Stiri 22-24 februarie 2021, prima parte

Cursul de schimb 24.02.2021 1 EUR 4.8743

1 USD 4.0100

1

APIA si SUBVENTII

CREȘTE AJUTORUL PENTRU TINERI FERMIERI LA 70.000 DE EURO! CE CONDIȚII TREBUIE ÎNDEPLINITE PENTRU ACEȘTI BANI! Agroinfo, 24 februarie 2021

SPRIJIN INSTALARE TÂNĂR FERMIER 2021-2022. Sprijinul pentru tinerii fermieri, submăsura 6.1, crește anul acesta la 70.000 de euro/fermă. Această sumă este însă pentru fermele mari. Pentru fermele mai mici, ajutorul maxim va fi de 60.000 de euro/fermă, a anunțat ministrul agriculturii, Adrian Oros, marți seara, la Agro TV. Ce condiții trebuie însă îndeplinite pentru încasarea acestor bani? Anul trecut, sprijinul pentru tinerii fermieri a fost de maxim 50.000 de euro/fermă.

Pentru doi ani am alocat 100 de milioane de euro. Care sunt elementele de noutate? Am introdus noi criterii de selecție în vederea unei coerențe interne la nivelul finanțării în perioada de tranziție. În primul rând, principiul

2

integrării în cadrul planurilor de afaceri a activităților de protecția mediului privind gestionarea gunoiului de grajd, agricultura de precizie. Adică, dacă ai zootehnie și ai ai integrat și aceste lucruri, care se pliază pe Green Deal (Pactul Verde n.r.), este o prioritizare.

De asemenea, principiul integrării în planul de afaceri a construirii și modernizării clădirii cu destinație agroalimentară, a achiziției de echipamente în vederea creșterii performanței economice a exploatației. Și un alt avantaj, principiul apartenenței la o formă asociativă. Încercăm și aici, pe cei care sunt mici să-i stimulăm să intre și-n cooperative.

Apoi, am introdus valori crescute pe proiect, în sensul că, alocări maxime per proiect 70.000 de euro pentru exploatațiile care integrează în planul de afaceri operațiuni de condiționare-procesare sau agricultură ecologică, deci, cele două priorități, procesare-condiționare și agricultură ecologică, pentru exploatațiile între 30.000 și 50.000 SO (stanrdard output) și 60.000 de euro pentru exploatațiile care integrează aceleași operațiuni de condiționare-procesare și agricultură ecologică pentru exploatațiile mai mici, între 12.000 și 29.000 SO, a explicat ministrul agriculturii, marți seara, la Agro TV.

Beneficiarul sprijinului acordat pe submăsura 6.1 trebuie să aibă vârsta de maxim 41 de ani și să se instaleze pentru prima oară ca șef al unei exploatații agricole. Modificările din PNDR pentru cei doi ani de tranziție, 2021-2022,  trebuie aprobate de Comisia Europeană.

ANUNȚUL MINISTRULUI OROS DESPRE AJUTOR LA LÂNA DE OAIE! Agroinfo, 24 februarie 2021

AJUTOR LÂNĂ! Vrem să facem trei centre de colectare a lânii în așa fel încât crescătorii de ovine să aibă unde să-și vândă lâna, a anunțat marți seara ministrul agriculturii, Adrian Oros, la Agro TV. Sunt disponibile 400 de milioane de euro pentru rețeaua de centre de colectare și depozitare, bani proveniți din Programul Național de Reziliență și Relansare Economică, PNRR.

Pentru agricultură sunt alocate 6,5 miliarde de euro din PNRR, a spus șeful MADR.

Pentru centre de colectare și depozitare, acea rețea, 400 de milioane de euro. Am prins trei centre de colectare lână, pentru că aici este iarăși o problemă cu lâna. Oi avem destul de multe, lână ar fi, dar nu există cine, lipsește această verigă, de colectare și prelucrare primară și spălare. Sunt foarte mulți utilizatori interesați de această lână, și industria textilă, și-n industria farmaceutică, pentru că se extrage lanolina, am văzut foarte mulți oameni

3

preocupați să folosească această lână care este mult mai prietenoasă cu natura și mergem exact pe Green Deal (Pactul Verde n.r.), pe această nouă viziune europeană, în așa fel încât folosesc în construcții, ca izolatori, această lână care este de calitate mai proastă și i-am văzut și pe alții care fac, să zic, din lâna de cea mai slabă calitate, care conține și alte elemente, fac și îngrășăminte pentru că este biodegradabilă.

Deci, s-ar găsi utilizatori dacă ar fi acea verigă care lipsește și atunci încercăm pe componenta aceasta de economie circulară, de bioeconomie. Am pregătit un proiect pe care o să-l depunem prin care vrem să facem trei centre de colectare a lânii, în așa fel încât crescătorii de ovine să aibă unde să-și valorifice această lână, a anunțat ministrul agriculturii, Adrian Oros, marți seara, la Agro TV.

Ministrul Oros a adăugat că aceste proiecte vor fi prezentate săptămâna viitoare la Comisia Europeană și speră să fie aprobate.  

SUBVENȚIILE APIA, ACORDATE DOAR PE FACTURĂ ȘI LEGATE DE PRODUCȚIE? Agroinfo, 24 februarie 2021

SUBVENȚII APIA. Propunerea făcută de ministrul agriculturii, Adrian Oros, pentru condițiile care ar trebui impuse la acordarea subvențiilor din agricultură, subvenții pe factură și legate de producție. Așa ar fi evitată fraudarea banilor alocați pentru plata subvențiilor, dar și alte probleme legate de terenurile agricole luate în arendă de fermieri, spune ministrul agriculturii.

Sunt situații reclamate de fermieri în care proprietarul terenului agricol încasează subvenția pe suprafață de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru suprafețele date în arendă unui fermier, lucrate de fermierul respectiv, iar fermierul rămâne doar cu munca, nu și cu subvenția care i s-ar cuveni. Ministrul agriculturii spune că fermierii ar scăpa de acest necaz și banii pentru agricultură nu ar mai fi fraudați dacă subvențiile APIA ar fi acordate pe factură și legate de producție. Legarea subvențiilor de producție ar fi o soluție și pentru fermele din zootehnie, consideră șeful MADR.  Eu aș da subvenție doar pe factură, ar fi cea mai corectă modalitate, din punct de vedere economic, de acordare a subvenției. Știm cu toții că subvențiile din Pilonul 1, conform regulamentului (european n.r.), nu se pot da, nu sunt legate de producție. Eu aș vrea să fie legate de producție. Nu sunt. Sunt pe suprafață sau pe animal.

4

Legat de afirmațiile pe care le-am făcut la întâlnirea cu fermierii care mi-au semnalat că acest fapt, să zic așa, iarăși specific doar spațiului nostru, în care nu fermierul primește întotdeauna subvenția, ci de multe ori proprietarul terenului pentru că percepe, ca să zic așa, la negru o arendă de la fermier, fără să înregistreze un contract de arendă, cum ar fi corect, dar în același timp, depune la APIA, pe propria răspundere, acea cerere unică prin care spune că el lucrează pământul. Deci, din start, face o faptă penală.

Există o adeverință dată de primărie, unde primăria trebuie să-și asume că acel om lucrează pământul. Dacă acel prim act ar fi corect, nu s-ar mai întâmpla nimic ilegal. În momentul în care am anunțat anul trecut, la dezbaterile cu fermierii că vom cere documentul în plus, pentru a certifica că ei lucrează pământul, au apărut două inconveniente, unul de natură legislativă, regulamentul nu permite la cererea unică de plată să ceri documente în plus, pentru că acea cerere unică de plată este, practic, o declarație pe propria răspundere că tu lucrezi terenul și este o faptă penală dacă minți.

În schimb, regulamentul permite să faci controale în plus, la sesizări, dar mulți fermieri evită să facă sesizări. La sesizări se poate verifica dacă fermierul nu ia subvenția, doar că fermierii nu vor să sesizeze, vor să rezolve altcineva. Și cazul celălalt sau partea cealaltă este următoarea, mi-au spus fermierii, domnu' ministru, când dumneavoastră ați spus acest lucru, m-au și sunat proprietarii de la care arendez terenul și au spus, anul ăsta faci și pentru mine factură de motorină, de pesticide, de îngrășăminte, de semințe.

Deci, nici așa nu se poate rezolva, pentru că s-a găsit o altă modalitate de a eluda realitatea. Sunt puși fermierii atunci când își cumpără semințe sau, în general, inputuri să facă factură și pentru cel care le închiriază terenul, pentru că au auzit că anul ăsta s-ar putea să le cerem. Deci, au găsit soluția de a frauda, a declarat ministrul agriculturii, marți seara, la Agro TV.

MINISTRUL OROS: AU FALSIFICAT CERTIFICATELE PENTRU BERBECI ÎN MARE PARTE, 83% ȘI IAU SCZ OVINE PE O MINCIUNĂ! Agroinfo, 24 februarie 2021

ACUZAȚII GRAVE! Culpa este generală. Unii au dorit să vândă berbeci și au vândut mai mult decât aveau și au falsificat certificatele și o spun, și le-am spus-o în față, și o spun oriunde, au falsificat certificatele în mare parte, adică 83% din certificate, a spus ministrul agriculturii, Adrian Oros, marți seara, la Agro TV. Șeful MADR a adăugat că nu este corect și că deși știe despre aceste certificate falsificate,

5

pe baza acestor acte, oierii vor încasa și anul acesta sprijinul cuplat la ovine de la APIA.

Acolo s-a întâmplat un lucru pe care toți crescătorii îl știu, și ăia mari, și ăia mici, și ăia care au vândut berbeci, și ăia care au cumpărat berbeci. Culpa este generală. Unii au dorit să vândă berbeci și au vândut mai mult decât aveau și au falsificat certificatele și o spun, și le-am spus-o în față, și o spun oriunde, au falsificat certificatele în mare parte, adică 83% din certificate. Ceilalți au cumpărat certificate ca să iasă din COP și să ia SCZ pe baza certificatului, un berbec cu certificat la 35 de ovine, spunând ei că fac montă dirijată. Și ei, și noi știm că nu au făcut acest lucru, dar s-a perpetuat cu știrea celor care au condus ministerul și celor care au gestionat ANARZ-ul.

S-a întâmplat un lucru, astfel încât acum, cei care au cumpărat certificate, nu erau supărați că au cumpărat certificate, erau supărați că certificatele sunt false. Adică, un berbec cumpărat de pe piață cu 300 de lei le era vândut cu 1.500 de lei sau 2.000 de lei, pentru că era produs în registru. Pe ei nu-i deranja faptul că l-au cumpărat și beneficiau de SCZ, de ce l-au cumpărat prea scump. Și acum vina este al lor, a tuturor. Le-am spus ok, cum corectăm acest lucru.

Eu nu mai am de gând să, noi, nu eu, să dăm în continuare acest sprijin cuplat pe o minciună, o minciună cunoscută de toți și pe care o condamnă toți. Cum facem? Am zis, nu mai luăm în considerare acei berbeci, pentru că toți am căzut de acord că nu există nicio evidență clară la berbeci, că certificatele sunt false. În prima fază au fost de acord, după care au spus, pe ce mergem. Păi, trebuie să mergem pe ceva, pe COP, adică trebuie să dai sprijin pe ceva, eu l-aș cupla doar de producție. Au zis, păi, acum ne trimiteți înapoi la cei care ne-au vândut, așa au spus. Am cumpărat de la ei certificate false și acum ne trimiteți, ne reîntoarcem în COP și-n registre?! Le dăm alți bani lor ca să ne primească în registre. Am decis în după-amiaza aceasta (marți, 23 februarie n.r.), ca anul acesta, pentru că-i afecta încă o dată tot pe ei, deși nu sunt nevinovați, ei spun că mulți au fost nevoiți să recurgă în timpul anilor la acei berbeci, pentru că altfel nu primeau (subvenția n.r.), iar alții primeau, am decis, pentru că nu avem timp să ne pregătim, vine 1 martie și trebuie să depunem cererile, anul acesta rămâne așa, deși ei toți știu că nu e corect, și unii care au vândut și cei care au cumpărat, anul ăsta rămâne așa, a spus ministrul agriculturii, marți seara, la Agro TV.

Adică, vor rămâne aceleași condiții pentru încasarea sprijinului cuplat la ovine, subvenția mare, la fel ca anul trecut chiar dacă ministrul agriculturii recunoaște că nu este corect să se dea subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pe o minciună.

6

Unele certificate s-au cumpărat în pungă cu crotaliile, a mai spus ministrul Oros.

Au fost verificate de către ANZ toate registrele privind eliberarea certificatelor de origine după Regulamentul UE 1.012, privind ameliorarea rasă pură. Fără genotipare. Nici măcar scriptic nu au făcut acest lucru. Toate animalele din secțiunea principală, conform acestui Regulament, trebuie să aibă părinți și bunici în secțiunea principală. Doar 17% din certificate sunt conforme, 83% sunt incorecte. Nici nu aveai cum când tu ai 100 de oi mame să vinzi în anul ăla 300 de berbeci, nu ai cum, deci, era bătător la ochi și de aceea, o să continuăm verificarea acestor registre și o să ne gândim dacă aceste registre le vom recunoaște sau nu, pentru că la 17% corectitudine e foarte greu să recunoști. Dar au reușit să bulverseze tot ce înseamnă ameliorare, pentru că până nu a apărut această tentație a acordării SCZ-ului de certificate, eu sunt convins că până atunci s-a lucrat corect și-n COP, și-n registre. În momentul în care a apărut tentația că dacă cumperi un berbec poți ieși din COP, a mai spus șeful MADR

Șeful MADR a adăugat că pentru anul 2022 se vor schimba regulile de acordare SCZ ovine. Aceste reguli, potrivit ministrului, vor fi definitivate până-n august 2021.

AICI CONDIȚIILE PENTRU ÎNCASAREA SCZ OVINE ÎN ACEST AN!

MADR: S-au aprobat schemele de plăți pentru anii 2021-2022 ,februarie 24, 2021 agrimanet

Au fost aprobate schemele de plăți pentru anii 2021-2022

În ședința Guvernului din data de 24 februarie 2021 a fost adoptată Ordonanța de Urgență pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor

7

instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.

Având în vedere că perioada reglementată prin OUG nr. 3/2015, respectiv 2015-2020, s-a încheiat la 31 decembrie 2020, este necesară crearea unui cadru juridic la nivel național pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, din fondurile Uniunii Europene, în cuantumul alocat României.

Astfel, prezentul act normativ prevede:

aprobarea schemelor de plăți directe care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022, respectiv schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat, schema simplificată pentru micii fermieri;

aprobarea ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic;

determinarea condițiilor specifice de accesare a măsurilor compensatorii din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, derulate prin APIA, respectiv: M10 – agromediu și climă, M11- agricultură ecologică și M13 – plăți care se confruntă cu constrîngeri naturale sau cu alte constrângeri specifice;

dispoziții generale privind plafoanele pentru plățile directe și ajutoarele naționale tranzitorii;

stabilirea beneficiarilor și a condițiilor care trebuie îndeplinite pentru acordarea plăților în cazul fiecărei scheme de ajutor/sprijin;

aprobarea măsurilor pentru care se instituie instrumente de garantare; specificarea cazurilor de forță majoră și a modului de notificare a

APIA; reglementarea modului de asigurare în bugetul Ministerului

Agriculturii și Dezvoltării Rurale a sumelor necesare plăților directe și ajutoarelor naționale tranzitorii, precum și a condițiilor de efectuare a plăților către beneficiari.

Impactul bugetar este de aproximativ 3,811 miliarde euro din FEGA și aproximativ 1 miliard euro din FEADR, fonduri alocate României pentru anii 2021 și 2022, sume ce pot fi accesate de circa 800 de mii de beneficiari ai schemelor/măsurilor de sprijin.

OROS: Regulile rămân neschimbate în acest an la plata SCZ ovine, februarie 24, 2021 agrimanet

Regulile rămân neschimbate în acest an la plata SCZ ovine

8

Inițial ciobanii fuseseră anunțați că berbecii cu origine nu mai sunt obligatorii pentru a respecta raportul de 1 mascul la 35 de femele.

S-a revenit asupra deciziei, astfel incât berbecii cu origine rămân obligatorii în 2021, desi în jur de 83% dintre certificatele de origine sunt false.

“Acolo s-a întâmplat un lucru pe care toți crescătorii îl știu: și cei mari, și cei mici. Și cei care au vândut berbeci și cei care au cumpărat. Culpa este comună, atât a celor care au falsificat certificatele și o spun oriunde că le-au falsificat în mare parte, adică 83 la sută dintre certificate. Ceilalți au cumpărat certificate ca să iasă din COP, și să ia SCZ pe baza certificatului, un berbec cu certificat la 35 de ovine, spunând că fac montă dirijată, Și noi și ei știm că nu au făcut acest lucru!”, a declarat la AGRO TV Adrian Oros.

“Acum cei care au cumpărat certificate nu erau supărați că le-au luat, ci că au cumpărat certificate false. Adică un berbec care valora 300 de lei le era vândut cu 1.500 -2.000 de lei pentru că era introdus în Registru. Pe ei nu îi deranja că l-au cumpărat și au beneficiat de SCZ, ci că l-au luat prea scump. Și acum vina este a lor, a tuturor. I-am întrebat cum corectăm acest lucru pentru că noi nu mai avem de gând să dăm acest SCZ pe o minciună, cunoscută de toți. Am zis că nu mai luăm în considerare acei berbeci pentru că toți am căzut de acord că nu există o evidență și certificatele sunt false. În primă fază au fost de acord. După aceea ne-am gândit pe ce mergem, pentru că trebuie să mergem pe ceva ca să dăm sprijinul. Eu l-aș da numai pe producție. Mi-au zis: păi ne trimiteți înapoi la cei care ne-au vândut certificate false? Și acum le dăm alți bani lor să ne primească în Registre?”

În concluzie “am decis în această după amiază ca anul acesta, pentru că îi afectam încă o dată tot pe ei, deși nu sunt nevinovați, rămâne așa, deși toți știu că nu este corect. Dar de la anul, pentru că până în august trebuie să gândim o altă modalitate de acordare a SCZ, o să vedem cum să dăm cât mai corect, sigur tot cu ajutorul lor. Eu vreau să dau SCZ la cel care crește corect și respectă regulile. S-a ajuns la această situație penibilă! În utimele zile după ce am publicat ordinul care spunea că nu mai este nevoie de ceritficate și toți au fost de acord cu acest lucru, au spus: domnule minsitru, păi stați că noi care am cumpărat certificatele, unele cu crotaliile în pungă, scum suntem nevoiți să intrăm iar în COP. Deci anul acesta mergem așa, dar știm cu toții să nu e corect. Dar până în august ne reîntâlnim cu mediul asociativ și căutăm o modalitate cât mai puțin contestabilă.”

Condiții sprijin cuplat (SCZ) pentru OVINE februarie 24, 2021 agrimanet

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic

9

SCZ se acordă fermierilor activi, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, şi crescătorilor de viermi de mătase, în funcţie de efectivul de animale determinate/kg gogoşi crude determinate de beneficiar, din următoarele categorii:

a) bivoliţe de lapte;

b) ovine;

c) caprine;

d) taurine de carne;

e) vaci de lapte;

f) viermi de mătase.

SCZ pentru ovine

SCZ pentru ovine se solicită de către fermierii activi pentru un efectiv cuprins între 150 şi 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, cu excepţia celor din UATurile din zona montană definită în anexa 8.2 «Lista zonelor eligibile M10, M11, M13» a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei C (2015)3508/26.05.2015, publicată pe site-ul www.madr.ro, «Informare Măsuri de Mediu şi Climă PNDR 2014-2020», «Ghid-informativ-MMC-zone eligibile.xlsx», pentru care se solicită SCZ pentru un efectiv cuprins între 60 şi 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare;

b) animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ au vârsta de maximum 8 ani la femele, respectiv 6 ani la berbeci, la data-limită de depunere a cererii unice de plată, fără penalizări;

c) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014;

d) să deţină registrul individual al exploataţiei completat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004;

10

e) animalele pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menţinute pe o perioadă de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererii unice de plată, fără penalizări, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată/menţionate în cerere;

f) berbecii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrişi în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală;

g) efectivul de femele ovine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul genealogic al aceleiaşi rase, secţiunea principală, la 35 de femele ovine;

h) efectivul de femele ovine neînscrise şi neînregistrate într-un registru genealogic pentru care se acordă SCZ respectă raportul de sexe de minimum un berbec cu certificat de origine la 35 de femele ovine.

Solicitanţii cu un efectiv mai mare de 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci.

Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 100 de zile, prevăzută la art. 75 alin. (1) lit. e), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.

ORDINUL MADR MODIFICAT! RĂMÂN BERBECII CU CERTIFICATE DE ORIGINE pentru PLATA SCZ OVINE! Agroinfo 23 februarie 2021

SUBVENȚII APIA 2021! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că a modificat condițiile pentru acordarea sprijinului cuplat la ovine, așa-zisa subvenție mare, cu un cuantum de cca 18 euro/cap de ovină, la nivelul anului 2020. Condițiile pentru SCZ ovine rămân cele de anul trecut.

Proiectul de Ordin MADR pentru implementarea schemelor de plăți în agricultură în anii 2021-2022 a fost modificat în această seară. Iată condițiile pentru SCZ ovine:

SCZ pentru ovine se solicită de către fermierii activi pentru un efectiv cuprins între 150 şi 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, cu excepţia celor din UATurile din zona montană definită în

11

anexa 8.2 «Lista zonelor eligibile M10, M11, M13» a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei C (2015)3508/26.05.2015, publicată pe site-ul www.madr.ro, «Informare Măsuri de Mediu şi Climă PNDR 2014-2020», «Ghid-informativ-MMC-zone eligibile.xlsx», pentru care se solicită SCZ pentru un efectiv cuprins între 60 şi 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a) animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare;b) animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ au vârsta de maximum 8 ani la femele, respectiv 6 ani la berbeci, la data-limită de depunere a cererii unice de plată, fără penalizări;c) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014;d) să deţină registrul individual al exploataţiei completat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004;e) animalele pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menţinute pe o perioadă de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererii unice de plată, fără penalizări, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată/menţionate în cerere;f) berbecii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrişi în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală;g) efectivul de femele ovine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul genealogic al aceleiaşi rase, secţiunea principală, la 35 de femele ovine;h) efectivul de femele ovine neînscrise şi neînregistrate într-un registru genealogic pentru care se acordă SCZ respectă raportul de sexe de minimum un berbec cu certificat de origine la 35 de femele ovine.

Solicitanţii cu un efectiv mai mare de 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci, precizează proiectul de Ordin MADR.

Ministrul agriculturii a declarat în această seară, la Agro TV, că 83% din certificatele de origine pentru berbeci sunt falsificate. Cu toate acestea, chiar dacă nu este corect, a spus ministrul agriculturii, pentru acest an rămân exact aceleași condiții ca anul trecut, pentru că nu mai este timp să stabilească alte condiții împreună cu asociațiile crescătorilor de ovine. Pentru anul viitor, 2022, vor fi schimbate aceste condiții, anunță șeful MADR.

12

ANUNȚUL DE ACUM AL MINISTRULUI OROS! ANUL ACESTA DĂM SCZ LA OVINE CA ANUL TRECUT! Agroinfo 23 februarie 2021

MODIFICARE DE ULTIMĂ ORĂ PENTRU SUBVENȚIILE LA OVINE! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat în această seară, în urmă cu puțin timp, că s-a revenit chiar în această seară asupra condițiilor de acordare a sprijinului cuplat la ovine, subvenția mare de cca 18 euro pe cap de ovină. Anul acesta rămân regulile vechi, pentru că nu avem timp să schimbăm, dar până-n august vom stabili alte reguli, cât mai corecte, a anunțat acum ministrul agriculturii.

Chiar dacă nu este corect, spune ministrul agriculturii, SCZ la ovine va fi acordat anul acesta în aceleași condiții ca anul trecut.

Unii au vândut berbeci și au falsificat certificatele, 83% din certificatele de origine la berbeci sunt false, ceilalți  au cumpărat certificate de origine, un berbec cu certificat la 35 de femele ovine, că fac montă dirijată. Nu au făcut. Astfel încât acum cei care au cumpărat certificate, erau supărați că au cumpărat certificate false, un berbec cumpărat cu 300 de lei de pe piață era revândut cu 1.500  - 2.000 de lei.

Cum corectăm acest lucru? Nu mai am de gând să dăm SCZ pe o minciună. Am zis că nu mai luăm în considerare acei berbeci  cu certificate de origine și atunci am spus să mergem pe COP. Am cumpărat de la ei certificate false și ne reîntoarcem în COP și registre?!  Mi-au spus crescătorii de ovine.

Am decis în după-amiaza asta, anul ăsta, pentru că nu avem timp să ne pregătim, anul ăsta rămâne așa, dar de la anul, pentru că până-n august trebuie să gândim o altă modalitate. Dacă iarăși o vor perverti, va fi numai vina lor. Doresc să dau sprijinul cuplat numai celor care respectă regulile. În ultimele zile, după ce am publicat Ordinul (Ordinul MADR despre condițiile SCZ ovine AICI n.r.) în dezbatere și am zis că nu mai ținem cont de certificate. Acum suntem nevoiți să intrăm în COP, asta-mi scriu și-mi spun pe telefon oierii.

Anul ăsta mergem așa și până-n august găsim o modalitate corectă, cât mai corectă și cât mai puțin contestabilă de a acorda acel sprijin cuplat zootehnic. Chiar astăzi am modificat Ordinul și am spus că anul acesta păstrăm SCZ-ul cum s-a dat anul trecut și până-n august găsim o altă modalitate. M-au auzit toți crescătorii de ovine, pentru că anunțul e pentru ei.

Încercăm să nu mai dăm pe acele certificate, pentru că au fost falsificate. Toate animalele din secțiunea principală trebuie să aibă părinți, bunici, doar

13

17% din certificate sunt conforme. De aceea, o să continuăm verificarea acestor registre. Au reușit să bulverseze tot ce înseamnă ameliorare, a declarat ministrul Oros, la Agro TV, în urmă cu puțin timp.

