Stiri 9 decembrie 2019, prima parte

CURSUL DE SCHIMB 09.12.2019

1 EUR 4.7777

1 USD 4.3149

SFECLA DE ZAHĂR, eficienţă economică şi perspectivePetronela Cotea Mihai  05 decembrie 2019 -

În anul agricol 2019, Agrana Roman, judeţul Neamţ, singura fabrică de prelucrare a sfeclei de zahăr din zona Moldovei, a avut contractate 12.500 de hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, ceea ce a reprezentat o creştere cu aproximativ zece la sută faţă de suprafaţa din anul 2018. Din cele 12.500 de hectare, aproximativ patru sute au fost destinate culturii de sfeclă de zahăr ecologică, în judeţele Iaşi (270 ha) şi Botoşani (130 ha).

Ca producţie totală de sfeclă de zahăr, în acest an creşterea faţă de anul 2018, anunţată de către reprezentanţii Agrana, atinge nivelul de 50 la sută pe hectar, iar cantitatea totală de sfeclă prelucrată a sporit de la 420.000 de tone în 2018, la 660.000 de tone în anul 2019.

Probleme la conţinutul de zahăr - pierderi de 250 euro/ha

1

Deşi s-a înregistrat un nivel cantitativ de producţie mulţumitor la sfecla de zahăr convenţională, reprezentanţii unităţii procesatoare au semnalat că evoluţii ale vremii precum cele din anul 2019 şi atacul de boli la cultura de sfeclă de zahăr reprezintă contextul unor rezultate sub aşteptări în ceea ce priveşte conţinutul de zahăr, cu consecinţe asupra eficienţei economice a activităţii de producere a sfeclei. Din această perspectivă, loturile demonstrative organizate în anul 2019, precum cele din ferma coordonată de către inginerul Aurel Placinschi de la Tigănaşi-Iaşi, au avut rolul important de a evidenţia acei hibrizi care prezintă toleranţă/rezistenţă la multipli factori limitativi, inclusiv la provocări precum cele din anul de producţie 2018-2019.

”Dacă s-a diminuat conţinutul de zahăr cu 1-2%, practic se pierd 3-5 euro/tonă. Or, la o producţie medie ca a noastră, de 53 tone sfeclă de zahăr/ha, deja vorbim despre probabilitatea de a pierde până la aproximativ 250 euro/ha din cauza unei boli. Or, investiţia în sămânţă este de 150-170 euro/ha”, sublinia Radu Petre, Manager al Departamentului Agricol din cadrul Agrana România.În anul 2019, potrivit reprezentantului Agrana Roman, campania de recoltare a sfeclei se va desfăşura până la data de 20 noiembrie, urmând ca transportul sfeclei de zahăr să fie finalizat până la 15 ianuarie 2020, ceea ce înseamnă minim 130 de zile de campanie de transport.

Fidelizarea fermierilor

Din punct de vedere al parteneriatului producător-procesator de sfeclă de zahăr, cu influenţe asupra viitoarelor condiţii de obţinere şi de valorificare a recoltelor, coordonatele anului 2019 au presupus inclusiv implicarea fabricii din Roman în finanţarea şi susţinerea producţiei. Unitatea a urmărit fidelizarea fermierilor şi asigurarea constantă a materiei prime necesare, la un nivel cantitativ şi calitativ cât mai înalt. ”Fermierii care au predat sfecla, în maximum zece zile de la livrare au primit prima tranşă de bani, adică o plată fixă de 20 euro/tona de sfeclă de zahăr predată. Îîn luna iunie 2020, va fi calculată şi plătită diferenţa. Preţul sfeclei de zahăr, potrivit actualului contract producător/procesator, este în legătură cu preţul de valorificare a zahărului de către Agrana”, adăuga managerul departamentului agricol din cadrul Agrana România.

Suprafaţa ţintă în 2021:15.000 de hectare

Fabrica de Zahăr Agrana Roman a anunţat că vizează creşterea ritmică a suprafeţei ocupate cu cultură de sfeclă de zahăr, urmărind atingerea unui nivel de aproximativ 15.000 de hectare în anul 2021, cu un ritm de creştere de zece procente pe an. ”Tocmai de aceea, începând din anul următor vor exista un contract multianual şi un preţ minim garantat de 25 euro/tona de sfeclă de

2

zahăr, plus o cotă de borhot-tăieţei de sfeclă de zahăr-, care se atribuie gratuit fiecărui producător. În funcţie de cantitatea livrată (nu în funcţie de digestie), fiecare producător de sfeclă de zahăr va primi cât 250 kg de tăieţei/tona de sfeclă de zahăr predată. Plata fixă garantată de 25 euro/tonă este corespunzătoare unei digestii de 16%, dar media Agrana este de peste 17% digestie, ceea ce înseamnă că preţul real este de 28-29 euro/tona de sfeclă de zahăr predată fabricii”, menţiona reprezentantul Agrana România..Fabrica a stabilit unele repere prin care şi fermierii să capete siguranţa faptului că au un partener implicat şi că beneficiază de un destinatar cert al recoltelor obţinute. Mai mult, unitatea este la dispoziţia fermierilor şi prin consultanţii din teren.

“În fiecare judeţ, avem câte unul sau doi specialişti cu experienţă profesională, fermierii noi sau cei care întâmpină dificultăţi în momente-cheie de producţie putând primi sprijin tehnic de la aceşti consultanţi. De altfel, vizităm câmpurile şi fără fermieri, vedem cum stau lucrurile şi, dacă este cazul, îi facem fermierului anumite recomandări tehnice. Va rămâne valabil acest mod de a colabora şi în anii următori”, menţiona Radu Petre.

Un alt aspect menţinut de doi ani în relaţia de parteneriat este acela că fabrica realizează o decoletare superficială direct în câmp, ceea ce îi aduce fermierului un plus de recoltă de 2-3%, cu veniturile suplimentare corespunzătoare.În acest moment, aria de acoperire şi de influenţă a Fabricii Agrana cuprinde întreaga zonă a Moldovei, precum şi zonele Harghita-Covasna. Unul dintre motivele pentru care suprafaţa s-a concentrat în jurul fabricii este acela că, potrivit contractului, producătorii au contribuit cu 25% la costul transportului sfeclei de zahăr, banii fiind reţinuţi din sumele corespunzătoare celei de-a doua tranşe de plată, din luna iunie.

O producţie medie de 46,8 tone/ha

La nivelul întregii ţări, potrivit specialiştilor din domeniu, în anul 2019 există premise promiţătoare de eficienţă economică în domeniul producerii sfeclei de zahăr, în condiţiile în care producţiile la nivel european au fost mai mici faţă de anii din urmăr. La ora actuală, în toate statele europene există un program special - MARS -, de verificare a evoluţiei tuturor culturilor agricole cu ajutorul sateliţilor santinelă. Potrivit datelor din perioada când sfecla era în câmp, în România media producţiei era de 46,8 tone/ha, mai mare decât cea din ultimii cinci ani. Anul trecut, media a fost de 38,5 tone/ha. În ţări ca Franţa, Germania, Belgia, se indicau producţii mai mici decât în ultimii 5 ani, ca urmare a unor manifestări de secetă din timpul verii. ”Cum producătorii din respectivele ţări nu sunt obişnuiţi cu fenomene precum seceta, s-au creat

3

probleme mai mari decât la noi, ceea ce a condus la scăderea producţiei (care, oricum, datorită tehnologiilor şi a celorlalte condiţii de vreme, rămâne mai mare decât producţia din România). (...) Pe acest fond, preţul zahărului pe piaţa internaţională nu scade sau nu scade semnificativ, ceea ce conduce la o stabilitate a preţului sfeclei, care se calculează în raport cu preţul de valorificare a zahărului la poarta fabricii”, sublinia Ioan Gherman, preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.

Cât priveşte perspectivele, în contextul noului exerciţiu financiar european, fermierii sunt conştienţi de faptul că va fi schimbat sistemul de subvenţionare, dar privesc cu optimism şi, cel puţin pentru perioada 2020-2021 în care va fi menţinut actualul sistem de subvenţionare, au ca priorităţi investiţiile în tehnologie şi în tehnică, precum şi în organizare şi negociere.

Radu Petre: “Atacul de boli nu a influenţat abrupt producţia, dar se poate vorbi despre influenţe asupra conţinutului de zahăr. De aici şi interesul de a găsi acei hibrizi care să nu mai fie expuşi la asemenea pierderi (...) Să găseşti un hibrid nou, mai modern şi mai rezistent, poate însemna o cheltuială în plus de vreo 50 euro, dar care îţi asigură un venit suplimentar de 250 euro/ha”.

Ioan Gherman: “La o producţie de 45 tone de sfeclă de zahăr/hectar, orice cultivator este pe beneficiu, chiar şi fără subvenţie. Dar, în România, în ultimii ani, sfecla beneficiază de subvenţii consistente. În anul 2019, subvenţia ajunge la aproximativ 1100 euro, ceea ce conduce la rentabilitate”.

4

PIERDERI MARI ÎN SECTORUL ECOLOGIC”Cu sfecla eco, în luna septembrie, s-a şi început recoltatul. Din cauza îmburuienării şi a lipsei forţei de muncă pentru a efectua la timp praşilele manuale, sfecla a rămas mică la umbra buruienilor şi nu am mai avut ce recolta pe aproximativ 50 la sută din suprafaţa eco, judeţul Iaşi fiind cel mai afectat. În judeţul Botoşani, am recoltat cam toată suprafaţa, dar în judeţul Iaşi au rămas la recoltat doar aproximativ 85 ha. În rest, la sfecla de zahăr în sistem convenţional, recolta a fost mulţumitoare, cu o digestie bună”, explica Radu Petre.

CONTRACTELE PENTRU NOUL SEZON 2019-2020Pentru anul de producţie 2019-2020, startul contractărilor s-a dat devreme, încă din timpul recoltării sfeclei de zahăr, fabrica Agrana precizând că a avut în vedere ca în luna septembrie 2019 acţiunea de contractare să fie în mare parte încheiată, astfel încât să poată fi comandată sămânţa necesară înfiinţării viitoarelor culturi. ”Cu cât este mai timpuriu momentul în care înaintăm comanda de sămânţă, cu atât mai mult este asigurată calitatea seminţei pe care o vor folosi producătorii. Specialiştii cunosc faptul că seminţele au 4-5 fracţii şi cu cât înaintezi mai devreme comanda, cu atât mai multe şanse ai de a primi o fracţie mai bună, cu o putere mai mare de germinare. Aceasta asigură densitatea, iar densitatea reprezintă o primă speranţă la o producţie bună”, preciza Radu Petre.

 Articol publicat în revista Ferma nr. 19/246 (ediţia 1-14 niembrie 2019)

Ne asteapta o saptamana calda! Prognoza agrometeo – 09-13 decembrie In dec. 9, 2019

Caracteristici meteorologice

În acest interval va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit, la nivelul întregii țări.Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -3…12°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…7°C, pe întreg teritoriul agricol.Temperatura maximă a aerului se va situa între 0…14°C, în aproape toate regiunile.Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între -6…10°C în cea mai mare parte a zonelor de cultură, valori mai scăzute fiind posibile în depresiuni, înregistrându-se brumă și îngheț la sol.Din punct de vedere pluviometric, sunt posibile ploi locale, însoţite de

5

intensificări temporare ale vântului, în aproape toată țara. Totodată, în zonele joase și de luncă se vor menţine condiţii de producere a ceții.

Caracteristici agrometeorologice

Rezerva de umiditate în stratul de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnă, va prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și local extremă) în aproape toate regiunile agricole. Gradul de aprovizionare cu apă a solului se va încadra în limite satisfăcătoare și apropiate de optim local în estul, sudul, izolat sud-estul și vestul țării.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Ca urmare, ritmurile vegetative ale culturilor de toamnă se vor desfăşura uşor mai lent în aproape toată ţara, iar în regiunile nordice şi centrale va fi posibilă semnalarea stării de repaus biologic. Pe ansamblu, starea de vegetaţie a plantelor va fi bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile efectuate tardiv.Sub aspect fenologic, orzul şi grâul de toamnă, funcţie de data semănatului vor parcurge răsărirea (60-100%), apariţia frunzei a treia (40-100%) şi înfrăţirea (30-100%), în majoritatea zonelor agricole.

Cultura de rapiţă semănată în epoca optimă îşi va continua în bune condiţii faza de dezvoltare a aparatului foliar (4-13 frunze), la nivelul întregii ţări.În cea mai mare parte a plantaţiilor, speciile pomicole şi viticole vor înregistra starea de repaus vegetativ. Totodată, în vii şi livezi se vor putea efectua lucrările de protecţie împotriva îngheţului.În zilele cu precipitaţii, lucrările agricole în câmp (arături, fertilizări, lucrări de întreţinere în vii şi livezi, etc.) vor fi întrerupte temporar.

Recomandări de specialitate - Administrarea îngrăşǎmintelor minerale pe bază de fosfor şi potasiu la culturile de toamnǎ semănate în epoca optimă;

6

- Finalizarea arăturilor adânci de toamnă pe suprafeţele cu o bună aprovizionare cu apă a solului;

- Lucrǎri de întreţinere în plantaţiile pomicole şi viticole.

APIA si SUBVENTII

APIA ANUNȚĂ FERMIERII: DEPUNEȚI CERERILE!Agroinfo 09 decembrie 2019

OFICIAL. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2020, la Centrele Judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau unde au fost depuse Cererile unice de plată în cadrul Campaniei 2019.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către Centrele APIA judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii de acord.

În anul 2020, diferenţa dintre rata accizei standard prevăzută în coloana 3 din Anexa nr.1 de la Titlul VIII din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal şi rata accizei reduse prevăzute la alin. (2), se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.

