Stiri, 1-4 noiembrie 2019, prima parte

CURSUL DE SCHIMB 04.11.2019

1 EUR 4.7550

1 USD 4.2600

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 03 – 08 NOIEMBRIE 2019Agroinfo  03 noiembrie 2019

Caracteristici meteorologice. Perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit, în majoritatea regiunilor agricole.

Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 5...20°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...10°C, în aproape toată țara.Temperatura maximă a aerului se va încadra între 8...24°C, pe aproape întreg teritoriul. Temperatura minimă a aerului se va situa între 2...16°C, la nivelul întregii țări, cele mai scăzute valori fiind posibile în depresiunile din estul Transilvaniei. Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 10 cm va oscila între 7...19°C, valori favorabile parcurgerii fazelor de germinare, răsărire şi înfrunzire la speciile de toamnă. Se prognozează precipitaţii sub formă de ploi locale, însoţite de intensificări ale vântului, în majoritatea zonelor de cultură. În zonele joase și de luncă se vor menţine condiții de producere a ceții, asociată cu burniță.

Caracteristici agrometeorologice

În cultura grâului de toamnă, conținutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm, se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și extremă, pe aproape întreg teritoriul țării. Pe suprafețe agricole extinse din Moldova, local estul și sudul Dobrogei, centrul și sudul Transilvaniei, sudul, sud-estul, izolat în nordul și

1

nordvestul Munteniei, rezerva de apă din sol va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Regimul hidro-termic din aer şi sol favorabil va determina o evoluţie pe ansamblu normală a proceselor biologice la speciile de toamnă în aproape toată ţara, iar în zonele depresionare, ritmurile de vegetaţie vor fi mai lente. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi bună pe terenurile cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului, respectiv medie şi slabă în culturile înfiinţate în afara epocii optime, precum şi pe arealele agricole unde se vor menţine deficite de umiditate în sol.

Culturile de orz şi grâu de toamnă vor parcurge germinarea (80-100%), răsărirea (50-100%), apariţia primelor frunze (10-80%) şi înfrăţirea (10-40%), îndeosebi în culturile înfiinţate în epoca optimă. La cele semănate după 20 octombrie vor predomina fazele de germinare şi răsărire (10-100%).

Rapiţa se va afla la răsărire (40-100%), apariţia primei perechi de frunze (10-100%) şi înfrunzire (6-10 frunze), în cea mai mare parte a zonelor de cultură.

Sfecla de zahăr din Transilvania se va recolta pe ultimele suprafeţe.

În majoritatea plantaţiilor, pomii fructiferi şi viţa de vie vor înregistra procesele de maturare a lemnului/coardelor, precum şi colorarea şi căderea masivă a frunzelor. Condiţiile agrometeorologice menţionate vor fi favorabile desfăşurării lucrărilor agricole specifice campaniei de toamnă (eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături de toamnă, fertilizări, etc), la scara întregii ţări.

RECOMANDĂRILE SPECIALIȘTILOR:

• Finalizarea lucrărilor de eliberare a terenurilor agricole de resturile vegetale;• Efectuarea arăturilor de toamnă pe arealele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului;• Administrarea îngrăşămintelor pe bază de azot şi fosfor la culturile de toamnăînfiinţate în perioada optimă;• Efectuarea lucrărilor de întreţinere (tratamente fito-sanitare, tăieri de întreţinere, arături, etc.) în plantaţiile pomi-viticole.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din

2

România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

VOM AVEA O IARNĂ EXTREMĂ? CE SPUNE ȘEFA ANM despre VORTEXUL POLAR! agrointeligenta.ro 4 noiembrie 2019

Elena Mateescu, director general al Agenției Naționale de Meteorologie, a participat la prima ediție Agrointeligența SUMMIT 2019.

În cadrul prezentării susținute joi, 31 octombrie, șefa ANM a subliniat că la acest moment nu se poate stabili exact cum va fi vremea în iarna 2019-2020. Informații despre o iarnă cu fenomene extreme a fost alimentată de mai multe estimări meteo din afara României.

Specialiștii străini susțin că țara noastră va fi lovită de un vortex polar ce va aduce atât temperaturi foarte scăzute, cât și ninsori abundente. Despre aceste fenomene, Elena Mateescu s-a arătat rezervată, punctând că la acest moment nu se poate face o prognoză exactă privind vremea din perioada de iarnă ce va urma.

”Nu putem să ne pronunțăm acum. O să vă arăt primele estimări în ceea ce privește ultima lună, noiembrie, iar pentru prima lună a iernii din 2019-2020 ne vom pronunța de abia la sfârșitul lunii noiembrie”, a declarat Elena Mateescu în cadrul prezentării sale de la Agrointeligența SUMMIT 2019. Referitor tot la iarna viitoare, șefa ANM  a recunoscut că nu exclude să avem episoade cu fenomene severe – ger sau cantități abundente de zăpadă, însă la acest moment aceste episoade meteo nu pot fi prognozate.

Referitor la zonele cele mai vulnerabile să aibă parte de o iarnă grea, Elena Mateescu a arătat că analizele efectuate în ultimii ani au arătat că polul iernii din România este reprezentat de două regiuni: Transilvania și Moldova, unde se înregistrează cel mai frecvent temperaturi de minis 10, minus 15 grade Celsius. Cu privire la luna noiembrie, Elena Mateescu a arătat că vremea va fi caracterizată de temperaturi ridicate ce pot atinge nivelul unor zile de început de vară, cu 24-25 de grade Celsius. Zilele călduroase vor favoriza dezvoltarea

3

culturilor agricole semănate în această toamnă, însă nu vor fi completate de precipitații abundente, ceea ce ar putea să conducă la un deficit de precipitații în sol, mai ales în zonele de vest și de nord-vest.Secetă pedologică moderată, puternică și extremă în perioada 2-8 noiembrie  SIMONA DAN 2 NOIEMBRIE 2019

Prognoza agrometeorologică emisă de Administrația Națională de Metoeologie (ANM) arată că și în perioada 2-8 noiembrie umiditatea din sol se menține la un nivel scăzut. Astfel, prognoza arată că, în cultura grâului de toamnă, conținutul de umiditate în stratul de sol de 0-20 cm se va încadra în limite scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și extremă pe aproape întreg teritoriul țării.

„Pe suprafețe agricole extinse din Moldova, local estul și sud-estul Dobrogei, centrul și sudul Transilvaniei, sudul, sud-estul, izolat ăn nordul și nord vestul Munteniei rezerva de apă din sol va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime”, arată ANM.Cât privește regimul hidro-termic din aer şi sol acesta va fi favorabil și va determina o evoluţie pe ansamblu normală a proceselor biologice la speciile de toamnă în aproape toată ţara, iar în zonele depresionare, ritmurile de vegetaţie vor fi mai lente. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi bună pe terenurile cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului, respectiv medie şi slabă în culturile înfiinţate în afara epocii optime, precum şi pe arealele agricole unde se vor menţine deficite de umiditate în sol.

Culturile de orz şi grâu de toamnă vor parcurge germinarea (80-100%), răsărirea (50-100%), apariţia primelor frunze (10-80%) şi înfrăţirea (10-40%), îndeosebi în culturile înfiinţate în epoca optimă. La cele semănate după 20 octombrie vor predomina fazele de germinare şi răsărire (10-100%).Rapiţa se va afla la răsărire (40-100%), apariţia primei perechi de frunze (10-100%) şi înfrunzire (6-10 frunze), în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Sfecla de zahăr din Transilvania se va recolta pe ultimele suprafeţe. În majoritatea plantaţiilor, pomii fructiferi şi viţa de vie vor înregistra procesele de maturare a lemnului/coardelor, precum şi colorarea şi căderea masivă a frunzelor.

4

Condiţiile agrometeorologice menţionate vor fi favorabile desfăşurării lucrărilor agricole specifice campaniei de toamnă (eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături de toamnă, fertilizări, etc), la scara întregii ţări.

BOTĂNOIU (MADR): PLANUL NAȚIONAL STRATEGIC 2021-2027 ASCUNDE PE NECURATUL ÎN EL!Agroinfo : 03 noiembrie 2019 -

CE SE VA ÎNTÂMPLA CU SUBVENȚIILE FERMIERILOR. Planul Național Strategic este documentul care va împărți banii din agricultură în următorul exercițiu financiar, fie că e vorba despre plăți directe, fie că e vorba de banii pentru dezvoltare rurală, dezvoltarea satului românesc. De modul în care va fi elaborat acest Plan, la care se lucrează acum, depind ajutoarele pentru fermierii români.

Daniel Botănoiu, încă secretar de stat la Ministerul Agriculturii, s-a plâns vineri, la INDAGRA, câte piedici le sunt puse funcționarilor români din Ministerul Agriculturii de funcționarii europeni de la Comisia Europeană, cât de dificil va fi să primească un aviz Planul Național Strategic la care se lucrează acum, cât de tare depind ajutoarelor pentru fermierii români de deciziile de la nivel european. Funcționarul MADR a dezvăluit cum au respins funcționarii din Comisia Europeană proiectul de hotărâre făcut pentru dezvoltarea zonei montane din România.

Necuratul se ascunde în detalii, nu o să-l vedem în lucrurile mari enunțate (...) Planul Național Strategic este cel care-l ascunde pe Necuratul în interior. De ce? Obligativitatea de a fi performant și de a obține acel aviz de la funcționarul public european va fi criminal. 

Și vă spune un om care a pățit-o de nenumărate ori ducându-mă acolo (la instituțiile europene de la Bruxelles n.r). Eu am emoții din punctul ăsta de vedere. Numai în ultima perioadă, colegii mei știu, cu zona montană am trimis rerezentanților Comisiei (Comisia Europeană n.r.) un proiect de hotărâre de Guvern: uitați, domnilor, așa trebuie să funcționeze. Comisia: dați-ne detalii suplimentare. Am dat detalii suplimentare, după care au zis: mai dați-ne un detaliu aici. Am dat și a doua oară. A treia oară ne-a spus: A! Trebuie să retrageți. Și am zis: De ce? Și ne-au spus: Păi, știți că lâna nu este produs obținut în urma activităților din sectorul agricol. Și am zis: De ce nu este?! Facem așa o invenție pe Marte sau ce facem?! Mi s-a părut o chestiune de neseriozitate pentru că de la început dacă ți s-a părut că nu e în regulă sau că încalcă anumite articole din regulamentul privind aceste investiții trebuia să ne spună: retrageți-l (proiectul privind zona montană n.r.) și era ok. După care am aflat că, de fapt, funcționarul care a lucrat

5

pentru acest dosar, și prima dată și a doua oară, și-a luat concediu a treia oară și l-a dat la altul.

Și, ia, imaginați-vă cu Planul Național Strategic cum o să te duci acolo?! (...) O să-l trimitem acolo și o să zică: Nu e bine aici, trebuie să modifici, trebuie să-mi dovedești că ești profitabil. În situația în care, știm bine, că bilanțul contabil îl închizi în martie, dar anul agricol nu-l închizi în martie ca să poți să ai o corelație directă. Motiv pentru care am spus: bine, ok, lăsați-ne, măcar, să venim o dată la doi ani pentru că așa ai o imagine cu ceea ce se întâmplă în sectorul respectiv, a spus Daniel Botănoiu, secretar de stat Ministerul Agriculturii, la conferința Poltica Agricolă Comună, în sprijinul satului românesc, organizată vineri, 1 noiembrie 2019, de MADR în cadrul INDAGRA.

CE LE PROMITE GUVERNUL ORBAN FERMIERILOR ROMÂNI!Agroinfo  04 noiembrie 2019 –

MĂSURILE PENTRU AGRICULTURĂ. Începe guvernarea liberală! Noul ministru al Agriculturii este de astăzi deputatul liberal Nechita-Adrian Oros. Care sunt măsurile din Programul PNL pentru agricultură? Creșterea subvenției pe suprafață la 266 euro/ha, ajutor de minimis pentru toate legumele prin decontarea a 10% din factura de vânzare, relansarea sectorului de creștere a porcului grav afectat de pesta porcină africană sunt doar câteva din măsuri. Integral capitolul despre agricultură și dezvoltare rurală!

VII. Agricultură și dezvoltarea rurală

Odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România va deveni a cincea cea mai mare putere agricolă a Europei, dar va avea și cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură: 23% din totalul angajaţilor. Aceste realități trebuie să fie tratate prin prisma creșterii productivității și a valorii adăugate în agricultură și industria alimentară, în contextul constrângerilor de mediu, siguranță alimentară și a schimărilor climatice. 

În pofida succeselor anunțate de către guvernarea PSD, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în cursul anului 2019 România a înregistrat cel mai mare deficit de balanță comercială din anul 2015 până în prezent. Acest deficit de balanță comercială este cauzat în mod exclusiv de exportul de materie primă subvenționată (cereale) și a importului de produse cu valoare adăugată (carne și produse procesate din carne, produse de panificație, aluat congelat etc). Elocventă este situația în care se află sectorul creșterii porcului din România, pe fondul evoluției epizootiei pestei

6

porcine africane în cursul anului 2018, când statul român a fost nevoit să sacrifice aproximativ 400.000 capete de porci. În România, se consumă aproape 800.000 tone de carne de porc și nu se produc intern decât 330.000 tone, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Aceasta înseamnă că cerealele cu care ar trebui hrănite animalele sunt exportate odată cu subvenția de la Uniunea Europeană. De asemenea, se exportă aproape toată producția de soia, importându-se 700.000 tone de șroturi de soia necesare hranei animalelor, din America de Sud.

Starea de fapt din agricultura și industria alimentară a României este cauzată de slaba reprezentare a clasei de mijloc. Cu 60% contribuție românească în capitalul investit, industria alimentară (bazată în primul rând pe o materie primă autohtonă) ar aduce de două ori mai multă valoare brută adăugată comparativ cu industria auto românească, la fiecare euro investit.

Dezvoltarea clasei de mijloc în agricultura românească se poate face prin susținerea fermelor de familie mixte, cu o suprafață rentabilă din punct de vedere economic. În contextul competiției internaționale acerbe pentru resurse, inclusiv pentru resurse alimentare, agricultura și industria asociată agriculturii trebuie să ne determine să acționăm decisiv pentru bunăstarea și securitatea alimentară a României.

Este cunoscut faptul că principala sursă de finanțare a sectorului agricol o reprezintă Politica Agricolă Comună prin cei doi piloni ai săi, plățile directe la hectar și dezvoltarea rurală. Este esențială perfecționarea și simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, garantează durabilitatea agriculturii și a producției viabile în domeniul agriculturii și alimentației și care au un rol important în asigurarea unei alimentații sănătoase.

Deși plățile directe pot fi extinse, acestea nu trebuie să reducă resursele dedicate dezvoltării rurale pentru finanțarea investițiilor din satul românesc. Acestea ar trebui să se concentreze astfel încât zonele cu constrângeri naturale să asigure un nivel de trai civilizat și să asigure accesul facil pe piață al producătorilor, dar și prețuri rezonabile pentru consumatori. România cunoaște o scădere substanțială a alocării fondurilor pe pilonul 2, FEADR, de 15,3%, respectiv 6,7 miliarde euro per total în exercițiul bugetar 2021-2027, ceea ce înseamnă că, în următorul exercițiu financiar, sumele destinate finanțării investițiilor aferente pilonului 2 vor trebui direcționate cu precădere către sectoarele din agricultura românească care vor contribui la obținerea de produse cu valoare adăugată.

O altă prioritate pentru România constă în susținerea generațiilor tinere de fermieri în scopul menținerii unui mediu rural activ, durabil, prin finanțări acordate tinerilor fermieri pentru a dezvolta afaceri în agricultură.

7

În ceea ce privește prioritățile în relația cu Uniunea Europeană, un obiectiv important al negocierilor ce vor fi derulate de către Partidul Național Liberal va fi eliminarea decalajului dintre subvențiile fermierilor români și fermierii din alte state și/sau stabilirea de măsuri compensatorii - în România, în anul 2019 subvenția medie este de 195 euro/ha, iar media la nivelul Uniunii Europene este de 266 euro/ha.

Pentru Partidul Național Liberal, prioritățile din domeniul agriculturii și industriei alimentare sunt industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe piața internă și externă. Ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată, Programul de Guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020:

1. Continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori aflate în derulare, aprobate prin acte normative în Parlamentul României, cu acordul Comisiei Europene;2. Reformarea celor două agenții de plăți în agricultură: Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură, cu accent pe debirocratizarea procedurilor în scopul accelerării absorbției fondurilor europene;3. Modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o

8

schemă de minimis prin care vom subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare;4. Elaborarea unui plan strategic național în vederea relansării sectorului de creștere a porcului în România, concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei porcine africane. În următorii 5 ani, dorim creșterea producției, astfel încât să ne asigurăm autosuficiența alimentară în domeniul cărnii de porc;5. Punerea în practică a legii 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare prin transpunerea Directivei Parlamentului European și a Consiliului din 17.04.2019 privind practicile neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, în scopul încurajării consumului de produse românești în România;6. Demararea procesului pentru implementarea legii privind Camerele Agricole în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri;7. Pregătirea cu celeritate a  Programului Național Strategic al României, fundamentat pe nevoile reale ale agriculturii și satului românesc, reieșite dintr-o consultare reală cu fermierii și reprezentanții acestora, care să cuprindă măsuri speciale pentru procesarea materiilor prime în agricultura românească și încurajarea zootehniei.8. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale își asumă ca prioritate zero elaborarea Programului Național Strategic prin care fermierii și satul românesc să beneficieze de o finanțare de peste 20 mld. euro în următorul exercițiu financiar 2021- 2027. Programul Național Strategic se va concentra pe  crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli și creșterii calității produselor:

1. Bonificarea financiară, în funcție de talia firmei, a producătorilor care livrează marfă în circuitul comercial mare, individual și/sau prin intermediul unei organizații de tip cooperatist;2. Acordarea de sprijin financiar pentru investiții (depozitare, sortare, ambalare, etichetare, mijloace proprii de transport, etc), prin pilonul II, către organizațiile cooperatiste, precum și susținere financiară pentru cheltuieli operaționale (contabilitate, audit, cheltuieli de personal, marketing, etc.);3. Acordarea de subvenții pentru digitalizarea producției și comercializării produselor pe lanțul de produs;4. Încurajarea prin sprijin financiar a investițiilor de înființare a noi operatori și procesatori în areale care au capacitatea de a dezvolta producție de pește autohton de apă dulce;5. Măsuri de stimulare a producției de pește autohton prin stimularea financiară suplimentară a deținătorilor de luciu de apă, pentru a trece de la pescuitul sportiv sau producție aleatorie/extensivă la sisteme de creștere a peștelui în scopul comercializării;6. Acordarea de subvenții către producătorii agricoli care se integrează în economia circulară prin livrarea de deșeuri vegetale/ forestiere, către

9

fabricile de producție energie în cogenerare, acestea fiind susținute la rândul lor prin pilonul II;

1. Demararea consultărilor pentru elaborarea Planului Strategic pe Termen Mediu și Lung pentru Stoparea Fenomenului de Deșertificare și Asigurarea Securității Alimentare. Proiectul Planului Strategic va fi supus dezbaterii publice, asociațiilor profesionale și mediului academic.9. Revalorizarea cercetării științifice agricole și zootehnice, precum și dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol.

Program de Guvernare PNL

Adrian Oros, la Agrointeligența SUMMIT 2019: “Trebuie să facem tot ce putem pentru ferma familială” Ramona Dascălu 4 noiembrie 2019

Adrian Oros, ministrul desemnat al Agriculturii, a fost prezent joi, 31 octombrie, la Agrointeligența SUMMIT 2019, unde a prezentat două soluții pentru dezvoltarea satului românesc, dată fiind tema conferinței – “100 de soluții pentru viitorul satului românesc”.  

În viziunea lui Adrian Oros, pentru ca satul românesc să mai poată fi salvat trebuie să se pună accent pe ferma de familie, pe ferma medie, dar și pe educație. Ministrul desemnat al Agriculturii a ținut să precizeze faptul că aceste soluții pentru dezvoltarea satului românesc trebuie gândite de autorități, în speță de Ministerul Agriculturii, împreună cu fermierii, de preferabil până la definitivarea noului Plan Național Strategic.

“Toată lumea probabil se așteaptă să am unele soluții, măcar două dintre cele 100 de soluții la care ne gândim acum cu toții. Vreau să vă spun că nu am soluții, am câteva idei și împreună cu dumneavoastră vreau să încercăm într-un timp rezonabil să le punem în practică pentru că dacă domnul Macovei ne spunea că până la sfârșitul anului viitor să găsim cele 100 de soluții, eu aș vrea să le găsim până când trebuie să definitivăm noul PNDR sau noul Plan Național Strategic. Ar fi bine să avem aceste soluții pentru satul românesc”, a declarat

10

Adrian Oros la Agrointeligența SUMMIT 2019, eveniment desfășurat în cadrul aula Facultății de Biotehnologii a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București. Adrian Oros și-a expus în cadrul evenimentului două soluții privind dezvoltarea satului românesc.

Prima soluție face referire la importanța educației primite de copii atât în școală, cât și în familie, educație care pe viitor ar putea face diferența: “Spunea cineva mult mai inspirat decât mine că “satul românesc se răstrânge spre vatră și fuge în lume”. Sigur, este un fenomen pe care mai greu o să-l putem opri, este vorba de depopulare, de îmbătrânire, fenomen care este în toată Europa răspândit, și mai ales în sectorul agricol, este vorba și de imigrație.

Cele două idei pe care eu le am și pe care sigur împreună o să le dezbatem în viitorul apropiat, sper, ar fi: prima, cea de educație pentru că vedeți dumneavoastră că noi tot vorbim că ar trebui să mâncăm sănătos, că ar trebui să mâncăm românește, ori nu putem prin lege să obligăm pe cineva să mănânce sănătos sau românește. Dar, dacă îl educăm, dacă educăm copiii în familie, în școală, peste ani probabil vom avea niște cetățeni responsabili care vor mânca și sănătos și românește”.

Cea de-a doua soluție pe care Adrian Oros o are în vedere face referire la ferma de familie, pe care trebuie pus accentul în viitor:  “Cea de-a doua soluție pe care o cred eu, și chiar o cred, am spus-o de mai multe ori și uneori sau unii s-au supărat, este că, ca să încercăm să salvăm satul românesc trebuie să facem tot ce putem pentru ferma familială, pentru ferma mixtă, pentru ferma medie. Acolo cred eu că ar trebui să intervenim ca să mai putem salva câte ceva din satul românesc”.

Pe data de 1 decembrie 2019, cu ocazia Zilei Naționale, Agrointeligența va lansa numărul special al Almanahului Agrointeligența – Topul Fermierilor, în acest an sub titulatura “100 de soluții pentru viitorul satului românesc”, în care se vor regăsi toate propunerile făcute de fermieri în cadrul Agrointeligența SUMMIT 2019.

GUVERNUL ORBAN, VOTAT! ADRIAN OROS ESTE MINISTRUL AGRICULTURII! Agroinfo  04 noiembrie 2019

UN NOU GUVERN! Guvernul Orban a primit votul de învestitură! Mandat de maxim un an pentru Cabinetul Orban, a spus liderul PNL, Ludovic Orban. Parlamentul României a votat luni, 4 noiembrie 2019, în plen, Guvernul Orban, cu 240 de voturi pentru. Ludovic Orban este de astăzi noul premier al României.

UPDATE! Luni, 4 noiembrie 2019, la ora 19:00 Guvernul PNL Orban depune jurământul.

11

LISTA NOULUI GUVERN!

1. Raluca Turcan - vicepremier

- a fost președinte interimar al PNL înainte ca Ludovic Orban să fie ales în congres;- are diplomă în rusă comercială de la Institutul Puskin din Moscova;- licență în economie și masterat în comunicare;

2. Lucian Bode - Ministerul Infrastructurii

- este la al treilea mandat de deputat;- a fost ministru al Economiei în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu;- a fost șeful sindicatului Electrica Zalău;

3. Victor Costache - Ministerul Sănătății

- este medic specializat în chirurgie cardiovasculară;- a lucrat 12 ani în Franța și este membru al Colegiului Francez de Chirurgie cardiovasculară;- în 2014 a revenit în România, la Sibiu;

4. Nicolae Ciucă - Ministerul Apărării Naționale

- militar de carieră, a condus Batalionul Scorpionii Roșii alături de care a participat la misiuni în Afganistan și Irak;- este șeful Statului Major General din 2015;- a fost motivul unui conflict între președintele Klaus Iohannis și ministrul Apărări, Gabriel Leș. Șeful statului i-a semnat decretul de prelungire a mandatului în fruntea Armatei în ciuda dorinței ministrului;

5. Bogdan Aurescu, consilier prezidențial - Ministerul Afacerilor Externe

- a reprezentat România la Curtea Internațională de Justiție în procesul pentru Insula Șerpilor, proces pe care România l-a câștigat în 2009, primind 80% din suprafața de 9700 de km aflată în dispută.- a fost negociator-șef al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă.