ORDIN MADR! BERBECII ȘI OILE PENTRU CARE CIOBANII IAU ANUL ACESTA SPRIJINUL CUPLAT, SUBVENȚIA MARE! Agroinfo 23 februarie 2021

SUBVENȚII APIA 2021-2022! Mulți crescători de ovine nu știu care sunt diferențele între condițiile de eligibilitate de anul trecut pentru sprijinul cuplat zootehnic la ovine și condițiile de eligibilitate din acest an pentru aceeași subvenție, așa-zisa subvenție mare. Sunt mulți oieri care au cumpărat în disperare berbeci cu certificate de origine, era inflație de acești berbeci, și acum nu știu dacă acești berbeci le vor mai aduce subvenția de cca 18 euro pe cap de ovină.

Ministerul Agriculturii a publicat luni, 22 februarie 2021, proiectul de Ordin pentru implementarea schemelor de plăți în agricultură în anii de tranziție 2021-2022. În acest Ordin MADR, aflat la acest moment în consultare publică, sunt specificate condițiile pe care crescătorii de oi trebuie să le îndeplinească pentru a încasa anul acesta așa-zisa subvenție mare de la APIA.

Pe înțelesul tuturor crescătorilor de oi, dacă pentru anul 2020, APIA le-a achitat crescătorilor sprijin cuplat, SCZ, pentru efectivul de femele neînscrise, neînregistrate în registrul genealogic al rasei, anul acesta, în 2021, APIA nu le va mai achita SCZ pentru ovine neînscrise/neînregistrate în registrul genealogic al rasei. Pentru anul 2020, o condiție pentru încasarea celor cca 18 euro pe cap de ovină era deținerea unui berbec cu certificat de origine la 35 de femele ovine neînscrise/neînregistrate în registrul genealogic al rasei. Deci, dacă oierii au respectat anul trecut, în 2020, raportul de sexe de un berbec cu certificat de origine la 35 de femele ovine neînscrise, neînregistrate în registrul genealogic al rasei au încasat pentru anul trecut subvenția mare de la APIA pentru toate cele 35 de ovine. Anul acesta, în 2021, nu vor mai lua banii pentru femelele ovine neînscrise/neînregistrate în registrul genealogic al rasei.

Pentru efectivul de femele ovine neînscrise și neînregistrate într-un registru genealogic pentru care se acordă SCZ, se respectă raportul de sexe de minimum un berbec cu certificat de origine la 35 femele ovine, scrie în Ghidul APIA pentru subvențiile din zootehnie, aferente anului 2020. Această condiție nu mai există, a dispărut, a fost eliminată dintre condițiile pentru încasarea SCZ ovine pentru acest an. De asemenea, a fost eliminată și condiția ca efectivul de femele ovine înscrise/înregistrate în registrul

14

genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul genealogic al aceleiași rase, secțiunea principală, la 35 de femele ovine

Anul acesta, acești berbeci cu certificate de origine, cumpărați tocmai pentru a le aduce oierilor subvenția pentru câte 35 de femele ovine neînscrise/neînregistrate în registrul genealogic, nu mai au aceeași valoare. În ce sens nu mai au aceeași valoare? În condițiile în care acești berbeci sunt înscriși/înregistrați în secțiunea principală a registrului genealogic al rasei, au pedigree, oierii vor încasa SCZ doar pentru ei, nu și pentru 35 femele ovine neînscrise/neînregistrate în registrul genealogic al rasei.

Dacă oierul nu deține femele ovine înscrise în registrul genealogic al rasei în secțiunea principală sau suplimentară, pentru ovinele femele neînscrise/neînregistrate în registrul genealogic al rasei nu va lua sprijinul cuplat de la APIA.

Potrivit Ordinului MADR, aflat acum în consultare publică pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii:

- efectivul de femele ovine pentru care se acordă anul acesta, în 2021, SCZ să fie înscris/înregistrat în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, precum și în controlul performanțelor de producție. - berbecii pentru care se solicită în 2021 SCZ trebuie să fie înscrişi în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală.

Înscrierea ovinelor în controlul oficial al performanțelor, COP, nu exista anul trecut între condițiile APIA, a fost introdusă pentru acest an. Cine deține registrele genealogice ale raselor de ovine? Majoritatea acestor cărți de rasă sunt deținute de asociațiile crescătorilor de ovine. Cine se ocupă de COP? Asociațiile crescătorilor de ovine.

UPDATE! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a modificat chiar în această seară condițiile pentru accesarea SCZ ovine. Anunțul a fost făcut de șeful MADR chiar după publicarea acestui articol. Ministrul Oros a anunțat că rămân exact aceleași condiții de eligibilitate ca anul trecut. ANUNȚUL MINISTRULUI OROS AICI!

APIA: OBLIGAȚIILE FERMIERILOR PENTRU A BENEFICIA DE PLĂȚILE DIRECTE 2021! Agroinfo: 23 februarie 2021

15

INFORMARE APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță care sunt cele mai importante obligații ale fermierilor pentru a beneficia de plățile directe în Campania 2021.

Să fie înregistrat în Registrul Unic de Identificare, administrat de APIA;Să depună o singură cerere de plată la centrul local/județean APIA unde este arondat;Să fie fermier activ pentru a obține plățile directe/plățile compensatorii M10 Agro-mediu și climă, M11 Agricultură ecologică și M13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice; Să declare corect toate suprafețele și culturile și/sau efectivele de animale;Să identifice și să delimiteze corect fiecare parcelă agricolă utilizată;Să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția sa;Să îndeplinească toate condițiile de eligibilitate specifice fiecărei scheme de plată solicitată;Să prezinte pentru clarificări la APIA documentele solicitate, în cazul în care se solicită acest lucru;Să comunice în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată și-n documentele doveditoare, survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii și data acordării plății;Să respecte normele de ecocondiționalitate (GAEC și SMR) pe toată suprafața agricolă a fermei. Nerespectarea uneia dintre aceste norme atrage după sine reducerea plăților, în funcție de gravitatea, amploarea, persistența și caracterul repetat al nerespectării, cu excepția ANT (ajutor național tranzitoriu) vegetal și zootehnic, precum și a schemei simplificate pentru micii fermieri;Să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte organisme abilitate în acest sens. În caz contrar, fermierul poate fi exclus de la plată!

Acestea sunt obligații generale. În funcție de specificul fiecărei scheme/măsuri este necesar ca fermierii să respecte toate obligațiile conform legislației în vigoare, atrage atenția APIA.

ȘEFUL APIA, VIDEOCONFERINȚĂ ASTĂZI pentru PLATA SUBVENȚIILOR DIN ACEST AN! Agroinfo 23 februarie 2021

ANUNȚ APIA! Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a deschis astăzi programul de formare profesională pentru funcționarii publici cu atribuții în

16

activitatea de primire și administrare a cererilor de plată pentru Campania 2021, anunță APIA pe pagina oficială Facebook.

Programul se desfășoară in sistem videoconferință, în perioada 23-24 februarie 2021, si este susținut de lectori din cadrul APIA. În cadrul instruirii participă întreg personalul APIA de la nivel național cu atribuții în primirea, aministrarea și verificarea cererilor de plată, iar aspectele prezentate privesc depunerea cererilor unice de plată pentru schemele din sectorul vegetal si zootehnic, modificările aduse formularului de cerere aplicabil Campaniei 2021 privind schemele de plăți, precum și prevederile legislative privind condițiile de eligibitate.

De asemenea, instruirea mai vizează și alte teme de interes pentru personalul APIA precum normele de ecocondiționalitate, controlul administrativ și actualizarea registrului unic de identificare al fermierilor, identificarea parcelelor agricole in contextul noii politici agricole (monitorizarea suprafețelor agricole), descrierea cerințelor de eligibilitate, de management şi de eco-condiţionalitate specifice măsurilor 10 (Agromediu si climă), 11 (Agricultura ecologică) şi 13 (Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice), informează APIA.

NU UITAȚI! Cererea unică de plată pentru subvențiile agricole din acest an se depune la APIA în perioada 1 martie 2021-15 mai 2021!

ORDIN MADR! NOILE MODIFICĂRI LA SPRIJIN CUPLAT VACI DE LAPTE!Agroinfo , 23 februarie 2021

SUBVENȚII APIA 2021-2022! Ministerul Agriculturii a modificat proiectul de Ordin MADR pentru implementarea schemelor de plăți în agricultură 2021-2022 și l-a publicat din nou, în consultare publică, pe site-ul oficial. La insistențele mai multor asociații ale crescătorilor de vaci, Ministerul Agriculturii a păstrat plafonul maxim de 250 de vaci pentru acordarea sprijinului cuplat zootehnic, SCZ.

17

Inițial, în proiectul de Ordin MADR, la sprijinul cuplat vaci de lapte era stabilită doar limita minimă pentru obținerea acestei subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, 10 vaci, fără să fie fixată și limita maximă. Astfel, fermele cu 1.000 de vaci eligibile, spre exemplu, ar fi obținut acești bani pentru toate cele 1.000 de vaci. Mai multe asociații ale crescătorilor au transmis un Memoriu ministrului agriculturii, Adrian Oros. Prima consecință a eliminării plafonului de 250 de capete de vaci de lapte pentru care o exploatație poate solicita acordarea SCZ este mai mult decât evidentă: prejudicierea tuturor celor 160.000 de exploatații mici și mijlocii, pentru a satisface interesele oculte ale unui grup de 122  de exploatații de mari dimensiuni, se spune în Memoriul crescătorilor.

Banii alocați  acestei măsuri fiind aceiași, dacă ar fi eliminat pragul de 250 de capete, fermierilor mici și mijlocii le-ar rămâne puțin mai mult decât praful de pe tobă, a avertizat europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRi, Parlamentul European, care a spus un NU hotărât acordării SCZ vaci de lapte fără limită.

Pe cale de consecință, Ordinul MADR a fost modificat. Care sunt condițiile acum pentru obținerea în acest an a sprijinului cuplat pentru vacile de lapte?

SCZ pentru vacile de lapte, prevăzut la art. 72 lit. e), se solicită de către fermierii activi pentru un efectiv cuprins între 10 și 250 de capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar, cu excepţia celor din UAT-urile din zona montană definită în anexa 8.2 «Lista zonelor eligibile M10, M11, M13» a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei C (2015)3.508/26.05.2015, publicată pe site-ul www.madr.ro, «Informare Măsuri de Mediu şi Climă PNDR 2014-2020», «Ghid-informativ-MMC-zone eligibile.xlsx», pentru care se solicită SCZ pentru un efectiv cuprins între 5 și 250 de capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar, care nu au beneficiat de schema de sprijin cuplat pentru taurine de carne, în anii anteriori, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 5 capete vaci de lapte sau minimum 10 capete vaci de lapte, în funcție de zonă, și maximum 250 de capete vaci de lapte care nu au beneficiat de schema de sprijin cuplat taurine de carne, în anii anteriori, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA;

b) vacile de lapte din exploataţia cu cod ANSVSA pentru care beneficiarul solicită SCZ îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

(i) să aibă vârsta de maximum 10 ani la data-limită de depunere a cererii unice de plată, fără penalizări;

18

(ii) să fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară;(iii) să fie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere;(iv) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014;

c) să aibă încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii unice de plată, cu un prim cumpărător şi cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui sau, în cazul în care producătorul deţine unitate proprie de procesare a laptelui, să deţină copie de pe cel puţin un aviz de însoţire a mărfii şi de pe o notă de intrare-recepţie care atestă livrarea laptelui la unitatea proprie de procesare, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte, sau în cazul vânzărilor directe, să deţină carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol/dispoziţie de încasare a valorii aferente laptelui comercializat/factură care să ateste vânzarea laptelui sau a produselor lactate;

d) să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.

e) solicitanții cu un efectiv mai mare de 250 de capete vaci de lapte, beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete vaci de lapte.

Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 6 luni, prevăzută la lit. b) pct. (iii), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor, cooperativelor, grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat, precizează Ordinul MADR.

Cuantumul SCZ pentru vacile de lapte, pentru anul 2020, este de  379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal.

Guvernul României a aprobat subvențiile APIA pentru acest an! Roxana Dobre - 24 februarie 2021

Subvenții pe 2021 de la Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură au fost aprobate de Guvernul României. Ministerul

19

Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că în ședința Guvernului din data de 24 februarie a fost adoptată Ordonanța de Urgență pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.

”Având în vedere că perioada reglementată prin OUG nr. 3/2015, respectiv 2015-2020, s-a încheiat la 31 decembrie 2020, este necesară crearea unui cadru juridic la nivel național pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, din fondurile Uniunii Europene, în cuantumul alocat Românie”, se arată într-un comunicat al MADR remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Potrivit sursei citate, actul normativ prevede:

aprobarea schemelor de plăți directe care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022, respectiv schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat, schema simplificată pentru micii fermieri;

aprobarea ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic;

determinarea condițiilor specifice de accesare a măsurilor compensatorii din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, derulate prin APIA, respectiv: M10 – agromediu și climă, M11- agricultură ecologică și M13 – plăți care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice;

dispoziții generale privind plafoanele pentru plățile directe și ajutoarele naționale tranzitorii;

stabilirea beneficiarilor și a condițiilor care trebuie îndeplinite pentru acordarea plăților în cazul fiecărei scheme de ajutor/sprijin; aprobarea măsurilor pentru care se instituie instrumente de garantare;

specificarea cazurilor de forță majoră și a modului de notificare a APIA;

reglementarea modului de asigurare în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a sumelor necesare plăților directe și ajutoarelor naționale tranzitorii, precum și a condițiilor de efectuare a plăților către beneficiari.

Conform MADR, impactul bugetar este de aproximativ 3,811 miliarde euro din FEGA și aproximativ 1 miliard euro din FEADR, fonduri alocate

20

României pentru anii 2021 și 2022, sume ce pot fi accesate de circa 800 de mii de beneficiari ai schemelor/măsurilor de sprijin.

21

AJUTOR 50.000 DE EURO/FERMIER! CE I S-A ÎNTÂMPLAT UNUI TÂNĂR CRESCĂTOR DE ANIMALE! Agroinfo, 23 februarie 2021

VOCEA FERMIERULUI! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a postat pe pagina sa Facebook sfaturi pentru tinerii fermieri din diaspora care vor să acceseze ajutorul de maxim 50.000 de euro/fermier, submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din diaspora, singura deschisă de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) la capitolul tineri fermieri. Un tânăr crescător de animale i-a scris ministrului agriculturii ce i s-a întâmplat când a cerut acest ajutor și cum a fost nevoit să dea banii înapoi.

Sfaturi pentru beneficiariSesiunea de primire cereri de finanțare pentru submăsura 6.1 - Instalarea tinerilor fermieri - componenta DIASPORA, este încă activă și vă aștept să depuneți cereri până pe 4 mai 2021, ora 16:00.Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul, simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă. O nouă oportunitate pentru tinerii români din străinătate (sub 40 de ani) de a reveni în țară și a începe o activitate în agricultură! A scris, luni seara, ministrul agriculturii pe pagina sa Facebook.

22

Tânărul crescător de animale Liviu Slivilescu i-a scris următorul mesaj ministrului agriculturii:

Schimbați mai întâi ghidurile care sunt gândite de oameni care nu au crescut în viața lor animale, ghiduri făcute pe genunchi care nu sunt corelate cu problemele și nevoile crescătorilor de animale, eliminați birocrația și purtatul oamenilor pe la instituții care nu au nici o legătură cu implementarea corectă a unui proiect.

Oamenii pierd bani și timp stând prin anumite instituții ale statului degeaba, iar când scriu asta o scriu din proprie experiență ca și fost beneficiar al acestui proiect, care după ani de zile în care am dezvoltat ferma pe care am pornit.o cu 12 animale, umblând câte 200 de km (distanta Vatra Dornei - Suceava și retur) pentru diferite hârtii (negații) care nu au nici o legătură cu dezvoltarea unei ferme, să ajung să dau banii înapoi pentru o aberație din punctul meu de vedere scrisă în acel ghid, care se pare că persistă în continuare.

Liviu Slivilescu. Foto Facebook personal.

Cum vreți sa ajutați satul românesc când instituțiile dumneavoastră nu știu cum sa facă să pună piedici accesării de proiecte? Sunt funcționari publici care nu au nici o legătură cu viața satului românesc, dar devin experți când este vorba de eliberarea unei hârtii.

Consider ca, pentru viitor, ar trebui sa chemați la masa de lucru oameni care s-au confruntat cu probleme reale în accesarea și implementarea de proiecte, iar dacă în trecut proiectul era văzut ca și o fraudă, lucrurile între timp s-au schimbat, iar oamenii nu mai trebuie sa sufere pentru ceea ce a fost în trecut. Vă mulțumesc, i-a scris crescătorul de animale ministrului agriculturii, Adrian Oros.

23

Potrivit paginii sale Facebook, Liviu Slivilescu locuiește în Vatra Dornei, este medic veterinar, absolvent al USAMV Cluj.

PREGĂTIȚI ACTELE PENTRU SUBVENȚIILE APIA DIN ACEST AN! Agroinfo 23 februarie 2021

CERERE UNICĂ APIA 2021! Cererile unice de plată pentru acest an se depun la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în perioada 1 martie 2021 - 15 mai 2021. Un proiect de Ordin MADR pentru implementarea schemelor de plăți în agricultură 2021-2022 precizează actele obligatorii pe care trebuie să le atașați cererii unice APIA.

24

La depunerea cererii unice de plată, fermierii trebuie să prezinte la APIA:

a) copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaport/certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport/;b) dovada deţinerii unui cont bancar activ;c) procura notarială, în cazul în care fermierul persoană fizică împuterniceşte o persoană pentru depunerea cererii unice de plată în numele său sau pentru a-l reprezenta în relaţia cu APIA.

Documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziţia fermierului  sunt:

a) adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, aferente anului curent de cerere;b) copie conform cu originalul a contractului de închiriere/concesiune/comodat a suprafeţei agricole, încheiat între fermier şi unităţile administrativ-teritoriale, după caz;c) copie conform cu originalul a contractului de concesiune/arendă a suprafeţei agricole, încheiat între fermier şi Agenţia Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS, după caz.

Contractele de asociere în participaţie în vigoare trebuie să respecte prevederile art. 1.949- 1.954 din noul Cod Civil. Suprafeţele de teren arendate/închiriate/concesionate/împrumutate prin contracte de comodat nu pot face obiectul contractelor de asociere în participaţie.

În cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea terenurilor agricole care fac obiectul cererii unice de plată, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plată verifică corespondenţa suprafeţelor utilizate înscrise în adeverinţă cu suprafeţele declarate în cererea unică de plată. În urma verificărilor, funcţionarul APIA responsabil cu administrareacererii unice de plată notifică, după caz, fermierul pentru clarificări suplimentare, în urma cărora decide dacă sunt necesare măsuri de reducere a suprafeţei declarate.

În cursul controalelor administrative, în situaţia în care se constată că terenul face obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi, APIA, în termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitanţii, care au obligaţia să rezolve litigiul. Dacă litigiul nu se rezolvă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, suprafaţa de teren supradeclarată nu este eligibilă la

25

plată în anul curent de cerere, cu excepţia cazurilor în care litigiul este soluţionat în instanţă judecătorească.

Fermierul persoană fizică, pe de-o parte, şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depune documentele care fac dovada utilizării terenului pentru ambele forme de organizare, odată cu cererea unică de plată.

Cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, fac dovada utilizării terenurilor agricole declarate cu următoarele documente:

a) adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, aferente anului curent de cerere:b) copie conform cu originalul a contractului de închiriere/concesiune/comodat a suprafeţei agricole, încheiat între cooperativă şi unităţile administrativ-teritoriale, după caz;c) copie conform cu originalul a contractului de concesiune/arendă a suprafeţei agricole, încheiat între cooperativă şi Agenţia Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS, după caz.

Cooperativele prezintă copii conforme cu originalul ale registrelor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a), b) şi f) din Legea nr. 566/2004 din care să reiasă datele de identificare ale suprafeţei de teren cu care participă în cooperativă fiecare membru al acesteia.

ATENȚIE! Suprafeţele declarate în cererile unice de plată pentru care nu se depun documentele până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată cu penalizări sunt neeligibile, precizează proiectul de Ordin MADR, aflat în consultare publică.

La aceste documente, se adaugă cele specifice fiecărei scheme de plată solicitată de la APIA.

26

27

DOCUMENTUL OBLIGATORIU PENTRU SUBVENȚIA APIA MARE OVINE/CAPRINE! Agroinfo, 23 februarie 2021

SUBVENȚII APIA 2021-2022. Crescătorii de ovine și/sau caprine care vor să încaseze anul acesta sprijinul cuplat, așa-zisa subvenție mare, de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) trebuie să atașeze la cererea unică de plată adeverința emisă de asociația care deține registrul genealogic al rasei respective sau de către Agenția Națională pentru Zootehnie.

Cu acest document, crescătorii dovedesc că berbecii pentru care solicită plata APIA sunt înscriși în secțiunea principală a registrului genealogic al rasei, iar femelele ovine în secțiunea principală sau secundară a registrului gnealogic.Formularul adeverinței este inclus în Ordinul Ministerului Agriculturii pentru implementarea schemelor de plăți din agricultură în anii de tranziție, 2021-2022.

AGROINFO vă pune la dispoziție acest formular.

28

Prezenta adeverinţă se eliberează pentru a se depune la centrul local/judeţean................. sau al municipiului Bucureşti al APIA la dosarul Cererii unice de plată.Preşedintele Asociaţiei/Agenţiei,.............................................(numele şi prenume/denumire)

Crescătorii de ovine beneficiază de sprijin cuplat zootehnic pentru un efectiv de minim 150 de ovine și maxim 500 de ovine, excepție face zona montană unde efectivul minim este de 60 de ovine. CONDIȚIILE SCZ OVINE PENTRU ACEST AN LE AVEȚI AICI!

Cuantumul sprijinului cuplat pentru ovine/caprine (SCZ), pentru anul de cerere 2020, este de 17,90 euro/animal.

29

ADEVERINȚA PENTRU SUBVENȚIILE APIA DIN ACEST AN! Agroinfo 22 februarie 2021

SUBVENȚII APIA 2021-2022! Ordinul ministrului agriculturii pentru implementarea schemelor de plăți din agricultură pentru anii de tranziție 2021-2022, aflat în consultare publică, conține la Anexa 1 formularul adeverinței pe care fermierii, crescătorii de animale trebuie să o atașeze la cererea unică de plată pentru subvențiile agricole din acest an.

30

AGROINFO vă pune la dispoziție acest formular pentru anul de cerere 2021.

În cazul categoriei de folosinţă "pajişti permanente" (păşuni + fâneţe) se completează perioada de păşunat aprobată pentru fiecare UAT, conform prevederilor art. 6 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare.Conform anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 985/2019 privind registrul agricol pentru perioada 2020-2024.

NOTĂ: Eliberarea adeverinţei nu se condiţionează de plata impozitelor şi taxelor locale.

31

Adeverința de la Registrul agricol este transmisă de primării la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Fermierii trebuie să-și actualizeze datele înscrise în această adeverință cu privire la suprafețele de teren agricol pentru care solicită subvențiile APIA din acest an și să-și dea acordul pentru ca primăriile să o poată transmite către APIA.

32

33

MESAJUL DE ASTĂZI AL ȘEFULUI APIA! Agroinfo 22 februarie 2021

PLATA SUBVENȚIILOR APIA 2021! Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a făcut astăzi un apel către primari să-i sprijine pe fermieri cu toate actele necesare pentru depunerea cererii unice de plată pentru subvențiile agricole aferente acestui an.

Directorul general APIA, Adrian Pintea, a participat astăzi la cea de-a 24-a sesiune ordinară a Adunării generale a Asociației Comunelor din România (ACoR), eveniment deosebit de important în viața comunităților locale de la noi din țară, care celebrează, în acest an, împlinirea a două secole de la Revoluția română din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, a anunțat APIA.

34

În cadrul evenimentului, șeful APIA a mulțumit colegilor din administrația publică locală pentru sprijinul pe care l-au acordat atât APIA, cât și fermierilor de-a lungul timpului, și în special în anul 2020 în contextul pandemiei de coronavirus. 

Șeful APIA a ținut să sublinieze faptul că s-a conlucrat cu succes cu autoritățile publice locale din întreaga țară, pentru o mai mare simplificare, pentru limitarea interacțiunii fizice dintre fermier și autorități prin eliminarea drumurilor pe care fermierul trebuia să le facă la instituțiile publice emitente ale unor documente necesare la depunerea cererii unice de plată, acestea fiind emise si transmise electronic.

„Am convingerea că și în acest an aportul specialiștilor administrației publice locale la reușita Campaniei de primire a cererilor unice de plată, ce va debuta la data de 1 martie 2021, va fi unul semnificativ și va avea rezultate cuantificabile, reflectându-se direct în nivelul de absorbție a fondurilor, care sperăm să fie, ca de obicei, unul foarte ridicat.

Ca și în anul anterior, am solicitat susținerea pentru ca specialiștii din cadrul primăriilor să sprijine fermierii în obținerea documentelor necesare în format electronic, asigurând totodată corectitudinea înscrisurilor din acestea, pentru a nu periclita accesul fermierilor la fondurile europene și naționale destinate agriculturii, și sunt convins că administrația publică locală va fi alături de noi, ca de fiecare dată”, a declarat directorul general APIA.

35

36

ANUNȚUL MINISTRULUI OROS: SUBVENȚII FERME DE VACI! Agroinfo 22 februarie 2021

SUBVENȚII APIA FERME VACI 2021-2022. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat pe pagina sa Facebook că-n urma memoriilor primite de la asociațiile crescătorilor de bovine, a decis să păstreze limita maximă de 250 de bovine pentru acordarea sprijinului cuplat zootehnic.

În urma analizei memoriilor fundamentate primite de la mai multe asociații ale crescătorilor de bovine pentru lapte, am decis păstrarea plafonului maxim de 250 capete pentru acordarea Sprjinului Cuplat Zootehnic (SCZ), a anunțat ministrul agriculturii.

Mai multe asociații ale crescătorilor de bovine din România au transmis un Memoriu către Ministerul Agriculturii în care susțineau că trebuie păstrată

37

limita maximă de acordare a sprijinului cuplat zootehnic pentru fermele de vaci de lapte la 250 de capete de bovine. Peste acest număr, fermierii să nu mai beneficieze de această formă de sprijin. MEMORIU PUBLICAT AICI!

