Stiri 9 februarie 2021, a doua parte

Profit TV - Să ajutăm business-ul. Costin Ghiță, Domaine Vinarte: Statul și producătorii să-și unească forțele. Ana Iliescu scris astăzi, România se adresează doar țărilor cu mulți români și apelează la nostalgie și patriotism. Producătorii nu stau umăr la umăr Participarea la târguri pentru căutarea de parteneriate strategice, acțiuni comune și unitare, un consultant extern pentru branding de țară în industria vinurilor, un ambasador sunt câteva dintre soluțiile pe care le au la dispoziție companiile românești producătoare de vinuri pentru a intra pe piețele externe, transmite Costin Ghiță, director comercial Domaine Vinarte, la Profit TV. „Se tot vorbește despre construirea unui brand de țară pentru vin și a ajuns un subiect atât de controversat. Există mai multe organizații în acest moment care ar trebui să facă acest lucru, care au ca obiect de activitate deschiderea de piețe, participarea comună la târguri și expoziții, susținerea și promovarea vinurilor și produselor vinicole. Dar, din păcate, nu se întâmplă nimic, nu funcționează. Vinul românesc a avut și are o ascensiune foarte bună, aș spune extraordinară, din punct de vedere al calității în ultimii ani și este cazul să afle și alții. Poate în acest moment toată lumea ar trebui să-și unească forțele, inclusiv statul, organizațiile internaționale și producătorii de vinuri să construim acest brand de țară. Ar trebui pentru România să fie una dintre direcțiile strategice pentru export”, spune directorul comercial, la Profit TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 18.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală.

De altfel, Costin Ghiță precizează că anul trecut a fost unul dificil pentru exporturi, majoritatea piețelor fiind închise și neexistând continuitate, și arată că România nu a excelat niciodată la capitolul exporturi, companiile producătoare de vinuri căutând întotdeauna rezolvări individuale în detrimentul unei soluții colective. „Companiile românești, din păcate, nu au experiență în abordarea piețelor externe. Nu există un plan, un model pe care să-l aplice, oameni experimentați, conexiuni la nivel internațional. Companiile multinaționale care intră într-o țară pe baza unor studii bine determinate reușesc pentru că au acest model de implementare. Noi nu avem. Și în mod sigur ar trebui o asociație care cu adevărat să-și dorească acest lucru, cu sprijin de la stat, care să construiască acest plan. Poate nu neapărat în Europa, care este extrem de divizată și sunt destul de mari jucători, țări producătoare. Din păcate, România se adresează țărilor în care migrația românilor este destul de mare și apelează prin produsele sale la sentimentul patriotic și la nostalgia brandurilor oamenilor care locuiesc și s-au stabilit în aceste țări. Nu există o unitate a producătorilor de vin. Prin participarea la diverse târguri și expoziții vedem companii românești care nu

1

stau umăr la umăr”, mai spune Costin Ghiță.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/retail/video-profit-tv-ajutam-business-ul-costin-ghita-domaine-vinarte-statul-producatorii-uneasca-fortele-romania-adreseaza-tarilor-multi-romani-apeleaza-nostalgie-patriotism-producatorii-stau-umar-umar-19954881 Recent, Domaine Vinarte a lansat o aplicație de realitate augmentată prin intermediul căreia oamenii pot afla informații despre vinuri și despre asocieri culinare, urmând să fie lansată și în alte țări.

„Industria vinului este oarecum conservatoare. Elementele care pot face diferența sunt destul de mici. Tehnologia aceasta de AR (n.r. realitate augmentată) suprapune elementele virtuale în lumea reală căutând să oferim consumatorilor diverse experiențe și să transmitem emoții într-un alt mod în afară de cel fizic”, explică directorul comercial. Afla mai multe despre

Nestle: România are o cultură a cafelei în plină expansiune. Multinaționala și-a închis singura fabrică din România, dar nu exclude noi achiziții. “Închiderea a fost o decizie foarte dificilă, dar inevitabilă.” Florentina Dragu scris astăzi, 06:00

Atana Škalko, Nestle Beverage Gigantul din industria alimentară Nestle, cel mai mare jucător de profil la nivel global, vrea să își extindă portofoliul de cafele solubile în România și să își consolideze afacerile pe piața locală în acest an, spun reprezentanții companiei pentru Profit.ro. Multinaționala elvețiană, care și-a închis, în 2019, singura fabrică din România, nu exclude însă noi achiziții pe viitor. “La nivel local, vom continua să ne concentrăm pe pilonii noștri principali: investiții în angajați și în comunitatea locală și consolidarea relațiilor cu

2

partenerii și retailerii. Desigur, continuăm să investim și în gama noastră de produse”, spune pentru Profit.ro Atana Škalko, Business Executive Officer (BEO) Beverage pentru Nestle în Europa de Sud-Est. Nestle a închis, la începutul anului 2019, singura sa fabrică din România, aflată la Timișoara, cu o producție anuală de peste 10.000 tone de dulciuri și cafea.

“Închiderea unității de producție din Timișoara a fost o decizie foarte dificilă și, la vremea respectivă, am făcut tot posibilul pentru ca tranziția să fie una cât mai ușoară pentru angajații noștri. Din păcate, activând într-o piață care trece prin schimbări rapide și care este caracterizată de noi modele de consum și lipsa forței de muncă, acest lucru a fost inevitabil, în pofida faptului că am analizat și chiar implementat toate alternativele posibile”, a comentat Skalko decizia. Fosta fabrică a fost scoasă la vânzare anul trecut. Chiar dacă Nestle nu are momentan planuri pentru noi achiziții în România, preocupările imediate vizând în special segmentul cafelei solubile, compania caută “întotdeauna” oportunități de dezvoltare.

“Obiectivul nostru principal este să menținem creșterea businessului, dar și să identificăm noi oportunități de investiții sau de dezvoltare. Rețeta pentru creștere în viitor se bazează pe capacitatea de a inova, iar marea oportunitate pentru dezvoltarea categoriilor în care suntem prezenți provine din decalajul actual dintre consumul local pe cap de locuitor și consumul mediu european”, spune Škalko. Potrivit acesteia, piața cafelei din România are un potențial “imens” de dezvoltare, în special pe segmentul cafelei solubile. “Cafeaua solubilă este al doilea cel mai consumat tip de cafea, în pofida preconcepțiilor greșite despre procesul de producție, care reprezintă o barieră în consum. În ultimele luni, categoria cafelei solubile din România a convins noi consumatori, ceea ce ne face să credem că, pe termen lung, vom putea arăta tuturor băutorilor de cafea că din cafeaua solubilă se poate prepara o ceașcă de cafea perfectă pentru fiecare gust”.

Comparativ cu alte țări din Europa de Sud-Est, România are “o cultură a cafelei în plină expansiune”, spune Škalko. “Oamenii tind să experimenteze mai mult (cum ar fi utilizarea cafelei solubile pentru frappé-uri), dar caută și produse de specialitate. Pe de altă parte, în Croația, de exemplu, există o cultură a cafelei foarte bine dezvoltată, chiar dacă aceasta este considerată încă un bun de lux”.

Pandemia a afectat obiceiurile de cumpărare și în rândul amatorilor de cafea, care pun accent pe proximitatea magazinelor și disponibilitatea produselor online, în condițiile în care petrec mai mult timp acasă, dar și pe cantitate și preț. “Am observat că achizițiile au devenit mai puțin frecvente, însă mai consistente, consumatorii având o sensibilitate mai mare la prețuri, fiind în

3

același timp din ce în ce mai preocupați de sustenabilitatea cafelei lor preferate. Pe de altă parte, loialitatea față de brand s-a afirmat ca un aspect și mai important în ceea ce privește comportamentul consumatorilor: aceștia continuă să aleagă brandurile pe care le îndrăgesc și pe care le cumpărau oricum cel mai des”, notează Škalko. Nestlé este un jucător puternic pe piața cafelei din România, unde concurează cu rivali ca Strauss și Kraft Foods. Multinaționala elvețiană a anunțat, recent, că a investit peste 320 de milioane de euro în proiecte globale de susținere a producției sustenabile de cafea sub umbrela Nescafe Plan, un plan de susținere a cultivatorilor de cafea, lansat în 2010. În ceea ce privește piața românească, planurile pentru 2021 includ extinderea portofoliului de cafele solubile, precum și dezvoltarea canelelor de vânzări online. “Vom continua să ne dezvoltăm portofoliul Nescafe cu opțiuni care să ofere cea mai bună cafea, potrivită pentru fiecare moment de consum și pentru fiecare tip de consumator. Acesta este un aspect prioritar în activitatea noastră și ne dorim ca portofoliul să includă alternative accesibile, sustenabile și diverse, astfel încât românii să se poată bucura de cafea, indiferent de preferințele lor”, precizează Škalko.

Studiu: 36% dintre români obișnuiesc să cumpere mereu același brand de lactate , 09 Feb 2021 | de Fulvia Meirosu

În medie, 16% dintre români consumă zilnic sau aproape zilnic lactate, iar 19% dintre aceștia spun că au în medie un consum de lactate de 2-3 ori pe săptămână, conform unui studiu realizat de Reveal Marketing Research. Doar 6% dintre respondenți spun că nu consumă niciodată produse lactate. Produsul evitat în cea mai mare măsură de către respondenți este margarina – 30% dintre ei declară că nu mănâncă niciodată acest produs. Cei mai în vârstă, persoanele peste 60 de ani, sunt cei care spun în cea mai mare măsură că nu preferă margarina – aproape jumătate (49%) au selectat această opțiune. Cand vine vorba de categorii de produse preferate de români, pe primul loc se află laptele – consumat zilnic de o treime din români (33%). Alte produse incluse de români în alimentația lor zilnică sunt: iaurtul sau produsele de tip

4

sana/chefir/lapte bătut (menționate de 21%), untul (menționat de 20%) și brânza telemea (menționată de 18%). Majoritatea românilor preferă supermarketurile Datele Reveal Marketing Research arată că în general, românii preferă să cumpere produse lactate din modern trade (supermarketuri/hypermarketuri), în detrimentul magazinelor din proximitatea casei. Întrebați de unde preferă să cumpere fiecare categorie de produse lactate, în medie, 57% dintre respondenți declară că preferă varianta supermaketurilor pentru aceste produse, comparativ cu doar 18% care spun că se duc la piață pentru a cumpăra lactate. Magazinele din apropierea casei sunt preferate în medie de 16% dintre români, iar doar 9% dintre respondenți declară că nu cumpără deloc. Aproape jumătate dintre români (49%) spun că, de obicei, cumpără lapte de la supermarket/hypermarket, iar 30% îl cumpără mai degrabă de la piață. Observăm că 1 din 3 români nu cumpără deloc margarină. Deși lanțurile de magazine sunt preferate în cea mai mare măsură de români, un sfert dintre aceștia (25%) spun că preferă să cumpere smântână, de exemplu, direct de la un producător local. Cât de loiali sunt românii brandurilor preferate de lactate? Întrebați cât de loiali sunt atunci când vine vorba despre alegerea produselor lactate în general, 36% dintre români au spus că obișnuiesc să cumpere mereu același brand, indiferent de promoțiile de la raft. 46% dintre respondenți afirmă că alternează aceleași branduri, în funcție de promoțiile găsite în magazin. În schimb, doar 12% dintre români spun că își fac aprovizionarea cu produse lactate, în funcție de promoțiile de la raft și nu cumpără mereu aceleași brand. Un procent de doar 6% dintre respondenți spun că se uită la alte criterii atunci când fac cumpărăturile de lactate și nu achiziționează aceeași marca. Alegerea lor este influențată de reclame, ambalaje atractive sau de ingredientele produsului respectiv din categoria lactatelor.  Cantitate mai mare la același preț: ofertele cele mai atractive pentru români Întrebați care sunt pachetele de lactate cele mai atractive, în medie, cei mai mulți dintre români (53%) au spus că preferă pachetele de cantitate, de tipul primești 20% în plus pentru același preț. Pe locul al doilea se află pachetele cu același produs (de exemplu, 3+1 gratis, 1+1 gratis) care au fost menționate în medie de 37% dintre respondenți. Mai puțin atractive sunt

5

pachetele complementare (de exemplu, lapte + cereale) - în medie, doar 10% dintre români au selectat acest răspuns.  Comportamentul de consum în contextul pandemiei Studiul și-a propus să investigheze și schimbările aduse de pandemie în ceea ce privește criteriile de alegere a produselor lactate. Pentru 60% dintre aceștia noul context nu a adus schimbări în comportamentele lor de achiziție. Ei declară că în continuare cumpără aceleași produse lactate ca înainte de izbucnirea pandemiei. Restul de 40% declară că au avut loc niște schimbări – 36% spun că pe lângă produsele pe care le cumpărau și înainte, adaugă în coș și produse pe care le consideră mai sănătoase, iar 4% declară că acum cumpără alte produse decât înainte, produse considerate a fi mai sănătoase.

Consumul de lactate în rândul românilor: Doar 18% cumpără de la producători locali Lidia Neagu in Eat Smart 9 February 2021 Atât în pandemie, cât și înainte, românii obișnuiau să cumpere produse lactate cu precădere din magazinele moderne, au o listă cu branduri preferate și cumpără la pachete mari. Însă, spre deosebire de perioada dinaintea Covoid-19, a crescut ponderea celor care cumpără mai multe produse considerate sănătoase sau au schimbat brandul cu unul pe care îl apreciază de mai bună calitate. Doar 18% dintre români cumpără lactate de la producători locali.

Consumul de lactate are multe beneficii asupra sănătății, fiind o sursă bună de calciu, de proteine și de vitamine pentru organism. Comportamentele de consum s-au schimbat foarte mult în contextul pandemiei, iar oamenii au devenit mai atenți la sănătatea lor, inclusiv în ceea ce privește alimentația. Reveal Marketing Research a derulat un studiu privind consumul produselor lactate în rândul românilor: de la comportament la loialitate și produse preferate.

6

În contextul pandemiei, obiceiurile de consum au rămas neschimbate pentru 60% dintre respondenți. Ei declară că în continuare cumpără aceleași produse lactate ca înainte de izbucnirea pandemiei. Restul de 40% declară că au avut loc niște schimbări – 36% spun că pe lângă produsele pe care le cumpărau și înainte, adaugă în coș și produse pe care le consideră mai sănătoase iar 4% declară că acum cumpără alte produse decât înainte – produse considerate a fi mai sănătoase.

Cât de des consumă românii lactate?

19% dintre cei anchetați spun că au în medie un consum de lactate de 2-3 ori pe săptămână. Doar 6% dintre respondenți spun că nu consumă niciodată produse lactate, produsul evitat în cea mai mare măsură de către respondenți fiind margarina. 30% dintre respondenți nu mănâncă niciodată acest produs, majoritatea dintre ei având peste 60 de ani, sunt cei care spun în cea mai mare măsură că nu preferă margarina – aproape jumătate (49%) au selectat această opțiune.

Cand vine vorba de categorii de produse preferate de români, pe primul loc se afla laptele – consumat zilnic de o treime din români (33%). Alte produse incluse de români în alimentația lor zilnică sunt: iaurtul sau produsele de tip sana/chefir/lapte bătut (menționate de 21%), untul (menționat de 20%) și brânza telemea (menționată de 18%)

De unde cumpără românii lactate

Datele Reveal Marketing Research arată că în general, românii preferă să cumpere produse lactate din magazinele moderne (supermarketuri/hypermarketuri), în detrimentul magazinelor din proximitatea casei. Întrebați de unde preferă să cumpere fiecare categorie de produse lactate, în medie, 57% dintre respondenți declară că preferă varianta

7

supermaketurilor pentru aceste produse, comparativ cu doar 18% care spun că se duc la piață pentru a cumpăra lactate. Magazinele din apropierea casei sunt preferate în medie de 16% dintre români, iar doar 9% dintre respondenți declară că nu cumpără deloc.

Aproape jumătate dintre români (49%) spun că, de obicei, cumpără lapte de la supermarket/hypermarket, iar 30% îl cumpără mai degrabă de la piață. Observăm că 1 din 3 români nu cumpără deloc margarina. Deși lanțurile de magazine sunt preferate în cea mai mare măsură de români, un sfert dintre aceștia (25%) spun că preferă să cumpere smântână, de exemplu, direct de la un producător local.

Au o listă de branduri și decid în funcție de preț

Întrebați cât de loiali sunt atunci când vine vorba despre alegerea produselor lactate în general, 36% dintre români au spus că obișnuiesc să cumpere mereu același brand, indiferent de promoțiile de la raft. 46% dintre respondenți afirmă că alternează aceleași branduri, în funcție de promoțiile găsite în magazin. În schimb, doar 12% dintre români spun că își fac aprovizionarea cu produse lactate, în funcție de promoțiile de la raft și nu cumpără mereu aceleași brand. Un procent de doar 6% dintre respondenți spun că se uită la alte criterii atunci când fac cumpărăturile de lactate și nu achiziționează aceeași marca. Alegerea lor este influențată de reclame, ambalaje atractive sau de ingredientele produsului respectiv din categoria lactatelor.

Cantitate mai mare la același preț: ofertele cele mai atractive

Întrebați care sunt pachetele de lactate cele mai atractive, în medie, cei mai mulți dintre români (53%) au spus că preferă pachetele de cantitate, de tipul

8

primești 20% în plus pentru același preț. Pe locul al doilea se află pachetele cu același produs (de exemplu, 3+1 gratis, 1+1 gratis) care au fost menționate în medie de 37% dintre respondenți. Mai puțin atractive sunt pachetele complementare (de exemplu, lapte + cereale) – doar 10% în medie dintre români au selectat acest răspuns.

Metoda folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) și au fost derulate 1011 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, online users, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 19-25 ianuarie 2021. Eroare de eșantionare +/- 3%. Nivel de încredere 95%.

Cine face prețul laptelui?Ferma 09 februarie 2021

Statisticile europene, bazate pe valori medii, indică o ușoară înviorare a prețului mediu al laptelui la sfârșit de 2020. Cum stau lucrurile în fermele românești?

Datele furnizate de Eurostat sunt singurul reper statistic oficial la nivelul Uniunii Europene. Aceste date reprezintă însă o medie a unor informații culese din teritoriu, de fiecare stat membru. Acolo, în localități și ferme, prețurile de livrare pot fi diferite, în plus sau în minus față de statistica europeană. Dar nici Eurostat nu poate publica prețul încasat pentru lapte de fiecare fermă în parte. Ar fi liste cu sute de mii, poate milioane, de ferme la nivel european. Cine le-ar citi? Și la ce ar ajuta? Diferențele de preț sunt mari uneori de la o fermă la alta, de la o localitate la alta. Să nu mai vorbim de la un județ sau de la o regiune la alta.

 Prețuri de livrare diferite. De ce?

 De ce sunt diferite prețurile de livrare a laptelui? Am câteva explicații.

1. Una ține de puterea de negociere a furnizorului. Cu cât puterea de negociere este mai mare, cu atât prețul de livrare este mai mare. Cu siguranță, membrii Cooperativei Someș-Arieș primesc un preț mai bun decât crescătorii de vaci de lapte dintr-un sat din Vrancea sau Gorj, unde activează pe cont propriu.

2. O altă explicație constă în concentrarea marilor procesatori într-o anumită regiune, concentrare care conduce la concurență, iar concurența se reflectă în prețul oferit pentru lapte. În Transilvania sunt cei mai mulți mari procesatori, aici sunt și prețurile cele mai bune. În sud și est, concentrarea de mari unități de procesare lipsește, fermierii sunt la mâna unui singur procesator, care stabilește prețul fără teama că vreun concurent ar putea plăti mai bine.

9

3. Dar sunt și zone neacoperite de un mare procestor, ci de mici unități a căror putere economică nu le permite să ofere un preț bun, iar fermierii nu au altă posibilitate de livrare. Sunt captivii unui singur mic procesator local. Nu este exclus ca acest mic procesator să livreze laptele mai departe, la o unitate mare, pentru a încasa diferența de preț.

4. Mai este și o a patra explicație: cantitatea laptelui. Deci, prețurile sunt diferite, nu există un singur preț de livrare la nivel național. Unii vând laptele cu 0,80 de lei, alții urcă la 1,30-1,50 de lei sau chiar mai mult. Diversitatea aceasta de prețuri este ”topită” într-o medie națională, calculată lunar. Dinamica acestui preț mediu reflectă trendul general pe piața națională, europeană și internațională.