6. Monica Anisie - Ministerul Educației

- președinte PNL Sector 2;- profesoară de limba și literatura română la Colegiul Tudor Vianu din Capitală;- fostă directoare a Direcției de Inspecție Școlară;- surse din PNL susțin că soțul ei ar fi prieten bun cu Ludovic Orban;

12

7. Violeta Alexandru - Ministerul Muncii

- președinte PNL București, impusă de Ludovic Orban, după ce filiala și-a anunțat susținerea pentru Rareș Bogdan;- ministru delegat pentru dialog social în Guvernul Cioloș;- fost consilier prezidențial al lui Emil Constantinescu;- fondatoarea Institutului pentru Politici Publice;

8. Cătălin Predoiu, deputat PNL - Ministerul Justiției

- a fost ministru al Justiției între 2008 – 2012;- este avocat și cadru didactic la Facultatea de Drept;- în mandatul său a fost adoptate Codul Penal și Codul de Procedură Penală;

9. Florin Cîțu - Ministerul Finanțelor

- senator PNL la primul mandat;- vorbește engleză, franceză și italiană;- a fost trezorierul unei bănci private;- susține reducerea taxelor pe muncă și a numărului de angajați de la stat;- propune returnarea TVA în 24 de ore;

10. Ion Ștefan - Ministerul Dezvoltării

- deputat la primul mandat;- inginer electromecanic;- are în declarația de avere o casă de 910 mp, a dat vina pe soție pentru dimensiunile construcției;

10. Marcel Vela - Ministerul Afacerilor Interne

- în 2015 presa locală scria că ar fi fost prins la braconaj în pădurea din Săvârșin;- în 2011, în perioada în care era primar de Caransebeș, a donat Catedralei din localitate o cruce poleită cu aur de 24 de carate care a costat 15.000 de euro;

11. Costel Alexe - Ministerul Mediului

- președintele PNL Iași, la al doilea mandat de deputat;- doctor în geografie fizică la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași;

12. Adrian Oros - Ministerul Agriculturii

- doctor în medicină veterinară;- fost director al Direcţiei Sanitare Veterinare Cluj;- este la primul mandat în Parlamentul României;

13

- preşedinte al Colegiului Medicilor Veterinari Cluj;- a fost membru PNȚCD;

13. Ioan Marcel Boloș - Ministerul Fondurilor Europene

- fost secretar de stat la Transporturi;- a condus Direcţia de Management al Proiectelor din Primăria Oradea, care a atras fonduri UE de 187 milioane euro;- este absolvent de Teologie;

14. Virgil Popescu - Ministerul Economiei

- este vicepreședinte al Comisiei de Industrii;- este inginer și doctor în management;- a fost secretar de stat în Ministerul Economiei;- în 2001 a fost reținut de I.P.J Mehedinți sub suspiciunea infracțiunii de înșelăciune și șantaj. Procurorii au dispus scoaterea de sub urmărire penală;

15. Bogdan Gheorghiu - Ministerul Culturii

- deputat PNL;- este absolvent de actorie;- fost realizator de emisiuni radio – TV;- a înființat două posturi regionale de televiziune;

16. Ionuț Stroe - Ministerul Tineretului și Sportului

- din 2008 deputat în Parlamentul României;- licențiat în drept și inginerie, masterat în finanțe;- a fost director de programe la Autoritatea pentru Tineret;- a fost purtător de cuvânt al PNL.

Sursă biografie miniștrii: Digi24

MAREA TEAMĂ A MINISTRULUI OROS. MAI SUNT BANII pentru SUBVENȚIILE APIA? agrointeligenta.ro4 noiembrie 2019

Adrian Oros, noul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale preia unul dintre cele mai dificile portofolii. Este ministerul de la care peste jumătate dintre români – cei care locuiesc în mediul rural, au cele mai mari așteptări. Presiunea este mare, iar în acest

14

context, Adrian Oros s-a arătat rezervat cu privire la ceea ce îl așteaptă, mai exact ce îi lasă ”moștenire” Petre Daea.

Spre deosebire de Petre Daea, Adrian Oros este rezervat în declarații. Va fi cu siguranță un ministru mai greu de ”citit” decât predecesorul său. În cadrul audierii din cadrul comisiilor de specialitate, primul loc în care Oros a fost pus în fața unor întrebări incomode, o chestiune a părut deranjantă pentru noul șef de la MADR.

Mai exact, când a fost întrebat de către Agrointeligența – AGROINTEL.RO dacă a discutat sau dacă s-a văzut cu Petre Daea pentru a discuta situația aparatului de lucru din minister, Oros a arătat că ministrul Daea a evitat o întâlnire înaintea ședinței din Parlament. Se pare că programul celor doi i-a împiedicat să aibă o discuție față în față, deși deputatul PNL își arătase disponibilitatea pentru un dialog deschis despre problemele curente din instituția pe care a condus-o Daea. Nu știm însă dacă avizul favorabil primit de către Adrian Oros din partea colegilor parlamentari a fost urmat și de o întrevedere la MADR, însă este puțin probabil având în vedere că Petre Daea s-a aflat zilele trecute în turneu electoral alături de Viorica Dăncilă.

O altă întrebare care l-a pus pe gânduri pe noul ministru a fost cea legată de fondurile rămase disponibile pentru plata fermierilor. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) se află în plin proces de achitare a subvențiilor în avans, fostul premier anunțând că s-a pus deoparte suma de 1,4 miliarde de euro pentru achitarea subvențiilor până la finele anului. Din acești bani, APIA  atins deja pragul de plăți de 1 miliard de euro, cu aproape o lună înainte de închiderea campaniei de avans din 30 noiembrie. Întrebarea a fost dacă din data de 2 decembrie se va putea demara în condiții bune plata integrală a subvențiilor. Mai are statul bani să acopere și plățile integrale, după ce achită 1,4 miliarde de euro la avans? Răspunsul noului ministru a fost, unul optimist: ”Eu așa sper!”.

În realitate, nimeni din noul Guvern nu știe în această seară care este, cu adevărat, sigurația financiară a ministerului pe care îl preia. Vestea bună este că plățile fermierilor nu sunt în pericol întrucât sumele achitate până acum în Campania APIA 2019 de la bugetul de stat sunt decontate de Comisia Europeană. Procedura de decont – foarte probabil nedemarată de actualul Guvern, trebuie urgentată de noua echipă de la MADR, astfel încât sumele care vor fi virate de la Bruxelles să poată fi puse imediat în circuitul de plăți interne. Până atunci, rezervele din conturile APIA ar putea fi salvatoare pentru noul ministru. Rămâne de văzut de mâine încolo care va fi strategia noului ministru al Agriculturii pentru ca trasferul puterii politice să nu afecteze plățile

15

fermierilor, unul dintre elementele cele mai importante pentru bunul mers al economiei naționale.

BY LANTULALIMENTAR  2019-11-04  3 MINS READ

În primăvară, dacă vă mai amintiți, Liviu Dragnea, pe atunci încă președinte al PSD și președinte al Camerei Deputaților, a ordonat public Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor ( ANSVSA ), dar și Fiscului, să efectueze controale la frontiere, după ce acuzase că din străinătate, implicit din Uniunea Europeană, sunt importate fructe și legume de proastă calitate, ba chiar ”pline de otrăvuri”, liderul PSD promovând, în schimb, fructele și legumele din producția internă, care are avea un gust excepțional, în comparație cu cele aduse din afara țării.

Dragnea a exaltat gustul roșiilor românești, fără să sufle o vorbă despre reziduurile de pesticide din aceste produse și din alte legume, reziduuri existente, totuși, uneori peste limitele maxime admise, după cum relevă rapoartele anuale publicate de ANSVSA, până în anul 2016.Lantulalimentar.ro a publicat constant articole despre aceste rapoarte, semnalând inclusiv irelevanța controalelor efectuate de autorități la frontieră, neregulile descoperite în urma controalelor fiind minore, din registrul formularisticii și condițiilor de transport, nicidecum privind conținutul de pesticide.

Medic veterinar de profesie, pe atunci vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Adrian Oros a luat poziție în parlament față de acțiunile ordonate de Liviu, intitulându-și intervenția ””Dragnea şi PSD produc fake news cu legume şi fructe, induc panică – ca mijloc de campanie electorală”.

16

Adrian Oros, sursa Camera Deputaților

Oros, în prezent ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, după votul favorabil de astăzi, 4 noiembrie, din parlament, l-a atacat direct pe Liviu Dragnea: ”Controalele declanşate de către ANSVSA şi alte instituţii, la declaraţiile fals îngrijorate ale domnului Dragnea, au exclusiv un scop electoral. ( … ) Pentru că, domnule Dragnea, să fii patriot înseamnă să-ţi faci datoria acolo unde eşti, în fiecare zi. Nu poţi să fii patriot din când în când sau când începe campania electorală”.

Deputatul, votat azi ministru al Agriculturii, a acuzat la vremea aceea că operațiunea Demetra, lansată la ordinul lui Dragnea, a fost un eșec: ”De altfel, rezultatele controalelor comunicate oficial de către ANSVSA sunt derizorii. Niciuna dintre neconformităţile constatate şi sancţionate de această instituţie nu au legătură cu prezenţa reziduurilor de pesticide, cum pompos se anunţa în acţiunea Demetra. Nici nu aveau posibilitatea tehnică ca în acest timp scurt să facă determinări de pesticide din toate transporturile”.

Adrian Oros a explicat în intervenția sa că ”există un Program de Supraveghere şi Control în domeniul siguranţei alimentelor, un program oficial, permanent, amplu şi comun al ANSVSA, al Ministerului Agriculturii şi al Ministerului Sănătăţii, care este monitorizat şi de către Comisia Europeană”, apoi a întrebat: ”să înţelegem că, în cei doi ani de guvernare PSD-ALDE, acest program nu a fost aplicat? Ultimul raport oficial publicat de aceste instituţii a fost în anul 2016. De atunci, niciun raport oficial”. Lantulalimentar.ro a semnalat recent că ANSVSA nu a mai publicat rapoartele respective după anul 2016.Citește stenograma integrală a intervenției deputatului liberal.

APIA si SUBVENTII

Buda   (PE) :   Fermele de familie pot rezista dacă va exista un echilibru între regulamentele europene şi legislaţia naţională Financial Intelligence   1 noiembrie 2019, 03:12   Agricultură Modernizarea satului românesc nu se poate face fără dezvoltare, prima condiţie pe care tinerii o au pentru a se întoarce în mediul rural este conexiunea la internet.  Trebuie să găsim cel mai bun echilibru în

17

regulamentele europene, iar apoi în legislaţia naţională, astfel încât fermele de familie să reziste mai departe în spaţiul agricol, a afirmat, vineri, Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, într-o conferinţă de specialitate.

„Discuţiile din Parlamentul European se poartă extrem de mult în jurul a tot ceea ce înseamnă ferma de familie. România de astăzi, Europa de astăzi, are nevoie deopotrivă de toate fermele, şi de cele mici şi mijlocii – de familie, şi de cele mari. Stă în puterea noastră să găsim cel mai bun echilibru în Regulamentele europene, mai apoi în legislaţia naţională, astfel încât aceste ferme să reziste mai departe în spaţiul agricol.

Discuţiile sunt legate foarte mult de câţi bani ne dă Bruxelles-ul. Eu aş muta un pic această discuţie către altă parte şi ar trebui să vedem ce facem noi cu aceşti bani, cât de eficient reuşim să investim aceşti bani în sectorul agricol, astfel încât să fim competitivi pe piaţă. Până la urmă, suntem într-o piaţă concurenţială extrem de mare şi trebuie să devenim performanţi”, a spus Buda, citat de Agerpres. 

Europarlamentarul a declarat, totodată, că modernizarea satului românesc nu se poate face fără dezvoltare, precizând că prima condiţie pe care tinerii o au pentru a se întoarce în mediul rural este conexiunea la internet.

„În ceea ce priveşte fermele mici şi mijlocii, ştim cu toţii care este structura acestor exploataţii agricole. Pentru noi trebuie să fie o provocare majoră să ne gândim oare cum reuşim să facem aceste ferme de familie care trebuie să reziste pe piaţă şi cum putem organiza aceste ferme, în aşa fel încât să devină competitive. Din păcate, astăzi, foarte mulţi fermieri îşi vând animalele. Este în regulă să avem aceşti bani pentru plăţi directe, mai mulţi comparativ cu perioada anterioară, în condiţiile în care altor state membre le scad aceste alocări financiare. O să ne crească subvenţia pe plăţile directe, de la 195 de euro la 210-215 euro, încă nu ştim care este bugetul. Ne scad nişte bani de la ceea ce înseamnă dezvoltarea rurală, undeva la 1,8 miliarde de euro. Este extrem de important de spus că noi avem posibilitatea să

18

venim cu bani pe ceea ce înseamnă dezvoltarea rurală în alte axe de finanţare pentru modernizarea satului. Până la urmă, o modernizare a satului nu se poate face fără o dezvoltare. Principala condiţie pe care o cer tinerii ca să meargă la ţară este internetul”, a menţionat Daniel Buda.

Acesta a adăugat că a reuşit să includă în regulamentele europene două prevederi importante, respectiv la alocările financiare şi la creşterea vârstei pentru persoanele care vor să înceapă o afacere.

„Vreau să vă dau două veşti bune în ceea ce înseamnă susţinerea fermelor de familie. Am crescut în actualul Regulament alocările financiare pentru tinerii fermieri de la 70.000 de euro la 100.000 de euro, dar şi perioada de implementare de la 5 la 7 ani. O altă chestiune foarte importantă este că am reuşit să pun în acelaşi regulament european prevederea potrivit căreia şi persoanele care au peste 40 de ani şi care doresc să se instaleze în agricultură au posibilitatea să obţină până la 100.000 de euro pentru afaceri. Agricultura are viitor în România şi după 2021, dar nu numai fermierii trebuie să fie fericiţi, ci şi consumatorii”, a subliniat europarlamentarul român. „Ferma de familie, creatoare de valoare adăugată în România” este tema unei conferinţe organizată, vineri, în cadrul Târgului Internaţional INDAGRA, de la Romexpo. Cea de-a XXIV-a ediţie a Târgului internaţional de produse şi echipamente din domeniul agriculturii, viticulturii şi zootehniei INDAGRA se desfăşoară, în perioada 30 octombrie – 3 noiembrie, în Pavilioanele B1, C1 şi C2 ale Centrului Expoziţional Romexpo.

Musca si Buda, dialog incendiar pe tema plafonarii: ”Distrugeti tara!” In nov. 1, 2019  

Ediția de astăzi a emisiunii ”Agricultura la Raport”, transmisă în direct de la târgul INDAGRA, a oferit o discuție memorabilă pe tema plafonării subvențiilor, avându-i ca protagoniști pe directorul general CAI Curtici, Dimitrie Muscă, și pe

19

vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Parlamentul European, Daniel Buda. 

Europarlamentarul PNL a oferit telespectatorilor AGRO TV câteva lămuriri legate de discuțiile despre plafonare din Parlamentul European: ”Legat de plafonare, vreau să vă spun un lucru, pentru că, din păcate, nu s-a înțeles foarte bine în România ce se întâmplă cu  acel articol care se referă la plafonarea pe ferme. Statele membre sunt obligate să aleagă una din două variante: poți să iei minim din banii care sunt alocați pe Pilonul I, pe care să îi dai către fermierii mici și mijlocii, sau statul membru are opțiunea de a plafona subvențiile la 100.000 euro pe fermă, din care reduce 50% din cheltuielile cu forța de muncă. Statul membru va avea de ales obligatoriu între aceste două variante de lucru”, a precizat Daniel Buda.

Dimitrei Muscă nu a ezitat să-și exprime nemulțumirea legată de o eventuală plafonare, susținând că o astfel de măsură nu este corectă față de fermele mari, fiind o piraterie.

”Cred că e o piraterie, o haiducie. Luăm de la cel bogat și dăm la cel sărac. Eu lucrez 7600 de hectare de pământ, fermă mare. Ce vină au oamenii mei, să nu mai prindă subvenția? Sunt acolo peste 3000 de oameni, deci o medie de 2 hectare și jumătate de persoană. Subvenția care se dă astăzi este pe hectar, nu pe fermă sau altceva. Lăsați subvenția pe hectar! Susțineți-o! Domnule Buda, dacă mie mi se reduce subvenția pe hectar ce fac? Ori mor și închid, ori fac 3000 de ferme, ori ridic prețul produselor. Prin plafonare, loviți în cetățeni! Loviți în buzunarul oamenilor și va fi o tristețe foarte mare”, a atenționat Muscă.

Buda: ”Atenție! Urmează să fie discutată chestiunea asta. În 4 noiembrie se discută tehnic, în 14 noiembrie o să avem o primă ședință unde se va discuta ce articole redeschidem, iar apoi vom avea o dezbatere în Parlamentul European și vom decide ce variantă de lucru vom adopta. (…) La modul ideatic, o să fie undeva o plafonare, pentru că discutăm în felul următor: din banii pe care România îi are la dispoziție, 10% se iau și se duc la fermele mici și mijlocii.”

Muscă: ”Dacă ar fi la francezi sau la germani, s-ar pune problema plafonării? Nu s-ar pune, pentru că ei ar da cu pumnul în masă!”

Buda: ”Eu am fost unul dintre artizanii acestei formule de lucru, ca statul membru să aibă această alternativă, a plafonării la 100.000 de euro, sau să ia 10% și să dea la fermele mici și mijlocii. Pentru că aceste ferme trebuie să trăiască.”

20

Muscă: ”Și eu am pornit de la 10 hectare și am făcut 7600 de hectare. Fă-l și pe ăla să crească! Domnule Buda, dumneata știi ce însemană tendința de globalizare în lume?”

Buda: ”Stiu.”

Muscă: ”Ee… cine crezi că rezistă? Acela cu 10 hectare mai rezistă? Niciodată! Sub nicio formă, vă spun eu sigur.

Buda: ”Plecăm de la realitățile din România. Avem foarte mulți fermieri care lucrează pe 10 hectare. Trebuie să vedem cum îi facem să se asocieze, în așa fel încât să poată să intre pe piață.”

Muscă: ”Dar pe ăștia mari de ce vreți să îi obstrucționați și să luați din banii lor?”

Buda: ”Nu vrem asta. Atenție! Statul membru va decide ce se va întâmpla cu chestiunea aceasta. (…) Există cele două opțiuni, iar statul membru va decide, pentru că fermierii mici au mai multă nevoie de sprijin decât cei mari.”

Muscă: ”Nu au mai multă nevoie. Cu toții am pornit de la zero. Eu nu m-am născu cu 7600 de hectare de pământ. (…) Ați pornit pe ideea asta, asta faceți și o să distrugeți țara! Să ne ferească Dumnezeu să se îndeplinească ceea ce am zis, dar la fel s-a întâmplat și cu pesta.”

Vă invităm să urmăriți întregul dialog savuros dintre Dimitrie Muscă și Daniel Buda, dar și alte subiecte de interes maxim pentru agricultura românească discutate în emisiune, pe pagina noastră de Facebook.

ȘEF APIA: UN MILIARD DE EURO PLĂTIT FERMIERILOR ÎN DOUĂ SĂPTĂMÂNI! Agroinfo  01 noiembrie 2019 - ULTIMELE DATE DE LA PLATA AVANSULUI APIA. 75% din fermierii care au cerut subvenții pentru anul 2019 au fost autorizați la plata avansului APIA!

Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a prezentat astăzi, 1 noiembrie 2019, într-o conferință organizată în cadrul INDAGRA de Ministerul Agriculturii, ultimele cifre la plata avansului la subvențiile aferente anului de cerere 2019.

21

Așa cum am obișnuit deja fermierii noștri, începând cu data de 16 octombrie, APIA a demarat și în anul acesta campania de autorizate a plății în avans pentru fermierii care au depus cererea de plată în anul 2019, în perioada 1 martie - 15 mai, iar un lucru deosebit, ca și în anul 2018, prin eforturile Ministerului Agriculturii, și în anul 2019, am primit derogare de la Comisia Europeană pentru a plăti un avans, 70% din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă din care sunt achitate plățile directe n.r.), respectiv 85% din FEADR (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din care sunt achitate plăți compensatorii n.r.). (...)

Cu bucurie pot să vă spun, și mulțumesc tuturor colegilor de la APIA, de la centrele locale, județene și, bineînțeles, colegilor din Aparatul Central, să anunț că până-n momentul de față, APIA a reușit să autorizeze 630.425 de fermieri dintr-un număr total de 844.000, în jur la 75% din fermieri au fost autorizați la plată în primele două săptămâni, cu suma de 985 de milioane de euro. Suma autorizată la plata avansului pentru măsurile din FEADR și cofinanțate de la bugetul național este 231 de milioane de euro, a declarat vineri șeful APIA.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

–4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat înJurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);–4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Cuantumurile per hectar pentru anul de cerere 2019:

Schema de plată unică pe suprafață – SAPS – 102,6082 (euro/ha)Schema de plată redistributivă: – 1-5 ha inclusiv – 5,0000 (euro/ha), – intre 5 – 30 ha inclusiv – 48,7127 (euro/ha)Schema de plată pentru practice agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) – 59,3201 (euro/ha)Schema de plată pentru tinerii fermieri – 31,2477 (euro/ha)Sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine – 17,7173 (euro/ha)

APIA efectueaza plati de peste 1.500.300.00 lei pentru un important ajutor de stat In nov. 1, 2019  

22

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plățile aferente ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, pentru cererile depuse în luna septembrie 2019, aferente serviciilor prestate în luna august a anului 2019.

Suma totală autorizată la plată este de 1.543.313,06 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 28 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

TERMENE pentru PLATA SUBVENȚIILOR APIA ÎN NOIEMBRIE și DECEMBRIE! Agroinfo  04 noiembrie 2019 - CALENDAR PENTRU PLATĂ. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță agricultorii că are termene clar stabilite pentru plata subvențiilor agricole cuvenite fermierilor români pentru acest an. La rândul lor, fermierii trebuie să respecte termenele APIA pentru depunerea actelor justificative care le asigură încasarea subvenției europene pe hectar, sprijin cuplat vegetal, și a ajutorului național tranzitoriu pentru anumite culturi agricole.

TERMENE PLATĂ SUBVENȚII APIA NOIEMBRIE!10.11.2019 - termen propus pentru finalizarea etapei I, de clarificare a rezultatelor controlului prin teledetecție;30.11.2019 - termen de finalizare a campaniei de plată în avans a cererilor unice aferente campaniei 2019.

TERMENE PLATĂ SUBVENȚII APIA DECEMBRIE!

1 decembrie 2019 - demararea plății finale pentru fermieri. APIA le va achita fermierilor diferența dintre cuantumul total, pe hectar sau pe cap de animal, și avansul la subvenții acordat fermierilor începînd cu data de 16 octombrie 2019.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU HAMEI - ANT 5

23

Solicitantul trebuie să prezinte la centrul local/judeţean al APIA până la data de 2 decembrie 2019, procesul-verbal întocmit de reprezentantul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) prin care este certificat că suprafaţa cultivată cu hamei pentru care se solicită sprijin financiar a fost recoltată. Acest proces-verbal va fi întocmit în două exemplare şi înregistrat la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE HAMEI

Fermierii care au cerut această subvenție trebuie să facă dovada producţiei minime de 490 kg conuri uscate de hamei/ha prin proces-verbal de constatare încheiat între DAJ şi fermier, care se depune la APIA, pâna la data de 1 decembrie a anului de cerere.

În situația în care fermierul are și calitatea de procesator, înregistrat la Oficiul Național al Registrul Comerțului, acesta face dovada procesării producţiei minime, prin documente contabile interne, până la data de 15 mai a anului următor anului de cerere.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU LEGUMINOASE BOABE PENTRU INDUSTRILIZARE - CULTURA DE MAZĂRE BOABE PENTRU INDUSTRIALIZARE

Documentele doveditoare pe care fermierii trebuie să le prezinte la APIA sunt următoarele:

a) factura de livrare a producţiei minime sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;b) factura sau bonul fiscal de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare" sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor desămânță.

Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute anterior este 1 decembrie a anului de cerere, conform art. 44, alin.(3) din O.M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

24

SPRIJIN CUPLAT PENTRU LEGUMINOASE BOABE PENTRU INDUSTRILIZARE -CULTURA DE FASOLE BOABE PENTRU INDUSTRIALIZARE

Documentele doveditoare pe care fermierii trebuie să le prezinte la APIA sunt următoarele:a) factura de livrare a producţiei minime sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;b) factura sau bonul fiscal de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare" sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor desămânță.

Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute anterior este 1 decembrie a anului de cerere.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU FRUCTE DESTINATE INDUSTRIALIZARII - PRUNE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activicare exploatează livezi de pruni si care fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 5,6 tone.Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de pruni fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 5,6 tone prin documente contabile interne.

Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU FRUCTE DESTINATE INDUSTRIALIZARII - MERE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

25

Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de meri si care fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 7,8 tone.Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor  o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de meri fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 7,8 tone prin documente contabile interne.

Dovezile susmentionate se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU FRUCTE DESTINATE INDUSTRIALIZARII - CIREŞE ŞI VIŞINE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de ciresi si visinisi care fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 4,4 tone. Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol.Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de cireși și vișini fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 4,4 tone prin documente contabile interne. Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU FRUCTE DESTINATE INDUSTRIALIZARII - CAISE ŞI ZARZĂRE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII

Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de caisi si zarzari sicare fac dovada comercializării cantităţii minime anuale pe hectar de 4,7 tone. Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi de caiși și zarzări fac dovada industrializării producţiei proprii în cantitățile minime anuale pe hectar de 4,7 tone prin documente contabile interne.

Dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

26

FERMIERII AUTORIZAȚI la PLATA AVANSULUI LA SUBVENȚIILE APIA PÂNĂ LA DATA DE 29 OCTOMBRIE! Agroinfo 31 octombrie 2019 - PLATA AVANSULUI APIA PENTRU ACEST AN! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură Gorj informează că până la data de 29.10.2019, la nivelul județului Gorj, au fost autorizați la plata în avans, 12.505 fermieri, ceea ce reprezintă 70 % din numărul fermierilor care au depus cereri unice de plată în campania 2019.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

–4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat înJurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);–4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Cuantumurile per hectar pentru anul de cerere 2019:

Schema de plată unică pe suprafață – SAPS – 102,6082 (euro/ha)Schema de plată redistributivă: – 1-5 ha inclusiv – 5,0000 (euro/ha), – intre 5 – 30 ha inclusiv – 48,7127 (euro/ha)Schema de plată pentru practice agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) – 59,3201 (euro/ha)Schema de plată pentru tinerii fermieri – 31,2477 (euro/ha)Sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine – 17,7173 (euro/ha)

Măsurile de dezvoltare rurală, cu submăsurile aferente, aplicabile in județul Gorj, care fac obiectul plăților in avans sunt:

Măsura 10 - Plăţi pentru agromediu şi climă

- Pachet 1–Pajişti cu înaltă valoare naturală –142 euro/ha- Pachet 2–Practici agricole tradiţionale–var.2.1- 100 euro/ha- Pachet 2–Practici agricole tradiționale–var. 2.2– 21 euro/ha;- Pachet 3.2.1–Lucrări manuale pentru păsări-310 euro/ha- Pachetul 4 – Culturi verzi -128 euro/ha

Măsura 11 - Plăţi pentru agricultura ecologică

27

- submăsura 11.1- conversie la agricultura ecologică, terenuri arabile, inclusiv plante de nutret.- Plăţi pentru agricultura ecologică – submasura 11.1- conversie la agricultura ecologică–livezi-620 euro/ha- Plăţi pentru agricultura ecologică – submasura 11.1- conversie la agricultura ecologică – pajiști permanente aflate in conversie, localizate in UAT-ri neeligibile la M 10.—143 euro/ha- Plăţi pentru agricultura ecologică – submasura 11.1 pajisti permanente cu angajamente de agromediu si clima + M10 Pajisti cu inalta valoare naturala- 39 euro/ha;- submăsura 11.2. - Plăţi pentru agricultura ecologică – culturi agricole pe terenuri arabile, inclusiv plante de nutret—218 euro/ha;- Plăţi pentru agricultura ecologică – pajisti permanente certificate, in UAT-uri,neeligibile pe M10—129 euro/ha;

Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice:

Submăsura 13.1. Plăţi compensatorii pentru zona montană (ANC – ZM) - 97 euro/ha;13.2. Plăţi compensatorii pentru zone cu constrângeri specifice (ANC – SEMN ) - 75 euro/ha;.

Campania de plăți în avans se deruleaza în perioada 16 octombrie-30 noiembrie 2019, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, și ale Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 69/25.01.2019 privind stabilirea modalității de coordonare a implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii care se aplică în agricultură, la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

ULTIMA ORĂ de la APIA: CALENDARUL PLĂȚILOR pentru FERMIERI! agrointeligenta.ro1 noiembrie 2019

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și-a stabilit calendarul de plăți și primiri documente pentru fermieri. În perioada următoare cea mai importantă acțiune a funcționarilor APIA este autorizarea la plată a avansului pentru Campania 2019.

În paralel, angajații agenției de plăți primesc și înregistrează mai multe documente pentru viitoarele plăți către fermieri. Iată care este calendarul de acțiuni și termene în perioada următoare 10 noiembrie: termen propus pentru finalizarea etapei I, de clarificare a rezultatelor controlului prin teledetectie.

28

Fermierii sunt chemați la APIA pentru clarificări în actiunea de follow-up s-a realizat pe baza de grafic de programare, la sediile Centrelor locale, iar atunci când situatia o impune și prin deplasare la sediul unităților administrativ teritoriale de care fermierii aparțin; 15 noiembrie: expiră perioada de retenție de 6 luni pentru bovinele la care s-au solicitat subvenții la APIA.

După această dată se poate calcula efectivul eligibil la plată și cuantumul sprijinului cuplat în zootehnie pentru bovine lapte și carne. 30 noiembrie: termen de finalizare a campaniei de plată în avans a cererilor unice aferente campaniei 2019. Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a anunțat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că până marți 29 octombrie au fost plătiți deja în avans 584.118 de fermieri cărora li s-a transferat suma de 881,80 milioane de euro.

Reamintim că pentru anul 2019 au fost înregistrate un număr de de 846.619 cereri unice, pentru o suprafața declarată la plată de 9.711.211,43 hectare. Plata avansului pentru anul de cerere 2019 se va efectua în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019, conform Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, cu modificările și completările ulterioare. Plata finală ca diferență între cuantumul acordat în avans și cuantumul calculat pentru anul de cerere 2019 se va efectua între 2 decembrie 2019 – 31 martie 2020.

Fermierii primesc 70 la sută din schemele directe pe supafață și 85 la sută din plățile compensatorii. În plus, și crescătorii de ovine primesc 70 la sută din SPrijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) aceasta fiind singura schemă din zootehnie care primește bani în avans.

Daniel Botănoiu, despre creșterea subvențiilor: Vor fi creșteri, dar nu suficient de mari! Ramona Dascălu1 noiembrie 2019

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu a declarat săptămâna aceasta că în noua Politică Agricolă Română (PAC)

29

România se va lupta în special pentru convergența plăților astfel încât subvențiile primite de fermierii români să se apropie de sumele primite de celelalte țări din Uniunea Europeană. ”Sigur vor fi aceste creşteri, dar nu suficient de mari. Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere şi partea de cercetare-inovare, pentru că nu poţi să ai progres şi rezultate extraordinare dacă nu ai tehnologie cu ceea ce se întâmplă astăzi: schimbări climatice, boli, dăunători, diversificare în piaţă, etc”, a declarat Daniel Botănoiu astăzi în cadrul conferinţei ” ZF Agribusiness’19: Cum poate agricultura să devină motorul principal al economiei?”.

De asemenea, Daniel Botănoiu a mai spus că România nu va accepta sub nicio formă plafonarea plăților directe întrucât acest lucru va duce la divizarea fermelor. “România nu poate să accepte această plafonare pentru că sunt câteva specificităţi ale agriculturii româneşti. Vă dau un exemplu: dacă mâine apare această decizie, auzim că e vorba de până la 100.000 – 150.000 de euro (plafonarea subvenţiei pe fermă n.r.), nu are importanţă suma, dar peste care penalităţile sunt de 100%, apar automat acele provocări, acele mişcări în cadrul sectorului agricol.

O să vedeţi divizarea fermelor, deşi suntem şi astăzi în situaţia în care nu cunoşti foarte bine proprietarul. Ştim foarte bine câţi proprietari are România şi cât aleargă fermierul pentru a-i găsi şi pentru încheierea unui contract de arendă. Tendinţe de divizare există, pentru că valorificarea terenului există, pentru că mişcarea pieţei funciare există”, a explicat Botănoiu, potrivit Agerpres. El a precizat că plafonarea subvenţiilor agricole va afecta şi componenta legată de investiţii în ferme.

“Vă dau un exemplu. Am avut un proiect, în situaţia în care eu constat că voi primi plafonat aceste sume din subvenţii, am tendinţa de a diminua suprafaţa astfel încât să pot să accesez aceste plăţi directe. Cui rămâne acea investiţie pe care ştim că trebuie să o ducem pe o anumită perioadă de timp, şi nu numai, pentru că interesul nu este numai de a o menţine pe o perioadă de timp ci şi pentru a o integra într-un sistem complex, care permite să transformăm materiile prime, să le adăugăm plus valoare şi să le aducem fix în farfuria consumatorului român şi după aceea la export. De aceea cred că este important să ne poziţionăm corect din punct de vedere al plafonărilor”, a mai spus oficialul MADR.

PLAFONAREA SUBVENȚIILOR APIA VA RUPE FERMELE MARI din ROMÂNIA! Agroinfo  03 noiembrie 2019 - FĂRĂMIȚAREA EXPLOATAȚIILOR! Plafonarea subvențiilor din agricultură la suma de 100.000 de euro pe fermă și pe beneficiar duce la divizarea marilor ferme din România, cu scopul de a nu pierde banii de

30

subvenții, a declarat Daniel Botănoiu, secretar de stat Ministerul Agriculturii.

Propunerea Comisiei Europene, pentru noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2021-2027, este ca statele membre să reducă cuantumul plăților directe care urmează a fi acordate unui fermier atunci când acest cuantum depășește un prag stabilit de fiecare țară, care nu poate fi mai mic de 100 000 EUR.

Au fost făcute și calcule de reprezentanții României la Bruxelles și fermierii mari și medii ar pierde anual, prin plafonare, 445 milioane de euro.

România își menține poziția. Suntem împotriva plafonării obligatorii pentru că avem trei considerente la care trebuie să ne uităm cu foarte, foarte mare atenție. Nu că nu înțelegem ceea ce trebuie să se întâmple la nivel european, ci pentru faptul că ne este imposibil astăzi, fără o perioadă de tranziție, să ajungem la acele rezultate. Astăzi nu este foarte clar ce facem cu investițiile în perioada următoare, care sunt țintele, care sunt obiectivele. Și în momentul în care apare o astfel de abordare, un astfel de mecanism de a plafona, imaginați-vă că toți cei care au reușit să facă 1500, 2000, 5000, 4000 hectare cât au în arendă, au tendința de a diviza pentru că este firesc. Nu cred că există cineva care nu vrea să ia subvenții sau care nu vrea să primească ceva suplimentar. Motiv pentru care o să apară această translație de la proprietățile pe care le știm astăzi către alte societăți, alte societăți care înseamnă alte contracte, care înseamnă să închei cu proprietarii de teren contracte și să-i cauți în toată lumea, știți bine că nu au ieșit din indiviziune marea majoritate a proprietarilor de teren.

De asemenea, trebuie să poți să înregistrezi aceste documente, trebuie să faci ca cele două agenții (APIA și AFIR n.r.) să funcționeze, să știe că mai e societatea X,Y. Pentru că există astăzi o ordine creată, imaginați-vă ce ar însemna după ce acest instrument (plafonarea n.r.) este pus în practică. Motiv pentru care noi insistăm ca plafonarea să fie voluntară, fiecare stat să aplice în funcție de necesitățile pe care le are, a spus Daniel Botănoiu, secretar de stat Ministerul Agriculturii, la evenimentul organizat de MADR la INDAGRA.

Funcționarul MADR a adăugat că România este alături de alte 15 state membre UE care insistă pentru mărirea bugetului pentru agricultură sau, măcar, pentru menținerea la același nivel în următorul exercițiu financiar 2021-2027.

O scădere la 27% din ceea ce înseamnă bugetul european destinat agriculturii, cred că nu ne permitem în perioada asta să mergem în același

31

ritm pe care l-am avut în trecut, cu investițiile sau cu profitabilitatea în exploatațiile care au funcționat cu rezultate extraordinare în piață, a mai spus acesta.

AVANS APIA! SITUAȚIA OFICIALĂ LA NIVEL NAȚIONAL: 75% DINTRE FERMIERI, AUTORIZAȚI LA PLATĂ! agrointeligenta.ro3 noiembrie 2019 6:28

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat până în prezent pentru plata avansului pe suprafaţă 630.425 de fermieri, cu suma 985 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 75% din numărul total de fermieri, a declarat, vineri, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea.

”Începând cu 16 octombrie, APIA a demarat şi în acest an campania de autorizare a plăţii în avans pentru fermierii care au depus cereri de plată în anul 2019, în perioada 15 martie -15 mai. Ca şi în anul 2018, prin eforturile Ministerului Agriculturii, şi în 2019 am primit o derogare de la Comisia Europeană pentru a plăti în avans 70% din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), respectiv 85% din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală. (…) P

ot să vă spun că până în momentul de faţă APIA a reuşit să autorizare 630.425 de fermieri, dintr-un număr total de 844.000, respectiv circa 75% au fost autorizaţi la plată în primele două săptămâni, cu suma de 985 de milioane de euro”, a precizat, la târgul Indagra, Adrian Pintea. El a subliniat că pentru măsurile din FEADR cofinanţate de la bugetul naţional suma este de 231 de milioane de euro.

Potrivit Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire – 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri – 31,2477 euro/ha. Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

32

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019 APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate. Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro.

Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018. Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 846.600 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194.695,83 hectare. Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.

APIA: CRESCĂTORII DE ANIMALE, LA PLATĂ DE ASTĂZI!

agrointeligenta.ro3 1 octombrie 2019

O nouă plată pentru crescătorii de animale este anunțată de APIA! Agenția de Plăți anunță că prin Centrele Județene efectuează plățile aferente ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, pentru cererile depuse în luna septembrie 2019, aferente serviciilor prestate în luna august a anului 2019.

Suma totală autorizată la plată este de 1.543.313,06 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 28 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu

33

modificările şi completările ulterioare.

APIA, noutati despre subventia la animaleNoiembrie 1, 2019Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), prin Centrele Judetene, aduce la cunostinta opiniei publice ca efectueaza platile aferente ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, pentru cererile depuse in luna septembrie 2019, aferente serviciilor prestate in luna august a anului 2019.

Suma totala autorizata la plata este de 1.543.313,06 lei si se acorda de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pentru un numar de 28 de solicitanti care au accesat aceasta forma de ajutor de stat in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor, cu modificarile si completarile ulterioare.

ANCHETĂ: SUBVENȚIILE AGRICOLE ÎMBOGĂȚESC POLITICIENII ȘI FINANȚEAZĂ CORUPȚIA! Agroinfo  04 noiembrie 2019 - INVESTIGAȚII NEW YORK TIMES1 ÎN FOSTE ȚĂRI COMUNISTE. Uniunea Europeană cheltuiește 65 de miliarde de dolari pe an subvenționând agricultura. Dar o parte din acești bani încurajează oamenii puternici, îmbogățește politicienii și finanțează relațiile corupte, scrie cotidianul american New York Times, în ediția electronică de duminică, 3 noiembrie 2019.

La investigația jurnalistică publicată de unul dintre cele mai cunoscute ziare americane, New York Times, au lucrat jurnaliști din Ungaria, Bulgaria, Slovacia și Cehia. Ancheta jurnalistică, întreprinsă în nouă țări din Europa, este axată pe ce se întâmplă cu subvențiile din agricultură în fostele țări comuniste din Europa. New York Times susține că-n țările din estul

1, https://www.nytimes.com/2019/11/03/world/europe/eu-farm-subsidy-hungary.html?

searchResultPosition=1 The Money Farmers: How Oligarchs and Populists Milk the E.U. for Millions, (GB)

34

Europei grosul subvențiilor europene ajunge în mâna unui grup restrâns de companii din agricultură, a unor latifundiari, oligarhi, baroni funciari, și contribuie la cumpărarea de influență în politică și la finanțarea corupției.

În timpul comunismului, țăranii munceau pe câmpurile care se întind pe kilometri în jurul acestui oraș la vest de Budapesta, culegând grâu și porumb pentru un guvern care le furase pământul. Astăzi, copiii lor trudesc pentru noii stăpâni, un grup de oligarhi și patroni politici care au anexat țara prin acorduri opace cu guvernul maghiar. Aceștia au creat o răsucire modernă asupra unui sistem feudal, oferind locuri de muncă și ajutor celor care-i respectă și pedepsind răzvrătiții.  

După cum se dovedește, acești baroni funciari sunt finanțați și încurajați de Uniunea Europeană.

În fiecare an, blocul europen al celor 28 de țări plătește 65 de miliarde de dolari sub formă de subvenții agricole destinate să sprijine fermierii de pe continent și să mențină în viață comunitățile rurale. Dar în toată Ungaria și o mare parte din Europa Centrală și de Est, cea mai mare parte din subvențiile agricole se îndreaptă către cei puțini și puternici, scrie NY Times.

Jurnaliștii care semnează investigația NY Times dau exemple din Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria. Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, și-ar fi îmbogățit rudele din subvenții agricole, iar premierul Cehiei ar fi încasat anul trecut 42 de milioane de dolari din subvențiile generoase de la Uniunea Europeană. În plus, s-a constatat că 80% din banii de subvenții agricole sunt pentru cei mai mari 20% latifundiari ai Europei, doar mărunțișul ajungînd la fermierii mici și medii.

Primul ministru al Republicii Cehe a strâns zeci de milioane de dolari din subvenții doar anul trecut. Subvențiile au subscris terenuri în stil mafiot în Slovacia și Bulgaria.

Programul agricol al Europei, un sistem care a contribuit la formarea Uniunii Europene, este acum exploatat de aceleași forțe antidemocratice care amenință blocul din interior. Acest lucru se datorează faptului că guvernele din Europa Centrală și de Est, conduse de mai mulți populisti, au

35

o largă latitudine în ceea ce privește modul în care subvențiile, finanțate de contribuabilii din toată Europa, sunt distribuite - chiar dacă întregul sistem este învăluit în secret.

Investigația New York Times, desfășurată în nouă țări pentru cea mai mare parte a anului 2019, a descoperit un sistem de subvenții care este în mod deliberat opac, subminează în mare măsură obiectivele de mediu ale Uniunii Europene și este afectat de corupție.

Mecanismele europene de la Bruxelles permit această corupție cu caracter dur, deoarece confruntarea cu aceasta ar însemna schimbarea unui program care ajută la menținerea uniunii.

Liderii europeni nu sunt de acord cu multe lucruri, dar toți mizează pe subvenții generoase și pe largă discreție în cheltuirea lor.

Renunțarea la acest sistem în statele membre mai noi ar perturba averile politice și economice de pe continent. Acesta este motivul pentru care, odată cu extinderea proiectului de reînnoire a fermelor în acest an, Bruxelles-ul nu se concentrează asupra eliminării corupției sau a înăspririi controalelor. În schimb, europarlamentarii încearcă să ofere conducătorilor naționali mai multă autoritate cu privire la modul în care cheltuiesc bani - peste obiecțiile auditorilor interni.

Programul din agricultură  este cel mai mare element din bugetul central al Uniunii Europene, reprezentând 40% din cheltuieli. Este unul dintre cele mai mari programe de subvenții din lume.

Cu toate acestea, unii europarlamentari de la Bruxelles care scriu și votează politica agricolă recunosc că adesea habar nu au unde se duc banii.

În județul Fejer este reședința prim-ministrului populist din Ungaria, Viktor Orban. Extrema dreaptă a Europei și critic dur pentru Bruxelles și elitele europene, domnul Orban este fericit să accepte banii Uniunii Europene. Ancheta Times a constatat că folosește subvențiile europene ca un sistem de patronaj cu care își îmbogățește prietenii și familia, își protejează interesele politice și îi pedepsește pe rivalii săi. (...)

O companie formată de premierul ceh, Andrej Babis, a încasat anul trecut cel puțin 42 de milioane de dolari în subvenții.

Chiar dacă Uniunea Europeană susține programul de subvenții ca o rețea esențială de siguranță pentru fermierii muncitori, studiile au arătat în mod repetat că 80 la sută din bani se adresează celor mai mari 20% dintre beneficiari. Iar unii dintre cei de la vârf au folosit acești bani pentru a acumula puterea politică.

36

În Bulgaria, subvențiile au devenit bunăstare pentru elita agricolă. Academia Bulgară de Știință a descoperit că 75 la sută din principalul tip de subvenție agricolă europeană din țară ajunge în mâinile a aproximativ 100 de entități.

În această primăvară, autoritățile au efectuat controale în toată țara, care expuneau legături corupte între oficialii guvernamentali și oamenii de afaceri agricoli. Unul dintre cei mai mari producători de făină din țară a fost acuzat de fraudă în legătură cu subvențiile și este trimis în judecată. (...)

În Slovacia, procurorul șef a recunoscut existența unei „mafii agricole”. Micii fermieri au raportat că au fost bătuți și extorcați pentru terenuri valoroase pentru care primesc subvenții. Un jurnalist, Jan Kuciak, a fost ucis anul trecut în timp ce investiga mafioți italieni care s-au infiltrat în industria fermelor, au profitat de subvenții și au construit relații cu politicieni puternici.

Oficialii Uniunii Europene au respins un raport din 2015 care a recomandat înăsprirea normelor de subvenționare a fermelor ca o protecție împotriva acaparării de pământ din Europa Centrală și de Est. Parlamentul European a respins un proiect de lege care ar fi interzis politicienilor să beneficieze de subvențiile pe care le administrează. Iar oficialii de top au respins sugestiile de fraudă.

„Avem un sistem aproape etanș”, a declarat Rudolf Mögele, unul dintre cei mai cunoscuți oficiali pentru agricultură din Europa, într-un interviu la începutul acestui an.

Necunoscut este că, în timp ce auditul poate descoperi cazuri de fraudă totală, eliminarea corupției în sine și legalizarea este mult mai dificilă. Uniunea Europeană intervine rareori în treburile naționale, acordând mână liberă liderilor aleși.

Într-un moment care a simbolizat triumful occidental în Războiul Rece, Uniunea Europeană a absorbit oficial o mare parte din coșul de pâine din Europa Centrală și de Est la 1 mai 2004. Ungaria, Republica Cehă, Polonia și Slovacia - toți foștii sateliți sovietici - au fost printre 10 națiuni care s-au alăturat blocului european în acea zi (România și Bulgaria s-au alăturat trei ani mai târziu).

În Bulgaria, de exemplu, brokerii de teren au cerut legi care să le permită să anexeze eficient fermele mici, dezvăluie NY Times.

Jurnaliștii NY Times dau exemple din țările foste comuniste de fermieri mari, adevărați latifundiari, în mâinile cărora ajung anual zeci de milioane de dolari subvenții agricole. În România, se știe deja, există ferme uriașe

37

care absorb, în fiecare an, câteva zeci de milioane de euro subvenții europene pentru agricultură.

Anchetă: O mare parte din subvențiile agricole ajunge pe mâna oligarhilor și populiștilor Ramona Dascălu 4 noiembrie 2019

Subvențiile agricole oferite de Uniunea Europeană țărilor membre nu ajung acolo unde trebuie, cel puțin asta dezvăluie o anchetă realizată de cotidianul american New York Times în decursul acestui an.

Menite să vină în ajutorul fermierilor și să-i ajute pe aceștia să facă noi investiții, subvențiile agricole ajung de multe ori la cei mai puternici oameni din Europa, care cu siguranță s-ar putea descurca și fără acestea.

Ancheta desfășurată la nivelol a 9 țări din Uniunea Europeană a scos la iveală un sistem de subvenții afectat de corupție și auto-tranzacţionare. În fiecare an, blocul format din 28 de țări plătește 65 de miliarde de dolari sub formă de subvenții agricole destinate să sprijine fermierii de pe continent și să mențină în viață comunitățile rurale. Dar în toată Ungaria și în o mare parte din Europa Centrală și de Est, aceste subvenții se îndreaptă către cei puternici.

Un astfel de exemplu este prim-ministrul Cehiei, care doar anul trecut a strâns zeci de milioane de dolari din subvenții. Programul agricol al Europei, un sistem care a contribuit la formarea Uniunii Europene, este acum exploatat de aceleași forțe antidemocratice care amenință blocul din interior. Acest lucru se datorează faptului că guvernele din Europa Centrală și de Est, conduse de mai mulți populisti, au o largă influență în ceea ce privește modul în care subvențiile, finanțate de contribuabilii din toată Europa, sunt distribuite, scrie hotnews.ro. Programul este cel mai important punct din bugetul central al Uniunii Europene, reprezentând 40% din cheltuieli. Este unul dintre cele mai mari programe de subvenții din lume. Cu toate acestea, unii parlamentari de la Bruxelles care scriu și votează politica agricolă recunosc că adesea habar nu au unde se duc banii.

În Ungaria, o mare parte din banii Uniunii Europene ajung în județul Fejer, care este locul premierului populist al Ungariei, Victor Orban. Ancheta Times a constatat că acesta folosește subvențiile europene ca pe un sistem de patronaj prin care își îmbogățește prietenii și familia, îşi protejează interesele politice și îşi pedepsește rivalii. Guvernul lui Viktor Orban a scos la licitație mii de hectare de pământ care au ajuns din proprietatea statului la membrii familiei sale și la apropiați, inclusiv la un prieten din copilărie care a devenit unul dintre cei mai bogați bărbați din țară, potrivit Times. Cei care controlează terenul, la rândul lor, se califică pentru milioane de subvenții din partea Uniunii Europene. “Este un sistem absolut corupt”, a spus Jozsef Angyan, care a fost cândva subsecretarul pentru Dezvoltare Rurală al Guvernului condus de Viktor Orban. Chiar dacă Uniunea Europeană susține programul de subvenții ca rețea esențială

38

de siguranță pentru fermierii muncitori, studiile au arătat în mod repetat că 80 la sută din bani se adresează celor mai mari 20% dintre beneficiari. Iar unii dintre cei de la vârf au folosit acești bani pentru a acumula puterea politică.