Un proiect de Ordin al Ministerului Agriculturii stabilește condițiile pentru acordarea sprijinului cuplat zootehnic pentru vacile de lapte, pentru anii de tranziție 2021-2022.

SCZ pentru vacile de lapte se solicită de către fermierii activi pentru un efectiv de minimum 10 capete vaci de lapte, pe beneficiar, cu excepţia celor din UAT-urile din zona montană definită în anexa 8.2 «Lista zonelor eligibile M10, M11, M13» a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei C (2015)3.508/26.05.2015, publicată pe site-ul www.madr.ro, «Informare Măsuri de Mediu şi Climă PNDR 2014-2020», «Ghid-informativ-MMC-zone eligibile.xlsx», pentru care se solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 5 capete vaci de lapte, pe beneficiar, care nu au beneficiat de SCZ pentru creșterea taurinelor de carne, în anii anteriori, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 5 capete vaci de lapte sau minimum 10 capete vaci de lapte, în funcție de zonă, care nu au beneficiat de SCZ pentru creșterea taurinelor de carne, în anii anteriori, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA;

b) vacile de lapte din exploataţia cu cod ANSVSA pentru care beneficiarul solicită SCZ îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:(i) să aibă vârsta de maximum 10 ani la data-limită de depunere a cererii unice de plată, fără penalizări;(ii) să fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară;(iii) să fie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere;(iv) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014. CONTINUARE AICI!

Cu precizarea că, așa cum a anunțat astăzi ministrul agriculturii, sprijinul cuplat vaci de lapte se acordă până la limita de 250 de capete de vaci. Așadar, ministrul agriculturii a revenit, în urma insistenței

38

crescătorilor, asupra deciziei de a acorda acest sprijin cu un cuantum mare pe cap de vacă fără limitarea numărului de vaci eligibile.

PROPUNERE ANT VACI: CEL PUȚIN TREI VACI ÎN FERMĂ la DATA DEPUNERII CERERII APIA!Agroinfo 22 februarie 2021

PROPUNERE SUBVENȚII APIA ZOOTEHNIE! Dan Sergiu Moroșanu, fost coordonator Serviciu Măsuri Specifice APIA Bacău, actualmente pensionar, propune ca pentru încasarea ajutorului național tranzitoriu la vaci să existe cel puțin trei vaci în fermă la data depunerii cererii unice de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

În felul acesta, spune Dan Sergiu Moroșanu, ar fi excluși de la plata ANT mare parte din cei așa-ziși fermieri, care au avut vaci la data de referință 31 ianuarie 2013. Vă reamintim că Ministerul Agriculturii a stabilit printr-un proiect de Ordin să existe cel puțin o bovină în exploatațiile care solicită ANT anul acesta și anul viitor.

Dan Sergiu Moroșanu a transmis o scrisoare pentru AGROINFO:

În data de 19 02 2021 pe site-ul MADR a fost pus în discuție publică proiectul OUG pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice și a modului de implementare a schemelor de plăți prevăzute la art. 1. alin. (2) și (3) și art. 35 alin(3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.

Problema la care doresc să mă refer privește acordarea Ajutorului Național Tranzitoriu în sectorul zootehnic- ANTZ bovine și se referă la reglementarea care face corelația la prevederile:

Art. 63.(1) ANTZ pentru schema prevăzută la art. 60 lit. b) se acordă fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) dețin un efectiv de minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referință 31 ianuarie 2013 înregistrate în RNE;b) la data solicitării ANTZ exploatația cu cod ANSVSA este înregistrată în RNE în care există cel puțin un animal din specia bovine, identificat și înregistrat în conformitate cu legislația sanitară veterinară în vigoare; șiArt. 64.(1) ANTZ pentru schema prevăzută la art. 60 lit. b) se acordă

39

fermierilor crescători de bovine și pentru exploataților nou-înființate după data de 31.01.2013, care îndelpinesc cumulativ următoarele condiții:

a) dețin un efectiv minim de 3 capete de bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă și/sau nepurtătoare de primă, cu vârsta de minimum 16 luni la data de referință, înregistrate în RNE;b) la data solicitării ANTZ exploatația cu cod ANSVSA este înregistrată în RNE în care există cel puțin un animal din specia bovine, identificat și înregistrat în conformitate cu legislația sanitară veterinară în vigoare;

Prevederile punctului b) de la art. 63.(1), respectiv Art. 64.(1) au drept scop eliminarea de la accesarea acestui ajutor a așazișilor fermieri care au îndeplinit cel puțin condiția minimă la data de referință și care la data solicitării sprijinului au exploatația activă dar fără a mai avea nici măcar o bovină în exploatație.

Orice ajutor sau sprijin acordat de la bugetul de stat trebuie acordat doar acelor fermieri care desfășoară activitate agricolă la data solicitării acestuia.

Pornind de la această condiție propun ca alin b) de la Art. 63 și Art. 64 să aibă următoarea formulare:

b)  la data solicitării ANTZ exploatația cu cod ANSVSA este înregistrată în RNE în care există cel puțin 3 animale cu vârsta de 16 luni la data depunerii cererii din specia bovine, identificat și înregistrat în conformitate cu legislația sanitară veterinară în vigoare;

Acestă prevedere cred că ar stimula creșterea și exploatarea bovinelor, pe de o parte și ar elimina, pe de altă parte, acei așa ziși fermieri care au avut ca unic scop încasarea ajutoarelor de stat fără a desfăsura cu adevărat o activitate agricolă.

Cu stimă,Dan Sergiu MOROȘANU.

  Premierul Citu si despagubirile la seceta, o discutie fara sens Agrostandard | 24 February, 2021 Pentru cei care mai spera ca vor primi vreodata despagubirile promise pentru culturile infiintate in primavara anului trecut si care au fost calamitate de seceta, cea mai buna dovada a pozitiei autoritatilor este discutia incredibila dintre premier si un reporter la briefingul de presa de dupa sedinta de Guvern din 24 februarie 2021. Ori nu stie despre ce este vorba, ori premierul n-are nicio treaba cu agricultura….

40

Cititi si va convingeti singuri!Reporter: In ceea ce priveste despagubirile pentru seceta, stim nemultumirile agricultorilor, i-am vazut in strada, ministrul agriculturii sustine ca in momentul de fata nu ar exista banii necesari pentru aceste despagubiri in bugetul de stat si se poate incerca o compensare la nivelul creantelor fiscale. Practic, sa exonerati de plata impozitului pe venit, CAS, CASS. Luati in calcul o asemenea varianta si când, pentru ca in momentul de fata stim foarte bine ca sunt intr-o situatie financiara destul de dificila? Si, la pachet, aceasta intrebare, stim ca ati luat in discutie, nu stiu daca s-a si aprobat, o ordonanta de urgenta cu privire la schemele clasice de ajutor din bani europeni tot pentru agricultori.

Florin Citu: Da, sa incepem cu ce e mai simplu. Bineinteles, schemele au fost prelungite, a fost o ordonanta de urgenta, schema a fost prelungita din fonduri europene. Referitor la acele sume, lucrurile sunt simple, din punctul meu de vedere. Anul trecut, Guvernul României a alocat cea mai mare suma pentru despagubirile din seceta – 1,1 miliarde de lei. Acelea au fost cererile, le-am despagubit. Daca ne gândim in viitor ca va fi seceta sau ceva, vom vedea atunci. Nici anul trecut nu au fost sumele alocate in buget la inceputul anului si au fost alocate la rectificarea bugetara. Deci, nu vad sensul acestei discutii. Anul trecut au fost alocate 1,1 miliarde de lei de la buget pentru despagubiri pentru seceta.

BREAKING. Cîțu spune că a dat deja banii pentru despăgubirile de secetă. Nu știe de alții! Autor: Ionel Vaduva , 24 februarie 2021

„Nu văd sensul acestei discuții”, a declarat premierul Florin Cîțu, miercuri, 24 februarie 2021, la finele ședinței de Guvern, în momentul în care a fost întrebat de jurnaliști dacă a prins în buget și banii pentru despăgubirile de secetă.

Șeful Executivului de la București a răspuns ironic întrebărilor gazetarilor prezenți la briefingul de presă și a spus că se va gândi și la alte despăgubiri dacă „va mai fi secetă sau ceva”, „în viitor”.

41

„Referitor la acele sume, lucrurile sunt simple, din punctul meu de vedere. Anul trecut, Guvernul României a alocat cea mai mare sumă pentru despăgubirile de secetă – 1,1 miliarde de lei. Acelea au fost cererile, le-am despăgubit. Dacă ne gândim în viitor, că va fi secetă sau ceva, vom vedea atunci. Nici anul trecut n-au fost sumele alocate în buget, la începutul anului, și au fost alocate la rectificarea bugetară. Nu văd sensul acestei discuții. Anul trecut au fost alocate 1,1 miliarde de lei, de la buget, pentru despăgubiri pentru secetă”, a precizat Cîțu.

Doar un milion de lei

Cu toate că, în forma lansată în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) beneficiază de o majorare cu circa 10 procente față de 2020, această majorare este pusă, în mare parte, pe fondul cheltuielilor mai mari pe care instituția guvernamentală va trebui să le realizeze pentru cofinanțarea fondurilor europene.

Cu privire la despăgubirile pentru culturile de primăvară afectate de secetă, veștile pentru fermierii care așteptau acești bani sunt dezastruoase. Suma care ar fi fost necesară pentru plata acestor despăgubiri nu se regăsește nicăieri în buget.

În tabelul publicat pe site-ul MFP se precizează că suma plătită pentru despăgubirile la culturile de toamnă în 2020 a fost de 930 milioane lei, în timp ce suma propusă pentru 2021 este de doar un milion de lei. Asta înseamnă, practic, o tăiere de 99,89% a sumei de bani alocată pentru despăgubirea fermierilor.

În cadrul congresului „Fermieri pentru fermieri” de joi, 11 februarie 2021, Adrian Oros recunoștea în avanpremieră că nu știe nimic despre miliardul de lei, necesar cheltuielilor cu despăgubirile fermierilor.

„Nu știu dacă-l am (n.r. – miliardul de lei pentru despăgubirile culturilor de primăvară, calamitate de seceta pedologică extremă). Voi afla dacă-l am. Cu siguranță, dacă o să am suficienți bani în buget, voi face tot ceea ce am propus.

„Fiecare minister și-a croit bugetul. Noi am avut bugetul croit de anul trecut, dar pe croiala respectivă trebuie să vină sumele, iar sumele nu le împarte ministrul Agriculturii, sumele vin de la Ministerul de Finanțe și fiecare minister, pe croiala respectivă, își pune sumele, în așa fel încât să acopere”, a afirmat la acea dată șeful de la Agricultură.

42

Plata despăgubirilor din credite bugetare, soluția Alianței pentru Agricultură și Cooperare Luni, 22 Februarie 2021

După ce la finalul săptămânii trecute, vineri – 19 februarie 2021, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a înaintat premierului României câteva soluții prin care fermierii să fie despăgubiți pentru pagubele înregistrate anul trecut din cauza secetei pedologice (https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/4867-solutii-pentru-despagubirea-fermierilor-afectati-de-seceta-in-2020.html), luni – 22 februarie a transmis o scrisoare deschisă președinților Comisiior de Agricultură din Parlamentul României, în care se prezintă situația fermierilor români afectați de efectele pe care seceta pedologică extremă din anul 2020 le-a avut asupra culturilor de primăvară, solicitând amendarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură prin intermediul creditelor bugetare.

„În cadrul întâlnirii pe care am avut-o în data de 26 ianuarie 2021 la sediul MADR cu domnul ministru Adrian Oros, am primit asigurări că sumele necesare efectuării plăților reprezentând despăgubiri pentru culturile de primăvară au fost cuprinse în propunerea de buget transmisă către Guvern și Ministerul Finanțelor Publice pentru a fi incluse și aprobate odată cu adoptarea Bugetului de Stat pentru anul 2021. Ne adresăm dumneavoastră (n.r. George Scarlat - președinte Comisia de Agricultură din Camera Deputaților și Adrian Chesnoiu - președinte Comisia de Agricultura din Senatul României) și colegilor dvs. membri ai celor două Comisii pentru Agricultură, pentru ca împreună să susțineți și promovați alocarea și plata acestor despăgubiri în regim de urgență. Fermierii, indiferent de dimensiunea exploatației au fost afectați de efectele secetei pedologice extreme și în lipsa unui produs de asigurare, nu au capacitatea financiară de a relua ciclul de producție. După cum știți, asiguratorii NU asigură seceta decât excepțional și nu pentru toate culturile și nici pentru toată suprafața agricolă cultivată. Deci, lipsa asigurărilor nu este imputabilă fermierilor, așa

43

cum adesea se vehiculează în spațiul public. Fermierii sunt primii interesați să irige, iar lipsa infrastructurii primare de irigații nu este responsabilitatea lor, deși producătorii agricoli se implică alături de autorități în reabilitatea celor existente, contrar impedimentelor de ordin procedural. Acum trebuie să luăm măsuri urgente pentru a limita riscul de a nu se cultiva terenul sau de a se folosi tehnologie agricolă minimală, ceea ce va avea efect direct asupra producțiilor, ofertei pe piață și veniturilor obținute începând cu anul 2021. Gradul de expunere la insolvență în cazul exploatațiilor agricole care au fost afectate de secetă în anul 2020 este extrem de ridicat, majoritatea agricultorilor nefiind capitalizați ; aceștia achiziționează inputurile cu plata la recoltă sau se autofinanțează prin încheierea unor contracte tip futures pentru 30-35% din media de producție estimată și pentru care azi sunt obligați la plata unor penalități, generând astfel un efect de domino asupra comercianților de inputuri, traderilor de cereale, respectiv consumatorului, care va suporta majorarea de preț”, se specifică în scrisoarea transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către Comisiile de Agricultură din Camera Deputaților și Senatul Românei. 

Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111 rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică, arată reprezentanții Alianței.Comparativ cu alte sectoare care au avut activitatea afectată de COVID-19 și au beneficiat de amânarea ratelor bancare, producția vegetală nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii în mod direct, ci mai degrabă indirect, ceea ce a făcut fermierii neeligibili pentru măsura specifică de amânare a ratelor. Astfel, astăzi există numeroase exploatații agricole care, deși sunt considerate viabile, nu mai sunt finanțabile și nu pot solicita împrumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a reînființa culturile de primăvară, pentru anul agricol 2021-2022. „Solicitarea noastră are și o latură socială, justificată de faptul că, în timp ce alte sectoare au disponibilizat angajați, contribuabilii având coduri CAEN diviziunea 01- Agricultură - nu au renunțat la angajați. 4,5% dintre salariații din România sunt angrenați în sectorul agricol, iar 40% dintre aceștia sunt afectați indirect de seceta pedologică severă și vor avea de suferit anul acesta datorită problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primăvară calamitate”, punctează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Soluția propusă de Alianță este plata din credite bugetare.

44

Completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021 astfel încât să fie cuprinse, așa cum au fost promise fermierilor, în mod public și pe toate canalele media, sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă  din 2020, precum și sumele rămase restante pentru despăgubirile aferente culturilor de toamnă. „În acest sens, propunerea este ca: Anexa 2 - SINTEZA cheltuielilor pe surse de finanțare, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole, alineate după caz, pe anii 2019-2024, să se modifice astfel: MADR, Cap 8301, gr. 59 – Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură: 2020 – credite bugetare de 930.000 mii lei, 2021 – credite bugetare 1.093.000 mii lei. Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că despăgubirile pot să ajungă în conturile fermierilor până la sfârșitul lunii martie”, se arată în finalul scrisorii deschise a Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

Guvernul a aprobat platile pentru agricultura, aferente urmatorilor 2 ani. Iata categoriile care beneficiaza in continuare de finantare februarie 24, 2021

In sedinta Guvernului din data de 24 februarie 2021 a fost adoptata Ordonanta de Urgenta pentru aprobarea schemelor de plati si a unor instrumente de garantare care se aplica in agricultura in anii 2021 si 2022.

Avand in vedere ca perioada reglementata prin OUG nr. 3/2015, respectiv 2015-2020, s-a incheiat la 31 decembrie 2020, este necesara crearea unui cadru juridic la nivel national pentru continuarea efectuarii de plati neintrerupte catre fermieri si alti beneficiari, din fondurile Uniunii Europene, in cuantumul alocat Romaniei.

Astfel, prezentul act normativ prevede:

45

aprobarea schemelor de plati directe care se aplica in agricultura in anii 2021 si 2022, respectiv schema de plata unica pe suprafata, plata redistributiva, plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat, schema simplificata pentru micii fermieri;

aprobarea ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul vegetal si zootehnic;

determinarea conditiilor specifice de accesare a masurilor compensatorii din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020, derulate prin APIA, respectiv: M10 – agromediu si clima, M11- agricultura ecologica si M13 – plati care se confrunta cu constringeri naturale sau cu alte constrangeri specifice;

dispozitii generale privind plafoanele pentru platile directe si ajutoarele nationale tranzitorii;

stabilirea beneficiarilor si a conditiilor care trebuie indeplinite pentru acordarea platilor in cazul fiecarei scheme de ajutor/sprijin;

aprobarea masurilor pentru care se instituie instrumente de garantare; specificarea cazurilor de forta majora si a modului de notificare a

APIA; reglementarea modului de asigurare in bugetul Ministerului

Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a sumelor necesare platilor directe si ajutoarelor nationale tranzitorii, precum si a conditiilor de efectuare a platilor catre beneficiari.

Impactul bugetar este de aproximativ 3,811 miliarde euro din FEGA si aproximativ 1 miliard euro din FEADR, fonduri alocate Romaniei pentru anii 2021 si 2022, sume ce pot fi accesate de circa 800 de mii de beneficiari ai schemelor/masurilor de sprijin.

Atentie, fermieri! Ultimele zile in care se poate depune cererea APIA, februarie 24, 2021

APIA informeaza ca cererile de sprijin pentru cea de a 5-a sesiune aferenta „Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima impadurire si crearea de suprafete impadurite”, aferenta Masurii 8 „Investitii in dezvoltarea zonelor impadurite si imbunatatirea viabilitatii padurilor”, Submasura 8.1 „Impaduriri si crearea de suprafete impadurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020, se depun pana la 26 februarie, inclusiv.

Anuntul de prelungire a sesiunii de depunere a cererilor de sprijin este publicat pe site-ul oficial al institutiei APIA.

46

Cererile insotite de documentele specificate in Ghidul Solicitantului se depun la Centrele Judetene APIA.

Solicitantul sprijinului trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in schema de ajutor de stat si detaliate in Ghidului Solicitantului pentru schema de ajutor de stat aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 208/2020, ghid publicat pe site-ul APIA, sectiunea „Masuri de sprijin si IACS”, subsectiunea „Masuri delegate din PNDR”.

AFIR si FINANTARI

AJUTOR MAXIM DE 1,5 MILIOANE EURO/FERMĂ pentru FERMELE ZOOTEHNICE! Agroinfo 24 februarie 2021

AJUTOARE EUROPENE 2021-2022! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că a alocat 760 de milioane de euro, pentru cei doi ani de tranziție 2021-2022, pentru ajutoarele acordate fermierilor pentru investiții în exploatațiile agricole. Ajutorul pentru achiziții simple de utilaje agricole și de irigații se ridică la 350.000 de euro, iar ajutorul maxim pentru investiții în ferme zootehnice, legume în spații protejate, cooperative este de 1,5 milioane de euro, a spus șeful MADR.

Pentru partea de investiții, tot ce înseamnă investiție în exploatații agricole, vreau să vă spun că am alocat 760 de milioane de euro pe doi ani. Și vreau să vă dau o comparație, toată alocarea 2014-2020 pe această componentă a fost de 874 de milioane de euro. Deci, noi, pentru doi ani, am prins 760 de milioane tocmai pentru a veni exact în ideea de a finanța consistent ceea ce a reieșit din analiza nevoilor.

Ce elemente noi sunt aici? În primul rând că am splitat și am restructurat fișa submăsurii și am defalcat pe mai multe componente: achiziții simple de utilaje agricole și irigații la nivel de fermier, condiționare-procesare în fermă, atât vegetal, cât și zootehnic, achiziția de utilaje pentru tinerii fermieri, investiții în ferme zootehnice producție primară, condiționare marketing. Aici avem o componentă separată pentru zona montană. De asemenea, investiții în ferme legumicole, inclusiv în spații protejate și cartofi, producție primară, condiționare și marketing.

Deci, am splitat în 6 submăsuri tocmai pentru ca să nu apară această concurență și să meargă sumele doar spre un singur domeniu. Ce criterii noi am pus? În primul rând, noi criterii de selecție pe baza de competențe, maturitate, echitate în accesare, dimensiunea fermei, sustenabilitate și durabilitate. Și aici, ne referim la maturitatea proiectului în sensul documentației aduse și sustenabilitatea proiectului din perspectivele

47

aspectului de mediu și managementului riscului. Apoi, maturitatea solicitantului, în sensul vechimii în desfășurarea activității și vechimea întrerprinderii. Vrem să evităm acele sesiuni în care se făceau peste noapte niște entități doar ca să acceseze aceste măsuri. Noi vrem să dăm acești bani celor care sunt și se chinuie în agricultură, nu celor care-și înființează acum (ferme n.r.) doar pentru a intra.

De asemenea, principiul accesului la finanțare în sensul prioritizării solicitanților care nu au beneficiat de finanțare în perioada de programare 2014. Adică, vor avea prioritate cei care sunt, au vechime în agricultură, dar pe această componentă sau pe această submăsură nu au accesat, vor fi prioritizați față de cei care au accesat o dată.

Alocarea minimă pe proiect, ca să vă dau toate detaliile, pentru achiziții simple este de 350.000 de euro și alocarea maximă pe proiect pentru ferme zootehnice, legume în spații protejate, cooperative, 1,5 milioane de euro

Rate de cofinanțare, pentru cooperativele cu istoric, repet, cu istoric, nu cooperative înființate acum, maxim 90% și pentru beneficiarii privați, maxim 70% intensitate de sprijin. Asta este pentru măsura de investiții, a anunțat ministrul agriculturii, marți seara, la Agro TV.

48

Momeală ieftină pentru tinerii din diaspora , Mihaela Prevenda Luni, 22 Februarie 2021 Zero proiecte depuse la AFIR pentru banii europeni destinați tinerilor din diaspora. Niciun tânăr pare că nu dorește să se întoarcă acasă pentru a-și face o afacere în agricultură. Iar tinerii de aici, din țară și de la

49

„țară”, caută bani europeni la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, însă pentru ei fondurile europene s-au epuizat, iar pentru cei plecați în pribegie sunt disponibili 20 de milioane de euro pentru care nu s-a depus niciun proiect.

Diaspora reprezintă o masă electorală deloc de neglijat, după cum s-a văzut la ultimele alegeri, politicienii români bătându-se în promisiuni electorale pentru a câștiga voturile celor care muncesc în afara granițelor țării.

Și la urma urmei, s-a gândit cineva la profilul psihologic al celor care au plecat în străinătate? Au plecat ca să muncească, nu ca să conducă ferme. Bănuiesc că oferta nu era pentru cei cu profil de antreprenor, care deja au businessurile lor acolo pe unde s-au dus. Nu poți ademeni cu firimituri niște oameni care te-au părăsit tocmai pentru că-și doresc toată pâinea.

Statul, sau mai bine zis guvernantul, tot încearcă să-i momească pe cei care au plecat în străinătate, în principal din cauza lipsei perspectivelor, cu oferte financiare. Marea majoritate a celor din diaspora este bine stabilită acolo. Acasă, pe mulți nu-i așteaptă nimic, poate doar casa părintească, nu pământ, nu un mediu propice dezvoltării unui business. Or, să se întoarcă acum în România înseamnă să o ia de la zero, din nou, aici, acasă. De la zero, deoarece locurile natale nu-i așteaptă nici cu pământ și nici cu altele necesare pentru a pune bazele unei afaceri agricole. Cine are curaj să-și ia viața de la început pentru 40.000-50.000 de euro, cât e momeala europeană a politicianului român, mai ales că mai nimic nu s-a schimbat în țară și nici perspectivele nu încurajează revenirea pe meleagurile natale? Ca să nu mai pomenim că mulți dintre cei care și-au făcut casă afară nu mai au 20 de ani. În același timp, dintre cei care și-ar lua inima în dinți și s-ar întoarce pentru a-și face un rost aici cu banii europeni, mulți sunt trecuți de 40 de ani. Deci, aceștia nu mai sunt tineri, în opinia legiuitorilor. Un amic, tinerel de vreo 35 de ani, plecat în Italia, unde muncește de dimineață până seara într-o plantație viticolă, mi-a zis, citez: „Noi, cei din diaspora, nu mai credem minciunile guvernanților. Câți nu s-au întors și au început mici afaceri și s-au izbit de birocrație, de nepăsare, de controale care se lăsau cu daruri etc. Au pierdut bruma de economii făcute cu mult efort, au pierdut afacerile, în doi-trei ani li s-au năruit visele și au plecat din nou din țară. Cine să se

50

întoarcă? Pentru un pumn de bani cu care nu au ce să facă? N-ai casă, n-ai pământ, n-ai cooperative, n-ai piață, n-ai școală pentru copii, n-ai infrastructură, n-ai sănătate – un dispensar în rural, n-ai un mediu stabil, solid pentru afaceri. La ce să te întorci?”.

Chiar așa, la ce să se întoarcă diaspora? La o situație de care a fugit? Cel de 42 sau 47 de ani nu e tânăr? Mie mi se pare că e încă în putere, are ceva pământ, o mică gospodărie la sat, o căsuță, ceva agoniseală, după ce a muncit prin fermele altor țări, are și ceva experiență. Pentru statul nostru, ăsta nu e tânăr!

În schimb, în țară sunt tineri, fermieri chiar, care își doresc fondurile europene nerambursabile pentru a se tehnologiza, pentru a se dezvolta. Și sunt mulți, doar că pentru ăștia din țară s-au terminat banii, vreo 23 de milioane de euro, în total, și s-au terminat repede, la scurt timp după lansarea măsurii.

Prin vara anului trecut, cred că în iulie, AFIR a lansat submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, în cadrul căreia au fost, cum am zis, 23 de milioane de euro pentru tinerii din țară și 20 de milioane pentru cei din diaspora.

