone, potrivit datelor INS.

Comparativ cu luna august 2019, in septembrie 2019 cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a scazut cu 6.978 tone (-7,3%).

Productia a crescut la urmatoarele produse lactate: unt cu 75 tone (+9,7%), smantana de consum cu 356 tone (+6,6%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse lactate similare) cu 837 tone (+4,5%), lapte de consum cu 208 tone (+0,8%). Productia a scazut la branzeturi, cu 985 tone (-11,5%).

In primele noua luni ale anului 2019, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a ajuns la 869.079 tone, in crestere cu 16.116 tone (+1,9%) fata de perioada similara a anului 2018.

Expertii FDA SUA: Firmele romanesti trebuie sa fie mai agresive pe piata americana a produselor agroalimentare 16 Decembrie 2019

Aceasta a fost una din concluziile seminarului „Exporta cu ajutorul expertilor FDA” (Food and Drug Administration), organizat in data de 12 decembrie 2019, de USH Pro Business impreuna cu Inter-Bio si Registrar Corp USA, organizatie americana pregatita sa sustina prin transfer de cunostiinte modul in care poti fi exportator de success pe piata. Doar 150 de firme romanesti au certificate FDA fata de Grecia, unde numarul lor este peste 1000 si Bulgaria peste 300.

La eveniment au participat producatori si procesatori de produse agroalimentare din Romania, care manifesta un interes deosebit pentru piata alimentara din SUA. John Moysoglou, reprezentant al Registrar Corp, a adus informatii referitoare la conditiile particulare in procesul de export catre Statele Unite. 

25

Participantii au aflat detalii despre modul de etichetare, verificare a ingredientelor, inregistrare FCE (Food Canning Establishment), elaborare a notificarii prealabile de export cat si despre modul in care acestia pot gasi distribuitori pe piata sau pregati un plan de afaceri. Expertul Registrar Corp a explicat cu exemple concrete modul de respectare regulilor federale, de stat sau locale din America, pentru a putea exporta materii prime sau bunuri de consum alimentare (reglementarile FDA). La finalul workshop-ului, reprezentantii firmelor au folosit sesiunea de intrebari si raspunsuri pentru a primi sfaturi pe probleme punctuale cu care s-au confruntat in trecut.

“Procedurile FDA de inregistrare sunt putin cunoscute, iar noi vom continua sa organizam seminarii de transfer de cunostiinte specifice unui centru de afaceri de export la nivel regional. Lipsa de performanta a firmelor romanesti in ceea ce priveste exportul, poate fi explicata prin faptul ca participarea la actiuni de promovare in exterior, la targuri, expozitii, misiuni economice, se realizeaza fara ca firmele sa beneficieze de un training prealabil si fara sa fie certificate pe piata. Majoritatea nu au un plan de afaceri robust inainte de a cheltui bani in misiuni economice externe. Participarea la targuri si expozitii internationale ar trebui sa fie corelata cu participarea mai intai la astfel de evenimente care pregatesc firmele pentru export” a declarat Costin Lianu, director general USH Pro Business, prorector Relatii Internationale Universitatea ”Spiru Haret”.   ………………….

INTERNE

În Prahova, focarele de PPA au fost stinse oficial Marți, 17 Decembrie 2019 Zootehnie-Medicina veterinara

26

Rămân deschise 8 cazuri de PPA depistate la porcii mistreți; acestea, potrivit legislației, pot fi închise la doi ani de la confirmare.

Pericolul însă nu a trecut

Luna trecută, în cadrul ședinței Centrului Local de Combatere a Bolilor Prahova, directorul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Mihai Terecoasă, a anunțat că au fost stinse oficial cele 43 de focare de pestă porcină africană confirmate în gospodăriile populațiilor din comunele Olari, Gherghița, Balta Doamnei, Puchenii Mari, Brazi, Târgșoru Vechi, Gorgota, Poienarii Burchii, Șirna și Cocorăștii Colț, toate situate în sudul județului. Concomitent au fost ridicate restricțiile sanitar-veterinare privind circulația suinelor vii impuse uneia dintre cele mai mari exploatații comerciale din comuna Gherghița.

DSVSA Prahova a precizat că, după stingerea focarelor, în fiecare gospodărie unde a fost depistată temuta PPA se vor introduce doi porci santinelă pentru a testa eficiența acțiunilor de dezinfecție efectuate, iar după 45 de zile se vor recolta probe de sânge pentru examenul serologic, care să confirme absența (sau prezența) virusului.

Fermierii nu scapă însă cu totul de consecințele provocate de apariția bolii în județ: autoritățile au aprobat planul de măsuri pentru prevenirea apariției de noi focare de PPA, valabile în luna decembrie, fix atunci când există o foarte mare cerere de carne de porc pe piață.

Primul set de măsuri vizează circulația suinelor și presupune: controale permanente efectuate la intrarea în județ dinspre zonele unde a fost confirmată pesta, pentru a descuraja comerțul ilegal de porcine vii sau carne; obligația comercializării numai în baza certificatului sanitar-veterinar de sănătate, a formularului de mișcare eliberat de medicul veterinar din localitatea de domiciliu a vânzătorului; în plus, dacă animalele provin din alte județe, pe

27

lângă cele două documente este necesar un aviz sanitar-veterinar interjudețean (va fi obținut de vânzător de la DSVSA-ul județean).

Al doilea set de măsuri îi pune în încurcătură pe cei care sacrifică suinele în mod tradițional. Adică, ei trebuie să cheme medicul veterinar împuternicit dacă eventual constată modificări în starea de sănătate a porcului: inapetență, febră, arcuire a spatelui, mers greoi, vomă, diaree, semne de piele înroșită. După sacrificare, apelarea medicului devine obligatorie dacă se observă anumite modificări ale organelor interne: splina mult mărită, de culoare roșie sau neagră, ficat mult mărit, numeroase hemoragii, acumulări de lichid în cavități. Cum puțini gospodari se pricep la aceste detalii, vă imaginați că sacrificarea chiar devine o mare problemă. Pe de altă parte, dacă există persoane care cumpără carne din alte județe pentru folosință în cadrul familiei, acestea trebuie să completeze o declarație pe proprie răspundere pe care s-o prezinte mai apoi poliției sau jandarmeriei, dacă se întâmplă să fie oprite în trafic. Maria BOGDAN

Holde Agri Invest începe plasamentul privat pentru 29 mil. lei prin BRK: listarea acţiunilor, în T2/2020 Tibi Oprea 17.12.2019,

♦ Tichet minim: 120.000 de lei ♦ Aproximativ jumătate din companie este oferită investitorilor în acest plasament privat.

Holde Agri Invest, companie românească care operează terenuri agricole, a început în această săptămână plasamentul privat în urma căruia vrea să strângă de la investitori maximum 29 mil. lei, finanţare care are ca destinaţie achiziţionarea a două ferme, precum şi silozuri şi utilaje agricole.

Oferta poate fi închisă anticipat chiar dacă va fi atrasă o sumă mai mică de la investitori, potrivit unor informaţii ale ZF.

28

Găşti criminale chineze răspândesc intenţionat pesta porcină pentru a face bani 16 decembrie 2019, 14:39 de Elena Deacu

Preţurile la carnea de porc au crescut din cauza pestei porcine africane, iar unele găşti criminale din China răspândesc intenţionat boala, ca să profite de pe urma ei, scrie South China Morning Post.

Infractorii chinezi au exploatat criza pestei porcine africane din ţară prin răspândirea intenţionată a bolii, pentru a-i obliga pe fermieri să îşi vândă porcii la un preţ scăzut. Carnea este apoi vândută prin contrabandă drept carne sănătoasă. Uneori, bandele răspândesc zvonuri despre virus, care este fatal pentru porci, dar în cazuri mai extreme folosesc drone pentru a arunca obiecte infectate în ferme, potrivit unei anchete a revistei China Comment, care este afiliată agenţiei de ştiri de stat Xinhua. Boala a redus efectivele de porci din ţară cu peste 40 la sută din cauza sacrificiilor în masă destinate să oprească răspândirea ei în continuare.

Drept urmare, preţul cărnii de porc este mai mult decât dublu. Acest lucru oferă oportunităţi infractorilor. Ancheta arată că găştile au încercat să răspândească panica în rândul fermierilor pentru a-i forţa să-şi vândă animalele la un preţ mai mic. Uneori, ei răspândesc zvonuri despre răspândirea bolii într-o localitate şi chiar lasă porci morţi pe marginea unui drum pentru a face fermierii să creadă că infecţia se răspândeşte. În unele cazuri extreme, găştile au plasat chiar şi furaje infectate în interiorul fermelor locale de porci.

„Una dintre filialele noastre a zărit odată drone care aruncă obiecte necunoscute în ferma de porci, iar ulterior o inspecţie a descoperit virusul pestei porcine africane în aceste obiecte”, a spus un manager al fermierilor.

După ce cumpără porcii, găştile vând apoi pe piaţa de contrabandă animalele sau carnea lor, în zone unde preţurile sunt mai mari. Acest lucru are loc în ciuda interdicţiei de a transporta carne de porc sau animale între provincii pentru a controla răspândirea bolii.

Marja de profit poate fi de până la 1.000 de yuani (143 dolari) pe porc, astfel că dealerii au acumulat profituri substanţiale. Numai în sud-vestul provinciei Yunnan autorităţile au interceptat deja 10.000 de porci vii, unii infectaţi cu virusul pestei porcine africane, care erau destinaţi altor provincii. Poliţia estima că o gaşcă a vândut prin contrabandă 4.000 de porci din provincie într-o singură zi.

Contrabandiştii dau mită inspectorilor şi falsifică certificate de carantină pentru a vinde animalele dincolo de graniţele provinciilor. 

29

”Consumă românește!” - o campanie pe model Trump, propusă guvernului Orban Mircea Oprea

Image source:  RFI/Mircea Oprea

Deficitul balanţei comerciale (diferența dintre importuri și exporturi) în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2019 a fost de aproximativ 14 miliarde euro în favoarea importurilor, mai mare cu peste 2 miliarde euro decât cel înregistrat în 2018, informează INS.

”Datele sunt îngrijorătoare mai ales pentru cursul leu-euro”, explică la RFI analistul economic Mircea Coșea, care subliniază că Guvernul PSD-ALDE a greșit neluând măsuri de contracarare a creșterii consumului și, implicit, a importurilor. În aceste condiții, Mircea Coșea propune Guvernului Orban o campanie de promovare a produselor românești de tipul celei din SUA.

Economia României încheie anul cu un deficit comercial uriaș care depășește valoarea record de anul trecut și care pune o presiune uriașă asupra leului. Datele INS arată că, în primele 10 luni ale anului, importurile au depășit exporturile cu peste 14 miliarde de euro. Vorbim astfel despre un deficit comercial cu aproape 2,2 miliarde euro mai mare decât cel înregistrat în 2018.

”Vina este în mod special a fostului guvern PSD-ALDE, care a mărit foarte mult salariile bugetarilor generând o cerere și un consum foarte mari, tendințe față de care Executivul trebuia să ia măsuri rapide prin stimularea producției interne pentru export”, declară la RFI analistul economic Mircea Coșea. Ascultă:

Mircea Coșea mai spune că importurile mult mai mari decât exporturile generează o presiune foarte mare asupra leului, care se devalorizează în raport cu euro. În aceste condiții, ”statul ar trebui să se implice în ajutarea și promovarea firmelor și a produselor românești”, pe modelul aplicat recent în SUA. O campanie ”Consumă românește!”, de tipul celei promovate de Donald Trump în SUA nu ar fi deloc rea, e de părere analistul economic.Ascultă:

Mircea Coșea mai afirmă că am ajuns în situația paradoxală ”de a exporta porumb și a importa carne de porc la costuri de 20 de ori mai mari, de a exporta grâu boabe și a importa cocă congelată, de a exporta floarea soarelui și a importa ulei”. La toate acestea se adaugă și importurile masive din timpul

30

campaniilor de reduceri de tipul Black Friday. Analistul economic subliniază că România trebuie să evolueze la capitolul competitivitate și să fie capabilă să genereze produse finite, gata de export.

Ascultă interviul integral: https://www.rfi.ro/economie-116686-consuma-romaneste-campanie-model-trump-romania Analistul economic Mircea Coșea, despre deficitul commercial.

Numărul de microberării artizanale a crescut în numai şapte ani de la 2 la 50 de unităţi. „Segmentul de bere artizanală poate creşte doar printr-un efort comun al producătorilor.“  Mădălina Panaete 17.12.2019,

Aproximativ 50 de microberării funcţionau anul trecut în România, în creştere cu aproape 20 faţă de anul anterior, arată datele de la Asociaţia Berarii Europei. Astfel, efervescenţa berilor artizanale creşte, însă ponderea acestui tip de bere este în continuare mic în consum.

Deşi reprezintă o categorie mică comparativ cu berea industrială, micii berari sunt mult mai uniţi şi se promovează împreună.

„Segmentul de bere artizanală poate creşte doar printr-un efort comun al pro-ducătorilor. Noi avem o ofertă variată de produse, însă trebuie să creăm o cere-re, iar pentru asta sunt necesare dezvoltarea segmentului şi eforturi comune de promovare a conceptului de bere artizanală“, a spus François-Xavier D’Hollander, cofondator al One Beer Later, o microberărie din Buzău.

În 2012 erau doar două microberării în România, mai arată datele Asociaţiei Berarii Europei.

31

Consumul de ulei de măsline va creşte în ţările UE care nu producLiviu GORDEA  17 decembrie 2019 -

Producţia de ulei de măsline ar urma să crească în timp ce consumul de vin ar putea scădea în perioada 2020-2030, potrivit estimărilor Comisiei Europene exprimate în cel mai recent raport referitor la sectorul agroalimentar.

Până spre sfârşitul perioadei analizate, se aşteaptă o creştere a capacităţii de producţie a uleiului de măsline cu o medie anuală de 1,1%, ajungând la 2,4 milioane de tone în 2030 (faţă de 2 milioane de tone în 2019). Consumul intern ar putea creşte în ţările care nu produc acest aliment. În plus, cererea puternică atât pe pieţele tradiţionale, cât şi pe cele noi va favoriza creşterea exporturilor.

În ceea ce priveşte producţia de vin, prognozele Comisiei Europene vorbesc de o scădere, de la 156 milioane hl în 2019, la 155 milioane hl în 2030. Consumul este preconizat să se diminueze, de la 25,3 litri pe cap de locuitor în 2019 la 24,5 litri pe cap de locuitor în 2030. Cu toate acestea, în ciuda concurenţei globale puternice, exporturile UE ar putea continua să crească, în principal datorită indicaţiilor geografice şi a vinurilor spumante.

Scad suprafeţele cu meri

Referitor la sectorul fructelor şi legumelor, se aşteaptă o scădere a suprafeţelor cultivate cu meri, dar aceasta ar putea fi compensată prin creşterea producţiei. Potrivit prognozelor actuale, producţia de mere a Uniunii Europene ar urma să ajungă la 12 milioane de tone în 2030 (faţă de 11,3 milioane de tone în 2019). Producţia de piersici şi nectarine va fi supusă unor presiuni concurenţiale tot mai mari faţă de alte fructe de vară, cu o scădere suplimentară a consumului. În acest caz, estimările vorbesc de o producţie de aproximativ 4 milioane de tone în 2030 (faţă de 4,1 milioane de tone în 2019).

Pe de altă parte, se aşteaptă ca producţia UE de portocale şi tomate să rămână la un nivel stabil în perioada de perspectivă, respectiv 6,2 milioane tone de portocale (faţă de 6,1 milioane tone în 2019) şi 7 milioane tone de tomate în

32

2030 (faţă de 6,9 milioane tone în 2019). Consumatorii se vor orienta tot mai mult spre sucul de portocale proaspete în detrimentul băuturilor concentrate. În ceea ce priveşte roşiile, se aşteaptă ca cererea internă şi globală de tomate procesate să crească.

Responsabilitate socială la Agricost. Sponsorizări de peste 200.000 de euro pentru comunitatea locală REDACȚIA FIR 17 DECEMBRIE 2019

Agricost Brăila investește în proiecte de responsabilitate socială, recompensând comunitatea locală pentru succesul său în agricultură. Până în prezent, valoarea totală a sponsorizărilor a depășit 260.000 de euro, a declarat Gianina Ioniţă, director executiv Agricost – Al Dahra, iar reprezentanţii companiei intenționează să creeze un fond de investiții pentru județul Brăila în sumă de 500.000 de euro. Banii ar urma să fie investiți în domeniile Cultură, Educaţie, Sport şi Sănătate.

În Insula Mare a Brăilei, mai multe școli și grădinițe au fost dotate cu mobilier și echipamente IT din sumele alocate de Agricost. Școlile şi grădiniţele din comunele Măraşu şi Frecăţei și-au reînnoit integral mobilierul și au achiziționat echipamente electronice din donațiile companiei. De asemenea, au fost alocate sume pentru susținerea financiară a echipei locale de handbal feminin, către Crucea Roșie și asociații culturale.

Compania se implică și în programele de instruire a viitorilor specialiști în agricultură. Anual, organizează stagii de practică pentru studenți și elevi, în baza parteneriatelor încheiate cu instituții de învățământ, conferindu-le tinerilor care urmează cursuri cu profil agricol posibilitatea de a intra în contact cu noile tehnologii și cu tehnicile de lucru din fermele Agricost.

33

În fiecare an, în Insula Mare a Brăilei, fermierii din România se reunesc într-un schimb de experiență util pentru agricultura românească. Cu această ocazie, soluțiile inovatoare ale specialiștilor Agricost, de la tehnici agricole folosite pentru creșterea randamentelor culturilor simultan cu măsuri de protecție a solului, până la prezentarea noilor tehnologii utilizate în fermele administrate de companie și a avantajelor acestora, sunt comunicate transparent miilor de participanți la acest eveniment. La ediția din acest an, au participat peste 2.000 de persoane, fermieri, studenți, producători de utilaje agricole, reprezentanți ai organizațiilor de profil etc.