În Republica Cehă, cel mai mare beneficiar al subvenției este Andrej Babis, cel care ocupă funcția de prim ministru. Analiza Times a constatat că companiile sale din Cehia au strâns cel puțin 42 de milioane de dolari în subvenții agricole, anul trecut. Domnul Babis, care a negat orice infracțiune, este subiectul a două audituri privind conflictul de interese în acest an. În ultimii ani, guvernul ceh a adoptat reguli care facilitează marile companii să primească mai multe subvenții. În Bulgaria, subvențiile au devenit bunăstare pentru elita agricolă.

Academia de Științe din Bulgaria a constatat că 75 la sută din principalele tipuri de subvenții agricole europene în țară se termină în mâinile a aproximativ 100 de entități. În această primăvară, autoritățile au efectuat raiduri în toată țara, care au expus legături corupte între oficialii guvernamentali și oamenii de afaceri agricoli.

În Slovacia, procurorul superior a recunoscut existența unei “mafii agricole”. Micii fermieri au relatat că au fost bătuți și escrocați pentru terenuri valoroase pentru subvențiile pe care le primesc. Jurnalistul Jan Kuciak a fost ucis anul trecut în timp ce investiga mafioţi italieni care s-au infiltrat în agricultură, a profitat de subvenții și a construit relații cu politicieni puternici.

ȘEF APIA: UN MILIARD DE EURO PLĂTIT FERMIERILOR ÎN DOUĂ SĂPTĂMÂNI! Agroinfo: 01 noiembrie 2019 -

ULTIMELE DATE DE LA PLATA AVANSULUI APIA. 75% din fermierii care au cerut subvenții pentru anul 2019 au fost autorizați la plata avansului APIA! Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a prezentat astăzi, 1 noiembrie 2019, într-o conferință organizată în cadrul INDAGRA de Ministerul Agriculturii, ultimele cifre la plata avansului la subvențiile aferente anului de cerere 2019.

Așa cum am obișnuit deja fermierii noștri, începând cu data de 16 octombrie, APIA a demarat și în anul acesta campania de autorizate a plății în avans pentru fermierii care au depus cererea de plată în anul 2019, în perioada 1 martie - 15 mai, iar un lucru deosebit, ca și în anul 2018, prin eforturile Ministerului Agriculturii, și în anul 2019, am primit derogare de la Comisia Europeană pentru a plăti un avans, 70% din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă din care sunt achitate plățile directe n.r.), respectiv 85% din FEADR (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din care sunt achitate plăți compensatorii n.r.). (...)

39

Cu bucurie pot să vă spun, și mulțumesc tuturor colegilor de la APIA, de la centrele locale, județene și, bineînțeles, colegilor din Aparatul Central, să anunț că până-n momentul de față, APIA a reușit să autorizeze 630.425 de fermieri dintr-un număr total de 844.000, în jur la 75% din fermieri au fost autorizați la plată în primele două săptămâni, cu suma de 985 de milioane de euro. Suma autorizată la plata avansului pentru măsurile din FEADR și cofinanțate de la bugetul național este 231 de milioane de euro, a declarat vineri șeful APIA.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

–4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat înJurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);–4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Cuantumurile per hectar pentru anul de cerere 2019:

Schema de plată unică pe suprafață – SAPS – 102,6082 (euro/ha)Schema de plată redistributivă: – 1-5 ha inclusiv – 5,0000 (euro/ha), – intre 5 – 30 ha inclusiv – 48,7127 (euro/ha)Schema de plată pentru practice agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) – 59,3201 (euro/ha)Schema de plată pentru tinerii fermieri – 31,2477 (euro/ha)Sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine – 17,7173 (euro/ha)

ȘEFUL APIA: APIA A AUTORIZAT LA PLATĂ 2,846 MILIARDE DE EURO! Agroinfo: 03 noiembrie 2019 - PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Suma care a ajuns în conturile fermierilor români, reprezentînd subvenții, este de 2,846 miliarde de euro, a declarat directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea.

APIA a autorizat la plată, în perioada 16 octombrie 2018 - 15 octombrie 2019, suma de 2,846 de miliarde de euro, din care în Campania 2018 ca și plăți directe, 2,6 miliarde de euro reprezentînd FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă n.r.), FEADR (Fondul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală n.r.) și bugetul național și, de asemenea, măsurile de piață, comerț

40

exterior, promovarea produselor agricole și ajutoare de stat, în valoare de 209 milioane de euro, a spus șeful APIA, în cadrul unei conferințe organizată de Ministerul Agriculturii la INDAGRA 2019.  

De asemenea, directorul general APIA a mai spus  că alocarea financiară pentru acest exercițiu financiar, 2014-2020, pentru plățile compensatorii acordate fermierilor români pe angajamentele făcute pentru măsurile de dezvoltare rurală este de 3,59 de miliarde de euro.

Începînd cu 2014 și până acum, de exemplu, la Măsura 10 agro-mediu și climă care are ca scop încurajarea fermierilor să adopte practici agricole care să asigure menținerea valorii de mediu a zonelor rurale și să mențină habitatele specifice ale terenurilor agricole importante pentru speciile sălbatice și să păstreze peisajele tradiționale, ca și alocare financiară pentru această măsură am avut 1,069 miliarde de euro, iar ca sumă autorizată avem 460 de milioane de euro.

Pentru Măsura 11 agricultură ecologică, ca și alocare financiară am avut 235 de milioane de euro, iar suma autorizată 134 de milioane de euro.

Pentru Măsura 13 plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice, alocarea financiară 1,3 miliarde de euro, iar suma autorizată 1,13 miliarde de euro.

Pentru Măsura 14 plăți pentru bunăstarea animalelor, pentru cele două specii, porcine și păsări, alocarea financiară este 767 de milioane de euro, iar suma autorizată până-n prezent 521 milioane de euro.

Cele două măsuri noi, să le spun așa, Măsura 8 investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și îmbunătățirea viabilității pădurilor, scheme de ajutor de stat, sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite, sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat se acordă deținătorilor de teren agricol în baza unui angajament pentru o perioadă de 12 ani și vizează crearea de trupuri de pădure și, de asemenea, perdele forestiere de protecție. Sprijinul financiar se acordă ca valoare fixă reprezentată de costurile standard pe hectar, pentru împădurire și compensarea pierderilor de venit, alocarea financiară pentru acest exercițiu este de 126 de milioane de euro, iar ca și număr de cereri care au fost depuse, primite la APIA, avem 21 de cereri.

Măsura 15 servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, schema de ajutor de stat care se acordă anual ca sumă fixă pe hectar în baza unui angajament pentru o perioadă de 5 ani. Această măsură vizează compensarea pierderilor de venit și a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a dezvoltării unuia sau a celor două pachete a schemei

41

de ajutor de stat, pachetul 1 asigurarea de zone de liniște, unde beneficiarul poate primi 38 de euro pe hectar pe an și pachetul 2, utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, unde se acordă 137 de euro pe hectar pe an. Ca alocare financiară avem 70 de milioane de euro, iar pentru această măsură au fost depuse un număr de 305 cereri, a prezentat Pintea situația plăților pentru fermieri.

Șeful APIA a mai declarat că prin comparație cu Campania 2018 în Campania de cereri pentru subvențiile din agricultură din acest an s-a observat o diminuare a numărului de fermieri și, mai ales, a celor cu vârste peste 70 de ani și o creștere ușoară a numărului de tineri fermieri și a suprafețelor agricole solicitate la plată.

Lucru îmbucurător pentru noi este că în fiecare an se constată o scădere a numărului de fermieri, dar, în același timp și creșterea suprafeței pentru care se solicită sprijin financiar, iar în ceea ce privește vârsta se observă o ușoară creștere a tinerilor fermieri, așa cum este și firesc și, fiziologic vorbind, scăderea beneficiarilor noștri de peste 70 de ani., a adăugat Adrian Pintea.

APIA: cum poate fi accesat programul pentru dezvoltarea zonelor impadurite Noiembrie 4, 2019

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat se acorda detinatorilor de terenuri agricole, in baza unui angajament pentru o perioada de 12 ani si vizeaza crearea de trupuri de padure si perdele forestiere de protectie.

Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de 100% din totalul costurilor eligibile. Suprafetele terenurilor propuse spre impadurire trebuie sa fie de cel putin 1 ha pentru trupurile de padure si de cel putin 0,5 ha pentru perdelele forestiere.

42

Terenurile din categoria pajistilor naturale permanente (cu exceptia celor afectate, conform proiectului tehnic de impadurire, de fenomene de degradare a solului), precum si terenurile agricole pentru care exista angajamente in derulare pentru agro-mediu si clima (Masura 10) si agricultura ecologica (Masura 11), nu sunt eligibile pentru sprijin.

Pasi de parcurs pentru accesarea schemei de ajutor de stat

1. Etape premergatoare depunerii cererii de sprijin: Identificarea, cu sprijinul APIA, a suprafetelor care urmeaza a fi

impadurite; Elaborarea proiectului tehnic de impadurire de catre persoane fizice

sau persoane juridice despecialitate atestate (costurile aferente acestor servicii se vor plati la prima cerere de plata);

Obtinerea avizului Garzii Forestiere pentru proiectul tehnic de impadurire.

Etape aferente depunerii cererii de sprijin, selectarii beneficiarilor si semnarii angajamentelor

Depunerea cererii de sprijin la centrele judetene APIA; Evaluarea cererii de sprijin de catre expertii APIA; Selectia beneficiarilor in functie de punctajul acordat (in cazul in care

valoarea proiectelor depuse depaseste alocarea financiara a sesiunii); Semnarea angajamentelor de catre beneficiarii selectati.

Etape aferente implementarii angajamentului

Demararea lucrarilor de impadurire (numai dupa semnarea angajamentului);

Depunerea anuala a cererilor de plata pentru solicitarea sprijinului; Verificarea administrativa si pe teren de catre APIA/Garda forestiera

a lucrarilor efectuate si a respectarii conditiilor prevazute in angajament,

Plata catre beneficiar a sprijinului.In sprijinul potentialilor beneficiari, APIA a dezvoltat o aplicatie electronica pentru depunerea online a cererii de sprijin. Aceasta poate fi accesata din pagina principala a site-ului APIA www.apia.org.ro si este insotita de instructiuni de utilizare.

Informatiile detaliate pentru accesarea schemei de ajutor de stat pot fi consultate la centrele judetene/locale ale APIA, respectiv in Ghidul solicitantului si documentele de implementare publicate pe site-ul APIA.

43

Sesiunea 4 de depunere a cererilor de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat se estimeaza a se desfasura in perioada 16 septembrie – 13 decembrie 2019, alocarea financiara fiind de 15.000.000 euro.

FERMIERII care PRIMESC BANI ÎN PLUS PE HECTAR LA PLATA AVANSULUI APIA! agrointeligenta.ro4 noiembrie 2019 13:09

Bani în plus la avansul subvențiilor. Fermierii care au depus cererea unică pentru acest primesc în conturile sume consistente în completarea schemelor directe pe suprafață dacă au bifat în dosarul pentru subvenții și măsurile compesatorii și au încheiat angajamente cu agenția de plăți.

Într-un buletin informativ emis de APIA Gorj se arată care sunt măsurile de dezvoltare rurală, cu submăsurile aferente, care fac obiectul plăților în avans.

Atenție! Aceste măsuri pot fi diferite de la un județ la altul în funcție de specificul zonei respective. De precizat că din cuantumurile afișate fermierii primesc în conturi 85 la sută din suma pe hectar. Banii ajung în conturile fermierilor în lei la cursul de 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală). Iată ce sume sunt autorizate la plată:

Măsura 10 – Plăţi pentru agromediu şi climă – Pachet 1–Pajişti cu înaltă valoare naturală –142 euro/ha – Pachet 2–Practici agricole tradiţi.–var.2.1- 100 euro/ha – Pachet 2–Practici agricole tradiţ.–var. 2.2– 21 euro/ha; – Pachet 3.2.1–Lucrari manuale pentru pasari-310 euro/ha – Pachetul 4 – Culturi verzi -128 euro/ha

Măsura 11 – Plăţi pentru agricultura ecologică – submasura 11.1- conversie la agricultura ecologică, terenuri arabile, inclusiv plante de nutret.

– Plăţi pentru agricultura ecologică – submasura 11.1- conversie la agricultura ecologică–livezi-620 euro/ha – Plăţi pentru agricultura ecologică – submasura 11.1- conversie la agricultura ecologică – pajisti permanente aflate in conversie, localizate in UAT-ri neeligibile la M 10.—143 euro/ha

– Plăţi pentru agricultura ecologică – submasura 11.1 pajisti permanente cu angajamente de agromediu si clima + M10 Pajisti cu inalta valoare naturala- 39 euro/ha; – submăsura 11.2.

– Plăţi pentru agricultura ecologică – culturi agricole pe terenuri arabile, inclusiv plante de nutret—218 euro/ha;

44

– Plăţi pentru agricultura ecologică – pajisti permanente certificate, in UAT-uri,neeligibile pe M10—129 euro/ha; Măsura 13

– Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice: Submasura 13.1. Plăţi compensatorii pentru zona montana (ANC – ZM) – 97 euro/ha; 13.2.

Plăţi compensatorii pentru zone cu constrângeri specifice (ANC – SEMN ) – 75 euro/ha. Pe lângă aceste scheme fermierii primesc și 70 la sută din măsurile ”de bază”.

Potrivit Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire – 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri – 31,2477 euro/ha.

Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal. Reamintim că campania de plăți în avans se deruleaza în perioada 16 octombrie-30 noiembrie 2019, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, și ale Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 69/25.01.2019 privind stabilirea modalității de coordonare a implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii care se aplică în agricultură, la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

AFIR si FINANTARI

Patru afaceri agricole pe care le poti incepe cu fonduri europene Noiembrie 1, 2019

Fondurile europene reprezinta cea mai accesibila cale de a ne deschide o afacere in domeniul agricol. Chiar daca procesul de accesare a fondurilor europene este unul complicat, fermierii pot cere oricand ajutorul unei entitati specializate, care se va ocupa atat de dosarul de finantare cat si de implementarea proiectului. Totusi, chiar daca am reusi

45

sa indeplinim toate conditiile pentru accesarea fondurilor europene si sa implementam proiectul, aceste lucruri nu sunt suficiente pentru a avea o afacere de succes. Pentru a ne asigura ca vom avea o afacere agricola profitabila pe termen lung, pe care o vom putea extinde odata cu trecerea anilor, va trebui sa alegem un domeniu pe masura. Iata patru idei de afaceri agricole profitabile pe care le poti demara cu fonduri europene:

1) Cultura de lavanda In momentul de fata, lavanda este una din cele mai profitabile culturii, datorita cererii foarte mare pentru uleiuri esentiale dar si pentru pretul ridicat al acestora. La nivelul tarii noastre, nu foarte multe persoane detin o exploatatie de lavanda, iar acest lucru o face o cultura de nisa.

Pentru inceperea unei astfel de culturi cu fonduri europene, putem accesa Submasura 4.1 „Investitii in exploatatii agricole”, prin care putem obtine un sprijin nerambursabil in valoare de 50% din investitia totala. Acest site ne pune la dispozitie un ghid complet de accesare fonduri europene, dar si mai multe idei de afaceri la tara pe care le-ai putea demara.

2) Cultura de sofran Sofranul este cel mai scump condiment din lume, iar preturile pentru aceasta mirodenie pleaca de la 8.000 de euro, ajungand chiar si la 13.000 de euro pe kilogram. O astfel de afacere nu necesita pregatire de specialitate si poate fi realizata de orice fermier care detine un teren agricol.

Si pentru aceasta afacere putem solicita finantare prin Submasura 4.1 „Investitii in exploatatii agricole”, iar pentru o suprafata de 500 metri patrati, aportul nostru financiar va fi de circa 10.000 de euro.

3) Cultura de mur Murul este o cultura ideala pentru fermierii care nu detin o suprafata foarte mare de teren. Acestea sunt printre cele mai cautate fructe de padure, iar pretul unui kilogram de mure ajunge chiar si la 20 de lei.

In cazul in care ne dorim sa dezvoltam o astfel de cultura prin fonduri europene, putem opta pentru finantarea oferita prin Submasura 4.1 „Investitii in exploatatii agricole” sau Submasura 4.2 „Procesare produse agricole”, in cazul in care dorim sa dezvoltam atat o cultura cat si o unitate de procesare a murelor.

4) Livada de cires Chiar daca nu ne va aduce un profit pe termen scurt, o livada de cires reprezinta o idee de afacere extrem de profitabila si foarte usor de administrat. In mod normal, infiintarea unei livezi de ciresi pe o suprafata de 1 hectar poate costa pana la 20.000 de euro, insa si pentru aceasta cultura se pot accesa fonduri europene.

46

Prin

Submasura 4.1 „Investitii in exploatatii pomicole”,  putem accesa un sprijin nerambursabil in valoare maxima de 100.000 de euro, iar daca dorim sa infiintam si o unitate de procesare a cireselor, ne putem orienta spre

Submasura 4.2 „Investitii pentru procesarea/marketingul produselor agricole”, prin care putem obtine pana la 2,5 milioane de euro (pentru investitii care conduc la un lant alimentar organizat).

AFIR: fonduri europene pentru grupurile de producatori Noiembrie 1, 2019Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale finanteaza, prin intermediul mai multor submasuri din cadrul Programului National de Dezvoltare 2014 – 2020 (PNDR 2020), formele asociative dintre fermieri si procesatori, respectiv cooperativele si grupurile de producatori.Pana in prezent, AFIR a incheiat 32 de contracte de finantare in valoare de 22,7 milioane de euro cu beneficiarii acestor forme asociative. Dintre acestea, 22 contracte de finantare, in valoare de 19,3 milioane de euro, au fost semnate cu membrii cooperativelor. Valoarea totala a platilor efectuate pentru fermierii asociati este de 7,5 milioane de euro, pana la aceasta data.

„Am sustinut inca de la inceput importanta deosebita pe care o are asocierea in sectorul agricol de la noi din tara. Desi fermierii romani sunt inca reticenti fata de aceste forme de organizare, am constatat ca interesul a crescut in perioada recenta, dovada ca fermierii nostri au inteles faptul ca daca se asociaza si obtin fonduri nerambursabile se dezvolta mai mult, pot sa-si puna impreuna productia, sa o comercializeze si sa aiba o putere sporita de negociere pe piata libera. Prin PNDR 2020, am sustinut concret fermierii care se asociaza, acestia beneficiind de punctaj suplimentar si de cresterea intensitatii sprijinului financiar cu 20%. Astfel, puteau ajunge si la 90% finantare nerambursabila, daca erau indeplinite conditiile prevazute de Ghidul solicitantului.”, a mentionat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Cele mai multe proiecte depuse de formele asociative au fost contractate la nivelul Centrului Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 5 Vest Timisoara, respectiv 8 proiecte in valoare de 7,6 milioane de euro, dar si la nivelul Centrului Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 1 Nord-Est Iasi, unde sunt contractate 7 cereri de finantare in valoare de aproximativ 4 milioane de euro.

47

Alte 6 investitii colective cu o valoare de peste 3,6 milioane de euro au fost finantate la nivelul Centrului Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 6 Nord-Vest  Satu Mare.

De asemenea, precizam ca Agentia a sprijinit financiar formele asociative si prin intermediul Programului National de Dezvoltare 2007 – 2013 (PNDR 2013).

Astfel, in perioada respectiva au fost incheiate 66 de contracte de finantare, in valoare totala de 26,5 milioane de euro. Platile efectuate prin PNDR 2013 pentru investitiile colective ale fermierilor insumeaza 16,8 milioane de euro.

AFIR participa la targul international INDAGRA 2019 In nov. 1, 2019  

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale va participa în perioada 30 octombrie – 3 noiembrie 2019 la cea de-a XXIV-a ediție a Târgului internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei – INDAGRA 2019, eveniment desfășurat în Complexul expozițional ROMEXPO.

„Participarea Agenției la această ediție a INDAGRA reprezintă o oportunitate pentru a discuta cu publicul și cu beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 despre ceea ce s-a făcut până în acest moment, despre ce linii de finanțare sunt active, dar și de a prezenta o serie de exemple de bună practică în accesarea Programului, care pot constitui excelente idei de afaceri pentru viitorii beneficiari ai finanțărilor europene.

De asemenea, este un cadru potrivit pentru a colecta propuneri concrete privind viitoarea perioadă de programare financiară, respectiv 2021 – 2027.” a precizat Adrian CHESNOIU, director general al AFIR.

48

Pe toată durata evenimentului, reprezentanții AFIR vor acorda informații privind accesarea fondurilor europene nerambursabile și derularea proiectelor de investiții în agricultură și dezvoltare rurală, finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

De asemenea, vineri, 1 noiembrie 2019, începând cu ora 10.00, AFIR va participa la conferința organizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în cadrul INDAGRA 2019, pentru a susține prezentarea „Optimizarea implementării PNDR – rezultate și bune practici în administrarea fondurilor europene”.Publicul interesat să primească informații privind accesarea fondurilor europene derulate prin PNDR 2020 este așteptat la punctul de informare AFIR din cadrul standului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, aflat la Platforma 5.

Romania a atras un sfert din fondurile europene pentru pescuit In nov. 1, 2019  

România a atras aproape 60 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020, ceea ce reprezintă o rată de absorbţie de aproximativ 26%, informează AGERPRES.

„Până în prezent, am absorbit o sumă care se cifrează la 59,22 milioane de euro, este echivalentă cu un procent de peste 26% din program, în contextul în care suntem acum în al treilea an de implementare şi avem ca orizont de timp 2023. Este important că până acum am reuşit să evităm dezangajarea, cu toate dificultăţile pe care le-a adus implementarea programului şi cu startul târziu pe care l-am avut, din cauza adoptării târzii a regulamentului şi ulterior cu adoptarea abia în noiembrie 2015 a programului operaţional, dar perspectivele sunt optimiste. Am evitat şi vom evita în continuare dezangajările, nu avem risc, pentru că avem plăţi deja efectuate”, a declarat

49

pentru AGERPRES Eduard Diaconeasa, şeful serviciului de Programare, Metodologie şi Monitorizare, Autoritatea pentru Management din cadrul POPAM.

România are o alocare financiară de 168,42 de milioane de euro din partea Fondului European Pescuit şi Afaceri Maritime în perioada 2014-2020, la care se adaugă 55,28 de milioane de euro de la bugetul naţional.

Diaconeasa a mai precizat că măsura-vedetă a programului a fost cea de investiţii productive în acvacultură. Măsura ”vine să răspundă la principala problemă a sectorului şi anume faptul că din producţia internă reuşim să acoperim undeva la 15% din consum intern şi atunci prioritatea pentru noi este să creştem producţia, iar sursa de creştere a producţiei o reprezintă acvacultura”, a mai subliniat acesta.

La polul opus, din cauza condiţiilor de finanţare, au fost mai multe măsuri care nu au beneficiat de nici măcar o cerere de depusă, iar acestea vizau şi suport financiar din partea pescarilor.

ALTELE

Daniel Botanoiu: Sectorul pescaresc trebuie finantat de urgenta! In nov. 1, 2019  

În data de 31.10.2019, DGP – AMPOPAM a organizat in cadrul INDAGRA 2019 o conferinta în vederea promovării oportunităților de finanțare oferite prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime.

La acest eveniment au participat Secretarul de Stat Daniel Dumitru Botănoiu, Secretarul de Stat Maricel Floricel Dima, directorul general adjunct DGP AM POPAM, Bogdan Dumitrescu, presedintele ANPA, Nicolae Dimulescu, directorul general al FNGCIMM, Gheorghe Lapadat, expertii DGP AM POPAM, precum și reprezentanți ai Federației Zonelor de

50

Pescuit, ai Federatiei Grupurilor Locale de Pescuit, ai FLAG-urilor, ai producatorilor si procesatorilor din domeniu și ai potențialilor beneficiari.

Subiectele abordate au vizat potențialul sectorului în vederea creșterii producției autohtone de pește pentru consumatorii din România, prezentarea stadiului implementării POPAM 2014-2020, proiecte de succes finanțate prin intermediul Strategiilor de Dezvoltare Locala ale FLAG-urilor, cum ar fi proiectul FLAG Dolj – Drona cu senzori care facilitează elaborarea documentațiilor tehnice prin scanarea eficientă a obiectivelor de interes din zonele pescărești și de acvacultură, precum și un proiect al FLAG Galați ”Fish Robo Friend – Robotică educațională”.

In deschiderea eveimentului, Secretarul de Stat Daniel Dumitru Botanoiu a subliniat importanta nevoii de finantare in sectorul pescaresc si a precizat ca un element foarte important il reprezinta stabilirea resurselor financiare pentru elaborarea masurilor si a instrumentelor necesare sustinerii acestui domeniu.Cu aceasta ocazie, secretarul de stat Botanoiu a felicitat echipa DGP – AM POPAM pentru eforturile depuse in perioada detinerii presedintieiConsiliului UE, concretizate cu inchiderea a sapte dosare in domeniul pescuitului.La rândul său, Secretarul de Stat Maricel Floricel Dima a transmis un mesaj de sustinere a sectorului si a atras atentia asupra importanței acordate resurselor acvactice vii, care trebuie mai bine exploatate in viitor. In interventia sa, Președintele ANPA, Nicolae Dimulescu a precizat ca este pentru prima data dupa o lunga perioada de timp in care sunt alocate fonduri pentru cercetarea piscicola.În încheierea Conferinței, directorul general adjunct Bogdan Dumitrecsu a asigurat beneficiarii/potentialii beneficiari ai POPAM de toata sustinerea si obiectivitatea pentru dezvoltarea sectorului de pescuit si acvacultura din Romania, iar participantii au avut ocazia de a interactiona intre ei in cadrul sesiunii de intrebari si raspunsuri.