 Lapte mai scump decât în Ungaria

 Propun acum să aruncăm o privire pe tabloul prețurilor medii publicat de Eurostat și actualizat în 8 ianuarie 2021. Vestea bună este că în decembrie 2020, s-a înregistrat cel mai bun preț mediu național din tot anul: 33,87 euro/100 kg de lapte de vacă crud (100 kg lapte = 97 l lapte, rezultă un preț mediu de 1,67 lei/litru). A fost mai mare cu 2% față de luna noiembrie 2020. Vestea mai puțin bună este că prețul mediu național din decembrie 2020 a fost mai mic cu 1,3% decât cel din noiembrie 2019.

La nivel european, cel mai mare preț mediu este oferit în Cipru, 58,50 euro/100 kg. Bine plătit este laptele de vacă și în Malta, 51,89 euro/100 kg. Un preț bun primesc și văcarii din Finlanda, 39,50 euro/100 kg, Irlanda, 39,16 euro/100 kg, din Grecia, 38,62 euro/100 kg. În Franța, 36,69 euro/100 kg, în Olanda, 34,25 euro/100 kg, în Germania, 35,5 euro/100 kg. Prețuri medii mai mici pentru lapte decât în România sunt oferite furnizorilor din Belgia, Bulgaria, Cehia, Letonia, Estonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Ungaria și chiar Spania. Dar creșteri ale prețului mediu au fost înregistrate la finalul anului în aproape toate țările comunitare. Mai puțin în Franța, unde valoarea a scăzut cu 2,4%.

 Aritmetica fermei de vaci pentru lapte

10

 Care este dinamica prețului laptelui într-o fermă din România? Un fermier din județul Mureș care livrează unui mare procesator din zonă mi-a spus, cu condiția păstrării anonimatului, că a primit un plus de numai 0,03 lei/litru de lapte, prețul de bază fiind acum 1,53 lei/litru, la care se adaugă și bonusul de calitate lunar pentru proteine și grăsime, care a urcat prețul final la 1,67 lei/litru în decembrie 2020.

 Creștere binevenită

 ”Eu livrez zilnic 1000 litri de lapte. Asta înseamnă că lunar încasez mai mult cu 900 de lei față de prețul de bază. Dar, să precizez: am mărit salariile celor trei angajați, iar cerealele s-au scumpit: de la 0,50 lei/kg la 0,70 lei/kg. Deci cheltuiesc mai mult, iar bruma de câștig avut din mărirea asta de 3 bani/litru se pierde imediat. Am un prieten care mi-a spus că procesatorul i-a oferit o mărire de 0,10 lei/litru. El livrează zilnic undeva la 450 l. Prețul de bază primit de el este acum de 1,35 lei/litru”. Unii crescători de vaci din Moldova, în schimb, acuză pe rețelele de socializare că nu primesc mai mult de 0,80 lei/litrul de lapte.

 Speranțe și bani investiți în fabrica de procesare

 Prețul mic oferit pentru lapte i-a determinat pe anumiți crescători de vaci să proceseze laptele în regie proprie, investind bani și speranțe în linii de fabricație pentru a scoate pe piață produse finite. De exemplu, Roman Mezdrea, un tânăr fermier și antreprenor din comuna Poiana Stampei, judeţul Suceava, a inaugurat în 10 octombrie 2020 o unitate de procesare pentru produse lactate, având o capacitate de prelucrare de până la 700 litri/zi. Investiția a fost realizată prin Grupul de Acțiune Locală GAL «Bazinul Dornelor», pe Măsura 5, Axa 2: Soluţii inovative pentru o agricultură competitivă. Valoarea proiectului a fost de 144.800 euro, din care finanțarea publică prin Programul Național de Dezvoltare Rurală - PNDR, reprezentând 130.320 euro. Agenția Națională a Zonei Montane, prin compartimentul de consultanță și asistență tehnică, a oferit sprijin/consultanță tânărului antreprenor.

 Asociere în zona montană

 Tot în Suceava, peste o sută de fermieri din zona de munte a judeţului s-au reunit în cooperativa agricolă Caşcaşaru Dornei și și-au exprimat intenția de a construi o fabrică de lactate cu magazin de desfacere la Șaru Dornei. Primii pași au și fost făcuți, iar reprezentanții cooperativei agricole Cașcașaru Dornei au atras fonduri europene de peste 3 milioane de lei prin intermediul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), potrivit publicației monitorulsv.ro.

11

un articol de STELIAN RĂDESCU

Adela Brăcău este ciocolatierul care reușește să facă din ciocolată adevarate bijuterii !Mystic Chocolate -locul unde găsești cadouri fine pentru persoana iubită 9 februarie 2021

Va invit sa cunoasteti si sa va alaturati minunatului univers al ciocolatei.:”Mystic Chocolate “. Veti descoperi o lume delicioasa, plina de savoare si placere pura, servita cu emotii sincere si senzatii puternice.

De cele mai multe ori, ciocolata este o placere vinovata. Cea mai nevinovata si savuroasa placere vinovata dintre toate cate exista, vine de la o tableta de ciocolata proaspata care aluneca pe cerul gurii si se opreste in sufletul nostru.

12

Mystic Chocolate este unul dintre putinele locuri din Craiova unde pasionatii de ciocolata pot gasi specialitati exclusive, menite sa rasfete cele mai rafinate gusturi. “Mystic Chocolate simbolizeaza atentia cu care am selectat cele mai bune produse din ciocolata care sunt realizate sub cele mai inedite forme: tablete din ciocolata, genti, rujuri, sticlute de parfum, aparate foto, pantofi, inimioare, adevarate opere de arta realizate din ciocolata belgiana si italiana prin grija pe care o acordam mentinerii calitatii produselor noastre” declara Adela Bracau.

“Pastrand traditiile ciocolateriilor consacrate, am adus gustul desavarsit al sortimentelor de ciocolata unde puteti savura elixirul de odinioara al zeilor sub diferite forme si arome, precum si alte specialitati pe baza de ciocolata. Adela Bracau spune ca totul a plecat de la cei doi copii ai ei ,care-si doreau sa ofere altfel de cadouri de 1 si 8 Martie.

13

”Imi ziceau sa le fac altceva, sa le poate oferi ca si cadou.Si uite asa am inceput sa studiez, sa ma documentez cum se prepara ciocolata. Eu iubesc ciocolata si de aici mi-a venit ideea. Am inceput sa le fac acasa. Cand au vazut prietenii mei ce pot realiza, m-au incurajat sa -mi deschid o ciocolaterie. Am aplicat pentru un proiect, l-am castigat si asa mi-am luat utilajele de pregatit ciocolata. Dupa ce le-am achizitionat am constatat ca in Romania nu exista meseria de “ciocolatier”.

Am inceput sa caut cursuri pe internet dar din pacate existau foarte putine si nici oameni cu care sa lucrez nu gaseam. Din pacate a fost foarte greu.Am gasit doua fete. Le-am platit cursuri pentru a invata,dar din pacate doar una singura si-a dorit sa ramana. Va spun ca este foarte greu sa realizezi tot ceea ce vedeti. Cu ciocolata trebuie sa lucrezi foarte atent. 98 % din materia prima este ciocolata belgiana si 2% este ciocolata cu arome de portocala, fructe de padure etc. In ceea ce priveste formele pe care le vedeti, m-am gandit ca o ciocolata clasica o gasim in orice magazin si am vrut sa vin cu ceva nou pe piata. Am luat matrite din toata lumea. Acestea sunt cele mai

14

importante.

“Matrița de ciocolată”Piesa de rezistență care dă formă ciocolatei

Poate una dintre cele mai mari provocări ale unui ciocolatier în secolul 19 a fost lipsa matrițelor dedicate.

Fapt care i-a obligat pe confecționerii în ciocolată să încerce multe variante până au găsit aliajul perfect. O perioadă au folosit matrițele de înghețată, pe bază de cositor, care se stricau odată ce ciocolata trebuia scoasă din forme. Apoi și-au confecționat fără prea mare succes matrițe din pastă de migdale. La fel de nereușite au fost matrițele din fier folosite la bomboanele din zahăr, care stricau ușor aspectul fin al pralinei. Nici matrițele din cupru și argint nu au fost bune, pentru că erau scumpe și cuprul în contact cu ciocolata fierbinte ar fi putut fi toxic. Matrițele din fier cu cupru? Nu. Din fier și cositor? Nu. Fier cu nichel și crom? Bingo! Acestea au fost primele matrițe rezistente și cu adevărat folositoare pentru ciocolatieri. Și lucrurile nu s-au oprit aici. Un chimist belgian a descoperit, pur și simplu întâmplător, polycarbonatul – materialul-vedetă al matrițelor pentru ciocolată. Era 1959 și drumurile pentru artă, decoruri și sculpturi de ciocolată se deschideau.” Cam asta este istoria unei matrite, ne declara Adela.

Cum putem comanda produsele dumneavoastra ?Toti cei care vor sa comande ma gasesc pe facebook -Mystic Chocolate. Realizez foarte multe modele.Acum pregatesc cadouri personalizate pentru

15

Valentine’S Day si 1 si 8 Martie .”

In laboratorul Mystic Chocolate este un miros si o aroma pe care nu o putem descrie. La un robinet curge ciocolata. Cum este sa curga ciocolata la robinet, o intrebam pe Adela ?

“Raiul pe pamant “ a venit prompt raspunsul ciocolatierului Adela Bracau.

Cătălin Stroe, RURIS: 2020 ne-a adus o creștere de două cifre Food Biz La feb. 9, 2021

2020 a fost cu siguranță un an guvernat de incertitudine, în care multe business-uri au fost nevoite să își regândească strategia și să ia decizii pe muchie de cuțit.

În ciuda pandemiei, RURIS, unul dintre principalii jucători din piața destinată motoutilajelor și echipamentelor pentru grădinărit, a încheiat anul 2020 cu o creștere de două cifre, după cum susține Cătălin Stroe, fondatorul companiei din Craiova, iar premisele se arată la fel de bune și pentru acest an.

“Am avut planuri îndrăznețe pentru 2020, iar începutul nu a prevestit nimic din ce urma să se întâmple. Pandemia reprezintă o lecție pentru orice antreprenor, presiunea a fost foarte mare. Nu ne-am confruntat niciodată cu așa ceva, ceea ce înseamnă că nu am avut la ce să ne raportăm. Nu am știut inițial cum vor reacționa consumatorii și de aceea a fost nevoie să luăm în calcul mai multe scenarii. Cu toate acestea, 2020 a fost un an foarte bun pentru RURIS, a fost un an pe care l-am încheiat cu o creștere de două cifre și credem că în 2021 lucrurile vor sta asemănător, pentru că toți am reușit să

16

ne adaptăm destul de rapid la ceea ce numim acum noul normal”, a declarat pentru FoodBiz Cătălin Stroe.

Povestea RURIS a pornit de la o motosapă, acum compania are în portofoliu peste 200 de produse.

Compania din Craiova, care și-a făcut intrarea în piață în urmă cu 28 ani cu o motosapă, are în prezent un portofoliu variat, cu peste 200 de produse, pentru toate sezoanele, fiind unul dintre cele mai mari branduri din România de motoutilaje și produse destinate îngrijirii curții și grădinii.

“Scopul nostru este să venim cu soluții cât mai simple și eficiente pentru clienții noștri. An de an am adus produse noi în portofoliu pentru că ne dorim să acoperim toate nevoile consumatorilor, iar în tot acest proces, cercetarea și testarea joacă un rol esențial, tocmai de aceea investim anual bugete considerabile în această zonă. Echipa noastră de ingineri lucrează la foc continuu, pentru a veni cu un nou proiect ambițios”, anunță Cătălin Stroe.

 Compania din Craiova lucrează la primul tractor destinat micilor fermieri.

“Ne dorim să scoatem pe piață un tractor competitiv şi accesibil. Lansarea acestui proiect vine după mulţi ani de muncă şi suntem convinşi că va fi un succes. Prototipul a fost testat timp de şase ani pentru că am vrut să fim siguri că avem un produs robust şi fiabil. De partea de caroserie s-a ocupat o companie specializată în design din Italia şi pot să vă spun că tractorul RURIS vine cu nişte avantaje competitive clare”, susține Cătălin Stroe.

RURIS este prezentă pe piaţă printr-o reţea extinsă, formată din peste 300 de puncte de vânzare partenere, magazine proprii şi cinci lanţuri de magazine DIY.

“Nu vrem să oferim clienților noștri doar utilaje, vrem să venim cu soluții complete, tocmai de aceea am dezvoltat nu doar o rețea solidă de parteneri, dar și de stații service. Tocmai din dorința de a aduce un plus valoare și de a fi cât mai aproape de aceștia, avem, din 2016, și un serviciu call center”, subliniază Cătălin Stroe.

“Un element important în relația noastră cu clientul este consilierea, atât înainte de vânzare, cât și post vânzare. Vrem să identificăm nevoia reală a clientului și să îi facem cea mai bună recomandare. Venim în ajutorul său cu produse fiabile și de calitate pentru a-i face munca mai ușoară. În plus, îi punem la dispoziție o întreagă rețea de service-uri partenere, care sunt gata să răspundă oricând solicitărilor”, susține Cătălin Stroe.

17

Autori: Viorela Pitulice și Cristian Florin Popescu

Polarizare între segmentul premium și mărcile proprii pe piața de legume și fructe congelate , Maria Vaschi Publicat Marți, 09 Februarie 2021

În condițiile unei scăderi dramatice în vânzările de vracuri, intrarea pe piață a unor branduri puternice provoacă multă agitație și stimulează inovarea

În 2020, o bună parte a consumatorilor de legume și fructe proaspete s-a reorientat către variantele congelate ale acestor produse, inclusiv ca măsură de prevenție/protecție sanitară. Unii producători au văzut în actualul context pandemic un imbold de a dezvolta sortimentația din portofoliu și de a lista noi produse, demonstrând adaptabilitate și ingeniozitate, pentru că această categorie, prin specificul său, se numără printre cele care au venit foarte bine în întâmpinarea nevoii de siguranţă alimentară și a nevoii de a salva timp. Alții și au menținut strategia gândită pe termen lung, dincolo de conjuncturi punctuale sau ocazionale.

 Însă cel mai important eveniment al anului trecut, care ar putea zgudui piața, a fost intrarea brandului Delikat (Unilever) pe segmentul legumelor congelate. Vorbim de o marcă de tradiție prezentă de peste 45 de ani în România, asociată cu inovația, calitatea, notorietatea, adaptarea la cerințele pieței și, mai ales, cu gustul de acasă, pentru generații întregi. Toate acestea sunt elemente care au asigurat durabilitatea locală a brandului.

18

Intrarea sa pe piața congelatelor transmite cel puțin două mesaje puternice. Primul este că avem de a face nu doar cu un jucător nou, ci cu unul de alt gabarit, care are în spate o companie gigant în ceea ce privește puterea de inovație, marketingul și distribuția. Al doilea, că este un vector important de dinamizare a pieței, provocările în categorie devenind tot mai mari, fiind posibil să asistăm, pe timp relativ scurt, la răsturnări de ierarhii, dar și la un nivel superior de premiumizare a pieței.

 Se inovează pe bandă rulantă

 În această perioadă, apar permanent tipuri de produse noi, cu anumite caracteristici. Dacă pe segmentul fructelor congelate imaginația fuge către amestecuri cât mai exotice, în ceea ce privește legumele, mereu apar surprize în vitrina frigorifică. De la inele de ceapă pané, la legume prăjite, gratinate sau grill; de la amestecuri Stir Fry, la mixuri Wellness, cu conținut scăzut de calorii. Anul trecut, obiectivul furnizorilor a fost să lanseze sau să pună focusul pe produse cu un timp de preparare scurt, ușor de pregătit, pentru că dacă oamenii au lucrat mai mult de acasă, nu înseamnă că au dorit să și gătească mai mult. Astfel că amestecurile pentru anumite tipuri de supe și ciorbe s-au evidențiat la raft.

 Inovația este motorul de creștere al categoriei, iar asta face Edenia de ani de zile. Este un brand contemporan, care răspunde unui public larg, adaptându-

19

şi continuu portofoliul de produse, astfel încât să îşi păstreze relevanţa pentru diversele segmente de consumatori. O categorie adresată celor mai tineri şi mai puţin experimentaţi în bucătărie este gama de amestecuri de legume din care poţi prepara o garnitură în câteva minute, cu minim de efort. Pentru că schimbul dintre generații pare a fi și el unul dintre motoarele categoriei.

 „O mare importanţă în stilul de viaţă actual, în special pentru tineri, o are modul în care mediul digital şi-a pus amprenta chiar şi asupra relaţiei oamenilor cu mâncarea. Astfel, aspectul «instagramabil» al mâncării este aproape la fel de important ca şi gustul ei”, relatează Camelia Manoil, Senior Brand Manager, Edenia. „Tinerii sunt mult mai dispuşi să adopte variante moderne de a găti şi/sau a mânca. Timpul lor petrecut în bucătărie tinde să fie mai redus faţă de al generaţiilor anterioare, iar pentru soluţii precum «ready to cook», «ready to heat» sau «ready to eat» au o deschidere mult mai mare.”

  În timp ce categoria legumelor este una matură și consolidată, cu o serie de jucători internaționali și locali renumiți, în ceea ce privește fructele congelate observăm o ofertă mult sub potențialul pieței. Recent, sub brandul Edenia, Macromex a listat în retail 5 sortimente de fructe congelate, o abordare premium a unui segment care până nu de mult era dominat de vracuri. Toate sortimentele sunt vegane, fără gluten sau zahăr adăugat.

20

 Chiar dacă prima asociere care ne vine în minte atunci când ne gândim la fructe sunt deserturile, în realitate variantele congelate pot fi folosite în preparate aperitiv sau fel principal şi chiar consumate ca atare după decongelare.

 În calitate de lider, brandul Edenia şi-a asumat nu numai rolul de a crește categoria legumelor și fructelor congelate prin inovație, ci și pe cel de a educa piața, informând consumatorii despre beneficiile legumelor congelate. A făcut-o într-un mod umoristic, neconvenţional, foarte uşor de înţeles şi asimilat, prin intermediul serialelor „Eduard, fermier urban” şi „Eduard, preşedinte de bloc”.

 Un alt brand aflat în topul furnizorilor de legume congelate este Bonduelle. Anul trecut a considerat oportun să acceseze segmentul supelor cremă din legume congelate.

 „Strategia lansării a fost de a accelera inovația, datorită unei înțelegeri mai ridicate a nevoilor cheie ale consumatorilor în această perioadă. Obiectivul principal a fost să dezvoltăm un nou segment în interiorul categoriei de mixuri pentru supe/ciorbe, o categorie în care Bonduelle nu avea produse dedicate”, a precizat Monica Roșu, Commercial Director RO BG MD & Marketing Director South-Eastern Europe & Caucasus.

 În 2021, compania intenționează să construiască o nouă categorie, prin lansarea unei game de mixuri de legume și cereale. Superfood este un nou trend bazat în mare parte pe plante, prin care consumatorul caută să își îmbunătățească stilul de viață printr-o alimentație bogată în proteine și fibre, densă din punct de vedere nutrițional.

 Ce spun studiile de piață

21

 GfK România estimează categoria fructelor şi a legumelor congelate ambalate la o valoare de 300 milioane de lei în 2020, în consumul casnic. Pe segmentul fructelor, varianta home made (produse congelate în casă) are o cotă de piață în volum de 64%, în 2020, scăzând cu 10 puncte procentuale față de 2019. Așadar, autoconsumul a fost în scădere, în timp ce a crescut zona de packed. Pe cel al legumelor, produsele home made reprezintă 40% în volum și a crescut doar cu 1% în volum.