Anul trecut, Agricost a fost unul dintre cei mai mari producători de porumb din România și principalul angajator din domeniul producției vegetale, obținând cel mai bun rezultat din punctul de vedere al profitului/angajat în rândul companiilor care activează în sectorul vegetal și al producției de carne local.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Avem produse gustoase, dar unde le vindem? Desfacerea, problema nationala In dec. 17, 2019  150 0

Ne lăudăm cu produse gustoase, cu materie primă de calitate, dar toți, absolut toți fermierii se plâng de aceeași problemă: nu au desfacere. Orășenii vor să cumpere carnea, laptele, legumele sau fructele românești,

34

dar nu le găsesc mereu în oboare și magazine. Autoritățile cunosc bine această veche problemă, dar toate măsurile de până acum nu au dat roade. Noi continuăm să prezentăm acest mare necaz al producătorilor. Astăzi i-a venit rândul unui crescător de animale din județul Arad.

https://youtu.be/ItdBiAU8siQ

Branzeturi artizanale garantate de Fratia Bacilor Ardeleni, la Cluj In dec. 17, 2019  

Frăția Bacilor Ardeleni, parteneriatul de tip lanț scurt, lansat recent la Cluj, care reunește producători locali din Transilvania, pune la dispoziția consumatorului atent la calitatea produselor brânzeturi artizanale și produsele lactate, făcute după rețete tradiționale în primul spațiu de vânzare de tip „store in store” în cartierul Grigorescu. Parteneriatul presupune colectarea laptelui de la membri asociației și procesarea lui într-o fabrică din Mociu. Astfel, produsele ajung de la fermier la consumator fără intermediari, Frăția garantând pentru prospețimea și calitatea brânzeturilor artizanale.

Punctul de vânzare din care consumatorii pot cumpăra brânzeturile garantate de Frăția Bacilor

35

Ardeleni se află în cartierul Grigorescu, pe strada Mirăslău nr. 4, în magazinul „MOLDOVAN – Carmangeria Sânnicoara”.

În magazin se regăsesc produse naturale din lapte, făcute după rețete variate, pentru toate gusturile precum: brânzeturi proaspete (telemeaua de vacă) și brânzeturi premium, artizanale, maturate în grota de la Țaga (Produs de Țaga, Bobâlna, Moeciu, Montana).

Produsele create în fabrica de la Mociu din laptele provenit de la fermierii ce fac parte din Frăția Bacilor Ardeleni poartă eticheta Atelierului de Lapte. În viitor, brandul își va lărgi gama de produse prin introducerea de produse lactate proaspete, iaurturi, lapte bătut sau smântână. Pe lângă magazinul de prezentare din cartierul Grigorescu, produsele Atelierului de Lapte se pot găsi și în alte magazine „Moldovan” și „Cosm-Fan” din Cluj Napoca.

„Frăția Bacilor Ardeleni este o familie de fermieri care și-a unit forțele din dorința de a păstra tradițiile ardelenești și de a le transmite generațiilor viitoare. Producem brânzeturi din lapte de oaie și de vacă și avem puterea să garantăm pentru calitatea lor. Nu putem decât să ne mândrim că acum există și un magazin de prezentare al produselor noastre, iar oamenii pot sta față în față cu cei care care au pus bazele acestei asociații de tip lanț scurt”, a declarat Ștefan Moldovan, unul dintre fermierii implicați în proiect.

Orarul de funcționare al magazinului este de luni până vineri între 7.00-21.00, sâmbătă între 7.00-18.00 și duminică între 8.00-14.00.

Despre Frăția Bacilor Ardeleni

Frăția Bacilor Ardeleni este un parteneriat de tip lanț scurt, creat cu fonduri europene, care reunește mai mulți producători locali din Transilvania. Acest parteneriat a fost creat cu scopul de a oferi consumatorului produse locale de calitate, făcute după rețete tradiționale ardelenești, o interacțiune directă cu producătorul și posibilitatea de a cunoaște metodele și tehnologiile de

36

producție. De asemenea, Frăția le oferă membrilor posibilitatea de a valorifica mai bine laptele și le asigură piață de desfacere fără intermediari. Fermierii implicați în parteneriat sunt Ștefan și Cosmin Moldovan (tată și fiu), Dragoș Iuliu Colceru, Ion Dorin Rus, Viorel Delean și Paul Ferenț.

Producătorul brandului FruFru a răscumpărat anticipat obligaţiunile de 4,5 milioane lei pe care le avea la Bursă. Unilever a preluat 75% din compania Good People, care comercializează brandul FruFru 17 DECEMBRIE 2019  Tibi Oprea 17.12.2019

Good People, care comercializează alimente şi sucuri bio sub brandul FruFru, a anunţat la bursă că a răscumpărat anticipat şi integral emisiunea de obligaţiuni FRU21, conform memorandumului de listare prin care a fost exercitată opţiunea call, în contextul în care gigantul anglo-olandez Unilever, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală de FMGG, a achiziţionat 75% din compania fondată acum 13 ani de Mihai Simiuc.

Preţul de răscumpărare al emisiunii este de 100% din valoarea nominală, iar data de înregistrare pentru identificarea obligatarilor ce beneficiază de răs-cumpărarea anticipată este 19 decembrie 2019. Data plăţii a fost stabilită 30 decembrie 2019.

PPD România, importatorul Johnnie Walker, a investit 5 milioane de euro într-un depozit în vestul Capitalei. „Rata mare de creştere din România din ultimii 5 ani a făcut ca această investiţie în depozitare şi depozitare să fie necesară“Autor: Mădălina Panaete 17.12.2019, 19:50 1

37

Centrul PPD România are o capacitate de depozitare de 9.500 de paleţi şi dispune şi de birouri, spaţii de socializare şi săli de conferinţe.PPD România, unul dintre cei mai mari importatori de băuturi spirtoase de pe plan local, a investit peste 5 milioane de euro într-un centru de distribuţie de 7.750 mp în apropiere de autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, în vestul Capitalei.

Centrul are o capacitate de depozitare de 9.500 de paleţi şi dispune şi de birouri, spaţii de socializare şi săli de conferinţe. „Rata mare de creştere anuală a cifrei de afaceri din România din ultimii cinci ani a făcut ca această investiţie în depozitare şi depozitare să fie necesară”, a spus Alexis Photiades, managing director al PPD Group, compania-mamă a PPD România.

Punctajele Vinul.ro: cum se desfășoară evaluările, cine le face și ce semnificații au punctele decembrie 17, 2019 Vinul.ro Punctele Vinul.ro (singura revistă românească de profil cu apariție continuă în ultimii 12 ani) au ajuns, începând din vara 2019, să fie utilizate ca argument de vânzare (bazat pe calitate) în marele retail. Asta, după ce ele fuseseră utilizate de la apariția publicației tipărite ca metodă internă de ierarhizare necesară pentru acordarea Premiilor de excelență anuale ale revistei. Din 2019, punctajele Vinul.ro pot fi folosite – la cerere – și de către cramele care doresc să obțină evaluări independente ale produselor lor, înainte sau după lansarea pe piață.

38

Pentru că nu toată lumea știe care este metodologia de punctaj și care îi sunt semnificațiile, le prezentăm aici.

Cine sunt evaluatorii care acordă punctajele Vinul.ro

Identitatea evaluatorilor este transparentă, dar componența comisiilor pentru fiecare sesiune de evaluare este variabilă – obținută prin selectarea individuală dintr-un “bazin” mai larg de posibili participanți. Întotdeauna, o comisie include cel puțin 5 membri: cel puțin un membru al Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR); cel puțin un somelier certificat de o școală și un organism autorizat care funcționează în România; cel puțin un absolvent (începând cu nivelul 2) de cursuri în sistemul internațional Wine and Spirits Education Trust (WSET); cel puțin un manager și/sau proprietar de magazin specializat în vânzarea de vin ori de restaurant; cel puțin un blogger de vin cu activitate constantă și recunoscută.

Adesea, participă la evaluări și câte un membru al echipei Vinul.ro, dar care nu a participat la ordonarea și secretizarea probelor. Încercăm să oferim, astfel, un punctaj final care să reflecte diverse puncte de vedere ale unor profesioniști, în condiții de transparență a procesului.

Ce se evaluează pentru punctajele Vinul.ro

Folosim o scală de la 50 la 100 de puncte (în care 50 este minimum acordat unui produs care prezintă  în mod cert caracteristicile unui vin, dar care este afectat de anumite defecte sau îmbolnăviri și a devenit impropriu consumului,

39

iar 100 este maximum de calitate posibil). În marja de la 80 la 100 de puncte vorbim de vinuri corecte din punct de vedere tehnologic și înzestrate cu calități peste medie, calități care le recomandă.

În imaginea de mai sus, un model de fișă OIV pentru evaluarea vinurilor. Sistemul Vinul.ro folosește această bază, dar punctajele pentru aspect au fost redistribuite către celelalte caracteristici. În momentul de față, la nivel internațional există numeroase dezbateri cu privire la cel mai eficient sistem de punctare, fiecare având plusurile și minusurile lui

Cu câteva mici modificări agreate cu organizațiile profesionale ale somelierilor din experiența ultimilor ani, totul pornește de la principiile fundamentale înscrise și în fișa de evaluare consacrată global de către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV – organism interguvernamental al țărilor producătoare): se iau în considerare aspectul, mirosul, gustul și armonia generală între componente (calitate, intensitate și complexitate aromatică, nivel perceptibil de aciditate, structura și textura taninurilor, complexitate și intensitate gustativă, lungime și calitate a gustului remanent și altele). Doar că – spre deosebire de fișa OIV, la Vinul.ro aspectul vinurilor (limpiditate, strălucire, tentă) sunt evaluate doar ca un criteriu de tip admis/respins. Această modificare provine din experiența ultimilor 11 ani de evaluări (atât în degustările organizate de revistă, cât și în cadrul participărilor la alte proiecte similare organizate de alte entități) – experiență care a arătat că în condițiile tehnologiilor moderne de vinificație aspectul vinurilor este aproape întotdeauna unul corect, ceea ce ne-a dus la redistribuirea punctelor respective către celelalte criterii de evaluare. Această redistribuire conduce la o mai mare

40

precizie în evaluarea vinurilor în conformitate atât cu practica oenologică, cât și cu așteptările consumatorilor.

Cum se asigură obiectivitatea evaluărilor în urma cărora se acordă punctajele Vinul.ro

După cum este acceptat în domeniu, evaluarea prin degustare nu este o metodă infailibilă – este foarte posibil ca evaluarea aceluiași vin în momente diferite sau de către comisii diferite să ofere rezultate diferite. Dar, prin aplicarea unor acțiuni preventive, încercăm cu bună credință să limităm marjele de diferență și să oferim o imagine cât mai obiectivă asupra vinurilor: secretizăm probele evaluate, selectăm componența comisiilor de jurizare astfel încât să fie formată din profesioniști sau cunoscători pasionați și cu largă recunoaștere, acordăm punctajele ca medie aritmetică a notelor fiecărui evaluator.

În funcție de numărul de probe degustate (în general 40-48 per sesiune), sunt formate (sub)serii logice (albe cu albe, roșii cu roșii etc). Probele (sticlele) sunt secretizate prin învelirea lor în diverse ambalaje care nu permit evaluatorilor să cunoască identitatea vinurilor pe care le degustă. Acestea nu sunt desecretizate decât după acordarea notelor și calcularea mediei finale – care nu mai poate fi schimbată, odată ce a fost calculată. Persoanele care au efectuat ordonarea pe serii și secretizarea nu participă la evaluări. Sesiunile de evaluare se desfășoară de regulă în localuri publice, dar într-un mediu favorabil concentrării mentale și senzoriale, ferit de mirosuri străine, dotat cu iluminare corespunzătoare.

Prin “amestecarea” probelor de la mai mulți producători și prin secretizare, prin faptul că evaluatorii nu cunosc nici numele cramelor și nici zonele de proveniență – dar și prin numărul participanților și componența comisiilor de jurizare – se elimină pe cât posibil riscul subiectivismului. Punctajele finale acordate fiecărui vin reprezintă media aritmetică a punctajelor acordate de către evaluatori. Firește că, având în vedere subiectivismul personal inerent oricărei activități de evaluare organoleptică este, punctarea ca medie aritmetică este un alt instrument prin care asigurăm, pe cât posibil, obiectivitatea punctajelor acordate.

Care este grila de interpretare a punctajelor Vinul.ro

În urma acordării punctajelor, Vinul.ro recomandă doar acele vinuri care au depășit nivelul de 80 puncte:– 80-84 puncte desemnează vinuri de calitate peste medie;– 85-89 puncte semnifică faptul că vinurile respective sunt excelente, cu o personalitate aparte;– vinurile de peste 90 de puncte indică o calitate excepțională, pentru care merită chiar să faci eforturi financiare, dacă ești interesat.

41

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

INFOGRAFIC Retailerii străini vs micile afaceri de cartier. Din 100 de lei cheltuiți pe alimente, băutură, țigări, 62 de lei intră în buzunarul străinilor RETAIL Profit.ro scris astăzi,

Profitul obținut de comercianții cu amănuntul de alimente, tutun și băuturi este în creștere, cea mai mare pondere, de aproximativ două treimi, fiind însă generată de un număr limitat de companii, majoritatea cu capital majoritar străin, potrivit unui studiu realizat de Termene.ro. Astfel, profitul raportat de companiile care activează în domeniul analizat a crescut continuu și a ajuns în ultimul exercițiu financiar încheiat (anul 2018) la aproximativ 2 miliarde de lei, o creștere cu 2,8% raportată la anul 2017 și de peste 65% comparativ cu

anul 2015. Cu toate acestea, aproape două treimi din valoarea profitului raportat la nivel național este generat de cele câteva companii de top cu capital majoritar străin, situația fiind relativ similară și în cazul veniturilor înregistrate, unde 62% sunt generate de aceste companii, și doar 38% de restul, majoritatea cu capital românesc. Astfel, din 100 de lei cheltuiți pentru produsele alimentare, tutun sau băuturi,

42

62 de lei sunt cheltuiți în magazine cu capital majoritar străin, iar 38 de lei în magazine cu capital majoritar românesc.

“Investițiile străine sunt o sursă sănătoasă pe care se poate baza o economie, inclusiv la nivelul antreprenorilor locali. Un astfel de echilibru, între firme autohtone și companii străine, este dezirabil în toate sectoarele de activitate, inclusiv în retail.  România are un apetit de consum ridicat în perioada de final de an, iar antreprenorii pot avea de câștigat pe lanțul de valoare atunci când marile lanțuri de retail își sporesc cifra de afaceri. Ca antreprenor, am înțeles cât de important este să creezi parteneriate cu marile companii străine, în care relația inter-umană este esențială pentru a dezvolta proiecte de business”, a declarat Adrian Dragomir, CEO Termene.ro Companiile cu capital majoritar străin, de două ori mai performante decât cele cu capital majoritar românesc Analiza companiilor din retail relevă că indicatorii de performanță sunt net superiori în favoarea firmelor cu capital majoritar străin  Astfel, o companie cu capital străin are o marjă de profit de 2,8%, fiind  mai profitabilă cu 0,3% peste una cu capital românesc, a cărei profitabilitate este de doar 2,5%. În valori procentuale, diferența este mică, dar procentul trebuie aplicat la valoarea pe care un cumpărător o lasă în medie la o companie cu capital străin comparativ cu una cu capital românesc.

Astfel, din 100 de lei cheltuiți pentru produse alimentare, băutură sau tutun, la primul sunt lăsați în medie 62 de lei, pe când la cel de-al doilea doar 38 de lei. Astfel, din 100 de lei cheltuiți pe produsele alimentare, băuturi si țigări, prima companie rămâne cu 1,7 lei, pe când cea de-a doua cu doar 90 de bani. Performanța companiilor cu capital străin este vizibilă și prin comparația altor doi indicatori relevanți din acest punct de vedere și anume, viteza de rotație a

43

stocurilor, respectiv cea de recuperare a creanțelor.

În cazul vitezei de rotație a stocurilor (timpul mediu în care marfa este integral reînnoită), o companie cu capital străin realizează o rotație completă în aproximativ 30 de zile pe când una cu capital românesc are nevoie de o durată de timp dublă, aproximativ 60 de zile. Astfel, o companie românească are dificultăți mai mari în a găsi balanța perfectă între cantitatea dintr-un produs pe care o achiziționează și timpul în care acesta expiră și devine pierdere. Și în cazul încasării propriu-zise a banilor de la clienți situația este similară, companiile cu capital străin încasând în medie in 13 zile pe când una cu capital românesc, în 24 de zile.

“În cazul companiilor românești, majoritatea restrânse la mici afaceri de cartier, se observă o reacție în lanț – nu am putere de negociere cu furnizorii, risc ca marfa să se învechească la raft și uneori accept și plata cu întârziere ”pe caiet”. Plecând de aici, apar dificultăți în a-mi plăti furnizorii, iar afacerea încet și sigur scade până când decid să pun lacătul sau să practic un business de subzistență,” a declarat Adrian Dragomir.

Toate companiile de top au capital majoritar străin Comerțul cu amănuntul al produselor alimentare, tutunului și băuturilor este afacerea cel mai des întâlnită în România, la nivelul anului 2018 în România funcționând peste 80.000 de astfel de businessuri. Dintre acestea, mai puțin de 1% au capital majoritar străin, iar dintre acestea, alte 1% reprezintă companiile de top ale domeniului, cu venituri anuale ce depășesc 1 miliard de lei.

Cea mai importantă companie cu capital majoritar românesc se află pe locul 10 în clasamentul veniturilor anuale înregistrate, cu venituri de 5 ori mai mici comparativ cu societatea situată pe locul 9 și de 20 de ori mai mici decât cea aflată în poziția de lider, situație ce adâncește și mai mult falia care separă companiile de top de restul companiilor din domeniu.