Delta Dunarii promovata la nivel European In nov. 1, 2019  10 0

51

În perioada 26-27 octombrie 2019, Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării a avut plăcerea de a-l avea invitat pe Mark Wiens, unul dintre cei mai cunoscuți vloggeri mondiali din domeniul food & travel.

Mark Wiens reprezintă cu succes tendințele viitorului în materie de promovare a unei destinații turistice. Cu un canal de Youtube urmărit de milioane de oameni, Mark a acceptat invitația de a vizita România, iar din aventura sa culinară, nu putea lipsi destinația turistică Delta Dunării.

Timp de două zile, Mark Wiens a reușit să intre în contact atât cu gastronomia deltaică, dar și cu tradițiile, ospitalitatea și veselia localnicilor. A fost la pescuit, a descoperit deliciile unui mic dejun pescăresc, a experimentat în același timp bucătăria rafinată a unui resort de lux din Sfântu Gheorghe, dar și farmecul mâncării gătite pe plită în fața turiștilor, la o terasă rustică din Lunca.

Pentru o destinație turistică aparent exclusivistă cum este Delta Dunării, vizita unui vlogger precum Mark Wiens reprezintă un pas înainte ce nu se va materializa neapărat azi, dar, cu siguranță nu va trece neobservată de viitorii turiști care vor îndrăgi Delta pentru peisajele sale și pentru gastronomia specifică.

„Delta Dunării a fost foarte spectaculoasă, începând de la gastronomie, în special diversitatea mâncărurilor din pește, până la oamenii cu care am luat contact. Biodiversitatea locului și multiculturalitatea oamenilor fac locul atât de special.

Este un loc uimitor, care trebuie neapărat vizitat! M-am bucurat din plin de această aventură. Vă mulțumesc pentru găzduire și pentru că ați pregătit o experiență captivantă în Delta Dunării” a declarat Mark Wiens.

“Voi sprijini mereu astfel de acțiuni care aduc notorietate Deltei peste hotare. Acest celebru vlogger culinar, Mark Wiens, va face cunoscută în

52

întreaga lume această minune, Delta Dunării și bogăția sa gastronomică. Delta are nevoie de turiști educați care vin în sejururi mari și își doresc o vizitare lentă, se plimbă pe canale, admiră natura, apreciază obiceiurile și gastronomia tradițională. Marea majoritate a turiștilor străini au acest profil, iar promovarea făcută de Mark ne poate asigura accesul pe piața turistică internațională.“ a declarat Cătălin Țibuleac, guvernator al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării și membru fondator al AMDTDD.

Vizita lui Mark Wiens în Delta Dunării face parte din proiectele ample de promovare a destinației turistice pentru un public internațional, conform strategiei adoptate de AMDTDD la începutul acestui an. Participarea la ITB Berlin, vizita ziariștilor FIJET, care au refăcut traseul în destinația turistică premiată cu „Mărul de Aur“ în urma cu 10 ani, și Mark Wiens se înscrie firesc, pe lângă multe acțiuni pe plan național, în povestea unui an plin de evenimente și a dezideratului de a avea un sezon turistic non-stop în Delta Dunării.

Despre AMDTDD Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării este o organizație neguvernamentală, cu personalitate juridică, înființată în luna aprilie 2018, cu scopul de a promova și de a dezvolta, pe termen scurt, mediu și lung, Delta Dunării și județul Tulcea.

Membrii asociației sunt: Consiliul Județean Tulcea; Primăria Municipiului Tulcea; Primăria Comunei Jurilovca, Primăria Comunei Crișan, Asociaţia Comunelor din România – Filiala Judeţeană Tulcea, „Complex Delta” S.R.L; „Europolis” S.A. „Holbina – Trei Bibani” S.R.L.; Complex Cormoran; Complex Egreta Hidroturism; Asociaţia Eco Delta Dunării, formată din: Complex Green Village; Green Delta Tour S.R.L.; Touring Delta S.R.L.; Ibis S.R.L.;

Descoperă Delta Dunării S.R.L.; Compania de Turism S.R.L. Ivan Patzaichin; Eden Travel Partener SRL; Hotel Delta Est – Sulina; Asociația operatorilor din agricultura ecologică „Bio România” – filiala Tulcea.

53

http://agro-tv.ro/delta-dunarii-promovata-la-nivel-european/

MADR si ANM au elaborat un „Cod de Atitudini pentru reducerea impactului schimbarilor climatice in agricultura” In nov. 4, 2019  143 0

Ca urmare a schimbărilor climatice petrecute în ultimii ani, MADR și ANM au efectuat un studiu de analiză a efectelor asupra agrozootehniei din România, elaborând în acest sens un „Cod de Atitudini pentru reducerea impactului schimbărilor climatice în agricultură”, publicaţie care poate fi considerată „Manualul fermierului european”.

Conform constatărilor, în viitor, cele mai afectate culturi vor fi cele anuale de grâu, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, mei şi orez, deficitul de apă din anotimpul de vară, care coincide cu perioada cerinţelor maxime de apă, determinând scăderi importante de producţie.

Documentul cuprinde recomandări privind adaptarea tehnologiilor agricole şi a tuturor activităţilor specifice procesului de producţie agricolă la efectele schimbărilor climatice, precum şi exemple de bune practici ce conduc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Recomandări pentru fermele agricole

54

Pentru a reduce impactul schimbărilor climatice asupra culturilor, este nevoie de o selecţie a varietăţilor cultivate prin corelarea condiţiilor locale de mediu cu gradul de rezistenţă al genotipurilor faţă de condiţiile limitative de vegetaţie (secetă, excese de umiditate, temperaturi ridicate, frig/ger, etc.).

Administrarea culturilor şi utilizarea raţională a terenului sunt măsuri obligatorii pentru păstrarea potenţialului producţiei, menţinând în acelaşi timp un impact redus al practicilor agricole asupra mediului şi climei, fermierii putând cultiva unui număr mai mare de soiuri, în fiecare an agricol, cu perioada de vegetaţie diferită, pentru o mai bună valorificare a condiţiilor climatice, îndeosebi regimul de umiditate şi eşalonarea lucrărilor agricole.

Alegerea de genotipuri rezistente la condiţiile limitative de vegetaţie, cu o toleranţă ridicată la “arşiţă”, secetă şi excese de umiditate, dar şi cu  rezistenţă naturală la boli specifice determinate de agenţii patogeni. La nivelul fermelor, se recomandă practicarea asolamentului şi stabilirea unei structuri de culturi care să includă cel puţin trei grupe de plante, respectiv cereale păioase 33%, prăşitoare – plante tehnice 33% şi leguminoase33%.   

În structura culturilor, alegerea soiurilor/hibrizilor se bazează pe adaptabilitatea acestora faţă decondiţiile pedo-climatice specifice zonei corelat şi cu cerinţele de piaţă.

În ceea ce priveşte relieful, cunoaşterea adâncimii apei freatice şi a celor de suprafaţă asigură prevenirea riscurilor de poluare ca urmare a tehnologiilor aplicate.

De asemenea, trebuie luată în considerare mărimea pantelor pentru efectuarea lucrărilor solului, în special arătura, pentru prevenirea fenomenelor de degradare a solurilor ca urmare a eroziunii datorate apei.

Recomandări pentru fermele zootehnice

Activităţile specifice procesului de adaptare în domeniul zootehnic se referă la fondul de gene, măsuri specifice de elaborare a dietei, păşunatul şi adăpostirea animalelor, precum şi tehnici de depozitare a îngrăşămintelor.

Emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul creşterii animalelor pot fi reduse semnificativ prin îmbunătăţirea genetică, prin analizarea potenţialului genetic din rase de animale selectate, printr-un echilibru corespunzător între energie şi proteinele din dietă, prin construirea unor adăposturi

55

corespunzătoare şi a unor depozite de îngrăşăminte potrivite.Introducerea unor sisteme corespunzătoare de păşunat la ferme poate contribui, de asemenea, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Pentru sectorul zootehnic, codul bunelor practici în agricultura recomandă:

– platforme de stocare a gunoiului de grajd mari, etanşeizate şi dotate corespunzător;  – depozitarea gunoiului de grajd în locuri răcoroase şi umbroase;  – acoperirea bazinelor cu reziduri lichide pentru reducerea emisiilor de amoniac în atmosferă prin utilizarea de prelate impermeabile;  – asigurarea cantităţilor corespunzătoare de gunoi de grajd în cadrul fermelor specializate în colectarea şi prelucrarea acestuia;  – construirea unor instalaţii pentru captarea biogazului, rezultând în reducerea emisiilor de metan, iar energia obţinută este utilizată în scopul reducerii combustibililor fosili;

– păşunatul în aer liber faţă de creşterea în sisteme cu adăposturi.

MADR, discutii despre cum poate fi dezvoltat sectorul zootehnic Noiembrie 4, 2019

Sambata, 2 noiembrie, MInisterul Agriculturii si Dezvoltatii Rurale, prin Agentia Nationala pentru Zootehnie, a organizat in cadrul Targului Indagra simpozionul cu tema: ”Zootehnia viitorului performanta si dezvoltare durabila.

La eveniment au participat Daniel Dumitru Botanoiu, secretar de stat MADR, Valeriu Tabara, presedintele ASAS, Constantin Viziteu, director general ANZ, precum si profesori universitari si renumiti specialisti din domeniul zootehniei.

Evenimentul a reprezentat o oportunitate pentru dezbaterea stiintifica asupra noilor provocari din zootehnie si, prin temele abordate, a suscitat interesul fermierilor si al asociatiilor de crescatori implicate in lucrarile de ameliorare a animalelor, privind cresterea calitatii si diversitatii productiilor si produselor obtinute.

Printre subiectele tratate amintim: rolul si etapele evolutiei acestui sector, importanta cercetarii si inovarii in dezvoltarea exploatatiilor, progresul genetic prin ameliorarea potentialului genetic, PAC – mentinerea unui buget european consistent, rezultatele cercetarilor privind formarea unui nou tip de

56

ovine cu productii ridicate de lapte, tendinte ale consumului de carne, aspecte privind transferul tehnologic.

In deschiderea conferintei, secretarul de stat Daniel Dumitru Botanoiu a relevat caracterul fundamental al zootehniei in sectorul agricol si in dezvoltarea economiei nationale, recunoscand progresul pe care acest domeniu l-a inregistrat in ultimii ani.

Totodata, acesta a afirmat ca pentru mentinerea unui trend ascendent de dezvoltare a acestui domeniu, este esential sa se acorde o atentie deosebita Politicii Agricole Comune. In acest sens, secretarul de stat a subliniat importanta mentinerii unui nivel de finantare consistent, adaptat exigentelor si provocarilor viitorului.

De asemenea, Daniel Dumitru Botanoiu a declarat ca trebuie sa avem o optica clar definita, cu actiuni bine conturate si a reiterat ideea ca tara noastra nu accepta plafonarea. Oficialul MADR a mai mentionat ca tara noastra va face eforturi pentru convergenta platilor, adica egalizarea platilor directe intre fermierii romani si ceilalti de pe piata UE.

Un alt aspect relevant sustinut de secretarul de stat a fost acela ca agricultura si zootehnia nu pot evolua fara cercetare si inovare, care aduc plus-valoare in cadrul fermelor si al exploatatiilor.

In discursul sau, presedintele ASAS, Valeriu Tabara a evidentiat insemnatatea zootehniei, definindu-l ca primul sector care transforma productia agricola primara, apreciind ca evolutia acestui domeniu este data de acceptarea progresului, asumarea performantei si a stiintei.

In urma dezbaterilor s-a concluzionat ca viitorul acestui sector este alocarea unui buget sporit domeniului, cercetarea, inovarea si transferul tehnologic.

Politica agricola post 2020: domeniile spre care vor fi alocati cei mai multi bani Noiembrie 4, 2019

57

„Ambitia de mediu a politicii agricole comune este un element-cheie al reformei care va aduce beneficii nu numai pentru fermieri, ci si pentru toti cetatenii europeni care doresc alimente durabile si un viitor mai ecologic.

Clima, biodiversitatea, calitatea apei, sanatatea animalelor si a plantelor sunt doar cateva dintre problemele pe care le-am discutat in vederea asigurarii unei securitati alimentare durabile”, a afirmat Petre Daea, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale din Romania si presedinte al Consiliului.

Consiliul a desfasurat un schimb de opinii, in sesiune publica, cu privire la noua arhitectura verde a pachetului de reforma a PAC post-2020, pe baza unui document al presedintiei. Ministrii si-au concentrat interventiile pe conditionalitatea consolidata si standardele conexe, pe schemele ecologice si pe ambitia crescuta in materie de mediu a PAC.

Grupul operativ pentru Africa rurala Comisia si presedintele Grupului operativ pentru Africa rurala, dl Tom Arnold, au informat Consiliul despre raportul final al grupului operativ publicat la 7 martie. Raportul identifica modalitati de a stimula dezvoltarea economica durabila si favorabila incluziunii in zonele rurale africane.

Ulterior, Consiliul a desfasurat un schimb de opinii cu privire la cele sase recomandari-cheie prezentate in raport, ca parte a pregatirilor pentru viitoarea conferinta ministeriala pentru agricultura, care va fi organizata in comun de Comisia Europeana si Uniunea Africana la 21 iunie 2019, la Roma.

Situatia pietei Comisia a informat Consiliul cu privire la situatia actuala de pe principalele piete agricole, punand accentul in special pe sectorul zaharului, al fructelor, al produselor lactate, al carnii si al uleiului de masline. Ulterior, ministrii au avut un schimb de opinii cu privire la perspectiva si au schimbat informatii cu privire la situatiile nationale respective.

58

Alte subiecte de pe ordinea de zi

La pranz, ministrii au discutat cu privire la impactul carnivorelor mari, precum lupii, ursii si mistretii si alte specii asupra agriculturii.

Ministrii au fost informati, de asemenea, cu privire la:

actiunile UE impotriva defrisarilor si a degradarii padurilor o declaratie comuna a Republicii Cehe, Poloniei si Slovaciei cu

privire la Directiva privind energia din surse regenerabile dupa 2020 rezultatele conferintei la nivel inalt privind cercetarea si inovarea in

domeniul agricol

Ministrul Daea: „Sa dam pestele romanilor nu sa bagam in gusa cormoranilor” Noiembrie 4, 2019

Ministrul Agriculturii, Petre Daea sustine ca efectivele de cormorani mananca mai mult peste decat romanii, ca numarul acestora a crescut foarte mult iar acum ne aflam in situatia de a interveni, noteaza Agerpres.

„Cormoranii mananca mai mult peste decat romanii. Peste 20.000 – 30.000 tone in functie de efectiv. Efectivul de pasari a crescut foarte mult, iar acum ne aflam in situatia de a interveni. Solutia este reducerea efectivelor de pasari in asa fel incat echilibrul sa fie respectat. Este pacat sa lasam la voia intamplarii aceasta situatie, iar piscicultorii sa inregistreze pagube care ii conduc la falimente cu implicatii si economice si sociale”, a subliniat Daea.

In context, acesta a anuntat ca 23 de tari din Uniunea Europeana au cerut cel putin de doua ori derogari, in asa fel incat sa reduca efectivele de pasari ihtiofage pentru a da curs unui culoar de productie atat de important precum productia piscicola.

Societatea Ornitologica Romana confirma ca pescarii au probleme cu cormoranii

Purtatorul de cuvant al Societatii Ornitologice din Romania, Ovidiu Bufnila, a aratat ca Romania se confrunta cu o situatie grava pentru ca piscicultorii au

59

o problema cu pasarile ihtiofage, insa a explicat ca nu este usor ca o pasare sa fie scoasa de pe lista pasarilor care nu se vaneaza. El a subliniat, in context, ca vanatoarea nu este o solutie aratand ca exista si metode non-violente pentru combaterea pasarilor ihtiofage.

„Cel mai bine este sa se discute intre ornitologi si piscicultori. Conform tuturor studiilor care s-au facut in Europa si nu numai vanatoarea nu este o solutie. De fiecare data cand aceste pasari, cormoranii mari, sunt impuscate, nu se vede acest lucru decat pe termen foarte, foarte scurt in productia de peste de la o pescarie din Romania. Asta inseamna ca vanatoarea nu este o solutie dar sunt altele care nici macar nu sunt cu violenta. Este de ajuns, de cele mai multe ori, sa fie speriata o colonie cu ajutorul artificiilor, metoda care s-a folosit cu succes in Israel”, a subliniat Bufnila, tot la Digi24.

Contradictii intre Guvern si Petre Daea in privinta numarului efectivelor de cormorani din Romania

Cifrele referitoare la efectivul de cormorani difera semnificativ in functie de cine le prezinta. In timp ce Bufnila a citat evidente ale Guvernului care arata ca sunt aproximativ 60.000 de cormorani, Daea a aratat ca o cifra relativa ar fi undeva la peste 100.000 de pasari.

SE CAUTĂ ANTREPRENORI CARE SĂ REVOLUȚIONEZE AGRICULTURA! Agroinfo  04 noiembrie 2019 - PROGRAM START-UP. Programul se numeşte Food & Agri Tech Challenge şi vizează startup-uri cu idei fezabile care să participe la bootcamp și un program de şase luni de creștere pentru a ajunge de la idee la prototip validat.  Înscrierile sunt deschise până pe 30 noiembrie.

Se adresează startup-urilor care pot propune idei dezvoltate de business în agricultură sau industria alimentară, bazate pe tehnologie. Printre domeniile vizate se numără, de exemplu:

• Calitate și trasabilitate (siguranța alimentelor, calitatea plantelor și a alimentelor)• Tehnologia agriculturii (agricultura de precizie, sănătatea animalelor, agricultură verticală și interioară) • Noi canale de distribuție (distribuție directă, restaurante digitale, noi vehicule de livrare)

”În România, sunt foarte puține startup-uri active în cele două domenii pe care le vizează acest program, care să îmbunătățească prin tehnologie agricultura sau procesele din industria alimentară. Viitorul, dacă nu chiar prezentul, ne va impune să devenim mai eficienți și în aceste domenii și ne

60

asumăm rolul de pionieri pentru a atrage atenția asupra acestor nevoi și pentru a crea noi comunități și rețele. Ne dorim ca Food & Agri Tech Challenge să fie un program cu continuitate și așteptăm cu nerăbdare să auzim ideile participanților noștri”, spune Oana Craioveanu, CEO & Co-fondator Impact Hub Bucharest.

Înscrierile sunt gratuite și deschise până pe 30 noiembrie, pe fatchallenge.ro. În urma selecției făcute de organizatori, 15 echipe vor participa la un bootcamp de două zile, pe 13-14 decembrie, unde își vor dezvolta ideea sub îndrumarea unor mentori și specialiști cu experiență în cele 2 domenii, dar și în dezvoltarea unui startup.

Pre-acceleratorul se va desfășura pe parcursul a 6 luni, din ianuarie până în iunie 2020 și se va încheia cu un Demo Day, un eveniment public unde participanții își vor expune ideile către potențiali clienți, investitori, parteneri sau alte persoane active în aceste domenii, interesate de inovație. 

Impact Hub Bucharest este o organizaţie care oferă spații de lucru colaborativ și pentru echipe în trei spații din Capitală, programe de dezvoltare și incubare a afacerii, conferințe și evenimente, precum și opțiuni de finanțare prin crowdfunding.EFSE Entrepreneurship Academy (Academia Antreprenorială) este o inițiativă a EFSE Development Facility sub egida căreia sunt implementate programe educaționale pentru startup-uri din regiunea țintă de activitate a Fondului EFSE. Sursa: green-report.ro

Eurostat: România S-A Aflat Sub Media Europeană La Colectarea Taxelor În 2018 România s-a aflat pe penultimul loc în Uniunea Europeană, după Irlanda, în 2018, în privinţa colectării taxelor, cu o valoare de 27,1% din PIB, sub media Uniunii Europene de 40,3%, arată datele Eurostat.

România a colectat taxe şi impozite în valoare de 27,1% echivalent PIB în 2018. Procentul a crescut faţă de 2017, când statul a colectat doar 25,8% din PIB. În Uniunea Europeană, ponderea impozitelor în PIB a fost în 2018 de 40,3%, iar în 2017 de 40,2%, potrivit studiului Eurostat.

În 2018, ponderea impozitelor şi contribuţiilor în PIB a crescut în 16 state membre ale Uniunii, pe primele locuri fiind Luxemburg, (de la 39,1% în 2017 la 40,7% în 2018), Romania (de la 25,8% la 27,1%) și Polonia (de la 35% la 36,1%).

Pentru că taxele sunt mai mari în Occident, ţările din vest înregistrează venituri bugetare mai mari faţă de statele din Europa de Est.

61

Vecinii bulgari colectează taxe echivalente cu 29,9% din PIB, Polonia 36,1% din PIB, Cehia 36,2% din PIB şi Ungaria de 37,6% din PIB, mai arată analiza.

……………………….

LEGISLATIV

 

Legislaţie românească -

Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, Parlamentul României Va fi modificat de OUG 56/2018 la 02.11.2019

Legea nr. 195/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2018 pentru completarea Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, Parlamentul României Va intra în vigoare la 02.11.2019

Ordinul nr. 124/2019 pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 880 din 01.11.2019. Va intra în vigoare la 14.12.2019

Ordinul nr. 1653/3401/1615/2019 privind aprobarea rectificării bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2019 al Companiei Naţionale "UNIFARM" - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale Publicat în Mof I nr. 881 din 01.11.2019. A intrat în vigoare la 01.11.2019

Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, Parlamentul României Va fi modificat de L 196/2019 la 04.11.2019

 

 

Ordinul nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni administrative pentru ecocondiţionalitate aplicabil schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul 2016, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 527/2019 la 01.11.2019

Normele referitoare la procedura privind concesionarea terenurilor pe care

62

sunt amplasate amenajările piscicole şi a altor terenuri aferente acestora din domeniul public şi privat al statului, din 30.10.2019, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 886 din 04.11.2019. A intrat în vigoare la 04.11.2019

Ordinul nr. 533/2019 privind înfiinţarea Comisiei de concesionare a terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi a altor terenuri aferente acestora din domeniul public şi privat al statului şi de aprobare a Normelor referitoare la procedura privind concesionarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole şi a altor terenuri aferente acestora din domeniul public şi privat al statului, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 886 din 04.11.2019. A intrat în vigoare la 04.11.2019

Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, Parlamentul României Modificat de L 319/2015 la 04.11.2019

Legislaţie europeană

Directiva de punere în aplicare nr. 1813/2019 de modificare a Directivei de punere în aplicare 2014/96/UE privind cerinţele referitoare la etichetarea, sigilarea şi ambalarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe, care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2008/90/CE a Consiliului în ceea ce priveşte culoarea etichetei pentru categoriile certificate de material de înmulţire şi plantare fructifer şi conţinutul documentului furnizorului, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 278 din 30.10.2019. A intrat în vigoare la 30.10.2019

………………….

INTERNE

Agro-Est protejează cultura de grâu agrointeligenta.ro1 noiembrie 2019 Seceta din vară i-a afectat destul de tare pe agricultorii din țara noastră. Lipsa de precipitații a făcut ca semănatul grâului să întârzie destul de mult și să pună în pericol intrarea culturilor în iarnă, din cauza creșterii întârziate.

Astfel, în perioada rămasă până la sosirea anotimpului alb, grâul are nevoie de stimulente pentru a se dezvolta. Agro-Est Muntenia are produse care să ajută atât plantele, cât și solul, totul pentru o cultură care să aducă profit. Plytron, Apex și Salamat conțin acizi humici, esențiali pentru sol, dar și aminoacizi, și se folosesc în doză de 2-4 litri pe hectar. Omex Bio, produs care are 28% extract

63

de alge marine, ajută, la rândul lui, grâul. GroPlan A se poate folosi atât singur, în doză de 2-2,5 litri pe hectar, cât și în combinație cu Plyaminol (1,5, respectiv 1,3 litri pe hectar) pentru a-i oferi culturii de grâu un boost necesar.

https://www.youtube.com/watch?v=s_3q1rBjZYA

Stimulatoarele ecologice din portofoliul Agro-Est Muntenia reprezintă o soluție perfecta pentru grâu. Ecklomar, produs cu 90% extract de alge marine, și Beet, cu un conținut de substanță organică de 82%, sunt variantele recomandate de Agro-Est pentru grâu. Utilizarea acestora oferă o protecție suplimentară a culturii pentru perioadele geroase din iarnă.

FERMĂ DIN OLT, LOVITĂ DE PESTA PORCINĂ. 3.700 DE ANIMALE VOR FI UCISE : ELENA AILUȚOAEI  01/11/2019

Specialiştii Direcției Sanitare Veterniare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Olt au confirmat, vineri, un focar de pestă porcină la o fermă de suine din Ipoteşti. Medicii veterinari vor ucide toţi porcii din exploataţie. (VEZI ȘI: PESTA PORCINĂ EVOLUEAZĂ ÎN 25 DE JUDEȚE, CU 956 DE FOCARE)

Ferma din Ipoteşti este prima exploataţie comercială de suine afectată de pesta porcină din judeţ. Peste 3.700 de porci sunt eliminaţi din cauza virusului.