Beneficiarii Cererilor de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2020 sunt:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, registrul fermelor, registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare care exploatează terenuri agricole individual sau în forme de asociere,conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de

7

producători recunoscute, după caz care sunt înregistraţi în Registrul Naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploateză animale, individual sau în forme de asociere, conform legislație în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) organismele/organizaţiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală, testarea noilor soiuri pentru introducerea în cultură precum şi de a-şi face cunoscute rezulatatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea sunt următoarele:

a) să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);b) să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;c) să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;d) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;e) să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau, după caz, să dețină un

8

număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci se iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării;f) să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;g) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

DOCUMENTE CERERE!

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;b) adeverinţă  , în original de la Registrul agricol  cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat si/sau producția de ciuperci estimată;e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;f) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat  anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;i)  cantitățile de  motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;j) angajamentul solicitantului persoana fizică  cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau  întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin, daca este cazul.

Legislație:⦁ Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările și completările ulterioare;⦁ OMADR 1727/2015 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi a formularisticii necesare aplicării schemei

9

de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură  cu modificările și completările ulterioare.

APIA: CERERE AJUTOR DE STAT pentru CREȘTEREA ANIMALELOR! Agroinfo : 08 decembrie 2019 - TERMEN LIMITĂ 16 DECEMBRIE 2019. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 16 decembrie 2019 inclusiv, se depun la Centrele Judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2020, cereri avizate de către ANZ.

Având în vedere că ultima zi de primire a cererilor inițiale este data de 15 decembrie 2019, zi de duminică, dată limită se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează conform prevederilor Codului de Procedură Civilă: „în cazul în care data limită de depunere a cererilor sau oricăror altor documente este o zi de sărbătoare oficială, zi de sâmbătă sau duminică, respectiva dată limită se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează”.

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:     a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;     b) acreditarea  solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;     c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";     d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;     e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

10

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:    a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;    b) acreditarea  solicitantului  pentru  prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ;    c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";    d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;    e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

APIA ANUNȚĂ TERMEN PLATĂ AJUTOR DE STAT 15 DECEMBRIE! Agroinfo  08 decembrie 2019 Schema de ajutor de stat “Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite” – sesiunea 1/2016 anul I de angajament. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță beneficiarii acestui ajutor că pot solicita la plată lucrările de întreținere aferente anului 1 și/sau 2, cu condiția realizării lucrărilor de întreținere pe parcursul anului de cerere și depunerii la APIA a rapoartelor de execuție aferente acestor lucrări până la data de 15 decembrie 2019.

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a publicat pe site-ul instituției: www.apia.org.ro, Ordinul MADR nr. 556/29.11.2019 pentru aprobarea Instructiunii nr. 38/1/19.11.2019 precum și pentru modificarea Anexelor nr. 1 și  2 ale OMADR nr. 227/20.03.2019 pentru aprobarea fomularului tip al cererii de plată, anul 2019, aferentă sesiunii 1/2016 anul I de angajament privind Măsura 8.

11

Formularul tip de cerere de plată se adresează beneficiarilor care au semnat angajamentul privind acordarea sprijinului financiar prin schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” și au înființat plantația forestieră.

Beneficiarii care au semnat angajamentul privind acordarea sprijinului financiar prin schema de ajutor de stat și au înființat plantația forestieră în toamna anului 2018/primăvara anului 2019 au avut posibilitatea să solicite în anul 2019 sprijin pentru:- Plata costurilor standard aferente proiectului tehnic de împădurire (componentă Prima 1);- Plata costurilor standard aferente lucrării de înființare (componenta Primei 1) și plata costurilor standard aferente lucrării de întreținere anul 1 și/sau anul 2, după caz, (componenta Primei 2) aferente u.a. pentru care a fost înființată plantația în proporție de 100%;- Plata costurilor standard de împrejmuire a plantației (componenta Primei 1);- Pierderea de venit (componenta Primei 2) anul 1 și/sau 2 (după caz) aferentă fermierilor activi la momentul depunerii cererii de sprijin, deținători de terenuri agricole.

În funcţie de tipul plăţii solicitate, dosarul cererii de plată trebuie să cuprindă şi documentele justificative privind efectuarea lucrărilor de înființare, împrejmuire și întreținere. Plata se va efectua după stabilirea eligibilităţii la plată a cererilor de plată depuse.

APIA a modificat formularul tip de cerere de plată, anul 2019, aferentă sesiunii 1/2016, anul I de angajament, în ceea ce privește data limită de depunere a rapoartelor de execuție pentru lucrările de întreținere ținând cont de cerințele normelor tehnice din domeniul silvic, respectiv de perioada în care aceste lucrări pot fi solicitate și efectuate de către beneficiari și în ceea ce privește momentul în care este necesară dovedirea statutului de plătitor/neplătitor de TVA.

Beneficiarii pot solicita la plată lucrările de întreținere aferente anului 1 și/sau 2, cu condiția realizării lucrărilor de întreținere pe parcursul anului de cerere și depunerii la APIA a rapoartelor de execuție aferente acestor lucrări până la data de 15 decembrie 2019.

SESIUNEA 2/2017 ANUL 1 DE ANGAJAMENT MĂSURA 8

De asemenea, APIA anunță că a publicat pe site-ul instituției: www.apia.org.ro și fomularul tip al cererii de plată, anul 2019, aferentă sesiunii 2/2017 anul I de angajament privind Măsura 8.Formularul tip de cerere de plată se adresează beneficiarilor care au semnat

12

angajamentul privind acordarea sprijinului financiar prin schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” și au înființat plantația forestieră.

Beneficiarii care au semnat angajamentul privind acordarea sprijinului financiar prin schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” și au înființat plantația forestieră în primăvara anului 2019, au avut posibilitatea să solicite sprijin pentru:- Plata costurilor standard aferente proiectului tehnic de împădurire (componentă Prima 1);- Plata costurilor standard aferente lucrării de înființare (componenta Primei 1) și plata costurilor standard aferente lucrării de întreținere anul 1 și/sau anul 2, după caz, (componenta Primei 2) aferente unităților administrative pentru care a fost înființată plantația în proporție de 100%;- Plata costurilor standard de împrejmuire a plantației (componenta Primei 1);- Pierderea de venit (componenta Primei 2) anul 1 și/sau 2 (după caz) aferentă fermierilor activi la momentul depunerii cererii de sprijin, deținătorilor de terenuri agricole.În funcţie de tipul plăţii solicitate, dosarul cererii de plată trebuie să cuprindă şi documentele justificative privind efectuarea lucrărilor de înființare, împrejmuire și întreținere. Plata se va efectua după stabilirea eligibilităţii la plată a cererilor de plată depuse.APIA a modificat formularul tip de cerere de plată, anul 2019, aferentă sesiunii 2/2017, anul I de angajament, în ceea ce privește data limită de depunere a rapoartelor de execuție pentru lucrările de întreținere ținând cont de cerințele normelor tehnice din domeniul silvic, respectiv de perioada în care aceste lucrări pot fi solicitate și efectuate de către beneficiari și în ceea ce privește momentul în care este necesară dovedirea statutului de plătitor/neplătitor de TVA.

Beneficiarii pot solicita la plată lucrările de întreținere aferente anului 1 și/sau 2, cu condiția realizării lucrărilor de întreținere pe parcursul anului de cerere și depunerii la APIA a rapoartelor de execuție aferente acestor lucrări până la data de 15 decembrie 2019.

Ordinul MADR nr. 556/29.11.2019 se poate consulta accesând link-ul http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr/submasura-m-8-1.

APIA, noutati despre accesarea sprijinului financiar pentru prima impadurire Decembrie 9, 2019

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca a publicat Ordinul MADR nr. 556/29.11.2019 pentru aprobarea Instructiunii

13

nr. 38/1/19.11.2019 precum si pentru modificarea Anexelor nr. 1 si  2 ale OMADR nr. 227/20.03.2019 pentru aprobarea fomularului tip al cererii de plata, anul 2019, aferenta sesiunii 1/2016 anul I de angajament privind Masura 8.

Formularul tip de cerere de plata se adreseaza beneficiarilor care au semnat angajamentul privind acordarea sprijinului financiar prin schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima impadurire si crearea de suprafete impadurite” si au infiintat plantatia forestiera.

Beneficiarii care au semnat angajamentul privind acordarea sprijinului financiar prin schema de ajutor de stat si au infiintat plantatia forestiera in toamna anului 2018/primavara anului 2019 au avut posibilitatea sa solicite in anul 2019 sprijin pentru:

– Plata costurilor standard aferente proiectului tehnic de impadurire (componenta Prima 1);

– Plata costurilor standard aferente lucrarii de infiintare (componenta Primei 1) si plata costurilor standard aferente lucrarii de intretinere anul 1 si/sau anul 2, dupa caz, (componenta Primei 2) aferente u.a. pentru care a fost infiintata plantatia in proportie de 100%;

– Plata costurilor standard de imprejmuire a plantatiei (componenta Primei 1);

– Pierderea de venit (componenta Primei 2) anul 1 si/sau 2 (dupa caz) aferenta fermierilor activi la momentul depunerii cererii de sprijin, detinatori de terenuri agricole.

In functie de tipul platii solicitate, dosarul cererii de plata trebuie sa cuprinda si documentele justificative privind efectuarea lucrarilor de infiintare, imprejmuire si intretinere. Plata se va efectua dupa stabilirea eligibilitatii la plata a cererilor de plata depuse.

APIA a modificat formularul tip de cerere de plata, anul 2019, aferenta sesiunii 1/2016, anul I de angajament, in ceea ce priveste data limita de depunere a rapoartelor de executie pentru lucrarile de intretinere tinand cont de cerintele normelor tehnice din domeniul silvic, respectiv de perioada in care aceste lucrari pot fi solicitate si efectuate de catre beneficiari si in ceea ce priveste momentul in care este necesara dovedirea statutului de platitor/neplatitor de TVA.

Beneficiarii pot solicita la plata lucrarile de intretinere aferente anului 1 si/sau 2, cu conditia realizarii lucrarilor de intretinere pe parcursul anului de cerere si

14

depunerii la APIA a rapoartelor de executie aferente acestor lucrari pana la data de 15 decembrie 2019.

Ordinul MADR nr. 556/29.11.2019 se poate consulta accesand link-ul http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr/submasura-m-8-1.

APIA: Cererile de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru 2020 se depun până în 16 decembrie SIMONA DAN 6 DECEMBRIE 2019

Fermierii pot depune până la data de 16 decembrie 2019, inclusiv, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2020, a anunţat, vineri, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 16 decembrie 2019 inclusiv, se depun la Centrele Judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2020, cereri avizate de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie (ANZ). Având în vedere că ultima zi de primire a cererilor iniţiale este data de 15 decembrie 2019, zi de duminică, dată limită se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează conform prevederilor Codului de Procedură Civilă”, se arată în comunicatul agenţiei.

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi însoţită de următoarele documente: dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare; acreditarea solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ; lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ; copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare; lista activităţilor, inclusiv

15

lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

De asemenea, cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare; acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ; lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ; copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare; lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

În 2019, MADR a alocat în sectorul creşterii animalelor peste 72 de milioane de lei.

APIA informează că până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se depun cererile pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agriculturăLuni, 09 Decembrie 2019  Subventii APIA

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2020, la Centrele Judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau unde au fost depuse Cererile unice de plată în cadrul Campaniei 2019.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către Centrele APIA judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, în termen de cel mult 20 lucrătoare de la data depunerii cererii de acord.

În anul 2020, diferenţa dintre rata accizei standard prevăzută în coloana 3 din Anexa nr.1 de la Titlul VIII din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal şi rata accizei reduse prevăzute la alin. (2), se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.

16

INFORMAȚII SUPLIMENTARE:

Beneficiarii Cererilor de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2020 sunt:

b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz care sunt înregistraţi în Registrul Naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploateză animale, individual sau în forme de asociere, conform legislație în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, registrul fermelor, registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare care exploatează terenuri agricole individual sau în forme de asociere,conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) organismele/organizaţiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală, testarea noilor soiuri pentru introducerea în cultură precum şi de a-şi face cunoscute rezulatatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

17

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari  ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri  trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea sunt următoarele:

a) să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci se iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării;

f) să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

18

g) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) adeverinţă  , în original de la Registrul agricol  cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat si/sau producția de ciuperci estimată;

e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat  anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;

g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i)  cantitățile de  motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;

j) angajamentul solicitantului persoana fizică  cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau  întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin, daca este cazul.

19

Legislație:

Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările și completările ulterioare;

OMADR 1727/2015 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi a formularisticii necesare aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

AFIR si FINANTARI

MADR: cati bani a primit agricultura romaneasca de la UE Decembrie 9, 2019

Potrivit Ministerului Agriculturii, valoarea totala a fondurilor europene pe care Romania le-a primit pana acum pentru agricultura si dezvoltare rurala se ridica la suma de peste 2,7 miliarde de euro (plati directe si investitii), noteaza Euractiv.

Potrivit insitutiei, doar in data de 26 august au intrat in conturile Romaniei pentru fermieri si dezvoltarea satului romanesc 176,41 milioane de euro, reprezentand rambursarea din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR).

Ministerul Agriculturii sustine ca Romania a atras de la UE 8,95 miliarde euro in perioada 2017-2019, in fonduri pentru agricultura si dezvoltare rurala. Cea mai mare parte a banilor o reprezinta subventiile pentru fermieri.

Informare privind implementarea schemei de sprijin pentru prima impadurire In dec. 9, 2019  10 0

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a publicat pe site-ul instituției: www.apia.org.ro, Ordinul MADR nr. 557/29.11.2019 pentru aprobarea Instrucțiunii nr. 39/1/19.11.2019 precum și pentru modificarea Anexelor nr. 1 și 2 ale OMADR nr. 213/05.03.2019

20

pentru aprobarea fomularului tip al cererii de plată, anul 2019, aferentă sesiunii 2/2017 anul I de angajament privind Măsura 8.