44

În ceea ce privește riscul de intrare în insolvență, la nivel național 5 din 10 companii au un comportament de plată corect, având un risc scăzut de intrare în insolvență, iar alte 4 au un risc ridicat de intrare in insolvență. O companie aflată în insolvență este o companie care oficial, nu își mai are capacitatea de-ași plăti colaboratorii și de cele mai multe ori reprezintă pasul anterior falimentului.    

Analiză: Două treimi din profitul din sectorul de retail sunt generate de lanţurile străine de magazine Roxana Rosu 17.12.2019, 10:20 509

Companiile din zona de retail au încheiat anul 2018 cu un profit de aproximativ 2 miliarde lei, în creştere cu 2,8% faţă de 2017 şi cu 65% faţă de 2015, cea mai mare parte din câştig, aproximativ două treimi, fiind generat de retailerii străini, arată un studiu realizat de platforma termene.ro

Situaţia este relativ similară şi în cazul veniturilor înregistrate, 62% fiind generate de companii cu capital majoritar strain şi doar 38% de restul, majoritatea cu capital românesc.

Comerţul cu amănuntul al produselor alimentare, tutunului şi băuturilor este afacerea cel mai des întâlnită în România, la nivelul anului 2018 funcţionând peste 80.000 de astfel de businessuri. Dintre acestea, mai puţin de 1% au capital majoritar străin, iar dintre acestea, alte 1% reprezintă companiile de top ale domeniului, cu venituri anuale ce depăşesc 1 miliard de lei.

“Investiţiile străine sunt o sursă sănătoasă pe care se poate baza o economie, inclusiv la nivelul antreprenorilor locali. Un astfel de echilibru, între firme autohtone şi companii străine, este dezirabil în toate sectoarele de activitate, inclusiv în retail.  România are un apetit de consum ridicat în perioada de final de an, iar antreprenorii pot avea de câştigat pe lanţul de valoare atunci când marile lanţuri de retail îşi sporesc cifra de afaceri. Ca antreprenor, am înţeles

45

cât de important este să creezi parteneriate cu marile companii străine, în care relaţia inter-umană este esenţială pentru a dezvolta proiecte de business”, a declarat Adrian Dragomir, CEO Termene.ro

Echipa de români care a găsit o soluţie prin care magazinele METRO din toată lumea să fie mai eficiente  Ioana Matei Postat la 17 decembrie 2019

O echipă formată din cinci români a găsit o soluţie de eficientizare a modului în care funcţionează magazinele şi depozitele METRO din toată lumea. GLASSes foloseşte tehnologia de realitate augmentată prin care scurtează semnificativ timpul alocat activităţii de colectare şi cântărire a produselor de către angajaţi.

Echipa de români care a găsit o soluţie prin care magazinele METRO...

 Descrierea inovaţiei:

În prezent, în grupul Metro sunt utilizate două abordări în procesele de tip picking (colectarea şi cântărirea produselor de către un angajat, în urma realizării comenzilor online de către clienţi – n.r.): prin imprimarea pe hârtie a comenzilor online primite de la client sau prin utilizarea unui dispozitiv mobil. În cazul primei abordări, pick-by-paper, angajatul bifează şi colectează direct pe hârtie produsele puse în coş şi cantitatea acestora, apoi le depozitează în coşul fizic. Ulterior, un alt angajat actualizează corespunzător comanda online în sistemul informatic.

Acesta este un proces în trei paşi care necesită timp suplimentar alocat activităţii de verificare a comenzii. În a doua abordare, numită mobile picking, angajatul foloseşte un dispozitiv mobil pentru a scana fiecare produs din comandă, iar apoi colectează produsele în coşul fizic de cumpărături. Acesta este un proces de picking în doi paşi. Cu toate că această abordare s-a dovedit a fi eficientă în grupul Metro, o echipă de ingineri software ai Metro Systems a venit cu propunerea de a eficientiza şi mai mult acest proces prin introducerea

46

abordării cu denumirea pick-by-vision. Această abordare nouă presupune utilizarea ochelarilor de realitate augmentată pentru a scana produsele prin simpla vizualizare a acestora atunci când sunt colectate în coşul fizic. Astfel se ajunge la un proces de picking într-un singur pas – practic se scurtează semnificativ timpul alocat activităţii, angajatul are mâinile libere (fără hârtie sau dispozitiv mobil), iar informaţia preluată de ochelari se transmite automat în sistemul informatic.

Metro Systems România (parte din Metronom Germania) este axată pe furnizarea unei game largi de produse IT complete în domeniul wholesale, atât la nivel global, cât şi adaptate nevoilor locale pentru toate punctele de lucru Metro Cash & Carry din cele 26 de ţări din Europa şi Asia. Este centrul de servicii IT interne pentru Metro Group şi furnizează consultanţă specializată tuturor companiilor din grup. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Vlad Cojocaru, inginer software, full stack developer; Mihai Diac, inginer software, full stack developer; Aura Virgolici, engineering domain owner, doctor în informatică economică; Octavia Popescu, analist software, expert în analiza proceselor de business; Alexandra Burca, service owner first level support Metro C&C France.

Elementul de noutate:

Utilizarea ochelarilor de realitate augmentată şi adaptarea acestora prin conectarea unui mic dispozitiv de scanare a codurilor de bare în magazinele şi depozitele Metro. Construirea expertizei tehnice pentru dezvoltarea de soluţii de software cu realitate augmentată în Metro Systems.

Efectele inovaţiei:

Eficientizarea procesului de picking în magazinele şi depozitele METRO din toată lumea.

Vrei să deschizi o afacere profitabilă? Cum poţi începe un business de renume internaţional în România  Ioana Matei 16 decembrie 2019

Vrei să deschizi o afacere profitabilă? Cum poţi începe un business...

47

Potrivit lui Rumen Radev, business development agent pentru zona Bucuresti-Ilfov al Subway România, un restaurant Subway funcţionează destul de simplu, în contextul în care procesul de pregătire pentru un meniu sau produs Subway nu implică gătirea sau prăjirea vreunui ingredient.

„În general, investiţiile într-un restaurant se plasează în jurul sumei de 120.000 euro, sumă care include echipamentul şi tot ceea ce trebuie să plătească proprietarul afacerii francizate tuturor părţilor implicate înainte de deschidere. Desigur, există şi situaţii în care investiţia poate creşte. Este cazul restaurantelor de dimensiuni mari sau a celor care au Drive-thru”, spune Rumen Radev, business development agent pentru zona Bucureşti-Ilfov al Subway România.

Compania Subway a fost fondată în urmă cu aproximativ 55 de ani, de către Fred DeLuca, antreprenor care avea pe atunci doar 17 ani şi prietenul său de familie, Dr.Peter Buck. Compania este şi acum o afacere de familie, dar care lucrează cu aproximativ 21.000 de francizaţi, care creează locuri de muncă pentru sute de mii de oameni din întreaga lume. Pe piaţa din România, brandul a intrat în 2011 şi a deschis primul restaurant în aprilie 2012.

După deschiderea restaurantului, operaţiunile şi funcţionarea optimă a acestuia depind, în cea mai mare măsură, de proprietarul afacerii francizate. Timpul necesar pentru recuperarea investiţiei variază de la un restaurant la altul, potrivit lui Radev, în contextul în care „operaţiunile şi funcţionarea optimă a acestuia depind, în cea mai mare măsură, de proprietarul afacerii francizate”.

„Subway le cere viitorilor proprietari de afaceri francizate un plan de afaceri bine fundamentat şi amănunţit. Acest plan cuprinde estimări ale momentelor în care restaurantul va atinge pragul de rentabilitate, îşi va recupera investiţia sau va genera profit”, explică reprezentantul Subway. În funcţie de aceste rezultate, factorii de decizie din cadrul companiei Subway acceptă sau nu intrarea respectivei afaceri în cadrul francizei. „În acest mod minimizăm potenţialele riscuri”, spune el.

Potrivit ZF, doar 10% dintre cele mai puternice 100 de francize din lume sunt prezente pe piaţa locală, iar majoritatea acestora sunt în domeniul HoReCa. „Credem că în general oamenii tind să aleagă lucrurile care le sunt familiare şi despre care au cele mai multe informaţii şi cunoştinţe. Iar domeniul HoReCa este unul cu care cochetăm cu toţii în diferite momente şi despre care reuşim să avem cele mai multe cunoştinţe. Ştim cum ne dorim să arate o locaţie, cum ne dorim să fim întâmpinaţi, ştim cum vrem să arate mâncarea pe care o primim şi ştim că vrem să fim lăsaţi să decidem ce mancăm conform preferintelor noastre. Deci ne putem imagina cu uşurinţă cum ar fi să deţinem un restaurant, dar nu ne putem imagina cum ar fi să deţinem o sucursală a unei bănci, de

48

exemplu”, descrie Radev motivul pentru care francizele din industria HoReCa sunt printre primele care intră pe noi pieţe.

Potrivit lui, acesta este unul dintre motivele pentru care francizele din industria HoReCa sunt printre primele care intră pe noi pieţe. „Şi sunt destul de multe. Conform studiilor de specialitate, ştim că există în jur de 10.000 de concepte active de franciză în Europa. În final totul se rezumă la disponibilitatea companiilor de a se extinde în afara pieţei interne. Şi nu toate companiile sunt pregătite sau au drept scop extinderea pe pieţe externe. Dar România este o piaţă cu potenţial ridicat, românii sunt activi şi au antreprenoriatul în suflet, astfel încât tot mai multe concepte de franciză aleg să intre pe această piaţă”.

În prezent, reţeaua Subway România numără 39 de restaurante. „Rezultatele financiare înregistrate de Subway România până în acest moment ne fac să privim încrezători către viitor., Din octombrie 2018 până în prezent, vânzările au crescut, în medie, cu 19% iar profitul brut cu 28%”, spune reprezentantul Subway, fără să ofere detalii referitoare la cifra exactă. Compania are în prezent 500 de angajaţi.

 „Încă de la lansarea Subway în România, în 2011, am ştiut că piaţa locală are un potenţial mare. Există o bază puternică şi vastă de proprietari de afaceri care se pot afilia reţelelor de francize, în toată ţara. Astăzi, la 7 ani de la deschiderea primului restaurant Subway în România, ne bucurăm că avem o densitate mare de restaurante în ţară, în comparaţie cu alte pieţe din Europa Centrală şi de Est în care Subway activează. Mai mult, valoarea afacerilor restaurantelor Subway din România se plasează peste media regiunii.”

Concurența aprobă tranzacția prin care Profi preia 18 magazine aflate sub controlul companiei Pram Maya SRL  InCont.ro, 16 decembrie 2019

Tranzacţia prin care Profi Rom Food SRL intenţionează să preia 18 spaţii comerciale aflate sub controlul unic al companiei Pram Maya SRL a fost autorizată de Consiliul Concurenţei.

"Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Profi Rom Food SRL intenţionează să preia optsprezece spaţii comerciale aflate sub controlul unic al companiei Pram Maya SRL. În urma analizei acestei concentrări economice, Consiliul Concurenţei a constatat că operaţiunea propusă nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa româ?nească sau pe o parte substanţială a acesteia şi nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal", se arată într-un comunicat de presă al Concurenţei.

49

Profi este deţinută de compania luxemburgheză MEP Retail Luxco Sarl, care face parte din grupul de investiţii de tip private equity Mid Europa. Principalul obiect de activitate al Profi îl reprezintă comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun.

În România, Profi îşi desfăşoară în prezent activitatea prin magazine nespecializate de tip super/hipermarket şi magazine de proximitate.

Pram Maya SRL are ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun. Spaţiile comerciale Maya se încadrează în categoria magazinelor de proximitate.

ANALIZA FRAMES: Piaţa bunurilor de larg consum va creşte cu peste 12% în acest an A.I.G. Miscellanea / 17 decembrie

Piaţa bunurilor de larg consum va înregistra, în acest an, un avans de peste 12%, evoluţie stimulată de creşterea cererii, urmare a majorării salariilor şi pensiilor, şi, nu în ultimul rând, de avansul preţurilor, arată o analiză a companiei de consultanţă Frames, potrivit căreia sezonul de shopping de Crăciun va impulsiona semnificativ rezultatele din întreg comerţul românesc, de la sectorul alimentar la bunurile de folosinţă îndelungată, informează News.ro.

Într-un comunicat al firmei de consultanţă se arată: "După avansul de 8% din 2018, piaţa bunurilor de larg consum (FMCG), ce include bunurile de larg consum cel mai des achiziţionate (mâncare, băuturile răcoritoare şi produsele de îngrijire etc.), va creşte în acest an cu peste 12%, estimează analiştii, pe baza datelor preliminare obţinute din piaţă".

Potrivit analizei, sectorul alimentar se află şi în acest an în prim-plan, cu o creştere, pe ansamblu, a cifrei de afaceri de peste 13%, impulsionată pe de o

50

parte de creşterea cererii, urmare a majorării veniturilor populaţiei, iar pe de alta de avansul semnificativ al preţurilor.

Analiştii mai precizează: "În perioada Crăciunului şi a Anului Nou, produsele alimentare şi băuturile înregistrează vârful de vânzări, peste nivelul din perioada Paştelui. Principalii jucători din piaţă mizează pe un plus de 5-10% din cifra de afaceri în acest sezon".

În 2018, business-ul din sectorul alimentar a depăşit graniţa de 100 de miliarde de lei, în creştere cu aproape 6 miliarde de lei faţă de rezultatul din 2017.

Potrivit datelor Frames, dinamica pieţei este influenţată, în acest an, mai mult ca în anii trecuţi, de efectele inflaţiei.

Datele statistice oficiale arată că preţurile de consum în luna noiembrie 2019 (ultima pentru care există date complete), comparativ cu luna noiembrie 2018 au crescut cu 3,8%, rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) fiind de 3,7%, spun analiştii Frames.

Din punct de vedere al consumului, dincolo de alimentele proaspete şi cele ambalate, care generează majoritatea vânzărilor, 2019 a adus o creştere a apetitului consumatorilor pentru produse din zona îngrijirii personale şi a locuinţei (detergenţi, produse universale etc.), arată analiza.

Alături de produsele din zona bunurilor de larg consum, şi cheltuielile din segmentul de IT&C (telefoane, laptopuri, tablete etc.) au crescut semnificativ, relevant fiind, în acest domeniu, evenimentul de shopping de Black Friday care a generat vânzări record, de peste 300 milioane de euro.

2019 a generat vânzări în creştere cu peste 15% şi în zona produselor destinate amenajării locuinţelor, de la materiale de construcţii la mobilă şi accesorii.

De altfel, în primele trei trimestre din 2019, au fost date în folosinţă 46437 locuinţe, în creştere cu 6059 locuinţe, faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, iar perspectivele indică un volum, la nivel anual, de peste 60.000 de unităţi locative.

2019 a adus, în economia românească, o creştere a interesului consumatorilor pentru produsele de firmă, cu preţuri mai ridicate. Această tendinţă de migraţie de la produsele no-name către zona de produse şi servicii premium s-a remarcat în întregul spectru de produse, de la cele alimentare, la electrocasnice.

Potrivit analiştilor de la Frames, 2020 va fi un an plin de provocări pentru piaţa bunurilor de larg consum. Inflaţia, deprecierea leului şi restrângerea creditării

51

se vor afla în prim-plan, iar aceste probleme vor influenţa evoluţia consumului, vor stăvili apetitul românilor pentru cumpărături.

Shopping-ul online va continua să se extindă în 2020. Pe de altă parte, este de aşteptat ca anul 2020 să marcheze, la nivelul industriei, o penetrare tot mai puternică a start-up-urilor inovative, cu servicii şi produse variate. În dinamica pieţei bunurilor de larg consum în 2020 un cuvânt semnificativ îl va avea şi evoluţia externă.

Starbucks deschide o nouă cafenea, în gară RETAIL Profit.ro scris astăzi, 19:42

Lanțul de cafenele Starbucks se extinde și deschide o nouă cafenea, la Gara de Nord din București. Starbucks România operează prin dezvoltatorul internațional de restaurante AmRest, cu sediul în Polonia.

Starbucks a intrat pe piața românească în 2007, când a deschis prima cafenea în București, în Plaza România.   Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Glovo își extinde serviciile într-un nou oraș din România COMPANII Profit.ro scris astăzi, 20:00

Startup-ul spaniol Glovo, operatorul platformei omonime de livrări rapide la domiciliu, care a intrat în România primăvara trecută, operațiune anunțată în premieră de Profit.ro, intră și pe piața din Ploiești. După București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov, Craiova, Constanța, Sibiu și Arad, Ploiești este cel mai nou oraș din țară în care Glovo își extinde operațiunile. Decizia de extindere în Ploiești este argumentată prin potențialul economic și comercial al orașului, în care sunt concentrate companii ce generează peste jumătate din veniturile întregului județ. 

52

Până la acest moment, în România, circa 5,2 milioane de produse au fost comandate prin intermediul aplicației. Restaurante, Supermarket și Curier Rapid sunt categoriile din care s-au plasat cele mai multe comenzi. Aplicația a fost lansată pe piața din România în luna mai 2018.

Glovo operează în toate marile capitale din Europa și EMEA, precum Roma, Madrid, Paris, Kiev, Nairobi, ca și în 9 țări din America de Sud precum Peru, Argentina, Ecuador și Panama, fiind prezent în peste 257 de orașe din 33 de state.

Febra cumpărăturilor de Crăciun, boost semnificativ pentru piața bunurilor de larg consum RETAIL Profit.ro scris astăzi, 17:48

Piața bunurilor de larg consum va înregistra, în acest an, un avans de peste 12%, evoluție stimulată de creșterea cererii, urmare a majorării salariilor și pensiilor, și, nu în ultimul rând, de avansul prețurilor.