Cu toată birocrația, fondurile pentru tinerii din țară s-au epuizat rapid. Cele pentru diaspora sunt disponibile și în ziua de azi.

Când au văzut insuccesul măsurii destinate diasporei, cei de la Ministerul Agriculturii s-au gândit, probabil, că tinerii plecați afară nu sunt interesați de bani din cauza condițiilor de accesare. Atunci, pe unele le-au eliminat, pe altele le-au îmbunătățit, astfel încât să înlesnească „accesul tinerilor din diaspora care vor să se instaleze ca tineri fermieri în zonele rurale și să dezvolte exploatații agricole”. După care, la începutul acestui an, AFIR a lansat, din nou, submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri - diaspora”, care se desfășoară în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021. „Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul, simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă”, arăta AFIR la lansarea măsurii. Pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare, un program de studiu într-unul dintre domeniile: agricol, agroalimentar,

51

veterinar sau economie agrară, la niveluri postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene sau țări terțe din UE.

Zero proiecte în continuare! 20 de milioane de euro la care râvnesc tinerii din țară, în timp ce pentru tinerii din diaspora acești bani sunt egali cu zero.

Pe toate canalele posibile, MADR și instituțiile subordonate, și chiar unii politicieni aflați la guvernare promovează masiv măsura pentru tinerii din diaspora. În van...

Nu știu dacă banii care vor rămâne necheltuiți vor ajunge până la urmă la tinerii din țară sau măcar în agricultura noastră. Ar fi bine să se întâmple așa. Să nu fie prea târziu, însă, știute fiind problemele cu care se confruntă fermierii.

EXCLUSIV Fonduri europene de 1,5 milioane euro/fermă prin submăsura 4.1! 24 februarie 2021, Ionuț Fîntînă

Cei care vor să acceseze fonduri europene în perioada de tranziție 2021-2022 vor avea parte de alocări financiare mai consistente, dar și de noi condiții. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea a vorbit cu ministrul agriculturii, Adrian Oros, despre banii care vor putea fi accesați de fermierii români în acești doi ani. Potrivit oficialului, România are la dispoziție 3,2 miliarde de euro din fonduri europene în această perioadă, însă 36% din această sumă trebuie să meargă pe măsuri de mediu și climă.

”La acest program de tranziție, unde avem 3,2 miliarde euro, dar unde sunt niște constrângeri. Lumea cunoaște faptul că 36% din această sumă intră pe măsuri de climă și mediu, adică pe măsura 13 ”plăți pentru zonele cu constrângeri naturale”, măsura 11 ”agricultura ecologică” și măsura 10 ”agromediu și climă”. Aproape 1 miliard de euro intră pe aceste componente”, a explicat Adrian Oros.

Potrivit ministrului, fermierii români vor avea la dispoziție fonduri europene mult mai consistente pe submăsura 4.1 – investiții în exploatații agricole, unde Ministerul Agriculturii a alocat 760 de milioane euro pentru acești doi ani. De asemenea, măsura a fost regândită și împărțită pe mai multe componente, astfel încât să nu mai existe o concurență atât de mare între fermierii din sectoare diferite.

”Restul i-am dirijat pe prioritățile și pe nevoile care au reieșit din analiza nevoilor. Chiar dacă discutăm de bani noi și măsuri vechi, era normal să prioritizăm acele măsuri care au reieșit din nevoi. Pentru tot ce înseamnă

52

investiții în exploatații agricole, am alocat 760 milioane euro pe doi ani. Ca și comparație, toată alocarea 2014-2020 pe această componentă a fost 874 de milioane. (…) Am restructurat fișa măsurii și am defalcat mai multe componente. Am împărțit în 6 submăsuri tocmai ca să nu apară această concurență și să meargă sumele doar spre un singur domeniu”, a precizat Oros.

Astfel, submăsura 4.1 a fost împărțită în următoarele componente:

sM4.1 – achiziții simple și echipamente de irigații în fermă (exceptând legumicultură și cartof) – alocare publică 125 milioane euro

sM4.1 – vegetal și zootehnic și condiționare și procesare în fermă și marketing (fără sectorul legume și cartofi) (modernizare) – alocare publică 110 milioane euro

sM4.1 – tineri fermieri achiziție utilaje (vegetal și zootehnic) – alocare publică 75 milioane euro

sM4.1 – zootehnie (producție primară și marketing; fără condiționare și procesare) NAȚIONAL – alocare publică 240 milioane euro

sM4.1 – zootehnie (producție primară și marketing; fără condiționare și procesare) MONTAN – alocare publică 60 milioane euro

sM4.1 – legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing, inclusiv utilaje și irigații) – alocare publică 100 milioane euro

sM4.1 – condiționare, procesare și marketing – legume și cartofi (modernizare) – alocare publică 50 milioane euro.

Ministrul a vorbit și despre noile criterii care vor trebui să fie îndeplinite de beneficiari, dacă vor să se asigure că vor primi banii europeni.

”Am pus aici noi criterii de selecție pe bază de competențe, maturitate, echitate în accesare, dimensiunea fermei, sustenabilitate și durabilitate. Ne referim la maturitatea proiectului în sensul documentației aduse și sustenabilitatea proiectului din perspectivele aspectelor de mediu și managementul riscurilor. Apoi, maturitatea solicitantului în sensul vechimii desfășurării activității și vechimea întreprinderii. Vrem să evităm acele sesiuni în care se făceau niște entități peste noapte doar ca să acceseze aceste măsuri. Vrem să le dăm aceste fonduri europene celor care lucrează și se chinuie, nu celor care acum își înființează doar pentru a primi banii. De asemenea, vor avea prioritate cei care au vechime în agricultură, dar care pe această submăsură nu au accesat în perioada 2014-2020”, a explicat ministrul agriculturii.

53

Potrivit lui Adrian Oros, alocarea financiară pentru fiecare proiect va varia între 350.000 euro și 1,5 milioane euro, în funcție de componenta accesată.

”Alocarea minimă per proiect pentru achiziții simple este de 350.000 euro, iar alocarea maximă per proiect pentru ferme zootehnice, legume în spații protejate, cooperative este de 1,5 milioane euro. Ratele de cofinanțare pentru cooperativele cu istoric este de maxim 90%, iar pentru beneficiarii privați maxim 70% intensitate de sprijin”, a mai precizat ministrul agriculturii pentru AGRO TV.

Anunțul ministrului Oros privind subvenția la OVINE în 2022! ”Nu mai dăm SCZ pe o minciună”, 24 februarie 2021, Autor: Ionuț Fîntînă

Regulile rămân neschimbate pentru plata Sprijinului Cuplat Zootehnic (SCZ) pentru crescătorii de ovine în acest an! Anunțul a fost făcut de ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, în emisiunea ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea. Potrivit ministrului, regulile vor rămâne aceleași ca până acum, deși crescătorii știu că acest lucru nu este corect, însă de la anul, situația se va schimba.

Astfel, pentru anul 2021, berbecii cu origine rămân obligatorii, deși mai bine de 80% dintre certificatele de origine sunt false.

”Acolo s-a întâmplat un lucru pe care toți crescătorii îl știu: și cei mari, și cei mici. Și cei care au vândut berbeci și cei care au cumpărat. Culpa este generală! Unii au dorit să vândă berbeci și au vândut mai mult decât aveau și au falsificat certificatele, le-am spus-o în față și o spun oriunde. 83% din certificate au fost falsificate. Ceilalți au cumpărat certificate ca să iasă din COP, și să ia SCZ pe baza certificatului, un berbec cu certificat la 35 de ovine, spunând că fac montă dirijată. Știm și noi și ei că nu au făcut acest lucru, dar s-a perpetuat această practică cu știrea celor care au condus ministerul și au gestionat ANARZ.

54

Acum, cei care au cumpărat certificate, nu erau supărați că cumpărau certificate, ci erau supărați că cumpărau certificate false. Adică un berbec cumpărat de pe piață cu 300 lei le era vândut cu 1500 lei, pentru că era introdus în registru. Pe ei nu îi deranja faptul că l-au cumpărat și beneficiau de SCZ, ci că l-au cumpărat prea scump. Vina este a lor, a tuturor. Cum corectăm acest lucru? Eu nu mai am de gând să dăm în continuare acest SCZ pe o minciună, o minciună cunoscută de toți și pe care o condamnă toți”, a precizat Oros pentru AGRO TV.

Șeful MADR a precizat că a vrut ca schimbarea să se producă încă de anul acesta, însă în urma plângerilor venite din partea crescătorilor de bovine, a convenit ca regulile pentru acest an să rămână neschimbate, urmând să se caute o soluție mai corectă pentru anul următor.

”Am zis să nu mai luăm în considerare acei berbeci, pentru că toți am căzut de acord că nu există nicio evidență clară la berbeci și că certificatele sunt false. În prima fază au fost de acord, după care au spus că trebuie să dăm sprijinul pe ceva. Eu l-aș cupla doar pe producție. Au zis ”păi acum ne trimiteți înapoi? Am cumpărat de la ei certificate false și acum ne reîntoarcem în COP și în registre să le dăm alți bani?” Așa că am decis azi ca anul acesta, pentru că nu avem timp să ne pregătim, să rămână tot așa, deși ei toți știu că nu e corect. Dar până în august trebuie să gândim o nouă modalitate de acordare a SCZ și vom vedea cum o să facem cât mai corect. Dacă o vor perverti și pe aceea, va fi numai vina lor. Eu doresc să dau SCZ la cel care crește corect și respectă regulile. (…) S-a ajuns la această situație neplăcută, penibilă.

În ultimele zile, după ce am publicat în dezbatere publică Ordinul în care am spus că nu mai ținem cont de certificate, mi-au spus că dacă nu mai ținem cont de certificate, ei, cei care au cumpărat certificate sau berbeci doar pentru a ieși din COP, acum sunt nevoiți să intre în COP. Am spus ok și sper să mă audă toți. Anul acesta mergem așa, dar știm cu toții că nu e corect. Dar până în august, ne reîntâlnim cu mediul asociativ și stabilim împreună o nouă modalitate corectă și cât mai puțin contestabilă de a acorda acest SCZ”, a mai explicat Adrian Oros.

70.000 EURO pentru tinerii fermieri! Informații EXCLUSIVE despre submăsura 6.1 pentru 2021-2022 24 februarie 2021 Ionuț Fîntînă Tinerii fermieri așteaptă cu nerăbdare lansarea ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1 pentru perioada de tranziție 2021-2022. Negocierile pentru punerea la punct a tuturor detaliilor pentru această submăsură au loc chiar în această perioadă în grupurile de lucru de la

55

Ministerul Agriculturii și se pare că veștile sunt îmbucurătoare pentru tinerii fermieri.

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, a venit cu informații exclusive despre cum va arăta submăsura 6.1 pentru următorii doi ani. Potrivit oficialului, alocarea financiară totală pentru această perioadă este de 100 milioane de euro.

”Pe instalarea tinerilor fermieri, pentru următorii doi ani am alocat 100 milioane euro. Care sunt elementele de noutate? Am introdus noi criterii de selecție în vederea unei coerențe interne la nivelul finanțării din perioada de tranziție. În primul rând, principiul integrării în cadrul planurilor de afaceri a activităților de protecție a mediului, privind gestionarea gunoiului de grajd, agricultura de precizie – adică dacă ai zootehnie și ai integrat și aceste lucruri care se pliază pe Green Deal, ai prioritate”, a explicat Adrian Oros.

Șeful MADR a făcut publice alte două condiții care se vor regăsi în fișa pentru submăsura 6.1 și care le vor aduce puncte în plus la dosar tinerilor fermieri.

”De asemenea, principiul integrării în cadrul planurilor de afaceri a construirii și modernizării a clădirii cu destinație agroalimentară, achiziție de echipamente în vederea creșterii performanței economice a exploatației. Un alt avantaj este principiul apartenenței la o formă asociativă. Încercăm și aici să-i stimulăm pe cei care sunt mici să intre în cooperative”, a mai precizat Oros pentru AGRO TV.

De asemenea, alocările financiare per proiect vor fi majorate până la 50.000 euro, respectiv 70.000 euro, în cazul în care solicitanții vor depune unele condiții specifice.

”Apoi, am introdus valori crescute per proiect, în sensul că alocările maxime per proiect vor fi de 70.000 euro pentru exploatațiile care integrează în planul de afaceri operațiuni de condiționare/procesare sau agricultură ecologică pentru exploatațiile între 30.000 și 50.000 SO. De asemenea, vor fi alocați 60.000 euro per proiect pentru exploatațiile care integrează aceleași operațiuni de condiționare/procesare și agricultură ecologică, pentru exploatațiile între 12.000 și 29.999 SO”, a mai precizat ministrul agriculturii.

Reamintim că AGRO TV a scris în premieră despre posibilitatea ca plafoanele pentru tinerii fermieri care accesează submăsura 6.1 să fie majorate, când consultantul Ion Păunel a stat de vorbă cu Ovidiu Ghinea și a oferit informații exclusive de la grupurile de lucru.

56

Pe această cale, le aducem aminte tinerilor din Diaspora care vor să se întoarcă în țară și să-și înființeze o exploatație agricolă că mai au timp până pe data de 4 mai să depună proiectele pentru a obține fondurile europene disponibile prin submăsura 6.1 pentru alocarea financiară 2014-2020. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a deschis, în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021, o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora. Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro.

„Ne-au blocat subvenția”, se plânge o fermieră după teledetecție. „Au fost dosare cu erori”, răspunde șeful APIA (exclusiv), 23 februarie 2021, Autor: Ionel Vaduva

Patru soiuri diferite de grâu, o singură solă de 80 de hectare, rezultate diferite la teledetecție!

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, fermiera Nina Gheorghiță recunoaște că a avut probleme la teledetecție. Doar inspirația sa, expertiza și jocul dur față de APIA locală au făcut ca ferma pe care ea și soțul ei o gestionează să nu piardă subvenția.

Și cazul ei nu este singurul. Ea explică faptul că și alți agricultori s-au „împiedicat” de teledetecție, mai exact de interpretarea unor „hărți pe culori”.

„În anul în care eu am avut această eroare a mai pățit-o și un vecin de-al meu, dar el a acceptat să fie penalizat, mergând pe ideea ca nu te poți pune cu APIA!”, a mărturisit Nina Gheorghiță de la Triagroexim SRL.

Ce i s-a întâmplat exact Ninei Gheorghiță, explică domnia sa în postarea de pe Facebook: „Am pățit-o și noi, într-un an. Într-o solă de aproape 80 de hectare, toată declarată cu grâu, am avut 20 de hectare cu grâu sămânță, patru soiuri. Exact pentru aceste 20 de hectare s-a spus ca nu sunt cultivate cu grâu.

„Cred că ne-au blocat subvenția, pe toată ferma, aproape opt luni. Am făcut contestație. Am solicitat încă o dată să se mai uite pe hărți. Răspunsul a fost același – n-am avut grâu pe suprafața loturilor semincere. Nouă nu ne-au spus ce-am fi avut, dacă nu era grâu. Norocul nostru a fost că exact pe amplasamentul unde spuneau că n-am avut grâu, noi aveam actele de inspecție în câmp de la Inspectoratul de semințe și de la fitosanitar și am amenințat cu instanța (că asta este, altfel nu se poate în România!!!), dacă APIA Brăila ne va penaliza. Așa că ne-am primit subvenția în cele din urmă.

57

„M-am întrebat mereu câți au mai trecut printr-o astfel de situație și au fost nedreptățiți. Dacă nu am fi avut acte de inspecție în câmp și erau doar patru soiuri în testare, în fermă, pentru a vedea cum se comportă, ce-am fi făcut? Înțeleg că, la teledetecție, sunt interpretate niște hărți pe culori. Cum în parcela noastră de grâu erau cinci culori, că soiurile aveau nuanțe de verde diferite, au luat că sola nu e cultivată cu aceeași cultură. Chiar nu-mi dau seama cum interpretează. Acest serviciu de teledetecție nu-l face APIA, ci o firmă privată. Ar trebui totuși să se sesizeze autoritățile și să vadă ce se întâmplă de softul da atâtea erori”, a scris fermiera pe Facebook.

„Imaginile nu au fost concludente”

Într-un răspuns acordat în exclusivitate pentru Agro TV de Adrian Pintea, directorul general al APIA, acesta recunoaște că situația în care s-a aflat și ferma Ninei Gheorghiță, cea a erorii generate la teledetecție, a fost generată de imaginile neconcludente, interpretate de prestatorul de servicii.

Deja, spune Pintea, până marți, 23 februarie 2021, au fost rezolvate dosare cu probleme asemănătoare și au fost plătite 1,6 milioane euro.

„Sunt un lot de 300-350 de fermieri care nu și-au primit încă banii. Vorbim de cei care au fost la teledetecție. Au fost unele dosare cu erori. Imaginile nu au fost concludente. Astfel, decât să dăm drumul dosarelor mai departe pe circuitul de lucru și să fie contestații, le-am observat și noi că sunt cu erori și le-am trimis le interpretare, la prestator. Decât să fie sancționat, mai bine fermierul așteaptă două-trei săptămâni și va primi banii.

Toate aceste erori au fost rezolvate. Noi le-am primit de la prestator vineri și sâmbătă. Sunt deja introduse în aplicație, la interpretare. Astăzi (n.r. – 23 februarie 2021), până la ora 12, aveam deja dați 1,6 milioane de euro. Aici intră strict fermierii care au fost la interpretare. Săptămâna aceasta vreau să plece toți fermierii care pot fi autorizați la plată, care sunt eligibili, să fie încheiați și să rămână doar ANT-ul și sectorul vegetal pentru că, din data de 1 martie, începem depunerea cererilor”, a declarat pentru Agro TV, Adrian Pintea.

Fermierii spun că trebuie modificate în contabilitate aceste probleme apărute. „Una ai declarat și alta ai constatat”, a scris Nina Gheorghiță pe Facebook. Domnia sa nu a mai putut însă modifica nimic în contabilitate, în condițiile în care a recoltat în luna iulie, iar rezultatele de la teledetecție au sosit în noiembrie. Începând cu campania anului de cerere 2017 a fost implementată utilizarea a două foto-interpretări CAPI în cadrul fluxului procedural al controlului prin teledetecție.

58

Verificările realizate au un impact deosebit în asigurarea unui sistem de administrare și control, care să permită garantarea unei bune gestiuni financiare a cererilor pentru schemele de sprijin pe suprafață.

Posibilităţile de utilizare a controlului prin teledetecţie (CwRS)

Baza metodologică a controlului prin teledetecție se referă la verificarea parcelelor solicitate în cererile de sprijin pe cât posibil de la birou, prin foto-interpretare CAPI și digitizare realizată de prestatorul serviciilor de control prin teledetecție pe imaginea satelitară a limitelor identificate de fermieri în IPA online, utilizând imaginile disponibile din anul curent.

Potrivit documentului „Controlul prin teledetecție, Addendum național – 2020”, rezultatul primar al acestor verificări este un rezultat al controlului (diagnostic) la nivelul parcelei.

„Rezultatele pe parcelă vor fi apoi agregate pentru a rezulta un diagnostic la nivelul grupei de culturi şi la nivel de dosar. În procesul de foto-interpretare, ce are în vedere identificarea și digitizarea parcelelor realizată de fermieri în IPA –online, se determină suprafaţa fiecărei parcele ținând cont de limitele parcelelor din care au fost excluse suprafețele neeligibile intersectate cu schițele realizate de fermieri.

Ca regulă generală, urmare a CwRS, se vor livra rezultate privind măsurătorile pentru toate schemele accesate de fermier (suprafața observată pe grup de plată) și utilizarea terenului (codul culturii observate), iar controlul măsurilor specifice/condițiilor minime/angajamentelor, standardelor de eco-condiționalitate, se vor realiza prin metoda clasică de control la fața locului, de către inspectorii APIA”, se mai scrie în Addendum.

Ca suport pentru interpretarea vizuală a imaginilor satelitare, prestatorul va desfășura o cercetare pe teren în vederea stabilirii unui eșantion de culturi pentru zonele în care se va realiza CwRS.

De asemenea, APIA își va realiza propria bază de date care trebuie să cuprindă toate tipurile de culturi existente într-o zona de control, în conformitate cu procedura de colectare a punctelor eșantioanelor de culturi aferentă anului de cerere 2020.

Ministrul Oros, anunt important despre fondurile europene pentru tinerii fermieri. Care este noua valoare a sprijinului, februarie 24, 2021 Tinerii fermieri care infiinteaza sau administreaza o exploatatie

59

agricola vor putea incasa, si in acest an, un sprijin financiar care, in 2021, va avea valoarea maxima de 70.000 de euro.

Cu toate acestea, sprijinul maxim va putea fi atins doar de catre acei agricultori, detinatori ai unor exploatatii mari, a anuntat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, in cadrul unui interviu acordat la Agro TV.

„Pe instalarea tinerilor fermieri, pentru urmatorii doi ani am alocat 100 milioane euro. Care sunt elementele de noutate? Am introdus noi criterii de selectie in vederea unei coerente interne la nivelul finantarii din perioada de tranzitie. In primul rand, principiul integrarii in cadrul planurilor de afaceri a activitatilor de protectie a mediului, privind gestionarea gunoiului de grajd, agricultura de precizie – adica daca ai zootehnie si ai integrat si aceste lucruri care se pliaza pe Green Deal, ai prioritate”, a explicat Adrian Oros, in cadrul interviului acordat Agro TV.

De asemenea, ministrul Agriculturii a mai vorbit si despre doua conditii suplimentare prevazute in ghidul de finantare al submasurii 6.1, „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” , care ii pot ajuta pe agricultori sa-si creasca sansele de a obtine alocarea maxima.

„De asemenea, principiul integrarii in cadrul planurilor de afaceri a construirii si modernizarii a cladirii cu destinatie agroalimentara, achizitie de echipamente in vederea cresterii performantei economice a exploatatiei. Un alt avantaj este principiul apartenentei la o forma asociativa. Incercam si aici sa-i stimulam pe cei care sunt mici sa intre in cooperative(…)Apoi, am introdus valori crescute per proiect, in sensul ca alocarile maxime per proiect vor fi de 70.000 euro pentru exploatatiile care integreaza in planul de afaceri operatiuni de conditionare/procesare sau agricultura ecologica pentru exploatatiile intre 30.000 si 50.000 SO. De asemenea, vor fi alocati 60.000 euro per proiect pentru exploatatiile care integreaza aceleasi operatiuni de conditionare/procesare si agricultura ecologica, pentru exploatatiile intre 12.000 si 29.999 SO.”, a mai precizat Oros.

Începutul de an vine cu vești bune pentru fermierii români. Dacă până acum lucrurile erau destul de confuze în ceea ce privește fondurile europene în anii de tranziție 2021-2022, acestea încep să capete contur și să se clarifice.16 februarie 2021

„Autoritatea de Management pentru PNDR (AM PNDR) a prezentat în data de 4 februarie 2021 propunerile pe care Ministerul Agriculturii le are în vedere pentru a le notifica către Comisia Europeană pentru perioada de tranziție 2021-2022.”

60

Interviu reazitat cu Andra Popescu, consultant fonduri europene

„Comisia Europeană a înaintat în data de 31 octombrie 2019 Consiliului și Parlamentului European propunerea de regulament care conține dispozițiile tranzitorii. (…) Regulamentul pentru tranziția PAC a fost aprobat în data de 23 decembrie 2020 (Regulamentul (UE) nr. 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului). Regulamentul prevede extinderea aplicabilității cadrului legal existent în anii 2021-2022 și suplimentarea bugetului aferent PNDR cu resurse aferente anilor 2021 și 2022 din noul Cadru Financiar Multianual (CFM 2021-2027). Măsurile de tranziție au în vedere și resursele pentru dezvoltare rurală provenite din Instrumentul de redresare economică al Uniunii Europene ca urmare a crizei provocate de COVID-19.”

„România beneficiază în perioada 2021-2022, la fel ca toate celelalte țări europene, de regulamentul de tranziție. România va avea la dispoziție pentru această perioadă aproximativ 2,15 miliarde de euro prin mecanismul de tranziție, din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) distribuția anuală fiind următoarea:

1,18 miliarde euro în anul 2021 967 milioane euro în anul 2022.

„Acestei alocări i se adaugă Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI) cu un buget de 692,1 milioane euro.”

„Astfel bugetul alocat României pentru finanțarea agriculturii  în perioada de tranziție  2021-2022 este de 2,84 miliarde euro.”

„Pentru partea de dezvoltare rurală, vestea este că o mare parte din submăsurile din vechiul PNDR 2014-2020 se vor redeschide.”

„În perioada 2021-2022, ghidurile vor rămâne cele din PNDR 2014-2020 (cu unele ajustări, în special în privința criteriilor de punctaj), chiar dacă banii alocați vor fi din noul exercițiu financiar.”

61

„Se vor redeschide majoritatea liniilor de finanțare prin AFIR cum ar fi : submăsurile 6.1; 6.2; 6.3; 6.4; 4.1; 4.1A, 16.4; 17.1; etc;”

„Printre cele mai accesate măsuri se regăsesc submăsurile destinate fermelor mici, instalării si dezvoltării tinerilor fermieri.”

„Redeschiderea submăsurii 6.1- Instalarea tinerilor fermieri este așteptată cu nerăbdare de tinerii fermieri care vor să se instaleze ca șefi de exploatație. În perioada de tranziție 2021-2022, finanțarea este una semnificativă, de cca 100 milioane euro alocare FEADR. Există premisele ca in scurt timp, pe site-ul AFIR să fie publicat ghidul de finanțare aferent anului 2021,  astfel incât fermierii trebuie să demareze procedurile de elaborare a  documentației în vederea depunerii proiectului pentru obținerea unui sprijin financiar de maxim 50.000 euro.”

„Peste 4000 de ferme mici vor beneficia prin submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, de un buget consistent de 60,90 milioane euro alocare FEADR, sprijinul financiar fiind de 15.000 de euro /fermă. La acestea se adaugă alocări distincte pentru fermele din zona montană.”

„Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații  agricole va beneficia de noi sesiuni de depunere a proiectelor anul acesta si anul viitor. Alocarea FEADR pe total componente ale acestei submăsuri este de 634,22 milioane euro.”