„Deşi frecvenţa de cumpărare a fost afectată în 2020, din cauza pandemiei, categoria de congelate a beneficiat de mai multe ocazii de consum, fiind cumpărată în medie de aproape 6 ori într-un an şi de către mai mulţi shopperi”, precizează Ioana Crînguș, Client Service Executive/ Consumer Panel Services, GfK România. „Fructele congelate ambalate atrag mai mulţi cumpărători comparativ cu 2019, ajungând în casele a 12% dintre români, şi au o frecvenţă de cumpărare de 2 ori într-un an. Cele mai populare fructe congelate fiind zmeură, fructele de pădure şi amestecurile. Legumele congelate au o incidenţă de peste 67%, iar cele mai cumpărate sortimente sunt amestecurile, mazărea, cartofii şi spanacul.”

 Preţul la raft a crescut cu 2% în cazul fructelor congelate, ajungând la 19,74 lei/kg, cu o creştere mai mare în comerţul tradiţional, unde ajunge la 22 lei/kg. Preţul mediu pentru legumele congelate creşte cu aproximtiv 4%, ceva mai semnificativ în comerţul tradiţional şi mai puţin în comerţul modern, unde ajunge la 9,8 lei/kg.

 În ceea ce privește retailul modern, potrivit RetailZoom, în IKA*), vânzările de legume congelate au crescut cu 14% ca valoare și cu 3% ca volum, în perioada ianuarie-decembrie 2020, față de anterioarele 12 luni. Brandurile care au contribuit cel mai mult la această evoluție, prin lansări de noi produse, sunt Edenia, Casa Țărănească, Delikat - o intrare nouă pe piața de profil, în toamna anului trecut - și Ardo. Cele mai mari creșteri se înregistrează la împachetările de 1 kg (+16%), în timp ce ambalările mari, de 2,5 kg, au scăzut în exact aceeași proporție. 

22

Creșterea este mult mai spectaculoasă pe segmentul fructelor congelate: 46% ca valoare, respectiv 26% ca volum. Edenia, Casa Țărănească și Piramida sunt brandurile care, prin lansările de noi produse, au contribuit la aceste rezultate. Un consum mare se observă în lunile reci de toamnă-iarnă, în timp ce în sezonul estival se înjumătățește. Analizând dinamica, interesant la acest segment este scăderea drastică a vracurilor, cu 68%, în 2020 față de 2019. Lucru care induce din nou ideea că siguranța alimentară a consumatorilor a devenit un criteriu important de achiziție, preferința îndreptându-se dominant către produsele preambalate, care dețin acum 96% din piață în IKA, în cazul fructelor, și 95% în cel al legumelor, din perspectiva valorii.

Celebrations Heart și Happy Edition - gamele prin care Mars celebrează sărbătorile din această primăvară   Maria Vaschi Publicat Marți, 09 Februarie 2021

Prin intermediul Celebrations Happy Edition, consumatorii p ot alege mesajul pe care vor să îl transmită,

23

alegând dintre: Mulţumesc, Te iubesc, Felicitări, La Mulţi Ani! - unele dintre acestea fiind, așadar, potrivite pentru toate ocaziile: Sf. Valentin, Dragobete, 1 si 8 Martie.

Atât varietatea Celebrations Heart, cât şi Happy Edition conţin mixuri de produse din ciocolată, cu brandurile Snickers, Twix, Mars, Bounty și Milky Way, dar şi Maltesers Teasers – brand lansat de curând în România - şi Galaxy, care este adus pe piaţă exclusiv ca parte din gama Celebrations.

 Produsele sunt deja disponibile pe piaţă, în Carrefour, Supeco, Auhan, Cora, Metro, Selgros, Mega Image și eMag.

Planul Nestlé: brandurile Garden Gourmet, S.Pellegrino, Perrier, Acqua Panna, Vittel și Nespresso vor avea o amprentă de carbon neutră în 2022   Carol Popa Publicat Marți, 09 Februarie 2021

Planul Nestlé EMENA are în vedere emisii nete zero până în 2050. Schimbările climatice prezintă un risc imens pentru viitorul alimentelor. În același timp, producția și consumul de alimente reprezintă o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră (GES). Prin urmare, Nestlé își va reduce la jumătate emisiile de GES până în 2030, pentru a ajunge la emisii nete zero până în 2050. Emisii nete zero înseamnă reducerea drastică a emisiilor de GES de-a lungul întregului lanț alimentar, Farm-to-fork, împreună cu implementarea de proiecte de stocare a dioxidului de carbon în sol și prin plantări de copaci.

Trecerea la agricultura regenerativă

Peste două treimi din emisiile Nestlé provin din producția de ingrediente agricole pe care le folosește. Compania obține aceste ingrediente de la 500.000 de ferme cu care lucrează direct și alte 4,5 milioane de ferme implicate prin intermediul furnizorilor din întreaga lume. Pentru a combate emisiile agricole, Nestlé va transforma împreună cu partenerii săi modul de producție a alimentelor. Practicile agricole intensive vor fi transformate în agricultură regenerativă, în beneficiul naturii și în vederea asigurării unui venit decent fermierilor. O atenție deosebită este acordată sprijinirii generației tinere care lucrează în agricultură.

24

Soluri sănătoase

O treime din suprafața solului la nivel mondial este deja degradată prin practicile agricole curente. Pentru a opri această tendință, Nestlé susține și recompensează fermierii pentru utilizarea unor cantități cât mai mici de pesticide și aplică tehnici, precum: acoperirea permanentă a solului, rotația culturilor și prelucrarea redusă a solului. Acest lucru va ajuta la captarea unei cantități mai mari de carbon și apă în pământ, și la crearea de soluri mai sănătoase. Nestlé a inițiat deja astfel de programe în Franța și Marea Britanie și le va extinde în toată regiunea, începând cu Italia și Ungaria. În următorii cinci ani, compania va obține 20% din ingredientele sale cheie din agricultura regenerativă, și 50% până în 2030.

Aprovizionare durabilă cu cacao și cafea

Cacao și cafea sunt două ingrediente cheie pe care Nestlé le folosește în multe dintre produsele sale din regiune. Până în 2025, 100% din cacaua și cafeaua utilizate de Nestlé vor fi obținute în mod sustenabil. Pentru aceasta, Nestlé cooperează cu fermierii pentru eliminarea despăduririlor și lansează un plan ambițios de reîmpădurire. În 2020, compania a lansat un parteneriat public-privat pentru conservarea și restaurarea pădurii Cavally, unul dintre ultimele puncte fierbinți rămase în biodiversitate din Coasta de Fildeș. Pentru compensarea cantității de gaze cu efect de seră până la emisii nete zero, compania s-a angajat să planteze în fiecare an cel puțin 20 de milioane de copaci până în 2030, în zonele din care obține ingrediente.

Regândirea metodelor de producție și transport

Până în 2025, Nestlé va utiliza energie electrică 100% verde în toate cele 800 de fabrici și birouri internaționale. Deja peste 80 de fabrici din cele 129 din zona EMENA folosesc exclusiv energie verde, iar investiții în hub-uri logistice din UK, Franța și Italia împreună cu tranziția, acolo unde este posibil, la mijloace alternative de transport (spre exemplu trenurile franceze tractate de locomotive electrice) fac posibilă reducerea semnificativă a gazelor cu efect de seră.

 Promovarea produselor sustenabile în rândul consumatorilor

Un loc deosebit în portofoliul Nestlé global este ocupat de produsele sustenabile, oferind consumatorilor interesați de produse sănătoare, ecologice sau prietenoase cu mediul o alternativă care nu compromite gustul și savoarea. Cel mai recent exemplu este reprezentant de oferta vastă de alimente și băuturi pe bază de plante.

25

Unele dintre mărcile noastre de top vor avea în curând o amprentă de carbon neutră: Garden Gourmet, S.Pellegrino, Perrier, Acqua Panna, Vittel, Nespresso, toate până în 2022. Brandurile cu amprentă de carbon neutră ale Nestlé respectă standardele internaționale stabilite care evaluează impactul asupra mediului pe parcursul întregului ciclu de viață al produsului.

Pe plan local, Nestlé România își va accelera demersurile deja începute în anii anteriori, de la reducerea constantă a cantității de gaze cu efect de seră, apă, deșeuri, la tranziția către energie electrică verde în proporție de 100% în anii următori, jucând în același timp un rol cheie în procesul de adoptare a unor practici sustenabile pe plan național.

În cadrul proiectului POPAS 2020, Nestlé România a lansat primul studiu de biodiversitate pentru Parcul Național Cozia, concentrându-se pe arealele ecologizate în 2019, când 500 de voluntari au colectat peste 40 de tone de deșeuri, trimise către reciclare sau valorificare. De asemenea, a avut loc și o acțiune de plantare a 30.000 de puieți de salcâm, care vor neutraliza în total peste 200.000 de tone de dioxid de carbon până în 2050. Puieții, plantați pe o suprafață de 20 hectare, vor ajuta la extindera arealului de hrănire pentru albine, favorizarea polenizării speciilor autohtone, precum și remedierea vegetativă a solului în anumite zone din parc. Puieții de salcâm au fost aleși special atât pentru a răspunde necesităților solului din zonele vizate, care au nevoie de remediere vegetativă, dar și pentru sprijinirea activității melifere din zonă, apicultorii putându-și dezvolta afacerile cu circa 80 de familii de albine care vor produce pentru comunitatea locală peste 35 de tone de miere până în 2050.

Indicatorii de sustenabilitate pentru România arată o scădere de 88% a consumului de apă începând cu 2011, o scădere de 85% în ceea ce privește cantitatea de deșeuri și o scădere de 72% în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon, urmând să lucrăm în continuare îndeaproape cu partenerii locali pentru extinderea acestor practici.

Nestlé va investi la nivel global 3,2 miliarde CHF în următorii cinci ani pentru a accelera activitatea pentru emisii nete zero, inclusiv 1,2 miliarde CHF pentru a declanșa agricultura regenerativă pe întregul lanț de aprovizionare, de la fermă la consumator (Farm-to-fork).

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Creştere cu 5% în 2020 a încasărilor magazinelor alimentare Info Retail   Cristi Bădescu Publicat Marți, 09 Februarie 2021

26

Încasările magazinelor cu profil alimentar au crescut cu 5% în anul 2020, conform raportărilor Institutului Naţional de Statistică, cu un punct procentual sub dinamica anului 2019. Pentru comercianţii de alimente, luna decembrie a anului trecut a fost semnificativ mai bună decât cea a anului 2019: + 3,6% (în condiţii comparabile de număr de zile lucrătoare şi de sezonalitate).

Dat fiind că ratele de creştere menţionate se referă la încasările magazinelor (cifra de afaceri) obţinute din vânzarea tuturor produselor comercializate de magazinele cu vânzare predominantă de alimente, cifrele menţionate nu trebuie confundate cu dinamica vânzărilor de alimente.

Pe parcursul anului trecut, vânzările staţiilor de benzină (în care intră şi produse de larg consum) au scăzut cu 8%, faţă de o creştere cu 6,5% în anul anterior, recul cauzat în principal de scăderea vânzărilor de carburanţi.

Creşterea cea mai consistentă a încasărilor în 2020 au avut-o magazinele cu profil nealimentar: +5,6%.

Primul ProfiGo se deschide pe 11 februarie Carol Popa Publicat Marți, 09 Februarie 2021

Pawel Musial, directorul general al Profi Rom Food, anunță printr-o postare în social media lansarea noului concept - ProfiGo – pentru joi, 11 februarie. ProfiGo este un nou concept de retail de convenience, ce este dedicat persoanelor pentru care economia de timp este foarte importantă şi care au nevoie să cumpere un număr redus de produse ("de ţinut în cele două mâini"). Magazinele ProfiGo vor avea o suprafață de vânzare redusă, cuprinsă între 80 și 150 de metri pătrați, case de marcat self service și o ofertă sortimentală care să corespundă conceptului ”to go”.

PROFI funcționează acum cu trei formate de magazin - Super (fostul Standard), Loco și City – magazinul de proximitate urban, de dimensiuni relativ mici, de la colțul blocului. Profi Rom Food și-a propus ca la finalul anului 2024 rețelele sale de magazine să numere 2.500 de unități.

Germanii s-au decis: Steffen Greubel, membru în boardul Würth Group, preia conducerea grupului Metro. “Noul CEO va coordona următoarea etapă de dezvoltare a companiei ca business activ în comerţului cu ridicata” Cristina Bellu 09.02.2021, Consiliul de Supraveghere al grupului german Metro a decis numirea lui Steffen Greubel în funcţia de CEO, începând cu data de 1 mai 2021.  El îl succede pe Olaf Koch, care a părăsit compania la finalul anului trecut, rolul de CEO interimar fiind asigurat de atunci de o echipă

27

formată din Christian Baier (CFO) şi Rafael Gasset (COO).

Steffen Greubel

Steffen Greubel este în prezent membru în Consiliul de Conducere al Würth Group, jucător important în domeniul elementelor de asamblare, sistemelor de ancorare, adezivilor şi a cosmeticelor auto, unde a coordonat liniile de activitate esenţiale şi a supervizat toate proiectele strategice ale Consiliului de Conducere, inclusiv cele privind transformarea digitală.

Anterior, el s-a numărat printre parteneri în divizia dedicată segmentului retail european şi bune practici în zona de bunuri de consum a McKinsey & Company, oferind consultanţă cu accent pe vânzări, operaţiuni şi transformare. De altfel, în acea perioadă, Metro a fost una dintre companiile pentru care a oferit servicii de consultanţă.

"Sunt entuziasmat să preiau rolul de CEO al Metro la începutul acestui nou capitol al companiei axat mai mult pe activitatea în domeniul comerţului cu ridicata. Mi-am luat angajamentul să accelerez creşterea companiei şi, totodată, să creez valoare pentru clienţi şi parteneri”, spune Steffen Greubel.

Spre deosebire de retaileri, care se adresează clientului final, grupul german Metro e activ în comerţul cash&carry (angro), astfel că se adresează companiilor. Nemţii au două categorii mari de clienţi – revânzătorii (micile magazine) şi jucătorii HoReCa.

Compania operează în 34 de ţări şi are peste 100.000 de angajaţi în întreaga lume. În exerciţiul financiar 2018/19, Metro a generat vânzări de 27,1 miliarde euro.

O piaţă lovită în plin de pandemia de COVID-19. Piaţa automatelor de snacksuri şi cafea a pierdut vânzări de până la 130 mil. euro în 2020, când oamenii au lucrat de acasă Cristina Roşca 09.02.2021,

Automatele sunt de regulă amplasate în clădirile de birouri, în staţiile de metrou, gări sau aeroporturi, în spaţii cu trafic intens. Astfel, limitarea mişcării populaţiei din cauza pandemie a făcut ca numărul de clienţi potenţiali ai acestor automate să scadă drastic.

28

♦ În România existau în 2019 (cele mai recente date disponibile) circa 83.000 de automate de băuturi şi mâncare ♦ Acestea sunt de regulă amplasate în clădirile de birouri, în staţiile de metrou, gări sau aeroporturi, în genere în spaţii cu trafic intens.

Pandemia de COVID-19 a lovit din plin piaţa automatelor de snacksuri şi cafea care a suferit o scădere de cel puţin 20-40% în 2020, conform datelor oferite de Asociaţia Europeană pentru Aparate de Tip Vending Machines (European Vending Association). Oficialii asociaţiei nu oferă însă cifre exacte.

„Din raportul nostru de impact al COVID-19 asupra industriei ştim că, chiar şi în toamna lui 2020, aproape trei sferturi (75%) dintre operatorii de autom-ate declarau că cifra de afaceri li s-a redus cu 20-40%. Ca în toate ţările, închiderile de birouri de către companii şi creşterea numărului de persoane care lucrează de la domiciliu au afectat şi vor afecta în continuare piaţa de profil“, spun reprezentanţii Asociaţiei Europene pentru Aparate de Tip Vending Machines.

ZF Live. Sabin Piso, managing partner 7Distribution, companie de distribuţie de gustări sănătoase: „Ne-am dat seama că e momentul să riscăm tot sau pierdem şi am ales să ne riscăm“. Livia Gheorghe 09.02.2021,

Pentru a face faţă perioadei de carantină, echipa 7Distribution a lucrat timp de o lună 14 ore pe zi, firma s-a listat în 700-800 de locaţii şi a lansat cinci canale de vânzare online

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-sabin-piso-managing-partner-7distribution-companie-19904051

29

Pandemia de COVID-19 a reprezentat un moment de mare risc pentru 7Distribution, care distribuie gustări şi băuturi sănătoase, batoane proteice şi suplimente alimentare, iar evenimentele din 2020 au obligat firma să îşi schimbe complet strategia de business pentru a rezista în perioada de carantină.

„În 2019 pregătisem planul de business pentru 2020, iar în 2020 ne-am dat seama că trebuie să schimbăm complet strategia. Ne-am trezit cu sălile de fitness închise, care erau la noi un procent destul de mare din venit. Brusc, ne-am trezit fără o cotă mare de piaţă pe care ne bazam. Având predicţii de creştere, bineînţeles că aveam stocuri. Am zis că e momentul să riscăm tot sau pierdem şi am ales să ne riscăm“, povesteşte Sabin Piso, managing partner 7Distribution în emisiunea de business ZF Live.

Nestlé România are în plan un buget anual de 5 mil. euro pentru a extinde reţeaua de aparate de cafea la care se poate plăti cu cardul. „Aparatele sunt întâlnite în supermarketuri, în birouri, spaţii publice, gări, autogări. Este încă loc de creştere“. Cristina Roşca 08.02.2021,

În 2019 (cele mai recente date disponibile), în România existau circa 83.000 de automate de băuturi şi mâncare, iar Nestlé era unul dintre jucătorii principali.

Divizia de out-of-home a Nestlé, ce cuprinde automatele de cafea printre altele, a înregistrat în 2020 o scădere de peste 10% a vânzărilor pe fondul pandemiei care a ţinut oamenii mai mult în casă şi a închis parţial sau total industria HoReCa cu care grupul elveţian avea parteneriate.

„Pentru divizia de out-of-home a Nestlé, pandemia a adus o scădere de două cifre pentru anul 2020, pe fondul închiderii/restricţionării activităţii Ho-ReCA. Faptul că oamenii au lucrat de acasă a fost principala cauză a pier-derilor raportate în ambele perioade“, spune Ovidiu Tunaru, business executive officer Nestlé Professional pentru Romania, Bulgaria şi zona Adriatică în cadrul Nestlé.

30

Captain Bean extinde lanţul de cafenele cu peste 50 de locaţii noi în 2021, G.U. Companii / 09 februarie,

Bogdan Pandea, CEO şi fondator Captain Bean

Captain Bean, unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate lanţuri de cafenele din Cluj-Napoca, a încheiat anul 2020 cu o reţea de 17 unităţi, dintre care 10 deschise anul trecut în sistem de franciză, la nivel naţional, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. Pentru acest an, fondatorii business-ului îşi propun un ritm de dezvoltare accelerat şi mizează pe 50 de noi locaţii, atât francize, cât şi unităţi proprii, estimând o cifră de afaceri de 5 milioane de lei.

Pe lângă cele 7 locaţii deja existente în Cluj, reţeaua Captain Bean s-a extins anul trecut cu încă 10 noi francize în Oradea, Câmpina, Târgu Mureş, Baia Mare, Bucureşti, Cluj, Craiova şi Tulcea. Pentru anul în curs, planurile de expansiune vizează 36 de noi francize la nivel naţional şi 15 unităţi proprii în oraşe cu potenţial din Transilvania.

Bogdan Pandea, CEO şi fondator Captain Bean, a declarat: "Dacă în 2020 am învăţat să dezvoltăm, anul acesta vom aplica ce am învăţat. Pe baza experienţei şi a notorietăţii acumulate anul trecut, suntem pregătiţi pentru un ritm de creştere accelerat. În primul rând, vizăm extinderea în Capitală, în oraşele reşedinţă de judeţ, dar avem potenţial şi în oraşele din provincie cu peste 30.000 de locuitori, unde, alături de oamenii potriviţi, avem toate atuurile de a dezvolta brandul nostru."

Prin extinderea reţelei Captain Bean, fondatorii şi-au propus şi expansiunea conceptului de coffee corners în locaţii precum patiserii, cofetării, benzinării sau alte spaţii similare în care vânzarea de cafea este oportună, notează sursa citată.