Sezonul de shopping de Crăciun va impulsiona semnificativ rezultatele din întreg comerțul românesc, de la sectorul alimentar la bunurile de folosință îndelungată, arată o analiză a companiei de consultanță Frames. După avansul de 8% din 2018, piața bunurilor de larg consum (FMCG), ce include bunurile de larg consum cel mai des achiziționate (mâncare, băuturile răcoritoare și produsele de îngrijire etc.), va crește în acest an cu peste 12%, estimează analiștii, pe baza datelor preliminare obținute din piață.

Potrivit analizei, sectorul alimentar se află și în acest an în prim-plan, cu o creștere, pe ansamblu, a cifrei de afaceri de peste 13%, impulsionată pe de o parte de creșterea cererii, urmare a majorării veniturilor populației, iar pe de alta de avansul semnificativ al prețurilor. ,,În perioada Crăciunului și a Anului Nou, produsele alimentare și băuturile înregistrează vârful de vânzări, peste nivelul din perioada Paștelui. Principalii jucători din piață mizează pe un plus

53

de 5-10% din cifra de afaceri în acest sezon’’, spun analiștii. În 2018, business-ul din sectorul alimentar a depășit granița de 100 de miliarde de lei, în creștere cu aproape 6 miliarde de lei față de rezultatul din 2017.

Potrivit datelor, dinamica pieței este influențată, în acest an, mai mult ca în anii trecuți, de efectele inflației. Datele de la Institutul Național de Statistică arată că prețurile de consum în luna noiembrie 2019 (ultima pentru care există date complete), comparativ cu luna noiembrie 2018 au crescut cu 3,8%, rata anuală calculată de INS pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) fiind de 3,7%. Față de decembrie 2018, creșteri importante au fost înregistrate de prețul cartofilor, cu 20,6%, fructe și conserve din fructe, cu 15,9%, tutun și țigări, cu 7,65%, carne și preparate din carne, cu 5,8%. Combustibilii s-au scumpit cu 5,6%.

,,Toate aceste creșteri de prețuri s-au reliefat în avansul cifrei de afaceri a majorității companiilor implicate în retailul alimentar. Marile lanțuri de hipermarketuri s-au aflat în prim-plan, datele preliminare indicând un avans mediu al cifrei de afaceri, la nivelul sectorului, de peste 13% față de 2018’’, afirmă analiștii de la Frames. Pe fondul creșterii veniturilor și, mai ales a obiceiurilor de consum bine ancorate în trecutul plin de privațiuni, românii au ajuns să cheltuie pe mâncare cel mai mult din Uniunea Europeană, aproape 28% din totalul cheltuielilor de consum.

În clasamentul Eurostat, România este urmată de Lituania (20,9%) și Estonia (19,6%), în timp ce media europeană este de 12,1%. Un raport al Nielsen Growth Reporter, care compară dinamica globală a pieței (creșterea în valoare și unități) în sectorul bunurilor de larg consum în toata Europa (Fast Moving Consumer Goods, FMCG), plasa, de altfel, țara noastră printre pietele cu creșterea cea mai mare din cele 28 de țări europene (10.4% după primele 6 luni).

CÂT ȘI PE CE CHELTUIE ROMÂNII Potrivit celor mai recente date de la Institutul Național de Statistică, românii au avut, în medie, în acest an, venituri totale de  4764 lei pe gospodărie și 1838 lei pe persoană, iar cheltuielile, estimate la 4049 lei lunar pe gospodărie (1562 lei pe persoană), au reprezentat 85,0%.  În octombrie, ultima lună pentru care există date statistice, câștigul salarial mediu nominal net a fost 3116 lei, în creștere față de luna precedentă cu 34 lei (+1,1%). Datele statistice arată că aproape 60% dintre venituri au mers către consum, 32% către impozite, taxe și nevoi legate de gospodărie și numai 0,8% pentru investiții (cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc.

54

,,Românii au cheltuit, în 2019, peste 30% din venituri pe produse alimentare și băuturi nealcoolice, 14% pe cheltuileile dedicate locuinței (apă, electricitate, gaze etc.) peste 8 procente pe alcool și țigări, 8% pe îmbrăcăminte și încălțăminte, 7,5% pe transport, 6% pe mobilier și amenajarea locuinței, puțin peste 5% pentru sănătate, aproape 5% pe servicii de comunicații (tv, internet, telefonie),. 3% pe produse culturale și numai 2% pe hoteluri, restaurante și baruri’’, arată analiza. Analiștii susțin că, din perspectiva comportamentului de cumpărare, familiile din România au mers la fel de des la cumpărături în comparație cu anul precedent, însă suma medie plătită a crescut cu peste 8%, influențată în principal de creșterea prețurilor dar și de extinderea obiceiurilor de consum pe fondul unor oferte de produse și servicii de larg consum tot mai variate. ,,S-au înregistrat creșteri atât în ceea ce privește volumul produselor cât și a valorii acestora. Avansul prețurilor a schimbat doar în mică măsură obiceiurile de consum, apetitul pentru cumpărături fiind stimulat într-un mod semnificativ de segmentul promoțiilor, de sezonalitate (Paște, Crăciun, Black Friday etc) și de sistemele de plată în rate, mai ales în cazul produselor de folosință îndelungată din zona gospodăriilor (frigidere, mașini de spălat, televizoare etc.)’’, arată analiza.

HIPERMARKETURILE, ÎN PRIM-PLAN Hipermarketurile și supermarketurile au fost cel mai des vizitate de cumpărători în 2019. Totodată, magazinele de tip discount au generat o frecvență de consum mai ridicat, egalată, în unele zone, de prezența tot mai puternică a supermarketurilor, care au reușit, în 2019, să pătrundă semnificativ în zonele populate, deschizând sute de noi magazine. Din punct de vedere al consumului, dincolo de alimentele proaspete și cele ambalate, care generează majoritatea vânzărilor, 2019 a adus o creștere a apetitului consumatorilor pentru produse din zona îngrijirii personale și a locuinței (detergenți, produse universale etc.), arată analiza.

Alături de produsele din zona bunurilor de larg consum, și cheltuielile din segmentul de IT & C (telefoane, laptopuri, tablete etc.) au crescut semnificativ, relevant fiind, în acest domeniu, evenimentul de shopping de Black Friday care a generat vânzări record, de peste 300 milioane de euro.

,,În perioada evenimentelor de shopping precum Black Friday și Crăciun, televizoarele cu diagonale mari, telefoanele, laptopurile, mașinile de spălat și frigiderele s-au aflat în prim-plan, în condițiile în care retailerii au venit cu oferte atractive, inclusiv în segmentul de plată în rate. Un plus semnificativ l-a înregistrat, în 2019, și segmentul de vânzări de încălțăminte și îmbrăcăminte, stimulat de intrarea în piață a unor noi jucători și de extinderea shopping-ului online’’, afirmă analiștii. 2019 a generat vânzări în creștere cu peste 15% și în zona produselor destinate amenajării locuințelor, de la materiale de construcții la mobilă și accesorii. De altfel, în primele trei trimestre din 2019, conform

55

datelor INS, au fost date în folosință 46437 locuințe, în creștere cu 6059 locuințe, față de perioada corespunzătoare a anului precedent, iar perspectivele indică un volum, la nivel anual, de peste 60.000 de unități locative. ,,Cheltuielilor de amenajare a noilor locuințe s-au adăugat și cele pentru renovarea și refacerea celor deja existente. Având mai mulți bani la dispoziție, românii au investit semnificativ, dincolo de electronice și electrocasnice, în achiziția de mobile, accesorii și servicii de amenajare’’, spun analiștii.

BRANDUL ȘI CALITATEA ÎNCEP SĂ CONTEZE TOT MAI MULT 2019 a adus, în economia românească, o creștere a interesului consumatorilor pentru produsele de firmă, cu prețuri mai ridicate. ,,Calitatea a început, în unele segmente, să devină mai relevantă decât prețul, semn al maturizării consumatorilor’’, arată analiza. ,,Această tendință de migrație de la produsele no-name către zona de produse și servicii premium s-a remarcat în întregul spectru de produse, de la cele alimentare, acolo unde se caută tot mai des produse sănătoase, alimente proaspete, cu origine controlată, la băuturi și bunurile de folosință îndelungată, precum televizoarele, frigiderele, mașinile de spălat etc. unde brandul, calitatea produsului și garanția au început să conteze ceva mai mult decât prețul în comportamentul de achiziție’’, spun specialiștii. Cu toate acestea,  ponderea în consum a mărcilor private ale retailerilor a rămas în continuare ridicată, prețul scăzut și promoțiile influențând în special comportamentul de consum al românilor fără posibilități financiare.

2020. SE TEMPEREAZĂ CONSUMUL? Potrivit analiștilor de la Frames, 2020 va fi un an plin de provocări pentru piața bunurilor de larg consum. Inflația, deprecierea leului și restrângerea creditării se vor afla în prim-plan, iar aceste probleme vor influența evoluția consumului, vor stăvili apetitul românilor pentru cumpărături. ,, Perspectivele din punct de vedere macroeconomic nu sunt deloc pozitive, inflația se anunță la un nivel ridicat, iar cursul euro/leu va tinde spre noi maxime. În aceste condiții, nu este exclus ca avansul consumului se se tempereze și să asistăm, cel mai probabil, la o reorientare a consumatorilor, în primul rând, către bunurile de strictă necesitate’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames. Stăvilirea elanului consumatorist ar urma să fie influențată și de deciziile guvernamentale în privința salariilor și pensiilor. ,,Într-un an electoral, rămâne de văzut în ce măsură statul va influența, prin politicile publice, încrederea consumatorilor în economie’’, a mai spus acesta.

Potrivit analizei Frames, companiile din sectorul bunurilor de larg consum vor încerca să stimuleze consumul prin dezvoltarea unor game de produse cu prețuri variate, mizând pe calitate, pe promoții, pe campanii de marketing tot mai puternice, mai ales în zona online. ,,Shopping-ul online va continua să se

56

extindă în 2020, în condițiile în care, în ultimii ani, în zona de curierat s-au făcut investiții masive, iar site-urile de shopping au dezvoltat oferte tot mai atractive. În plus, temerile românilor legate de securitatea tranzacțiilor pe internet s-au temperat semnificativ, dovadă rezultatele spectaculoase ale campaniei de shopping de Black Friday 2019’’, spun analiștii.

Pe de altă parte, este de așteptat ca anul 2020 să marcheze, la nivelul industriei, o penetrare tot mai puternică a start-up-urilor inovative, cu servicii și produse variate. Tehnologiile digitale, serviciile inovative prezente deja în economia românească la un nivel incipient, își vor găsi o rată de penetrare tot mai ridicată, cu efecte directe în comportamentul de consum al românilor. Principalul motor al schimbării va fi, astfel, comportamentul consumatorilor, care sunt din ce în ce mai sofisticați, dar și mai puternici în raport cu jucătorii din piață. Potrivit experților, este de așteptat ca în 2020, firmele, mai ales din zona retailului alimentar, să continuă investițiile în automatizare (case de tip self-service)  și în dezvoltarea unor oferte online și offline personalizate pentru consumatori, prin programe tot mai agresive de fidelizare. În dinamica pieței bunurilor de larg consum în 2020 un cuvânt semnificativ îl va avea și evoluția externă.  ,,Pentru România, o economie care trăiește din consum, o eventuală criză, o recesiune economică la nivel european ar avea consecințe negative directe în dinamica pieței. Rămâne de văzut în ce măsură semnalele de alarmă trase de experții străini se vor confirma în realitate’’, spun specialiștii.

UNIUNEA EUROPEANA

MADR: Consiliul Dă Undă Verde Posibilităţilor De Pescuit Pentru 2020 Aplicabile În Marea Mediterană Şi În Marea Neagră De   Redactia Financiarul Data dec. 16, 2019  

Regulamentul care stabileşte limitele de captură aplicabile în 2020 pentru anumite stocuri de peşte din Marea Mediterană şi din Marea Neagră a fost adoptat luni în Consiliul AgriFish, desfăşurat la Bruxelles, unde s-a aflat şi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, informează un comunicat al ministerului de resort.

57

„Este pentru prima dată când se adoptă un regulament de sine stătător privind posibilităţile de pescuit atât pentru Marea Mediterană, cât şi pentru Marea Neagră, ca urmare a intrării în vigoare în 2019 a planului multianual pentru stocurile demersale din vestul Mării Mediterane (WMMAP). Normele adoptate, de interes pentru România, vizează o cotă autonomă pentru şprot în Marea Neagră aplicabilă Bulgariei şi României; aceasta a fost stabilită la un nivel care să permită menţinerea nivelului actual al durabilităţii prin pescuit. Posibilităţile de pescuit pentru calcan în Marea Neagră au fost stabilite în cadrul CGPM”, se precizează în comunicat.

Normele adoptate mai vizează, printre altele, eforturile de pescuit maxim admisibile, exprimate în număr de zile, pentru anumite stocuri de peşte din vestul Mării Mediterane. Aceste eforturi de pescuit au fost stabilite la un nivel cu 10% mai scăzut decât nivelul de referinţă prevăzut în WMMAP şi se aplică Spaniei, Franţei şi Italiei.

De asemenea, normele mai fac referire şi la posibilităţile de pescuit şi alte măsuri stabilite în cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM). Astfel, Măsurile respective includ, de exemplu, o perioadă de interzicere a activităţilor de pescuit pentru anghila europeană în întreaga Mare Mediterană şi limite ale capturilor şi ale efortului de pescuit pentru stocurile de peşti pelagici mici din Marea Adriatică.

„Aceste decizii s-au bazat pe cele mai bune avize ştiinţifice disponibile, furnizate de Comitetul ştiinţific, tehnic şi economic pentru pescuit, de Comitetul ştiinţific consultativ al CGPM pentru pescuit şi de Grupul de lucru al CGPM privind Marea Neagră, şi respectă principiile politicii comune reformate în domeniul pescuitului (PCP)”, se subliniază în documentul citat.

CGPM este o organizaţie regională de gestionare a pescuitului competentă pentru conservarea şi gestionarea resurselor marine vii din Marea Mediterană şi din Marea Neagră. Uniunea Europeană este membră a CGPM, împreună cu Bulgaria, Croaţia, Cipru, Franţa, Grecia, Italia, Malta, România, Slovenia şi Spania. Măsurile adoptate în cadrul CGPM sunt obligatorii pentru membrii săi.

Regulamentul va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi se va aplica de la 1 ianuarie 2020.

MADR reaminteşte că Uniunii Europene i s-a atribuit o cotă anuală de 150 tone calcan pentru anii 2020, 2021 şi 2022, din care 75 tone/an revin României şi 75 tone/an Bulgariei. În anul 2017, cota de calcan a României era de doar 43 de tone/an, a crescut apoi în anii 2018 şi 2019 la 57 de tone/an, iar acum, pentru următorii trei ani, cota este majorată la 75 de tone/an.

58

Decizii importante pentru sectorul pescaresc, adoptate in Consiliul AgriFish In dec. 17, 2019  

Regulamentul care stabileşte limitele de captură aplicabile în 2020 pentru anumite stocuri de peşte din Marea Mediterană şi din Marea Neagră a fost adoptat luni în Consiliul AgriFish, desfăşurat la Bruxelles. La discuții a participat și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

”Este pentru prima dată când se adoptă un regulament de sine stătător privind posibilitățile de pescuit atât pentru Marea Mediterană, cât și pentru Marea Neagră, ca urmare a intrării în vigoare în 2019 a planului multianual pentru stocurile demersale din vestul Mării Mediterane (WMMAP).

Normele adoptate, de interes pentru România, vizează o cotă autonomă pentru șprot în Marea Neagră aplicabilă Bulgariei și României; aceasta a fost stabilită la un nivel care să permită menținerea nivelului actual al durabilității prin pescuit. Posibilitățile de pescuit pentru calcan în Marea Neagră au fost stabilite în cadrul CGPM”, se arată într-un comunicat al ministerului de resort.

”Normele adoptate mai vizează, printre altele:

eforturile de pescuit maxim admisibile, exprimate în număr de zile, pentru anumite stocuri de pește din vestul Mării Mediterane. Aceste eforturi de pescuit au fost stabilite la un nivel cu 10% mai scăzut decât nivelul de referință prevăzut în WMMAP și se aplică Spaniei, Franței și Italiei.

posibilitățile de pescuit și alte măsuri stabilite în cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM). Măsurile respective includ, de exemplu, o perioadă de interzicere a activităților de pescuit pentru anghila europeană în întreaga Mare Mediterană și limite ale capturilor și ale efortului de pescuit pentru stocurile de pești pelagici mici din Marea Adriatică.

Aceste decizii s-au bazat pe cele mai bune avize științifice disponibile, furnizate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit, de

59

Comitetul științific consultativ al CGPM pentru pescuit și de Grupul de lucru al CGPM privind Marea Neagră, și respectă principiile politicii comune reformate în domeniul pescuitului (PCP)”, a mai transmis MADR.

În intervenția avută în cadrul consiliului, ministrul Adrian Oros a pus accentul pe strategia Uniunii Europene care să vină în sprijinul statelor membre care încă nu și-au definitivat o strategie pe bioeconomie astfel încât să se poată reduce decalajul la nivel european.

”În intervenția mea, am pus accent pe strategia Uniunii Europene, care va permite punerea în valoare a cercetării, va finanța proiecte de noi modele de afaceri care să valorifice biomasa rezultată din activitățile agricole. Solicităm Comisiei acordarea unui sprijin mai mare acelor state membre care încă nu și-au definitivat o strategie pe bioeconomie astfel încât să se poată reduce decalajul la nivel european.

Considerăm de asemenea utilă stabilirea unei platforme europene care să permită o bună colaborare și schimb de experiențe între toate statele membre și sectorul de cercetare la nivel european”, a transmis Adrian Oros pe pagina sa de Facebook.

UE propune astazi interzicerea productiei, vanzarii si utilizarii tuturor neonicotinoidelor In dec. 17, 2019  45 0

Sectorul apicol este vital pentru UE și contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea societății, atât ecologic, prin menținerea echilibrului ecologic și a biodiversității, cât și economic, cu aproximativ 14,2 miliarde EUR pe an.