Submăsura 4.1 va avea linii distincte de finanțare:

Investiții în exploatații prin achiziții simple și echipamente de irigații in fermă (exceptând legumicultura si cartoful)

Investiții în exploatații agricole vegetale și/sau zootehnice prin modernizare, condiționare, procesare (exceptând legumicultura si cartoful)

Investiții în exploatații agricole prin achiziții de utilaje pentru tineri fermieri

Investiții în exploatații agricole  zootehnice pentru producție primară și marketing

Investiții în exploatații agricole pentru legume și cartofi (productie primară, condiționare, marketing, utilaje, irigații/ modernizare, procesare si marketing)

Cei care vor să mai obțină o finanțare de până la 90%, vor mai putea ajunge la acest procent doar în acești doi ani de tranziție, din anul 2023 reducându-se cota de finanțare. Singurele care vor avea un avantaj mai mare vor fi cooperativele agricole care vor ajunge până la maximum 75%.

62

Finanțarea activităților nonagricole va continua și in această perioadă de tranziție cu alocări FEADR de:

50 milioane euro  prin submăsura 6.2 – Sprijin pentru inființarea de activități neagricole (cu targetare către acțiuni referitoare la resurse regenerabile și reciclare)

100 milioane euro prin submăsura 6.4 – Investiții in crearea și dezvoltarea de activități neagricole

„În ceea ce privește fondurile europene dedicate irigațiilor, este important de precizat că în lista cu măsuri pentru anii de tranziție a fost scoasa de la finantare Submăsura 4.3 „Investiţii  pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – irigații” care a beneficiat in anii trecuti de un buget de peste 400 milioane de euro. Exista in schimb există o schemă nouă în cadrul submăsurii 4.1, special pentru achiziții simple și echipamente de irigații în fermă, cu o alocare de peste 104 milioane de euro.”

„După perioada de consultări publice și postarea ghidurilor in consultare și ulterior a ghidurilor finale, se preconizează ca toate liniile de finanțare să fie active cel mai târziu in luna iunie 2021.”

ALTELE

MINISTRUL OROS: O SĂ RETRAG ORDINUL MAXIM 5 PORCI ÎN GOSPODĂRIA ȚĂRĂNEASCĂ! Agroinfo 23 februarie 2021

ANUNȚ FĂCUT ÎN ACEASTĂ SEARĂ! O să retrag ordinul pentru că este în dezbatere publică, a anunțat în această seară ministrul agriculturii Adrian Oros, referindu-se la Ordinul maxim 5 porci în gospodăriile țărănești. Șeful MADR a spus că a vrut doar să provoace o discuție cu acest Ordin pentru ca instituțiile care au atribuții în dimensionarea fermelor de porci, fiscalizarea lor, urmărirea mișcării animalelor, stoparea pestei porcine africane să-și facă treaba.

În primul rând, Ordinul despre care povestim este un proiect de Ordin, nu are niciun efect. Am vrut doar să provoc o discuție legată de problema creșterii porcului în România și de problema pestei porcine africane care este o problemă pe care nu vrea lumea să o abordeze, mai ales de când a apărut Covidul, deși este o problemă asemănătoare Covidului.

Apoi, în vigoare este Ordinul domnului Daea, Ordinul 538 care conține exact aceleași prevederi, că se pot crește pentru consum propriu doar 5 porci în gospodărie. Deci, Ordinul acesta este în vigoare, Ordinul 538, care, efect

63

a avut zero, nu s-a întâmplat nimic, nici cu relansarea creșterii porcului în România, nici cu stoparea pestei porcine. Eu vă dau niște cifre care ar trebui să-i îngrijoreze pe toți, și pe crescătorii mari și pe crescătorii mici atunci când vorbesc, dar și pe cei din media care mă întreabă câteodată îngrijorați ce se întâmplă cu porcul românesc, că noi producem în țară doar 25% din consum. Dar aceiași oameni din media mă întreabă, în săptămâna următoare, îngrijorați, ce facem cu porcul din gospodării.

Adică, ei abordează tema în mod populist, doar în funcție de curentul care trece în săptămâna respectivă în media, să zic așa. Atunci vă spun ce s-a întâmplat. Pesta porcină africană a făcut să ucidem 740.000 de capete de porc, despăgubirile au fost 600 de milioane de lei până acum, deficitul balanței comerciale pe porc, adică cât pierdem noi, în fiecare an, ca țară, cumpărând porc din afară e 621 milioane euro.

Suntem în situația următoare, avem o capacitate de cazare la porcul gras de 3,6 milioane, ocupat este doar 982.701 locuri. De ce? Toate acele ferme au fost falimentate. Noi, ca stat, din bugetul de stat, din banii tuturor, am plătit despăgubiri, fermierii aceia au fost falimentați și noi producem doar 25% din carnea pe care o consumăm. Se pune întrebarea cine, ce trebuie să facă. Toată lumea, inclusiv media și crescătorii îl întreabă pe ministrul agriculturii. Și eu acum o să vă demonstrez în 5 minute că am provocat această discuție chiar cu riscul de a-mi atrage imagine negativă, dar nu am nicio atribuție. Dar lumea nu știe, pentru că nu se informează, e cel mai comod să pui întrebări fără nicio logică.

Criteriile de biosecuritate le stabilește ANSVSA, care nu are treabă cu ministrul agriculturii, rspectarea normelor de biosecuritate le face ANSVSA și Poliția, MAI, ca și-n Covid, nu are treabă Ministerul Agriculturii. Problema gestionării mistreților este la Ministerul Mediului, nu are treabă ministrul agriculturii, dar tot eu sunt întrebat de problema mistreților. Modul de comercializare, cine fiscalizează, de la ce număr de porci fiscalizează, ce se întâmplă cu traficul la negru a acestor porci răspunde ANAF, Ministerul Finanțelor. Toată lumea, în schimb, îl întreabă pe ministrul agriculturii.

Ministrul agriculturii în acest subiect legat de dimensiunea economică a fermelor nu are nicio atribuție, cum se fiscalizează porcul, de la ce număr se consideră fermă de subzistență sau peste ce număr este fermă comercială, nu are nicio atribuție, legat de gestionarea PPA nu are nicio atribuție, legat de gestionarea mistreților nu are nicio atribuție. Dar toată lumea s-a obișnuit să întrebe Ministerul Agriculturii și atunci am avut curajul să propun acest proiect de ordin care nu are niciun efect doar să aduc în dezbatere publică și

64

să-i fac pe cei care sunt responsabili să ia măsuri, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, în seara aceasta, la Agro TV.

Ministrul Oros a adăugat că va retrage Ordinul maxim 5 porci în gospodăriile țărănești.

Noi, Ministerul Agriculturii, avem o singură atribuție, să dăm subvenții celor care respectă legea, asta e treaba Ministerului Agriculturii. Eu cred că am reușit să provoc o discuție, să-i lămuresc pe cei pe care-i interesează. Pe cei care nu-i interesează, o să mă întrebe în continuare, de ce nu respectă măsuri de biosecuritate crescătorul mic, de ce mistreții se plimbă prin pădure liberi, deși nu e treaba mea, cine ar trebui să controleze circulația porcilor domestici sau cine ar trebui să fiscalizeze. Nu e treaba Ministerului Agriculturii. Treaba Ministerului Agriculturii este să încurajeze prin scheme de sprijin, din bani europeni și bani naționali, pe cei care lucrează corect și respectă legile pe care le monitorizează alții.

Și eu cred că cu subiectul acesta al porcilor, eu am să retrag ordinul pentru că este în dezbatere, nu este treaba mea, cei care au treabă să-și facă treaba și eu o să vin în sprijin, să-i ajut pe crescătorii care respectă regulile făcute de cei care trebuie să le facă, a mai spus Oros.

Ministrul Agriculturii: ”Programul Agro IMM Invest este în chinurile facerii”, 24 februarie 2021 Autor: Ionuț Fîntînă

După seceta care a distrus mare parte din culturile de anul trecut, fermierii încă așteaptă despăgubirile de secetă sau măcar niște soluții similare, care să-i ajute să-și ducă mai departe afacerile. Una dintre acestea ar putea fi programul Agro IMM Invest, care promite să ofere garanții de stat în valoare de 1 miliard de lei pentru fermieri și industria alimentară. Programul Agro IMM Invest ar fi mai avantajos pentru fermieri decât actualul IMM Invest din următoarele motive:

perioada de grație este de 24 de luni

65

8 luni nu se plătește nimic, după care până la 24 de luni se poate plăti doar dobânda

rambursarea se poate face de două ori pe an, nu lunar. După recoltare. se oferă un grant de 10% din valoarea finanțării

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a vorbit în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” despre soluțiile alternative pentru sprijinirea fermierilor, după ce sumele necesare pentru despăgubiri nu au fost prinse în bugetul de stat.

”Eu am promis anul trecut, și îmi asum acest lucru, că la fel cum am reușit să găsim sume în bugetul anului trecut să plătim despăgubirile pentru culturile înființate în toamnă, vom reuși și în primăvară să facem acest lucru. Nu numai că am promis, dar era și normal și echitabil să facem acest lucru. Era foarte bine dacă erau aceste resurse financiare, pentru că există o nevoie reală a acestor bani. De aceea, cele patru mari federații din Alianța pentru Agricultură și Cooperare au venit cu patru variante. Prima era această plată din creditele bugetare care am constatat cu toții când a apărut bugetul că nu era posibilă. Era vorba de 1,1 miliarde lei bani necesari.

Dânșii au încă trei variante pe care o să le discutăm marți sau miercuri cu premierul și cu ministrul de finanțe, pentru că aș vrea să înțeleagă și decidenții care semnează pentru bani că aceste soluții prezentate de Alianță sunt niște soluții absolut rezonabile, nu au impact bugetar imediat, dar îi salvează pe mulți fermieri.

Cele trei soluții sunt: scontarea în baza protocolului APIA/bănci – această modalitate de sprijin ar putea ajunge la fermieri până la mijlocul lunii martie; apoi, a doua variantă este compensarea sumelor reprezentând despăgubirile acordate fermierilor cu sumele reprezentând creanțe bugetare (impozit pe venit, salarii, CAS, CASS)”, a precizat Oros.

În ceea ce privește programul Agro IMM Invest, șeful MADR a precizat că acesta se află în ”chinurile facerii”, așteptând să primească toate avizele de la Ministerul Economiei.

”Ultima variantă s-ar lega de acel Agro IMM Invest, care sper să apară. Ordonanța respectivă este în circuitul de avizare. Sper să apară, pentru că pe baza acestui Agro Invest am putea accesa cea de-a patra variantă – accesarea unor credite capital de lucru cu garanție de stat similar IMM Invest. Agro Invest este în chinurile facerii, să zic așa, și este la Ministerul Economiei în avizare de o lună și jumătate. Noi l-am creionat, a plecat și stă în avizare”, a precizat Adrian Oros.

66

Ministrul a explicat și de ce nu a fost posibil ca banii pentru despăgubiri să fie incluși în bugetul de stat pentru anul 2021.

”Bugetul, din păcate, este atât cât este. Sunt niște rigori legate de modul de alcătuire al bugetului. Noi ca și țară vom vom fi evaluați pe buget de Comisia Europeană și de toate agențiile de rating. De asta depinde modul în care vom fi finanțați și împrumutați în continuare. Deficitul este fixat la 7,14%. Ca să ne încadrăm în acest deficit, am primit niște plafoane fiecare minister în parte, cu promisiunea că la prima rectificare, în luna august, vom putea ajusta bugetele acolo unde este nevoie; la agricultură este nevoie în fiecare an, banii nu sunt niciodată prea mulți”, a mai subliniat ministrul agriculturii.

Oros, replică DURĂ pentru Chesnoiu: ”Partidul său n-a dat despăgubiri niciodată” , Ionuț Fîntînă, 24 februarie 2021

Problema despăgubirilor de secetă pentru culturile de primăvară, sau mai bine zis a lipsei lor, a provocat din nou tensiuni în sectorul agricol românesc – pe de-o parte, între oficiali și fermieri, pe de altă parte între puterea și opoziția politică.

După ce sumele necesare pentru despăgubiri nu au fost incluse în bugetul de stat, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu a reacționat spunând că va depune, împreună cu colegii săi, un amendament prin care să se asigure că acești bani pentru despăgubiri vor fi incluși și vor ajunge la fermieri.

”Pot să le garantez fermierilor este că alături de colegii din Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, în cazul în care nu se dă ordonanța, noi depunem amendament la legea bugetului. Nu cred că își va permite niciun Guvern sau colegii din Parlament să nu voteze un astfel de amendament, pentru că ar fi dezastruos pentru fermieri. (…) Vom găsi pârghiile legale necesare ca un astfel de amendament să treacă și ne vom asigura că fermierii

67

primesc despăgubirile. (…) Toți colegii din toate partidele politice au fost de acord”, a precizat Adrian Chesnoiu pentru AGRO TV în urmă cu câteva săptămâni.

Prezent în emisiunea ”Agricultura la Raport”, ministrul agriculturii, Adrian Oros, a venit cu o replică pentru Chesnoiu în ceea ce privește subiectul despăgubirilor.

”Dacă ar fi fost bani disponibili în buget, la ce demersuri am făcut și ce fundamentări am trimis către Ministerul Finanțelor Publice și către cei care au decis plafoanele bugetare, cu siguranță că ar fi fost prinși. Nici anul trecut nu am avut acești bani în buget la începutul anului; la rectificări am reușit să atragem acești bani. Sunt niște rigori de alcătuire a bugetului”, a precizat Oros.

Șeful MADR i-a adus aminte președintelui Comisei de Agricultură din Camera Deputaților că partidul din care face parte nu a acordat niciodată despăgubiri pentru fermierii afectați de secetă, astfel că inițiativa acestuia pare una populistă.

”Sigur că în mod populist, acesta este jobul unui deputat de opoziție, tu poți să vii cu amendamente care nu au niciun suport economic. Eu îi reamintesc domnului Chesnoiu că entitatea politică din care face parte nu a despăgubit niciodată, au făcut doar procesele acelea verbale de constatare și niciodată nu au fost despăgubiți oamenii.

Sigur că demersul este legitim, orice parlamentar poate să facă acest lucru, dar vă dați seama că dacă ar fi fost bani, eu aș fi fost primul care ar fi fost bucuros că pot să îi dau, pentru că așa am promis și pentru că așa este corect față de fermieri. (…) Amendamentul va fi depus, nu știu dacă va trece, vom vedea. Noi căutăm soluții realiste și vom identifica alte modalități de sprijin care sunt fezabile, fără impact bugetar imediat”, a subliniat Oros.

Ministrul a mai precizat că, având în vedere cât de ”subțire” este bugetul de stat în acest moment, face tot posibilul să atragă cât mai mulți bani europeni în agricultură, atât prin elaborarea unor măsuri de interes în PNS, cât și prin proiectele care vor fi finanțate din PNRR.

”Aș fi vrut să am acești bani, aș fi vrut să am și mai mulți, ca să pot să fac cât mai multe lucruri. De aceea, văzând care sunt rigorile bugetului, încerc să atrag din acest PNRR cât mai multe sume care să vină în completare la banii din PNS și din buget”, a concluzionat Adrian Oros.

68

Minciunile lui Oros înseamnă vieți și destine de fermier pulverizate. Domnule ministru, ați devenit un risc pentru siguranța națională, trebuie să vă reveniți urgent! Vlad Macovei - 24 februarie 2021

Haideți să n-o mai dăm pe după gard! Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a promis în campania electorală că va acorda despăgubiri fermierilor afectați de secetă deși știa că șansele sunt foarte reduse. Doar el a știut asta și o mână de apropiați. Sincer, sper din toată inima, să nu fie și cineva și din mediul asociativ care să fi avut această informație fără a o face publică, pentru că asta l-ar face un trădător al fermierilor. În fine, a fost campanie electorală și o parte dintre politicieni sunt demagogi, se pare că nici Oros nu face excepție.

Dacă, la limită putem trece asta cu vederea, garanțiile verbale acordate fermierilor acum trei săptămâni, că despăgubirile de secetă vor fi plătite în aprilie, nu mai au nicio scuză. Semantic, nu vorbim doar de promisiuni neonorate ci, la propriu, de niște minciuni.

În privința despăgubirilor, ministrul Oros i-a mințit în față pe fermieri. Și pentru că nu am văzut, în luări de poziție publice, niciun act de smerenie, de căință, de a-și cere iertare fermierilor, Adrian Oros, pe lângă faptul că a mințit, fuge și de răspundere. Iar în politică, minciuna este criticabilă dar lipsa de răspundere este detestabilă.

Noi nu discutăm aici de faptul că despăgubirile de secetă ar trebui sau nu plătite de la buget în fiecare an. Evident că nu, dar 2020 chiar a fost un an catastrofal pentru mulți fermieri. Chiar ministrul Agriculturii a spus că este corect ca aceste despăgubiri să fie plătite, în mod excepțional, din bani publici. Fermierii au avut încredere în asigurările ministrului. Oamenii și-au făcut calcule și, mai important, și-au făcut speranțe.

Iar faptul ca Oros a înșelat încrederea fermierilor, se traduce în vieți și destine distruse. Nu aveți niciun dubiu, vor fi fermieri care vor fi executați silit, care își vor pierde fermele, alții vor vinde pe nimic, unii vor lua calea pribegiei în străinătate, alții, cu familii cu tot, vor ajunge în mizerie. Mă rog

69

la Dumnezeu, și ar trebui o facă și Oros în fiecare zi, să nu aflăm de vreun caz de fermier care să își fi pus ștreangul de gât, la disperare.

Probabil că unii dintre acești fermieri nu ar fi supraviețuit economic pe termen mediu, cu sau fără despăgubiri. Dar faptul că ministrul Agriculturii le-a dat speranțe deșarte, nu îi scade cu nimic din vină. Ba dimpotrivă, pe lângă minciună, lipsă de responsabilitate mai adăugăm și indiferență, poate chiar cinism. De asta cazul despăgubirilor este scandalos și de asta Asociația Forța Fermierilor a protestat în fața ministerului Agriculturii.

Nu e vorba doar de bani, deși mi se pare inadmisibil că în țara asta în care e atâta jaf la banul public, nu s-au găsit 200 de milioane de euro pentru o cauză justificată. Este vorba de disprețul la adresa fermierilor, la adresa contribuabilului, din partea unui politician care în mod evident, și-a pierdut, sper că doar temporar, busola morală. Am înțeles că într-o conferință online la care a participat, Oros a spus că „are colindători”, referindu-se la pichetul organizat de Asociația Forța Fermierilor în fața MADR.

Și încă ceva, nu există alternativă la despăgubirile de secetă. Sigur, discuția despre capitalizarea fermierilor este foarte importantă, ne vom implica și noi, dar este o altă discuție, un alt subiect, diferit de cel al despăgubirilor. Aici, dacă nu vor fi acordate, această situație trebuie să rămână un eșec imputabil celor care l-au creat. Adrian Oros trebuie să rămână cu această etichetă „ministrul care a promis despăgubiri și nu le-a acordat”. Nu trebuie să fie „salvat” de „măsuri alternative”. Pentru că dacă acceptăm măsuri alternative, înseamnă că ministrul a scăpat de răspundere.

Și cred că este un moment zero, acum, când nu trebuie să îl mai lăsăm pe ministrul Agriculturii să scape de răspundere. Orice blat, indiferent de avantaje punctuale/personale, pentru ca ministrul Agriculturii să scape de răspunderea neacordării despăgubirilor este, de asemenea, un act de trădare al fermierilor. Pentru că va permite oricărui ministru vine după Oros să creadă că poate face o mizerie similară fără să plătească nimic.

Sigur, și cei dinainte sunt de vină, poate unii sunt mai vinovați decât Oros, dar în politică, greaua moștenire nu face nici cât o ceapă degerată. Și oricum, faptul că pe actualul ministru îl cheamă Adrian Oros înseamnă că predecesorul său, Petre Daea, spre exemplu, a plătit prețul politic, pentru că nu mai este în funcție. Deci, miza ar trebui să fie, întotdeauna, cine e la guvernare, indiferent de partid. Eu unul așa fac, sunt critic cu Puterea, indiferent din cine este compusă, la un anume moment. Și consider că fac foarte bine.

Adrian Oros este un ministru în vrie în acest moment. Deciziile pe care le ia înseamnă haos în minister și în viața fermierilor. Ordinul cu SCZ bovine

70

retras de două ori și modificat de trei ori. Cel cu ovinele, retras intempestiv, după ce a fost publicat în dezbatere publică. După ce a provocat răzmeriță în rândul micilor crescători de porci, ordinul cu dimensionarea la cinci capete în gospodărie, a fost retras, iarăși tam-nesam, fără nicio explicație coerentă, doar cu foarte multă țâfnă în glas.

Eu aici discut la rece, nu spun că e bine că s-a retras sau e bine să se fi menținut toate aceste ordine. Este treaba fermierilor să se pronunțe. Eu spun doar că acest haos nu folosește nimănui. Dacă erau rele, de ce le-a mai dat, bulversând lumea? Și dacă sunt bune, de ce le-a retras?

Avem în acest moment o decizie guvernamentală în agricultură paralizată complet. Pare că ne jucăm cu securitatea alimentară a României. Din a fi un factor de echilibru, de progres, ministrul Agriculturii a ajuns un factor de risc. Nimeni, absolut nimeni, poate cu excepția unei mici camarile iresponsabile și pusă pe adunat cașcaval, nu înțelege, în acest moment, ce naiba se întâmplă cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Iar felul în care s-a prezentat public în ultimele zile, limbajul trupului, grimasele, tonul, ne fac să ne îngrijorăm și mai mult.

Domnule Oros, sincer vă spun, fac un apel la dumneavoastră, este momentul să vă reveniți! În ciuda relației tensionate pe care o avem, din motive care țin exclusiv de greșelile pe care le-ați făcut în fața fermierilor, vă spun domnule Oros că nu trebuie să vă dați demisia, dimpotrivă. Ați scăpa prea ușor. Domnule ministru, trebuie să rămâneți la minister și să ordonați tot haosul pe care l-ați creat și amplificat.

Partidul dumneavoastră ar trebui să înțeleagă riscul politic la care se expune dacă nu începeți să vă faceți treaba ca lumea la Ministerul Agriculturii. Fără aroganță, fără a împărți lumea în cei care sunt cu noi și cei care nu sunt cu noi, fără consultări netransparente sau în dauna intereselor fermierilor. Comunicând cum trebuie, ascultând toate opiniile, fără să faceți discriminări între reprezentanții mediului asociativ.

Nimic nu va putea spăla dezastrul mandatului dumneavoastră de până acum, domnule ministru. Dar veți putea compensa, echilibra. Aveți ocazia să începeți, pentru numele lui Dumnezeu, să faceți lucrurile pe care le așteptăm de la dumneavoastră și să puneți, de-adevăratelea, agricultura în ofensivă.

Dacă sunteți decis să faceți asta, acum, în doisprezecelea ceas, mâna mea este întinsă, iar membrii Asociației Forța Fermierilor se vor dovedi cei mai incomozi dar și cei mai eficienți parteneri de dialog. Poate fi un moment zero, depinde doar de dumneavoastră. Fermierii nu vor putea uita ce le-ați făcut, evident, dar, poate, vor putea ierta. Curaj!

71

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

De ce au protestat fermierii la MADR Agroromania.ro , data de 24 Feb. 2021

Mai multi fermieri au mers la MADR si au protestat pentru ca guvernul a uitat de despagubirile de seceta. Iata solicitarile acestora. "Consideram ca singura solutie pentru ca ministrul Adrian Oros sa isi recastige increderea fermierilor este sa demareze de urgenta, consultari cu presedintele PNL, Ludovic Orban, cu presedintii celorlalte partide din coalitia de guvernare, cu presedintii partidelor de Opozitie, pentru votarea, in unanimitate, a unui amendament la Legea Bugetului de Stat, care sa includa aceste despagubiri, atunci cand proiectul va ajunge in Parlament. Apreciem ca cea mai simpla solutie, ar fi mentionarea ca aceste despagubiri sa fie platite din Fondul de Rezerva al Guvernului", transmite AFF.

 "Nu exista nicio o alternativa la votarea unui amendament pentru plata despagubirilor de seceta. Orice discutie privind alte variante, nu reprezinta decat o tentativa de a-i amagi pe fermieri. Oricine sustine asa-numitele „masuri alternative" nu face decat sa prelungeasca suferinta fermierilor romani si il face scapat pe ministrul Oros de raspunderea publica in a-si respecta cuvantul dat in fata fermierilor. Pentru Asociatia Forta Fermierilor, acest lucru este inacceptabil, noi nu ne targuim cu soarta agriculturii nationale. Despagubirile trebuie acordate sau cineva va plati un pret politic foarte mare, mai devreme sau mai tarziu. Si noi nu ne dorim asta. Noi dorim sa colaboram cu toate partidele, si de la Putere si din Opozitie, si sa cooperam cu orice ministru al Agriculturii, ce este desemnat de decidentul

72

politic. Reamintesc ca noi nu avem revendicari politice, nu vrem demisia cuiva, nu dorim decat ca ministrul Agriculturii sa isi respecte cuvantul dat in fata fermierilor", a declarat Vlad Macovei, presedintele Asociatiei Forta Fermierilor.

 Consiliul Director al Asociatiei Forta Fermierilor face un apel catre conducerile partidelor parlamentare din Romania, catre toti deputatii si senatorii, atat de la Putere cat si din Opozitie, ”sa lase pentru o zi lupta politica si sa isi dea mana pentru a vota amendamentul la Legea Bugetului de Stat care sa permita plata despagubirilor de seceta".

Ei adreseaza si o scrisoare deschisa tuturor decidentilor politici relevanti, cu o serie de zece initiative ce se pot organiza pe termen scurt, ”pentru a pune agricultura in ofensiva in 2021”, avertizand ca ”in joc sunt soarta satului romanesc, securitatea alimentara a romanilor si viata a sute de mii de reprezentanti a sectorului agroalimentar".

Producătorii de flori, la un pas de dezastru. Ministrul Educației clarifică: Se pot oferi flori și mărțișoare la școală! Angelica Lefter - 24 februarie 2021

Declarațiile iresponsabile făcute de unii oficiali ai statului pot pune la pământ, într-o singură zi, afacerea de-o viață a unui producător agricol. Cazul de astăzi este cel al producătorilor de flori care sunt la un pas ca munca lor de câteva luni să fie aruncată la gunoi din cauză că un secretar de stat s-a apucat să interpreteze, cât l-a dus pe el capul, un ordin ministerial.