Apelul autorităților „A fost confirmată pesta porcină africană şi la o exploataţie comercială de suine aflată în localitatea Ipoteşti, unde de astăzi, se aplică măsura uciderii tuturor porcilor, respectiv un efectiv de 3.755 capete suine, conform planului de măsuri de combatere a bolii, aprobat în şedinţa CLCB din data de 31.10.2019 .

DSVSA Olt solicită sprijinul şi înţelegerea unităților administrativ teritoriale, a cetăţenilor și a operatorilor economici pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei. (CITEȘTE AICI: PRIMUL FOCAR DE

64

PESTĂ PORCINĂ DIN JUDEȚUL ALBA, CONFIRMAT ÎNTR-O GOSPODĂRIE DIN MUNȚII APUSENI)Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație”, spun reprezentanţii DSV Olt.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social-economic.

Inca un judet lovit de Pesta Porcina Africana! Porcii au fost ucisi de proprietar In nov. 1, 2019 

Primul focar de pestă porcină din județul Alba a fost confirmat joi în comuna Vidra, sat Goiești, din Munții Apuseni. Virusul a fost confirmat la doi porci dintr-o gospodărie, aceștia fiind sacrificați de către proprietar. Cadavrele au fost ecarisate, carcasele de carne distruse, autorităţile sanitare veterinare acţionând pentru limitarea răspândirii acestei boli, informează un comunicat al Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Alba.

De la primele suspiciuni gospodăria a fost ținută sub observație sanitară veterinară, s-a interzis introducerea altor porci și s-a restricționat accesul persoanelor străine, pentru a reduce riscul propagării virusului.

Înainte de a fi confirmată existenţa virusului s-a acţionat prin efectuarea dezinfecţiei exploataţiei afectate, a spaţiilor de adăpost, aleilor şi perimetrelor din împrejurimi, a ustensilelor şi materialelor, respectiv a obiectelor posibil contaminate, iar hrana pentru respectivele animale a fost neutralizată, în vreme ce carcasele cu carne au fost distruse.

65

În gospodăria respectivă se aflau doar cei doi porci, care prezentau semne clinice de boală.

La ieşirile din localitate au fost instalate filtre de dezinfecţie, iar pe o rază de 13 kilometri, în jurul focarului, s-a dispus intensificarea vânătorii porcilor mistreţi. Porcii din respectiva gospodărie nu erau crotaliaţi. Exploataţiile din împrejurimi vor fi atent supravegheate din punct de vedere sanitar veterinar.

Centrul Local de Combatere a Bolilor s-a întrunit, în regim de urgenţă, pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea PPA, precum şi pentru adoptarea zonelor de restricţii.

Pesta Porcină Africană nu a evoluat, până în prezent, pe teritoriul judeţului Alba.

Pentru a preveni răspândirea virusului, DSVSA transmite următoarele recomandări către toți cetățenii:

”Solicităm crescătorilor de animale să nu procedeze la achiziţii de porcine neidentificate prin crotalii şi fără a fi însoţite de documentele sanitare veterinare obligatorii. Orice mişcare a porcinelor, din exploataţiile de origine către alte locaţii, se poate efectua doar după anunţarea, în prealabil, a medicului veterinar din circumscripţia sanitară veterinară locală.

Reamintim oamenilor! Nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii, cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă; nu cumpăraţi furaje din zone în care evoluează boala; este recomandat chiar ca, pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustică; Creşteţi porcii doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini de curtea dumneavoastră, cu porci mistreţi sau cu alţi proprietari de porci domestici; Nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc gătită în familie; Dacă există vânători în familie, care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne; Nu scoateţi scroafele sau vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie; Nu folosiţi în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi.

Vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA Alba despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament specific modificat şi să transmită probe pentru diagnosticul de laborator.

66

Orice caz de moarte sau îmbolnăvire a animalelor din gospodărie trebuie adus imediat la cunoştinţa autorităţilor sanitare veterinare.”

A FOST IGNATUL ÎN SATELE DIN APUSENI! ȚĂRANII AU TĂIAT TOȚI PORCII! Agroinfo  03 noiembrie 2019 - SÂMBĂTA IGNATULUI. După ce Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Alba a anunțat, săptămâna trecută, că este confirmat un focar de pestă porcină africană într-o gospodărie din comuna Vidra, sat Goiești, țăranii din satele din Apuseni s-au pus pe tăiat porcii. Sâmbătă a fost Ignatul. De teama pestei, toți țăranii și-au tăiat porcii din bătătură.

De la Albac până la Câmpeni, în toate satele înșirate în Apuseni, țăranii ar fi făcut sâmbătă Ignatul, forțați de teama că porcii le vor fi confiscați de autoritățile sanitar-veterinare.

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Alba precizează într-un comunicat că a luat, miercuri, 30 octombrie 2019, primele măsuri, după ce au existat suspiciuni cu privire la prezența virusului PPA, la doi porci, care prezentau semne clinice de boală, iar o echipă formată din mai mulți medici veterinari, majoritatea din cadrul Serviciului Control Oficial Sănătate și Bunăstare Animală s-a deplasat la fața locului pentru a începe ancheta epidemiologică. Porcii fuseseră sacrificați de către proprietari, s-a realizat ecarisarea cadavrelor, iar testele de identificare a genomului virusului PPA au confirmat prezența acestuia, analizele fiind efectuate în cadrul Laboratorului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor Alba, respectiv la Laboratorul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) București.

Înainte de a fi confirmată existența virusului s-a acționat prin efectuarea dezinfecției exploatației afectate, a spațiilor de adăpost, aleilor și perimetrelor din împrejurimi, a ustensilelor și materialelor, respectiv a obiectelor posibil contaminate, iar hrana pentru respectivele animale a fost neutralizată, în vreme ce carcasele cu carne au fost distruse.

În gospodăria respectivă se aflau doar cei doi porci, care prezentau semne clinice de boală. De la primele suspiciuni exploatația este ținută sub observație sanitară veterinară, s-a interzis introducerea altor porci, s-a restricționat accesul persoanelor străine, pentru a reduce riscul propagării virusului. De asemenea, la ieșirile din localitate au fost instalate filtre de dezinfecție, iar pe o rază de 13 kilometri, în jurul focarului, s-a dispus intensificarea vânătorii porcilor mistreți. Porcii din respectiva gospodărie nu erau crotaliați. Exploatațiile din împrejurimi vor fi atent supravegheate din punct de vedere sanitar veterinar.

67

De asemenea, Centrul Local de Combatere a Bolilor s-a întrunit, vineri, în regim de urgență, pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea și eradicarea PPA, precum și pentru adoptarea zonelor de restricții.

Pesta Porcină Africană nu a evoluat, până în prezent, pe teritoriul județului Alba.

Solicităm crescătorilor de animale să nu procedeze la achiziţii de porcine neidentificate prin crotalii şi fără a fi însoțite de documentele sanitare veterinare obligatorii. Orice mişcare a porcinelor, din exploataţiile de origine către alte locaţii, se poate efectua doar după anunţarea, în prealabil, a medicului veterinar din circumscripţia sanitară veterinară locală.

Reamintim oamenilor! Nu intrați în adăposturile unde creşteţi porcii, cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă; nu cumpărați furaje din zone în care evoluează boala; este recomandat chiar ca, pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustică; Creşteţi porcii doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini de curtea dumneavoastră, cu porci mistreţi sau cu alţi proprietari de porci domestici; Nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc gătită în familie; Dacă există vânători în familie, care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne; Nu scoateţi scroafele sau vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie; Nu folosiţi în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi.

Vânătorii și responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunțe DSVSA Alba despre orice situație în care au depistat porci mistreți morți, ori cu comportament specific modificat și să transmită probe pentru diagnosticul de laborator.

Orice caz de moarte sau îmbolnăvire a animalelor din gospodărie trebuie adus imediat la cunoştinţa autorităţilor sanitare veterinare.

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima dată pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Orice suspiciune că un mistreț sau un porc domestic poate fi bolnav de PPA trebuie anunțată imediat medicului veterinar din localitate, medicului veterinar oficial sau la D.S.V.S.A. Alba la numărul de telefon 0258 835 915

68

sau e-mail office-alba@ansvsa.ro.Subliniem că Pesta Porcină Africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni. Acest virus are, însă, impact la nivel economic și social, avertizează DSVSA Alba.

Prețul purceilor, la un nivel alarmant – cu 57,8% mai mare decât acum un an agrointeligenta.ro 3 noiembrie 2019

Fermierii crescători de suine reclamă prețuri tot mai mari la purceii pentru îngrășat. Doctorul veterinar Mary Pană, președinte al Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP), atrage atenția că prețul unui purcel pentru îngrășat este mai mare cu peste 50% decât în urmă cu un an. Datele prezentate de președintele ACEBOP sunt valabile pentru săptămâna 42 din 2019 și indică un preț mediu de 53 de euro pe cap de purcel, la poarta furnizorului. Prețul din prezen este cu 57,8% mai mare față de aceeași perioadă a anului 2018, arată analiza ACEBOP. În privința carcaselor de porc, scumpirea este de 32,7% față de nivelul de preț de acum un an. Astfel, media de preț (pentru cele două clase S și E), în euro pe 100 de kiloggrame greutate carcasă este în prezent de 184,3 euro.

Carnea de porc, cu 15% mai scumpă, față de anul trecut  SIMONA DAN 1 NOIEMBRIE 2019

Preţul de achiziţie al cărnii de porc, materia primă de bază pentru fabricarea Salamului de Sibiu, a crescut faţă de anul trecut cu 15%, însă la raft preţul produsului a

69

înregistrat un avans de sub 10%, a declarat, vineri, Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS) într-o conferinţă de presă susţinută la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).„Preţul de achiziţie al materiei prime a crescut cu 15% faţă de anul trecut, dar la raft produsele au crescut undeva până în 10%. Noi temporizăm acest lucru, încercăm să nu ajungă la consumator (această creştere – n. r.) (…) Este important că, într-un moment de criză, consumatorii români sunt aproape de acest salam chiar dacă preţul acestuia creşte. Şi este absolut firească creşterea, ştiţi toate tendinţele europene. Dacă vorbim pe elemente separate, slănina de exemplu, preţul de achiziţie a înregistrat o dublare. Este o slănină specială şi nu se poate face salamul decât în anumite condiţii”, a spus preşedintele asociaţiei, citat de Agerpres. În ceea ce priveşte provenienţa materiei prime, Gavrilescu a subliniat că toată materia se cumpără de pe piaţa externă. Mai multe detalii, aici

Ioan Ladosi: Pesta Porcina Africana, o boala politica! In nov. 3, 2019  

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoși, a avut, ca de fiecare dată, cuvinte grele de spus despre situația pestei porcine africane din țara noastră. Potrivit acestuia, pesta porcină africană este o boală politică și trebuie asumată politic, pentru că presupune măsuri drastice pentru stoparea şi eliminarea ei.

“Noi am venit cu numeroase soluţii, de trei ani de zile tot încercăm să aducem în faţa autorităţilor soluţiile propuse de noi pentru stoparea pestei porcine africane, însă, ceea ce am realizat la un moment, când am văzut că ne lovim de ziduri este că pesta porcină africană în România, şi probabil nu numai, este o boală politică, care trebuie asumată politic, pentru că presupune măsuri drastice pentru stoparea şi eliminarea ei. Un prim pas ar fi acest ordin din ultimele zile cu reglementarea dimensionării fermelor în care se cresc porci”, a precizat Ladoşi, citat de AGERPRES.

70

Șeful APCPR a mai subliniat că harta transmisă de la Bruxelles arată că, la ora actuală, doar patru judeţe mai sunt curate din punct de vedere al pestei porcine africane, restul teritoriului României fiind înroşit, dată fiind evoluţia acestei boli fie în gospodăriile populaţiei, fie în ferme comerciale, fie unde au fost înregistrate focare la mistreţi.

“Din comunicatele pe care le primim noi de la DSU avem 35 de judeţe afectate de pestă porcină africană, fie din prisma gospodăriilor populaţiei, a fermelor comerciale sau a celor judeţe unde s-au înregistrat focare la mistreţi. Noi nu putem să inventăm cifre, le putem lua doar de la autorităţi. Din aceleaşi date putem lua în calcul doar patru judeţe care sunt curate în România, cele din centrul Transilvaniei, atât au mai rămas, nu sunt înroşite. Aşa arată harta pe care a publicat-o şi ne-a trimis-o Buruxelles-ul, tot ceea ce e culoare roşie sunt judeţe afectate în România, judeţe de culoare albastră (patru la număr n.r.) sunt zone tampon, sunt zone curate, iar cele roz sunt zone unde s-au descoperit focare doar la porc mistreţ”, a explicat Ladoşi.

Întrebat de ce apar alte cifre privind focarele de boală în datele prezentate de ANSVSA, el a răspuns: “Probabil au o politica internă în care hotărăsc că o dată la o săptămână sau la 10 zile transmit informaţii”.

“ANSVSA probabil se concentrează mai mult pe stingerea de focare, este o reuşită ca să spunem aşa, dar pe noi ca asociaţie faptul că au stins un focar într-o comună sau un sat în care au fost cinci coteţe afectate pe noi nu ne încălzeşte deloc, pentru că s-a dovedit faptul că în unele sate au fost curăţate de boală şi ulterior a apărut din nou. Asta nu ne poate da încredere că în satul respectiv s-au respectat regulile şi s-a dovedit clar că a reapărut”, a mai spus Ladoşi.

Șeful APCPR a mai subliniat că, înainte de apărea pesta porcină africană pe teritoriul României, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum s-a redus la 40%.

In comertul cu legume, Bucurestiul intra in randul lumii In nov. 4, 2019  151 0

Potrivit Asociației Administratorilor de Piețe, până în primăvara anului viitor vor fi montate în Capitală, sisteme care vor permite plata cu cardul în mai multe piețe bucureștene.

Mai exact, până în prezent, de la inițierea proiectului, 86 de POS-uri au fost montate în patru piețe din România, în luna iunie, iar în cele cinci luni de implementare, numărul tranzacțiilor a fost triplat.

71

Fără doar și poate, proiectul de față vicează alinierea comerțului din România la standardele europene! Dacă acest lucru devine realitate, rămâne de văzut.

Dragnea ne-a mintit! Minciuna continua din spatele gratiilor iar promisiunile lui inca dezamagesc consumatorul roman. In nov. 4, 2019  

Efectul preconizat al programului de sprijin financiar al producătorilor de tomate, inițiat de Liviu Dragnea nu a avut rezoluția preconizată! Pentru a vinde cantități semnificative în hypermarketurilor, fermierii s-au găsit în ipostaza de a utiliza seminte olandeze, iar astfel, roșiile românești nu au mai căpătat absolut niciun gust.

În cursul anului de față, producătorii de roșii s-au bucurat de cei 3.000 de euro asigurați de către programul lui Dragnea, însă, producătorii beneficiari în ciuda faptului că au fost relativ mulțumiți, clienții acestora au constatat rapid faptul că roșiile comercializate de către aceștia nu prezentau absolut nicio diferență între roșiile olandeze și cele din țara noastră.

La rândul lor, producătorii au recunoscut faptul că din cauza cerințelor stricte ale hypermarketurilor, au fopst nevoiți să cultive semințe olandeze:

”La intern, cererea mare s-a mutat la lanțurile marilor magazine și atunci trebuie să le oferi produs aproape identic cu cel din străinătate, adică tot

72

roșia în care îți rupi dinții. Dacă folosim soiuri care au gust, producem puțin și nu mai iese profit. Sunt roșii românești, dar au sămânță olandeză, adică au coajă tare, ca să reziste, pentru că poate să dureze o săptămână de la recoltare până ajunge la raft”, a declarat Mircea Bujor, producător de tomate din Teleorman.

Marsul pentru Paduri: Mii de oameni au iesit in strada, in toata tara In nov. 4, 2019  

Mii de oameni au ieșit, duminică seara, în stradă, atât în București cât și în alte orașe din țară, ca să poeseze față de tăierea pădurilor, informează Mediafax. În Piața Universității s-au strâns aproximativ 1000 de oameni, plecând în marș spre Ministerul Apelor și Pădurilor. Acțiunea a fost organizată după ce, luna trecută, un pădurar a fost ucis în timp ce intervenea la un furt de materiale lemnoase.

Acțiunea a fost organizată de către organizațiile nonguvernamentale Greenpeace România, DeClic și Agent Green.

„Pădurile României nu mai au timp! Ultimele date din Inventarul Forestier Naţional arată că tăierile ilegale se întâmplă într-un ritm fără precedent. În urma lor rămân versanţi dezgoliţi, alunecări de teren, avalanşe, inundaţii dezastruoase, zone deşertificate, pădurari ucişi în stil mafiot, comunităţi divizate şi expuse fenomenelor climatice extreme.

Cerem modernizarea imediată a Sistemului automat de Urmărire a Materialelor Lemnoase (SUMAL), a aplicaţiei pentru cetăţeni Inspectorul Pădurii şi protecţia strictă a pădurilor primare şi seculare din România!”, au scris organizatorii pe pagina de Facebook dedicată evenimentului.

”Nu mai avem nicio așteptare de la autoritățile actuale. Au trecut patru ani de la ultimul nostru marș pentru păduri. Când ne-am unit vocile în 2015, am reușit să obținem măsuri legislative prin care am oprit camioane cu lemn ilegal, s-au înființat Gărzile Forestiere, s-a impus operaționalizarea Radarului Pădurilor, am investigat și expus cazuri cu tăieri ilegale în păduri virgine și parcuri naționale, forțând autoritățile să protejeze măcar ceva. Dar Guvernul refuză să rezolve problemele sistemice la nivel național. Avem peste 40 de procese cu statul pentru distrugerea deliberată a ariilor protejate și plângeri depuse la Comisia Europeană pentru distrugerea acestora și pentru tăierile ilegale”, a transmis Gabriel Păun, președintele Agent Green.

73

Mai puține mere de Voinești, prețuri mai bune decât în 2018 Luni, 04 Noiembrie 2019 10:03 Pomicultura

2019 nu a fost un an foarte bun pentru pomicultorii din Voinești. Cantitățile de cireșe, prune și pere au fost destul de mici, doar la mere situația este un pic mai bună, mai ales în livezile în care s-a aplicat tehnologia corespunzătoare. Însă chiar și în aceste condiții pomicultorii nu sunt foarte mulțumiți pentru că unii nu și-au scos investițiile, fiind în pierdere și din cauza faptului că în anul 2018 mulți au aruncat o parte din producție.

Ion Oprea este unul dintre pomicultorii cu experiență din Voinești și are în prezent 4 ha de plantații pomicole. Are atât plantații clasice, cu meri mai bătrâni, unii chiar și de 80 ani, dar și plantații noi, iar paleta de soiuri este destul de amplă.

„Am destul de multe soiuri: Ionatan, Golden, Strakinson, Starking, Crețesc, Mutsu, chiar și soiuri create la Stațiunea Pomicolă Voinești – Generos, Real, Iris sau Voinea. Încercăm să avem varietate, astfel încât consumatorii să aibă de unde alege. Cu toate acestea, 70% din suprafața de plantație pe care o ocupă mărul înseamnă soiul Ionatan, care este la origine din America. Cred că este unul dintre cele mai echilibrate soiuri: are pielița subțire, este dulce-acrișor, un pic acidulat. Putem spune că am adoptat deja acest soi... Și asta în condițiile în care America nu prea îl mai plantează, iar în Europa îl găsim destul de rar. Are într-adevăr o problemă cu păstrarea, în sensul că în interiorul merelor mari culoarea se schimbă și cumpărătorii cred că este un măr înghețat; de fapt, este vorba despre acumularea de zahăr. După ruperea mărului din pom zahărul se oxidează și apare în interior acea dungă neagră și un pic amăruie. Noi blamăm cercetarea românească că nu găsește soluții pentru rezolvarea acestei probleme, însă iată că nu au găsit nici alții și l-au scos din cultură“, a declarat ing. Ion Oprea.

74

Tot inginerul a povestit o întâmplare care a avut loc acum câțiva ani, atunci când o delegație de americani a poposit la Voinești și cei prezenți au avut ocazia să guste mere din soiul Ionatan și chiar au fost impresionați de gust.

Despre producția din acest an spune că este mai mică decât anul trecut. Chiar și așa este mulțumit de calitatea merelor, mai ales că ține cont de cele mai importante lucruri: tăierile corecte și aplicarea tratamentelor fitosanitare.

Una dintre problemele cu care se confruntă este lipsa forței de muncă, ca în mai tot sectorul agricol de altfel, și asta mai ales în perioada de cules. Lucrează alături de soție, Mariana, chiar și în livadă, nu doar atunci când este vorba de comercializarea merelor. În fiecare zi lădițele cu mere sunt transportate din livadă către depozit. Însă nu se depozitează direct, ci sunt lăsate afară pentru încă o zi pentru a se răci. „Depozitul este de fapt un beci care are ziduri de piatră de 70 cm, iar temperatura aici nu scade sub 2 grade și este constantă până la finalul lunii aprilie. Diferența între aceste depozite tradiționale și cele noi, cu temperatură controlată, este aceea că mărul lucrează în depozitele noastre. Mărul este un organism viu și cel mai elocvent exemplu este dat de Golden care este verde atunci când îl culegi, iar în depozit se îngălbenește. De aceea merele noastre sunt mai gustoase în comparație cu cele ținute în depozitele despre care spuneam, unde li se închid porii, mărul nu mai lucrează și se menține acolo cât este nevoie“, a mai punctat pomicultorul.

În ceea ce privește valorificarea susține că este un an mai bun din punctul de vedere al prețului, indiferent de forma de valorificare. Astfel că direct de acasă prețul/kg va fi între 1 leu și 1,5 lei; în en-gros-uri poate ajunge spre 2 lei și direct în piață, care este cea mai profitabilă formă de vânzare, prețurile vor fi între 2,5 la 5 lei, în funcție de soi, fiind vorba doar despre merele de calitate extra.

Suc de mere Soluția pe care a găsit-o în urmă cu 6-7 ani pentru a valorifica merele a fost achiziționarea unei instalații pentru fabricarea sucului. Investiția inițială a fost în jur de 3.000 euro, însă la această sumă se adaugă și costurile pentru amenajarea spațiului de producție. „Acum 6-7 ani am adus pe această vale prima ministație, să-i spun, pentru procesare. Apoi am avut discuții cu privire la înregistrarea acestor mici producători de suc și am dat informațiile și celor care au avut nevoie. În acest moment sunt în zonă astfel de instalații mici și sunt pretabile atât pentru producători, cât și pentru consumatori. Producătorul valorifică merele care pică la sortare, iar consumatorul beneficiază de un produs natural 100% din mere. Eu fac suc

75

numai din producție proprie, cât timp am mere, am și suc. Am diverse sortimente: suc de mere, de pere; din păcate, anul acesta va fi doar o singură șarjă pentru că producția a fost mică, suc măr și gutuie și un suc din soiurile Renet și Crețesc, special pentru cei care au diabet. Dar, dacă vorbim de soiuri, spun că sucul cel mai bun iese din mărul Ionatan“, a mai precizat inginerul.

Ion și Mariana sunt susținuți în dezvoltarea afacerii și de cele două fiice, Alina și Corina, care, deși sunt stabilite în București, se ocupă mai ales de promovarea sucului și a merelor și chiar organizează în livadă diverse evenimente.

Întrebat dacă Voineștiul mai este patria merelor, pomicultorul a specificat cu regret că apar tot mai multe livezi neîngrijite, pomi bătrâni care ar trebui defrișați pentru că reprezintă focar de infecție și pentru celelalte plantații, însă nu prea are cine să investească deoarece majoritatea tinerilor pleacă în orașe sau peste hotare.

„Eu cred că ar fi bine ca în supermarketuri merele să fie de două calități și evident să aibă două prețuri diferite, nu să accepte doar mere extra. Pentru că atunci intervine problema valorificării merelor de calitatea a doua și de industrie. Știți deja că țuică multă nu avem voie să facem din cauza Legii alcoolului. Anul trecut mulți producători au aruncat merele în loc să facă țuică. Așa am ajuns noi, producătorii, pe munca noastră, să fim considerați infractori. Dar ce să facem cu aceste mere când nu mai există fabrici de marmeladă, de compoturi, nu mai există nimic, singura soluție este instalația de făcut suc?“ – Ion Oprea.

Mai este Voineștiul ce era odată? „Din păcate, nu! Dacă în urmă cu 4-5 ani spuneam că zona Voinești este singura din țară în care nu s-a defrișat niciun pom și plantațiile arată excelent, acum situația este alta. Sunt tot mai multe plantații neîngrijite pentru că populația îmbătrânește, copiii pleacă în orașe sau în afara țării și nu mai are cine investi. Se creează chiar și focare de boli și dăunători care afectează ceilalți pomi. Plantațiile vor trebui înlocuite, problema este să vedem cine le va mai înlocui. La noi au mai venit persoane să investească, dar am mai spus, nu au investit cei care au venituri din agricultură, ci venituri obținute în alte sectoare.“ – Ion Oprea. Larissa

76

SOFRON

https://youtu.be/b7cVAvanPCI

Cartoful dulce din Dăbuleni pleacă spre supermaketuri4 noiembrie 2019

Munca specialiștilor de la Stațiunea de Cercetare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni adună roadele!