"Am identificat oportunitatea de a oferi produsul nostru complementar şi ne-am adresat afacerilor unde se pliază acest lucru. Avem deja 5 coffee corners operaţionale în cadrul unui lanţ de cofetării, iar rezultatele sunt semnificative. Noi venim în sprijinul acestor afaceri nu doar cu un meniu, ci şi cu training şi marketing dedicat, servicii pe care distribuitorii de cafea nu le oferă. De asemenea, lucrăm la asocierea brandurilor pentru a creşte

31

împreună şi pentru a crea produse special pentru ei", a menţionat fondatorul Captain Bean.

Conform comunicatului, investiţia într-o franciză Captain Bean porneşte de la 17.000 euro şi poate fi amortizată în 6-24 luni

Taxa de franciză pentru Captain Bean este de 5000 euro, sumă ce include training de specialitate, design-ul spaţiului, consultanţă financiară şi antreprenorială, precum şi suport operaţional şi strategic pe întreaga perioadă a contractului. Pe lângă această taxă, mai sunt necesare investiţiile în echipament şi stand/locaţie, bugetul total iniţial ajungând, în funcţie de spaţiu şi concept, la cca. 17.000 euro.

O franciză Captain Bean poate fi dezvoltată în două variante - Captain Bean Gallery, concept pliabil pentru centrele şi galeriile comerciale şi pentru care este necesară o suprafaţă de 6-8 mp şi Captain Bean Coffee Shop pentru care necesarul de spaţiu variază între 25-40 mp. În ambele cazuri, meniul cuprinde o gamă diversificată de cafea - blendul casei şi de origine şi, în funcţie de conceptul dezvoltat, produse complementare precum ceai, patiserie proaspătă şi mini-gustări. În plus, începând din acest an, meniul Captain Bean va fi extins şi cu preparate pentru mic dejun şi desert.

Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte profilul unui francizat, acesta este în esenţă un antreprenor, informat cu privire la ce prespun rentabilitatea, profitabilitatea şi latura operaţională a unui astfel de business, precum şi o persoană care respectă şi implementează procedurile conform ghidurilor transmise de către francizor.

"Din punctul meu de vedere, avantajul esenţial al unei francize este antreprenorul, o persoană proactivă care îşi doreşte depăşirea limitelor, nu doar alinierea la media pieţei, iar franciza este un mecanism de remunerare care trebuie pliat pe acesta. În egală măsură, trainingul oferit este cel mai important aspect al francizei, întrucât prin aplicarea celor învăţate, atât de către francizat, cât şi de angajaţii acestuia, locaţia va putea deveni rapid apreciată şi profitabilă", a completat Bogdan Pandea.

Potrivit acestuia, vârsta nu este un impediment în acest tip de business, deoarece există proceduri şi sisteme care, dacă sunt respectate, vor aduce rezultatele dorite. Un francizat mai tânăr va opta, probabil, pentru a lucra el însuşi în cafenea, în timp ce un antreprenor cu o experienţă mai mare şi cu resurse financiare poate opta pentru dezvoltarea şi managementul mai multor locaţii.

32

Tranzacție: Lidl cumpără încă un teren, acum de la tipografia Best Print, la 200 de metri de un alt magazin Alexandru Urzică scris astăzi,

Discounterul german Lidl, pe locul trei în topul vânzărilor din România, după Kaufland și Carrefour, este în curs de achiziție a unui teren de circa 3.700 de metri pătrați din cartierul bucureștean Drumul Taberei de la tipografia Best Print, tranzacție semnalată de Profit.ro de la semnarea antecontractului, în 2018.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider Terenul în cauză este format din două loturi lipite, amplasate la 200 de metri distanță de magazinul Lidl Valea Oltului, modernizat în 2017. Prețul de tranzacționare agreat de părți în 2018 a fost de peste 2 milioane de euro și cuprinde și o clădire de birouri și o hală de producție existente pe teren

Tranzacția este condiționată de îndeplinirea unor condiții, precum dobândirea de către Lidl a unui teren vecin, obținerea autorizației de construire pentru proiect și a autorizației de defrișare a copacilor existenți pe teren.

Best Print Services este una dintre cele mai importante tipografii specializate pe tipar plan din România, cu o cifră de afaceri de 8,5 milioane euro. Compania este deținută de Lauriana Burlacu, cu o participație minoritară din partea Anei-Maria Ciobanu, potrivit datelor furnizate de termene.ro. Activitatea tipografică a companiei se desfășoară într-un sediu închiriat în

33

cartierul Militari, la circa 3 kilometri distanță de proprietatea în curs de vânzare.

În ultimii ani, retailerul german a fost într-un proces de expansiune agresivă în România, acumulând un număr impresionant de terenuri. Anul trecut l-a încheiat cu inaugurarea a 28 de magazine, după ce un an mai devreme a deschis alte 24 de supermarketuri, cele mai multe de la intrarea pe piață, în 2011

Anterior acestei viitoare investiții, Profit.ro a anunțat alte 9 noi magazine Lidl în București, aflate în diferite stadii de avizare a construcției. Unul în locul spitalului și căminelor evreiești din cartierul Tei, altul în locul Autogării Internaționale Rahova, cumpărată de la grupul Atlassib, altul în locul centrului de montaj al instalațiilor GPL din zona Progresul, printr-un contract de superficie cu bulgarii de la AGR Autogas Group. Unul în cartierul Vatra Luminoasă, pe un teren cumpărat de la grupul financiar Rockefeller; altul pe o parte din terenul fostei fabrici Helitube din cartierul Colentina; încă unul în cartierul Tei, pe un teren al omului de afaceri Silviu Talpău – unul dintre proprietarii grupului Fratelli; încă unul pe o parte din terenul fostei fabrici Filan din cartierul Pantelimon; unul pe o bucată din fosta fabrică Energomontaj de lângă CET Sud; altul în locul fostei tipografii Fed Print, ce aparține femeii de afaceri Veronica Gușă de Drăgan; și unul în cartierul Rahova, pe Șoseaua Sălaj 241, pe un teren cumpărat în 2017.

Lidl a înregistrat, în 2019, afaceri de 9,7 miliarde de lei, în creștere cu circa 24% față de cele din 2018, marcând unul dintre cele mai alerte ritmuri de creștere de pe piața locală de retail. Rețeaua Lidl numără circa 290 de magazine la nivel național, dintre care 37 în București, și 5 centre logistice, pentru care lucrează peste 8.000 de angajați. Pentru acest an, reprezentanții rețelei au anunțat că vor să mai deschidă aproximativ 20 de magazine noi.

34

Lidl și Kaufland fac parte din grupul Schwarz, al șaselea cel mai mare retailer din lume după cifra de afaceri. Afla mai multe despre

Rețeaua de magazine MyAuchan din Stațiile Petrom ajunge la 33 de unități 09 Feb 2021 | de Fulvia Meirosu

De la începutul acestui an, OMV Petrom și Auchan Retail România au mai inaugurat încă opt noi magazine de proximitate MyAuchan în benzinăriile Petrom, până în prezent fiind reamenajate 33 de unități. 

 Cele mai recente magazine de proximitate MyAuchan au fost integrate în locul spațiilor comerciale existente din Stațiile Petrom Pantelimon, Virtuții (București), Afumați (jud. Ilfov), Buzău Nord, Buzău Sud, Moreni, Târgoviște și Bucov (Prahova). Cu suprafețe cuprinse între 50 mp și 147 mp, magazinele MyAuchan propun clienților o gamă de până la 1700 de produse la un raport preț-calitate avantajos, de la alimente premium, incluzând produse gata preparate, cafea proaspătă, produse proaspete (fructe și legume, brutărie, lactate) și alte produse de băcănie, până la produse non-alimentare, precum cosmetice, detergenți, produse pentru bebeluși și accesorii auto.  Pe lângă gama variată de produse, în magazinele MyAuchan clienții beneficiază și de o serie de servicii utile, precum posibilitatea de a-și achiziționa taxe de drum/pod și vignete, servicii de transfer de bani și de plată a utilităților. De asemenea, toate cele 8 magazine includ și zone dedicate Costa Coffee, ca parte a unui parteneriat amplu ce presupune integrarea acestui concept la nivel național. Parteneriatul dintre OMV Petrom și Auchan Retail România, un concept nou pentru piața locală, presupune reamenajarea atât la interior, cât și la exterior, a aproximativ 400 de stații de alimentare din rețeaua Petrom și integrarea magazinelor MyAuchan în spațiile comerciale existente. În perioada 2021-

35

2024, cele două companii vor investi peste 50 de milioane de euro în acest proiect și vor remodela anual circa 100 de stații de alimentare Petrom.   Auchan România are în portofoliu 33 de hypermarketuri Auchan, o rețea de 42 de magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 33 în Stațiile Petrom, și 5 supermarketuri Auchan.

Sistemul Garanție-Returnare a devenit sursă de dispute între furnizori și retaileri   Carol Popa Publicat Marți, 09 Februarie 2021

Proiectul ce implementează Sistemul Garanție-Returnare (SGR) pentru ambalaje separă interesele furnizorilor de cele ale retailerilor și îi distribuie în tabere adverse

 Industria FMCG negociază în această perioadă forma finală a Hotărârii de Guvern privind implementarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) pentru ambalaje din plastic, sticlă și metal cu capacități cuprinse între 0,1 litri și 3 litri. HG-ul cu pricina a separat industria bunurilor de larg consum în două tabere, în funcție de interese, atribuții și costurile determinate de un nou sistem de colectare a ambalajelor pentru băuturi.

 Pe de o parte, îmbuteliatorii de bere, sucuri și ape minerale, fiind primii vizați de colectarea ambalajelor prin responsabilitatea extinsă a producătorilor, se consideră îndreptățiți să devină administratori ai SGR, probabil prin intermediul asociațiilor patronale.

 Pe de altă parte, retailerii mari, reprezentați în negocieri prin x, dar și comercianții locali, reprezentați de Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), precum și Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR), consideră că abordarea SGR din perspectiva proiectului de act normativ definitivat la sfârșitul anului trecut introduce pe piață un monopol conform căruia retailerii sunt obligați să realizeze investiții și să aloce spații pentru colectarea ambalajelor, dar nu pot deține controlul asupra managementului sistemului, asupra gestiunii resurselor acumulate de sistem și a distribuției echitabile a acestor resurse.

36

 Hotărârea de Guvern ar fi trebuit publicată în Monitorul Oficial în luna decembrie și să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021, conform angajamentelor asumate de guvernul fostului premier, Ludovic Orban, pentru evitarea unui nou infrigement pe mediu pentru România. Dar ultimele dezbateri publice pe baza proiectului de HG, derulate de fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, la jumătatea lunii decembrie, s-au lovit de opoziția retailerilor IKA și LKA, prin cele două asociații – AMRCR și ANCMMR, opoziție la care a subscris și Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR).

 Cele trei asociații au susținut că modul în care proiectul de HG stabilește selectarea administratorului SGR instituie practic un monopol pe această piață. Deși fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a susținut în repetate rânduri în cadrul dezbaterilor că numirea unei societăți non-profit în calitate de administrator nu ar fi în corcondanță cu instituirea unui monopol, acesta și-a luat angajamentul de a consulta Consiliul Concurenței în acest sens.

 Revista Piața a obținut forma finală a proiectului de Hotărâre de Guvern, document ce ar fi trebuit publicat în Monitorul Oficial după ce ar fi primit avizul de la toate instituțiile abilitate. Documentul poate fi consultat online, pe siteul www.revista-piata.ro .

 Dar Mircea Fechet a fost înlocuit din funcție, odată cu schimbarea guvernului. Noul ministru al Mediului, Tánczos Barna, a preluat sarcina de a publica în Monitorul Oficial un proiect de HG disputat și contestat de o parte a industriei implicate.

 La numai 2 zile de la preluarea portofoliului de ministru, Tánczos Barna a primit din partea celor trei asociații contestatare – AMRCR, ANCMMR și ACDBR – un apel de a retrage proiectul de Hotărâre de Guvern pentru stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile și de a proroga termenul de adoptare a acestui act normativ, de 1 ianuarie 2021 prevăzut în art.10 alin (5) al OUG 74/2018. Surse din interiorul Ministerului Mediului susțin că apelul transmis de asociații a fost dublat de un lobby foarte puternic din partea membrilor acestora, astfel încât proaspătul ministru a decis prorogarea termenului de 1 ianuarie 2021 și și-a asumat indirect posibile sancțiuni din partea Comisiei Europene.

 Documentul prin care AMRCR, ANCMMR ȘI ACDBR au solicitat această amânare este, de asemenea, publicat pe site-ul www.revista-piata.ro.

37

  Mircea Fechet, fost ministru: „Sunt doar câteva zile de când am predat mandatul și încercările de amânare a sistemului garanție-returnare nu au întârziat să apară. Nu sunt surprins de astfel de încercări, dar mă uimește totuși cantitatea de informații prezentate cu rea-credință în text.

Vorbim despre un act normativ la care s-a lucrat de la zero, timp de un an de zile. Nu este un document cu care am venit în ultimul moment, făcut pe genunchi sau pe care nu au existat discuții. Ba din contră, de întâlniri și de dezbateri nu a dus lipsă acest proiect. Ne-am consultat cu toate părțile implicate de nenumărate ori, astfel încât sistemul garanție-returnare să fie unul cât mai ușor de implementat și care să nu afecteze nici activitatea producătorilor, nici a comercianților. Să vii astăzi și să numești o dezbatere publică de peste 10 ore, care a atins fiecare articol din HG, ca fiind un eveniment de PR, mi se pare cel puțin tendențios.Toți cei care au citit documentul știu că nu poate fi vorba nici de departe de un monopol privind administratorul sistemului. Operatorul unic de sistem va fi o entitate non-profit, în care se vor regăsi producători sau reprezentanți ai acestora, dar și retaileri. De asemenea, este necesar ca micile magazine să fie parte din sistem, pentru a spori accesibilitatea acestuia. Cetățenii nu trebuie să meargă kilometri întregi pentru a returna ambalajele de băuturi, ci trebuie să le poată returna chiar și la magazinul de la colț. Cu toate acestea, micile magazine nu vor fi afectate în niciun fel, aceștia vor primi de la sistem un tarif de gestionare pentru a-și acoperi costurile. Am mai lămurit în repetate rânduri aceste lucruri, dar pot să continui să repet oricât de mult va fi nevoie.”

 Negocieri complexe, cu fiecare tabără în parte

 Confirmarea acestei rupturi în industria bunurilor de larg consum a venit în prima parte a acestui an. În absența unui răspuns oficial din partea Consiliului Concurenței privind instituirea unui monopol, în cazul SGR ului administrat de o organizație nonprofit, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a demarat noi runde de discuții cu fiecare dintre aceste tabere. Pe 11 ianuarie, a avut loc întâlnirea cu reprezentanții Asociației Berarii României și ai Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare.

38

  Tánczos Barna, ministrul Mediului: „A fost o primă întâlnire foarte bună și mă bucur că marii producători sunt hotărâți să se implice în crearea de la zero a unui sistem eficient de garanție returnare pentru ambalaje. Am convenit cu ei, așa cum sper să o facem cu toți factorii implicați în proces, să pornim de la feedback-ul primit în procesul de consultare publică și să eliminăm vulnerabilitățile semnalate.”

 A doua zi, referitor la același subiect, demnitarul s-a întâlnit cu reprezentanții comercianților. „Îmi doresc să obținem un angajament ferm și din partea rețelelor comercianților mari și mici, precum și din partea distribuitorilor. Dacă înțelegem toți că SGR este soluția optimă de care România are nevoie pentru a-și rezolva problema deșeurilor odată pentru totdeauna, atunci cu siguranță fiecare dintre noi va avea de câștigat”, a explicat ministrul Mediului, Tánczos Barna.

 Un nou proiect – în luna aprilie

 Dar discuțiile cu asociațiile retailerilor au fost mai complexe și mai complicate decât se aștepta noul ministru al Mediului. Astfel, Tánczos Barna a anunțat că un nou proiect de HG ar putea fi gata în luna aprilie. Între timp, echipa de la Ministerul Mediului se întărește cu o persoană cu experiență în gestionarea deșeurilor.

 Conform unei postări proprii în rețelele sociale, Raul Pop anunță că a fost validat politic de alianța USR PLUS pentru a prelua funcția de secretar de stat și pentru a se ocupa de portofoliul ce cuprinde gestionarea deșeurilor și economia circulară. Acest portofoliu include răspunderea extinsă a producătorului, sistemul garanție – returnare, depozitele istorice de deșeuri precum și abandonul și incendierea deșeurilor.

 Raul Pop revine la Ministerul Mediului pentru un nou mandat de secretar de stat, după ce a mai ocupat aceeași funcție în 2015, în guvernul Dacian Cioloș. În primul mandat, Raul Pop s-a remarcat printr-o atitudine rigidă în raport cu principalii furnizori de deșeuri, respectiv cu companiile producătoare din industria bunurilor de larg consum. Sub mandatul său a

39

avut loc blocajul privind activitatea OTR-urilor (iulie – noiembrie 2015) în urma unui control al documentelor privind colectarea selectivă și reciclarea, moment în care furnizorii din industria bunurilor de larg consum au solicitat parlamentarilor modificarea legislației și anularea taxelor pe care aceștia ar fi trebuit să le plătească pentru perioada în care OTR-urile au pierdut autorizațiile de funcționare.

 Deși nu era încă numit oficial în funcția de secretar de stat, Raul Pop a participat din parte Ministerului Mediului, alături de Cosmin Teodoru, la consultări cu reprezentanții retailerilor - AMRCR și ANCMMR - și ai producătorilor de băuturi, în vederea clarificării unor detalii tehnice privind înființarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR). Probabil în calitate de consilier.

 Problemele ridicate de retaileri privind funcționarea sgr

 Nemulțumirile retailerilor cu privire la modul în care a fost redactată forma finală a HG-ului sunt legate de mai multe aspecte, pornind de la managementul companiei ce va administra SGR până la obligativitatea de a realiza investiții despre care aceștia consideră că trebuie să cadă în sarcina producătorilor. Este important de observat că în acest conflict de interese, AMRCR și ANCMMR sunt de aceeași parte a baricadei, situație destul de rar întâlnită în disputele legislative anterioare.

 O primă dispută este legată de managementul SGR. Entitatea care va administra sistemul va avea managementul asigurat de producători, iar forma finală a HG-ului precizează că „pot” să facă parte din ONG-ul ce administrează SGR și retailerii. Acest „pot” nu implică obligativitatea de a include în rândul celor ce administrează sistemul de garanție – returnare și o asociație a retailerilor. Surse din piața reciclării deșeurilor spun că mai multe runde de negociere pentru o asociere mixtă între producători și retaileri s-au încheiat fără nici un rezultat concret, iar retailerii au ajuns la concluzia că producătorii, respectiv cei care au responsabilitatea acestor deșeuri, nu îi vor alături în acest demers.

 Un alt subiect fierbinte este cel al investițiilor. Retailerii vor ca SGR-ul să își asume o parte din costurile pentru reautorizarea magazinelor, pentru obținerea avizelor de mediu ce vor menționa și datele referitoare la colectare, dar și a avizelor ISU, pentru că depozitarea de plastic sub orice formă presupune o încărcare cu energie statică mai mare și un pericol sporit de incendii.

 Tot despre investiții vine vorba și în ceea ce privește dotarea magazinelor cu RVM-uri, sau închirierea unor spații aferente depozitării ambalajelor

40

colectate manual. Mai mult, gestiunea magazinelor se va ține separat pe trei elemente: pentru produsul din ambalaj, pentru ambalaj și pentru ambalajele predate către SGR. 