Sorin Ion este numele secretarului de stat de la Educație de la PNL care s-a trezit, astăzi, pornit să devină faimos interpretând, după bunul plac un ordin de ministru. Acest Sorin Ion s-a trezit vorbind că elevii nu ar trebui să ofere învățătoarei sau profesoarei flori deoarece un ordin comun al ministerelor Educaţiei şi Sănătăţii prevede că, în şcoli, este interzis schimbul de obiecte persoanale, din motive de siguranţă sanitară în contextul pandemiei.

Declarațiile iresponsabile au avut efect imediat în piața de flori

Declarațiile secretarului de stat au avut efect imediat în piață am aflat de la Ion Călin, președintele Asociației Producătorilor de Flori Muntenia.

”De la noi, din piața de en-gros din Târgul Pucheni, unde ne ducem să ne vindem florile, au plecat oamenii astăzi dimineață acasă, amărâți, cu florile retur. Nu s-au mai vândut deloc! Veneau cumpărătorii, comercianții, și

73

spuneau că dacă au ieșit pe post și au spus că nu se mai vând, nu are rost să mai cumpere să rămână cu marfa nevândută și doar să piardă bani!

Este vorba despre Ordinul 3235/93/4.02.2021 al ministrului Educației și ministrului Sănătății pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică. Totodată, a apărut în MO partea I din 5.02.2021, în care la anexe apare organizarea spațiilor pentru asigurarea distanțărilor fizice, litera b, spune organizarea sălilor de clasă, unde este specificat schimbul de obiecte personale. Nimic nu face referire la flori! Nu se regăsește nicăieri cuvântul floare! De unde au venit cei cu materialul din presă, cu treaba cu flori și mărțișoare?” se întreabă nedumerit reprezentantul florarilor.

Ionel Călin, președintele Asociației Producătorilor de Flori Muntenia

Alte țări fac eforturi să susțină producătorii de flori, la noi sunt ”săpați”

Ion Călin, președintele Asociației Producătorilor de Flori Muntenia, ne-a mai spus că declarații nefondate ale unor oficiali au pus pe butuci această

74

breaslă, când cei din alte țări precum Spania sau Franța fac eforturi de revigorare a acestui sector.

”În Spania se duce o campanie a autorităților împreună cu media prin care oamenii sunt îndemnați să cumpere flori! La noi se face public ceva ce nu există. Mai mult decât atât, am văzut că domnul ministru al Educației a ieșit în ultimul moment și a spus că se delimitează și că nu interzice florile, că este o tradiție. Consider că răul a fost deja făcut, dar poate putem să mai îndreptăm ceva!”, a mai menționat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, Ion Călin.

Ministrul Educației a clarificat situația!

Într-adevăr, situația a fost parțial lămurită astăzi, miercuri – 24 februarie, și de Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Acesta a menționat la un post de televiziune că florile și mărțișoarele nu intră în categoria ”obiecte personale”, astfel că elevii le vor putea oferi profesoarelor.

”Este adevărat, după cum foarte bine a precizat secretarul de stat, Sorin Ion, din Ministerul Educației, așa este. Ordinul de ministru comun, Educație, Sănătate, prevede că nu se pot schimba obiecte personale. Însă Ministerul Educației nu dorește și nu poate să se implice în schimbarea valorii de simbol a unei flori în obiect personal. O floare nu este un obiect personal. Nici măcar un mărțișor nu consider că este un obiect personal. Așadar, Ministerul Educației nu dorește și nu poate să se implice în schimbarea unei valori de simbol în obiect personal”, a precizat ministrul Educației la Antena 3.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Madr: Reglementări aduse Programului pentru școli în contextul epidemiologic actual Miercuri, 24 Februarie 2021

În ședința Guvernului din data de 24 februarie 2021 a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea şi completarea HG 640/2017 pentru aprobarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2017-2023.

75

Prezentul act normativ stabilește modul de implementare a Programului pentru școli în contextul epidemiologic actual, având în vedere că în anul şcolar 2019-2020 derularea Programului a fost afectată din cauza pandemiei provocate de virusul SARS-CoV-2 prin suspendarea cursurilor în unităţile de învăţământ şi desfăşurarea acestora în sistem on-line.

Prin prezenta Hotărâre se reglementează:

- Posibilitatea înlocuirii produselor lactate și a celor de panificație, cu respectarea numărului de porții pe parcursul săptămânii (exemplu: baton/corn cu biscuiți, iaurt/lapte proaspăt cu lapte UHT);

- Posibilitatea distribuirii produselor în mod retroactiv după revenirea preșcolarilor/elevilor la cursuri sau ridicarea acestora de către părinți/reprezentanții legali;

- Metodologia de redistribuire a produselor contractate şi nedistribuite în situaţia suspendării cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar către organizaţii umanitare, unităţi sanitare, de asistenţă socială, de îngrijire şi asistenţă medico-socială etc.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

 

Ordinul nr. 1400/2020 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 2020-14 mai 2021, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Modificat de Ordin 203/2021 la 23.02.2021

Ordinul nr. 203/2021 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.400/2020 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 2020-14 mai 2021, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 181 din 23.02.2021.

Normele metodologice privind cerinţele minime referitoare la educaţia şi pregătirea profesională şi cerinţele pentru obţinerea, menţinerea şi demonstrarea competenţei necesare pentru desfăşurarea activităţii în domeniul creşterii, furnizării şi utilizării animalelor în scopuri ştiinţifice, din 15.02.2021, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru

76

Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 178 din 22.02.2021. A intrat în vigoare la 22.02.2021

Ordinul nr. 32/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice privind cerinţele minime referitoare la educaţia şi pregătirea profesională şi cerinţele pentru obţinerea, menţinerea şi demonstrarea competenţei necesare pentru desfăşurarea activităţii în domeniul creşterii, furnizării şi utilizării animalelor în scopuri ştiinţifice, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 178 din 22.02.2021. A intrat în vigoare la 22.02.2021

Anexele nr. 1-7 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.400/2020 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 2020-14 mai 2021, din 13.07.2020, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Modificat de Ordin 203/2021 la 23.02.2021

Ordinul nr. 6472/2021 privind prelungirea instituirii carantinei zonale pentru localitatea Gârdani, judeţul Maramureş, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 182 din 23.02.2021. A intrat în vigoare la 23.02.2021

Ordinul nr. 6482/2021 privind instituirea măsurii de carantină zonală pentru satul Lucieni din comuna Lucieni, judeţul Dâmboviţa, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 183 din 24.02.2021. A intrat în vigoare la 24.02.2021

Ordinul nr. 6483/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea Rona de Jos, judeţul Maramureş, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 183 din 24.02.2021. A intrat în vigoare la 24.02.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 127/2021 de stabilire a cerinţelor pentru introducerea, pe teritoriul Uniunii, a materialelor de ambalaj din lemn destinate transportului anumitor mărfuri originare din anumite ţări terţe şi pentru controalele fitosanitare ale respectivelor materiale, precum şi de abrogare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/1137, Comisia Europeană ; Va intra în vigoare la 24.02.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 279/2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi

77

al Consiliului în ceea ce priveşte controalele şi alte măsuri de asigurare a trasabilităţii şi conformităţii în cadrul producţiei ecologice şi etichetarea produselor ecologice (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 62 din 23.02.2021. Va intra în vigoare la 15.03.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 129/2021 de reînnoire a aprobării substanţei active extract de usturoi, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 24.02.2021;

Regulamentul delegat nr 277/2021 de modificare a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European şi al Consiliului privind poluanţii organici persistenţi în ceea ce priveşte pentaclorfenolul şi sărurile şi esterii acestuia (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană ; Publicat în JO L nr. 62 din 23.02.2021. Va intra în vigoare la 15.03.2021

Regulamentul delegat nr. 268/2021 de modificare a anexei IV la Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte nivelurile de referinţă pentru păduri care trebuie aplicate de statele membre pentru perioada 2021-2025 (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 60 din 22.02.2021. Va intra în vigoare la 14.03.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 134/2021 de reînnoire a aprobării substanţei active cu risc redus Akanthomyces muscarius tulpina Ve6 (anterior Lecanicillium muscarium tulpinaVe6), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 25.02.2021

Proiecte de acte normative , Miercuri, 24 Februarie 2021 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN pentru aprobarea listei cu gradatorii autorizaţi.Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de email: politici.agricole@madr.ro 

78

Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii ordin (pdf)

Marți, 23 Februarie 2021 16:19

ORDIN privind aprobarea sistemelor de sancțiuni pentru măsura 14 – “Bunăstarea animalelor” pachet a) – plăți în favoarea bunăstării porcinelor  și pachet b) – plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 aferente cererilor de plată depuse începând cu anul 2021.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe adresele de e-mail: spd@afir.info şi mediu.ampndr@madr.ro . Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Luni, 22 Februarie 2021 18:11

ORDIN pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3)  şi art. 35 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de email: politici.agricole@madr.ro  Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale

79

………………….

INTERNE

Până la 20 aprilie 2021, cooperativele agricole trebuie să-și actualizeze actele constitutive Mihaela Prevenda Marți, 23 Februarie 2021

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), reamintește cooperativelor agricole din România că, prin modificările și completările aduse la Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004, au obligația actualizării actelor constitutive conform prevederilor nou introduse și înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului până la 20 aprilie 2021.

Pentru a nu aglomera birourile ORC aproape de termenul limită, UNCSV recomandă organizarea din timp, în condiții de siguranță a Adunărilor Generale, pregătirea propunerilor de modificare a actelor constitutive și depunerea acestora începând cu luna martie 2021. De asemenea, pe lângă modificările actelor constitutive, este de nevoie de elaborarea, aprobarea și respectarea altor documente interne precum: Regulamente interne urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri; Contract cadru între cooperativă și membru, încheiat pe o perioadă de minimum trei ani; Fișa de post director executiv cooperativa agricolă.

„Pentru buna funcționare, dezvoltare și consolidare a formelor cooperatiste moderne, reiterăm necesitatea respectării principiilor cooperatiste stabilite de Alianța Internațională a Cooperativelor și tragem un semnal de alarmă prin care solicităm respectarea prevederilor art. 12 alin (2) care interzice

80

societăților comerciale sau societăților pe acțiuni din România să folosească sintagma , sau , în denumirea, brandurile, mărcile înregistrate ale societăților, în promovarea entităților care nu au statutul de cooperativă/societate cooperativă și forma de organizare corespunzătoare. Cei care sunt convinși de beneficiile asocierii în cooperative, sunt bineveniți să preia principiile cooperatiste, toate drepturile și obligațiile specifice cooperativelor și să acorde părți sociale partenerilor implicați în activitate”, precizează directorul executiv al UNCSV, Florentin Bercu.

La actualizarea actelor constitutive, punctează UNCSV, trebuie avute în vedere următoarele:

Definirea cooperativei agricole active conform lit. g) a art. 9;

Completarea obligațiilor membrilor, art. 16 alin. (6), lit. f). cu respectarea regulamentelor interne și lit. g). să acopere integral eventualele prejudicii cauzate cooperativei agricole;

Menționarea expresă că angajații și prestatorii de servicii cu profesie liberală răspund solidar față de cooperativă de modul în care își îndeplinesc atribuțiile și sunt responsabili pentru erorile personale comise, în conformitate cu art. 19 alin (2) și legislația în vigoare;

Precizarea obligațivității încheierii între membri și cooperativă a unui contract pe minimum 3 ani, conform alin. (3) al art. 19;

Completarea actelor constitutive cu modificarea regulamentelor interne, urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri conform art. 24 lit. c);

Introducerea obligațiilor prevăzute la art. 29 alin. 21 și 22 prin care un fermier poate fi membru într-o singură cooperativă pe același sector de activitate și pentru cooperativele cu o vechime mai mare de 2 ani, să aleagă în Consiliul de Administrație doar membri cooperatori deținători de părți sociale cu o experiență în cooperativă de minimum 2 ani;

Prevederea expresă că atât cooperativele agricole, cât și membrii acestora nu se încadrează în categoria întreprinderilor afiliate conform art. IV alin. (2) din Legea nr. 265/2020;

Precizarea în actele constitutive că Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004 se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii

81

nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare.

„România, sectorul agroalimentar și fermierii au nevoie de cooperative agricole autonome, independente, rentabile și consolidate. Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele agricole moderne sunt alternative de echilibrare economico-socială, a puterii de negociere, veniturilor pe lanțul agroalimentar și suntem convinși că vor continua să întărească această realitate și în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus”, concluzionează Florentin Bercu.

Crescătorii de animale din Deltă spun că vor renunţa la procesul intentat CJ Tulcea dacă primesc terenuri feb. 24, 2021 | Consilii

Crescătorii de animale din Delta Dunării vor să renunţe la procesul deschis anul trecut Consiliului Judeţean Tulcea, dacă instituţia găseşte o modalitate de a le preda suprafeţe de teren agricol pentru cultivarea furajelor necesare animalelor.

Anunţul a fost făcut la finele şedinţei ordinare a CJ, de reprezentantul asociaţiei Danubius din Pardina, Cornel Branga, asociaţie care a acţionat în instanţă instituţia statului pentru a o obliga să predea terenuri fermierilor din zona Ceatalchioi, Pardina şi Chilia Veche.

„Dacă putem lucra, dacă ne daţi teren, putem renunţa la proces. Noi nu am venit să ne judecăm, ci să ne cerem nişte drepturi”, a declarat Branga.

El a mai spus că, la fel ca alţi fermieri, nu-şi permite să participe la licitaţiile organizate de CJ pentru terenurile agricole din Deltă şi că nici un crescător de animale din cele trei localităţi nu are vreo suprafaţă de teren agricol pentru furaje.

„Am 700 de ovine. În Pardina, este un islaz inundabil de foarte proastă calitate. Pentru animale, merg la concesionari şi mă rog după recoltat să mă lase cu animalele pe terenul lor, după ce-şi recoltează grâul le fac paie să le

82

ofer furaj animalelor şi aşa păşunează animalele noastre”, a declarat Cornel Branga.

De asemenea, un alt crescător de animale, Maria Pelibrov, a susţinut că a existat legislaţie favorabilă atribuirii directe de teren de către CJ, iar vicepreşedintele asociaţiei, Dan Calistrat a amintit că a depus cerere încă din perioada 2017-2018.

„Curtea Constituţională a spus foarte clar că atribuirea terenului se poate face printr-o simplă hotărâre de CJ. Dacă vor să transfere teren la Pardina, Ceatalchioi şi Chilia, iau efectivul de animale, socotesc de cât pământ e nevoie şi transferi pământul la comunitate printr-o simplă hotărâre”, a menţionat Dan Calistrat.

În replică, preşedintele CJ, Horia Teodorescu, s-a arătat deschis să-i sprijine pe crescătorii de animale şi a anunţat înfiinţarea unei comisii care să găsească soluţii pentru fermieri.

„Noi am crezut că modificarea legii Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD) este cea mai bună soluţie, astfel încât şi primăria să ia ceva pentru bugetul propriu, dar problema dumneavoastră să se rezolve. Doream să vă protejăm şi să nu ajungeţi la licitaţie. Dacă Legea Rezervaţiei a ajuns la Curtea Constituţională, s-a creat o sincopă”, a afirmat preşedintele CJ.

Curtea Constituţională a admis, la începutul acestei luni, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi a constatat că este neconstituţională în ansamblul său Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea RBDD.

Potrivit sesizării transmise la sfârşitul anului trecut de şeful statului, legea a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ce stabilesc domeniul legii organice, iar prin conţinutul său normativ contravine principiului legalităţii şi principiului autonomiei locale şi nesocoteşte rolul constituţional al Parlamentului, al autorităţilor administraţiei publice locale, dar şi pe cel al Curţii Constituţionale.

Preşedintele Iohannis critica printre altele dispoziţiile conform cărora în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a modificărilor legii, CJ urma să transmită, printr-un protocol, bunuri imobile în domeniul public al comunelor Ceatalchioi, Pardina şi Chilia Veche, pentru ferme de subzistenţă pentru locuitori şi de producţie de furaje pentru crescătorii de animale înregistraţi pe raza U.A.T.-urilor, precum şi pentru exploataţii piscicole moderne, eficiente, ecologice şi prietenoase cu mediul, acestea revin în

83

domeniul public de interes judeţean şi în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea. AGERPRES

DSVSA: un proprietar de gospodarie, amendat cu 6.000 de lei. Iata ce controale au mai fost efectuate, februarie 24, 2021

Zilele trecute, Directiile Sanitar Veterinare din mai multe judete au efectuat controale in gospodariile populatiei, pentru a verifica modul in care se respecta normele de prevenire a raspandirii pestei porcine africane. In urma controalelor, un proprietar de gospodarie din judetul Gorj a fost amendat cu suma de 6.000 de lei, nerespectarea restrictiilor de circulati a animalelor provenite din zone cu pesta porcina africana, spun reprezentantii DSVSA Gorj.

In cele ce urmeaza va redam documentul in care sunt precizate controalele ce au fost efectuate dar si sanctiunile date.

Controalele efectuate au constat in:

– verificarea modului de asigurare a conformitatii cu cerintele prevazute de legislatia comunitara si nationala in vigoare, in unitati supuse supravegherii si controlului, in baza instructiunilor transmise de A.N.S.V.S.A. prin note de serviciu – 88 controale, cu urmatoarele tematici: ● prevenirea toxiinfectiilor alimentare si a raspandirii pestei porcine africane; ● prevenirea si limitarea raspandirii pandemiei de COVID-19, sub aspectul verificarii modului de respectare a normelor de igiena si siguranta alimentara. O parte din aceste controale a fost efectuata de echipe mixte (I.P.J., D.S.P., C.J.P.C., I.J.J., I.S.U.)

verificarea in vederea autorizarii/inregistrarii sanitare-veterinare si pentru siguranta alimentelor a 26 obiective: o stupina (Turburea), un centru de prelucrare a laptelui (Baia de Fier), un centru de prelucrare a fructelor si legumelor (Danesti), o gogoserie (Rovinari), 6 magazine alimentare (Baia de Fier, Balanesti, Branesti, Pestisani, Targu-Jiu), un restaurant (Targu-Carbunesti), o unitate de catering (Targu-Jiu), 3 pensiuni agro-turistice (Baia de Fier, Pestisani, Sacelu) si 11 mijloace de transport pentru produse alimentare de origine non-animala (Targu-Jiu);

solutionarea a 3 sesizari din partea consumatorilor si a unor autoritati publice (Targu-Jiu);

prelevarea unui numar de 10 probe din produse alimentare (carne tocata de porc, pasta de mici, pastrav, carnati cu sunca, carnati de porc afumati, preparate culinare, salata greceasca), apa tehnologica si ambalaje, pentru

84

determinarea unor parametri microbiologici (NTG, Escherichia coli, enterococi, bacterii coliforme, drojdii si mucegaiuri, Listeria monocytogenes) si a unor parametri fizico-chimici (coloranti in cadrul Programului National de Control al Reziduurilor);

– avizarea miscarilor inter-judetene de animale;

emiterea si distribuirea catre proprietari a unui numar de 127 de pasapoarte pentru bovine, in urma solicitarilor acestora;

eliberarea unui numar de 15 extrase din registrul exploatatiilor, in urma solicitarilor diversilor proprietari;

verificarea unui numar de 45 de deconturi ale actiunilor de identificare si inregistrare a animalelor, efectuate de catre medicii veterinari de libera practica imputerniciti in luna ianuarie 2021 si intocmirea centralizatorului.

In timpul controalelor efectuate in aceasta perioada au fost aplicate 5 avertismente scrise si doua sanctiuni contraventionale in cuantum de 7.200 lei, unor obiective situate in Novaci, Saulesti, Targu-Jiu, Turburea si Vladimir, astfel:

– un avertisment scris pentru arhivarea necorespunzatoare a evidentelor specifice la un adapost de caini;

– 4 avertismente scrise proprietarilor unor exploatatii non-profesionale, pentru sacrificarea suinelor pentru consum propriu fara predarea crotaliilor si fara notificarea medicului veterinar;

– 1.200 lei la un centru de prelucrare a laptelui, pentru starea precara de igiena a spatiului si ustensilelor de lucru, constatata la data controlului;

– 6.000 lei proprietarului unei exploatatii non-profesionale, pentru nerespectarea restrictiilor de circulatie a animalelor provenite dintr-o zona cu P.P.A.

Unde se face brânza de oaie considerată cea mai bună din România. Secretul ei, explicat de un reputat cercetător 23 februarie 2021, 03:54 de Cosmin Pătraşcu Zamfirache

Oile karakul de Botoşani au cel mai gras lapte din lume FOTO Adevărul Specialiştii spun că laptele folosit este obţinut de la o rasă de oi unicat în Europa, fiind cel mai gras şi totodată cel mai bun pentru făcut brânză. Reţetele diferă la un cioban la altul, însă laptele face diferenţa faţă de alte zone ale României.

85

Judeţul Botoşani este renumit pentru preparatele sale din lapte, de la iaurturi şi până la brânzeturi rafinate. Unul dintre cele mai bune preparate din lapte şi o adevărată legendă a judeţului nord-moldav este brânza sărată din laptele oii karakul de Botoşani. Pe lângă aroma distinctă (mai ales în combinaţia cu friptură şi mămăligă), brânza sărată de Botoşani, spun specialiştii, este şi cea mai sănătoasă.

„Copilul hrănit cu lapte şi brânză de-a noastră de oaie, fie frământată, fie aşa calup, este cel mai sănătos şi cel mai puternic. Are oase şi muşchi de beton”, spune nea Florică, un sătean din zona Viişoara. Laptele de karakul, cel mai gras din lume Specialiştii de la Staţiunea de Cercetare a ovinelor şi caprinelor de la Popăuţi, judeţul Botoşani, spun că oaia karakul de Botoşani este unicat în Europa şi oaia cu cel mai gras lapte. De altfel karakul de Botoşani este o creaţie genetică a specialiştilor de aici, folosind karakul-ul din Uzbekistan şi ţurcana românească. Este oaia adaptată cel mai bine climei moldave, deloc uşoară din cauza verilor foarte calde şi secetoase, dar şi a iernilor aspre, geroase.

„Laptele de la oaia karakul de Botoşani este cel mai gras. Are proprietăţi deosebite. Anul trecut la trei buletine de analize diferite, pe care le-am recoltat de la laptele oilor karakul am avut între 8.7 şi 8.9 la sută grăsime. Nu am auzit la nicio rasă, la nivel mondial, la specia ovine, să aibă un procent de grăsime atât de mare”, a precizat Ionică Nechifor, specialist dar şi director al Staţiunii de Cercetare Popăuţi. Oaia karakul, de altfel, este foarte apreciată şi în zona arabă pentru grăsimea laptelui, pentru gustul cărnii, mai ales cu seu dar mai ales pentru pielicele sale deosebite.

Brânză cea mai bună, maturată minim două luni

Datorită grăsimii, brânza din laptele de karakul de Botoşani este considerată cea mai bună brânză de oaie din Moldova, ba chiar se bate la locul 1 pe toată România. Cel puţin aşa spun specialiştii de la Botoşani, mai ales despre cea maturată şi sărată.

„Datorită procentului mare de grăsime se face o brânză excelentă. Este acea brânză moldovenească de oaie, care nu cred că are egal. Este foarte bună. Mai ales cea ţinută la putină, la sare, maturată 60 de zile. Este o delicatesă care merge foarte bine cu bucatele noastre tradiţionale, la o masă sănătoasă

86

şi consistentă”, spune Ionică Nechifor. Totodată, specialiştii spun că este o brânză extrem de sănătoasă. „Această brânză maturată este deosebit de sănătoasă. Toate bacteriile, tot ce era rău, să zicem, în lapte dispare în timpul maturării şi rezultă o brânză curată, foarte sănătoasă”, explică specialistul botoşănean.

De aceeaşi părere sunt şi ţăranii din Botoşani, majoritatea crescuţi cu brânză de oaie. „La ţară asta este încă mâncare de bază, brânza sărată de oi. Cu mămăliguţă cel mai bine. Carnea nu este obligatorie dar dacă o ai îi şi mai delicios. Carne tot de oaie. Bună tare şi sănătoasă, mai ales iarna când îi frig. Eu am fost prin ţară, am lucrat în construcţii. Brânză de oi, ca la noi la Botoşani nicăieri nu este”, spune un sătean din zona Stăuceniului. Cercetătorii de la Popăuţi spun că se fac efoturi pentru a îmbogăţi genetic această rasă care să ducă la creşterea procentului de proteine din lapte dar şi pentru promovarea acestei rase şi a calităţilor ei. „Această rasă nu trebuie să o abandonăm nicio secundă fiindcă are un procent de grăsime excepţional, plus calităţile deja cunoscute privind pielicele”, spune cercetătorul Ionică Nechifor.

România – locul doi în UE la creșterea albinelor cu 2 milioane de stupi și peste 25.000 de tone de miere pe an

România, pe locul doi în UE la creșterea albinelor cu aproape 2 milioane de stupi și o producție de miere de peste 25.000 de tone! Potrivit Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală, producția de miere, la nivelul țării noastre, în anul 2019, a fost de 25.269 tone, România aflându-se pe locul al doilea, după Spania, în Uniunea Europeană, în ceea ce privește creșterea albinelor.

Cea mai ridicată producție de miere în România, în 2019, a fost înregistrată în Oltenia, iar cea mai scăzută în regiunea București-Ilfov.

”În anul 2019, producția totală de miere extrasă la nivelul României a fost de 25.269 tone. La nivelul regiunilor de dezvoltare, cea mai semnificativă producție de miere a fost înregistrată în regiunea Sud-Vest-Oltenia (4.712 tone), reprezentând 19% din totalul producției la nivel național, fiind urmată de regiunea Sud-Est (4.333 tone), cu o pondere de 17%. La polul opus, cu cea mai redusă producție, se află regiunea București-Ilfov (314 tone), reprezentând 1,24% din totalul producției naționale”, arată Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală.

Producția de miere în țara noastră a crescut cu peste 70% în ultimii ani, fapt care ne permite să ne menținem ca țară în topul european al apiculturii.