În ultimii ani, apicultorii s-au confruntat cu pierderi de colonii, în special în țările din vestul UE, cum ar fi Franța, Belgia, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania și Olanda.

Albinele, dar și alți polenizatori, sunt esentiali pentru ecosisteme și biodiversitate. Reducerea numărului polenizatorilor face ca multe specii de plante să intre în declin sau chiar să dispară. În plus, scăderea numărului și a diversității populațiilor de polenizatori afectează siguranța alimentară. În UE, 78% dintre speciile de flori sălbatice și 84% dintre speciile de plante de cultură

60

depind, cel putin parțial, de insecte pentru a produce semințe. Conform estimărilor, aproximativ 5 până la 8% din producția mondială a culturilor este direct legată de polenizare.

În contextul reducerii populației polenizatorilor în Europa și în alte părți ale lumii, Parlamentul European a cerut Comisiei să propună mai multe acțiuni pentru a proteja mai bine albinele și alte insecte polenizatoare din Europa. Pentru a proteja mai bine insectele polenizatoare sălbatice, Parlamentul European a solicitat o reducere suplimentară a utilizării pesticidelor și cerut Comisiei să adopte legi care interzic producția, vânzarea și utilizarea tuturor pesticidelor neonicotinoide în UE. Dupa cum ne informeaza in continuare europarlamentarul Daniel Buda, inițiativa UE privind polenizatorii va fi dezbătută în plen astăzi, iar votul asupra rezoluției va avea loc miercuri. Vă vom ține la curent cu deciziile luate.

Parlamentul European cere Comisiei interzicerea producției, a vânzării și utilizării tuturor pesticidelor neonicotinoide în UE REDACȚIA FIR 17 DECEMBRIE 2019

„În contextul reducerii populației polenizatorilor în Europa și în alte părți ale lumii, Parlamentul European a cerut Comisiei să propună mai multe acțiuni pentru a proteja mai bine albinele și alte insecte polenizatoare din Europa”, scrie europarlamentarul Daniel Buda, pe pagina sa de socializare.

În acest sens, deputații europeni au solicitat o reducere suplimentară a utilizării pesticidelor și au cerut Comisiei să adopte legi care interzic producția, vânzarea și utilizarea tuturor pesticidelor neonicotinoide în UE, informează europarlamentarul român.

În plenul Parlamentului European se discută, astăzi, „Inițiativa UE privind polenizatorii”, urmând ca miercuri să aibă loc votul asupra rezoluției.

61

Producţia de miere a crescut în UE A.I.G. Miscellanea / 17 decembrie

Numărul stupilor şi cel al apicultorilor din UE au crescut de-a lungul anilor, ajungându-se la un avans de 16% al producţiei de miere din UE în perioada 2014-2018, conform raportului privind punerea în aplicare a programelor apicole din UE, publicat marţi de Comisia Europeană, informează Agerpres.ro.Janusz Wojciechowski a declarat: "Sectorul apicol este crucial pentru agricultură şi pentru biodiversitate în general. Trebuie să încurajăm apicultorii din întreaga UE, motiv pentru care susţin ferm sporirea de la 120 de milioane euro la 180 de milioane euro a finanţării din partea UE pentru programele apicole pentru următorii trei ani, ca parte a propunerii Comisiei privind următorul buget alocat agriculturii".

Graţie celor 17,5 milioane de stupi din UE gestionaţi de 650.000 de apicultori, UE a produs 280.000 de tone de miere în 2018. Apicultura este practicată în toate statele membre ale UE, iar Uniunea Europeană este pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari producători de miere din lume.

UE cofinanţează programe apicole elaborate la nivel naţional în cooperare cu sectorul apicol, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor pentru sectorul respectiv şi al comercializării produselor acestuia. Programele se desfăşoară pe parcursul unor perioade de câte trei ani, în intervalul 2017-2019, fiind pusă la dispoziţie o contribuţie anuală din partea UE de 36 de milioane euro, dublată de fonduri naţionale.

În 2018, printre cele opt măsuri eligibile în cadrul programelor apicole, măsurile care au primit cea mai mare parte a finanţării disponibile, cu o pondere cumulată de aproape 60%, au fost cele de asistenţă tehnică (de exemplu, cursuri de formare profesională, sprijin pentru achiziţionarea de echipamente tehnice, sprijin pentru tinerii apicultori) şi combaterea agresorilor.

În ceea ce priveşte propunerile referitoare la politica agricolă comună (PAC) pentru perioada de după 2020, Comisia a propus includerea programelor pentru apicultură în planurile strategice PAC. Aceste planuri, elaborate la nivel

62

naţional, stabilesc modalităţile prin care fiecare stat membru intenţionează să îndeplinească obiectivele PAC. Astfel, sectorul apicol se va bucura de o vizibilitate sporită şi va contribui, totodată, la îndeplinirea obiectivelor generale ale PAC, inclusiv în ceea ce priveşte acţiunile climatice, potrivit sursei citate.

Obiective ambitioase pentru combaterea declinului albinelor si pentru biodiversitate 16 Decembrie 2019

Deputatii europeni doresc sa opreasca declinul albinelor si al altor polenizatori insecte in UE. Acestia vor vota noi masuri pentru protejarea diversitatii speciilor de polenizatori. In contextul reducerii populatiei polenizatorilor in Europa si in alte parti ale lumii, Parlamentul European a cerut Comisiei sa propuna mai multe actiuni pentru a proteja mai bine albinele si alte insecte polenizatoare din Europa.

In iunie 2018, Comisia Europeana a prezentat Initiativa UE privind polenizatorii. Strategia Comisiei propune masuri pentru a face fata declinului, care ameninta ecosistemele si economiile noastre, identificand drept principale domenii de actiune protectia diversitatii si ameliorarea cercetarii.

O rezolutie aprobata de comisia pentru mediu pe 3 decembrie critica masurile propuse ca fiind insuficiente pentru a aborda cauzele principale ale declinului polenizatorilor: schimbarile climatice, agricultura intensiva si pierderea habitatelor. Rezolutia solicita Comisiei sa evalueze impactul masurilor politice existente pentru a asigura o actiune mai eficienta si coordonata a UE, ca reactie la declinul polenizatorilor salbatici.

Descoperiti cine sunt polenizatorii, care este impactul lor economic si de ce sunt in declin. Reducerea pesticidelor este esentiala pentru protejarea polenizatorilorImpactul pesticidelor asupra polenizatorilor depinde de toxicitatea substantei active si nivelul de expunere. Pentru a promova biodiversitatea plantelor si a contribui la securitatea alimentara, reducerea pesticidelor ar trebui sa devina o

63

prioritate in dezvoltarea viitoarei politici agricole comune (PAC), spun eurodeputatii.

In aprilie 2018, UE a restrictionat utilizarea in exterior a trei pesticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidina si tiametoxam), dupa ce s-a demonstrat ca acestea prezinta riscuri ridicate pentru albine. Cu toate acestea, mai multe state membre au cerut derogari de urgenta cu privire la utilizarea acestora pe teritoriul lor.

Pentru a proteja mai bine insectele polenizatoare salbatice, eurodeputatii cer o reducere suplimentara a utilizarii pesticidelor si solicita Comisiei sa adopte legi care interzic productia, vanzarea si utilizarea tuturor pesticidelor neonicotinoide in UE. "Trebuie sa discutam in special procedura de autorizare a pesticidelor. Aici exista probleme uriase. Este momentul ca aceasta Comisie sa demonstreze ce poate."Martin Häusling (Verzi/ALE, Germania), coraportor Intensificarea cercetarii si o mai buna monitorizare a declinului polenizatorilorDesi exista dovezi substantiale care arata un declin alarmant al polenizatorilor si principalele amenintari au fost identificate, exista inca lacune considerabile. Deputatii europeni solicita mai multe fonduri pentru cercetarea cauzelor declinului albinelor si monitorizarea speciilor si populatiilor polenizatoare din UE. Deputatii pledeaza, de asemenea, pentru dezvoltarea pesticidelor cu risc scazut, inofensive pentru polenizatori. Ce urmeazaInitiativa UE privind polenizatorii va fi dezbatuta in plen marti, iar votul asupra rezolutiei va avea loc miercuri.  FERMIERII COLABOREAZA CU APICULTORIIAgricultura si Apicultura sunt doua domenii ce au trait dintotdeauna in simbioza, cu beneficii pentru ambele parti, simbioza care poate continua in tara noastra daca intelegem ca nu poate exista o agricultura performanta fara ajutorul albinelor, cum nu poate exista nici o apicultura performanta fara sprijinul furnizat de agricultura (mai ales la rapita si floarea soarelui).

Uniunea de Ramura Nationala a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - U.N.C.S.V. sustine initiativa U.E. privind polenizatorii si considera foarte

64

important sa fie imbunatatite cunostintele referitoare la declinul polenizatorilor din zonele rurale, urbane si periurbane, cauzele si consecintele acestuia asupra productiei apicole, agricole, biodiversitatii si impactul economic prin studii de caz specifice, in Romania. U.E. trebuie sa dezvolte modalitati inovatoare pentru a proteja recoltele impotriva daunatorilor si a bolilor si sa ia in considerare rolul potential al noilor tehnici inovatoare de a imbunatati durabilitatea sistemului alimentar, garantand in acelasi timp siguranta acestora.

Consideram ca este necesar ca in fiecare tara din U.E. sa existe laboratoare acreditate care sa poata verifica un numar de probe relevant si atesta procentual prezenta reziduurilor tinand cont de legislatia europeana si mondiala in domeniu, care sa certifice ca substantele utilizate nu au efect asupra populatiei.

Inainte de a interzice anumite substante pentru care au fost deja facute verificari privind evaluarea riscurilor si s-a asigurat ca nu exista efecte nedorite asupra albinelor melifere, sa fie cel putin asigurata existenta altor optiuni, chiar organice, cu eficienta similara si costuri rezonabile. Fermierii nu au preferinte de a folosi anumite produse. Trebuie sa fim constienti ca includerea in programele de cercetare a pesticidelor organice nu se va intampla peste noapte si este nevoie de o perioada de cativa ani de tranzitie.

Majoritatea fermierilor si apicultorilor aplica produse pentru protectia plantelor si albinelor astfel incat sa asigure o productie minima garantata care sa permita rentabilitatea si sa asigure hrana de calitate necesara populatiei. Agricultorii fac asolament, straduindu-se sa mentina biodiversitatea si sa colaboreze foarte bine cu apicultorii, lucru demonstrat si de datele statistice din ultimii ani. Fermierii sunt fortati de imprejurari sa foloseasca anumite substante de protectie a plantelor pentru a-si salva culturile. Nu exista studii stiintifice concludente care sa ateste cu certitudine ca insectofungicidele pe baza de neonicotinoide au efecte letale prin doza optima aplicata, sau ca reziduurile provenite de la acestea au alte efecte, care pe parcursul unui ciclu de viata afecteaza polenizatorii. Sunt state unde se folosesc pe scara larga neonicotinoidele, atat ca tratament in vegetatie cat si ca tratament la samanta si care nu se confrunta cu Sindromul Depopularii Coloniilor. Ba mai mult, apicultorii de acolo exporta albine vii in alte state, pentru a-i ajuta pe confratii lor de peste ocean sa isi refaca populatiile de albine, devastate de acest sindrom.

Desi nu exista studii stiintifice din care sa reiasa cu certitudine ca neonicotinoidele utilizate in tratamentul semintelor au impact negativ asupra albinelor si produselor apicole din Europa, acestea au fost interzise la nivel european pe motive emotionale. Romania este tara cea mai afectata din Europa de atacul care poate deveni catastrofal, al unor daunatori precum viermii sarma (Agriotes spp) si ratisoara (Tanymecus spp) pentru care nu exista alte solutii

65

eficiente de control la acest moment.

Neefectuarea tratamentelor la seminte cu substante neonicotinoide va conduce la reducerea/disparitia culturilor insamantate cu floarea soarelui, porumb si rapita care afecteaza ¾ din suprafata cultivata cu acestea in Romania. Ca alternativa fermierii vor fi obligati sa efectueze mai multe tratamente in vegetatie, care afecteaza mult mai mult albinele si care au o eficienta scazuta asupra daunatorilor, actionand doar curativ si nu preventiv.

Costurile vor fi de 3-4 ori mai mari decat in prezent, lucru care va determina scaderea eficientei economice a fermierilor romani fata de ceilalti fermieri din U.E., in acest fel impunandu-se o practica comerciala neloiala. Efectele diminuarii suprafetelor cultivate cu plante melifere vor avea un impact sever asupra efectivelor de albine si a produselor apicole. La acestea se adauga poluarea suplimentara a mediului prin efectuarea mai multor tratamente fitosanitare de combatere a bolilor si daunatorilor si utilizarea unei cantitati mai mari de pesticide aplicate in perioada de zbor a polenizatorilor.

Inainte de a pune pe seama substantelor pentru protectia plantelor diminuarea efectivelor de albine ar trebui sa efectuat un studiu stiintific serios, pe un numar relevant de probe, care sa confirme sau infirme in mod oficial prezenta Sindromului Depopularii Coloniilor (SDC) pe teritoriul Romaniei. Totodata sunt necesare centralizari clare, in ultimii 10 ani, cu mortalitatile albinelor de pe intreg teritoriu al Romaniei, la nivel de judet, determinate conform metodologiilor stiintifice in vigoare.

Stim cu totii ca tratamentul la samanta este mai prietenos cu mediul si mai eficient pe o perioada de 4-6 saptamani de la rasarirea plantei, perioada in care albinele, in general nu zboara, atacand in schimb daunatorul, spre deosebire de tratamentele in vegetatie, perioada in care sigur albinele zboara.

Din pacate, in multe zone din tara noastra climatul favorizeaza invazia anumitor daunatori, care in majoritatea statelor membre U.E. nu se regasesc. E important de precizat si faptul ca doza medie de pesticide utilizata pe ha in Romania este de numai 0,6 kg, comparativ cu media europeana de 2,3 kg. In tarile unde s-au depistat anumite reziduuri pe un numar insuficient de probe, deci neconcludent din punct de vedere stiintific, se utilizeaza cantitati apropiate de media europeana, iar regimul pluviometric este mult mai bogat decat in Romania.

Din pacate unii apicultori nu au inteles ca daca nu se vor da aceste derogari si nu vor fi alte solutii eficiente, va scadea considerabil suprafata arabila din

66

Romania cu plante melifere (floarea soarelui, rapita) si nu numai (porumb), iar albinele nu vor mai avea cu ce sa se hraneasca si va scadea atat efectivul cat si cantitatea de produse apicole. 

Apicultorii inainte de a solicita ca Agricultorii sa nu mai faca nici un tratament la culturi ar trebui sa se puna in aceeasi situatie, sa nu actioneze in nici un fel asupra albinelor in privinta Nosemoza si Varroa, sa vada daca isi pot continua activitatea si in ce conditii.

Nu este echitabil sa soliciti/impui unei filiere condamnarea la faliment si diminuarea majora a productiei de cereale si plante oleaginoase a unei tari fara dovezi concrete, pertinente, tinand cont de toti factorii implicati si efectele socio-economice ale acestora.IMPREUNA PENTRU VIITOR,Presedinte U.N.C.S.V.Mircea BALUTA 

Schemele de utilizare frauduloasă a banilor europeni, teme de dezbatere în Parlamentul European REDACȚIA FIR 17 DECEMBRIE 2019Parlamentul European (PE) a luat act de sesizările presei în legătură cu unele practici privind utilizarea frauduloasă a banilor europeni, aducând în dezbaterea de marți, 17 decembrie a.c, cazurile raportate de media internațională.

Parlamentul cere Comisiei planurile acesteia de a investiga și măsuri împotriva schemelor frauduloase cu bani publici europeni.

Sunt menționate cazuri din Ungaria, Cehia și Slovacia în dezbaterea de astăzi din PE, în prezența comisarului pentru buget și administrație, Johannes Hahn. Exemplele sunt legate de rapoarte recente ale presei care sugerează implicarea unor oficiali de rang înalt în dobândirea de sume mari din fondurile agricole și de coeziune ale UE, prin acaparare de terenuri și alte forme de abuz de putere, se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului European.

O Europă mai înțeleaptă, mai verde, mai digitală pe bani mai puțini 17/12/2019 in Bani Europeni, Proiecte editorialeCu puțin timp înainte de a se decide bugetul UE pentru 2021-2027 înalți responsabili ai Comisiei Europene fac tururi prin regiuni a căror dezvoltare depinde cert de fondurile europene pe care vor fi capabile să le atragă.

67

La Timișoara a venit pentru două zile, la invitația Agenției de Dezvoltare Vest, directoarea DG Regio, Vittoria Alliata di Villafranca, pentru a se întâlni cu cetățenii, cu oamenii de afaceri, cu primarii zonei vestice și pentru a participa la cel mai important eveniment de inovare-cercetare, INNOMATCH, la care au luat parte peste 200 de experți în inovare, consultanți, specialiști, antreprenori.

Întâlnirea organizată de ADR Vest în colaborare cu Universitatea de Vest a fost un dialog consistent cu profesioniști și studenți despre nevoi și șanse. Cu toate că regiunea este considerată printre cele mai dezvoltate, totuși domana Alliata din Villafranca a colectat multe solicitări locale, dar și idei. Cele 1279 miliarde de Euro proiectate ca buget al UE pentru perioada următoare ar trebui să acopere priorități ca infrastructura pentru inovare și digitizare pentru toate țările UE, investițiile în energia regenerabilă și în conectivitate – căi ferate, căi navigabile, autostrăzi etc.-, asistența pentru o Europă socială și pentru zonele rămase în urmă. Brexit obligă fiecare stat membru să crească contribuțiile la bugetul comun cu o treime, ceea ce nu e puțin.