Feliciu Paraschiv, director general Paco Supermarkets: „Proiectul de HG a fost realizat de Ministerul Mediului împreună cu producătorii, fără să ne consulte și pe noi, retailerii, apoi ne-a fost pus pe masă. Discuțiile cu fostul ministru Mircea Fechet au primit, la fiecare propunere a noastră, răspunsul «Exclus!» Sarcina de colectare a ambalajelor este a producătorilor, dar dumnealor vor să facă un SGR, o chestie care sună frumos și eco, dar cu munca, eforturile și investițiile de la retaileri. Vor să organizeze un ONG care să adune ambalajele nereturnabile pentru ei. Iar noi retailerii să nu fim parte din acel ONG, dar să facem eforturi pentru colectare, să fim doar cu munca. Investițiile în RVM-uri (n.r. – aparate automate de colectare a ambalajelor) trebuie să le facem tot noi. Ori noi am spus clar, atunci când spunem că e nevoie de o vitrină frigorifică pentru sucuri sau bere, a doua zi vine cu ea la ușă. Acum, când este sarcina lor, a producătorilor, să colecteze ambalajele, de ce nu pot aduce ei un RVM la ușă? De ce trebuie să fiu eu obligat, ca retailer, să cumpăr RVM-UL cu 14.000 de euro? Pe de altă parte, Hotărârea de Guvern nu stipulează clar că noi vom fi la masa deciziilor care se vor lua în administrarea SGR. Ori, administratorul SGR va decide frecvența cu care se vor ridica ambalajele de la comercianți. Dacă ei vor să le ridice la două săptămâni, noi unde le vom depozita fizic? Pe de altă parte, SGR-ul ar trebui să contribuie financiar pentru dotarea cu aparate de colectare, mai ales în cazul a doi comercianți apropiați.

Noi am mai avut discuții cu producătorii și am spus de atunci că noi eram de acord cu returnarea ambalajelor de sticlă. Dar producătorii au scos atât de multe modele și forme de sticle, încât nu se pot recupera peste 100 de tipuri de ambalaje de sticlă la un singur comerciant.”

DIVERSE

OIER ROMÂN: ITM ȘI JANDARMII MI-AU RĂSCOLIT TOATĂ FERMA! 20.000 DE LEI MI-AU DAT AMENDĂ PENTRU UN CIOBAN FĂRĂ ACTE! Agroinfo 09 februarie 2021

41

AMENZI URIAȘE PENTRU ANGAJAȚII LA NEGRU! Controale fulger la crescătorii de ovine din România! Inspectoratul Teritorial de Muncă aplică o amendă de 20.000 de lei pentru un lucrător găsit fără acte de angajare. Necazul mare al oierilor este că nu au cum să le facă forme legale de angajare celor care vin să muncească la oi. La fermele de oi, să fie ciobani, vin doar oameni fără acte de identitate sau cu actele expirate. Sunt unii care nu au avut niciodată un act de identitate.

Crescătorul de ovine Alexandru Csokasi (în foto) din Tărian, județul Bihor, spune că s-a trezit în dimineața zilei de 13 ianuarie 2021 cu inspectorii ITM Bihor, însoțiți de jandarmi. I-au percheziționat casa, ferma, până și-n fânul din pod au căutat să vadă dacă nu se ascunde pe acolo vreun lucrător fără acte.

Au venit inspectorii de la ITM peste mine în 13 ianuarie, cu jandarmii, și au căutat peste tot, în pod, în fân, printre oi. Era o zăpadă, ningea, și m-au ținut afară desculț de la ora 6 dimineața până la 8, până mi-or căutat ei prin fermă să vadă dacă am angajați la negru. În data efectuării controlului nu mi-au găsit niciun lucrător. A fost unul, care  a lucrat la mine în decembrie 2020, care nu avea buletin și nu am avut cum să-i fac acte, de aia i-am și spus să plece. Mie mi-a zis că-l cheamă Stuparu Ionuț, io de unde să știu că așa-l cheamă, că ăsta e numele lui dacă el nu avea niciun act?! A stat 9 zile la mine și în fiecare zi i-am cerut buletinul, să-l aducă de la Covasna sau să i-l trimită cineva și m-a mințit în fiecare zi. Ce vină am io dacă el nu are buletin?! Cum să-i fac forme legale de muncă fără acte?!

Inspectorii de la ITM Bihor mi-au dat amendă 200 de milioane de lei pentru el (20.000 de lei noi n.r.) și mi-au zis că sunt obligat să-l angajez retroactiv. Cum să-l angajez fără acte?! A și plecat de la mine și nu mai dau de el. Cei de la ITM mi-au zis să mă duc io să-l caut de unde a zis că e, la Covasna, să cer la Poliție date despre el. Păi,

42

cum să fac io asta?! Că sunt un simplu crescător de oi, cine-mi dă mie date despre el?! Le-am zis să-l caute ei.

Vreau să-mi angajez lucrători cu forme legale.  Am pus anunț că caut oameni cu acte în regulă să mă ajute la fătări și m-or căutat patru. Unul nu avea buletin de 15 ani, unul avea buletin expirat de doi ani, unul nu avea buletin deloc, nu o avut în viața lui, unul avea pensie de boală, de TBC. Cu cine să muncesc în fermă?! O mai venit unul de la Șuștorogi, fără buletin, un bețiv notoriu. Cine vine să muncească la oi? Să mă iertați. Numai drojdia, alcooliști, fără acte, fără familie, nu că se pricep la oi, dar nu au unde să muncească. Din ăștia vin. Nu mai sunt oameni. Ca să fiu un om corect am mers la Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor și le-am zis că vreau să trec în registrul de zilieri un om că dacă vine controlul să nu mi-l prindă pe acolo că mă ajută și că e fără forme. Zice doamna de la ITM: dumneavoastră ca persoană fizică nu aveți voie cu registrul și s-a scos registrul și acum se declară online. Ca persoană fizică nu pot să declari online zilieri, numai dacă ai firmă sau PFA (persoană fizică autorizată n.r.). I-am spus că sunt crescător de animale și mi-o zis că era o excepție în lege, dar nu s-o pus în vigoare. Nu se mai poate să treci zilieri în registru dacă ești crescător de animale persoană fizică.

Le-am întrebat pe doamnele de la ITM dacă pot să trec în registrul zilierilor angajați pe PFA-ul băiatului meu. Băiatul are 22 de ani, are mai multe oi decât mine și are PFA. Am zis că iau zilieri pe PFA-ul lui. Zice de acolo, o doamnă mai solidă, auzi, ce vrea să facă omul ăsta, să ia zilieri pe PFA-ul băiatului să muncească pentru el. Mai am 180 de oi și băiatul meu are mai multe oi. Ăștia ne-au îngrădit dreptul de a mai munci cu boschetarii români. Adică, o venit unul care a lucrat în străinătate, în Polonia, i-o lăsat să lucreze cu românii, cu toate națiile, nu trimite controale, și, uitați, ce face cu noi?!

Părintele de la Salonta, un preot care crește oi, a primit o amendă de un miliard de lei (un milion de lei noi n.r.) că i-or găsit 6 lucrători fără forme legale. I-or găsit că mulgeau oile astă-toamnă, patru mulgeau oile, unul dădea la strungă și unul era pe acolo, cu ceva berbeci.

Am fost gata să-i pun în mașină pe ăștia care s-au prezentat acum la mine fără acte și să-i duc la ITM să vadă ce oameni vin să lucreze la oi. La unul care a venit de la Timișoara să lucreze la mine și avea buletinul expirat de doi ani, i-am dat 300 de lei să meargă acasă, să-și aducă certificatul de naștere să-și înnoiască buletinul. Credeți că s-o mai întors?! Sincer, am ajuns bătaie de joc. Ne-o îngrădit dreptul de a munci cu ei. Consider că e o mare nedreptate să nu putem să-i trecem în registrul zilierilor, a declarat oierul Alexandru Csokasi, exclusiv pentru AGROINFO.

43

Crescătorul de ovine din Bihor semnalează și o altă problemă. Mulți dintre crescătorii de animale din România, dintre micii fermieri nu știu cum să-și înscrie online un lucrător în registrul zilierilor. Ei se pricep la animale, nu și la calculatoare, internet, etc.

Apoi, io sunt oier, nu mă pricep la online. Și dacă-mi fac firmă, mă pricep io să-i declar online?! Nu mai zic de oierii mai în vârstă decât mine. Ce se pricep ei la online?! Doamnele de la ITM mi-au zis că trebuie să declar online, spune oierul din Bihor.

Pentru că la oi vin oameni proveniți din cea mai de jos clasă socială, mulți dintre ei analfabeți, mulți fără acte de identitate, trebuie găsită o altă soluție pentru ca oierii sau alți crescători de animale să fie în legalitate și să nu riște la fiecare control amenzi uriașe. La un moment dat, Asociația Profesională a Ciobanilor din România, unde e membru și Alexandru Csokasi, a propus ca oierii să achite o taxă la Finanțele Publice pentru lucrătorii din fermă, astfel încât să fie în legalitate și să fie scutiți de probleme. Până acum însă Ministerul Agriculturii nu a dat curs acestei propuneri.

GLOBAL

Tranzacție: Raizen achiziționează Biosev, consolidându-și poziția de cel mai mare producător de zahăr din lume, Agribusiness , scris astăzi, 08:12

Raizen, societatea mixtă din Brazilia înființată de Royal Dutch Shell Plc și Cosan SA, a acceptat să cumpere Biosev SA, divizia de zahăr și etanol controlată de Louis Dreyfus, printr-o tranzacție mixtă, numerar și acțiuni, au anunțat luni cele două companii, transmite Reuters.

Raizen va plăti 3,6 miliarde de reali (670,3 milioane de dolari) acționarilor Biosev, care vor primi de asemenea 3,5% din acțiunile preferențiale Raizen, plus 1,49% din acțiunile răscumpărabile, scrie Agerpres.

44

Companiile nu au dorit să dea publicității prețul complet al achiziției. Tranzacția va consolida poziția Raizen de cel mai mare producător de zahăr din lume și unul dintre cei mai mari producători de etanol.

Datoria Biosev, de aproximativ 7,7 miliarde de reali, nu este inclusă în tranzacție și va reveni actualilor acționari.

Autoritățile britanice iau în calcul impunerea unei taxe pe e-commerce 09 Feb 2021 | de Bogdan Angheluță Trezoreria Marii Britanii analizează diferite metode de a asigura un echilibru între vânzările online și cele din magazinele fizice. Autoritățile și-au exprimat îngrijorarea față de efectele pandemiei de COVID-19 și creșterea accelerată a canalului e-commerce.

Un număr record de magazine fizice s-au închis în Regatul Unit, iar unii analiști se tem că industria de retail s-ar putea schimba definitiv, chiar și în condițiile în care toate restricțiile sunt ridicate.

Astfel, deși mai mulți politicieni sunt de părere că o taxă pe e-commerce ar putea preveni închiderea unor magazine de tradiție, Asociația Britanică de Retail a avertizat că o astfel de măsură s-ar aplica și comercianților care dețin, pe lângă unități fizice, și magazine online. Mai mult, o taxă de acest gen ar duce la creșterea prețurilor pentru consumatori, lucru care nu este de dorit în mijlocul unei crize economice.

Manageri ai mai multor lanțuri de retail, precum Tesco, Asda sau Morrisons s-au arătat în favoarea unei astfel de taxe, argumentând că aceasta ar echilibra condițiile de piață.

În Marea Britanie, retailerii sunt taxați în prezent și în funcție de spațiul de vânzare operat, iar asta oferă un avantaj concurențial jucătorilor care activează doar online, așa cum este Amazon.

Trebuie avut în vedere și faptul că vânzările online din Regatul Unit au crescut anul trecut cu 46%, ducând cota de piață a e-commerce din total vânzări în retail la 30%. Amazon a fost câștigătorul clar, cu o creștere de 51% a vânzărilor până la valoarea de 22,1 miliarde de euro. În aceste condiții, rata de taxare a companiei a fost calculată la 0,37%, cu mult mai mică decât cea datorată, în medie, de retailerii tradiționali (2,3%).

  Importurile de alimente, creștere de peste 6% în 2020 09 Feb 2021 | de Simona Popa Pandemia a redus schimburile comerciale, iar datele Institutului Național de Statistică arată că România a importat mai puține bunuri

45

anul trecut față de 2019, scăderea înregistrată fiind de 6,6%.

Defalcat însă, datele INS arată că trendul de scădere nu se menține și când vine vorba despre alimente.

Concret, în cazul alimentelor și animalelor vii, datele INS arată un avans al importurilor de 6,1% în perioada analizată, până la valoarea de 7,18 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o pondere de 8,9% din totalul mărfurilor importate.

În privința băuturilor și tutunului însă, la finalul anului trecut a fost înregistrată o scădere de 0,4%. Companiile din România au importat mărfuri din această categorie în valoare totală de 737 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că acest segment continuă să reprezinte 0,9% din totalul importurilor realizate pe parcursul anului trecut.

Dacă vorbim despre exporturi de alimente și animale vii, anul trecut a adus modificări semnificative față de 2019, valoarea cumulată a mărfurilor vândute peste hotare fiind de 4,3 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 9,3%. În cazul băuturilor se mențin însă creșterile procentuale mari (+38,1%), deși valoare cumulată abia depășește 1,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, în ponderea totală a exporturilor, acest segment reprezintă doar 2,5%, potrivit datelor INS.

Cumulat, anul trecut exporturile au însumat 62,1 miliarde de euro, în scădere cu 9,9% față de 2019, în timp ce importurile au ajuns la valoarea totală de 80,5 miliarde de euro. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale în 2020 a fost de 18,3 miliarde de euro, cu 1,08 miliarde de euro peste nivelul înregistrat în 2019.

UNIUNEA EUROPEANA

Cât timp îşi mai poate susţine Europa IMM-urile aflate în plină criză existenţială? Catalina Apostoiu 09.02.2021,

46

Mii de companii mici şi mijlocii din Europa se confruntă cu o criză existenţială după ce pandemia şi restricţiile impuse pentru a o stăvili le-au şters o mare parte din venituri, scrie Financial Times.

Economia zonei euro a intrat într-o recesiune sub formă de W în ultimul trimestru al anului trecut, contractându-se cu 0,7% faţă de T3, declinul pe întregul an 2020 ridicându-se la 6,8%. Şi totuşi, aproape că nu există nicio urmă din această situaţie dureroasă reflectată în ultimele date privitoare la numărul de companii care au intrat în insolvenţă în zona euro. Numărul a scăzut puternic după ce pandemia a lovit regiunea în martie şi s-a menţinut scăzut restul anului.

Date publicate recent de Eurostat indică o scădere cu o cincime a numărului de companii care au depus cerere de intrare în insolvenţă în zona euro în T3 2020 faţă de T3 2019. Aceasta după o scădere de 41% în termeni anuali a numărului de insolvenţe de companii în T2.

Principalul motiv este că guvernele au cheltuit sume uriaşe pentru a-şi proteja economiile în faţa pandemiei. Cele mai mari patru economii ale blocului, Germania, Franţa, Italia şi Spania s-au angajat să cheltuiască în plus 3.100 miliarde de dolari, o treime din PIB-ul lor combinat, potrivit FMI. Totuşi, în multe cazuri stimulentele au fost amânate sau nu au fost suficiente.

Grupuri de business din Germania de exemplu se plâng de săptămâni cu privire la întârzieri şi dificultăţi în a aplica pentru ajutoare de stat.

Problema are parţial legătură cu faptul că firmele ating limitele UE privitoare la ajutoarele de stat. Miniştri din Danemarca, Austria şi Cehia au făcut apel săptămâna trecută la UE să majoreze limita de 800.000 de euro pentru granturi directe şi cea de 3 milioane de euro pentru compensarea costurilor fixe neacoperite.

UE a majorat şi prelungit limitele de atunci.

Euler Hermes estimează că insolvenţele din sectorul de business al zonei euro vor creşte cu 29% în acest an după ce au scăzut cu 17% anul trecut, cea mai mare creştere fiind aşteptată în Italia, de 73%.

„Una diin patru companii din Europa va avea probleme legate de cash în acest an. Aceste companii zombificate s-ar putea prăbuşi foarte rapid chiar dacă măsurile de susţinere ar fi retrase lent“, arată Maxime Lemerle, de la Euler Hermes.

47

Deşi majoritatea guvernelor şi-au prelungit programele de susţinere în acest an, unii lideri de business şi oficiali se întreabă îngrijoraţi ce se va întâmpla când susţinerea va fi retrasă.

„Nu se ştie ce se va întâmpla când asistenţa va fi încheiată. Multe vor depinde de câtă creştere vom avea“, potrivit lui Yannis Stournaras, guvernatorul băncii centrale a Greciei.

..........................................

R MOLDOVA, UCRAINA

Ministerul Dezvoltării a semnat trei contracte pentru proiecte de cooperare cu Ucraina şi Republica Moldova, S.B., Miscellanea / 09 februarie

Ministerul Dezvoltării a semnat marţi trei contracte de finanţare, în valoare totală de peste 2 milioane de euro, în cadrul programelor de cooperare teritorială România - Ucraina şi România - Republica Moldova, pentru modernizarea sistemului medical de urgenţă, achiziţionarea unor echipamente pentru intervenţii în situaţii de urgenţă şi eficientizarea pieţei muncii, arată un comunicat de presă al instituţiei, informează news.ro.

"Proiectul "Îngrijirea de urgenţă a copiilor din regiunea transfrontalieră România - Ucraina", în valoare totală de 1.321.412 euro, are ca beneficiar lider Spitalul Clinic pentru Copii din Cernăuţi şi, ca partener, Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou" din Suceava şi prevede, în principal:

- renovarea şi dotarea Departamentului de Chirurgie din cadrul Spitalului Clinic pentru Copii din Cernăuţi;

- achiziţionarea unei ambulanţe complet echipate pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou" din Suceava;

- instruirea personalului medical al celor două spitale în furnizarea de îngrijiri de urgenţă, intervenţii chirurgicale şi îngrijiri medicale conexe copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani, cu accent special pe copiii cu vârsta de până la un an;

- implementarea unui sistem de telemedicină transfrontalieră între Spitalul Clinic pentru Copii din Cernăuţi şi Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou" din Suceava, pentru creşterea calităţii serviciilor medicale", arată documentul de presă al MDLPA.

48

De asemenea, proiectul "Lanţ valoric integrat pentru îmbunătăţirea pieţei muncii", în valoare totală de 355.470 euro, are ca beneficiar lider Consiliul Raional Ialoveni din Republica Moldova şi, ca parteneri, Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi şi Fundaţia EDINFO din Iaşi.

Conform sursei citate, obiectivele acestuia vizează cooperarea regională şi transfrontalieră pentru adaptarea curriculei şcolare urmate de elevi si studenţi, în scopul pregătirii acestora pentru realităţile existente pe piaţa muncii. Implementarea proiectului va influenţa cariera a cel puţin 250 de elevi şi 100 de studenţi de ambele părţi ale graniţei, cu ajutorul şi implicarea a cel puţin 80 de părinţi şi 30 de cadre didactice.

Vor fi organizate traininguri şi workshopuri în cele două state partenere, pentru o mai bună cunoaştere a activităţilor agenţilor economici din zonă şi a necesităţilor acestora legate de piaţa muncii.

În cadrul programului de cooperare România - Republica Moldova, ministrul Dezvoltării a semnat şi contractul privind "Îmbunătăţirea calităţii şi capacităţii acţiunilor comune de urgenţă în zona transfrontalieră", în valoare totală de 325.000 euro, care are ca beneficiar lider Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST şi, ca partener, Consiliul Raional Ungheni din Republica Moldova. În cadrul proiectului, vor fi realizate investiţii în echipamente de specialitate pentru intervenţii în situaţii de urgenţă pentru dotarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă Ungheni, acţiuni comune pentru prevenirea inundaţiilor, împădurirea/reîmpădurirea malurilor râurilor Prut şi Siret, pentru combaterea efectelor inundaţiilor, precum şi campanii de conştientizare şi încurajare a voluntariatului în vederea implicării în activităţi de prevenţie, potrivit news.ro.

SUEDIA

Suedia mobilizează un grup de opt state membre UE pentru a lupta împotriva protecţionismului. „Când începi să vorbeşti despre tarife suplimentare pentru a-ţi proteja industria este clar că ai ales calea greşită” Alex Ciutacu 09.02.2021, Suedia mobilizează un grup de opt state membre ale Uniunii Europene pentru a lupta împotriva „tendinţelor protecţioniste” care au ieşit din nou la suprafaţă în cadrul blocului european în timpul pandemiei, potrivit Bloomberg. Grupul include ţări precum Germania şi Olanda şi militează pentru „comerţ liber, deschis şi echitabil”, spre deosebire de cei „care încearcă să protejeze industrii care nu şi-au făcut temele cum trebuie”, a declarat Anna Hallberg, ministrul pentru Comerţ din Suedia, într-un interviu, referindu-se la „forţe” pe care nu a dorit să le identifice. 