După circa 120 de zile de la plantare, a venit timpul valorificării cartofului dulce către supermarketurile din țară. Iar producția este diferită, în funcție de soiul cultivat și data plantării, fiind cuprindă între 15600 kg/ hectar și 32500kg la un hectar. Prețul de valorificare la supermarket este de 5 lei pentru un kilogram, după cum ne-au transmis cei de la conducerea Stațiunii. Segmentul de producție agreat de supermarketuri este de 250-800 de grame.

Plantă originară din America, cartoful dulce prinde din ce în ce mai mult teren. La Stațiunea de Cercetare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, cartoful dulce a avut o recoltă bună și pleacă acum în toată țara. În prezent, acest produs este testat nu doar la Stațiune, ci și de localnici pentru consum. Nu e de mirare că în gospodăriile din Dăbuleni crește leguma violacee la culoare.

“Deși în zona Americii se cultivă de circa 5000 ani, în România batatul sau cartoful dulce este puțin cunoscut. Batatul se poate cultiva pentru rădăcinile sale tuberizate care se pot consuma în diferite forme sau poate fi folosit ca

77

plantă decorativă, ornamentală. Florile sale în formă de trompetă sunt mari, solitare, de culoare alb-violaceu, destul de asemănătoare cu florile de zorele. Toate soiurile de batat aflate în cultură la SCDCPN Dăbuleni se inmulțesc doar vegetativ, florile având doar rol decorativ”, ne-au spus reprezentanții de la Stațiunea de Cercetare de la Dăbuleni.

Pe pagina de socializare a Stațiunii din Dăbuleni vin mesaje din toată țară cu oameni dornici să cumpere măcar un sac de cartof dulce de Dăbuleni. Și mare le este mirarea să vadă că pot găsi cartofii dulci chiar în supermarketuri. Specialiștii de la Stațiune livrează și prin curier, căci a fost o producție bună.

Cartoful dulce a ajuns să fie cultivat în Dolj, dar și în alte zone din țară în urma colaborării bilaterale încheiate între o Universitate din Coreea de Sud și Stațiunea din Dăbuleni. Cartoful dulce poate fi considerată o cultură rentabilă din punct de vedere economic și foarte indicată în hrana consumatorilor. Au fost astfel aclimatizate mai multe soiuri de cartof dulce, care se cultivă pe o suprafață de aproximativ 3 hectare.

Iar părerile din teren nu întârzie să apară, la fel și comenzile: “ Ne bucurăm că putem să fim un sprijin pentru fermierii din Oltenia și nu numai, care vin la noi și cer fie cartofi pentru a produce răsad sau cer direct răsadul. Avem comenzi din toată țara, se vede că este apreciată această legumă, avem cereri chiar și din Suceava. Le onorăm pe toate și trimitem prin curier la pachet și procesul tehnologic, care este cel mai important pentru a obține o cultură bună”, a menționat Aurelia Diaconu, directorul Stațiunii de la Dăbuleni.

Prima fabrică din Gorj pentru colectarea lânii va fi deschisă la Runcu 1 noiembrie 2019

78

Într-o zonă cu tradiție, la poalele munților, se va deschide primul centru din Gorj pentru colectarea lânii. Fabrica pentru prelucrarea lânii va fi amplasată în localitatea Runcu și este o investiție realizată cu fonduri europene, printr-un proiect al societății Minprest, din cadrul Complexului Energetic Oltenia. Unitatea desfășoară, în general, servicii aferente exploatării cărbunelui, dar conducerea acesteia vrea să-și diversifice activitatea.

Reprezentanții societății au identificat deja terenul, care aparține Primăriei comunei Runcu. „Directorul de la Minprest intenționează să deschidă o fabrică pentru prelucrarea lânii. Noi am fost pe teren cu dumnealui și cu compartimentul dumnealui. Am identificat terenul, suntem de acord. În momentul în care o să vină solicitarea din partea dumnealor, o să prezentăm în Consiliul Local intenția Minprest. Eu salut această intenție. După ce se va aproba în Consiliul Local, în cursul anului 2020 se va concretiza această investiție, care este benefică de ambele părți. Vor fi create locuri de muncă în zonă și sperăm că proiectul va fi finalizat cu succes anul viitor“, a declarat Adi Câmpeanu, primarul localității Runcu.

Astfel, centrul de prelucrare a lânii ar fi primul de acest gen din județul Gorj. În prezent, crescătorii de ovine merg în județul Sibiu pentru valorificarea lânii, pentru care Ministerul Agriculturii oferă o subvenție de 2 lei pentru un kilogram. „Nu mai există un astfel de centrul de colectare și de prelucrare a lânii. Nu întâmplător au ales această zonă, ci pentru că la noi sunt foarte mulți crescători de oi. Este benefic și pentru locuitorii comunei că vor putea să desfacă materia primă chiar la un centru din comună”, a mai spus Adi Câmpeanu, primarul localității Runcu.Investiția va fi realizată cu fonduri europene, care vor fi puse la dispoziție prin Oficiul Zonelor Montane din Gorj, cu sediul în localitatea Tismana. Reprezentanții societății Minprest au depus o declarație de intenție la acest oficiu și se așteaptă deblocarea fondurilor europene în vederea asigurării finanțări.

INDUSTRIE ALIMENTARA

79

Romalimenta: În ciuda detractorilor, Industria alimentarã româneascã existã meatmilk luni, 4 noiembrie, 2019

Asistãm periodic la ieşiri ale nutriţioniştilor de canapea, donând pãreri despre siguranţa sau calitatea alimentelor româneşti, emiţând ipoteze relativ la un aditiv sau la alte ingrediente, fãrã nicio bazã ştiinţificã şi trecând sub tãcere faptul cã toate sunt autorizate cu maximã stricteţe, legislaţia europeanã fiind cea mai draconicã din lume.

 Ne ferim sã replicãm de fiecare datã acestor semidocţi, pentru cã (aşa cum ne spun şi colegii din alte state UE) a-i bãga in seamã inseamnã a le da o atenţie nemeritatã. Credem, pe de altã parte, cã replica ar trebui sã vinã prompt nu din partea noastrã, ci a autoritãţilor de resort, neutre şi obiective, pentru cã aceastã campanie furibundã macinã increderea nu doar in industria alimentarã, ci şi in aceste autoritãţi, românii intrebându-se, pe bunã dreptate, ce fac ele pentru a-i proteja de „toxicitãţile şi agenţii mutageni” de care vorbesc cu lejeritate iresponsabilã aceşti ‚guru’ amatori? Existã şi o altã categorie care, voit sau nu, sapã cu abnegaţie la temelia industriei alimentare româneşti. Sunt cei care deplâng (in cel mai bun caz) slãbiciunea acesteia in echilibrarea balanţei comerciale, susţinând „prieteneşte” cã acest „punct vulnerabil” trebuie ajutat- fãrã insã a propune, cu atât mai puţin a face ceva concret in acest sens. Se trece subtil cu vederea cã cele mai mari importuri sunt la fructe, legume şi carne, sectoare care n-au nimic de-a face cu procesarea alimentarã şi se promit vagi susţineri ale celei din urmã, dar neapãrat ale celei mici, artizanale, cãci numai aceasta realizeazã „alimente cu inaltã valoare calitativã”- expresie ce ţine de moda 2019. Recent, un secretar de stat din MADR spunea cã fermele mari au standarde ridicate şi susţin securitatea alimentarã a ţãrii- mare adevãr! Când vom auzi ceva similar la adresa producţiei alimentare, sau e tabu? 

80

Tuturor compãtimitorilor industriei noastre, le dãm o veste bombã: industria alimentarã româneascã existã, şi nu oricum: vorbim de al doilea sector manufacturier al ţãrii, ca cifrã de afaceri (13 miliarde euro) şi de principalul sãu angajator (180 mii salariaţi). Desigur, ne referim doar la cele aproape 9 mii companii care raporteazã autoritãţilor; la acestea se adaugã economia neagrã, adicã aceia care prosperã tocmai datoritã atacurilor la care este supusã industria alimentarã, uitându-se un adevãr elementar: aceasta furnizeazã hrana de zi cu zi a românilor, o hranã la fel de sigurã şi de bunã ca in intreaga Uniune, pentru cã se supune aceloraşi reguli, de la Atlantic la Prut! Totuşi, da, ceva ne lipseşte: un dialog real cu autoritãţile, pentru a identifica impreunã unde existã slãbiciuni şi cum trebuie tratate. Pozitivi, noi continuãm sã sperãm! Sorin Minea-PreşedinteMihai Visan-Director executive

Indagra Food: Cris-Tim anunță intrarea cu lactate în marele retailmeatmilkluni, 4 noiembrie, 2019

Prezentă și în acest an la târgul Indagra Food, compania Cris-Tim a anunțat noile mize pentru perioada următoare. În acest sens, domnul Radu Timiș jr. a declarat special pentru revista Meat.Milk: 

81

”Pentru perioada următoare, dorim să întărim brandul Matache Măcelaru, inclusiv prin mărirea gamei de produse atât de apreciate de consumatorii români.  Un alt obiectiv major este dezvoltarea gamei de ready meal, în condițiile în care omul modern are tot mai puțin timp liber și alocă un timp mai scurt gătitului în familie. Desigur, nu trebuie să omitem și faptul că mâncărurile ambalate pot fi consumate la servici sau în alte situații, fiind produse din categoria ”convenience”. Noutatea cea mai mare, însă, pe care o putem anunța, este aceea că, dacă până în prezent ne-am comercializat produsele lactate cu marca Mândruța în comerțul tradițional, foarte curând vom începe să fim listați în marile lanțuri de magazine, mai ales că și pe această direcție ne-am mărit gama de produse, fabricând acum și telemea sau cașcaval. Nu vom omite continuarea parteneriatului cu Federația Română de Fotbal, referindu-mă aici la echipele de juniori și tineret, pentru că firma noastră, Cris-Tim investește în viitor, și nici programele educative pe care le vom derula în școlile din întreaga țară, pentru a determina copiii țării să adopte un stil de hrană sănătos”. Întrebat cum au evoluat afacerile companiei în acest an, domnul Radu Timiș jr. a declarat că ele s-au menținut constante, iar dacă la finalul anului se va contabiliza o anumită creștere, de 8-10 %, ea va putea fi pusă mai mult pe seama inflației. Însă, a adăugat domnia sa, ”acest lucru este valabil pentru întregul sector de procesare a cărnii”.

Prin prezența la Indagra Food, Vanbet a urmărit extinderea notorietății meatmilk luni, 4 noiembrie, 2019Una dintre cele mai plăcute surprize ale acestei ediții a expoziției Indagra Food a fost participarea companiei vasluiene Vanbet, însă nu participarea în sine, ci, în primul rând, calitatea deosebită a produselor expuse la standul propriu pe care l-a avut organizat.

Astfel, potrivit domnului Radu Rainea-Director Tehnic al companiei, prin prezența la Indagra Food, Vanbet a urmărit în primul rând mărirea notorietății firmei și, mai ales a produselor și a mărcilor sale. Dacă, produse precum ”Puiul Haiducesc” sau ”Găina gospodarului” au o oarecare notorietate pe plan local, acum, Vanbet urmărește extinderea în forță, la nivel național. Domnul Raninea a declarat: ”Parteneri de afaceri ne-au sugerat să abordăm cu mai mult curaș prezența publică, mai ales după ce

82

au văzut calitatea deosebită a produselor noastre.” Domnul Radu Rainea a adăugat:

 ”Acum, venim după un moment dureros pentru noi, referindu-mî aici la incendiul de la începutul anului, care ne-a distrus abatorul de păsări. L-am refăcut, am depășit necazul, vom investi în extinderea liniilor tehnologice dar, pe lângă notorietatea pe care o avem în domeniul procesării cărnii de pasăre, dorim ca și lactatele pe care le producem să fie din ce în ce mai cunoscute și vândute la nivel național”. Argumente sunt: Vanbet produce brânzeturi din lapte de vacă, oaie și capră, cu trei trepte de maturare, de 3, 6 și 9 luni, de o calitate excepțională, care rivalizează cu cele mai faimoase brânzeturi de acest tip din occident. Și, prin efortul companiei, toate aceste produse vor fi consumate în cantități tot mai mari, de către consumatorii români.

La Indagra Food, Avastar a sărbătorit 25 de ani de activitate Meatmilk luni, 4 noiembrie, 2019 Odată cu participarea la Indagra Food, compania Avastar a marcat începerea sărbătorilor prilejuite de împlinirea, în luna noiembrie a acestui an, a 25 de ani de activitate, moment în care se face bilanțul sfertului de veac trecut și în care se stabilesc direcțiile de dezvoltare pentru viitorii 25 de ani. Referindu-se la acest lucru, domnul Dumitru Popescu-Director de Dezvoltare al companiei, a declarat pentru Meat.Milk că, dacă în anul 2018, cifra de afaceri a firmei a fost de 125 de milioane de lei (27 de milioane de euro), cu siguranță, ea va fi la finalul anului 2019 cu 10 % mai mare. 

83

Lucrul cel mai important, însă, este faptul că activitatea de export în țări precum Slovenia, Olanda, Lituania sau, mai nou, Vietnam, merge foarte bine. Alături de alte operațiuni ale companiei, la Avastar s-au creat premizele demarării unei noi investiții în valoare de trei milioane de euro, urmărindu-se mărirea secției de tranșare, a activității de ambalare, depozitare și maturare, termenul final al modernizării urmând a fi vara anului 2020.

ANALIZĂ: AMENINȚĂRI pentru SECTORUL AGROALIMENTAR!Agroinfo  04 noiembrie 2019

Analiza sectorului agroalimentar: ce rezervă viitorul într-o economie globală marcată de tensiuni protecționiste? Aflat în centrul tensiunilor comerciale, în special între SUA și China, sectorul agroalimentar global este afectat de scăderea prețurilor produselor agroalimentare de bază, cum ar fi boabele de soia. În acest context, Coface a realizat o analiză aprofundată a tendințelor viitoare de pe această piață.

Sector strategic, alimentele agricole (alături de TIC) reprezintă unul dintre sectoarele cheie ale războiului comercial aflat în desfășurare între SUA și China. Recent, autoritățile chineze au luat măsuri pentru interzicerea tuturor importurilor agroalimentare din SUA, ca răspuns la majorările de tarife anunțate de administrația Trump.

Tensiuni comerciale și tendințe descendente ale prețurilor pentru boabele de soia

Mișcările legate de soia reflectă cel mai bine situația actuală a sectorului agroalimentar. Pentru un produs care este folosit atât pentru consumul uman cât și pentru hrănirea animalelor domestice (la fel ca porumbul sau grâul), boabele de soia au înregistrat o volatilitate crescută a prețurilor cu tendințe de scădere.

84

Folosind modelul său statistic care prezice prețuri ale produselor selectate, Coface estimează că prețurile pentru soia vor scădea cu 9% în 2019 comparativ cu anul anterior, atât din cauza  tensiunilor comerciale dintre China și Statele Unite cât și pe fondul izbucnirilor grave de pestă porcină africană (ASF). Acest al doilea aspect a determinat producătorii chinezi de carne de porc să sacrifice o mare parte a animalelor lor pentru a limita răspândirea, și astfel să ajungă să cumpere mai puțină soia pentru a le hrăni.

În același timp, situația a avut un impact direct asupra producției globale de carne de porc, din care o jumătate este generată de China. Consumatorii chinezi vor trebui așadar să recurgă la alte proteine animale, cum ar fi puiul sau vita, ceea ce va conduce la o cerere crescută către exportatori globali majori, cum ar fi Argentina și Brazilia.

O altă consecință a tensiunilor comerciale dintre SUA și China pentru sectorul agroalimentar este transformarea „rutelor de export” pentru anumite materii prime, inclusiv boabele de soia și carnea de porc. Cu toate că unii dintre producătorii și exportatorii majori de soia ai lumii, ca de exemplu Brazilia și Argentina, ar putea profita pe termen mediu de situația creată, riscurile legate de sectorul agroalimentar ca întreg rămân mari. 

Alte riscuri care influențează imaginea sectorului agroalimentar

Pe lângă contextul global protecționist menționat mai sus, există alte riscuri potențiale pentru companiile din domeniul agroalimentar, cum ar fi epidemiile de pestă porcină africană sau dăunătorul Spodoptera Frugiperda, care amenință piața globală de porumb. În termeni de risc structural, sectorul este vulnerabil în fața condițiilor meteorologice care pot afecta recoltele, cum ar fi secetele grave sau fenomenul El Niño. 

În cele din urmă, cu toate că segmentul agroalimentar este puternic afectat de un mediu economic global marcat de tensiuni protecționiste, acesta este, de asemenea, un sector cheie în acordurile de comerț liber, după cum s-a dovedit în recenta înțelegere dintre Uniunea Europeană (UE) și MERCOSUR.

Guvernările negociază adesea aceste acorduri pentru a facilita comerțul cu produse care ar ajuta sectorul agroalimentar intern. Cu toate acestea, fermierii locali nu le susțin în mod necesar și sunt primite cu scepticism de către o parte din opinia publică, ceea ce uneori duce la întârzieri în ratificarea acestor acorduri de comerț liber de către autoritățile publice.

85

APSS a marcat Ziua Salamului de Sibiu printr-o conferinta la sediul MADR – Ce au discutat reprezentantii Asociatiei? In nov. 3, 2019  118 0

În data de 1 noiembrie 2019 MADR a găzduit conferința organizată de Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu cu ocazia Zilei Salamului de Sibiu. În cadrul manifestării a fost realizată o succintă prezentare a evoluțiilor și tendințelor pieței produselor crud uscate, a noilor obiceiuri de consum, precum și a conceptului campaniei media din cadrul proiectului de promovare ”Enjoy, it’s from Europe”. 

Scopul acestei manifestări a fost acela de a oferi publicului noutăți despre piața produselor crud uscate și despre cele mai noi inițiative de promovare, celebrând ziua acestui produs, cu îndelungată tradiție și istorie.  

Secretarul de stat Țachianu și-a exprimat bucuria de a fi alături de organizatori în acest proiect pentru promovarea primului produs din carne recunoscut la nivel european, precum și aprecierea față de aceștia pentru alegerea sediului MADR ca gazdă a evenimentului, fiind cunoscut faptul că Ministerul, prin politicile sale sprijină și promovează producătorii auotohtoni și dezvoltarea sectorului agroalimentar românesc.  

În încheierea manifestării invitații au putut degusta salamul de Sibiu produs de companiile din cadrul asociației. 

Reamintim că Salamul de Sibiu a devenit protejat și recunoscut la nivel european în 2016, fiind înregistrat ca produs cu Indicație Geografică Protejată IGP. Certificarea Indicație Geografică Protejată reprezintă pentru consumatori un reper și totodată o garanție a calității și originii produsului. 

86

România a dorit înregistrarea Salamului de Sibiu ca Indicaţie Geografică Protejată pentru a-l face cunoscut şi a-i spori competitivitatea la nivel european şi mondial cât și pentru recunoașterea specificității produsului și a legăturii sale cu aria geografică. 

SALAMUL DE SIBIU NU ESTE FACUT DIN CARNE

ROMANEASCA   Agroromania.ro 01 Nov. 2019

Salamul de Sibiu nu este facut din carne originara din Romania, ci din materie prima achizitionata din spatiul UE. Motivul? O stampila.

"In momentul de fata, noi toti facand schimburi intracomunitare, suntem agreati cu stampilele ovale. Stampila Ovala inseamna doar carne din afara, carne, slanina din afara. Din Romania, in acest moment, pe stambile hexagonale, stiti ca e stampila de tranzit, nu achizitionam carne", a explicat vineri, Carmen Gavrilescu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Salam de Sibiu la evenimentul "Zilele Salamului de Sibiu", care a avut loc la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Regionale.

 Aceeasi persoana a mai spus ca toata carnea cumparata este luata din Spania, Italia sau Germania si ca exista o competitie puternica cu China si Vietnam. Importurile de carne de porc s-au dublat in China, iar acest lucru este remarcat de alti cumparatori mai mici precum romanii.

 "Carnurile sunt toate din perimetrul european, din Spania, Italia, Germani. Valul puternic este din China, ce se intampla in China si Vietnam. Importurile Chinei s-au dublat. E o competitie uluitoare in momentul de fata, se vinde in avans. Productia foarte multora era vanduta pana in luna martie anul viitor", a explicat aceasta.

In Romania pesta porcina africana inca persista si sunt mai multe focare inca valabile.

 Salamul de Sibiu a primit in 2016 denumirea de indicatie geografica protejata. De atunci, pretul si consumul au crescut considerabil, cu peste 10%.

87

Producătorii români de vin vând pe piața internă, exporturile sunt nesemnificative  REDACȚIA FIR 1 NOIEMBRIE 2019

După producția de vin foarte bună de anul trecut, de 5,1 milioane hectolitri, România va înregistra un regres în acest an, cu 4%, până la 4,9 milioane hectolitri. Cu toate acestea, producția românească de vin rămâne peste media ultimilor cinci ani cu aproape 20%, conform estimărilor Comisiei Europene.

Este al treisprezecelea producător global de vin și reprezintă a șasea economie producătoare de vin din Uniunea Europeană, potrivit primelor estimări privind producția mondială de vin din acest an care au fost publicate ieri, 31 octombrie, de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).

În privința exporturilor, însă, România se prezintă cu una dintre cele mai reduse cote, de 3% din producția realizată, față de 42% media europeană. Cosumul intern a fost, anul trecut, de 4,5 milioane hectolitri de vin. Cel mai mare volum la export raportat la producția de vin îl deține Spania (al treilea producător global, după Italia și Franța), urmată de Germania (al patrulea producător UE și locul 10 în lume).România are a cincea suprafață cultivată cu viță de vie din UE, cu aproximativ 190.000 de hectare, după Spania (aproape 950.000 hectare), Franța (peste 800.000 hectare), Italia (aproape 650.000 hectare), Portugalia (foarte aproape de România).

După intrarea în Uniunea Europeană, în anul 2007, producția de struguri a României a crescut de la 873.000 de tone, la 1,1 milioane tone în 2018, potrivit Ministerului Agriculturii și Desvoltării Rurale (MADR), susținută și de programele de finanțare europeană sau naționale, inclusiv pentru activități de promovare. Programe de sprijin în sectorul vitivinicol au

88

început în 2009 și continuă prin Programul Național de Sprijin 2019-2023, cu precizarea că, pentru perioada 2021−2023, urmează să se stabilească noua alocare financiară conform viitorului cadru financiar multianual stabilit prin noua politică agricolă comună. România beneficiază de o alocare financiară pentru sectorul vitivinicol de 47,7 milioane euro anual, potrivit unei informări a MADR.

Producția mondială de vin scade până aproape de media anilor 2007-2016

Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) anticipează o scădere a producției globale de vin cu 10%, în 2019 față de 2018, până la 263 milioane hectolitri, aproape de nivelurile din perioada 2007-2016, cu excepția anului 2013.

Producția de must din struguri în Uniunea Europeană, cel mai mare producător mondial de vin, este estimată la 161 milioane hectolitri, cu 15% mai puțin decât anul trecut și cu 4% sub media ultimilor cinci ani. Din acest volum, 156 milioane hectolitri continuă procesul de vinificare, potrivit estimărilor Comisiei Europene (CE), din care 69% cu indicație geografică.

Condițiile climatice nefavorabile, de la vremea deosebit de rece la secetă, au avut un impact semnificativ asupra producțiilor de struguri ale primilor trei producători globali de vin, Italia, Franța și Spania, unde volumele de must din struguri sunt mai reduse decât cele de anul trecut cu 15%, 13% și, respectiv, 23% și sub media ultimilor cinci ani. Portugalia este singura țară din Uniunea Europeană cu o producție de vin mai mare decât anul trecut cu 10% și cu 4% peste media ultimilor cinci ani, potrivit CE. Cipru și Croația au înregistrat, de asemenea, creșteri, dar producțiile celor două state sunt, în general, foarte reduse, deținând ponderi nesemnificative în UE.

O scădere ușoară a producției de vin (cu 0,3 milioane hectolitri), bazată pe estimările privind recolta de struguri, se preconizează și în Statele Unite ale Americii, principala destinație la export pentru vinul românesc în acest an, însă OIV nu exclude o revizuire a acesteia. Din luna ianuarie și până în luna august a.c., aproape 6.000 de hectolitri de vin au fost livrați în SUA de producătorii români. Anul trecut, 5.000 de hectolitri de vin s-au vândut în SUA, fiind a doua piață de desfacere după China, unde au fost livrați peste 7.000 de hectolitri de vin, potrivit datelor colectate de Comisia Europeană.

Și în America de Sud producția de vin scade față de 2018, în special în Argentina și Chile, cei doi mari producători regionali, potrivit OIV. Africa de Sud înregistrează un nivel de producție redus comparativ cu anii

89

anteriori, 2019 fiind al doilea an consecutiv în care producția de vin se prezintă sub 10 milioane de hectolitri. Australia și Noua Zeelandă au un nivel de producție ușor mai mic decât în 2018.