87

”România se menține în topul european al apiculturii, aflându-se pe locul al doilea în ceea ce privește creșterea albinelor din Uniunea Europeană, după Spania, cu un efectiv de aproape 2 milioane de stupi. Conform datelor statistice producția de miere a crescut cu peste 70% în ultimii 5 ani, această creștere este susținută de acordarea sprijinului financiar prin intermediul subvențiilor și a fondurilor europene acordate pentru realizarea investițiilor în sectorul apicol românesc”, precizează Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală.Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Modelul fermei de familie riscă să moară, februarie 23, 2021 agrimanet

Modelul fermei de familie riscă să moară

Ferma de familie, așa cum știm, este amenințată și aceasta poate fi ultima generație de fermieri familiali din UE, potrivit europarlamentarului Sinn Féin, Chris MacManus, care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la concentrarea terenurilor și a solicitat o plasă de siguranță mai mare pentru fermele mici.

„Sunt foarte îngrijorat că aceasta va fi ultima generație de fermieri familiali din UE”, a spus el pentru EURACTIV, adăugând că suntem cu adevărat „contra-timp” să acționăm pentru a salva modelul de fermă de familie din UE.

„Aceștia sunt oameni cu familii și pentru mulți înseamnă un sfârșit al unui mod de viață pe care l-au dus de mai multe generații”.

88

Macmanus  îl citează pe comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care a subliniat recent că până la 1.000 de fermieri pe zi decid să părăsească profesia din cauza neprofitabilității.

În ceea ce privește vinovatul pentru dispariția micilor ferme familiale, europarlamentarul irlandez, care este, de asemenea, unul dintre negociatorii parlamentului privind reglementarea orizontală a politicii agricole comune (PAC), a subliniat îngrijorările legate de concentrarea terenurilor, despre care a spus că este în creștere la un nivel „alarmant”.

Acest lucru se datorează faptului că micii fermieri sunt obligați să abandoneze terenul, deoarece acesta devine neprofitabil, care este apoi achiziționat de întreprinderile mari, cum ar fi procesatorii și supermarketurile, rezultând o consolidare rapidă.

MacManus a avertizat că „o combinație între lipsa de viziune și războaiele de prețuri din supermarketuri a făcut aproape imposibilă menținerea fermierilor mici”.

„Criza așteaptă să explodeze”

MacManus critică noua PAC și rolul său în sprijinirea micilor fermieri.

Avertizând că combinația dintre fermierii care își vând produsele sub costul de producție și reducerea subvențiilor UE este o „criză care așteaptă să explodeze”, el a subliniat că noua PAC trebuie să ofere o plasă de siguranță pentru ferme medii viabile.

Aceasta include plăți pentru a oferi mai mult sprijin pentru un anumit număr de hectare, cu o plată mai mică și uniformă pentru restul de hectare, care ar aduce beneficii micilor fermieri.

Pentru a controla piața, noua directivă privind practicile comerciale neloiale trebuie consolidată în continuare, a adăugat el, propunând o interdicție la nivelul UE pentru vânzarea sub costurile de producție către supermarketuri, care spune că „subminează băcănicii mici și percepția clienților asupra prețului adevărat al unui litru lapte sau kilogram de carne de vită ”.

UE a pierdut 4,2 milioane de exploatații, aproximativ un sfert, între 2005 și 2016.

„De plățile curente ale PAC, bazate pe numărul de hectare, beneficiază marii producători și agricultura industrial; astfel cresc prețurile terenurilor, se încurajează concentrarea terenurilor și se îngreunează accesul noilor intrați

89

la terenuri”, a spus Andoni García Arriola, membru al comitetului de coordonare al ECVC.

García Arriola a solicitat, de asemenea, limite obligatorii la plățile anuale directe pe beneficiar și o redistribuire a plăților de bază pentru a acorda prioritate fermelor mici și mijlocii, precum și fermierilor tineri și noilor intrați.

Cu toate acestea, Paulo Gouveia, consilier șef al politicii asociației fermierilor din UE COPA-COGECA, a declarat pentru EURACTIV că, deși au recunoscut provocarea reînnoirii generației și necesitatea de a atrage tânăra generație în sector, speranța nu se pierde pentru micii fermieri.

Arătând că dimensiunea fermelor este variabilă între statele membre, precum și alte elemente ale structurii fermelor, el a subliniat că există deja măsuri în vigoare în actuala PAC care oferă plăți sporite fermelor mai mici.

În schimb, el a subliniat și că fermierii primesc doar un procent mic din prețul pe care consumatorul îl plătește pentru alimente.

„Recent, în perioada Crăciunului, rapoartele au arătat că legumele erau vândute în supermarketuri la prețuri de 13 până la 14 ori mai mari decât prețul pentru care fermierul a fost plătit pentru ele. Astfel de situații nu pot continua și sunt și ele la baza problemei, pe PAC”, a subliniat el.

„Este nevoie de o viziune pe termen lung pentru zonele rurale care să poată contribui la viabilitatea lor economică și să asigure că acestea devin chiar mai vibrante decât sunt”, a spus Gouveia, adăugând că acest „poate și trebuie” să se realizeze printr-un sistem multi -abordarea anuală a dezvoltării rurale.

El a subliniat, de asemenea, că standardele și calitatea vieții pentru cei care trăiesc în zonele rurale trebuie să fie îmbunătățite și să se apropie de cei care trăiesc în zonele urbane, adăugând că aici și alte politici ale UE, precum politica de coeziune și politica regională, trebuie să joace un rol.

Provocarea lui Stelică Mușat, un „cioban pârlit”, adresată asociațiilor conducătoare de registre genealogice , februarie 23, 2021 agrimanet

Nea Stelică, cred că îi doare în partea care nu vede soarele! Dar lansăm provocarea! Au apărut condițiile de îndeplinit (sau foarte greu de îndeplinit) de către ciobanași pentru a accesa SCZ-ul la ovine in 2021. Încă de la început, FELICITARI băieților deștepți! Au făcut cum au făcut și au dus apa la moara lor, așa cum spunea domnul Felician Negrut, care sper

90

să nu se supere dacă il numesc prieten.

Acum ca lucrurile tot sunt aranjate si daca vrei SCZ atunci toti vrem, nu vrem trebuie sa facem origine, nu neaparat productie, vreau, din postura mea de cioban parlit a carui parere conteaza foarte putin sau deloc, indiferent de argumente, in logica mai marilor agriculturii si-a sefilor ce conduc asociatii conducatoare a registrelor genealogice, sa lansez o PROVOCARE mijlocita de publicatiile agricole.

În ce constă provocarea?

Pai daca tot au fost asociatiile astea la consultari si l-au ajutat pe horor (vezi oros) sa inteleaga importanta inscrierii tuturor ovinelor in registrele genealogice pentru a fi eligibile SCZ, vreau sa se filmeze in fermele sefilor de asociatii conducatoare a registrelor genealogice si sa ne arate si noua, parlitilor, cum fac ei monta dirijata pe mii de ovine, sa ne arate ce berbeci cu origine din sectiunea principala au obtinut anul trecut si pe care noi ii putem cumpara anul acesta pentru a fi eligibili SCZ si sa fie de acord ca cel care accepta sa faca materialul asta sa aleaga la intamplare un berbec din aceia cu origine destinat vanzarii caruia sa-i vedem si noi analizele de filiatie si screpie.

Vor fi de acord sefii de asociatii cu aceasta provocare?

A si sa nu uit, Ghita Ciobanul ce zice, e multumit de rezultatul consultarilor, ca am auzit ca a fost la consultari. Sau ne spune ca nu trebuie sa se justifice in nici un fel ca nu platim cotizatii si sa ne adresam sefilor de asociatii conducatoare a registrelor genealogice, adica cei ce au reusit pana la urma sa puna mana pe tot cascavalul?

Dar horor ce zice, gata cu berbecii cu origine?! Si accesul cat mai multor ciobanasi ce muncesc cinstit la SCZ. Stelică Mușat

91

FERMIER: DIN GERMANIA, FRANȚA, BELGIA VINE ÎN ROMÂNIA CARTOFUL ĂLA CU PROBLEME! Agroinfo 22 februarie 2021

VOCEA CULTIVATORULUI DE CARTOFI! Germania, Franța, Belgia exportă în România cartofii cu diverse probleme, care nu se vând pe piețele lor, spune fermierul Orban Laszlo din județul Covasna. Agricultorul a adăugat cu supărare că abia și-a vândut producția de cartofi la 60 de bani pe kilogram în timp ce la supermarket, cartofii se vând cu 2,80 de lei pe kilogram.

Nu putem să zicem că vindem cartofii, scăpăm de marfă atâta tot. La prețul ăsta de 60 de bani pe kilogram, nu putem să spunem că vindem marfa, pentru că e sub prețul de cost, spunem că am scăpat de ea, spune supărat Orban Laszlo, fermier  din județul Covasna, la Viața satului, TVR1.

Avem prețul la supermarket de 2,80 lei pe kilogramul de cartof și noi vindem astăzi la moldoveni, în Moldova, la prețul de 60 de bani pe kilogram. Din păcate, știm ce vine de afară, cartoful din Occident, vorbim de Germania, Franța, Belgia, vine cartoful ăla care nu se poate vinde acolo, ori e supradimensionat, ori e cu diverse probleme, și noi dacă nu vindeam în Moldova, acum stăteam cu marfa în depozit. Nu numai eu, cam toată zona, mai spune fermierul.

Cultivatorul de cartofi are un mesaj pentru ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Puțin mai mult ajutor, o dată pentru sămânță, pentru că asta e o problemă care privește agricultura românească. Nu mai avem sămânță aici în țară, trebuie să aducem de afară la prețuri foarte mari.

Mai e o problemă cu irigațiile, noi, care nu irigăm din sistemul național de irigații, avem o problemă, nu mai avem subvenție nici pe motorina consumată la irigații, deci asta e o problemă care trenează de mulți ani de zile. Nu lucrăm la negru, avem documentația făcută de Apele Române, tragem apă din pârâuri, din puțuri forate de noi, acolo sunt niște costuri la motorină, care sunt destul de mari. (...) În primăvară, am consumat 7.000 de litri de motorină pentru irigații. Pentru motorina respectivă nu am primit absolut deloc subvenție de la stat, subvenție care, în mod normal, ni s-ar cuveni, i-a transmis fermierul ministrului agriculturii.

Suprafața cultivată cu cartofi a ajuns în România, în decurs de 7 ani, de la 52.000 de hectare la 28.000 de hectare.

92

AMENZI USTURĂTOARE pentru CRESCĂTORII DE ANIMALE! Agroinfo 23 februarie 2021

CONTROALE ÎN FERMELE DE ANIMALE! Un crescător de animale din județul Gorj, proprietarul unei exploatații non-profesionale, a fost amendat cu 6.000 de lei de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Gorj pentru nerespectarea restricțiilor de circulați a animalelor provenite din zone cu pestă porcină africană.

Verificările inspectorilor sanitari-veterinari în fermele de animale s-au intensificat.

Inspectorii D.S.V.S.A. Gorj au efectuat controale şi verificări tematice în unităţi supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor situate în Arcani, Baia de Fier, Bălăneşti, Brăneşti, Ciuperceni, Dănciuleşti, Dăneşti, Motru, Novaci, Peştişani, Rovinari, Săcelu, Săuleşti, Stăneşti, Stejari, Târgu-Cărbuneşti, Târgu-Jiu, Teleşti, Turburea, Turcineşti şi Vladimir, în domeniile alimentar şi al sănătăţii şi bunăstării animalelor.

Controalele efectuate au constat în:

- verificarea modului de asigurare a conformităţii cu cerinţele prevăzute de legislaţia comunitară şi naţională în vigoare, în unităţi supuse supravegherii şi controlului, în baza instrucţiunilor transmise de A.N.S.V.S.A. prin note de serviciu - 88 controale, cu următoarele tematici: prevenirea toxiinfecţiilor alimentare şi a răspândirii pestei porcine africane; prevenirea şi limitarea răspândirii pandemiei de COVID-19, sub aspectul verificării modului de respectare a normelor de igienă şi siguranţă alimentară. O parte din aceste controale a fost efectuată de echipe mixte (I.P.J., D.S.P., C.J.P.C., I.J.J., I.S.U.)

- verificarea în vederea autorizării/înregistrării sanitare-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor a 26 obiective: o stupină (Turburea), un centru de prelucrare a laptelui (Baia de Fier), un centru de prelucrare a fructelor şi legumelor (Dăneşti), o gogoşerie (Rovinari), 6 magazine alimentare (Baia de Fier, Bălăneşti, Brăneşti, Peştişani, Târgu-Jiu), un restaurant (Târgu-Cărbuneşti), o unitate de catering (Târgu-Jiu), 3 pensiuni agro-turistice (Baia de Fier, Peştişani, Săcelu) şi 11 mijloace de transport pentru produse alimentare de origine non-animală (Târgu-Jiu);

- soluţionarea a 3 sesizări din partea consumatorilor şi a unor autorităţi publice (Târgu-Jiu);

93

- prelevarea unui număr de 10 probe din produse alimentare (carne tocată de porc, pastă de mici, păstrăv, cârnaţi cu şuncă, cârnaţi de porc afumaţi, preparate culinare, salată grecească), apă tehnologică şi ambalaje, pentru determinarea unor parametri microbiologici (NTG, Escherichia coli, enterococi, bacterii coliforme, drojdii şi mucegaiuri, Listeria monocytogenes) şi a unor parametri fizico-chimici (coloranţi în cadrul Programului Naţional de Control al Reziduurilor);

- avizarea mişcărilor inter-judeţene de animale;

- emiterea şi distribuirea către proprietari a unui număr de 127 de paşapoarte pentru bovine, în urma solicitărilor acestora;

- eliberarea unui număr de 15 extrase din registrul exploataţiilor, în urma solicitărilor diverşilor proprietari;

- verificarea unui număr de 45 de deconturi ale acţiunilor de identificare şi înregistrare a animalelor, efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi în luna ianuarie 2021 şi întocmirea centralizatorului.

În timpul controalelor efectuate în această perioadă au fost aplicate 5 avertismente scrise şi două sancţiuni contravenţionale în cuantum de 7.200 lei, unor obiective situate în Novaci, Săuleşti, Târgu-Jiu, Turburea şi Vladimir, astfel:

- un avertisment scris pentru arhivarea necorespunzătoare a evidenţelor specifice la un adăpost de câini;

- 4 avertismente scrise proprietarilor unor exploataţii non-profesionale, pentru sacrificarea suinelor pentru consum propriu fără predarea crotaliilor şi fără notificarea medicului veterinar;

- 1.200 lei la un centru de prelucrare a laptelui, pentru starea precară de igienă a spaţiului şi ustensilelor de lucru, constatată la data controlului;

- 6.000 lei proprietarului unei exploataţii non-profesionale, pentru nerespectarea restricţiilor de circulaţie a animalelor provenite dintr-o zonă cu P.P.A, avertizează DSVSA Gorj, în comunicatul transmis media.

Simulare multinațională pentru a testa bolile animalelor din Balcani, precum febra aftoasă și pesta porcină, De Redactia Financiarul , feb. 23, 2021 Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Comisia Europeană pentru Controlul febrei aftoase (EuFMD) conduc împreună

94

un exercițiu de simulare de două zile în Bosnia și Herțegovina, Croația și Serbia privind febra aftoasă și pesta porcină africană, două boli transfrontaliere ale animalelor care amenință Balcanii.

Exercițiul online face parte din eforturile FAO de a ajuta țările din Balcani să își consolideze capacitățile de a răspunde la incursiunile bolilor animalelor cu impact ridicat.

Un exercițiu de simulare este o activitate controlată în care un focar sau alt incident este mimat pentru a evalua pregătirea. Zece participanți din serviciile veterinare ale fiecărei țări, atât la nivel central, cât și la nivel local, vor lucra prin mai multe scenarii prin intermediul unei platforme de simulare a crizelor online.

În prima zi a simulării, obiectivul va fi testarea primilor pași atunci când se confruntă cu un focar de febră aftoasă, cum ar fi comunicarea internațională și internă, recunoașterea clinică și investigația focarului.„Este pentru prima dată când combinăm două boli într-un singur exercițiu de simulare online”, a declarat Fabrizio Rosso, secretarul executiv adjunct al EuFMD. „Trebuie să spun că este atât provocator, cât și captivant.”

Rosso a adăugat că exercițiile reprezintă o bună oportunitate de a combina eforturile programelor regionale privind pesta porcină africană, conduse de Biroul regional FAO pentru Europa și Asia Centrală, și despre febra aftoasă, conduse de EuFMD.„Bolile transfrontaliere ale animalelor împărtășesc mai multe aspecte comune atunci când vine vorba de răspuns, cum ar fi reacția inițială, restricționarea mișcării și eliminarea”, a spus el. „Țările apreciază cu adevărat că proiectele armonizează eforturile regionale și evită duplicarea.”

În a doua zi, accentul se pune pe planificarea operațiunilor de sacrificare, eliminare și curățare a unei ipotetice ferme comerciale de porci infectate cu febra aftoasă. Exercițiile vor permite o privire critică asupra procedurilor operaționale standard din fiecare țară. După-amiaza, scopul este să simuleze confirmarea pestei porcine africane într-un mistreț găsit mort în regiunea de frontieră și să discute și să armonizeze ce măsuri transfrontaliere ar fi necesare.Implementarea activităților față în față a fost imposibilă în ultima perioadă din cauza pandemiei COVID-19 în curs.

“În ciuda situației actuale, este foarte important să continuăm să sprijinim țările pentru a se pregăti împotriva bolilor cu impact ridicat, cum ar fi pesta porcină africană”, a declarat Daniel Beltran-Alcrudo, consilier tehnic al FAO pentru sănătatea animalelor. „În ultimul an, a trebuit să dezvoltăm noi

95

abordări și, de multe ori, am făcut echipă cu EuFMD pentru a beneficia de cunoștințele lor despre instrumente virtuale.”

Agricultură ecologică 2021. Termen pentru fermierii care vor să-și înregistreze culturile în acest an, Ramona Dascălu - 24 februarie 2021

Termen limită pentru fermierii care vor să-și înregistreze culturile în agricultura ecologică în acest an! Direcția pentru Agricultură Județeană Hunedoara a făcut un anunț extrem de important, care îi vizează pe toți agricultorii care vor să se înregistreze în sistemul de agricultură ecologică în 2021. Este vorba despre un termen limită de înregistrare care trebuie respectat, astfel că fermierii care vor să cultive ecologic în acest an trebuie să e înregistreze până pe data de 17 mai. Există însă și o excepție, care se aplică celor care se înregistrează pentru prima dată în sistemul de agricultură ecologică.

”Direcția pentru Agricultură Județeană Hunedoara informează că, termenul limită de înregistrare a operatorilor în sistemul de agricultură ecologică, conform art.2, alin. (1) din Ordinul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 1253/2013 pentru anul 2021 este 17 mai, inclusiv”, se arată într-o informare făcută de Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Hunedoara.

Potrivit DAJ Hunedoara, operatorii care se înregistrează pentru prima dată în sistem și nu solicită sprijin financiar pe Măsura 11 agricultură ecologică își pot înregistra activitatea până la data de 15 noiembrie.

Documente necesare înscrierii în sistemul de agricultură ecologică:

fișă de înregistrare

contractul încheiat cu organismul de control

declarație pe propria răspundere pentru deținerea documentelor necesare înscrierii

96

Fișa de înregistrare însoțită de documentele prevăzute poate fi transmisă la Direcția Județeană Hunedoara prin fax, poștă sau prin e-mail.

Dosar penal pentru depozitarea necorespunzătoare a îngrășămintelor chimice! Roxana Dobre - 24 februarie 2021

Tânără fermieră de numai 33 de ani, cercetată de polițiști după ce a fost depistat în urma unor controale cu 14.400 kilograme de îngrăşăminte chimice depozitate necorespunzător. Neregula a fost descoperită în comuna Nicolae Bălcescu, județul Călărași, unde femeia avea depozitate îngrășămintele.

Administratorul unei societăţi comerciale, care a depozitat în condiţii necorespunzătoare 14.400 kilograme îngrăşăminte chimice, este cercetat penal de poliţişti. La data de 23 februarie, poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase Călăraşi au desfăşurat un control pe linia prevenirii şi combaterii infracţiunilor la protecţia mediului.

Astfel, în urma verificărilor efectuate a fost depistată o femeie în vârstă de 33 de ani, din comuna Nicolae Bălcescu, care ar fi depozitat în condiţii necorespunzătoare 14.400 kg de îngrăşăminte chimice, contrar prevederilor protecţiei mediului, de natură a pune în pericol viaţa şi sănătatea umană, animală sau vegetală. Oamenii legii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nerespectarea obligaţiei de depozitare a îngrăşămintelor chimice şi produselor de protecţia plantelor numai ambalate şi în locuri protejate.

Reamintim că potrivit Ordonanței de urgență 195/2005, nesupravegherea și neasigurarea depozitelor de deșeuri și substanțe periculoase, precum și nerespectarea obligației de depozitare a îngrășămintelor chimice și produselor de protecție a plantelor numai ambalate și în locuri protejate constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală de la 65.000 lei la 70.000 lei.

97

ACEBOP, de partea crescatorilor care sustin relansarea cresterii bovinelor de carne romanesti Agroromania.ro, 24 Feb. 2021

"Asociatia noastra se alatura grupului de crescatori de bovine de carne din Romania care au initiat o petitie catre domnul ministru Nechita-Adrian Oros. Scopul petitiei este unul major pentru relansarea cresterii bovinelor de carne in Romania, marirea productiei, calitatea carnii si, implicit, obtinerea de plus valoare pentru fermieri. Este absolut necesara sprijinirea productiei. Romania nu are capacitate de rasa la bovine si nici la ovine, trebuie sprijinita metisarea. Din acest motiv, suntem langa crescatorii de bovine carne care au initiat petitia si care doresc dezvoltarea sectorului de carne", se arata intr-un comunicat al asociatiei.

 In acest context, ACEBOP propune ca 75% din valoarea sprijinului care se va acorda in sector sa se dea la femele care dovedesc originea tatalui-rasa de carne, iar 50% pentru rase autohtone insamantate cu rase de carne.

 De asemenea, asociatia propune coborarea numarului de capete la tinerii fermieri, la 5 capete bovine si 75 la ovine si aplicarea echivalentului zootehnic, adica o subventie pe UVM (Unitate Vita Mare) la fel cum exista sprijinul pe hectar cu 36 euro, iar crescatorii de animale sa fie sprijiniti pe UVM.

Nu in ultimul rand, asociatia mai propune ca 50% din valoarea sprijinului sa se dea la oricare vaca ce intra la metisare cu rase de carne.

 "Asa poate fi relansata productia de carne vita a Romaniei", spun reprezentatii Asociatiei.

 Potrivit Institutului National de Statistica (INS), efectivele de bovine existente la 1 iunie 2020 au scazut cu 2,4% pe total fata de aceeasi data a anului trecut, ajungand la 1.914.602 capete.

 In ceea ce priveste sacrificarile, datele INS arata ca anul trecut au fost sacrificate 566.000 de capete de bovine, in scadere cu 13,1% fata de 2019.

98

AAC cere efectuarea platilor despagubirilor pentru culturile de primavera Agroromania.ro, 23 Feb. 2021

Alianta pentru Agricultura si Cooperare (AAC) cere efectuarea platilor despagubirilor pentru culturile de primavara in regim de urgenta.

"Alianta pentru Agricultura si Cooperare doreste sa aduca in atentia publica faptul ca sectorul agricol din Romania traverseaza un moment crucial, ca urmare a neincluderii in Legea bugetului de stat a sumelor necesare efectuarii platilor reprezentand despagubiri pentru culturile agricole afectate de seceta in primavara anului 2020. Am transmis presedintilor Comisiilor pentru agricultura din Senat si Camera Deputatilor solicitarea de a amenda proiectul de Lege privind bugetul consolidat, respectiv bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si care nu include sumele necesare efectuarii platilor reprezentand despagubiri pentru culturile de primavara care au fost afectate de seceta pedologica a anului 2020", se mentioneaza intr-un comunicat.

 Potrivit sursei citate, fermierii si familiile lor "trebuie sa isi reia ciclul de productie, nu sa se organizeze in vederea pichetarii institutiilor statului", motiv pentru care Alianta pentru Agricultura si Cooperare isi manifesta speranta ca se va reveni asupra acestei propuneri de buget si va fi inclusa in bugetul alocat Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale inclusiv suma pentru plata acestor despagubiri.

 Reprezentantii AAC reamintesc faptul ca fermierii calamitati in anul 2020 in cazul culturilor de toamna au in continuare de incasat o restanta de 8% si care "nu este nicaieri prevazuta in buget, desi la data adoptarii actului normativ inclusiv presedintele Romaniei, impreuna cu premierul de la acea data si cu ministrul de resort, a promis plata acestor sume intr-un termen imediat".

 Totodata, in scrisoarea deschisa adresata presedintilor celor doua comisii pentru agricultura din Parlament, se atrage atentia asupra faptului ca gradul de expunere la insolventa in cazul exploatatiilor agricole care au fost afectate de seceta in anul 2020 este extrem de ridicat, majoritatea agricultorilor nefiind capitalizati.

 "Acum trebuie sa luam masuri urgente pentru a limita riscul de a nu se cultiva terenul sau de a se folosi tehnologie agricola minimala, ceea ce va avea efect direct asupra productiilor, ofertei pe piata si veniturilor obtinute incepand cu anul 2021. Gradul de expunere la insolventa in cazul exploatatiilor agricole care au fost afectate de seceta in anul 2020 este extrem de ridicat, majoritatea agricultorilor nefiind capitalizati; acestia achizitioneaza inputurile cu plata la recolta sau se autofinanteaza prin

99

incheierea unor contracte tip futures pentru 30-35% din media de productie estimata si pentru care azi sunt obligati la plata unor penalitati, generand astfel un efect de domino asupra comerciantilor de inputuri, traderilor de cereale, respectiv consumatorului, care va suporta majorarea de pret", se mentioneaza in documentul semnat de reprezentantii organizatiei.

 Acestia sustin ca din situatiile financiare aferente lunii decembrie 2020 si transmise ANAF de contribuabilii cu codul CAEN 0111 rezulta o scadere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similara anului 2019, pentru exploatatiile aflate in zonele afectate de seceta pedologica.

 Potrivit Aliantei pentru Agricultura si Cooperare, comparativ cu alte sectoare care au avut activitatea afectata de COVID-19 si au beneficiat de amanarea ratelor bancare, productia vegetala nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii in mod direct, ci mai degraba indirect, ceea ce a facut fermierii neeligibili pentru masura specifica de amanare a ratelor.