Formularul tip de cerere de plată se adresează beneficiarilor care au semnat angajamentul privind acordarea sprijinului financiar prin schema de ajutor de stat “Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” și au înființat plantația forestieră.

Beneficiarii care au semnat angajamentul privind acordarea sprijinului financiar prin schema de ajutor de stat “Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafeţe împădurite” și au înființat plantația forestieră în primăvara anului 2019, au avut posibilitatea să solicite sprijin pentru:

Plata costurilor standard aferente proiectului tehnic de împădurire (component Prima 1);

Plata costurilor standard aferente lucrării de înființare (componenta Primei 1) și plata costurilor standard aferente lucrării de întreținere anul 1 și/sau anul 2, după caz, (componenta Primei 2) aferente unităților administrative pentru care a fost înființată plantația în proporție de 100%;

Plata costurilor standard de împrejmuire a plantației (componenta Primei 1);

Pierderea de venit (componenta Primei 2) anul 1 și/sau 2 (după caz) aferentă fermierilor activi la momentul depunerii cererii de sprijin, deținătorilor de terenuri agricole.

În funcţie de tipul plăţii solicitate, dosarul cererii de plată trebuie să cuprindă şi documentele justificative privind efectuarea lucrărilor de înființare, împrejmuire și întreținere. Plata se va efectua după stabilirea eligibilităţii la plată a cererilor de plată depuse.

APIA a modificat formularul tip de cerere de plată, anul 2019, aferentă sesiunii 2/2017, anul I de angajament, în ceea ce privește data limită de depunere a rapoartelor de execuție pentru lucrările de întreținere ținând cont de cerințele normelor tehnice din domeniul silvic, respectiv de perioada în care aceste lucrări pot fi solicitate și efectuate de către beneficiari și în ceea ce privește

21

momentul în care este necesară dovedirea statutului de plătitor/neplătitor de TVA.

Beneficiarii pot solicita la plată lucrările de întreținere aferente anului 1 și/sau 2, cu condiția realizării lucrărilor de întreținere pe parcursul anului de cerere și depunerii la APIA a rapoartelor de execuție aferente acestor lucrări până la data de 15 decembrie 2019.

ALTELE

Agricultura, în declin pe primele nouă luni din acest an REDACȚIA FIR 6 DECEMBRIE 2019

Agricultura, silvicultura şi pescuitul au avut rezultate mai slabe în primele nouă luni din acest an, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut. Volumul de activitate s-a redus cu 4,1%, iar impactul la creșterea produsului intern brut în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie a.c. a fost negativ, minus 0,1%, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Ponderea agriculturii, silviculturii și pescuitului la formarea PIB este de doar 5%. Acest procentaj explică și impactul negativ redus asupra creșterii economice din primele nouă luni ale anului în curs, în pofida declinului volumului de activitate cu 4,1%.

Industria a avut, de asemenea, un impact negativ la creșterea PIB, minus 0,2% (22,6% pondere la formarea PIB), în timp ce comerțul, construcțiile și domeniul IT au fost motoarele de creștere în primele nouă luni ale acestui an.

Zi de foc la MADR! Fermierii, chemati la consultari cu Ministrul

Agriculturii In dec. 9, 2019  

22

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, începe în forță această săptămână.

Acesta are o zi plină, după ce a chemat la consultări fermieri din mai multe sectoare, de la cel vegetal până la cel zootehnic. Atfel, reprezentanții organizațiilor care vor participa la discuțiile derulate astăzi la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au fost rugați să vină cu o listă cu cele mai mari probleme cu care se confruntă sectoarele în care activează, pentru a găsi împreună posibile soluții. 

Agenda de lucru a ministrului Nechita-Adrian Oros pentru astăzi, 9.12.2019, arată astfel:

10:00-11:00 – Întâlnire de lucru cu reprezentanții Federației PRO AGRO

11:00-11:30 – Întâlnire de lucru cu reprezentanții Curții de Conturi 12:30-14:00 – Întâlnire de lucru cu reprezentanții LAPAR 14:30-16:30 – Ședință de lucru cu reprezentanții crescătorilor de bovine

din România

De asemenea, începând cu ora 18:00, ministrul Agriculturii va participa la Gala Asociației Municipiilor din România, Ediția III, desfășurată sub Înaltul Patronaj al Președintelui României

Rezumatul intalnirilor de lucru ale MADR cu reprezentantii mediului asociativ In dec. 9, 2019   0

23

Ministrul Nechita Adrian Oros și secretarul de stat Florian-Emil Dumitru au avut luni, 9 decembrie 2019, trei întâlniri  de lucru cu membrii celor mai reprezentative asociații și federații din sectorul agricol: Pro Agro, LAPAR, asociații reprezentative ale crescătorilor de bovine din România pentru discuții asupra principalelor probleme cu care se confruntă fermierii. La întâlnire au participat directorii direcțiilor tehnice de specialitate, alături de experți din cadrul MADR și instituții din subordine. Scopul acestor întâlniri a vizat dezbaterea dificultăților cu care se confruntă sectoarele: vegetal, zootehnic, apicol, pescuit și acvacultură.   

La toate cele trei întâlniri, conducerea MADR a subliniat faptul că expertiza mediului asociativ va sprijini Ministerul în conturarea unor politici agricole în beneficiul fermierilor și, totodată, i-a asigurat pe cei prezenți de întreaga colaborare și deschidere din partea Ministerului pentru identificarea unor soluții viabile pentru dezvoltarea agriculturii românești. 

O problemă importantă ridicată de PROAGRO este faptul că fermierii din România nu au reprezentare la nivel european, iar în acest context s-a propus înființarea unor grupuri de lucru cu privire la aspectele tehnice ale Planului Național Strategic. De asemenea, s-au adus în discuție scrierea Programului Național Strategic, pagubele produse de PPA, analiza sprijinului cuplat în zootehnie și în domeniul vegetal.

În cadrul întâlnirii cu reprezentanții LAPAR temele dezbătute au vizat: legea arendei, legea vânzării terenurilor, comsarea terenurilor, învățământul dual și legislație privind cercetarea privată. 

Pentru a identifica soluții cu privire la păstrarea și stimularea forței de muncă s-a agreat în cadrul întâlnirii să se organizeze grupuri de lucru împreună cu experți din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale în vederea analizării măsurilor de fiscalizare și în ce măsură se pot crea facilități fiscale. Secretarul de stat Emil Dumitru a afirmat că soluția cea mai bună pentru învățământul agricol este crearea unui cadru legislativ pentru susținerea învățământului dual. 

Ministrul Nechita-Adrian Oros a evidențiat necesitatea ca agenții economici să se poată implica în elaborarea programei școlare și și-a exprimat speranța că prin parteneriatul public-privat tinerii să fie încurajați să lucreze în agricultură. În privința adoptării legii arendei, conducerea MADR a propus înființarea unui registru electronic în care să se regăsească toate contractele de arendă în vederea eficientizării verificărilor.  

 La întâlnirea organizată cu sectorul bovin, printre problemele ridicate de reprezentanții sectorului de creștere a bovinelor de lapte și carne amintim situația comerțului cu animale, piața procesării laptelui, fermele de producție și

24

de reproducție – o definire foarte clară a acestora, testarea genomică, screening-ul animalelor. 

O parte din asociațiile de crescători de bovine au părăsit întâlnirea condusă de ministrul Adrian Oros, solicitând o discuție separată privind Registrul Genealogic al Rasei și Controlul Oficial al Performanțelor (COP).

 În ce privește informațiile potrivit cărora MADR ar fi luat decizia să se renunțe la sprijinul cuplat zootehnic, facem precizarea că această formă de sprijin va fi menținută în forma actuală și în perioada de tranziție, 2020-2022, iar în viitorul Program Național Strategic, sprijinul cuplat zootehnic va fi acordat pe baza producției de carne și lapte realizată de fermele comerciale. 

În încheierea discuției, ministrul Oros a declarat că dialogul cu reprezentanții mediului asociativ prezintă o importanță deosebită, care poate contribui la crearea unor politici agricole în concordanță cu specificitatea sectorului agroalimentar românesc. Asigurarea unui parteneriat real cu reprezentanții structurilor asociative cu reprezentare la nivel național din sectorul agricol este considerată prioritară, prin intermediul acesteia putându-se identifica atât necesitățile actorilor implicați cât și găsirea de soluții de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare.

Românii alocă mai mult de un sfert din cheltuielile gospodăriei pe alimente, cel mai mare procent din UE 09.12.2019, 11:39 39

Familiile din România dau mai mult de un sfert din cheltuielile totale ale consumului casnic pe alimente şi băuturi nealcoolice (27,8%), cel mai mare procent din Uniunea Europeană, conform Eurostat.

Următoarele clasate sunt Lituania (20,9%), Estonia (19,6%), Bulgaria (19,1%), Croaţia (18,8%) şi Ungaria (18,1%)

În 2018, gospodăriile din Uniunea Europeană au cheltuit peste 1.047 miliarde euro (echivalent cu 6,6% din PIB-ul UE) pe alimente şi băuturi nealcoolice.

Valoarea reprezintă 12,1% din cheltuielile totale de consum şi se situează ca a treia cea mai mare categorie de cheltuieli pentru gospodării, după „locuinţe, apă, energie electrică, gaze şi alte combustibili”, care au reprezentat 24,0% din cheltuielile casnice şi „transport”, care au reprezentat pentru 13,2%.

Valoarea este sub 10% în patru state membre ale UE: Regatul Unit (7,8%), Irlanda (8,7%), Luxemburg (9,1%) şi Austria (9,7%).

25

Între 2008 şi 2018, ponderea cheltuielilor totale ale gospodăriilor pentru alimente a scăzut sau a rămas stabilă în majoritatea statelor membre ale UE, unde sunt disponibile date din 2018. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Lituania (de la 24,8% din cheltuielile totale ale gospodăriilor în 2008 la 20,9% în 2018 sau o scădere de 3,9 puncte procentuale (pp)), urmată de Polonia (-3,4 pp) şi Malta (-3,0 pp) .

În schimb, cheltuielile casnice pentru alimente au crescut în 10 state membre ale UE, unde sunt disponibile date pentru 2018. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în Cehia şi Slovacia (ambele +1,4 pp), Olanda (+1,0 pp) şi Ungaria (+0,8 pp).

EUROSTAT: DIN TOATE TARILE UE, IN ROMANIA SE CHELTUIE CEI MAI MULTI BANI PE MANCARE : Agroromania.ro 09 Dec. 2019

Conform institutiei europene de statistica Eurostat, clientii din Romania cheltuie cei mai multi bani pe mancare. Aproape o treime din venituri se duc pe alimente si bauturi racoritoare.

Romanii cheltuie pentru alimente si bauturi racoritoare cel mai mult din Uniunea Europeana, 27,8% din totalul cheltuielilor lor de consum, ponderi mari fiind consemnate si in Lituania (20,9%) si Estonia (19,6%), cu mult peste media europeana de 12,1%.

Ponderi de sub 10% din totalul cheltuielilor de consum ale gospodariilor au fost inregistrate in patru state membre: Marea Britanie (7,8%), Irlanda (8,7%), Luxembourg (9,1%) si Austria (9,7%).

In 2018, gospodariile din Uniunea Europeana au cheltuit pentru alimente si bauturi racoritoare peste 1.047 de miliarde de euro, suma echivalenta cu 6,6% din PIB-ul UE.

Ponderea de 12,1% a cheltuielilor pentru alimente si bauturi racoritoare in totalul cheltuielilor de consum pe gospodarile este a treia mare categorie de cheltuieli la nivelul Uniunii Europene, dupa ”ingrijirea locuintei, apa,

26

electricitate, gaze si alti carburanti”, care au reprezentat anul trecut 24% din total, si ”transporturi”, care au reprezentat 13,2% din total.

 In perioada 2008-2018, ponderea alimentelor in totalul cheltuielilor pe gospodarie a scazut sau a ramas stabila in majoritatea statelor membre pentru care au fost disponibile date in 2018. Cea mai mare scadere a avut loc in Lituania, de la 24,8% din totalul cheltuielilor pe gospodarie in 2008 la 20,9% in 2018 (-3,9 puncte procentuale), urmata de Polonia (-3,4 puncte procentuale) si Malta (-3 puncte procentuale).

INS Trei sferturi din gospodăriile autohtone au acces la internet O.D.Ziarul BURSA  Companii / 09 decembrieŢara noastră se poate mândri cu viteza internetului, dar şi cu accesul la acesta. Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), din totalul gospodăriilor din ţara noastră, peste trei sferturi, respectiv 75,7%, au acces la reţeaua de internet de acasă, în creştere cu 3,3 punc-te procentuale faţă de anul anterior.

Proporţia persoanelor de 16-74 ani care au folosit vreodată internetul a fost de 82,3%, cu 3,5 puncte procentuale mai mult faţă de 2018. Din gospodăriile cu acces la reţeaua de internet de acasă în 2019, 61,8% sunt localizate în mediul urban.

În profil teritorial, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (aproape 6 din 7 gospodării au acces la internet de acasă), urmată de regiunile Vest şi Nord-Vest. Cele mai mici ponderi sunt înregistrate de regiunile Nord-Est (70,6%) şi Sud-Muntenia (70,9%). Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 78,4% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate de conexiunile broadband mobile (64,2%) şi de conexiunile narrowband (9,7%).

Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de 82,3%, din care 89,4% în ultimele 3 luni. Dintre utilizatorii curenţi, 77,0% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică, în creştere cu 1,5 puncte procentuale faţă de anul anterior (77,0% faţă de 75,5%).

Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat vreodată internetul a fost de 91,7% în regiunea Vest care constituie cel mai ridicat procent din ţară, urmată de regiunile Bucureşti - Ilfov (90,4%) şi Nord - Vest (86,9%). La polul opus se află regiunile Sud-Muntenia (77,3%) şi Sud-Est (75,2%). Proporţia bărbaţilor care folosesc sau au folosit vreodată internetul este puţin mai mare decât cea a femeilor: 83,6% faţă de 81,1% , diferenţa fiind

27

de 2,5 puncte procentuale, în creştere faţă de anul anterior când se înregistra o diferenţă de 1,8 puncte procentuale. Ponderile persoanelor care utilizează internetul descresc odată cu înaintarea în vârstă. Astfel, ponderea persoanelor care utilizează internetul din grupa de vârstă 16-34 ani a fost de 95,9% în timp ce pentru grupa de vârstă cuprinsă între 55 şi 74 ani este de 59,9%.

……………………….

LEGISLATIV

LEGEA ARENDEI, VÂNZAREA TERENURILOR ȘI SUBVENȚIILE APIA, DISCUTATE CU FERMIERII! Agroinfo  09 decembrie 2019 - Comunicat MADR DISCUȚII LA MINISTERUL AGRICULTURII. Ministrul Nechita Adrian Oros și secretarul de stat Florian-Emil Dumitru au avut luni, 9 decembrie 2019, trei întâlniri  de lucru cu membrii celor mai reprezentative asociații și federații din sectorul agricol: Pro Agro, LAPAR, asociații reprezentative ale crescătorilor de bovine din România pentru discuții asupra principalelor probleme cu care se confruntă fermierii

La întâlnire au participat directorii direcțiilor tehnice de specialitate, alături de experți din cadrul MADR și instituții din subordine. Scopul acestor întâlniri a vizat dezbaterea dificultăților cu care se confruntă sectoarele: vegetal, zootehnic, apicol, pescuit și acvacultură.  

La toate cele trei întâlniri, conducerea MADR a subliniat faptul că expertiza mediului asociativ va sprijini Ministerul în conturarea unor politici agricole în beneficiul fermierilor și, totodată, i-a asigurat pe cei prezenți de întreaga colaborare și deschidere din partea Ministerului pentru identificarea unor soluții viabile pentru dezvoltarea agriculturii românești.

O problemă importantă ridicată de PROAGRO este faptul că fermierii din România nu au reprezentare la nivel european, iar în acest context s-a propus înființarea unor grupuri de lucru cu privire la aspectele tehnice ale Planului Național Strategic. De asemenea, s-au adus în discuție scrierea Programului Național Strategic, pagubele produse de PPA, analiza sprijinului cuplat în zootehnie și în domeniul vegetal.

În cadrul întâlnirii cu reprezentanții LAPAR temele dezbătute au vizat: legea arendei, legea vânzării terenurilor, comsarea terenurilor, învățământul dual și legislație privind cercetarea privată.

Pentru a identifica soluții cu privire la păstrarea și stimularea forței de muncă s-a agreat în cadrul întâlnirii să se organizeze grupuri de lucru împreună cu experți din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale în vederea analizării măsurilor de fiscalizare și în ce măsură se pot crea facilități fiscale.

28

Secretarul de stat Emil Dumitru a afirmat că soluția cea mai bună pentru învățământul agricol este crearea unui cadru legislativ pentru susținerea învățământului dual.

Ministrul Nechita-Adrian Oros a evidențiat necesitatea ca agenții economici să se poată implica în elaborarea programei școlare și și-a exprimat speranța că prin parteneriatul public-privat tinerii să fie încurajați să lucreze în agricultură. În privința adoptării legii arendei, conducerea MADR a propus înființarea unui registru electronic în care să se regăsească toate contractele de arendă în vederea eficientizării verificărilor. 

La întâlnirea organizată cu sectorul bovin, printre problemele ridicate de reprezentanții sectorului de creștere a bovinelor de lapte și carne amintim situația comerțului cu animale, piața procesării laptelui, fermele de producție și de reproducție - o definire foarte clară a acestora, testarea genomică, screening-ul animalelor.

O parte din asociațiile de crescători de bovine au părăsit întâlnirea condusă de ministrul Adrian Oros, solicitând o discuție separată privind Registrul Genealogic al Rasei și Controlul Oficial al Performanțelor (COP).

În ce privește informațiile potrivit cărora MADR ar fi luat decizia să se renunțe la sprijinul cuplat zootehnic, facem precizarea că această formă de sprijin va fi menținută în forma actuală și în perioada de tranziție, 2020-2022, iar în viitorul Program Național Strategic, sprijinul cuplat zootehnic va fi acordat pe baza producției de carne și lapte realizată de fermele comerciale.

În încheierea discuției, ministrul Oros a declarat că dialogul cu reprezentanții mediului asociativ prezintă o importanță deosebită, care poate contribui la crearea unor politici agricole în concordanță cu specificitatea sectorului agroalimentar românesc.

Asigurarea unui parteneriat real cu reprezentanții structurilor asociative cu reprezentare la nivel național din sectorul agricol este considerată prioritară, prin intermediul acesteia putându-se identifica atât necesitățile actorilor

29

implicați cât și găsirea de soluții de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare.

Legislaţie românească -

Ordinul nr. 348/2014 pentru aprobarea cuantumului tarifelor încasate în urma serviciilor prestate de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" asociaţiilor/organizaţiilor crescătorilor de animale sau oricăror altor beneficiari, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Abrogat de Ordin 529/2019 la 05.12.2019

Legislaţie europeană

Regulamentul delegat nr. 2035/2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele pentru unităţile care deţin animale terestre şi incubatoare, precum şi pentru trasabilitatea anumitor animale terestre deţinute şi a ouălor pentru incubaţie (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 314 din 05.12.2019. A intrat în vigoare la 05.12.2019

………………….

INTERNE

Întărirea legislaţiei privind circulaţia medicamentelor de uz veterinar - prioritatea preşedintelui ANSVSA A.I. Companii / 07 decembrie

Robert Viorel Chioveanu (Sursă foto: Facebook)

Întărirea legislaţiei privind circulaţia medicamentelor de uz veterinar şi promovarea utilizării rezonabile şi responsabile a antimicrobienelor la animale reprezintă priorităţi ale preşedintelui Autorităţii Sanitare

30

Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Robert Viorel Chioveanu, informează Agerpres.

"Antibioticul de uz veterinar trebuie să fie prescris şi administrat doar de entitatea profesională care prin lege este abilitată să utilizeze şi să manipuleze aceste medicamente şi care trebuie să fie garantul consumului de către populaţie al alimentelor sigure, respectiv medicul veterinar. ANSVSA se va implica activ prin modificarea legislaţiei cu scopul de a limita la maximum riscul de apariţie a fenomenului de antibiorezistenţă la oameni consecutiv consumului de alimente. Acesta va fi unul din principalele mele obiective la conducerea ANSVSA", a declarat Robert Chioveanu.

Preşedintele ANSVSA şi ministrul Agriculturii, Adrian Oros, au participat vineri la evenimentul internaţional "Rolul unei agende strategice comune de cercetare şi inovare la nivel global pentru controlul rezistenţei la agenţi antimicrobieni", organizat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino şi JPIAMR - programul Uniunii Europene pentru combaterea rezistenţei antimicrobiene.

Evenimentul, care a reunit cercetători europeni în domeniul antibiorezistenţei, medici umani şi medici veterinari, vine pe fondul creşterii numărului de cazuri de persoane care dezvoltă bacterii cu rezistenţă la antibiotice.

Potrivit datelor furnizate de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC, organismul Uniunii Europene care monitorizează fenomenul de antibiorezistenţă în rândul populaţiei umane), România este pe locul 3 în Europa în ceea ce priveşte consumul nejustificat de antibiotic de uz uman.

MADR si ANSVSA, discutii despre utilizarea antibioticelor in exces la animale Decembrie 9, 2019

Presedintele Autoritatii Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, dr. Robert Viorel Chioveanu, a participat vineri, 6 decembrie, alaturi de dr. Adrian Oros, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, la evenimentul international “Rolul unei agende strategice comune de cercetare si inovare

31

la nivel global pentru controlul rezistentei la agenti antimicrobieni”, organizat de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militara Cantacuzino si JPIAMR – programul Uniunii Europene pentru combaterea rezistentei antimicrobiene.

Evenimentul, care a reunit cercetatori europeni in domeniul antibiorezistentei, medici umani si medici veterinari, vine pe fondul cresterii numarului de cazuri de persoane care dezvolta bacterii cu rezistenta la antibiotice.

In ceea ce priveste domeniul sanitar veterinar, presedintele ANSVSA a subliniat ca una dintre prioritatile mandatului sau este intarirea legislatiei privind circulatia medicamentelor de uz veterinar precum si promovarea utilizarii rezonabile si responsabile a antimicrobienelor la animale.

“Antibioticul de uz veterinar trebuie sa fie prescris si administrat doar de entitatea profesionala care prin lege este abilitata sa utilizeze si sa manipuleze aceste medicamente, si care trebuie sa fie garantul consumului de catre populatie a alimentelor sigure, respectiv medicul veterinar. ANSVSA se va implica activ prin modificarea legislatiei cu scopul de a limita la maximum riscul de aparitie a fenomenului de antibiorezistenta la oameni consecutiv consumului de alimente. Acesta va fi unul din principalele mele obiective la conducerea ANSVSA”, a declarat dr. Robert Viorel Chioveanu.

Potrivit datelor furnizate de Centrul European pentru Prevenirea si Controlul Bolilor (ECDC, organismul Uniunii Europene care monitorizeaza fenomenul de antibiorezistenta in randul populatiei umane), Romania este pe locul 3 in Europa in ceea ce priveste consumul nejustificat de antibiotic de uz uman.

Marinel Giol, proprietarul unei ferme de 40 de măgăriţe din Brăila, trimite o parte din producţia de lapte în Franţa, Anglia, Italia sau Germania. „Zilnic, colectăm 10 litri de lapte, iar un litru îl vindem cu 100 de lei. O măgăriţă costă acum 500-600 de euro.“ Florentina Niţu 09.12.2019,

O măgăriţă costă acum 500-600 de euro

32

Fermierul Marinel Giol din localitatea Movila Miresii, judeţul Brăila, a cumpărat prima măgăriţă în urmă cu patru ani cu 1.000 de lei (210 euro), pentru a-i folosi laptele animalului să-şi trateze soţia de tuse. Consătenii au început şi ei să-i ceară tot mai des lapte, astfel că antreprenorul s-a extins, iar acum deţine o fermă de 40 de măgăriţe, după o investiţie de circa 20.000 de euro.

„Eu aveam măgar când eram mic şi ştiam că laptele animalului este foarte bun pentru tratarea tusei. Soţia mea s-a îmbolnăvit acum patru ani, am cumpărat o măgăriţă cu 1.000 de lei, iar după ce a băut laptele s-a făcut bine. Lumea din sat a început să vină să îmi ceară lapte şi aşa am tot cumpărat măgăriţe“, spune Marinel Giol, proprietarul unei ferme de 40 de măgăriţe din Brăila.

ZF 21 de ani. De la marii latifundiari la prima generaţie de tineri antreprenori din agribusiness Florentina Niţu 08.12.2019,

Adrian Porumboiu

În urmă cu 20-30 de ani, businessul agricol din România era sinonim cu câteva nume importante: Adrian Porumboiu (grupul Racova), Culiţă Tărâţă (TCE 3 Brazi – Insula Mare a Brăilei) şi Ioan Niculae (Interagro), investitori cu suprafeţe de mii de hectare de teren cultivate cu cereale, fie în proprietate, fie în arendă.

Încet, încet, mai ales în ultimii ani, agrobusinessul românesc a primit mult suflu tânăr, investiţii de la zero ale unor antreprenori care fie au ales să se mute în zona rurală, fie au preluat afaceri din agricultură ale părinţilor pentru a le duce la un nou nivel.

Culiţă Tărâţă a intrat în domeniul agricol privat cu banii câştigaţi înainte de '89, iar în anul 2001 a făcut un contract în arendă cu Agenţia Domeniile Statului, prin care urma să exploateze circa 57.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, devenind astfel latifundiarul cu cea mai mare suprafaţă.

Acum fermierii îşi doresc să fie proprietari de terenuri, chiar dacă lucrează suprafeţe mai mici, de până în 10.000 de hectare. Culiţă Tărâţă, care a murit în

33

2014, la două luni după ce compania TCE 3 Brazi a intrat în faliment, a cultivat cereale de cultură mare – grâu, porumb, orz, orzoaică, floarea-soarelui, iar două nume importante care l-au ajutat în dezvoltarea companiei sunt Lucian Buzdugan (director general) şi Constantin Duluţe (fost acţionar minoritar). Buzdugan coordonează şi în prezent activitatea companiei Agricost şi a făcut un parteneriat cu arabii de la Al Dahra pentru a creşte valoarea firmei şi totodată a făcut un nou pariu pe cultura de lucernă, datorită cererii mari de pe piaţă. Duluţe exploatează în prezent 650 de hectare de viţă-de-vie în podgoria Huşi din zona Moldovei, afacere pe care a pornit-o în 2000.

Adrian Porumboiu, de meserie economist, a trecut de la jucător şi antrenor de fotbal la investitor în agricultură, cultivând suprafeţe însemnate cu grâu, iar în 2016 a ieşit din acest domeniu.

Pentru investiţiile din fotbal este mai cunoscut publicului larg şi Ioan Niculae, finanţator al echipei de fotbal Astra Giurgiu, dar care construise în jurul Interagro una dintre cele mai mari companii antreprenoriale din perioada 2005-2010. Niculae a lucrat în industria chimică, mai întâi pentru stat, apoi pentru propriul buzunar. În 1994 a pus pe picioare prima moară de grâu în satul natal, începe să arendeze teren agricol. Grupul Interagro a trecut în ultimii zece ani printr-un adevărat rollercoster, cu închiderile combinatelor chimice din grup, concedieri colective şi reluări de activitate.

De la modelul marilor businessuri agricole din anii 2000, agricultura locală se schimbă în ultimii ani, apar fermieri tineri, care  au învaţat să se asocieze pentru că unde-s mulţi puterea creşte, cresc investiţiile şi ulterior cifra de afaceri, iar canalele de desfacere a producţiei se lărgesc.