68

„În România în general se simte o nevoie imensă pentru simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor UE. Avem un program care începe în sfârșit la nivel central, plecând de la București, și eu vreau să văd simplificări majore, pași concreți în acest proces, pentru că altfel nu va fi posibil să fie folosite bine aceste fonduri care sunt disponibile, cu toată această birocrație și procedurile care există”, a subliniat doamna Alliata di Villafranca, la observațiile interlocutorilor care au spus că adeseori e prea complicat să accezi la banii europeni.

La discuții a luat parte și Gabriel Friptu, director adjunct în Ministerul Fondurilor Europene, care a asigurat că rolul ADR-urilor va crește în următorul exercițiu bugetar, fondurile fiind alocate într-o formulă simplificată, mai accesibilă pentru cetățeni.

„Decizia e în faza finală de aprobare și de rafinare. Sperăm că cel târziu până la sfârșitul anului va fi aprobată în Guvern noua formulă, noua arhitectură de alocare a fondurilor și noile programe pe care România și le va asuma începând cu 2021-2027.

Propunerea la care se lucrează este cu Autorități de Management regionale pe Programul Operațional Regional. După calculele mele, eu cred ca se va putea obține o creșterea a productivității prin acest transfer la nivel regional de cel puțin 40% față de ce există acum. Ca timing, cred că se va reduce cel puțin la un sfert timpul de procesare. Eu cred ca asta ar simplifica o mare parte din proceduri, în cazul în care noi vom deveni Autoritate de Management.

Evident, mai sunt probleme de legislație națională care trebuie corectate și cred că actualul proces de simplificare, care se va încheia la finalul acestui an cu un raport consistent și cu măsuri foarte clare de simplificare, va fi folosit ca bază de pornire pentru următorul ciclu”, a precizat Sorin Maxim, directorul ADR Vest.

69

Pentru că nu doar conectarea, ci și comunicarea este importantă în înțelegerea mecanismelor de atragere a fondurilor europene, DG Regio va continua să aloce bani pentru proiecte media, fiindcă jurnaliștii pot să scrie acele povești care fac atrăgătoare procedurile și mecanismele adesea tehnice și aride. Și banii alocați ministerului de resort pentru comunicare pot fi mai adcvat investiți pentru popularizarea apelurilor și condițiilor de reușită a proiectelor.

PressHub este o platformă dedicată sprijinirii jurnalismului în serviciu public. Articolele și fotografiile publicate pe PressHub sunt proprietatea Freedom House Romania, fundația care administreaza presshub.ro, sau ale publicațiilor partenere. Suntem onorați să preluați articole de pe platforma noastră. O puteți face preluând textul în limita a 500 de caractere si introducând link către articolul publicat pe presshub.ro. Vă mulțumim!

UE accelerează exporturile de carne de porc spre ChinaLiviu GORDEA  17 decembrie 2019 - Exporturile europene de carne de porc din primele nouă luni ale acestui an au crescut cu peste 16%, iar China a fost una dintre cele mai solicitate destinaţii, în condiţiile în care cererea a fost cu 55% mai mare.

În intervalul ianuarie-septembrie 2019, Uniunea Europeană a exportat pe pieţele externe o cantitate de 3.363.897 tone de carne de porc, ceea ce reprezintă o creştere cu 16,2% faţă de perioada similară a anului precedent.

70

China continuă să fie principala destinaţie, reprezentând 46% din totalul exporturilor, înregistrând o creştere de 55% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Alte ţări în care se pot observa creşteri importante pe acest segment sunt Vietnam, unde creşterea este de 28% (reprezentând 2,2% din total) şi Australia, cu o creştere de 24% (2,6% din total). Primele trei destinaţii de export pentru carnea de porc europeană au rămas China (46% din total), Japonia (10,9%) şi Coreea de Sud (6,2%).

UE a înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 2,2 miliarde de euro F.B. Internaţional / 17 decembrie

Bruxelles, 17 dec /Agerpres/ - Uniunea Europeană a înregistrat în octombrie un excedent al balanţei comerciale de 2,2 miliarde de euro, faţă de un deficit de opt miliarde de euro în perioada similară din 2018, potrivit datelor publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), potrivit Agerpres.În octombrie, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 190,1 miliarde de euro, în creştere cu 5,6% faţă de 180 miliarde euro în perioada similară din 2018, în timp ce importurile UE au scăzut cu 0,1%, până la 187,8 miliarde de euro.

Zona euro a înregistrat în octombrie un excedent al balanţei comerciale de 28 miliarde de euro, faţă de un plus de 13,2 miliarde de euro în perioada similară din 2018.

În primele zece luni din acest an, UE a înregistrat un deficit al balanţei comerciale de 28 miliarde de euro, faţă de un deficit de 18,6 miliarde de euro în perioada similară din 2018, în timp ce zona euro a raportat un excedent de 183,2 miliarde de euro, de la un plus de 160,5 miliarde de euro.

UE şi-a extins legăturile comerciale cu toţi partenerii săi comerciali principali în primele zece luni din acest an, exporturile spre SUA şi China înregistrând un avans de 11,4% şi, respectiv, 5,7%, în timp ce importurile au urcat cu 11,1% şi, respectiv, cu 7,5%.

71

În ceea ce priveşte România, datele Eurostat arată că în primele zece luni din acest an exporturile au crescut cu 2%, până la 57,9 miliarde de euro, în timp ce importurile au urcat cu 5%, la 72,2 miliarde de euro. În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a României s-a situat la 14,3 miliarde de euro, comparativ cu 12,1 miliarde de euro în perioada similară din 2018.

Excedent comercial record în comerțul cu produse agroalimentare al Uniunii Europene REDACȚIA FIR 17 DECEMBRIE 2019,  În luna septembrie 2019, Uniunea Europeană a înregistrat cel mai mare excedent lunar în comerțul agroalimentar, ajungând la o valoare totală de 3,7 miliarde de euro.

Exporturile de produse agroalimentare ale UE au crescut la 13,06 miliarde euro în septembrie 2019 (cu 18% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut), iar valoarea importurilor până la 9,32 miliarde euro (cu 6% peste cea din luna septembrie 2018), potrivit raportului comercial lunar pentru septembrie 2019, publicat astăzi de Comisia Europeană.

Cele mai mari creșteri ale exporturilor în septembrie 2019, față de septembrie 2018, au fost înregistrate pentru China (o creștere cu 509 milioane euro), SUA (o creștere cu 305 milioane euro) și Japonia (cu 162 milioane EUR). Au scăzut, în schimb, exporturile UE către Hong Kong (cu 37 de milioane euro), Algeria (o reducere de 19 milioane euro) și Egipt (cu 14 milioane EUR) în perioada raportată.

În același timp, în Uniunea Europeană a crescut valoarea importurilor de produse agroalimentare din Ucraina (cu 108 milioane euro), Africa de Sud (cu 72 milioane euro) și Chile (cu 48 de milioane euro) și s-a înregistrat o scădere a celor din SUA (în scădere cu 106 milioane euro), Rusia (o scădere cu 17 milioane euro) și Ghana (o scădere cu 15 milioane euro).

Carnea de porc a înregistrat cea mai mare creștere a vânzărilor din Uniunea Europeană, în septembrie 2019, comparativ cu septembrie 2018 (până la 269 milioane euro), băuturile spirtoase și lichiorurile (un salt de 260 milioane euro), grâul (creștere cu 149 milioane euro, aproape 51%) și vinul (în creștere cu 149 milioane euro). În schimb, a scăzut valoarea exporturilor pentru produse necomestibile (cu 43 de milioane euro), zahăr (cu 30 de milioane de euro), acizi grași și ceară (cu18 milioane de euro) și uleiuri vegetale (exclusiv ulei de palmier și de măsline, scădere cu 16 milioane euro).

Au fost înregistrate creșteri ale importurilor pentru fructe tropicale (până la 128 milioane euro), semințe oleaginoase (altele decât soia, o creștere de 109

72

milioane euro) și legume (o creștere cu 54 milioane euro) și a scăzut valoarea importurilor pentru o serie de alte produse, precum cereale (altele decât grâu și orez, cu 55 de milioane euro), grâu (o scădere de 46 de milioane de euro), tutun brut (o scădere de 30 de milioane de euro).

România a importat produse agroalimentare în valoare de 5,5 miliarde euro și a exportat în sumă de 3,9 miliarde euro în primele 10 luni din acest an

În primele 10 luni din 2019, exporturile României de alimente și animale vii au crescut cu 10,6%, comparativ cu perioada similară de anul trecut, până la aproximativ 3,9 miliarde euro, pe seama avansului livrărilor în spațiul extracomunitar. Vânzările de alimente și animale vii în țările membre UE au scăzut cu 2,9% în perioada raportată, ajungând la aproximativ 2 miliarde euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Importurile României de produse din categoria alimente și animale vii au ajuns la 5,5 miliarde euro (creștere cu 10,7% față de primele zece luni din 2018), din care 4,8 miliarde euro a reprezentat contravaloarea importurilor din țările membre UE (creștere cu 11,4% în perioada ianuarie – octombrie 2019, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent).

POLONIA

Polonia suspendă taxa pe retail încă şase luni Catalina Apostoiu 17.12.2019, Camera inferioară a Parlamentului polonez a adoptat săptămâna trecută un amendament la legea privitoare la taxa pe vânzările din retail ce prelungeşte suspendarea acesteia până pe 1 iulie 2020, notează The First News. Taxa va afecta retailerii cu venituri lunare ce depăşesc pragul de 17 mil. zloţi (3,96 mil. euro). Taxa nu va afecta vânzările online.

SANATATE si GASTRONOMIE

Efectul SURPRIZĂ al mâncării tradiționale de Crăciun: Produsele din carne de porc întăresc imunitatea Cristina PopescuMâncărurile tradiționale de Crăciun, cum sunt lebărul și toba conțin vitamine care stimulează imunitatea și țin departe răcelile.

În sezonul rece, ne confrunăm cu deficit de vitamina D, care se sintetizează când ne expunem la soare, dar şi de vitamina C, din cauză că mâncăm mai puţine fructe şi legume. Aceste vitamine au însă un rol esenţial pentru imunitate, iar carenţele ne expun infecţiilor.

73

Mâncărurile tradiționale de Crăciun pot avea efecte nebănuite

Vitamina D sau „vitamina soarelui” nu este bună doar pentru fixarea calciului în oase, ci şi în combaterea infecţiilor respiratorii. O dovedeşte un experiment condus de profesorul Carlos Camargo de la Şcoala de Medicină Harvard, care a testat efectele vitaminei D pe circa 250 de copii. După o cură de câteva săptămâni, micuţii şi-au redus cu 50% riscurile de îmbolnăvire.

Medicii spun însă că iarna, mai mult ca în oricare alt anotimp, nu asimilăm o cantitate suficientă de vitamina D. „Vitamina D se fabrică în piele sub acţiunea soarelui, aşa că este foarte indicat să vă expuneţi cel puţin faţa şi mâinile razelor în zilele de iarnă mai însorite.

Mâncărurile tradiționale de Crăciun pot avea efecte nebănuite. Dacă facem asta de 2-3 ori pe săptămână, e perfect. Surse alimentare sunt lactatele, untul, peştele, dar şi produsele tradiţionale cu viscere caltaboş, lebăr, tobă”, spune nutriţionistul Corina Zugravu, potrivit doctorulzilei.ro.

40 de miligrame este doza zilnică recomandată de vitamina D pentru adulţi, iar 25 de miligrame – pentru copii. Aveţi grijă să nu le depăşiţi

Carnea de porc şi fasolea întăresc imunitatea

Fierul este un alt nutrient de care organismul are nevoie atunci când temperaturile scad, pentru a-şi menţine energia şi vitalitatea. În caz contrar, există riscul anemiei, o afecţiune care dă stări de ameţeală, scade puterea de concentrare şi rezistenţa la efort fizic.

„Deşi fierul nu este direct implicat în protecţia împotriva răcelilor, carenţele pot scădea rezistenţa la infecţii de tot felul”, atenţionează medicul Corina Zgravu. Surse naturale de fier sunt carnea roşie (de vită, porc, organe), fasolea, ouăle, legumele verzi (spanacul) sau fructele uscate.

74

Atenție, să nu uităm de măsură și sub nicio formă persoanele care se află sub tratamente medicale să nu consume alimente de Crăciun fără a discuta în prealabil cu medicul curant.

Consumul excesiv de alimente ultraprocesate, risc crescut de diabet Alexandru Ichim / 16 dec 2019

Un studiu recent1 arată că riscul crescut de a dezvolta diabet este asociat cu consumul excesiv de produse ultraprocesate. Se ştie că abuzul de alimente ultraprocesate a fost asociat cu un risc crescut de obezitate şi de boli cardiovasculare, însă un nou studiu arată că este cazul şi în ce priveşte diabetul, relatează Agerpres după AFP. 

Însă, deşi a fost evidenţiată o asociere între alimentele ultraprocesate şi aceste boli cronice, în acest stadiu nu s-a demonstrat nicio legătură cauză-efect, au afirmat autorii acestui studiu francez publicat luni în revista americană JAMA Internal Medicine.

Cu toate acestea, "colectarea acestor informaţii a determinat mai multe ţări, precum Franţa şi Brazilia, să recomande favorizarea alimentelor neprocesate, sau cât mai puţin procesate, şi limitarea consumului de alimente ultraprocesate, în numele principiului precauţiei", au mai spus ei.

Care sunt alimentele ultraprocesate Alimentele sunt considerate ultraprocesate atunci când au fost produse prin procese industriale multiple (ulei hidrogenat, amidon modificat etc) şi conţin numeroase ingrediente, în special aditivi.

Cele mai multe semipreparate, sucurile cu zahăr sau îndulcitori, burgerii vegetali cu aditivi, cârnaţii, supele la plic şi snack-urile fac în general parte din categoria alimentelor ultraprocesate.

Acestea au în general o cantitate mai mare de sare, grăsimi saturate, zahăr şi sunt sărace în vitamine şi fibre, potrivit cercetătorilor. La acestea se adaugă particule contaminante din ambalaje şi din recipientele din plastic.

Lucrarea publicată luni se referă la diabetul de tip 2 (aproape 90% din cazuri), adesea asociat cu obezitatea şi cu stilul de viaţă, spre deosebire de diabetul de tip 1, care este o boală autoimună.

1 “ .... un studiu recent....” GB

75

Studiu cu peste 100.000 de persoane Studiul francez NutriNet-Santé, la care au participat 104.000 de persoane, a început în 2009 şi a avut drept scop să analizeze legătura dintre nutriţie şi sănătate.

Conform acestui studiu, "cu cât este mai mare proporţia de alimente ultraprocesate în dietă, cu atât este mai mare riscul de diabet de tip 2".

Autorii subliniază însă că, "aceste rezultate trebuie confirmate pe alte populaţii şi cu alte metode", având în vedere că nu se poate spune cu certitudine că riscul crescut de diabet provine doar de la alimentele ultraprocesate - acesta putând fi legat şi de alţi parametri, precum lipsa de activitatea fizică, deşi cercetătorii au făcut corecţii statistice pentru a limita acest tip de legătură.

APC: 9 din 10 cofetarii vand prajituri cu chimicale 16 Decembrie 2019 12:14, Social

Felia de tort cu antigel, cu glicerina, margarina lichida, reziduri de aluminiu, caragenan, carmin sau albastru briliant.

Asociatia Pro Consumatori (fosta Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania - APC Romania, infiintata in anul 1990), organizatie certificata de Guvernul Romaniei in anul 2005 ca fiind de utilitate publica, membra a Organizatiei Europene a Consumatorilor, a analizat oferta de dulciuri din 20 de cofetarii, precum si compozitia mixurilor pentru prajituri comercializate in structurile comerciale de tip hipermarchet.

Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti ai APC, coordonați de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Intr-o lista a bunurilor folosite de omul modern, tortul si prajiturile ar fi in frunte in privinta reprezentativitatii ca articole de larga si rapida raspandire in consumul tuturor categoriilor sociale. Daca tortul continua sa fie respectat ca produs de ocazie speciala, prajiturile au ajuns sa intre in categoria alimentelor consumate in exces, indeosebi de catre femei si copii, cu tot cortegiul de efecte nedorite pentru sanatatea consumatorilor.

76

Pentru consumatorul modern, a avea un tort cu lumanari pe masa la orice eveniment de familie este un lucru intrat in deplina normalitate, iar a avea prajituri la aproape orice masa tinde sa devina la fel de normal. Tradiția dulciurilor speciale de sarbatoare este considerata ca venind de la vechii greci, care preparau la sarbatori coptúri cu drojdie, umplute cu nuci si indulcite cu miere.

Puneau si lumanari aprinse, stralucitoare ca Luna, spre a spori valoarea ofrandelor aduse slaviților zei ai lor. Europenii din Evul Mediu au cunoscut la mesele nobililor bunatați destul de apropiate de ceea ce numim acum tort; mai ales la aniversarile zilelor de nastere se aduceau la masa aceste preparate compuse din straturi de blat si creme dulci si aromate, pe care se plantau lumanari cați ani avea persoana sarbatorita, tradiție atat de comuna in zilele noastre. Producerea tot mai facila a zaharului in ultimele 2-3 secole a fost neindoios factorul cel mai favorabil al coborarii tortului pe mesele oamenilor de rand.

Ritualul casatoriei, cel mai fastuos eveniment din viața omului, s-a incarcat cu momentul final al ospațului care presupune aducerea spectaculoasa a tortului miresei, care se imparte cu toți oaspeții, intr-un mareț simbol al deplinei comuniuni a noii familii cu toți cei de fața. Consumatorii contemporani, beneficiari ai posibilitații nelimitate de calatorie, au ocazia sa cunoasca numeroase aspecte legate de hrana si alimentație in general, inclusiv curiozitați referitoare la consumul de alimente dulci. Unele dintre aceste curiozitați s-au raspandit repede in intreaga lume, cum este cazul torturilor si prajiturilor pentru vegetarieni, vegani si alte categorii de practicanți ai unor rigori si cosmopolitisme alimentare.