Producția de vin în lume

Sursa: Organizația Internațională a Viei și Vinului;

Prețurile vinului roșu de bază exprimate în euro/%vol/hl în Italia, Franța și Spania care, împreună, dau 80% din producția de vin a Uniunii Europene, au fost mai mici în luna august 2019 decât în aceeași perioadă a anului trecut cu 32,9%, 8,6% și, respectiv, 35,8% și sub media ultimilor trei ani.

Câte kilograme de pește consumă un singur român? Consumul anual a

crescut față de 2013  Ancuța Paraschivoiu 1 noiembrie 2019

Consumul anual de peşte în România a crescut de la 4,5 - 5 kilograme pe locuitor înainte de 2013 la aproape 7 kilograme în prezent, dar acesta s-ar putea majora semnificativ dacă se va face un management pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, a declarat,

90

joi, pentru AGERPRES, Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Organizaţiei RO-FISH - Asociaţia Procesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor, Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România.

Vremea a luat-o razna! S-au anunțat călduri. România, lovită de un val de aer tropical„Dacă înainte de 2013 românii consumau în jur de 4,5-5 kilograme de peşte, acum s-a ajuns la 6,5 – 7 kilograme. Dacă vom face un management şi pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, nu numai din Delta Dunării – şi asta nu înseamnă eliminarea speciilor, ci limitarea lor – gândiţi-vă cum s-ar dubla cantitatea de peşte şi ne-am duce la 30%-40% consum de peşte românesc. Acum consumăm sub 20% peşte românesc, undeva între 15% şi 17%, dar gândiţi-vă că dintr-o dată am dubla cantitatea de peşte românesc, ceea ce ar reduce preţurile, iar în plus am redobândi şi gustul cu care ne-am născut”, a precizat Marian Cuzdrioreanu.El a spus că producţia de peşte a României este la ora actuală de 21.000 de tone, iar mai mult de jumătate este mâncată de păsările invazive, precum cormoranii.„Am asistat la o conferinţă de promovare a cercetării şi roboticii, controlului, supravegherii şi cartografierii prin drone în domeniul pescuitului şi acvaculturii. Cu siguranţă că se va limita şi braconajul cu aceste instrumente moderne. Dezvoltarea cercetării în domeniul piscicol va contribui major – fără să spun lozinci – şi cred că la sfârşitul anilor 2020, începând cu 2021 ne vom duce către un procent mult mai ridicat în ceea ce înseamnă peştele românesc. Acum producţia de peşte românesc este de 21.000 de tone, iar necesarul este mai mare decât ceea ce producem şi este firesc să avem şi importuri. Din păcate, mai mult de jumătate din producţia de peşte a României este mâncată de păsările invazive”, a spus şeful Ro-Fish.Potrivit sursei citate, societăţile din cadrul asociaţiei realizează şi exporturi de produse din peşte, specialităţi şi semipreparate, atât în ţările din jur cât şi în ţările unde sunt mari comunităţi de români.„România are deja înregistrate la UE produse precum „Novacul afumat din Ţara Bârsei”, „Scrumbia afumată de Dunăre”, iar în curs de omologare se află salata de icre de crap şi salata de icre de ştiucă. Uşor, uşor o să mai fie şi alte produse pescăreşti”, a adăugat Marian Cuzdrioreanu.În ceea ce priveşte programele operaţionale derulate în domeniul pescuitului în România, preşedintele Ro-Fish a subliniat că există progrese de la un program la altul.„De la fiecare program au existat progrese. S-au maturizat şi se va maturiza încă o dată relaţia dintre administraţia publică, politică şi beneficiari, respectiv fermieri şi procesatori şi atât timp cât împreună vom crea un microclimat şi împreună ne vom duce să negociem la UE fondurile europene

91

şi strategiile adaptate la specificul şi nevoile României o să fie un şi mai mare succes. Dacă la început doar politicul, din păcate, a făcut acest lucru, acum sunt obligaţi, este o condiţie sine-qua-non, pentru că noi suntem factorul de continuitate. Specialiştii, întreprinzătorii din domeniul pescăresc sunt factorii de continuitate şi dacă există această armonie şi colaborare între factorul guvern şi cel privat cu siguranţă se va mări numărul de întreprinzători şi va fi benefic pentru toată lumea: vom avea mai mulţi bani la bugetul de stat şi vom avea mai multă mâncare sănătoasă românească”, a adăugat acesta.

Preşedintele Organizaţiei Ro-Fish a lăudat proiectul demarat de MADR privind înfiinţarea Casei de Comerţ Unirea şi a magazinelor prin care se vor comercializa doar produse româneşti, lansând şi un apel: „Ajutaţi-vă ţara cumpărând produse româneşti”.„La iniţiativa MADR s-a înfiinţat Casa de Comerţ Unirea care coagulează produsele româneşti. S-a deschis Bursa de Peşte de la Tulcea, este funcţională, are peşte, aşa cum are şi România. Nu avem peşte suficient, dar are peşte românesc care se şi vinde. Casa Unirea vinde numai produse româneşti şi este un mare succes. Este proiectul ‘Drumul Peştelui’, proiectul ‘Drumul vinului’ şi cu siguranţă se va încuraja şi promova produsul românesc. Gândiţi-vă ce se va întâmpla când Casa Unirea va fi cu produse în comunităţile cu români din afara ţării. Nu cumva mâncarea, băutura şi tradiţiile sunt ambasadorii cei mai buni ai noştri? Nu cumva se recâştigă brandul de ţară? Dacă mai punem şi oficii de turism, portul popular şi tradiţiile, nu cumva vom promova calitatea şi sufletul românesc? Eu vă spun: ajutaţi-vă ţara cumpărând produse româneşti”, a mai spus Marian Cuzdrioreanu.Datele MADR arată că în 2018 producţia estimată a României din acvacultură şi pescuit a fost de circa 22.064,3 tone din care: 10.884,6 tone din acvacultură, circa 3.434,7 tone din pescuit comercial în ape interioare, iar din pescuit la Marea Neagră, aproximativ 7.744,9 tone.Suprafaţa totală amenajată pentru acvacultură în anul 2018 a fost de circa 90.320 hectare.

Deşi românii au ajuns la un consum anual de circa 7 kilograme de peşte, cantitatea este de peste trei ori mai mică decât media Uniunii Europene, de 22,5 kilograme pe locuitor într-un an.Prin comparaţie, în Bulgaria şi Ungaria se consumă 2,5 kilograme de peşte pe an, la jumătate faţă de România, în timp ce Portugalia este ţara unde se mănâncă cel mai mult peşte din ţările UE, respectiv 76 de kilograme pe an. În Spania consumul este de 60 de kilograme de peşte pe an, în timp ce media europeană ajunge la 22,5 kilograme pe locuitor într-un an. Cel mai mult

92

peşte din Europa îl consumă islandezii – 90 de kilograme pe an, iar la nivel mondial, Japonia deţine supremaţia cu peste 130 de kilograme anual.Înainte de 1989, în România se consuma anual între 8 şi 10 kilograme de peşte pe locuitor.

Producătorul de bere Martens Galaţi şi-a adâncit pierderile cu 66% în primele nouă luni din 2019, la 7,7 mil. lei Tibi Oprea astăzi, 14:59 

Producătorul de bere Martens din Galaţi (MABE) şi-a adâncit pierderile cu 66% în primele nouă luni din 2019, până la 7,7 mil. lei, la afaceri de 17,4 mil. lei, minus 18,3%, potrivit datelor din raportul trimestrial al companiei.

Compania şi-a diminuat veniturile din exploatare în perioada ianuarie-septembrie 2019 cu aproape 5 milioane de lei, până la 18,1 milioane lei, în timp ce cheltuielile aferente exploatării s-au redus în perioada menţionată cu 2,7 mil. lei, la 23,9 mil. lei, astfel că rezultatul din exploatare a fost pierdere mai mare cu 2,2 mil. lei faţă de perioada ianuarie-septembrie 2018, de 5,8 mil. lei.

Martens Galaţi, cu 1,8 milioane lei capitalizare, este controlată de managerul de investiţii Bockhold, care are un pachet de 67,6% din producătorul de bere. Acţiunile companiei se tranzacţionează pe segmentul alternativ AeRO de la BVB pe rulaje modice.

Producătorii români de brânzeturi, cârnați și alte produse agroalimentare au plătit 80 de euro pentru 1 metru pătrat de spațiu

93

închiriat la INDAGRA pentru a-și expune și vinde marfa. Unii dintre ei sunt nemulțumiți din cauză că li s-a repartizat spațiu pentru amplasarea standurilor în zone mai puțin frecventate de vizitatori.

Daniel Limbășeanu, crescător de porci din rasa Mangalița, în comuna Racovița, județul Sibiu, nu pare în apele sale. Poartă o pălărie de cowboy, e masiv, aparent liniștit, dar ceva îl frământă. A cerut reprezentanților Romexpo să primească un spațiu în zona unde sunt ceilalți producători de mărfuri agroalimentare, dar nu a avut succes. Când a venit dimineața, în acel spațiu, a descoperit că este amplasat un alt producător. Limbășeanu a fost repartizat în marginea unei alei, cu circulație mai slabă. Consecința? Clienți puțini, vânzare slabă, deși a plătit întocmai ca ceilalți participanți. Sub același cort se află și oierul Florin Dragomir, președinte al Asociației ”Eco Miorița” și președinte al Asociației ”Telemea de Sibiu”, care a reușit să promoveze telemeaua de Sibiu la Bruxelles și să obțină certificare pentru Indicație Geografică Protejată, IGP.

Daniel Limbășeanu și Florin Dragomir sunt amândoi fermieri din județul Sibiu. Dragomir a luptat ca telemeaua de Sibiu să fie recunsoscută la Bruxelles ca produs cu indicație geografică protejată, deși mulți oieri l-au privit cu circumspecție. Limbășeanu a renunțat la un job bine plătit în domeniul materialelor de construcții și s-a apucat de creșterea porcilor din rasa Mangalița. Programul derulat de Ministerul Agriculturii pentru susținrea raselor Mangalița și Bazna a fost derulat și pe umerii lui, în județele Sibiu, Alba și Mureș.

Daniel Limbășeanu

Fiecare furnizor de purcei a primit de la stat 230 de lei pentru fiecare purcel livrat unui crescător care apoi, când porcul a ajuns la 130 de kg, a vândut porcul unui procesator. În Sibiu, singurul procesator e Daniel Limbășeanu. A venit la Indraga, a achitat 80 de euro/mp. Împarte spațiul cu Florin Dragomir. Unul vinde telemea de Sibiu, altul vinde produse din carne de Mangalița. Nu și-a scos cheltuielile: taxe, transport, cazare, hotel, etc. E clar.

94

Participarea la Indagra pentru categoria de fermieri din care fac parte Florin Dragomir și Daniel Limbășeanu nu aduce profit. Cheltuielile depășesc încasările.

”Am fost invitat la un târg internațional în Polonia. Ne-au achitat transportul, cazarea și masa. N-am plătit nimic pentru spațiul ocupat cu standul. Acum trei ani, am câștigat premiul I cu niște cârnați picanți uscați. Acolo am fost respectați. Am cerut aici să fim și noi în zona unde sunt ceilalți producători. Ne-au spus că nu se poate. Am văzut apoi că era altcineva acolo. Spre seară au venit, în sfârșit, să ne anunțe că vor pleca și ăia de acolo”, precizează Daniel Limbășeanu.

”Nu cred că voi mai reveni la Indagra”, completează Florin Dragomir, care încă nu și-a scos cheltuielile.

Daniel Popescu e crescător de vaci din rasa de carne Angus, într-o comună din județul Gorj. A venit la Indagra prin Casa de Comerț Agroalimentar Unirea, aflată sub tutela Ministerului Agriculturii. Daniel vinde cărnuri preparate pe grătar. El a plătit pentru cele două spații primite sub tutela Casei de Comerț Unirea, vreo 5500 de lei, pentru cele 5 zile cât vinde la târg. Spre deosebire de Florin Dragomir și Daniel Limbășeanu, Daniel Popescu are vad. Clienții se înghesuie să mănânce carne de angus pe grătar. Dar fermierul din Gorj plătește a plătit pe lângă chirie, și transportul, și cazarea, și serviciile colaboratorilor.

Participare de excepție a firmei Optimeat la Indagra Foodmeatmilkvineri, 1 noiembrie, 2019

Și în acest an, participarea companiei Optimeat reprezintă un etalon de profesionalism, standul pe care îl are amenajat în pavilionul B2 fiind în permanență locul desfășurării dialogurilor de afaceri.

95

 Prezent la stand, domnul Dr. Jafar Kabiri a declarat pentru revista Meat.Milk că volumul afacerilor companiei Optimeat s-a menținut până acum pe o tendință de creștere. Însă, domnia sa a avertizat asupra faprului că scăderea efectivelor de bovine și ovine este un pericol, atât pentru zootehnia românească, dar și pentru afacerile din domeniu. ”Ciobanii renunță să mai crească oi, nu mai găsesc personal, efectivele de bovine scad. Autoritățile trebuie să vină urgent cu măsuri de sprijin, care să dinamizeze activitatea crescătorilor de animale. Totodată, trebuie să se aibă o mare grijă cu îngrijirea pășunilor, cu deparazitarea lor”, a declarat domnul Kabiri, acela care se arată încrezător pentru perioadele viitoare.bovine, Optimeat, ovine

Tendințele pieței crud-uscatelor, discutate la conferința Salamului de Sibiu IGP meatmilk vineri, 1 noiembrie, 2019

În perioada 31 octombrie – 1 noiembrie, reprezentații companiilor membre în Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS) aniversează Ziua Salamului de Sibiu prin trei evenimente dedicate: Gala Salamului de Sibiu, conferința de presă și sesiuni de degustare a produsului.

 În cadrul evenimentelor au fost prezentate evoluțiile și tendințele pieței produselor crud uscate, precum și noi obiceiuri de consum. Salamul de Sibiu este primul produs românesc din categoria carne procesată recunoscut în 2016 cu distincția europeană a calității IGP. Prin toate evenimentele, desfășurate pe parcursul celor două zile, organizatorii își propun să ofere publicului noutăți despre piața produselor crud uscate și despre cele mai noi inițiative de promovare, celebrând ziua produsului simbolic românesc. Acestea sunt următoarele: 

96

Gala Salamului de Sibiu IGP, eveniment Business to Business, are loc în data de 31 octombrie, la Hotel Continental

Conferința de presă, în data de 1 noiembrie, ora 11, la MADR. În cadrul conferinței se vor prezenta noutăți și tendințe despre piața produselor crud uscate, noi obiceiuri de consum și conceptul campaniei media din cadrul proiectului de promovare Enjoy, it’s from Europe

Degustarea produsului în standul special de la Carnexpo și un eveniment Business to Consumer desfășurat într-unul dintre hipermarketurile din București. „Pentru consumatorii români și /sau europeni, indicațiile geografice sunt utile pentru determinarea originii și a calității produselor. Multe dintre acestea au dobândit o adevarată notorietate care, în lipsa unei protecții adecvate, poate face obiectul unor declarații false din partea unor operatori comerciali necinstiți. Producătorii legitimi sunt, la rândul lor, prejudiciați pentru ca astfel pierd beneficiul unor operații comerciale lucrative, iar reputația produselor lor este afectată. Avantajul principal al unui astfel de proiect este reprezentat de posibilitatea de a proteja originalul de produsele false, comercializate uneori sub același nume. Provocarea noastră caasociație este să dezvoltăm programe care să îmbunătățească imaginea produselor și să conștientizeze consumatorii cu privire la calitatea produselor și a metodelor de producție, astfel încât să crească cererea pe piața internă și să încurajam deschiderea de noi piețe.” declară Carmen Gavrilescu, Președintele Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu. Salamul de Sibiu – 130 de ani de excelență Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu expune și oferă vizitatorilor produse românești din carne înregistrate cu Indicație Geografică Protejată, Salamul de Sibiu fiind un produs cu o istorie de 130 de ani. Gustul inconfundabil al Salamului de Sibiu se obține utilizând ingrediente de cea mai bună calitate, precum carnea și slănina folosită, condimente naturale împreună cu afumarea la rece utilizând lemn din esență tare și prin cea mai lungă perioadă de maturare. Mai mult decât atât, metoda specifică de producție este cea care diferențiază produsul: rafinată de-a lungul timpului, include etape manuale care au pastrat intactă metoda de productie. 

97

Astfel, obținem un produs premium, demn de a fi expus în cadrul evenimentelor internaționale, alături de cele mai bune produse alimentare. Trecând printr-o perspectivă istorică, un articol din data de 15 iulie 2009, apărut într-un supliment la cotidianul Academia Cațavencu, a apreciat că ”Salamul de Sibiu a fost și este un blazon culinar”. Tot în 2009, un studiu realizat sub egida Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, având ca obiect Analiza comportamentului consumatorului român de produse din carne, relevă (pag. 17) faptul că Salamul de Sibiu se află printre primele patru produse din carne în topul preferințelor publicului, 33,1% dintre respondenți consumând în mod frecvent acest produs. În secțiunea imediat următoare (pag. 18), studiul indică Salamul de Sibiu drept exemplu de “fidelizare față de o marcă puternică, știută de mai mult timp”.

Indagra 2019: Pentru Rota Guido, bunăstarea animalelor și sustenabilitatea sunt principii de bază meatmilk vineri, 1 noiembrie, 2019

Una dintre cele mai importante companii furnizoare de echipamente pentru zootehnie, Rota Guido, din Italia, care este prezentă și pe piața din România de ani buni, participă și în acest an la târgul Indagra, acolo unde are amenajat un stand în pavilionul C1.

 Din declarațiile oferite de doamna Claudia Cădar și domnul Volta Giuseppe, manageri ai firmei, s-a desprins informația potrivit căreia, în prezent, oferta de produse și servicii cu marca Rota Guido se subsumează conceptelor de bunăstare animală și sustenabilitate. Tocmai de aceea, zotehniștilor din România le sunt oferite proiecte sustenbaile care vizează creșterea bunăstării prin creșterea controlului microclimatului în adăposturi, fapt care reduce stresul animalelor, știindu-se

98

că aceasta este una dintre cauzele majore de diminuare a performanței fermelor zootehnice. O altă noutate o reprezintă instalațiile de curățare a dejecțiilor, dar și de compostare a acestora, pregătindu-le perfect pentru reintegrarea în fluxul agricol, precum și accentul pus pe instalațiile de producție a biogazului, fapt care poate aduce beneficii suplimentare proprietarilor de ferme zootehnice și nu numai. Cât privește evoluția afacerilor, la nivel internațional, acestea au avut o creștere spectaculoasă, cele din România așteptându-se la finalul anului să fie cu 20 % mai mari, decât anul trecut.

Indagra 2019: Hormann își prezintă oferta de proiecte în domeniul zootehniei meatmilk vineri, 1 noiembrie, 2019

Pavilionul C1 din complexul expozițional Romexpo, găzduiește și în acest an standul companiei Hormann, una dintre firmele de prestigiu din rândul furnizorilor de tehnologii destinate zootehniștilor.

 Prezent la stadul firmei, domnul Florian Popa a declarat special pentru revistea Meat.Milk, că anul acesta a reprezentat continuarea dezvoltării volumului de afaceri, grație investițiilor făcute de fermieri pe baza accesării fondurilor europene. Ca noutate, Hormann anunță de această dată despărțirea de brandul GEA, axându-și oferta exclusiv pe construcția de adăposturi și grajduri pentru animale, inclusiv integralitatea amenajărilor interioare, putând furniza și realiza oricând, proiecte la cheie.

99

Prin colaborarea cu Franta, fermierii romani trebuie sa dea plus-valoare materiei prime agricole In nov. 1, 2019  

Secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu, împreună cu secretarul de stat Alexandru Țachianu au participat la inaugurarea Pavilionului Franței de la INDAGRA, în prezența doamnei Michèle Ramis, ambasadoarea Franței în România. Pentru a-14 oară consecutiv, Franța are unul din cele mai importante pavilioane naționale la INDAGRA, care se desfășoară anul acesta în perioada 30 octombrie – 3 noiembrie a.c.

Pavilionul Franței reunește 19 societăți și filiale franceze care vor expune cunoștințele și expertiza lor în mai multe sectoare: cereale și termometrie pentru stocarea cerealelor, certificarea bio, fertilizanți și biostimulatori, programe informatice dedicate agriculturii, ingrediente lactate pentru nutriția animalelor și industria alimentară, insecticide și anti-dăunători pentru sectorul profesional, sere, silozuri și echipamente pentru tratarea cerealelor, echipamente pentru ghidaj GPS, accesorii pentru pulverizare și drone profesionale cu aplicații agricole, industriale și agrement, bănci, servicii juridice și de leasing, asigurări și consultanță la instalare și nu în ultimul rând genetica ovinelor.

Secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu a mulțumit Franței pentru colaborarea pe care a avut-o cu țara noastră, precum si asociațiilor crescătorilor de animale din această țară, cu care România a avut o relație foarte bună, Franța reprezentând un etalon în cercetare și inovare.

”Tendințele agriculturii românești sunt de a adăuga valoare materiei prime. România, în aproape trei ani, a exportat 44 milioane de tone de produse şi a importat 22 de milioane tone. Deşi exportăm dublu, balanța comercială este deficitară, iar investițiile şi sprijinul pe care companiile din Franța şi Franța le acordă sunt extrem de importante pentru a adăuga valoare şi a echilibra această balanță comercială. Este un an dificil, un an în care Cadrul financiar

100

multianual (CFM) se discută, iar liniile directoare cu privire la PAC vor fi definitivate după aprobarea CFM şi aici toate statele membre care contează din punct de vedere agricol la nivel european trebuie să colaboreze, pentru a aduce acea siguranță, acea predictibilitate fermierilor din țările noastre”, a subliniat secretarul de stat Botănoiu în intervenția sa.

De asemenea, Daniel Dumitru Botănoiu a afirmat că România contează pe sprijinul Franței, având în vedere că inovarea și cercetarea franceză sunt printre cele mai avansate şi reprezintă un model pentru România: ”Împreună putem face lucruri interesate pentru fermierii noștri. Ca o concluzie, cred că ne putem baza pe sprijinul dvs. așa cum şi dvs. vă puteți baza pe sprijinul României pentru a dezvolta relațiile noastre directe şi de a aduce acel plus de valoare parteneriatului pe care l-am iniţiat şi îl respectăm – Franţa şi România”, a afirmat secretarul de stat Botănoiu, la finalul evenimentului.

La Indagra Food 2019, compania Five Continents își confirmă apartenența la elita industriei de lactate meatmilk vineri, 1 noiembrie, 2019

Actuala ediție a târgului Indagra Food reprezintă pentru orice amator de lactate o surpriză cât se poate de plăcută și, mai ales, delicioasă, atât timp cât, în Pavilionul B2, își expune produsele firma Five Continents, din Botoșani.

 Gama de produse mai mult decât cuprinzătoare, beneficiază de un nou look, de noi materiale de ambalare și de un design proaspăt, care evidențiază, atât produsul, cât, mai ales, calitatea de excepție a produselor fabricate din cel mai pur lapte, colectat de la fermierii botoșeneni, și fabricate după rețete strict controlate de specialiștii de clasă europeană care activează în companie. SC Five Continents Group este o firmă cu capital integral românesc. “Ideal pentru familia ta” este sloganul care se traduce în standarde înalte de calitate, aliniate cerințelor europene, dotări și tehnologii de ultimă oră și

101

pasiunea celor care lucreaza in companie, pentru ca pe masa clienților să ajungă produse delicioase și sănătoase, sigure pentru consum. Fabrica și-a început activitatea în data de 20 Decembrie 2005, insa drumul companiei Five Continents Group Botoșani a început în anul 2004, atunci când fabrica a fost ridicată de la zero, în urma unei investiții de 1.400.000 de euro. Începand cu 2017 s-a derulat etapa a treia de investitii, printr-un program AFIR, cu o valoare de 5 milioane euro, cre]nd astfel posibilitatea să iși diversifice sortimentația și să modernizeze procesele tehnologice de procesare lapte și ambalare produse. Pe langa produsele cu un caracter national si zonal, fabrica produce mozzarela, urda, branza topita, branza proaspata, produse lactate proaspete in noi ambalaje PET, lapte ESL. Calitatea de exceptie a lactatelor este garantata  de sistemul de management al siguranței alimentului conform cu FSSC 22000.

Prezentă la Indagra 2019, Aqua DP anunță creșterea afacerilor

Meatmilk vineri, 1 noiembrie, 2019 Prezentă ca în fiecare toamnă la standurile târgului Indagra, organizat în complexul expozițional Romexpo, compania Aqua DP anunță și în acest an creșterea volumului de afaceri.

Special pentru revista Meat.Milk, domnul Paul Chezan-Managerul General al companiei, a declarat că punerea accentului pe prezervarea mediului și pe sustenabilitate reprezintă și o oportunitate pentru firmă, dar și, mai ales, o datorie, pentru fiecare companie în parte, indiferent de domeniul de activitate.  Desigur, Aqua DP expune la standul din Pavilionul B2 tehnologiile Microcat, de tratare a apei uzate. Ca noutate, însă, domnul Chezan anunță ”cooptarea” în echipă a companiei germane OTT Group, care expune sisteme de aerare a apelor uzate dar și pentru acvacultură. .... citeste si partea a doua ......

102