Spre exemplu, Agricover (Jabar Kanani), principalul distribuitor de inputuri agricole din România, a vândut recent 10% din acţiuni către Adama, care are acţionar majoritar un grup chinez.

Totodată, Brise Group (Marius Bucur) a încheiat un parteneriat strategic de 50 mil. euro cu fondul de investiţii chinez CEE Equity Partners pentru modernizarea silozurilor, în cursul acestui an.

Structura fermelor s-a schimbat în ultimii 30 de ani, iar fermierii cu suprafeţe mici, cu plantaţii „de grădină” pariază în prezent pe suprafeţe mari şi în loc de cereale se uită la culturi de nişă, precum cea de mur, afin, coacăz, goji sau alun.

Cine vine marţi, 10 decembrie, la conferinţa ZF/BT Agrobusiness la putere de la Galaţi? Cum poate agricultura să devină principalul contribuitor la PIB-ul României? Este una dintre întrebările la care

34

fermierii sau reprezentanţii lor vor răspunde mâine  Florentina Niţu 09.12.2019,

ConferinŢa ZF/BT Agrobusiness la putere ce va avea loc marţi 10 decembrie la Galaţi îşi propune să aducă la un loc reprezentanţi ai companiilor agroalimentare importante din regiunea sud-estică a ţării, reprezentanţi ai mediului bancar şi ai companiilor de consultanţă, pentru a dezbate cele mai actuale teme despre viitorul agriculturii, un sector ce generează aproape 5% din PIB-ul României. Conferinţa va avea loc la Teatris.

Cum poate agricultura să devină principalul contribuitor la PIB-ul României? Este una dintre întrebările la care fermierii sau reprezentanţii lor vor răspunde mâine.

Printre temele de discuţie abordate în cadrul conferinţei sunt eficienţa modului de lucru în agrobusiness: specializarea sau sistemul integrat, cum poate creşte prezenţa la raft a produselor agroalimentare româneşti, potenţialul transformării materiilor prime agricole în produse finite astfel încât România să devină un exportator net de produse alimentare, importanţa automatizării fermelor şi a sistemului de irigaţii, dar şi care sunt principalele linii de finanţare - bancare, de stat sau europene - pentru dezvoltarea acestui sector.

Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România, este unul dintre speakerii evenimentului, alături de Tiberiu Moisă, director general adjunct IMM şi MidCo în cadrul BT. 

Gavrilă Tuchiluş, administratorul Agrimat Matca, un business de peste 27 de milioane de lei din cultivarea a 4.500 de hectare cu cereale şi creşterea a peste 1.000 de bovine în Galaţi, va fi prezent la eveniment. De asemenea, Gabriel Stanciu, preşedintele cooperativei Braicoop, formată din 55 de membri coope-ratori care cultivă cereale şi plante oleaginoase pe o suprafaţă de 13.000 de hectare în judeţul Brăila va fi prezent la eveniment.

Cât de importante sunt serviciile de consultanţă pentru atragerea fondurilor europene şi care sunt fondurile europene existente pentru dezvoltarea fermelor va spune Marius Petrache, administratorul Marcoser, companie de consultanţă pentru legumicultori.

Florin Popa, administratorul Agriter Grup, companie ce cormercializează fructe şi legume şi Mariana Verdesi, proprietarul Verdesi & Co, companie care vinde produse din carne, vor spune cât de important este să-şi desfacă produsele în retail.

Robert Chioveanu: Tratamentele veterinare trebuie comercializate și administrate doar de entități autorizate meatmilk luni, 9 decembrie, 2019

35

Președintele Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, dr. Robert Viorel Chioveanu, a participat, alături de dr. Adrian Oros, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, la evenimentul internaţional “Rolul unei agende strategice comune de cercetare şi inovare la nivel global pentru controlul rezistenţei la agenţi antimicrobieni”, organizat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino şi JPIAMR – programul Uniunii Europene pentru combaterea rezistenţei antimicrobiene.

 Evenimentul, care a reunit cercetători europeni în domeniul antibiorezistenței, medici umani și medici veterinari, vine pe fondul creșterii numărului de cazuri de persoane care dezvoltă bacterii cu rezistență la antibiotice. În ceea ce privește domeniul sanitar veterinar, președintele ANSVSA a subliniat că una dintre prioritățile mandatului său este întărirea legislației privind circulaţia medicamentelor de uz veterinar precum şi promovarea utilizării rezonabile şi responsabile a antimicrobienelor la animale. “Antibioticul de uz veterinar trebuie să fie prescris și administrat doar de entitatea profesională care prin lege este abilitată să utilizeze și să manipuleze aceste medicamente, și care trebuie să fie garantul consumului de către populație a alimentelor sigure, respectiv medicul veterinar. ANSVSA se va implica activ prin modificarea legislației cu scopul de a limita la maximum riscul de apariţie a fenomenului de antibiorezistenţă la oameni consecutiv consumului de alimente. Acesta va fi unul din principalele mele obiective la conducerea ANSVSA”, a declarat dr. Robert Viorel Chioveanu. Potrivit datelor furnizate de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC, organismul Uniunii Europene care monitorizează fenomenul de antibiorezistenţă în rândul populaţiei umane), România este pe locul 3 în Europa în ceea ce priveşte consumul nejustificat de antibiotic de uz uman. Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

36

Presedintele ANSVSA a verificat animalele salvate de pe nava eșuată meatmilk luni, 9 decembrie, 2019

Președintele ANSVSA, dr. Robert Chioveanu, alături de o echipă de medici veterinari, s-a deplasat la adăpostul unde se află oile salvate de pe nava Queen Hind, care a eșuat în portul Midia, în data de 30 noiembrie.

Scopul vizitei a fost acela de a se asigura că animalele sunt adăpostite în condiții care să le asigure bunăstarea, au furaje suficiente și că primesc toate tratamentele de care au nevoie pentru stabilizarea stării de sănătate. În prezent, în adăpost se află 180 dintre cele 252 de animale salvate, care se află sub restricție sanitară veterinară, sunt în permanență supravegheate de medici veterinari, iar date privind starea lor de sănătate sunt transmise, zilnic, către celula de criză constituită la nivelul ANSVSA, pentru monitorizare.  Cu toate eforturile depuse de medicii veterinari, 60 dintre oile cu prognostic grav au murit din cauza unor afecțiuni variate produse de condițiile din nava eșuată, iar pentru 11 s-a impus eutanasierea, datorită unor leziuni incompatibile cu viața (fracturi ale coloanei vertebrale, fracturi multiple ale membrelor, afectări grave ale organelor vitale). Se fac eforturi pentru urgentarea demersurilor întreprinse de către ANSVSA, atât prin intermediul canalelor diplomatice, cât și a celor instituționale, pentru clarificarea situaței juridice a animalelor salvate, astfel încât acestea să poată fi îngrijite pînă la sfârșitul vieții, de către entități care doresc să le adopte și care le pot oferi toate condițiile necesare. Serviciul Comunicare și Logistică DocumentarăANSVSA, oi

ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE ALBINE: "Producţia de miere va scădea la jumătate în acest an" I.M. Companii #Agro-alimentar / 08 decembrie

Producţia de miere la nivel naţional va scădea la jumătate în acest an, din cauza ploilor şi a temperaturilor scăzute, a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, care apreciază că preţul mierii nu va creşte, pentru că ţara noastră importă multă miere

37

ieftină, care ajunge la 20% din total consum, informează News.ro.

"Din datele pe care le avem de la apicultori până în prezent, producţia de miere din acest an va fi cu 50-55% sub producţia medie anuală. Ea diferă pe regiuni, de exemplu în Moldova producţia a fost mai bună decât în restul ţării, aici scăzând cu aproximativ 40%. Estimăm că producţia de miere la nivel naţional va fi de 15-17.000 tone, faţă de 30.000 tone", a explicat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

Domnia sa a adăugat: "De exemplu, rapiţa nu a răsărit, dar nu a fost semănată nici măcar jumătate faţă de anul anterior. Iar la floarea-soarelui a fost secetă. În plus, din cauza temperaturilor scăzute, salcâmul a îngheţat parţial. A plouat, a fost vânt, ce mai, a fost un an calamitat din acest punct de vedere".

Acesta menţionează că, cel mai proabil, apicultorii vor avea nevoie de spriin financiar de la Guvern, ca să poată supravieţui.

"Apicultura s-a dezvoltat până acum din activitate proprie, fără spijin financiar. Din păcate, se pare că acum vom deveni dependenţi de sprijin financiar", a precizat reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

În ţara noastră, din datele oficiale, rezultă că există peste 1,8 milioane familii de albine. Apicultorii au primit în această toamnă un ajutor de minimis de 37 milioane lei, respectiv 20 de lei pe familia de albine, pentru a recupera din cheltuielile făcute cu hrănirea albinelor, ca urmare a condiţiilor meteo nefavorabile.

El cere totodată autorităţilor ca apicultorii să fie feriţi de introducerea de hibrizi de albine, pentru a proteja rasa internă de albine.

Românii nu sunt mari consumatori de miere, spune el. Suntem codaşi în Europa, cu un consum de 550 - 600 grame pe cap de locuitor, pe an.

"Se importă circa 15-20% din consum, care înseamnă 4-5.000 tone de miere. Cel mai mult din Ucraina, China, Argentina, Mexic şi Uniunea Europeană. Atâta timp cât se importă miere mai ieftină, nu cred că va creşte preţul. De exemplu, mierea din Ucraina este la jumătate de preţ. Nu putem concura cu ei.

38

Însă calitatea nu este aceeaşi, mierea românească este mult mai bună, este de calitate", a precizat Fetea.

Acesta cerea totodată ca pe etichetele borcanelor cu miere să fie menţionată ţara exactă de provenienţă.

APELUL APICULTORILOR ROMÂNI LA COMISIA EUROPEANĂ: NU NEONICOTINOIDELOR! Agroinfo  09 decembrie 2019 - SCRISOAREA APICULTORILOR ROMÂNI PENTRU COMISIA EUROPEANĂ ȘI MINISTRUL AGRICULTURII. În această dimineață, apicultorii români au transmis către AGROINFO o scrisoare deschisă adresată Comisiei Europene și ministrului Agriculturii, Adrian Oros. Este un apel al comunității apicultorilor prin care aceștia cer respingerea unei noi derogări pentru utilizarea neonicotinoidelor în agricultură.

Inserăm integral Scrisoarea apicultorilor români:

În atenția domnului Ministru al Agriculturii,În atenția Comisiei europene,În atenţia opiniei publice,

Asociațiile apicole și apicultorii reuniți cu ocazia consultărilor organizate de Ministerul Agriculturii din România, în data de 05.11.2019, consultări ce au avut ca subiect derogarea solicitată de asociațiile de agricultori pentru utilizarea de neonicotinoide în sezonul agricol 2020:

ComunicatAgricultura și apicultura au fost două domenii ce au trăit în simbioză, cu beneficii pentru ambele părți, de sute de ani. Din păcate, în ultima vreme, din cauza excesului de chimicale, de hibrizi selecționați pe criteriul rezistenței la ierbicid și mai nou, de 20 de ani, a neonicotilenoidelor, populațiile de albine sunt din ce în ce mai afectate. Albina este și va rămăne un gardian al stării mediului și al agriculturii. Când albinele încep să aibă probleme de adaptare și supraviețuire, este deja un semn al abuzului de chimicale. Indiferent câte specii autopolenizante vom inventa pe viitor, indiferent dacă rolul de polenizator al albinei va dispărea sau va fi înlocuit de roboți, nu vom fi pierdut în acel moment doar un polenizator, ci UN GARDIAN AL STĂRII PLANETEI. Albinele sunt în prima linie a victimelor chimizării.

La întâlnirea din data de 05.12.2019, ni s-a prezentat, încă de la început, de către domnul Secretar de stat Emil Florian Dumitru, o harta colorată în mare parte în roșu, hartă care ar fi trebuit în viziunea domniei sale să suțină punctul de vedere că, ¾ culturile de porumb de pe suprafața tării sunt amenințate de către un invadator-Tanymecus Dilaticollis, numit popular și „rățișoara” sau

39

„gărgarița porumbului”. Harta prezentată nu a fost propusă ca și film al unei situații de astăzi, ci se pare că era din 2013, din spusele colegilor apicultori. Harta prezentată şi folosită ca argument de domnul Secretar de stat nu era însoțită de o altă hartă care să arate situația la nivelul europen al acestui dăunător sau măcar al statelor din vecinătate.

La o primă analiză a literaturii ce se oprește asupra acestui dăunător, aflăm de fapt că ne confruntăm cu el de peste 100 de ani, mai exact a fost prima oară identificat în 1904. Deși se folosesc neonicotinoide de ceva vreme și România a solicitat și a obținut derogări pentru folosirea substanţelor neonicotinoide în repetate rânduri, situația controlării invaziei dăunătorului este departe de a fi sub control, ba din discuțiile din sală a reieșit că acesta a ajuns în Maramureș și în Nordul Moldovei, arii ce nu erau acoperite de harta prezentată de Secretarul de stat Emil Florian Dumitru.

Din informații de la colegii apicultori aflăm că, deși sămânța utilizată în Insula Mare a Brăilei a fost tratată cu substanţe neonicotinoide, aceste culturi de porumb au necesitat încă 2 tratamente ulterioare, post răsărire, cu alte substanțe chimice, deoarece dăunătorul a decimat integral câteva hectare. Deci, tratamentul cu substanțe neoniocotinoide nu mai are rezultate asupra acestui dăunător sau poate nu a avut niciodată.