In conformitate cu definițiile dicționarelor, tortul este o prajitura (de obicei de forma cilindrica) facuta din mai multe straturi de aluat, avand intre ele straturi de crema, de dulceața etc., acoperita cu o glazura sau crema, ornamentata etc.; termenul este de origine germana (Torte), radacinile fiind in cuvantul latinesctorta. Dicționarele romanesti din perioada interbelica il defineau ca prajitura in forma de turta cu migdale sau ciocolata (Saineanu – 1929) sau un fel de pandispan facut din oua, zahar cu nuci, alune, migdale, castane sau ciocolata (Scriban - 1939).

Dicționarele generale definesc prajiturile ca produse dulci de patiserie-cofetarie preparate din faina, zahar, unt, oua si alte ingrediente, vandute in cofetarii sau preparate in casa, consumate, de obicei, la sfarsitul mesei. Sursele din perioada interbelica evidențiaza ca modul de obținere este prajirea in unt sau coacerea in cuptor. In categoria larga a prajiturilor intra numeroase produse de patiserie-cofetarie, de la bezele, briose, pandispan etc. pana la savarine si turta dulce.

77

Tot mai larg a patruns in domeniul acestor dulciuri moda acoperirii cu straturi/cuverturi de culori si cu aspecte atragatoare, dar si cu gust foarte placut. Este vorba de asa-numitul fondant, termen adus din limba franceza (fondue = care se inmoaie).

Fondantul este preparat din zahar (10 parți), glucoza concentrata (1…3 parți ) si apa (circa 3 parți), la care se mai adauga diverse componente pentru culoare, aroma, stabilitate etc. Amestecul se aduce la temperatura de circa 115 grade Celsius, apoi se raceste pana la 60 grade Celsius si se toarna pe o masa (table, fr.) din marmura ori granit unde se tableaza (amesteca) cu o spatula pana devine o pasta vascoasa de culoare alba (cand nu conține coloranți), care poate fi turnata peste corpul prajiturilor/tortului ori, dupa caz, se poate modela in folii sau figurine comestibile.

Torturile si prajiturile nu presupun mari diferențe din punct de vedere tehnologic; prajiturile sunt torturi mici, asa cum torturile sunt prajituri mari.

Principalele etape ale producerii lor se refera la:

pregatirea ingredientelor: porționare foi/blaturi, dozare, preparare siropuri si creme, marunțire fructe, incalzire fondant, pregatire elemente de decor;

trampare (imbibare cu lichid) si umplere cu creme (si fructe); glasare (acoperire cu fondant) si barotare (adaugare de fructe

oleaginoase, intregi/ fragmentate, crude/prajite peste fondantul moale); asezarea pe suport; decorarea, finisarea; operațiile comerciale (asamblare, ambalare, prezentare).

In timpul prepararii si dupa preparare au loc transformari in masa tortului si prajiturilor, unele nedorite, cum ar fi: decor nepotrivit, matisarea fondantului sau chiar craparea si desprinderea glazurii, solidificarea cremei, straturi de foi si de crema inegale, crema taiata si/sau neaderenta, gust si miros strain ori de fermentare.

Nevoia perpetua de noutate prezenta in randul cererii si specificul domeniului, foarte potrivit pentru manifestarea creativitații, genereaza un sortiment mereu in miscare. Principalele criterii de considerat in clasificarea specifica se refera la:

semipreparatul dominant (produse din blat/din foi/din frisca); modul de finisare (produse glasate/barotate /in crema); modul de prezentare (piese/fantezii/speciale: aniversare, de nunta etc.).

Din punct de vedere comercial, torturile se vand individual, la kilogram, prin rețeaua de cofetarii; in general, producerea lor are loc urmare a comenzilor

78

cumparatorilor, avand in vedere caracterul limitat al consumului curent. Prajiturile, in schimb, se produc obisnuit in patiserii-cofetarii, intr-un sortiment cotidian, specific unitații respective, comercializandu-se la bucata; exista un trend al vanzarii de articole mici (miniprajituri) la kilogram.

Ca produs alimentar, torturile si prajiturile au valoare energetica ridicata (350-650 kcal/100g produs, dar si peste acest palier valoric) si valoare nutritiva complexa. Predominanța glucidelor asigura o eliberare facila si rapida a energiei in urma consumului. Alte trasaturi particulare sunt specifice acestor produse:

valoare estetica deosebita, grație ingredientelor folosite, atenției decorarii ca etapa finala deosebit de importanta;

valoare simbolica de excepție (torturile sunt, in aproape toate situațiile, cumparate si consummate la evenimente speciale);

ingredientele folosite si calificarea personalului implicat sunt de nivel superior.

Exista o tot mai susținuta disputa in legatura cu potențialele riscuri pe care le presupune consumul de prajituri si torturi cumparate, disputa in care se evidențiaza o clara avantajare a dulciurilor pregatite in casa.

In dezbatere sunt aduse felurite argumente, intre care se detaseaza doua categorii clare:

aspecte centrate pe sanatatea consumatorilor; aspecte economice (unele din perspectiva afaceristilor din domeniu,

altele din perspectiva consumatorilor).

In prima categorie se regasesc frecvent avertizari asupra excesului de dulce in consumul tuturor categoriilor de varsta si trebuie sa observam ca atata dulce cat se consuma in ultimele decenii nu a mancat ființa umana nicicand. La aceasta situație au contribuit deopotriva predilecția naturala a omului pentru dulce si incurajarea peste limitele raționalului a consumului de dulce din partea mediului de afaceri.

Este un adevar bine cunoscut ca omul se dovedeste a fi slab in judecarea echilibrului dintre placere si sanatate, acordand lejer prioritate celei dintai. Este rolul educației venita din partea familei si mai tarziu a scolii sa creeze comportamente alimentare corecte viitorilor adulți: mai intai tematori pentru daunele asupra propriei sanatați si mai apoi deplin responsabili pentru gestionarea corecta a consumului de dulciuri in raport cu cerințele corporale individuale.

In categoria a doua trebuie sa ințelegem ca mediul de afaceri are tot interesul menținerii unui volum mare de vanzari de produse dulci, folosindu-se, fara

79

prea multe probleme de constiința (deseori, mai corect ar fi: fara niciun scrupul) de tot felul de sloganuri care au mare priza la copii, iar in destul de multe cazuri chiar de exagerarea unor opinii venite din partea specialistilor (nutriționisti si lumea medicala, in general) conform carora trebuie consumate multe dulciuri.

O piața mare si vie trebuie intreținuta cu o oferta ampla, mereu schimbatoare, iar oferta de dulciuri (in particular prajituri si torturi) are cuprisosința aceste trasaturi. Dar aceste produse pot cunoaste frecvent reculuri ale cererii, situații generatoare de pierderi foarte mari, indeosebi ca urmare a conservabilitații limitate a acestor produse.

Pentru reducerea perisabilitaților s-au pus la punct aditivii de conservare (amelioratori, stabilizatori, conservanți) care prelungesc duratele de pastrare. Dar mulți aditivi inseamna temeri si spaime, mai ales la consumatorii informați. De asemenea, mediul de afaceri nu este animat in primul rand de grija pentru consumatori, ci de aceea a profitului, ceea ce inseamna ca producatorii vor fi mereu interesați sa caute variante mai economice (materii prime/ ingrediente si tehnnologii de preparare mai ieftine), mai operative, mai avantajoase, grija pentru sanatatea consumatorilor ramanand mai mereu la nivelul evitarii incalcarii limitelor stabilite de cadrul normativ specific.

Interesele economice ale consumatorilor sunt simplu de intuit in zona aceluiasi concept care ii anima si pe cei din mediul de afaceri: satisfație maxima cu cost minim, de unde predilecția aproape morbida pentru cele mai ieftine produse din oferta. Evident, o mare parte a consumatorilor procedeaza astfel din cauze obiective: venituri mici, nevoi multe...

Acest tablou explica voga „tortului si prajiturilor de casa“, susținuta cu argumente de bun simț („stiu din ce am facut, cum si cand am preparat, cum am pastrat“ etc.), care susțin increderea ca dulcele facut in casa este net superior celui cumparat. Si totusi, la o cercetare mai atenta a acestei „afaceri“, rezulta motive de indoiala, daca nu chiar mai mult...

Daca in privința tehnologilor aplicate situațiile particulare sunt de o varietate chiar infinita (provenita firesc din incomensurabila varietate de experiențe si echipamente folosite de cei ce isi prepara in casa dulciurile), cu totul altfel stau lucrurile in privința ingredientelor folosite.

„Daca prepararea vizeaza rețete simple, indelung repetate, pastrate „de la bunica“, rezultatele chiar dau maxima satisfacție, pentru ca mai intotdeauna corespund asteptarilor. Problemele apar atunci cand gospodina se lasa tentata de „noutați“ apeland la ingrediente minune, capabile sa aiba ca rezultat ceea ce nu se obține decat cu mare efort in varianta cunoscuta. Asa au ajuns in camarile gospodinelor numeroase mixuri din care se pot prepara rapid toate

80

componentele unui tort sau prajituri cu totul speciale: foi, blaturi, creme, fondante etc.

Dar aceste mixuri conțin, adesea explicit menționați pe etichetele ambalajelor, numerosi aditivi responsabili de: structura, aroma, culoare, stabilitate si celelate trasaturi asteptate si chiar peste asteptari. In cazuri foarte rare sunt oferite indicații privind ponderile cantitative ale acestor componente, dar la o lectura atenta devine evidenta prevalența aditivilor si a substanțelor-suport („de umplutura“) in raport cu ingredientele valoroase. De menționat ca aceste mixuri minune nu sunt niciodata ieftine!

In aceste condiții, considerentele economice ale variantei „tortului de casa“ nu mai au susținere. Daca adaugam si grijile referitoare la lista lunga a aditivilor si la eventualele lor efecte (griji deplin intemeiate), tortul de casa nu mai pare atat de ...dulce!” prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucuresti

„Ei bine, am intrat cu paşi rapizi in luna cadourilor şi ce poate fi mai dulce in aceasta perioada decat un tort apetisant, vopsit in zeci de culori? Banuiam eu, de aceea consider ca a venit timpul sa demontam mitul blaturilor clasice pe care le gasim in comert, in aşa fel incat sa facem cele mai corecte alegeri, atunci cand suntem puşi in situatia de a aduce un dulce sanatos in casele noastre. Iar atat timp cat suntem dispuşi sa invatam din experienta celor mai informati parinti, am convingerea ca toate aceste semnale de alarma va vor duce in directia potrivita, pentru a gasi in final cele mai sanatoase blaturi de tort de pe piata.

Ei bine, trebuie sa te informez ca majoritatea blaturilor de tort care se comercializeaza pe piata romaneasca contin urmatoarele ingrediente: faina de grau, oua, zahar, sirop de glucoza-fructoza, lapte praf, emulgatori, conservanti, agenti de umezire, amidon de grau, agenti de afanare, emulsifianti, corectori de aciditate sau alte arome. Iar daca ne uitam cu atentie pe aceasta lista, vom remarca in primul rand ca majoritatea ingredientelor regasite in blaturile de tort au o componenta inflamatoare pentru intestinele noastre, perturband pe termen mediu şi lung componenta bacteriana a florei intestinale.

Nu trebuie sa uitam ca aceasta zona a organismului detine secretul pastrarii longevitatii noastre, majoritatea celulelor imunitare activand in zona sistemului digestiv. In zilele noastre, afectiunile cronice au explodat la propriu, cel putin jumatate dintre acestea putand fi prevenite prin adoptarea unui regim de viata sanatos, bazat in primul rand pe o alimentatie curata. Astazi, ne este tot mai greu sa ne ferim de factorii directi care contribuie la imbolnavirea noastra, iar industria alimentara nu pune pret pe aspectele calitative ale vietii, intrucat ne aduc pe rafturi o multime de produse ieftine, voluminoase şi gustoase, dar cu un impact major asupra calitatii vietii noastre, mai ales daca ne raportam la

81

concluziile unui studiu publicat recent in „The Lancet”, cel mai prestigios jurnal medical din lume.

Potrivit acestor cercetatori, prima cauza a decesului la nivel mondial in randul celor mai bogate state din lume o reprezinta cancerul, detronand afectiunile cardiovasculare care au ocupat pozitia fruntaşa cateva decenii la rand. Este foarte adevarat ca omenirea a inceput sa piarda batalia impotriva cancerului, afectiune care işi are originea intr-un stil de viata dezordonat pe care omul modern a inceput sa il adopte in ultimii ani. Concluzia este ca ne mişcam din ce in ce mai putin şi ca mancam din ce in ce mai mult şi mai prost, facand niste alegeri greşite in marea majoritate a situatiilor, atunci cand mergem la cumparaturi.

Este adevarat ca omul modern alege aproape de fiecare data produsele gustoase şi voluminoase, in detrimentul alimentelor sanatoase şi bogate in micronutrienti, doar ca acest lucru il va costa mult pe termen lung, actionand vital asupra reducerii sperantei de viata.

Potrivit datelor statistice publicate de The Centers for Disease Control and Prevention in urma cu un an, speranta de viata in SUA a inceput sa scada in ultimii 5 ani, dupa zeci de ani in care a crescut in mod sustinut, insa aceste cifre trebuie sa le dea de gandit şi romanilor, fiindca au adoptat cu succes modelul capitalist promovat de SUA in toate colturile lumii.

Totuşi, consumerismul excesiv vine la pachet cu multe probleme de sanatate, iar daca vrem sa traim mai mult şi mai bine, atunci suntem obligati de imprejurari sa ne schimbam obiceiurile alimentare şi sa reflectam mai mult cand ne aflam in fata magazinelor pline de „bunatati dulci”.

In locul blaturilor de tort gata pregatite care stau cu lunile pe rafturile viu colorate ale centrelor comerciale, am putea sa ne gandim mai intai ca avem optiunea de a le prepara in casele noastre, plecand de la o lista simpla de ingrediente naturale care ar putea fi integrate foarte uşor in reteta unui blat de casa. In locul fainii albe care este intens procesata, este de preferat sa alegem o faina integrala care contine toate fibrele cerealelor, iar daca dorim sa ridicam şi mai mult ştacheta, atunci am putea sa alegem faina de migdale sau faina de nuca de cocos, folosite cu precadere la torturile vegane. Din punctul meu de vedere, torturile vegane sunt şi cele mai sanatoase, oferindu-ne multi nutrienti de calitate care reuşesc sa tinteasca in primul rand deficientele ortomoleculare.

Aceste fainuri reprezinta varianta ideala, intrucat contin grasimi ketogenice care alimenteaza organismul cu un combustibil superior celui obtinut din carbohidratii rafinati ai fainii de grau, in plus nu sunt asociate cu creşterea rapida a glicemiei imediat dupa consum.

Mergand mai departe, este important de subliniat ca blaturile de tort din comert nu contin ouale provenite de la gainile hranite cu cereale bio ce pasc in mod

82

liber pe pamant, ci ouale conventionale de la gainile crescute in bateriile clasice.

Vorbim in primul rand de nişte gaini stresate şi bolnave, indopate cu antibiotice care in cele din urma nu pot furniza nişte oua sanatoase, bogate in nutrienti. Spre deosebire de producatorii din industria alimentara care pun pret deosebit pe profituri in sensul minimizarii costurilor, noi trebuie sa intelegem ca sanatatea este cea mai mare avutie a noastra şi plecand de la aceasta concluzie ar fi de preferat sa integram ouale ecologice in reteta blatului nostru. Spre exemplu, in casele noastre ne-ar fi mult mai uşor sa inlocuim uleiurile rafinate şi grasimile trans inflamatoare care se regasesc in reteta clasica a unui blat de tort din comert cu grasimile sanatoase continute in uleiul de nuca de cocos.

La fel s-ar intampla şi in cazul zaharului alb, intelegand ca acest ingredient este unul nociv, asociat cel mai frecvent cu diabetul şi cu afectiunile cardiovasculare.

Iar zaharul alb regasit in blaturile ieftine de pe piata s-ar putea substitui foarte uşor cu zaharul din nuca de cocos, un zahar mai scump, dar mult mai sanatos2, insa un producator obsedat de profiturile imediate obtinute din vanzarea multor tone de blaturi ieftine nu va fi niciodata preocupat de sanatatea celui care consuma acel blat, ci mai degraba de gaura lasata in portofelul consumatorului.

Trebuie sa recunoaştem ca nu traim intr-o lume perfecta, insa ne revine obligatia morala de a cultiva o filosofie de consum sanatoasa in mintea copiilor noştri, in aşa fel incat sa ingroşam randurile celor care militeaza pentru o creştere sustenabila a nivelului de trai, reuşind in cele din urma sa schimbam mentalitatile invechite prin puterea exemplului.

Iata de ce nu aş alege niciodata sa cumpar blatul de tort de 15 lei din comert, alegand in schimb sa il preparam in casa noastra, fiindca noi ştim cel mai bine ca sanatatea vine intotdeauna din zona alimentatiei sanatoase. Iar cu un blat de tort ieftin şi de o calitate inferioara nu ai nicio şansa sa faci diferenta pe termen lung.

In final, e bine sa nu uiti ca in viata eşti liber sa alegi, insa nimeni nu te absolvi de consecintele actiunilor tale.” Dumitru Balan, Nutritionist

“Cand vine vorba de prajituri, mucegaiul este factorul care decide termenul de valabilitate. Nimic nu este mai bun decat o prajitura proaspata. Numai ca astazi, totul trebuie sa aiba un termen de valabilitate foarte lung. Un blat de tort produs industrial sau foile de rulada, rezista intre 6 si 12 luni. Pentru asta, este necesar sa creasca dramatic conținutul de zahar si cand zic zahar, pe langa 2 Hihihi! Iata si un zahar sanatos! GB

83

zaharoza, se adauga sirop de glucoza, zahar invertit sau fructoza. Zaharul prinde apa din produs, este un parametru numit activitatea apei, care arata cata apa libera conține produsul. Apa libera, care nu este prinsa cu legaturi chimice de alte ingrediente, este disponibila pentru microorganisme, in cazul nostru, mucegaiuri. Apoi se inlocuieste apa din rețeta cu alte lichide, sorbitol, glicerol si propilen glycol. Ultimul a fost interzis de mulți ani dat fiind dovedit periculos, numai ca este inca acceptat in arome.