49

Impactul pandemiei a întărit convingerile protecţioniste la nivel global, iar această tendinţă a fost vizibilă chiar şi în restricţia exporturilor pe echipamente medicale, precum măşti şi mănuşi. Tendinţa protecţionistă aduce posibilitatea unei reveniri mai lente. 

În timp ce preşedintele american Joe Biden a dat semnale optimiste cu privire la viitorul comerţului global în ceea ce priveşte disputele care implică SUA, temerile rămân în continuare atunci când vine vorba de modul în care blocul cu 27 de state membre va implementa noua sa ţinta, identificată drept „autonomie startegică” - un concept promovat intens de preşedintele francez Emmanuel Macron.

„Cu siguranţă vedem o tendinţă, mai ales în timpul pandemiei, care arată că aceste forţe protecţioniste au fost alimentate. (...) Discuţia că Europa ar trebui să fie auto-suficientă, discuţiile despre relocarea companiilor, acesta este tipul de discurs la care mă refer”, a declarat Hallberg. 

Grupul pentru comerţ liber a fost format în urmă cu un an, iar din el mai fac parte Cehia, Finlanda, Danemarca, Irlanda şi Estonia. 

„Când începi să vorbeşti despre tarife suplimentare pentru a-ţi proteja industria este clar că ai ales calea greşită”, a mai adăugat ministrul Suedez. 

UNGARIA

MINISTERUL MEDIULUI: ''Autorităţile ungare au fost informate despre situaţia deşeurilor plutitoare de pe râurile din România'' G.U. Miscellanea / 09 februarie Unităţile teritoriale ale Autorităţii Naţionale Apele Române /ANAR) au informat autorităţile din Ungaria, din data de 4 februarie, cu privire la cantităţile însemnate de deşeuri plutitoare de pe cursurile de apă ce provin din România şi ajung în ţara vecină, se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), transmis astăzi, conform Agerpres.

50

"Ca urmare a fenomenelor hidro-meteorologice din ultimele săptămâni, caracterizate prin alternanţa perioadelor cu temperaturi negative şi acumularea stratului de zăpadă, cu perioade de încălziri şi precipitaţii sub formă lichidă, pe cursurile de apă din bazinele hidrografice din vestul ţării au fost antrenate cantităţi însemnate de deşeuri plutitoare: PET-uri, alte deşeuri din plastic, resturi vegetale etc. În aceste condiţii, unităţile teritoriale ale ANAR au informat partea ungară cu privire la acest lucru încă din data de 4 februarie 2021, în conformitate cu prevederile Acordului ministerial din domeniul gospodăririi apelor. Totodată, autorităţile din statul vecin au fost informate cu privire la măsurile întreprinse de statul român: în aceste zile, autorităţile din România fac eforturi considerabile să colecteze deşeurile care se strâng pe cursurile de apă, astfel încât ele să ajungă în cantităţi cât mai mici pe teritoriul Ungariei. Precizăm că, în zonele pentru care au fost emise coduri hidrologice, nu se poate interveni eficient pentru colectarea lor", menţionează ministerul de resort.

Potrivit sursei citate, pentru limitarea acestui fenomen, în ultimii doi ani, au fost realizate platforme pentru intervenţii la poluări pe cele mai importante cursuri de apă. Ele au fost realizate din surse proprii, cu scopul de a eficientiza intervenţiile.

În plus, la nivelul Administraţiilor bazinale de Apă (ABA), au fost dezvoltate protocoale de colaborare cu autorităţile locale, în baza cărora să se desfăşoare acţiuni periodice de igienizare a cursurilor de apă, inclusiv cu participarea societăţii civile, transmite Agerpres.

"În completarea responsabilităţilor prevăzute de cadrul legal şi în întâmpinarea problemelor pe care deşeurile de pe malurile cursurilor de apă le ridică în localităţi, ABA Crişuri a dezvoltat, în timp, protocoale de colaborare cu autorităţile locale. În zonele rurale protocoalele prevăd decolmatări şi igienizări comune, iar în zonele urbane, accentul cade pe igienizarea cursurilor de apă, în colaborare cu societatea civilă. Un exemplu în acest sens ar fi protocolul de colaborare între ABA Crişuri, Primăria Oradea, Poliţia Locală şi firma de salubrizare. Astfel, pe cursurile de apă cadastrate din municipiul Oradea (Crişul Repede, Peţa şi Adona), sunt stabilite clar măsuri pentru eliminarea deşeurilor de pe maluri şi din ape. În funcţie de problemele depistate, protocolul se actualizează o dată la doi ani", notează reprezentanţii MMAP.

Autorităţile de la Bucureşti susţin că, periodic, se trimit atenţionări sau comunicări scrise către autorităţile locale prin care li se solicită să verifice constant modul în care sunt întreţinute şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale, să intervină pentru îndepărtarea depozitelor de deşeuri şi a

51

materialului lemnos de pe maluri, pentru a evita antrenarea acestora în cursurile de apă şi obturarea secţiunilor de scurgere.

"În timpul verificărilor periodice organizate de echipele mixte ale Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Apele Române, pe lângă verificările la lucrări hidrotehnice, sunt identificate constant şi depozite de deşeuri neconforme de pe malul apelor şi în astfel de cazuri se solicită autorităţilor locale îndepărtarea lor. Inspectorii au aplicat amenzi autorităţilor locale pentru salubrizarea necorespunzătoare sau identificarea unor depozite de deşeuri necontrolate în localităţi, în valoare de 605.000 lei. Pe termen lung, este necesar ca, pe de o parte, să intensificăm demersurile de educare a populaţiei. În acelaşi timp, este necesar să întărim capacitatea autorităţilor locale în asigurarea unui management adecvat al deşeurilor, cu suportul tuturor instituţiilor de stat care au atribuţii în acest domeniu: Garda Naţională de Mediu, Poliţia Română, Administraţia Naţională Apele Române, departamentele de poliţie locală din cadrul primăriilor", se arată în comunicat.

"Covoare" de deşeuri de plastic au fost aduse de ape peste graniţă în Ungaria în ultimele zile în urma inundaţiilor, conform autorităţilor ungare, în pofida solicitărilor anterioare pentru stoparea poluării adresate vecinilor din amonte, Ucraina şi România, transmite Reuters. Până în data de 8 februarie, unităţile de eliminare a deşeurilor plutitoare au îndepărtat 500 de metri cubi de deşeuri de pe râurile Tisa şi Someş, a declarat Gabriella Siklos, purtător de cuvânt al Direcţiei pentru gestionarea apelor din Ungaria.

Deşeurile plutitoare aduse de ape la graniţa Ungariei la sfârşitul săptămânii trecute au impus desfăşurarea echipelor însărcinate cu eliminarea acestora pentru a şasea oară în ultimul an şi jumătate, a notat Siklos, adăugând că această cantitate de resturi a fost similară cu cea din cazurile anterioare.

În luna iulie a anului trecut, preşedintele Ungariei, Janos Ader, a solicitat Ucrainei şi României să stopeze poluarea celor două râuri importante care curg pe teritoriul Ungariei după ce inundaţiile au provocat "covoare murdare" din sticle de plastic de la vecinii săi, notează Reuters. Ader a cerut celor doi şefi de stat să le solicite autorităţilor din ţările lor să rezolve problema.

BREXIT

Cele 2 cuvinte din reglementările europene anti-COVID de care se teme industria transporturilor . 07.02.2021

52

Sute de camioane au fost blocate la intrarea în portul Dover, când Franța a închis frontiera cu Marea Britanie din cauza noii variante de coronavirus. Foto: GettyImages

Sute de camioane au fost blocate la intrarea în portul Dover, când Franța a închis frontiera cu Marea Britanie din cauza noii variante de coronavirus. Foto: GettyImages

Abordarea Uniunii Europene în ceea ce privește călătoriile, în cadrul măsurilor anti-COVID, spune că prezentarea unui test negativ la coronavirusul nu ar trebui să se aplice „în principiu” angajaților din industria transporturilor. Dar aceste două cuvinte îngrijorează sectorul, care avertizează în legătură cu haosul care s-ar crea în domeniul transporturilor dacă țările membre impun obligativitatea testelor pentru piloți, șoferi de camion și marinari, scrie Politico.

„Câți nu vor urma principiul?” a întrebat Raluca Marian, delegat general al organizației de transport rutier IRU. „Sunt mulți „dacă”, pentru că nu știm cum vor aplica țările membre acest principiu în practică”, adaugă ea.

Țările UE și-au actualizat abordarea comună pentru călătorii săptămâna aceasta, cu restricții mai dure menite să limiteze răspândirea coronavirusului și, în special, a tulpinilor mai virulente. Au decis ca persoanele care călătoresc din zone UE cu un număr foarte mare de infecții sau mutații noi și toate persoanele care intră în uniune din țări terțe ar trebui să aibă un test COVID negativ.

Statele încearcă să evite o nouă închidere a frontierelor care ar provoca haos în lanțul de transport, așa cum s-a întâmplat primăvara trecută. De aceea, au

53

adăugat o prevedere conform căreia lucrătorii din transporturi „în principiu nu ar trebui să fie supuși unui test pentru infecția cu COVID-19”.

Dar această formulare este privită cu teamă de industria transporturilor.

Mai multe țări au deja cerințe de testare pentru angajații din transporturi: Franța cere teste negative ale testelor pentru transportatorii din Irlanda și Marea Britanie; Olanda a extins o cerință obligatorie de testare rapidă pentru personalul din transporturi; la fel, Germania solicită transportatorilor țările cu risc ridicat să aibă un test negativ.

În recomandările actualizate, țările au convenit că, dacă o țară membră insistă ca angajații din transporturi să fie totuși testați, acest lucru ar trebui făcut cu teste rapide și să „ridice sau să abroge” măsura dacă aceasta provoacă întârzieri ale transporturilor.

Dar sectorul se teme că această formulare ar putea determina mai multe țări să ceară teste, dacă noile mutații se exind și mai multe state ar putea intra în categoria de risc crescut. Editor : Monica Bonea

Puternicul sector financiar din Londra primeşte o nouă lovitură după Brexit: piaţa certificatelor de poluare se mută în UE Analize, Economedia • 9 Februarie 2021 • Mihai Roman •

Operatorul bursier Intercontinental Exchange Inc. vrea să îşi mute piaţa pentru certificatele europene de emisii de gaze cu efect de seră (EUA), cu o valoare de un miliard de euro pe zi, de la Londra în Olanda, dând o lovitură încercărilor Marii Britanii de a deveni o forţă în finanţarea verde după Brexit, transmite agenția Bloomberg, citată de Agerpres.

Piaţa certificatelor europene de emisii de gaze cu efect de seră este o componentă – cheie a eforturilor UE de combatere a schimbărilor climatice. Într-un comunicat de presă difuzat luni, ICE a precizat că volumul

54

contractelor futures şi opţiunilor tranzacţionate s-a dublat începând din 2015.

Mutarea acestor tranzacții va aduce pierderi semnificative sectorului financiar britanic, care încasa comisioane din aceste tranzacții.

Mutarea de la Londra în Olanda vine după ce perioada de tranziţie de după Brexit s-a încheiat la 31 decembrie 2020, ceea ce a a afectat puternic tranzacţiile cu acţiuni europene efectuate la Londra. Acţiunile europene s-au mutat de la Londra la Amsterdam şi Paris, iar unele contracte derivate au părăsit complet Europa în favoarea platformelor din SUA, de pe Wall Street.

Ultima decizie este o lovitură pentru încercarea Guvernului britanic de a deveni un centru pentru finanţarea sustenabilă, scrie Agerpres. În viziunea sa pentru evoluţia sectorului serviciilor financiare după Brexit, ministrul de Finanţe, Rishi Sunak, a declarat că vrea să facă din Marea Britanie „un lider mondial în utilizarea finanţării sustenabile”.

Problema principală pentru piaţa certificatele de emisii de gaze cu efect de seră este lipsa unor decizii de „echivalenţă” din partea UE, care ar fi făcut mai ieftin şi mai uşor pentru traderi să continue să facă tranzacţii de la Londra. Chiar dacă oficialii din UE şi Marea Britanie continuă să discute cum să coopereze în viitor cu privire la serviciile financiare, Bruxelles-ul a semnalat că nu se grăbeşte să ofere decizii de „echivalenţă” care ar permite firmelor britanice din Londra să ofere servicii financiare pe piaţa UE. Consecinţele părăsirii UE au devenit o realitate pentru Marea Britanie, declara luna trecută comisarul european responsabil cu serviciile financiare, Mairead McGuinness.

Olanda

Cum arată primul supermarket cu produse exclusiv vegane din Olanda 09 Feb 2021 - Știri și Noutăți, Angela Alexandru Piața pentru produse vegane se conturează tot mai puternic la nivel global, iar cererea a devenit mai mare pe măsură ce oamenii au devenit tot mai atenți la mâncarea pe care o consumă. În Amsterdam s-a deschis recent un supermarket cu produse 100% vegane, care de altfel este primul de acest gen din Olanda. 

55

Magazinul Vegan Fresco este localizat în cartierul Jan Evertsenstraat din zona periferică Amsterdam-Vest, iar gama de produse pusă la vânzare este una cu alimente exclusiv vegane și produse pe bază de plante. Pe lângă cele mai populare produse consumate de cei care au adoptat deja acest concept, clienții pot găsi în locație și produse care, de cele mai multe ori, erau disponibile doar prin comenzi online, notează Retail Detail. 

Veganismul și vegetarianismul au devenit tendințe tot mai des întâlnite în rândul populației care militează pentru o alimentație mai sănătoasă. Printre cele mai recente trenduri la nivel mondial, acestea sunt adoptate fie ca motivație etică, fie ca urmare a unor probleme digestive, dar cei mai mulți optează să protejeze animalele și mediul înconjurător, alăturându-se fenomenului de sustenabilitate.

De altfel, și criza Covid-19 a accelerat schimbarea alimentației și a dietei. Și în România, modificările aduse de pandemie în anul 2020 au însemnat creșteri pe piața   de produse cu certificat biologic  și o apetență mai mare a clienților pentru un stil de viață sănătos.

Fondatorul unității Vegan Fresco din Olanda James Fresco a reușit să își deschidă afacerea prin finanțare în cadrul unei campanii de strângeri de fonduri. Acesta este de părere că un supermarket vegan este un pas normal în acest curent. 

56

Planurile antreprenorului olandez includ inaugurarea a altor trei unități pe parcursul acestui an. În plus, faptul că a ales Amsterdam pentru supermarketul său nu este întâmplător, conform spuselor lui, pentru că orașul este “unul dintre cele mai progresiste în domeniul veganismului.”Antreprenorul se așteaptă ca în viitor aceste cerințe să fie tot mai mari și a încheiat spunând că veganismul "nu mai este doar un trend, este modul în care lumea va arăta”.

Conform unor studii locale, un procent de 1,5% dintre olandezi au ales să consume mâncare vegană în fiecare zi a anului trecut, crescând astfel numărul față de estimările anterioare. De asemenea, această tendință este confirmată și de deschiderile în creștere ale restaurantelor vegane, care denotă interesul clienților.

USA

World Agricultural Production

Monthly report on crop acreage, yield and production in major countries worldwide. Sources include reporting from FAS’s worldwide offices, official statistics of foreign governments,  and analysis of economic data and satellite imagery. The report reflects official USDA estimates released in the monthly World Agricultural Supply and Demand Estimates (WASDE). 

Current Report Past Reports  (USDA Economics, Statistics and Market Information

System)

57

SANATATE si GASTRONOMIE

Cafea Allez-y Espresso, ofertă exclusiv online

Allez-y! Espresso este un melanj special creat pentru iubitorii cafelei espresso, care combină trei cafele arabica de calitate superioară, prăjite la temperaturi diferite. În acest fel, se obține o cafea consistentă, cu aromă ușor rustică, dar extrem de cremoasă, cu gust plin și savuros, cu note de alune și caramel, aciditate delicată și o notă fructată și exotică.

https://www.delicateseflorescu.ro/cafea-allez-y-espresso-oferta-exclusiv-online-dd?gclid=EAIaIQobChMI7Ky176Ld7gIVF9q7CB10tQUUEAEYASAAEgLmOPD_BwE

De ce este sănătos să beți un pahar de apă caldă cu miere? DeTănasă Sabina 8 februarie 2021

De câte ori ai fost sfătuit să bei un pahar de apă caldă amestecat cu o lingură de miere și un strop de suc de lămâie la prima oră dimineața? De multe ori, nu?

Dacă ați ignorat acest lucru, vă recomandăm să nu mai faceți acest asta și să vă faceți un pahar din acestă minunată combinație primul lucru mâine dimineață.

Mulți oameni beau această combinație, pur și simplu datorită abilităților de a pierde în greutate. Dar această combinație simplă de apă caldă cu miere are mult mai multe beneficii. De la ajutorarea pierderii în greutate și îmbunătățirea sistemului digestiv până la acționarea ca detoxifiere finală,

58

această putere a unei băuturi ar trebui să devină un aliment de bază în dieta ta mai devreme decât mai târziu.

Urmăriți-vă greutatea topindu-se

Da, consumul de apă și miere te poate ajuta să slăbești. Scoateți din cap gândurile plăcute despre aspectul zahărului mierii, deoarece acesta este unul dintre beneficiile sale. Știu, știu, sună nebunesc și prea bine pentru a fi adevărat, dar nu este.

Zahărul din miere este un zahăr natural (sau citiți: bun pentru dvs.), care oferă o sursă sănătoasă de calorii. Nu numai asta, poate ajuta la îndepărtarea oricăror pofte de băuturi dulci zaharate pe care le aveți.

Sucul acidulat este plin de calorii și, deși toată lumea știe acest lucru, totuși se îndreaptă spre răcorirea cu acest lichid. Reducând cantitatea de suc acidulat pe care o bei, aportul tău de calorii scade și cu asta la fel și kilogramele. Este posibil să nu fie o poveste de succes peste noapte, dar pe termen lung este mai bine pentru dumneavoastră.

Apa caldă cu miere combate infecțiile în gât și tusele

În timpul iernilor și a actualei pandemii, suntem predispuși la contractarea tusei și a durerii în gât. Mierea este considerată un remediu natural pentru infecțiile respiratorii. Are proprietăți antimicrobiene și antioxidante care pot lupta împotriva tusei.

Pielea devine curată și frumoasă

Datorită proprietăților sale antibacteriene, ajută la menținerea pielii curate și clare. Când este amestecat cu lămâie, amestecul ajută la purificarea sângelui și crește producția de celule sanguine.

Stimulează sistemul imunitar

Mierea organică sau crudă are cantități mari de minerale, enzime și vitamine care asigură protecție împotriva bacteriilor. Fiind un puternic antioxidant, mierea ajută și la combaterea radicalilor liberi din organism.

59

DOSAR

Fereastră pentru tăieri ilegale de pădure? Companiile din industria lemnului acuză blocaje și erori ale aplicației SUMAL, lansată de câteva zile / Goțiu: Ce s-a tăiat în pădurile României poate fi transportat fără un control real • 9 Februarie 2021 • Ovidiu Hațegan •

La doar câteva zile după ce autoritățile au anunțat că SUMAL, programul care ar trebui să reducă exploatarea ilegală a pădurilor românești, apar și nemulțumirile, de ambele părți. Sunt nemulțumiți atât activiștii, cât și reprezentanții industriei, în timp ce Ministerul Mediului nu reacționează public în nici un fel.

SUMAL este, sau ar trebui să fie o bază de date integrată care să ofere în timp real informații esențiale din domeniul silvic: ce se taie din păduri, unde se taie, unde pleacă lemnul, cine îl depozitează și cum este comercializat.

Fostul senator Mihai Goțiu, un activist cunoscut în domeniul mediului, a postat pe contul său de Facebook un mesaj în care precizează că Garda Forestieră, Poliția și Jandarmeria, sunt puse în imposibilitate de a verifica legalitatea transporturilor de lemne!

”La începutul săptămânii trecute, m-am bucurat că noul sistem de urmărire a materialului lemnos, SUMAL 2.0, a fost dat în folosință, după lungi și repetate amânări. Doar că trăim în România, unde în spatele fiecărei vești bune se ascunde o problemă. Sau mai multe.