În situația în care răspândirea acestui dăunător continua, este evident că soluția de combatere a lui cu substanţe neoniocotinoide este total ineficientă. De ce oare? Ce este greșit? De ce se cer în continuare substanţe neonicotinoide?Din informații asupra acestui dăunător, despre care aflăm că se înmultește printr- o singură generație și se îngroapă în sol pănă la 40 de cm în apropierea iernii și va ieși la suprafață în jur de 8-9 grade. Reiese faptul că ”pentru a se evita dezvoltarea sa, este necesară îndepărtarea completă a buruienilor din jur”, în special a pălămidei care poate sluji de gazdă pănă la pornirea în vegetație a porumbului.

În condițiile în care, de câțiva ani miriștile, altădată o bună sursă de cules târziu pentru albine sunt total ierbicidate și apoi arate, în situația în care răzoarele dintre tarlale au dispărut și s-au format mari suprafete agricole, cele mici tinzând să dispară, nu este oare firesc să avem a face cu un dăunător călit, fortificat și selecționat prin chimicale care va mânca singura sursă de hrană aflată la dispoziție, cultura agricolă/porumbul?

Miriștile și răzoarele dintre tarlale simultan cu dispariția lor, au dus și la dispariția florei și a faunei ce locuiau acele câmpuri. In numele unei agriculturi tot mai intensive bazată exclusiv și excesiv pe chimicale, mai agresive, am condamnat la dispariție nu doar o sursă de hrană alternativă pentru Tanymecus dar și potențiali inamici naturali ai acestei insecte. O parte a florei de pe răzoare nu era doar o sursă de biodiversitate pentru „polenizatorii fără avocat”,

40

dar constituiau și surse de repelenți naturali pentru unii dăunători. Așadar, problema, aparent simplă invocată de marii fermieri, că vinovați sunt micii fermieri care nu își alternează culturile, nu poate sta în picioare la o analiză atentă și vinovații sunt cu totul alții. Micii fermieri, sunt în majoritatea locurilor din zona de câmp, pe cale de dispariție și s-a putut constata în ultimii ani, simultan cu răspandirea rățișoarei, o creștere a marilor proprietăți.

Întâlnirea apicultorilor cu fermierii la Ministerul Agriculturii, 5 decembrie 2019.

A fost invocată ca și cauză a dispariției albinelor, prin intermediul unui agricultor-pseudo-apicultor prezent la întâlnire, nosemoza și varroa. Au fost invocate în sprijinul cauzei pronicotinoide creșterea numărului de familii de albine la nivel național, dar și a producției de miere. Atât nosemoza cât și varroa, nu sunt chestiuni apărute de ieri în apicultura. Ele sunt o mare problema pentru un începător în apicultura. Apicultorii profesioniști reușesc chiar și cu acești doi inamici ai albinelor să crească albine prin diverse tehnici și soluții. Tratamentele tind să fie tot mai curate și se poate demonstra simplu asta. Producția de miere a fost mare pentru că a crescut numărul apicultorilor ce se folosesc de tehnica familiilor ajutătoare pentru a avea producție.

Familiile de albine sunt tot mai decimate și mai slabe la ieșirea din perioada de iernare și din acest motiv unii colegi au căutat să importe alte rase de albine, ce intrețin o populație mai numeroasă în perioada de iernare, ca soluție în fața amenințării chimice permanente.

Prin fenomenul de gutație/sudație, plantele tratate cu neonicotinoide încă din faza de sămânță, elibereaza o substanță toxica, care servita de albine și alți polenizatori „fără avocat”, ca și apă, provoacă moartea aproape instantanee. Prin fenomenul inhibării anumitor proteine din culturile tehnice, sau ca efect al înmulţirii numărului de plante pe o anume suprafaţă în cultură, sunt ameninţate în mod direct albinele care, conform unui studiu recent făcut în Australia, nu mai reușesc să își formeze corpul gras necesar iernării[1] și din acest motiv dispar în perioada de repaus vegetativ.

Din lipsa unor laboratoare specializate în detecţia substanţelor neonicotinoide, creşterea incidenţei unor boli la oameni, ba chiar încadrarea României între

41

primele locuri la diverse aspecte, nu poate fi decât speculată. De la probleme de infertilitate crescută, la probleme de cancer, se vorbeşte tot mai des de factori de natură chimici, ba un studiu recent indica ca 60% dintre orăşeni au în corp, o substantă din afara spectrului neonicotinoid, glifosatul.

Intre cei prezenți la întâlnirea din data de 05.12. 2019, nu s-a aflat din păcate nimeni specializat în pedologie care să se pronunțe despre efectele substanţelor neonicotinoide asupra calității solului. Un punct de vedere important, dat fiind faptul că unii agricultori „hrănesc România”. Da, o hrănesc astăzi, dar ce vom face mâine cu acest exces de chimicale care deja a lasat urme puternice în flora și fauna câmpurilor? Specii întregi au dispărut de pe câmpurile noastre. Nu mai există râme. În loc să adaptăm tehnologii noi, mai puțin invazive, agricultura româneasca a apucat calea greșita a excesului de chimicale și a dependenței de chimicale. Dacă în Germania se încearcă corectarea unei direcții greșite, România merge cu toată forța înainte pe calea chimizării.

Din modul de abordare a discuţiilor, noi apicultori prezenţi la întâlnire, am constatat că rolul albinei în procesul de producţie nu a fost deloc luat în considerare. Toate studiile demonstrează ca prin activitatea gratuită şi curată a albinei melifere, prin polenizare, producţia agricolă cunoaşte creşteri de minim 30% în fiecare an, faţă de culturile ce nu a beneficiat de acest aport.

Pe baza acestor câtorva concluzii, noi, apicultorii, solicităm respingerea solicitării de derogare în privința utilizării de substanţe neonicotinoide pentru anul 2020 în agricultura românească și considerăm dovezile prezentate la intâlnire, drept neconcludente. Considerăm că, atât în cazul neonicotinoidelor cât și a viitoarelor generații de chimicale, înainte de a a le folosi sau de a solicita derogari pentru uzul lor, în această țară trebuie să existe laboratoare care să poată atesta prezența într-un anume loc a acestor chimicale. De la detecție la studierea efectelor mai sunt pași importanți de facut.

Nu considerăm firesc ca o intoxicație provocată de o substanţă neonicotinoidă sau altă sa fie incadrata ca și malarie sau febra fânului. Nu considerăm firesc să facem analize la Paris pentru chimicale folosite în România. Dacă marii agricultori continuă pe această cale, considerăm firesc ca ei să își aducă aportul financiar în apariția și dezvoltarea unor laboratoare de analiză moderne, care să certifice că substanţele utilizate dar mai ales dozele administrate nu au avut şi nu au efect asupra florei, faunei şi nu în ultimul rând asupra populaţiei.A treia lingură de mâncare este datorată albinei.

Scrisoarea este concepută de catre Florin Dascălu în colaborare cu colectivul de administrare al celui mai mare grup apicol din România.

42

În aceeași ordine de idei, marți, 10 decembrie 2019, ROMAPIS va susține o conferință de presă la București cu tema Salvați albinele și fermierii.A fost lansată o Inițiativă Cetățenească Europeană (ICE) cu scopul de a determina eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultură până în 2035, pentru a sprijini fermierii și pentru a salva albinele și natura. Dacă această inițiativă va strânge un milion de semnături de susținere până în septembrie 2020, Comisia Europeană și Parlamentul European trebuie să ia în considerare transpunerea în lege a solicitărilor acestei campanii.90 de organizații din 17 țări ale UE promovează această campanie, cu sprijinul asociațiilor pentru agricultură ecologică.

Pe plan internațional, oamenii de știință cer măsuri radicale și urgente pentru a stopa colapsul naturii. Un sfert din animalele sălbatice ale Europei sunt grav amenințate, jumătate din siturile naturale sunt în situație precară, serviciile ecosistemice (contribuțiile directe și indirecte ale ecosistemelor la bunăstarea umană) se deteriorează.Între timp, milioane de fermieri sunt striviți de prețurile neechitabile, de lipsa de sprijin politic și de marile corporații. Patru milioane de ferme mici au dispărut între 2005 și 2016 în UE.ICE cere Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative pentru:1.Eliminarea treptată a pesticidelor sintetice până în 2035 astfel: reducerea folosirii în UE a pesticidelor sintetice cu 80% până în 2030, începând cu cele mai periculoase, pentru a se ajunge în 2035 la o agricultură 100% lipsită de pesticide sintetice;2.Restaurarea biodiversității: refacerea ecosistemelor naturale din zonele agricole, astfel încât fermele să devină un vector al recuperării biodiversității;3.Sprijinirea fermierilor în tranziție: reforma agriculturii prin prioritizarea agriculturii la scară mică, diversă și durabilă, sprijinind o creștere rapidă a practicilor agroecologice și organice și permițând atât formarea profesională a agricultorilor cât și cercetarea independentă în domeniul agriculturii fără pesticide și organisme modificate genetic, informează ROMAPIS – Federaţia Asociaţiilor Apicole din România, în comunicatul transmis către AGROINFO.

UN APICULTOR ROMÂN: MI-AU UCIS 90% DIN ALBINE!Agroinfo  08 decembrie 2019 -

I-AU DISTRUS STUPII. Radu Dacian Rareș, apicultor din localitatea Râșnov, a postat pe pagina sa de socializare Facebook, sâmbătă, 7 decembrie 2019, imagini cu stupii care i-au fost distruși. Apicultorul presupune că atacul a fost dat de oameni, nu de sălbăticiuni.

43

Apicultorul spune că a rămas fără 90% din albinele pe care le avea. Au fost ucise. Nu știe cine i-a distrus stupii, dar atacul nu pare să fi fost al urșilor.

Când a fost urs..A fost urs..A lăsat urme de urs..aici e mâna de om..ursul scotea rame și mânca.. ăsta a omorât cu bună știință..A știut exact ce face, a scris apicultorul.

La postarea sa, au reacționat sute de oameni, apicultori și nu numai. Comentariile au curs, unii l-au încurajat pe apicultor să depună plângere la Poliție, majoritatea a condamnat gestul înfiorător.

Mare păcat.Ce lume rea.Exista oameni rai,invidiosi daca era urs era altfel distrugerea Eu cat ma pricep se vede ca este mana de om.Trebuie pedepsit sau pedepsiti ca aici se vede ca au lucrat mai multi.Ce oameni mai rai ca animalele.Parerea mea. (Maria Radu)

Nu știu daca se aplica la albine...unui vecin i-a omorat ursul oile..au venit politistii si primaria si au despagubit omul. Este pacat de albine dar poate reusiti cumva sa recuperati o parte din paguba...decat sa stati sa le plangeti de mila..incercati si cu politia...macar aveti satisfactia ca a-ti facut ceva. Raufacatorii dau tarcoale...daca vad ca ați luat atitudine. (Lavinia Rotar)

Ăla nu a fost om sigur! Cineva care face asa ceva nu poate fi numit nici om ,nici apicultor.Nu are nume...sau poate fiinta malefica. Cum poti face rau unor fiinte mici si nevinovate?Ma depaseste. Putere sa treci peste. Cu Bunul Dumnezeu ,inainte. (Carmen Rădoi)

Doamne ferește unde am ajuns. Să vină cineva sa și bată joc de munca ta. Cum mai poate răbda Dumnezeu lumea asta. Mare păcat. (Iza Maria)

44

Nemernicii.... Același lucru i s-a întâmplat și unui apicultor din Botoșani! Exact ca la dvs.!!! Toți stupii i-au fost distruși! (Mioara Paula Jurgiu)

Să pui camere de luat vederi special să le pui in livezi...macar știi sigur cine ,,te iubeste". (Emilia Stoian)

Tot urșii sau e mână de om? De ce nu îngrădiți un spațiu cât să încapă stupii și dvs în jurul lor când aveți treabă? Îngrădiți cu bare de fier cât să nu încapă urșii și plasă de gard să nu încapă omul și închideți cu lacăt! Ar trebui să puneți o alarmă ceva care să urle tare să o auziți de oriunde și poate ursul pleacă de frică iar dacă e om, să știe tot satul că un hoț încearcă să pătrundă la stupi! Este ca o profanare să lași albinele în frig pe gerul ăsta! Niște nemernici! Nu aveau acum miere de furat! Nu se gândesc că nu va fac dvs un rău ci întregii planete! Albinele ar trebui protejate prin lege pe tot cuprinsul pământului! Cei care îngrijesc și se ocupă de albinuțe ar trebui premiați cu premiul Nobel pentru viață și ajutați, scutiți de impozite! Iar cei care distrug să fie aspru pedepsiți prin legi drastice! (Catrina Lungu)

Ministerul Agriculturii arbitrează disputele dintre apicultori și fermieri REDACȚIA FIR 9 DECEMBRIE 2019 Oficialii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ministrul agriculturii Adrian Oros și seretarul de stat Emil Dumitru, s-au întâlnit cu reprezentanți ai apicultorilor și ai fermierilor, într-o primă rundă de discuții pentru ajungerea la un acord în privința utilizării neonicotinoidelor pentru tratamentul semințelor agricole.

Întâlnirea a avut loc în contextul în care apicultorii au afirmat de mai multe ori că substanțele chimice folosite în agricultură sunt responsabile pentru declinul populației de albine, iar Ministerul Agriculturii se află în proces de fundamentare a deciziei privind acordarea unei derogări în vederea folosirii semințelor tratate cu neonicotinoide de către fermierii români pentru culturile de porumb și floarea-soarelui care vor fi însămânțate în primăvara anului 2020.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a subliniat în cadrul întâlnirii că este necesar un echilibru între producătorii agricoli și apicultori, astfel încât să se găsească soluțiile potrivite prin care pierderile să fie cât mai mici de ambele

45

părți, potrivit unui comunicat al MADR. Emil Dumitru, secretar de stat, a afirmat că decizia privind acordarea derogării pentru folosirea neonicotinoidelor va fi întemeiată pe studii științifice și argumente tehnice și i-a asigurat pe apicultori și fermieri că ministerul va avea o poziție obiectivă și echidistantă. El a spus că o nouă derogare pentru România va trebui să fie urmată de o campanie de informare corespunzătoare, astfel încât apicultorii să cunoască exact care sunt zonele în care au fost înființate culturi cu semințe tratate cu neonicotinoide.