O cale de a ajunge totusi in prajituri, este ca aromele sa fie foarte diluate in propilen glycol si astfel dozajul foarte mare face sa ajunga in prajituri o cantitate insemnata de propilen glycol.

Apoi vin si conservanții antimucegai, sorbatul de potasiu. Si o ultima lovitura data mucegaiului este acidul citric pentru a scade pH-ul. Nici restul prajiturii nu este mai sanatos, pe langa faina se adauga amidon, nativ sau modificat, oul care este praf, caci pentru ou proaspat legislația impune reguli mai greu de respectat.

Si asa, blatul de tort sau foaia de rulada devine un produs mai mult chimic, decat alimentar, dar care este foarte practic si usor de folosit. Pentru aerare se foloseste un amestec de emulgatori, care dau volum mare si o structura uniforma. Mai este si praful de copt, care pe langa bicarbonatul de sodiu, mai are un SAPP, sodiu acid pirofosfat.

Uneori se foloseste un SALP, sodiu aluminiu fosfat, care aluminiu in cantitați foarte mici, este toxic.In anii '80 se faceau blaturile din oua proaspete, țin minte ca trebuia sa le luam cu ambele maini si spargeam cite doua oua, se folosea doar zahar si faina, iar grasimea era unt. Un blat de prajitura era proaspat cand iesea din cuptor si inca o zi sau doua. Asta inseamna proaspat. Un blat de 6 luni, este orice, dar nu proaspat. Este cum ziceam, sigur din punct de vedere microbiologic, nu mucegaieste, toxinele produse de mucegai sunt foarte periculoase, dar in rest nimic pozitiv de spus. Peste blaturile respective se folosesc creme instant si frisca vegetala. Cremele instant facute din amidon pregelatinizat si gume hidrocoloide, care prind apa la rece, frisca vegetala este un fel de margarina lichida cu emulgatori de aerare, deci prajiturile din ziua de astazi sunt chimicale cu gust dulce, fara nutrienți, care duc spre boli grave, fara ca macar sa fie o experiența culinara deosebita.” Virgil Virgilsen, Tehnolog industria alimentara

„Prajiturile comercializate in unitațile de alimentație publica conțin chimicale din belsug. Afacerea cu dulciuri este profitabila pentru acei comercianți care

84

folosesc mixuri de ingrediente achiziționate din hipermarket, care prin compoziția lor fac ca dulciurile respective sa reziste in vitrina frigorifica cateva saptamani.

Le recomand consumatorilor sa cumpere prajituri numai din acele cofetarii care afiseaza urmatoarele informații despre prajituri: data fabricației, o declarație pe proprie raspundere prin care isi asuma raspunderea ca produsele comercializate corespund specificațiilor tehnice de produs, denumirea prajiturilor, gramajul, termenul de valabilitate, ingredientele cu efect alergogen (gluten, oua si derivate, arahide si produse derivate, soia si produse derivate, lapte si produse derivate, fructe nucifere, semințe de susan si produse derivate) si temperatura de pastrare.

Prajiturile fiind produse dorite de copii, cofetariile sunt obligate sa atraga atenția parinților prin afise amplasate in zone vizibile pentru acestia, in situația in care folosesc coloranți alimentari (E 102, E 110, E 104, E 122, E 124 si E129), care pot afecta negativ atenția copiilor. Toate aceste informații coroborate cu termenul scurt de valabilitate (2-5 zile) ne pot da indicii despre cat de naturale sunt aceste produse.”

DOSAR

Românii caută rafinamentul în străinătate: 85% dintre cadourile corporate comandate în 2019 conţin produse internaţionale, nu româneşti  Andra Stroe  17 decembrie

Românii caută rafinamentul în străinătate: 85% dintre cadourile...

 Călătoriile şi expunerea la bucătăriile de peste hotare au deschis apetitul românilor pentru produse premium internaţionale. Acest lucru este vizibil şi în cadourile pe care le oferă tinerii antreprenori şi oamenii de afaceri cu experienţă din România angajaţilor şi partenerilor de business. În 2019, producătorul de coşuri cadou corporate Debonaire anunţă o creştere de 25% a vânzărilor faţă de sezonul cadourilor de Crăciun din 2018. Creşterile se văd nu doar în volumele de comenzi, ci şi în numărul de clienţi interesaţi de astfel de pachete cadou.

85

În 2019, cu 35% mai mulţi clienţi au ales să ofere coşuri cadou cu produse selectate de la producători locali şi internaţionali de la Debonaire. „Primim comenzi majoritar din Bucureşti, însă cadourile noastre a ajuns şi în companii din Timişoara, Braşov sau Cluj, spre exemplu. Românii apreciază tot mai mult produsele gourmet internaţionale atunci când e vorba despre cadourile pe care le oferă şi mesajul pe care acestea le transmit despre ei. Iar experienţa pe care o dăruiesc prin aceste cadouri corporate se diferenţiază tot mai mult de cea de acasă, tradiţională”, observă Codruţa Miron, proprietar Debonaire.

Cadourile cu preparate tradiţionale româneşti au reprezentat doar 15% dintre alegerile corporate

Cele mai multe coşuri cadou ajung la partenerii de business ai clienţilor Debonaire, urmaţi de echipele acestora, dar şi cadourile pentru copii rămân de interes în acest sezon. Partenerii sunt cei care primesc cadourile cele mai consistente, media costurilor fiind de 85 lei/cadou în cazul coşurilor corporate prin care românii mulţumesc celor care le-au fost alături în 2019. Cadourile pentru copii, în partea oarecum opusă din punct de vedere al bugetului investit, ajung la o medie de 35 lei/cadou.

Un aspect foarte interesant este faptul că decizia de cumpărare a cadourilor corporate aparţine majoritar femeilor, acestea plasând numărul cel mai mare de comenzi online.

Peste 70% din coşurile corporate au fost personalizate în 2019

Cadourile personalizate, de pildă felicitări gravate, decoraţiuni personalizate cu logo-ul companiei, sunt o opţiune de top pentru clienţii Debonaire. În acest sezon de sărbători, 70% dintre comenzi au inclus produse personalizate prin gravură sau print UV. 

„Există clienţi care şi doresc doar decoraţiuni personalizate şi consideră drept foarte importantă comunicarea brandului sau a companiei în general către parteneri pentru a se evidenţia printre toţi cei care trimit cadouri de Crăciun în această perioadă. În comunicarea Business-to-Business, coşurile corporate joacă un rol foarte important, motiv pentru care personalizarea şi produsele gourmet sunt opţiunile preferate ale românilor”, adaugă Codruţa Miron.

Producătorul de coşuri corporate pregăteşte deja cadourile pentru sezonul de primăvară, când oferta va conţine dedicaţii speciale pentru 1-8 Martie şi sărbătorile de Paşte.

86

BY LANTULALIMENTAR  2019-12-17  

246.571 de locuitori din Uniunea Europeană s-au îmbolnăvit anul trecut de campylobacterioză, o afecțiune gastrointestinală provocată de bacteria Campylobacter, sursa bacteriei fiind, de cele mai multe ori, laptele și carnea de pui.

Statistic, au fost înregistrate 64,1 cazuri la 100.000 de locuitori, o ușoară scădere față de 2017, când au fost înregistrate 64,9 cazuri la 100.000 de locuitori.

Cea mai mare rată de îmbolnăviri a fost în Cehia, 215,8 cazuri la 100.000 de locuitori. Pe locul 2 s-a situat Slovacia, cu 153,2/100.000, apoi Luxemburg ( 103,8 ) și Marea Britanie ( 98,4 ). Cele mai mici rate de îmbolnăviri au fost în Bulgaria, Cipru, Grecia, Letonia, Polonia, Portugalia și România (≤ 5.9 per 100.000). În țara noastră au fost înregistrate 582 de cazuri, majoritate dintre acestea având ca sursă a bolii bacteria prezentă în gospodărie, în timp ce pacienții din țările nordice s-au îmbolnăvit mai cu seamă în timpul călătoriilor.

Cele mai numeroase cazuri de îmbolnăvire au fost individuale, dar Campylobacter a cauzat și apariția a 524 de focare, cu 2335 de pacienți. Un focar este un incident în care cel puțin două persoane contractă aceeași boală, din același aliment sau băutură contaminată.

Bacteria a fost identificată în pielea de pe gâtul puilor tranșați în abator, în carnea proaspătă de pui și de curcan, în lapte și brânzeturi.

Salmonella, sursa EFSA

Salmonella a provocat în 2018, 91.857 de îmbolnăviri, dar numărul de focare a fost mai mare decât cel provocat de Campylobacter, 1580 de focare, cu 11.581 de pacienți, creșetera față de 2017 fiind de 20,6%. Cele mai mari rate de

87

îmbolnăviri au fost în Slovacia ( 124.8 cazuri/100.000 de locuitori ) și în Cehia ( 102,7 cazuri/100.000 de locuitori ).

În România au fost înregistrate 1443 de cazuri. Ouăle și produsele din ouă rămân principala sursă a salmoneriozei, potrivit raportului anual privind tendințele și sursele zoonozelor publicat recent de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) și Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).„Constatările din ultimul nostru Eurobarometru arată că mai puțin de o treime dintre cetățenii europeni clasează toxiinfecția alimentară cauzată de bacterii printre primele cinci preocupări ale acestora, în ceea ce privește siguranța alimentelor. Numărul de focare semnalate sugerează faptul că există loc pentru conștientizarea consumatorilor, deoarece multe boli transmise de alimente pot fi prevenite prin îmbunătățirea măsurilor de igienă, la manipularea și pregătirea alimentelor ”, a spus Marta Hugas, expert EFSA.

* * *

Simptomele pestei porcine africane. Cum identificam boala la animalele din gospodaria noastra Decembrie 17, 2019

Prezenta virusului PPA in tara noastra a fost semnalata pentru prima oara pe 31 iulie 2017, in judetul Satu-Mare. Evolutia bolii este in permanenta monitorizata, prin examene clinice si de laborator, iar zilnic se analizeaza situatia existenta, se aplica masuri si se intreprind actiuni in functie de circumstante.

Simptomele unui porc bolnav de pesta porcina africana

Identificarea cu acuratete a bolii se poate face doar in urma unui examen de laborator, insa exista anumite simptome care ar putea anunta prezenta virusului la efectivele noastre de porcine.

88

Spre deosebire de alte boli animale, PPA nu se manifesta prin simptome vizibile in faza incipienta, si de aceea este foarte greu de detectat. Totusi, in fazele preacute si acute ale bolii, porcii incep sa prezinte anumite simptome, care pot semnala prezenta pestei.

Unul din cele mai evidente simptome ale unui porc bolnav de pesta porcina africana este febra ridicata, care poate ajunge uneori si la 40 – 42 de grade Celsius. In faza acuta a bolii, porcul va manifesta tulburari digestive, somnolenta, leziuni cutanate. In cazul scroafelor gestante, unul din primele simptome semnalate este avortul. Porcii infestati au un grad de mortalitate de 90 – 100%, si nu exista vreun tratament care sa vindece sau sa incetineasca evolutia acestei boli.

Ce se intampla cu oamenii care consuma carne infestata cu PPA

Chiar daca specialistii sunt de acord ca virusul pestei porcine africane nu se transmite la om, acestia nu recomanda consumul de carne de porc infestata cu pesta porcina africana.

Potrivit expertilor, carnea unui porc infectat cu PPA este improprie consumului, deoarece aceasta este infiltrata hemoragic puternic, iar tesuturile sunt compromise.  Totusi, persoanele care consuma carnea in mod accidental nu trebuie sa-si faca griji, deoarece riscul de imbolnavire este zero.

* * *

Patru afaceri agricole pe care le poti incepe cu fonduri europene Decembrie 17, 2019

Fondurile europene reprezinta cea mai accesibila cale de a ne deschide o afacere in domeniul agricol. Chiar daca procesul de accesare a fondurilor europene este unul complicat, fermierii pot cere oricand ajutorul unei entitati specializate, care se va ocupa atat de dosarul de finantare cat si de implementarea proiectului.

89

Totusi, chiar daca am reusi sa indeplinim toate conditiile pentru accesarea fondurilor europene si sa implementam proiectul, aceste lucruri nu sunt suficiente pentru a avea o afacere de succes. Pentru a ne asigura ca vom avea o afacere agricola profitabila pe termen lung, pe care o vom putea extinde odata cu trecerea anilor, va trebui sa alegem un domeniu pe masura.

Iata patru idei de afaceri agricole profitabile pe care le poti demara cu fonduri europene:

1) Cultura de lavanda

In momentul de fata, lavanda este una din cele mai profitabile culturii, datorita cererii foarte mare pentru uleiuri esentiale dar si pentru pretul ridicat al acestora. La nivelul tarii noastre, nu foarte multe persoane detin o exploatatie de lavanda, iar acest lucru o face o cultura de nisa.

Pentru inceperea unei astfel de culturi cu fonduri europene, putem accesa Submasura 4.1 „Investitii in exploatatii agricole”, prin care putem obtine un sprijin nerambursabil in valoare de 50% din investitia totala. Acest site ne pune la dispozitie un ghid complet de accesare fonduri europene, dar si mai multe idei de afaceri la tara pe care le-ai putea demara.

2) Cultura de sofran

Sofranul este cel mai scump condiment din lume, iar preturile pentru aceasta mirodenie pleaca de la 8.000 de euro, ajungand chiar si la 13.000 de euro pe kilogram. O astfel de afacere nu necesita pregatire de specialitate si poate fi realizata de orice fermier care detine un teren agricol.

Si pentru aceasta afacere putem solicita finantare prin Submasura 4.1 „Investitii in exploatatii agricole”, iar pentru o suprafata de 500 metri patrati, aportul nostru financiar va fi de circa 10.000 de euro.

3) Cultura de mur

Murul este o cultura ideala pentru fermierii care nu detin o suprafata foarte mare de teren. Acestea sunt printre cele mai cautate fructe de padure, iar pretul unui kilogram de mure ajunge chiar si la 20 de lei.

In cazul in care ne dorim sa dezvoltam o astfel de cultura prin fonduri europene, putem opta pentru finantarea oferita prin Submasura 4.1 „Investitii in exploatatii agricole” sau Submasura 4.2 „Procesare produse agricole”, in cazul in care dorim sa dezvoltam atat o cultura cat si o unitate de procesare a murelor.

90

4) Livada de cires

Chiar daca nu ne va aduce un profit pe termen scurt, o livada de cires reprezinta o idee de afacere extrem de profitabila si foarte usor de administrat. In mod normal, infiintarea unei livezi de ciresi pe o suprafata de 1 hectar poate costa pana la 20.000 de euro, insa si pentru aceasta cultura se pot accesa fonduri europene.

Prin Submasura 4.1 „Investitii in exploatatii pomicole”,  putem accesa un sprijin nerambursabil in valoare maxima de 100.000 de euro, iar daca dorim sa infiintam si o unitate de procesare a cireselor, ne putem orienta spre Submasura 4.2 „Investitii pentru procesarea/marketingul produselor agricole”, prin care putem obtine pana la 2,5 milioane de euro (pentru investitii care conduc la un lant alimentar organizat).

* * *

Baroncini vă urează Crăciun Fericit și un Nou An prosper!meatmil kmarți, 17 decembrie, 2019

Dragi clienti si prieteni, S-au implinit 16 ani de cand “Baroncini” a deschis societatea din Romania. Saisprezece ani de colaborare, implicand tehnologia noastra in sprijinul viitorului afacerilor si societatilor Dvs. Si, pentru ca noi credem in viitor, si anul aceasta am sustinut asociatia italiana Associazione Bubulina, care se ocupa cu sprijinirea copiilor romani cu patologii onco-hematologice, pentru a obtine tratamentele necesare. Sunt circa saptezeci de copii romani care au avut posibilitatea de a merge in Italia pentru tratamente si multi dintre ei s-au intors vindecati. Si impreuna cu ei, va transmitem cele mai calde urari si va dorim un Craciun Fericit si un Nou An prosper ! DONATII : IBAN IT03L0312723800000000001742 Contacte +4 0722195284 info@associazionebubulina.org

91

  Vinul de azi: Negroamaro F San Marzano 2016 - 98 puncte Luca Maroni POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:06

Negroamaro este un vin roșu cu tradiție în sudul Italiei, un vin care va surprinde plăcut prin aromele, dar și caracteristicile specifice terroir-ului din regiunea Puglia. 

Recomandarea noastră de astăzi, San Marzano Negroamaro 2016, nu face excepție de la regulă, ba chiar cucerește încă de la primele adieri de condimente, fructe de pădure și gem de cireșe, buchetul complet al acestui vin. Gustul se dezvăluie bogat, catifelat, cu taninuri bine echilibrați. Acest vin se poate degusta la 18-20 de grade Celsius, în special cu preparate pe bază de carne: paste cu carne și diverse sosuri, vânat, risotto cu carne, carne la grătar, dar și cu brânzeturi măturate. 

Premii: 98 puncte Luca Maroni Medalie de Aur - Mundus Vini 2019 Summer Tasting Medalie de Aur - Berliner Wien Trophy 2019 Winter Tasting Medalie de Aur - Asia Wine Trophy 2019 Medalie de Aur - International Wine Contest

Bucharest 2019 Medalie de Aur - Monde Selection 2019 Medalie de Aur - Singapore International Competition Medalie de Argint - Selections Mondiales

Des Vins Canada 2019 . * * *

* * *

92