Faptul că SUMAL 2.0 nu e conectat la aplicația Inspectorul Pădurii, cea prin care cetățenii pot verifica online legalitatea transporturilor de lemne, a fost deja reclamat și s-a promis, ca termen ferm, data de 10 februarie, pentru rezolvarea problemei. Să vedem…

Mai grave, însă, sunt semnalele pe care le-am primit din partea unor angajați din Jandarmerie, Poliție și Garda Forestieră, care m-au contactat în ultimele zile. Potrivit acestora, nici ei nu au primit parole pentru a putea face verificări în SUMAL 2.0!

60

Informațiile (neoficiale) spun că nu ar fi definitivată aplicația de control! Angajații Gărzilor Forestieră sunt ținuți ”de permanență” la call-center (!), să ofere asistență operatorilor economici despre cum se utilizează SUMAL 2.0!

Practic, de o săptămână (și pe un termen nedefinit), ce s-a tăiat în ultimele zile, săptămână și (poate) chiar luni în pădurile României, poate fi transportat fără posibilitatea unui control real, nici instituțional, nici din partea cetățenilor!

Înainte de a publica această postare, l-am sunat pe ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, pentru a-i reclama situația și pentru a solicita un termen de rezolvare. Momentan nu mi-a răspuns la telefon (are numărul meu de telefon în agendă, din perioada în care am fost colegi în Senat). Când voi primi informații de la el, voi reveni” a scris Goțiu pe Facebook.

De cealaltă parte, reprezentanții industriei sunt și ei nemulțumiți.

Constantin Tobescu este președintele Asociația Industriei Lemnului – Prolemn. Potrivit acestuia, industria este grav afectată de modul în care funcționează SUMAL, sau mai bine spus, nu funcționează.

”Din informații neoficiale, de la operaționalizarea SUMAL 2.0, din 31 ianuarie, au fost emise 29.000 de avize, aproximativ 25-30% din numărul de avize față de perioada corespondentă de anul trecut.

Realitatea este evidentă: sectorul forestier și industria lemnului funcționează la maxim 30 % din activitatea normală, ca rezultat al pregătirii defectuoase a implementării SUMAL 2.0, problemelor de funcționalitate a aplicațiilor și concepției greșite a sistemului SUMAL 2.0” a scris acesta pe Grupul Forestierilor Fordaq (Facebook).

Atât Goțiu cât și Tobescu citează surse neoficiale, în condițiile în care Ministerul Mediului nu comunică pe acest subiect. Instituția nu a răspuns nici solicitărilor noastre.

Surse din cadrul Direcției Silvice Alba au spus că sistemul funcționează foarte greu și are erori mari, în timp ce nici pădurarii și nici angajații firmelor din domeniu nu știu să îl folosească.

De exemplu, vorbim despre erori de localizare în teren de până la 10 kilometri.

61

”S-a spus că în perioada aceasta se fac transporturi ilegale pentru că nu merge aplicația. Fals. Nimeni nu riscă să facă transporturi pentru că poate rămâne fără camion. Aplicația funcționează teoretic, dar prost în practică. Am făcut probă cu un metru cub de lemn, să vedem cum funcționează” a declarat pentru G4media, Dumitru Han, proprietarul unei mici firme de transport de lemne, din județul Alba.

De asemenea, reprezentanții companiilor din industrie se plâng că emiterea avizelor durează foarte mult, iar sistemul nu oferă răspunsuri la unele situații întâlnite în practică și afectează inclusiv exporturile.

Pe grupurile de Facebook ale acestora, sunt foarte multe exemple.

”O firmă a emis un aviz către un depozit temporar de la societatea noastră. Menționez transportul este naval, din stocul lui cantitatea respectivă s-a scăzut, transportul apare în tranzit la noi dar noi nu îl putem recepționa la noi în depozit, nu se încarcă, sistemul dă eroare. Apăsam pe ecranul telefonului acceptă și dă eroare, apare mesajul reîncercați. După 9 ore de încercări am reușit” – reprezentantul unei companii de procesare a lemnului.

”Am următoarea situație: trebuie să transport către o firmă din Franța. Partenerii noștri au birourile în centrul orașului, și depozitele la margine. Eu introduc datele firmei și teoretic trebuie să duc marfa la birouri, acolo unde este adresa. Cum rezolv?” – reprezentant companie de transport.

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a transmis într-un comunicat de presă că a derulat, cu suportul de comunicare al Fordaq – Comunitatea Forestierilor, un sondaj de opinie în sectorul forestier și industria lemnului prin care să colecteze feedback-ul utilizatorilor confruntați cu implementarea iminentă a SUMAL 2.0. Sondajul a fost făcut public cu câteva zile înainte de data la care SUMAL a intrat în funcțiune.

”La chestionar au răspuns 339 de profesioniști ai lemnului de pe întregul lanț valoric: ocoale silvice (32%), operatori din sectorul de exploatare forestieră (27%), industria de prelucrare a lemnului (24%), transportatori (3%), operatori din lanțul de comercializare și utilizatori de materiale lemnoase (14%)” se arată în comunicat.

Rezultatele sondajului:

79% dintre cei chestionați consideră că pregătirea implementării este haotică, în lipsa metodologiei de populare a bazelor de date și de instruire a utilizatorilor.

62

60% dintre aceștiai evaluează aplicațiile SUMAL Avize și SUMAL Registru Electronic inaplicabile în puncte esențiale, prin lipsa recepțiilor, a neclarității completării avizelor pentru cherestea, lipsa stabilității aplicațiilor și resetarea frecventă cu pierderea datelor.

83% dintre operatori spun că vor avea blocaje semnificative în activitate: 49% dintre respondenți estimează o afectare a activității în proporție de 10-50% pe 1-3 luni, 34% estimează o afectare a activității de peste 50% și blocaje pe termen lung cu efecte sistemice asupra industriei lemnului.

Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn, a declarat: „Răspunsurile conturează o realitate simplă și nefardată, pe care Ministerul de resort refuză să o vadă. Astfel de evaluări simple de impact ar trebui să însoțească fiecare măsură legislativă cu un impact atât de mare asupra unui întreg sector economic.”

Ce este SUMAL

Greanpeace România descrie SUMAL drept o bază de date integrată care, atunci când funcționează cum trebuie, conține informații esențiale din domeniul silvic: ce se taie din păduri, unde se taie, unde pleacă lemnul, cine îl depozitează și cum este comercializat.

La acest sistem sunt conectați obligatoriu toți actorii din domeniu, de la administratori de păduri, de stat și privați, organisme de control și operatori economici, până la simplul cetățean interesat de soarta pădurilor.

România a implementat un astfel de sistem încă din 2014, punând în practică Regulamentul European privind Comerțul cu Lemn.

Ulterior, autoritățile au renunțat să mai plătească imaginile satelitare care ar fi permis urmărirea exactă și transmiterea de alarme către Garda Forestieră privind posibile tăieri ilegale, potrivit activiștilor de la Greanpeace.

Chiar și Inspectorul Pădurii, aplicația care permitea oricărui cetățean să verifice validitatea unui transport de lemn, a rămas fără mentenanță în lipsa prelungirii contractului cu furnizorii ei.

Conform cifrelor din Inventarul Forestier Național (Ciclul II), jumătate din lemnul care dispare din pădure nu are acte, potrivit Greanpeace România. Asta înseamnă aproximativ 20 milioane de metri cubi anual, din care doar 200.000 de metri cubi furați sunt capturați. O problemă care a generat presiuni asupra autorităților din partea societății civile.

63

În România suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând în prezent la 27,5%, sub media UE de 33%.

Cine a dezvoltat aplicația

Potrivit Fordaq, dezvoltarea  initială  s-a  făcut  cu  INDACO,  dar contractul  a fost reziliat in timpul  mandatului  de ministru  al Doinei Pană,  dezvoltarea  reluându-se cu  STS în august 2017. Reprezentanții industriei se plâng că niciodată în acești ani,  specificațiile noului sistem nu au  fost prezentate public.

Date oficiale legate de costurile totale ale aplicației nu au fost făcute publice. Foto: WWF România / Mihai Constantineanu

* * *

Poluarea provocată de combustibilii fosili cauzează 20% din decesele premature la nivel global – Studiu Analize • 9 Februarie 2021 •

Poluarea provocată de combustibilii fosili a cauzat peste 8 milioane de decese premature în 2018, care reprezintă 20% din totalul adulţilor decedaţi la nivel global în acel an, afirmă autorii unui studiu publicat marţi, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Jumătate din acest bilanţ aparţine Chinei şi Indiei, în timp ce 1 milion de decese au fost împărţite între Bangladesh, Indonezia, Japonia şi Statele Unite, conform unui studiu realizat de cercetători de la trei universităţi din Marea Britanie şi de la Universitatea Harvard din Statele Unite, publicat în revista ştiinţifică Environmental Research.

Cocktailul toxic de particule fine generate prin arderea petrolului, gazelor naturale şi, mai ales, a cărbunelui se face vinovat pentru cel puţin un sfert din mortalitatea raportată în şase ţări, toate aflate în Asia.

64

„Vorbim adeseori despre pericolul arderii de combustibili fosili în contextul emisiilor de CO2 şi al schimbărilor climatice. Neglijăm însă impacturile sanitare potenţiale”, a declarat unul dintre autorii studiului, Joel Schwartz, profesor la Chan School of Public Health din cadrul Universităţii Harvard.

Potrivit unor cercetări precedente, poluarea aerului ar reduce, în medie, cu peste doi ani speranţa de viaţă. Asia este regiunea cel mai grav afectată, cu o speranţă de viaţă redusă cu mai mult de patru ani, în special în China, contra unei reduceri de opt luni în Europa.

Noul studiu a crescut de două ori precedentele estimări ale numărului de decese premature legate de poluarea generată de combustibilii fosili.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), poluarea aerului – ce include poluarea asociată preparării termice a hranei şi încălzirii locuinţei – ucide 7 milioane de persoane în fiecare an, iar 4,2 milioane dintre aceste decese sunt cauzate de poluarea exterioară.

Cele mai recente date obţinute de Observatorul „Global Burden of Disease”, care repertorizează cauzele mortalităţii la nivel mondial, sunt similare.

Cele două estimări se bazează pe date din satelit şi pe măsurători de suprafaţă realizate pentru a determina concentraţiile de particule fine PM2,5.

Însă ele nu permit oamenilor de ştiinţă să afle dacă aceste particule provin din arderea combustibililor fosili sau din fumul generat de incendiile de pădure, a declarat Loretta Mickley, coautoare a studiului şi specialistă în interacţiuni între climă şi chimie la Universitatea Harvard.

„Cu datele din satelit, nu vedem decât anumite piese ale jocului de puzzle”, a adăugat ea.

„Studiul nostru nu este cu siguranţă singurul care a descoperit un impact amplu asupra sănătăţii cauzat de expunerea la poluarea aerului, însă noi am fost uluiţi de cât de mari sunt estimările pe care le-am obţinut”, a declarat o altă coautoare a studiului, Eloise Marais, expertă în chimie atmosferică şi cercetătoare la University College London.

Pentru a-şi detalia analizele, cercetătorii au folosit un model 3D de chimie atmosferică, împărţind Terra în blocuri de 60 km x 50 km, cuplate la date despre emisiile de CO2 din diferite sectoare (industrie, aviaţie, etc.) şi cu simulări ale circulaţiei aerului, furnizate de specialiştii de la NASA.

65

Odată cunoscută concentraţia de PM2,5, autorii studiului au analizat impactul asupra sănătăţii. Studii recente au arătat o subestimare a acestui risc şi au dezvoltat un nou model de calculare a riscului.

Comparată cu alte cauze ale mortalităţii premature, poluarea aerului, care provoacă boli cardiace şi pulmonare, ucide de 19 ori mai multe persoane în fiecare an decât malaria, de nouă ori mai multe decât SIDA şi de trei ori mai multe decât consumul excesiv de alcool. sursa foto: Pixabay

* * *

https://www.hotnews.ro/stiri-mediu-24594275-video-hateg-imagini-rare-turma-zimbri-care-plimbla-prin-padure.htm

VIDEO Hațeg: Imagini rare cu o turmă de zimbri care se plimblă prin pădure de I.B.     HotNews.ro Marţi, 9 februarie 2021,

Imagini rare cu o turmă de zimbri care se plimblă prin pădure au fost filmate în rezervația Hațeg. Acolo trăiesc nouă zimbri, patru femele și cinci masculi, potrivit Mediafax.

Imaginile cu turma de zimbri au fost publicate pe pagina de Facebook a regiei naționale Romsilva, cea care administrează Rezervația Hațeg.

„Zimbrii din Rezervația Hațeg la o plimbare prin pădurea Slivuț. Filmarea a fost realizată de colegii noștri de la Ocolul Silvic Retezat din cadrul Direcției Silvice Hunedoara, care administrează Rezervația de Zimbri Hațeg”, au relatat reprezentanții Romsilva pe rețeaua de socializare.

66

Reprezentanții regiei de stat au povestit că rezervația de la Hațeg a fost înființată în 1958. În prezent, în interior sunt nouă zimbri.

„Rezervația de Zimbri Hațeg a fost înființată de silvicultorii români în 1958, când a fost adusă în România prima pereche de zimbri din Polonia, fiind astfel reintrodusă specia la două secole după dispariția sa de pe teritoriul țării. În 1963 a mai fost adusă o pereche de zimbri tot din Polonia, iar în 1966 s-a ajuns, prin înmulțire, la 8 exemplare. Din acest nucleu de zimbri au fost transferate, în timp, mai multe exemplare în mai multe zone ale țării, unele fiind eliberate în natură. În prezent, în Rezervația de Zimbri Hațeg a Ocolului Silvic Retezat se află 9 zimbri, 4 femele și 5 masculi, toți într-o stare bună de sănătate, fapt ce denotă că zimbrii sunt bine îngrijiți aici”, au precizat cei de la Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor - Romsilva administrează trei nuclee de zimbri, cu peste o sută de exemplare.

* * *

Primarul din Câmpulung Muscel anunță că va demola cotețele din oraș de I.B.     HotNews.ro ,Marţi, 9 februarie 2021

Elena Lasconi

Elena Lasconi, primarul din Câmpulung Muscel, anunță că va demola cotețele din oraș. Edilul spune că în locul construcțiilor improvizate vor fi construite parcări și locuri de joacă, potrivit Mediafax.

Elena Lasconi a vizitat marți o zonă a orașului Câmpulung Muscel în care există mai multe adăposturi improvizate pentru animale.

Edilul șef a anunțat că toate construcțiile insalubre vor fi demolate și în locul lor vor fi construite un parc, locuri de joacă și parcări.

„Eu cred că așa trăiau strămoșii noștri în urmă cu mai bine de o sută de ani. Știu că obișnuința e a doua natură, dar, oameni buni, cât timp vom mai trăi printre gunoaie, noroaie, cotețe și cocini la bloc, culmea, în municipiu? Intenționez să demolez toate improvizațiile astea insalubre din Colonie și să facem spații verzi civilizate, locuri de joacă și parcări de bun simț. Sper să

67

înțelegeți că lucrurile nu mai pot continua așa dacă ne dorim progres. Știu că mulți veți fi nemulțumiți, dar o să vedeți că o să fie bine”, a anunțat Elena Lasconi, după vizita din zona utilizată de crescătorii de animale.

* * *

Vinul de azi: Ana Sauvignon Blanc 2019 - Medalie de Aur la Concours International de Lyon 2020 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Sauvignon Blanc este un soi cosmopolit, cultivat de secole în vestul Franței, pe Valea Loirei, respectiv Bordeaux. Sec, demisec sau dulce, Sauvignon Blanc este un vin plin de viață, plăcut, acid și aromat.

În România este răspândit în 41 de centre viticole, printre care și Crama Jidvei, din Alba. Jidvei deține 460 hectare de vie – cea mai mare plantație de vie din soiul Sauvignon Blanc din Europa. Ana Sauvignon Blanc 2019 face parte din gama “Owner’s Choice”, ce reunește unele dintre cele mai apreciate și impunătoare vinuri produse de Jidvei. Este un vin delicat, elegant, echilibrat, cu arome de flori de soc.

* * *Frații Micula încearcă să obțină în SUA recuperarea a peste 96 milioane de dolari de la România Profit.ro scris astăzi, 07:09

Frații Ioan și Viorel Micula încearcă să obțină, în instanța din SUA, recuperarea a peste 96 de milioane de dolari, sumă considerată ca fiind rămasă neplătită de către statul român dintr-o decizie din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID). România a fost obligată atunci la plata de despăgubiri de circa 250 de milioane de dolari pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă

68

a investițiilor dintre România și Suedia, dar de la data respectivă totalul a urcat, prin acumularea de dobânzi, și a trecut de 356 de milioane de dolari.

Suma solicitată acum, de 96 de milioane de dolari, după ce România ar fi plătit 274 de milioane de dolari, sugerează că despăgubirile de 356 milioane de dolari, pentru care cei doi oameni de afaceri au primit o decizie favorabilă, au urcat la 370 de milioane de dolari. Frații Micula încearcă să obțină în SUA recuperarea a peste 96 milioane de dolari de la România Între septembrie 2019 și iulie 2020, România a plătit echivalentul a 274 milioane de dolari, în conformitate cu o decizie a autorităților române privind acest caz, potrivit unui document transmis Curții Federale a districtului Columbia din statul Washington, SUA, de către avocații celor doi oameni de afaceri.

Avocații celor doi susțin că statul român a plătit 274 milioane de dolari, în timp ce partea română afirmă că ar fi achitat 1,21 miliarde lei, echivalentul a 286,13 milioane de dolari. Cazul se judecă la Curtea Federală a districtului Columbia din statul Washington din SUA. Aceasta este instanța care a admis solicitarea fraților Micula, cetățeni suedezi, privind recunoașterea și punerea în executare a a deciziei ICSID. Istoria cazului Micula vs statul român În 2013, ICSID a obligat România să plătească firmelor fraților Micula, care dețin cetățenie suedeză, despăgubiri de 84,54 milioane euro plus dobânzi, pentru retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor prin facilități fiscale, cu patru ani înainte de expirarea sa, prevăzută pentru 2009. Calculate la zi, dobânzile duceau suma totală de plată la circa un sfert de miliard de dolari la debutul procesului din SUA, finalizat recent. România a anulat atunci schema de ajutoare ca parte a procesului de aderare la UE, în vederea respectării normelor europene privind ajutoarele de stat. Întrucât dobânzile au continuat să se acumuleze, suma de plată se ridică în prezent la 356 milioane de dolari.

În 2013, ICSID a obligat România să plătească firmelor fraților Micula, care dețin cetățenie suedeză, despăgubiri de 84,54 milioane euro plus dobânzi, retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor prin facilități fiscale, cu patru ani înainte de expirarea sa, prevăzută pentru 2009. Calculate la zi, dobânzile duceau suma totală de plată la circa un sfert de miliard de dolari la debutul procesului din SUA. România a anulat atunci schema de ajutoare ca parte a procesului de aderare la UE, în vederea respectării normelor europene privind ajutoarele de stat. Întrucât dobânzile au continuat să se acumuleze, suma de plată se ridică în prezent la peste 331 milioane dolari. În procesul din SUA cu frații Micula, statul român a încercat să se prevaleze de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 2018, dintr-un litigiu dintre Slovacia și compania de asigurări de sănătate Achmea, înregistrată în Olanda. Astfel, în martie 2018, Curtea a decis că

69

prevederile tratatului bilateral de protejare a investițiilor dintre Slovacia și Olanda încalcă normele UE, pentru că permit unui tribunal arbitral internațional să interpreteze legislația UE în litigii dintre investitori și state membre fără ca deciziile acestor tribunale internaționale să poată fi contestate în instanțe de judecată din UE, ceea ce subminează calitatea CJUE de instanță supremă în ceea ce privește legislația Uniunii.