La nivelul Uniunii Europene, au loc dezbateri pe tema reducerii în continuare a utilizării pesticidelor, pentru a stopa declinul familiilor de albine și al polenizatorilor, în general. În luna ianuarie 2020, Parlamentul European urmează să voteze o rezoluție adoptată de comisia pentru mediu, cu propuneri de măsuri care să protejeze coloniile de polenizatori.

Există studii care arată că în Uniunea Europeană 78% dintre speciile de flori sălbatice și 84% dintre speciile de plante de cultură depind, cel puțin parțial, de insecte pentru a produce semințe și până la aproape 15 miliarde euro din producția agricolă anuală sunt atribuite direct insectelor polenizatoare. Patru din cinci plante de cultură sau sălbatice din Uniunea Europeană depind, într-o oarecare măsură, de insecte pentru polenizare.

În Europa, polenizatorii sunt în principal albinele și sirfidele, dar și o parte dintre fluturi, molii, gândaci și viespi, se arată într-o informare a Parlamentului European (PE). Reducerea numărului polenizatorilor face ca multe specii de plante să intre în declin sau chiar să dispară împreună cu organismele care depind direct sau indirect de ele. În plus, scăderea numărului și a diversității populațiilor de polenizatori afectează siguranța alimentară, cu pierderi potențiale în producțiile agricole, precizează PE.

Potrivit datelor Comisiei Europene și ONU utilizate într-o analiză a Parlamentului European, aproape o treime din populațiile de albine și fluturi sunt în declin în Europa. Declinul nu are o singură cauză, dar printre amenințări se numără modificarea utilizării terenurilor pentru agricultură sau urbanizarea, care duce la pierderea și degradarea habitatelor naturale, poluarea mediului înconjurător, schimbările climatice, folosirea pesticidelor, speciile invazive care migrează din afara Europei, boli.

În plus, agricultura intensivă duce la dispariția florei diverse, reducând alimentele polenizatorilor, informează Parlamentul European. În UE, preocupări pentru protejarea albinelor și combaterea importurilor de miere contrafăcută

46

La nivelul Uniunii Europene, preocupările pentru protejarea populațiilor de albine și combaterea importurilor de miere contrafăcută pe piața Uniunii s-au intensificat începând de anul trecut, când Parlamentul European a adoptat un raport prin care a solicitat mai multe măsuri statelor naționale pentru a proteja și sprijini mai bine sectorul apicol european. Conform testelor efectuate de Uniunea Europeană, 20% din eșantioanele prelevate la frontierele externe ale Uniunii și la sediile importatorilor nu respectă standardele UE. Este vorba de produsele care includ sirop de zahăr sau de mierea care a fost recoltată prea devreme și apoi uscată artificial, potrivit unui document publicat de Parlamentul European.

Măsurile din raportul PE includ: creșterea fondurilor pentru programele naționale de apicultură, îmbunătățirea sănătății albinelor (de exemplu prin interzicerea pesticidelor dăunătoare, prin mai multe programe de cercetare sau reproducere) sau protejarea mai bună a varietăților locale și regionale de albine. Raportul solicită, de asemenea, să se promoveze mai bine consumul de miere și beneficiile sale pentru sănătate, în special în rândul copiilor din școli.

În Uniunea Europeană sunt 17 milioane de stupi și 600.000 de apicultori care produc aproximativ 250.000 de tone de miere în fiecare an, însă consumul local este suținut și de importuri. UE este al doilea producător global de miere, după China, și este urmată de Turcia. Principalele surse pentru importurile de miere în Uniunea Europeană sunt: China, Ucraina, Argentina, Mexic.

România a fost, anul trecut, cel mai mare producător de miere din UE, cu peste 30.000 de tone. Pentru acest an, însă, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) estimează o reducere a producției până la 15-17.000 tone. Ioan Fetea, președintele ACA, citat de News.ro, declară că ploile din primăvară și temperaturile scăzute au condus la declinul producției de miere din acest an.

Fermierinromania.ro:   Neonicotinoidele, prioritatea zero a agriculturii românești F inancial Intelligence  9 decembrie 2019

  Fermierii români solicită noi derogări în privința utilizării neonicotinoidelor pentru limitarea pierderilor provocate de dăunători, potrivit fermierinromania.ro. Specialiștii în domeniul creșterii

47

plantelor avertizează că România, spre deosebire de alte state europene, se confruntă cu dăunători foarte agresivi, în special la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță.

Uniunea Europeană, în anul 2013, a luat decizia de a limita utilizarea unor insecticide neonicotinoide pentru tratarea semințelor unor culturi agricole, iar în 2018 a hotărât interzicerea în aer liber a trei tipuri de neonicotinoide, ca urmare a studiilor care arătau că acestea reprezintă o amenințare pentru polenizatori.

Conform fermierinromania.ro, din anul 2014, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a acordat derogări temporare pentru folosirea produselor pe bază de neonicotinoide. Pentru a obține o nouă derogare, în vederea protejării culturilor care vor fi însămânțate în primăvara anului 2020, specialiștii trebuie să convingă Comisia Europeană printr-un document care trebuie finalizat până în data de 15 decembrie a acestui an și care trebuie să cuprindă argumente fundamentate, credibile. Pentru aceasta, au avut loc întâlniri între fermieri, cercetători și reprezentanți ai MADR.

Prof. univ. dr. Roxana Vidican, decan al Facultății de Agricultură a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, afirmă că „nu există nicio dovadă asupra efectelor negative dacă substanța se aplică în doze corecte”. 

La rândul lor, fermierii sunt tranșanți. „Problema neonicotinoidelor trebuie rezolvată într-un fel. Dacă le interzicem, ce punem în loc? Apar produse așa-zis miraculoase, dar care nu au efect și între timp se pierd câmpurile de porumb”, declară Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Mihail Dumitru, director general adjunct Direcția de Agricultură a Comisiei Europene, afirmă: „La nivelul Uniunii Europene se dorește dispariția unor substanțe, se spune zero pesticide. E o aberație!”.

Lucian Buzdugan, directorul general al Agricost Al-Dahra, afirmă că „arealul în care apar dăunătorii care trebuie tratați cu neonicotinoide este în zona Dunării” și ridică o nouă problemă. „Mai grav este că dăunătorul a devenit polifag. Îl găsim și pe grâu și pe lucernă și pe rapiță”, spune directorul companiei care administrează 57.000 de hectare de teren agricol în Insula Mare a Brăilei.

48

Previziuni sumbre! Productia de miere la nivel national va scadea la jumatate In dec. 9, 2019  

Producţia de miere la nivel naţional va scădea la jumătate în acest an, din cauza ploilor şi a temperaturilor scăzute, a declarat pentru News.ro preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, care apreciază că preţul mierii nu va creşte, pentru că România importă multă miere ieftină, care ajunge la 20% din total consum.

”Din datele pe care le avem de la apicultori până în prezent, producţia de miere din acest an va fi cu 50-55% sub producţia medie anuală. Ea diferă pe regiuni, de exemplu în Moldova producţia a fost mai bună decât în restul ţării, aici scăzând cu aproximativ 40%. Estimăm că producţia de miere la nivel naţional va fi de 15-17.000 tone, faţă de 30.000 tone”, a declarat pentru News.ro preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

El spune că ploile din primăvară au generat acest dezastru, dar şi temperaturile scăzute.

„De exemplu, rapiţa nu a răsărit, dar nu a fost semănată nici măcar jumătate faţă de anul anterior. Iar la floarea-soarelui a fost secetă. În plus, din cauza temperaturilor scăzute, salcâmul a îngheţat parţial. A plouat, a fost vânt, ce mai, a fost un an calamitat din acest punct de vedere”, a adăugat Fetea.

El apreciază că, cel mai proabil, apicultorii vor avea nevoie de spriin financiar de la Guvern, ca să poată supravieţui.

”Apicultura s-a dezvoltat până acum din activitate proprie, fără spijin financiar. Din păcate, se pare că acum vom deveni dependenţi de sprijin financiar”, a precizat reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

În România, din datele oficiale, rezultă că există peste 1,8 milioane familii de albine. Apicultorii au primit în această toamnă un ajutor de minimis de 37 milioane lei, respectiv 20 de lei pe familia de albine, pentru a recupera din cheltuielile făcute cu hrănirea albinelor, ca urmare a condiţiilor meteo nefavorabile.

49

El cere totodată autorităţilor ca apicultorii să fie feriţi de introducerea de hibrizi de albine, pentru a proteja rasa internă de albine.

Românii nu sunt mari consumatori de miere, spune el. Suntem codaşi în Europa, cu un consum de 550 – 600 grame pe cap de locuitor, pe an.

”Se importă circa 15-20% din consum, care înseamnă 4-5.000 tone de miere. Cel mai mult din Ucraina, China, Argentina, Mexic şi Uniunea Europeană. Atâta timp cât se importă miere mai ieftină, nu cred că va creşte preţul. De exemplu, mierea din Ucraina este la jumătate de preţ. Nu putem  concura cu ei. Însă calitatea nu este aceeaşi, mierea românească este mult mai bună, este de calitate”, a precizat Fetea.

Acesta cerea totodată ca pe etichetele borcanelor cu miere să fie menţionată ţara exactă de provenienţă.

Viticultorii trebuie sa respecte codul noilor practici oenologice autorizate în UE In dec. 9, 2019  

În urma publicării noilor reguli de simplificare și clarificare a practicilor de vinificare în UE, în iunie 2019, și a normelor de aplicare a acestor reguli, Comisia Europeană a publicat detaliat codul practicilor oenologice ale Organizației Internaționale a Viței și Vinului (OIV).

Detaliile sunt prezentate într-un mod care este mai ușor de citit și de înțeles. Acest lucru va permite producătorilor de vin să identifice rapid practicile autorizate în UE, precum și toate cerințele aferente. Practicile oenologice sunt definite, obiectivele lor evidențiate, precum și condițiile de utilizare și tipurile de vinuri la care se aplică. Acestea includ diferite tipuri de fermentare, de tratamente, de pasteurizare sau moduri de acidifiere sau de dezacidificare a vinului.

Noile norme adoptate la începutul acestui an au fost ultimul pas în alinierea legislației vitivinicole la Tratatul de la Lisabona de către Comisia Europeană. Simplifică cerințele în domeniul vinificației, sporind în același timp coerența dintre practicile oenologice ale UE și, pe de altă parte, codul internațional al

50

practicilor oenologice și codul oenologic internațional al Organizației Internaționale a Viței și Vinului.

Înainte de această legislație, normele privind următoarele elemente ale legislației vitivinicole ale UE au fost actualizate pentru alinierea la Tratatul de la Lisabona:

prezentarea și etichetarea vinului, autorizații pentru plantarea viței de vie, verificări pentru a evita fraudele în sectorul vinicol, registrul viilor, documentele care trebuie să însoțească importurile și exporturile

Bursa de cereale AgroGo – Cum s-au modificat preturile cerealelor in primele zile din decembrie In dec. 9, 2019  26 0

Bursa de cereale AgroGo vine cu un cadou înainte de sărbători, pentru toți cei interesați de piața cerealelor. Așadar, în rândurile de mai jos puteți afla prețurile la zi pentru grâu, porumb, floarea soarelui, rapiță și altele. Odată cu lăsare sezonului rece, prețul pentru majoritatea cerealelor a crescut. Astfel, de Moș Nicolae, valorile arătau astfel: 

Porumb

Sursa Preț (RON/t)

Modificat cu Data

MATIF Paris 784.33 1.19 2019-12-5

CME Chicago 613.77 -5.46 2019-12-5

DAP Constanța (prețuri traderi colaboratori) 695.06 – 2019-12-

5

51

Sursa Preț (RON/t)

Modificat cu Data

Ofertă Cumpărare Landmar Moldova FCA (din fermă) 560.00 20.00 2019-12-

3

Comisia Europeană Constanța (FOB) 781.01 10.14 2019-11-28

Comisia Europeană Marea Neagră 711.94 4.21 2019-12-4

Milano Național (9.3) 816.46 – 2019-12-3

Milano – tranzacții EU (indici 9.4, 9.5) 849.78 – 2019-12-3

RO-Banat (MADR) 607.00 68.00 2019-11-6

FOB Constanta (MADR) 689.06 -61.97 2019-11-20

RO-Muntenia (MADR) 612.00 2.00 2019-11-6

Milano (producție BIO Italia) 1213.98 – 2019-12-3

Ofertă Cumpărare ELA General COM (CPT Liteni SV) 560.00 – 2019-11-

28

52

 

Grâu panificație

Sursa Preț (RON/t)

Modificat cu Data

MATIF Paris 878.35 -3.57 2019-12-5

CME Chicago 833.77 -4.70 2019-12-5

DAP Constanța (prețuri traderi colaboratori) 852.17 9.52 2019-12-

5

Ofertă Cumpărare Landmar Moldova FCA (din fermă) 720.00 30.00 2019-12-

3

RO-Banat (MADR) 716.00 19.00 2019-11-6

FOB Constanta (MADR) 831.56 43.68 2019-11-20

RO-Muntenia (MADR) 705.00 -15.00 2019-11-20

Milano (tranzacții naționale) 923.58 9.52 2019-12-3

Milano (tranzacții EU) 956.90 9.52 2019-12-3

53

Sursa Preț (RON/t)

Modificat cu Data

Comisia Europeană Marea Neagră 884.65 6.32 2019-12-4

Ofertă Cumpărare ELA General COM (CPT Liteni SV) 710.00 – 2019-11-

28

 

Grâu furajer

Sursa Preț (RON/t)

Modificat cu Data

LIFFE Londra 768.93 -4.08 2019-12-5

Ofertă Cumpărare Landmar Moldova FCA (din fermă) 680.00 30.00 2019-12-

3

Ofertă Cumpărare ELA General COM (CPT Liteni SV) 650.00 – 2019-11-

28

 