 "Astfel, astazi avem numeroase exploatatii agricole care, desi sunt considerate viabile, nu mai sunt finantabile si nu pot solicita imprumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a reinfiinta culturile de primavara, pentru anul agricol 2021-2022. Solicitarea noastra are si o latura sociala, justificata de faptul ca, in timp ce alte sectoare au disponibilizat angajati, contribuabilii avand coduri CAEN diviziunea 01- Agricultura - nu au renuntat la angajati. 4,5% dintre salariatii din Romania sunt angrenati in sectorul agricol, iar 40% dintre acestia sunt afectati indirect de seceta pedologica severa si vor avea de suferit anul acesta datorita problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primavara calamitate", se mentioneaza in document.

 Solutia propusa de Alianta pentru Agricultura si Cooperare este plata din credite bugetare.

Bursa agricolă: Prețul grâului a atins limita maximă Marian MUŞAT: 24 februarie 2021

Taxele de export impuse de Rusia și achizițiile sporite ale Chinei au dat "aripi" pieței mondiale a grâului. Ce se întâmplă cu celelalte produse agricole pe bursele internaționale?

Prețul grâului la Bursa din Paris, pentru martie 2021, a crescut puternic în primele săptămâni ale anului, până la 226 și chiar 232 euro/tonă. În ultimele zile ale lunii ianuarie, se pare că a atins o limită maximă și acum se tranzacționează lateral. De asemenea, la Bursa de la Chicago, după un nivel minim de 176,37 dolari/tonă (la sfârșitul lunii iunie), valoarea a crescut până la 235,20 dolari/tonă pentru grâul din martie (2021). În prezent

100

(04.02.2012), preţul grâului din SUA se menţine la 235-238 dolari/tonă.În emisfera sudică recoltarea grâului se face în primul trimiestru al anului iar campania din Australia (în special) este foarte importantă pentru evoluţia din următoarele săptămâni ale preţului internaţional la grâu.

 Producţie bună, stocuri suficiente

 Sezonul 2019/2020 s-a încheiat cu o producţie mondială de 764 milioane de tone de grâu şi un consum total de 741 milioane de tone. La finalul sezonului trecut (30 iunie 2020), stocul mondial era de 300 milioane de tone, raportul stoc/consum fiind de 40,5%.În ianuarie, Departamentul SUA pentru Agricultură (USDA) aprecia că şi în sezonul 2020/2021 se va menţine această tendinţă pozitivă. Producţia mondială de grâu va fi de 773 milioane de tone, iar consumul total de 755 de milioane de tone. Astfel, la finalul sezonului curent stocul mondial de grâu va fi de aproape 313 milioane de tone.

 A DOUA CEA MAI BUNĂ RECOLTĂ

 În statele UE-27, conform estimărilor oficiale ale Comisiei Europene, producţia de grâu din 2020 (inclusiv grâu durum) a fost de 138,5 milioane de tone, a doua cea mai bună recoltă din toate timpurile. Doar în sezonul 2014/2015, producţia de grâu a fost mai bună. Pentru sezonul 2020/2021, estimarea din ianuarie a Comisiei privind producţia de grâu a statelor UE-27 este de numai 123,7 milioane de tone.

foto: canva.com 

 China îşi triplează importurile de porumb

 Autorităţile de la Beijing prognozează că va importa 22 mil. tone de porumb pentru sezonul actual (2020/2021), depășind de trei ori recordul anterior din 2019/20. Astfel, China este pe cale să depășească UE în topul

101

celor mai mari importatori de porumb din lume. În sezonul 2019/2020, importurile de porumb ale UE au fost de 19 mil. tone.

 PENTRU ZOOTEHNIE ȘI INDUSTRIE

 Cererea crescândă de porumb a Chinei se explică atât prin folosirea în furajarea animalelor, cât și în industria amidonului și etanolului. Astfel, consumul total este în creştere cu 2 până la 87 mil. tone. În plus, preţul intern al porumbului a crescut foarte mult, ceea ce favorizează importurile ieftine din străinătate.Această creștere masivă a importurilor chinezești de porumb s-a sincronizat cu o recoltă globală record (261 mil. tone) și cu stocurile uriaşe (200 mil. tone).

Marii producători de soia anunță noi recorduri! Despre cine este vorba? GHEORGHE GHIŞE

Brazilia, SUA și Argentina dețin peste 80% din totalul recoltei globale. India (locul patru mondial) urmează la mare distanță, cu doar 3% din producţia globală de soia în 2020/2021.

Potrivit USDA, în sezonul curent, Brazilia va realiza o producţie record de 133 mil. de tone de soia, cu aproximativ 7 mil. tone mai mult decât în sezonul precedent. Deşi au fost unele întârzieri la semănat din cauza secetei de la sfârșitul anului 2020, randamentele nu vor suferi. După ce anul trecut şi-a extins suprafaţa cultivată cu soia cu 1,7 mil. ha, Brazilia a preluat poziţia de lider, înaintea Statelor Unite.În SUA, recoltarea s-a încheiat la începutul lunii noiembrie 2020, cu cca. 113 mil. tone producţie totală, cu 16 mil. tone mai mult față de sezonul precedent.Argentina va recolta cca. 48 mil. tone, în scădere pentru al doilea an consecutiv.

 Presiune pe prețul rapiței

 După primele creșteri semnificative ale prețurilor din noiembrie 2020, tranzacţiile au stagnat. Recent, prețurile la bursă au scăzut. În Germania, în ultima săptămână din ianuarie, media națională a fost de 410,70 euro/tonă, în scădere cu 1,20 euro/tonă față de săptămâna precedentă, relatează proteinmarkt.de.În Germania există o cerere mare pentru rapiţa din 2021, ceea ce menține prețul la cca. 380,50 euro/tonă. Nivelul de comercializare este mai mare decât de obicei şi cel puțin 20% din producţia viitoare se află sub contract.

102

Rusia exportă floare în UE

 Exporturile rusești de floarea-soarelui, în septembrie-noiembrie, au atins un nivel record de 421,1 mii de tone față de 198,1 mii de tone în perioada similară a sezonului 2019/2020. Guvernul rus a majorat cu 30% tarifele de export pentru livrările în afara Uniunii economice eurasiatice (Belarus, Kazakhstan şi Rusia), din ianuarie până la sfârșitul sezonului. În aceste condiții, potențialul de export al Rusiei pentru sezonul 2020/2021 este estimat la 650 mii tone de floarea-soarelui.Dintre statele membre UE, în acest sezon, cea mai importantă destinaţie pentru floarea-soarelui din Rusia a fost Bulgaria. Totodată, o creștere a importurilor de floare din Rusia a fost înregistrată și în Turcia și România.

 IMPORTURI BLOCATE ÎN UE

 După cum arată statisticile Comisiei Europene, autoritățile vamale au înregistrat importul a doar 1.000 tone de rapiță în perioada 17-24 ianuarie. De la începutul sezonului de comercializare până în ianuarie, cele 27 de state membre au importat 3,9 mil. tone de rapiță, cu 5% sub volumul intrărilor din perioada similară a sezonului precedent, care s-a încheiat cu importuri record de 6 mil. tone.

În schimb, importurile de soia ale statelor UE au continuat să crească. În primele 30 de săptămâni ale sezonului curent, au fost importate 8,3 mil. tone de soia. Principalii furnizori au fost (în perioada de referinţă) SUA (45%), Brazilia (35%) și Canada (15%).

un articol de GHEORGHE GHIŞE

Norofert, producătorul de îngrăşăminte organice cotat la Bursă, raportează pentru 2020 afaceri de 24 de mil. de lei, în creştere cu 64% faţă de anul anterior, şi un profit net de 6,3 mil. de lei, Robert Manea 23.02.2021,

Norofert Group, producător de inputuri agricole organice, precum îngrăşăminte, produse fitosanitare şi tratamente foliare, raportează pentru anul trecut venituri consolidate de 24,4 milioane de lei pentru anul 2020, în creştere cu 64% faţă de 2019 şi un profit net de 6,3 milioane de lei, o creştere de 36%. 

„Anul trecut a fost unul imprevizibil şi plin de provocări. Ţinând cont de pandemia globală şi de contextul local al secetei severe din toată România, suntem încântaţi să furnizăm rezultate care depăşesc obiectivele stabilite şi

103

aprobate de acţionarii noştri în luna aprilie a anului 2020.” a menţionat Vlad Popescu, CEO Norofert.

Norofert desfăşoară în prezent un proces de majorare a capitalului. Compania intenţionează să îşi mărească capitalul social cu 550.000 de acţiuni noi şi să strângă 7,2 milioane de lei. Capitalul strâns va fi investit într-o linie de producţie de îngrăşăminte de sol de înaltă capacitate şi calitate.

Recent, producătorul de îngrăşăminte organice,  a achiziţionat o fermă din judeţul Teleorman situată strategic la 5 km distanţă de Portul Zimnicea de la Dunăre, pentru care a plătit de 9,5 milioane de lei, bani proprii şi credite bancare.

Norofert Group este o companie listată pe piaţa AeRO din martie 2020 cu o capitalizare bursieră de 228 mil. de lei.

Norofert, producător de îngrăşăminte organice cotat la Bursă şi cu o capitalizare de 215 mil. lei, a cumpărat o fermă din Teleorman cu 9,5 mil. lei. „Vrem să fim un business integrat şi ne interesează culturile ecologice“ Florentina Niţu 23.02.2021

Norofert Group, producător de inputuri agricole organice, precum îngrăşăminte, produse fitosanitare şi tratamente foliare, intră în producţia vegetală prin achiziţia unei ferme din judeţul Teleorman, situată strategic la 5 km distanţă de Portul Zimnicea de la Dunăre, pentru care a plătit de 9,5 milioane de lei, bani proprii şi credite bancare.

„Am cumpărat o fermă de 1.000 de hectare în judeţul Teleorman. Este o linie de business pe care vrem să o dezvoltăm în următorii ani. Va fi com-plementară hard core-ul businessului nostru. O vom transforma într-o fermă ecologică, dar o vom folosi şi ca hub logistic pentru tradingul de cereale,

104

care vine mână în mână cu vânzarea de inputuri. Vrem să fim un business integrat şi ne interesează culturile ecologice, iar în următori ani ne dorim să extindem suprafeţele pe care le vom lucra”, a spus Vlad Popescu, CEO al Norofert.

Irinel Crăciun, inginer agronom, Cooperativa Agricolă BioProd Colibaşi: Avem nevoie de fabrici de procesare a legumelor. „Noi, ca producători, ar trebui să putem să vindem toată producţia, de la calitatea I până la calitatea a III-a“ 22.02.2021, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-irinel-craciun-inginer-agronom-cooperativa-19920457

Irinel Crăciun, la bază inginer agronom şi membru în Cooperativa Agricolă BioProd Colibaşi, formată din şase membri cooperatori care produc legume şi pepeni pe câteva zeci de hectare din comuna Colibaşi (judeţul Giurgiu) consideră că statul ar trebui să sprijine financiar fermierii să treacă într-o nouă etapă, a procesării materiei prime, prin construirea unor fabrici, astfel încât să-şi eficientizeze activitatea. 

„Avem nevoie de un sprijin financiar din partea autorităţilor statului pentru creşterea suprafeţelor irigate şi ar trebui să construim spaţii de depozitare moderne, astfel încât să evităm pierderile pe timpul depozitării. Avem nevoie de fabrici de procesare a legumelor, astfel încât noi, ca producători, să putem să vindem toată producţia de la calitatea I până la calitatea a III-a şi să diminuăm pierderile semnificativ, cum se întâmplă şi în alte ţări“, a spus Irinel Crăciun în cadrul emisiunii ZF Agropower, realizată în parteneriat cu Banca Transilvania.

Acesta crede că în marile bazine legumicole, cum sunt Matca (Galaţi) sau Colibaşi (Giurgiu), ar fi nevoie de câte un centru de colectare şi depozitare local, pentru că producţiile anuale sunt foarte mari. Adian Nechita Oros, ministrul agriculturii, a spus că va investi 750 de milioane de euro într-o reţea naţioală de colectare, depozitare, procesare şi distribuţie a produselor agroalimentare româneşti.

105

În ceea ce priveşte fabricile de procesare, producătorii români de materii prime, precum fructe, legume, cereale, lapte sau carne, au ridicat în ultimii ani unităţi de procesare, timid, fie cu sprijin bancar, fie cu sprijin din fonduri europene sau bani proprii. Spre exemplu, 11 cooperative agricole au atras fonduri europene de peste 38 mil. lei în primele opt luni din 2020 pentru investiţii în extindere, depozitare sau procesare. De altfel, asocierea a fost un mod prin care să atragă mai rapid şi mai facil fonduri europene, dar şi să se dezvolte.

„De când ne-am asociat, ne-a crescut şi producţia. În plus, există deschidere din partea supermarketurilor pentru produsele noastre. Problema e că noi trebuie să asigurăm legume în perioada de tranziţie (decembrie – februarie), când nu putem produce, iar atunci apar importurile foarte mari“, a explicat Irinel Crăciun.

El consideră că în prezent în fermele româneşti, pentru a face reduce deficitul comercial la fructe şi legume, e nevoie de un management adecvat pentru aplicarea tehnologiilor moderne şi care să adapteze tehnologiile de cultură la situaţia actuală a schimbărilor climaterice, precum încălzirea globală.

Totuşi, pentru aplicarea tehnologiilor moderne, este nevoie de investiţii în modernizare, iar un solar nou, pe structură de lemn, pe o suprafaţă de 1.000 mp costă 10.000 de lei şi un solar pe structură de metal cu folie profesională şi sistem de irigaţii costă de două sau trei ori mai mult, sumă pe care un mic fermier nu şi-o permite din buzunarul propriu.

„Dacă nu ne asociem şi nu învăţăm să lucrăm pe planuri foarte bine structurate, mai avem de aşteptat până ne dezvoltăm şi asigurăm necesarul populaţiei“, a mai spus Crăciun.

Cooperativa Agricolă BioProd Colibaşi, iniţiată de primarul din comuna Coliaşi, Constantin Stoica, în 2017, din dorinţa de a găsi piaţă de desfacere pentru legumicultorii din comună, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 28,8 milioane de lei, aproape de cinci ori mai mare decât în anul anterior, şi profit de un million de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

ZF Agropower 2021. Ioan Enoiu, proprietar Naturevo: Fermierul trebuie să fie acel manager care să-şi caute colaboratori cu care să facă un management eficient al fermei 24.02.2021, Florentina Niţu

„Fermierii cei mai performanţi sunt cei care şi-au luat alături finanţişti, pentru că ştiu să le spună de unde să ia credit, cum să folosească creditul, cât să investească, lucruri pe care nu le poate şti un agronom“.

106

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-ioan-enoiu-proprietar-naturevo-fermierul-trebuie-19930543

Seceta pedologică din anul agricol 2020 nu a fost singura provocare a fermierilor, ci şi bolile plantelor şi apariţia unor noi dăunători, care au avut impact negativ asupra culturilor vegetale sau legumicole. În cazul cerealelor, 25-30% din producţia din toate zonele ţării a fost „furată“ de un atac al muştelor cerealelor, susţine Ioan Enoiu, proprietar al companiei Naturevo.

„Anul trecut, un atac al muştelor cerealelor a furat 25-30% din producţia din toate zonele ţării. Apoi, un atac fără precedent de trips în sud-est a luat 70-80% din producţia de orz, la sfârşit de aprilie. Atunci, foarte mulţi fermieri au folosit produse de contact împotriva lor, dar efectul a fost de maximum 20%. Dacă nu se aplică tratamente pentru protecţia plantelor la timp şi corect, pierderile merg până la 100%. Bolile şi dăunătorii pot să compromită total o cultură“, a spus Ioan Enoiu, proprietar al companiei Naturevo, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

Naturevo, înfiinţat de Ioan Enoiu în urmă cu două decenii, este un important distribuitor, cu capital românesc, de inputuri agricole, precum îngrăşăminte, seminţe şi fertilizanţi, şi a avut în 2019 o cifră de afaceri de 115 milioane de lei, în creştere cu 18% faţă de anul precedent şi un profit de 6,4 milioane de lei, în scădere cu 11% faţă de anul 2018, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Ioan Enoiu susţine că în contextul în care schimbările climatice sunt acute, modul de acţionare al agenţilor dăunători este diferit, de altfel, apar şi unii dăunători, astfel tratamentele pentru protecţia plantelor trebuie preventive. „Niciun an nu seamănă cu altul, 2020 n-a semănat cu niciun an din anii anteriori. Învăţăm continuu.“

Totuşi, la finele anului 2020, se discuta ca în România cele mai utilizate insecticide din lume bazate pe neonicotinoide să fie interzise din toate culturile agricole în aer liber pentru a proteja atât albinele sălbatice, cât şi albinele apicultorilor. Totodată, se ia în cacul interzicerea produselor fitosa-nitare cu impact asupra mediului.

107

„Acum zece ani abia a început să se discute de produse de protecţia plantelor cu impact asupra mediului, cu conţinut ridicat de reziduuri. În următorii zece ani, marile provocări vor fi date de UE, care cere să se reducă cu 50% substanţele de protecţia plantelor folosite în agricultură, ceea ce înseamnă o dificultate şi mai mare în a controla o gamă de agenţi de dăunare mai virulenţi, dar există deja o gamă de produse pe bază de extracte naturale, care întăreşte plantele în faţa infecţiilor şi măreşte rezistenţa şi repelenţa la dăunători“, a explicat Enoiu.

Antreprenorul adaugă că în 2030, cel puţin 15-20% din produsele pentru agricultură care vor influenţa puternic eficienţa din ferme vor fi produse de nanotehnologie. Acesta mai spune că mărirea productivităţii agricole este un element esenţial pentru fermieri, în prezent. „Trebuie să ne gândim atât la tipurile de produse pentru protecţia plantelor pe care le folosim în cultură, cât şi la tehnologia abordată şi la modul în care sunt gândite economic programele de finanţare din agricultură“, a menţionat el. Acesta mai crede că fermierul trebuie să-şi protejeze apa, un element foarte important pentru producţie, să utilizeze raţional fertilizanţii şi să se gândească cum foloseşte energia care este gratis – energia solară. „Trebuie să îmbunătăţim randamentul fotosintetic.“

Enoiu afirmă că agricultura este un domeniu frumos, dar foarte dificil, pentru că a devenit o industrie, care presupune elemente de precizie, de inteligenţă artificială, aplicate într-un context impredictibil. 

„Fermierul trebuie să fie acel manager care să-şi caute colaboratori cu care să facă un management eficient al fermei. Fermierii cei mai performanţi sunt cei care şi-au luat alături finanţişti, pentru că ştiu să le spună de unde să ia credit, cum să folosească creditul, cât să investească, lucruri pe care nu le poate şti un agronom“, explică el.

Antreprenorul întăreşte că agricultura a devenit interesantă pentru investitori, atât fonduri de investiţii, cât şi bănci. „Faţă de acum zece ani banii sunt mult mai mulţi în agricultură şi cu siguranţă vor mai fi mai mulţi.“

Din păcate, seceta din 2020 nu a fost singura provocare a fermierilor. „Un atac fără precedent!” , 24 februarie 2021 Ionel Vaduva „Furt” din recolta lui 2020. Pe lângă seceta pedologică extremă, bolile plantelor şi atacul „fără precedent” al unor noi dăunători au avut impact negativ asupra culturilor vegetale sau legumicole.

Conform spuselor lui Ioan (John) Enoiu, președintele Naturevo, doar la cereale, atacul de muscă a „furat” aproape 30 de procente din totalul producției.

108

„Anul trecut, un atac al muştelor cerealelor a furat 25-30% din producţia din toate zonele ţării. Apoi, un atac fără precedent de trips în sud-est a luat 70-80% din producţia de orz, la sfârşit de aprilie. Atunci, foarte mulţi fermieri au folosit produse de contact împotriva lor, dar efectul a fost de maximum 20%. Dacă nu se aplică tratamente pentru protecţia plantelor la timp şi corect, pierderile merg până la 100%. Bolile şi dăunătorii pot să compromită total o cultură“, a declarat Enoiu în cadrul emisiunii ZF Agropower, care a adăugat că, astfel, seceta pedologică din anul agricol 2020 s-a dovedit a nu fi singura provocare a fermierilor.

Șeful Naturevo a mai spus că, în contextul în care schimbările climatice sunt acute, modul de acțiune al dăunătorilor este diferit. De altfel, apar și unii dăunători, astfel că tratamentele pentru protecţia plantelor trebuie preventive.

„Niciun an nu seamănă cu altul. 2020 n-a semănat cu niciun an din anii anteriori. Învăţăm continuu“, a precizat totodată președintele companiei amintite mai sus.

Piedici

La sfârșitul anului trecut se discuta ca, la noi în țară, cele mai folosite insecticide, bazate pe neonicotinoide (neonixuri), să fie interzise din toate culturile agricole în aer liber pentru a proteja atât albinele sălbatice, cât și albinele apicultorilor. De asemenea, se ia în calcul interzicerea produselor fitosanitare cu impact asupra mediului.

„Acum zece ani abia a început să se discute de produse de protecţia plantelor cu impact asupra mediului, cu conţinut ridicat de reziduuri. În următorii zece ani, marile provocări vor fi date de UE, care cere să se reducă cu 50% substanţele de protecţia plantelor folosite în agricultură, ceea ce înseamnă o dificultate şi mai mare în a controla o gamă de agenţi de dăunare mai virulenţi, dar există deja o gamă de produse pe bază de extracte naturale, care întăreşte plantele în faţa infecţiilor şi măreşte rezistenţa şi repelenţa la dăunători“, a precizat Ioan (John) Enoiu.

El mai spune că, în următorul deceniu, cel puţin 15-20% din produsele pentru agricultură care vor influenţa puternic eficienţa din ferme vor fi produse de nanotehnologie. Acesta mai spune că mărirea productivităţii agricole este un element esenţial pentru fermieri, în prezent.

„Trebuie să ne gândim atât la tipurile de produse pentru protecţia plantelor pe care le folosim în cultură, cât şi la tehnologia abordată şi la modul în care

109

sunt gândite economic programele de finanţare din agricultură“, a menţionat el.

Enoiu mai consideră că fermierul trebuie să-şi protejeze apa, un element foarte important pentru producţie, să utilizeze raţional fertilizanţii şi să se gândească cum foloseşte energia care este gratis – energia solară.

„Trebuie să îmbunătăţim randamentul fotosintetic“, sfătuiește expertul.

COVID-19 plus secetă egal dezastru

În data de 18 februarie 2021, cu ocazia webinarului „PAC la start”, organizat de eurodeputata S&D Carmen Avram, fostul secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, actualmente fermier, recunoștea și el că seceta pedologică extremă înregistrată anul trecut nu a fost singura problemă a agricultorilor români.

„Anul trecut, noi am avut două mari riscuri, două mari provocări, și anume pandemia produsă de COVID-19 și seceta extremă. Cele două riscuri vor duce la repercursiuni destul de grave. Eu cred că, în următorii cinci ani, vom trage să recuperăm ceea ce s-a întâmplat anul trecut”, preciza Daniel Botănoiu.

Cu privire la îngrădirile cu care noile politici și strategii agricole europene vor veni la pachet în următorul exercițiu financiar multianual, Ionel Arion, președintele Pro Agro, preciza următoarele: „Pe ceea ce înseamnă interzicerea substanţelor de protecţie a plantelor, trebuie să fim inconştienţi să credem că putem hrăni cu eco şi cu bio 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene în viitorul apropiat. Nu cred că vom putea face faţă noi, ca fermieri români, în contextul european, cu atât de multe interdicţii şi poate că ar fi bine să filtrăm o parte din acestea. Interzicerea pesticidelor ne va decapitaliza”.

O veste bună pentru consumatorii de pesticide din România a fost adusă chiar de către europarlamentara S&D. Potrivit precizărilor lui Carmen Avram, ca urmare a discuțiilor purtate cu experții români ai Comisiei Europene (Mihail Dumitru de la DG AGRI), se va lua în calcul specificul fiecărui stat european atunci când se vor impune limitări ale consumului de produse pentru protecția plantelor.

„Am avut discuția aceasta cu domnul Mihail Dumitru, din DG AGRI, anul trecut, și a dat asigurări că reducerea pesticidelor va fi în funcție de specificul fiecărei țări. Trebuie să se țină cont că România, spre exemplu, folosește mai puțină substanță activă la hectar decât media europeană și am

110

făcut demersuri în acest sens, în toate amendamentele depuse de mine pe strategiile acestea noi (…), am cerut să se atingă aceste ținte în mod colectiv, nu stat cu stat”, afirma Carmen Avram.

Utilizăm doar circa 560 de grame de pesticide la hectar

Datele Alianței pentru Agricultură și Cooperare relevă că, la noi în țară, sunt circa 200 de substanțe active autorizate, în timp ce la nivelul blocului comunitar (UE27) sunt aproximativ 400. Mai mult, în cazul țări terțe, cum este și cazul Turciei (mare exportator de fructe și legume către România), sunt circa 1.000 de substanțe active autorizate pentru protecția plantelor.

Costurile deosebit de ridicate și timpul îndelungat de circa 7-12 ani fac punerea pe piața a unor noi produse de protecția plantelor o misiune aproape imposibilă, indiferent că vorbim de pesticide sau de bio-pesticide, a căror punere pe piață urmează aceleași rigori.

România este o zonă endemică pentru organisme foarte agresive, care nu mai sunt prezente în alte state membre (precum Tanymecus dilaticollis), iar interzicerea unor insecticide moderne din grupa neonicotinoidelor (sau neonixuri) pentru tratamentul seminţelor poate diminua drastic producția de porumbului și floarea-soarelui, culturi la care acest membru deține un loc fruntaș.

Agricultura UE este în prezent supusă unor constrângeri majore, precum Green Deal și strategia Farm to Fork, strategia pentru biodiversitate, unor condiționalități ce vin cu costuri sporite, nu doar pentru fermieri, ci și pentru jumătate de miliard de consumatori europeni.

„Se estimează o sporire a costurilor pentru producătorii europeni de 400% odată cu implementarea strategiilor menționate anterior”, trag un semnal de alarmă fermierii români.

... citeste si partea a doua ...

111