Avocații fraților Micula au argumentat însă că decizia Achmea a CJUE nu se poate aplica în disputa acestora cu autoritățile de la București pentru că, în momentul în care a debutat arbitrajul lor cu statul român la ICSID, în 2005, România nu era încă membră a UE. Spre finalul anului 2019, Curtea Federală a districtului Columbia din statul Washington din SUA a admis solicitarea fraților Micula privind recunoașterea și punerea în executare a a deciziei din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), prin care România a fost obligată la plata de despăgubiri. La finalul anului 2019, Guvernul a decis să plătească suma de 912,5 milioane de lei. Rezolvarea situției a devenit urgentă, a spus Guvernul, după ce frații Micula și trei dintre companiile controlate de ei au pus sechestru pe participația de 58,71% din acțiuni a statului român la Conpet Ploiești, operatorul concesionar al sistemului național de conducte de transport al țițeiului și produselor petroliere, precum și pe pe o parte din deținerea statului la Nuclearelectrica, reprezentând 22,2% din capitalul operatorului centralei Cernavodă. Plăți au avut loc și pe parcursul anului 2020.

* * *

Noul pachet fungicid Revystar® Flex, eficient chiar și în cazul alternațelor mari de temperatură! agrointeligenta.ro - 9 februarie 2021

Condițiile meteo actuale, cu alternanțe mari de temperatură între zi și noapte, le pun probleme fermierilor aproape în fiecare an. Pentru a scăpa de grija că le va fi afectată cultura de grâu, BASF Agricultural Solutions România a lansat un nou pachet fungicid cu eficacitate excelentă indiferent de vreme: Revystar® Flex. Revystar® Flex conține fungicidul Revysol®, cel mai nou triazol creat

70

de BASF, și fungicidul Flexity®. Iată principalele beneficii care îl recomandă pentru protecția culturilor de grâu:

Are eficacitate excelentă indiferent de condițiile climatice, începând de la 5ºC;

Combate întregul spectru de boli întâlnite în perioada primului tratament, inclusiv făinarea;

Are acțiune rapidă și oferă protecție de lungă durată.

Pachetul Revystar® Flex e compus din 15 litri de Revystar® și 5 litri de Flexity®, suficient pentru tratarea a 20 ha.

PONT: în această perioadă, cei care cumpără împreună 1 pachet de Revystar® Flex și 20 de litri de Medax® Top beneficiază de o reducere de 5% față de prețul individual al produselor.

Află din articolul dedicat cum funcționează sinegic cele două substanțe și care e modul de aplicare.

* * *

Irigarea cu rată variabilă și hărțile de prescripție februarie 9, 2021 AgrimaSat

Hărțile de prescripție pentru irigarea cu rată variabilă

Irigarea cu rată variabilă (VRI) implică aplicarea unor cantități diferite de apă în diferite zone ale câmpului. Această tehnologie inovatoare are multe avantaje. Permite fermierilor să:

Maximizeze randamentele Economiseasca apă Evitate sau minimilizeze levigarea nutrienților

71

Evite sau minimizeze baltirea Economiseasca energie

AGRIMASAT este partenerul vostru pentru a implementa supravegherea prin satelit a terenurilor agricole.Serviciile noastre sunt adaptate tuturor fermierilor, fiecare beneficiind de o experienta personalizata si consultanta profesionala permanenta.Pentru detalii programează o discuție cu unul dintre consultanții AGRIMASAT

Terenurile agricole nu sunt niciodată uniforme. Variabilitatea poate fi legată de sol sau de cultura în sine. Solul este heterogen și va exista întotdeauna o variabilitate a proprietăților solului pe tot câmpul. Variabilitatea spațială în topografie și textura solului afectează foarte mult disponibilitatea apei pentru cultură.

Textura solului poate varia orizontal, precum și de-a lungul profilului solului. Solurile cu diferite texturi rețin cantități diferite de apă și, prin urmare, vor necesita rate de irigare și programare diferite. Solurile nisipoase necesită mai multă atenție, deoarece pot stoca doar o cantitate mică de apă. Prin urmare, acestea trebuie irigate mai frecvent și cu cantități mai mici de apă în fiecare irigație. Adâncimea de irigare prea mare într-un sol nisipos poate duce la risipa de apă și la levigarea azotului sub zona rădăcinii culturii.

Pe de altă parte, solurile cu textură grea pot stoca mai multă apă și, prin urmare, trebuie irigate la intervale mai mari și cu cantități mai mari de apă.

Pentru ca fermierii să fie eficienți, AGRIMASAT  ofera si servicii de analize de solPentru detalii programează o discuție cu unul dintre consultanții AGRIMASAT

Topografia terenului va afecta cât de eficient este distribuită apa în câmp în diferite moduri:

Pantele și diferențele de cota pot duce la variații de presiune în sistemul de irigații și, prin urmare, la uniformitatea aplicării apei.

Debitul de apă în câmp este determinat de microtopografia sa.

Densitatea plantării – În multe câmpuri, în special în cele mari, fermierul poate decide să planteze cultura în diferite densități de plantare și / sau să planteze diferite soiuri pe tot câmpul. Acest lucru are ca rezultat cerințe de irigare diferite pentru fiecare zonă a câmpului.

72

Data plantării – În multe cazuri, câmpul este plantat treptat, rezultând zone cu diferite stadii de dezvoltare ale culturii.

În irigarea cu rată variabilă, câmpul este împărțit în mai multe zone de irigare, pe baza factorilor menționați mai sus, în care fiecare zonă este considerată omogenă și este gestionată individual. În sistemele permanente de irigare prin aspersoare și prin picurare, fiecare zonă de irigare este controlată de o supapă individuală. De obicei, o supapă este acționată odată.

Marea majoritate a sistemelor de irigare pivotante de astăzi sunt utilizate pentru a uda câmpul în mod uniform. Cu toate acestea, sistemele de irigare cu rată variabilă de precizie oferă noi oportunități și devin din ce în ce mai frecvente.

Sistemele de pivotare centrală oferă o flexibilitate ridicată a controlului. Companiile oferă două tipuri de control al ratei variabile: „Sector VRI” sau „Time VRI”. În această metodă, o rețetă pentru felii de tip plăcintă este alimentată pivotului.

În sectorul VRI, câmpul este împărțit în felii de tip plăcintă, iar viteza pivotului variază pentru fiecare sector pentru a aplica adâncimea de irigare dorită. Viteza mică crește adâncimea de irigare, în timp ce viteza mai mare reduce rata de aplicare. Prescripția de irigație este de obicei dată ca o hartă colorată sau un tabel care prezintă adâncimea de irigație sau viteza relativă de pivotare pentru fiecare sector. Sectoarele sunt descrise ca o gamă de unghiuri.

Zona VRI permite o precizie și mai mare: se pot crea zone mai mici prin controlul impulsului supapei de aspersor, unde zona de acoperire este împărțită în continuare în inele. În acest fel, mii de zone de management

73

individuale pot fi definite. Rețetele sunt de obicei generate folosind un software de prescripție și sunt încărcate în sistemul de control pivot.

Cum este construită prescripția?

Este minunat să aveți un pivot care să poată aplica rate de apă precise pentru fiecare punct al câmpului, dar cum poate ști fermierul rata optimă de apă pentru fiecare zonă?

Hărțile solului pot fi create folosind cartarea satelitara. Hărțile solului oferă informații despre variabilitatea pe teren și pot fi încărcate într-un software care poate procesa datele și furniza rate de aplicare de bază pentru fiecare zonă de irigare. Rata de irigații pentru fiecare zonă poate fi apoi ajustată în funcție de starea reală pe teren, cum ar fi condițiile meteorologice, densitățile de plantare etc.

* * *

Despre problema speciilor invazive si a agentilor de daunare de carantina (III) Publicat de Redactia Sanatatea Plantelor pe feb. 09, 2021

Pe baza datelor din prima si a doua parte a acestui material vom incerca sa sa aducem atentiei publice (prin comparatie cu cele doua specii prezentate anterior), factorii decizionali, ce s-a facut, reglementarile existente, ce se poata face si, mai ales, cine va trebui sa raspunda sau/si sa verifice modul in care o specie invaziva, inainte de a fi introdusa in ecosistemele tarii noastre, pot fi considerate de carantina si dorim sa capacitam opinia publica, cultivatorii si comerciantii de produse agricole de a crea un sistem interconectat, functional, care sa semnaleze aparitia unei probleme, sa disipeze existenta acestei probleme (specialistilor si institutiilor responsabile), problema sa poata fi identificata, sa se ia masurile de stopare a extinderii problemei si, mai ales, sa se realizeze un sistem informational prin care sa se monitorizeze la timp plantele vegetale si produsele vegetale care se exporta, se importa sau tranziteaza Romania, dar si evolutia problemei in teritoriu, urmarindu-se mai ales efectele economice ale problemei. Acest deziderat are baza legala inca din LEGEA nr. 37/2006, privind reorganizarea activitatii de protectie a plantelor si carantina fitosanitara.

Ca si pentru Tuta absoluta, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale – Agentia Nationala Fitosanitara ar trebui sa includa un Plan de monitorizare pentru organismul daunator Lasioptera spp. (tantarul galicol sau musculita tomatelor tantarul galicol), similar cu cel implementat pentru molia miniera a tomatelor – Tuta absoluta (Cod: P.O.GNORAB2/2011), organism

74

reglementat pe lista A1-OEPP. Acest organism daunator nu este prevazut in anexa I sau II din Hotararea Guvernului nr.563/2007, insa figureaza pe lista A1 a Organizatiei Europene si Mediteraneene de Protectia Plantelor (“Lista organismelor daunatoare recomandate ca organisme daunatoare de carantina”) si a fost raportat ca fiind depistat de o serie de state membre (monitorizare/import/circulatie intracomunitara). Prevenirea introducerii si raspandirii organismului daunator si stabilirea ariei de raspandire a speciei, urmare a primei depistari in Romania in anul 2009: Lasioptera a fost depistat in Romania in 2012 si pana in prezent nu au fost luate masuri similare.

Monitorizarea este cheia acestui proces. Aceasta se face in primul rand in locurile si pentru plantele atacate pe parcursul intregului an. Inspectia se face, in pincipal, de Unitatile fitosanitare din teritoriu, in momentul intrarii in Romania sau/si inainte de punerea pe piata a plantelor gazda.

Diagnosticarea/confirmarea speciei daunatoare este facuta de Laboratorul National Fitosanitar – Agentia Nationala Fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ce transmite Unitatii Fitosanitare/Inspectoratului de Carantina Fitosanitara Vamala una din masurile legale prevazute, iar acestea le transmit, la randul lor, producatorului/comerciantului (masurile trebuie aplicate de acestia in vederea eradicarii focarului depistat in baza unei anchete proprii a modului in care a fost introdus).

In primul rand prezenta atacului oricarui agent de daunare ar trebui semnalata de cultivatorul de tomate care intra primul in contact cu fenomenul, dar trebuie sa se adreseze unui specialist recunoscut sau unei institutii. De obicei, reprezentantii in teritoriu ai Agentiei Nationale Fitosanitare, care ridica probe si certifica existenta daunatorului, dispun si masurile ce trebuie aplicate de producator sau comerciant, cautand sa stabileasca calea de introducere a daunatorului.

In loc de concluzii:

Din pacate, teama producatorului sau/si comerciantului pentru eventualele masuri ce ar putea determina pierderi economice agentului in cazul diagnosticarii/confirmarii unui agent de daunare, de cele mai multe ori, impiedica o cunostere exacta a situatiei agentilor de daunare;

Din cauza insuficientei personalului, a fondurilor, logisticii si reglementarilor clare specifice, este greu de crezut ca patrunderea unor noi si noi organisme daunatotoare (cu impact economic major) ar putea fi prevenita;

75

O speranta poate fi implicarea si instruirea cultivatorilor si comerciantilor asupra problemei, poate prin realizarea (in sfarsit) unor asociatii cu adevarat reprezentative care sa tina cont si sa aiba specialisti in domeniu;

Ar fi de dorit sa existe o baza de date (gratuita si accesibila tuturor celor interesati, dar care sa contina date verificate de autoritatile competente) la nivel national de situatie (cel putin anuale) a unui anumit agent de daunare, care sa aiba date despre denumirea stiintifica, denumire populara, scurta desciere a acestuia, a criteriilor de identificare a agentului, dar si a simptomelor atacului plantelor si organele atacate, a modului de introducere si raspandire si poate masurile legale ce se impun.

Prof. Univ. Dr. Ioan Rosca, Director general ICDPP Bucuresti Maria Iamandei

* * *

Informare despre modificari aparute in omologarea produselor Syngenta – RidomilGold MZ 68 WG®/Fubol Gold   si   PergadoMZ®/GETT , Redactia Sanatatea Plantelor pe feb. 09, 2021

Compania Syngenta doreste sa informeze toti utilizatorii de produse de protectia plantelor cu privire la modificarile aparute in domeniul de utilizare a produselor RidomilGold MZ 68 WG®/Fubol Gold si PergadoMZ®/GETT.

In baza prevederilor Regulamentului (UE) 2020/2087, de nereinnoire a aprobarii substantei active mancozeb in UE, din data de 18 ianuarie, au fost retrase Certificatele de omologare a produselor care au in compozitie aceasta substanta activa si se acorda o perioada de gratie, dupa cum urmeaza:

pana la 04 octombrie 2021 pentru comercializarea si distribuirea stocurilor;

pana la 04 ianuarie 2022 pentru depozitarea, utilizarea si eliminarea stocurilor.

Mentionam ca acest anunt nu este un act de informare legislativa si nici o opinie legala cu privire la informatiile pe care le contine. Acest document nu inlocuieste si nici nu suplineste obligatia tertilor de a se informa si de a se conforma cu dispozitiile legale aplicabile activitatillor pe care le desfasoara.

* * *

76

Informare despre modificari aparute in omologarea produselor Syngenta – Axial One , Redactia Sanatatea Plantelor pe feb. 09, 2021

Compania Syngenta doreste sa informeze toti utilizatorii de produse de protectia plantelor cu privire la modificarile aparute in domeniul de utilizare a produsului AXIAL ONE®.

Pentru produsul AXIAL ONE® a fost emis un nou Certificat de omologare in care apar urmatoarele modificari in domeniul de utilizare:

a fost extins domeniului de utilizare la orz, secara si triticale; a fost redusa doza de utilizarea a produsului la 0,75 l/ha la toate

culturile la care acesta este omologat in Romania.

Mentionam ca acest anunt nu este un act de informare legislativa si nici o opinie legala cu privire la informatiile pe care le contine. Acest document nu inlocuieste si nici nu suplineste obligatia tertilor de a se informa si de a se conforma cu dispozitiile legale aplicabile activitatillor pe care le desfasoara.

* * *

77

Planificarea fertilizarii culturilor cu ajutorul aplicatiilor web! 09 Februarie 2021

Asigurarea necesarului de elemente nutritive, in special cu ajutorul ingrasamintelor complexe (NPK), nu se limiteaza la un singur an de productie. Planificarea culturilor in cadrul unei rotatii, caracteristicile solului pentru fiecare parcela din cadrul unei ferme si necesarul de elemente nutritive diferit pentru fiecare cultura in parte reprezinta provocari in planificarea fertilizarii. De aceea mai ales in cazul P si K, planificarea fertilizarii pentru asigurarea necesarului plantelor si mentinerea sau imbunatatirea continutului in aceste elemente nutritive al solului, trebuie gandita ca o strategie pe mai multi ani, deoarece solul are capacitatea de a stoca si de a pune la dispozitia plantelor aceste elemente in timp.

Un aport echilibrat de elemente nutritive este foarte important pentru rotatia culturilor in ansamblu. Calcularea necesarului de elemente nutritive si conceperea unui plan de fertilizare anual sau multianual este o sarcina foarte complexa, necesita destul de mult timp si trebuie facuta cu mare atentie. aplicatiile si programele web de planificare a fertilizarii cuprind o baza mare de date ceea ce permite calculul necesarului de elemente nutritive pentru multe culturi.

Ce programe digitale pot calcula necesarul de elemente nutritive pentru o cultura? Dar pentru o rotatie a culturilor?  

Un singur program pentru aprox. 100 de culturi!

Echipa de experti agronomi din cadrul Borealis L.a.T a dezvoltat si lansat programul de planificare a fertilizarii NutriGuide®. aceasta este un program digital disponibil pe internet in mod gratuit , cu ajutorul caruia orice utilizator poate calcula necesarul de elemente nutritive a culturilor din cadrul fermei. De la fertilizarea cu complexe NPK pana la fertilizarea simpla cu N, NutriGuide® calculeaza necesarul de elemente nutritive pe baza consumului

78

specific al plantelor, recomanda momentul optim de aplicare, alege cel mai potrivit produs Borealis L.a.T si ofera o lista a produselor recomandate pentru ca utilizatorul sa poata comanda usor si rapid necesarul de ingrasaminte.

Algoritmul programului NutriGuide®, ia in considerare si necesarul culturilor din cadrul rotatiei, si prin utilizarea acestuia fermierii obtin un plan de fertilizare bazat pe echilibrarea cantitatilor de elementelor nutritive aplicate si cele consumate de catre plante pe toata durata rotatiei culturilor. In plus, planurile sunt salvate, pot fi modificate, copiate si utilizate ulterior. 

Utilizarea responsabila si eficienta a ingrasamintelor in scopul obtinerii unor productii sustenabile este prioritar in Uniunea Europeana. 

Cum ne ajuta o aplicatie web in acest sens?

 Mai multe aspecte – planificare de precizie

Utilizarea excesiva a ingrasamintelor si epuizarea solului poate fi evitata completand necesarul de elemente nutritive a culturilor noastre cu o precizie cat mai mare. Utilizarea programului NutriGuide® pe langa faptul ca are un impact pozitiv asupra bilantului financiar al fermei, este, de asemenea, un pas spre viitor in ceea ce priveste sustenabilitatea si protectia mediului. Protejarea solurilor noastre si mentinerea fertilitatii acestora este una dintre cele mai importante sarcini pentru generatiile viitoare. Pentru noi cei de la Borealis L.a.T, sustenabilitatea si mentinerea fertilitatii solului este foarte importanta, motiv pentru care NutriGuide® a fost creat pentru indeplinirea acestor cerinte. Planificarea aplicarii ingrasamintelor la momentul optim pentru fiecare cultura si in doza potrivita este inca o functie pe care aplicatia o ofera utilizatorilor pentru a le usura munca din ferma.

Planificati strategia de fertilizare pentru 2021 cu ajutorul aplicatiei gratuite, NutriGuide®!

* * *

79

Mai multa distractie la tuns iarba in propria curte, Agroinfo , 09 februarie 2021

Un gazon bine intretinut este intotdeauna o priveliste binevenita, si niciodata mai mult decat acum.- Mannheim, 21 ianuarie 2021

John Deere introduce noi caracteristici pentru gama sa X100 din seria de tractoare de gazon 2021, impreuna cu actualizari pentru seriile  X300 si X500.

Toate cele 6 modele din X100 incorporeaza noul design al capotei. Transmisia hidrostatica si pedalele alaturate, permit operatoruluisa schimbe directia fara a fi nevoie ridicarea piciorului, facand miscarea foarte confortabila pentru acesta. Sacul colector de iarba al acesteia a fost reproiectat pentru golire si curatare mai usoara. Pentru tractoarele X117R, X147R si X167R sacul collector este in standard, iar pentru modelel X107, X127si X167 cu descarcare laterala, colectorul este optional. Tabloul de bord a fost restilizat asemantor cu cele din auto, iar acum acum ofera o viziblitate mai buna a indicatorului de combustibil pe modelele X127 si X167. Un nou scaun pe modelele selectate, va oferi un confort sporit operatorului, in special in zilele calduroase.

Toate tractoarele de gazon din seriile X300 si X500 pentru 2021 beneficiaza de motoare mai puternice care le permit sa se deplaseze cu usurinta pe portiuni de teren cu pante mai abrupte si accelereaza cosirea suprafetelor mai mari, precum si perfomante imbunatatite de inlaturarea zapezii in sezonul rece.

80

Molele X354, X370 si X380 vin cu design nou, imbunatatit, in ceea ce priveste scaunul operatorului, fiind mai inalt acesta, ofera un nivel mai ridicat de confort si sprijin.

Pentru informații suplimentare, va rugam sa contactați cea mai apropiata reprezentanta IPSO.

* * *

Fundătura Ponorului. Foto: Claudiu Nelega.

* * *

81