Floarea soarelui

Sursa Preț (RON/t)

Modificat cu Data

DAP Constanța (prețuri traderi colaboratori) 1492.86 10.00 2019-12-

5

54

Sursa Preț (RON/t)

Modificat cu Data

Comisia Europeană Bordeaux (DELPORT) 1816.24 -13.31 2019-11-

27

Comisia Europeană Ucraina 1576.80 -7.16 2019-11-27

Ofertă Cumpărare ELA General COM (CPT Liteni SV) 1150.00 30.00 2019-10-

18

 

Rapiță

Sursa Preț (RON/t) Modificat cu Data

MATIF Paris 1867.38 14.28 2019-12-4

ICE Canada 1442.45 6.03 2019-12-5

 

Soia

Sursa Preț (RON/t)

Modificat cu Data

CME Chicago 1385.82 9.80 2019-12-5

Ofertă Cumpărare Landmar Moldova FCA (din fermă) 1250.00 10.00 2019-12-

3

55

Sursa Preț (RON/t)

Modificat cu Data

Comisia Europeană Ucraina 1566.50 7.08 2019-11-27

Milano (tranzacții externe) 1725.75 – 2019-12-3

Milano (producție BIO Italia) 2689.80 – 2019-12-3

Milano (tranzacții naționale) 1640.06 – 2019-12-3

Ofertă Cumpărare ELA General COM (CPT Liteni SV) 1300.00 80.00 2019-11-

28

 

Orz furajer

Sursa Preț (RON/t)

Modificat cu Data

Ofertă Cumpărare Landmar Moldova FCA (din fermă) 550.00 – 2019-12-

3

Comisia Europeană Muntenia (DEPSILO) 742.07 18.33 2019-12-5

Comisia Europeană Marea Neagră 787.76 – 2019-12-4

56

Sursa Preț (RON/t)

Modificat cu Data

Milano (tranzacții EU) 895.01 – 2019-12-3

Milano (producție BIO Italia) 987.85 – 2019-12-3

Ofertă Cumpărare ELA General COM (CPT Liteni SV) 610.00 – 2019-11-

15

 

Mazăre

Sursa Preț (RON/t) Modificat cu Data

FOB Porturi Franta 952.14 – 2019-12-6

 

Ulei floarea soarelui

Sursa Preț (RON/t) Modificat cu Data

SUA golf Mexic 3774.63 -81.44 2019-10-31

 

Ulei rapiță

Sursa Preț (RON/t) Modificat cu Data

FOB Rotterdam 3795.44 -50.48 2019-10-31

57

Sursa Preț (RON/t) Modificat cu Data

 

Ulei soia

Sursa Preț (RON/t) Modificat cu Data

CME Chicago 2848.28 1.88 2019-12-5

 

Șrot soia

Sursa Preț (RON/t) Modificat cu Data

CME Chicago 1408.16 23.04 2019-12-5

INDUSTRIE ALIMENTARA

Tendințele europene în materie de bere. Pe ce loc se află România Valentina Drăgoi 9 decembrie 2019

Consumul a crescut în fiecare țară, consumatorii putând alege dintr-o gamă de bere mai variată și mai specializată. România se păstrează pe locul 7 din punctul de vedere al volumului pieței.

În prezent, în Uniunea Europeană există peste 10.000 de fabrici de bere conform celor mai recente cifre dezvăluite de către Brewers of Europe, în timp ce atât producția, cât și consumul de bere au crescut treptat de la an la an în ultimii cinci ani.

58

Cifrele – lansate ca parte a ediției 2019 a Raportului anual privind tendințele europene în materie de bere – arată o creștere continuă pe mai multe valori cheie. Volumul producției de bere în UE a depășit 400 de milioane de hectolitri pentru prima dată în ultimii zece ani.

În 2018, consumul a crescut în fiecare țară, consumatorii putând alege dintr-o gamă de bere mai variată și mai specializată. Întrucât unii consumatori se îndreaptă către produse cu concentrație mai mică de alcool, precum berea și, în anumite ocazii, spre produse fără alcool sau cu conținut scăzut de alcool din categoria berii, această creștere a berii coincide cu o scădere atât a volumului total de alcool, cât și a consumului dăunător în Europa.

Pierre Olivier Bergeron, Secretar General Brewers of Europe a declarat: „Este fantastic să poți anunța cea de-a 10.000-a berărie în Uniunea Europeană. Brewers of Europe salută toți producătorii noi de bere, mulți dintre aceștia fiind IMM-uri și microberării, și suntem foarte încurajați de rolul lor în diversificarea și consolidarea sectorului la nivel european”.

„Mai mult decât oricând, producătorii de bere răspund așteptărilor consumatorilor în ceea ce privește inovația în produse, producția sustenabilă, precum și varietatea de sortimente oferite, inclusiv beri cu nivel redus de alcool și specialități”, a adăugat el.

De peste o jumătate de deceniu, statisticile au arătat un progres constant și susținut în industria berii, consolidând în continuare contribuția berii la economia europeană ca bun de consum major și marfă de export.

În ediția din 2019 a raportului, sunt evidențiate și multe povești naționale. Polonia este acum al doilea mare producător de bere – schimbând locurile cu Marea Britanie.

În Franța, a crescut numărul de fabrici de bere cu 45%, de la 1.100 la 1.600. Slovenia și Irlanda au înregistrat creșterea numărului de berării cu 50%, respectiv 25%. Exporturile au crescut din nou, Belgia rămânând cel mai mare exportator de bere din UE, depășind cu puțin Germania, în timp ce Olanda continuă să exporte aproximativ 40% din producția de bere către alte părți ale globului.„Suntem bucuroși că România rămâne în top 10 piețe de bere din Europa, alături de Germania, Polonia, Marea Britanie, Spania, Olanda, Franța, Republica Cehă, Italia și Turcia, situându-se și în anul 2018 pe locul 7 din punctul de vedere al volumului pieței. Industria românească de bere este, totodată, unul dintre cei mai mari angajatori din Europa, un motor de creștere economică pentru economia locală, România ocupând locul 5 după Belgia,

59

Marea Britanie, Austria și Franța, cu 5.973 de locuri de muncă generate direct și peste 85.000 locuri de muncă create în sectoarele conexe”, declară Julia Leferman, Director general Asociația Berarii României.  

Despre Asociația Berarii RomânieiAsociația Berarii României reprezintă un veritabil simbol al sectorului berii de la noi din țară. În cei 15 ani de existență, Asociația Berarii României s-a impus atât la nivel local, cât și internațional, ca o voce comună a membrilor săi, reușind să transmită mediului de afaceri, consumatorilor și instituțiilor statului, valorile care îi guvernează deopotrivă.  

Membrii săi sunt importanți producători de bere din România: BERGENBIER S.A., HEINEKEN România S.A., UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD S.R.L., URSUS BREWERIES S.A. și MARTENS S.A., alături de microberăria CLINICA DE BERE. Împreună, cei șase producători furnizează peste 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: SOUFFLET MALT ROMANIA și  ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÂNIA.Cele douăsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării, aparținând membrilor Asociației sunt situate în Ploiești, Constanța, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureș, Pantelimon, Timișoara, Buzău, Brașov și Galați, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca și Timișoara. 

Despre Brewers of Europe Începând cu anul 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentați prin organizația Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles. Membrii actuali sunt asociațiile naționale ale berarilor din statele UE, alături de Norvegia, Elveția și Turcia. Organizația reprezintă interesele a peste 9.500 de producători de bere din Europa în fața diferitelor instituții și organizații internaționale. Brewers of Europe apără interesele a 2,3 milioane de oameni care au locuri de muncă datorită producției și vânzării berii.  

Campanie de rebranding a companiei Elit meatmilk luni, 9 decembrie, 2019”La Elit nu se schimbă nimic! Doar eticheta!”Rebranding de succes al producătorului ardelean de mezeluri inclus în top 10 companii din județul Alba 

60

Pentru Elit, una dintre cele mai importante companii producătoare de mezeluri din România, cu o experiență de peste 16 ani în acest domeniu, 2019 a însemnat în primul rând repoziționarea ca brand. 

„Odată cu integrarea noastră în grupul Smithfield România, ne-am dorit să venim și mai aproape de consumatorul final, de așteptările acestuia. Începând cu selecția materiei prime, procesul de producție, testarea și calibrarea gustului și în final ambalarea produselor, Elit oferă românilor o experiență clară și consistentă despre rețete cu tradiție și produse inovatoare. Ne-am poziționat de la început ca ambasadori ai experienței în industria mezelurilor, cu scopul de a aduce un plus de valoare și gust. Ne dorim ca produsele noastre să îi aducă împreună la masă pe toți membrii familiei și să creeze amintiri memorabile”, a afirmat Voicu Vuscan, administrator Elit Cugir. Elit și-a obișnuit clienții cu gustul desăvârșit™, fie că este vorba de produse din categoria specialități, salamuri, afumături, cremvuști sau cârnați. De aceea, prin intermediul campaniei de marketing și comunicare lansate,compania a transmiscă ”La Elit nu se schimbă nimic! Doar eticheta”. Produsele Elit își păstrează același gust desăvârșit, dar începând cu acest an, sunt prezentate clienților cu o nouă imagine, logo și etichete noi, urmare a unui proces complex de rebranding care și-a propus să alinieze modul de prezentare la cele mai noi tendințe în design de ambalaj. În luna aprilie, au fost lansate două spoturi publicitare pe cele mai urmărite canale TV și trei spoturi radio cu difuzare locală și națională, pentru a păstra în atenția publicului și a transmite într-o notă umoristică faptul că echipa Elit își cunoaște foarte bine meseria și nu va face niciodată rabat la calitate, și nici nu este dispusă să strice rețetele cu gust desăvârșit. Campania TV a fost reluatăîn luna octombrie, cu alte spin-off-uri ale reclamelor inițiale, cu accent pe produse specifice din gama

61

Elit. Binecunoscutul Chef Foa a intrat în joc cu mult umor, a venit cu idei ”fresh” de a schimba rețetele … iar echipa Elit l-a urmărit cu atenție, la propriu și la figurat! 

Ce a urmat puteți vedea în clipurile publicitare, gândite ca un serial, în care se dezbat cu umor de la cauzele BREXIT-ului la perfecțiunea gustului (https://www.youtube.com/channel/UC5XQjeLjv8iWGLM-NSReCCA), dar și pe cele mai cunoscute și utilizate rețele de socializare, unde clienții Elit pot afla ultimele noutăți legate de produse, pot învăța rețete rapide și se pot înscrie la concursuri lunare: Facebook (Elit), Instagram (elit.mezeluri) și Youtube (Elit Mezeluri cu Gust Desăvârșit). În 2019, Elit a crescutcapacitățile pentru producția de „crud-uscat” și a dublat volumul de vânzări în această categorie. Au fost promovate noi produse, cum ar fi cârnații de casă „Plin de carne”, care rămân în continuare lideri de piață în categoria cârnați premium, tradiționali și cremvuștii Berlinki, distribuiți de Elit, iar pentru sărbători sunt pregătite campanii in store pentru toate gamele de produse. „Prin campania de marcom lansată în 2019, ne propunem să punem Elit pe harta brandurilor românești într-un mod de prezentare actual, dar care își păstrează bunul gust desăvârșit!Elit este un brand îndrăzneț, conversațional și amical, susținător al felului de a spune și face lucruri românești, de calitate. Elit este despre oameni, despre profesioniști în industria alimentarăși despre produse bune, cu gust desăvârșit”, a concluzionat Voicu Vuscan. Campania de rebranding lansată de Elit în 2019 a însemnat o investiție importantă și va continua pe viitor și cu alte proiecte în zona de marketing și comunicare. Compania este inclusă in Topul primelor 10 firme din județul Alba, realizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Alba. Despre ELIT 

62

În cadrul celor 4 fabrici proprii din București, Alba Iulia, Cugir și Arad, Elit  produce toate gamele de mezeluri: Salamuri, Cârnați, Specialități, Crenvurști, Parizer, Afumături, Prospături, Crud-Uscate, Mici, activând pe toate canalele de vânzare, dar preponderent în comerțul tradițional, unde deține un portofoliu de 13.000 de clienți activi. Distribuția se face prin 5 depozite logistice (Alba Iulia, București, Craiova, Bacău și Constanța) și peste 20 de depozite cross-docking. Rețeaua de magazine Elit, depozitele din Cugir, Alba Iulia, București, Constanța, Bacău și Craiova împreună cu rețeaua de distribuție care cuprinde peste 250 de mașini frigorifice fac posibil ca mezelurile Elit să ajungă în cel mai scurt timp pe mesele dumneavoastră. Compania are în prezent 1.800 de angajați (1.500 angajați Elit și 300 angajați Vericom), o capacitate de producție de mezeluri de 2.500 t/lună. Elit a dezvoltat de-a lungul timpului o sortimentație de peste 300 de produse delicioase, atent selectate. Odată cu integrarea Elit în familia Smithfield, Elit a început să promoveze în România produsele colegilor din Polonia (gamele Morliny, Yano și Krakus) și își propune introducerea pe piața tradițională a gamei Berlinki.Despre Voicu Vuscan 40 de ani, absolvent al Facultății de Studii Europene din cadrul Universității Babes Bolyai din Cluj Napoca în 2001. În anul 2002 și-a început cariera la ELIT, ocupându-se de achiziția de materii prime din Europa, Canada, SUA și Brazilia, precum și de comercializarea acestora în România. În anul 2013 a preluat funcția de Director General al ELIT. Cei șase ani de mandat au însemnat o creștere de 50% a business-ului din punct de vedere al cifrei de afaceri, volumelor și profitului, culminând la începutul lui 2018 cu integrarea ELIT în cadrul Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din lume.

...citeste si parte a adoua ....

63