Stiri 13 ianuarie 2021, prima parte Cursul de schimb 13.01.2021

1 EUR

4.8738

1 USD

4.0025

APIA si SUBVENTIIDESPĂGUBIRI SECETĂ PORUMB şi FLOAREA SOARELUI. OROS: NUMĂRUL CERERILOR ESTE MAI MULT DECÂT DUBLU, SPER SĂ FIE CORECTE! Agroinfo 12 ianuarie 2021 -

BANI SECETĂ. Ministerul Agriculturii caută „resurse bugetare” pentru a plăti despăgubiri fermierilor ale căror culturi agricole de primăvară au fost afectate de secetă în 2020, spune ministrul Adrian Oros. Când şi cum vor fi plătiţi aceşti bani.

Am promis anul trecut, şi aşa este şi corect, şi echitabil, să încercăm anul acesta, pentru că anul trecut nu mai aveam resurse, să despăgubim şi pe cei care au înregistrat pierderi cauzate de secetă asupra culturilor din primăvară. Acum căutăm soluţii şi căutăm, în primul rând, bani, resurse bugetare, dar şi soluţii să facem acest lucru. Va fi tot o ordonanţă de urgenţă pe care o să o notificăm la Comisie (Comisia Europeană-n.red.), a spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la emisiunea Agricultura la raport, de la Agro Tv.

Întrebat despre data la care fermierii ar putea primi aceşti bani, Adrian Oros a răspuns că în primul rând, va trebui să aşteptăm să treacă bugetul, să vedem exact din ceea ce am propus, noi am prins suma necesară în buget. Atunci când va trece legea bugetului, vom vedea exact care sunt sumele şi în funcţie de .acest lucru o să facem şi priorităţile.

Ministrul Agriculturii a mai spus că ajutorul de stat pentru producătorii agricoli ale căror culturi înfiinţate în primăvara anului 2020 au fost afectate de secetă va fi acordat după acelaşi mecanism de plată, aceeaşi procedură ca şi despăgubirile pentru culturile de toamnă afectate de secetă anul trecut. Potrivit lui Oros, suma estimată este de peste 800 de milioane de lei, aproximativ aceeaşi sumă ca şi pentru plata despăgubirilor la culturile de toamnă afectate de secetă în 2020. Sunt tot 1,2 milioane de hectare afectate. Numărul de fermieri este mai mare, nu ştiu exact care este cauza, dar suprafaţa este aceeaşi, numărul fiind semnificativ mai mare. Dacă în primul caz (despăgubiri pentru culturi de toamnă afectate de secetă-n.red.) discutăm de 36-37 de mii de fermieri, aici (despăgubiri pentru culturi de primăvară-n.red.), din datele care au fost colectate, şi le avem la dispoziţie, de către echipele care erau în teren să constate, numărul acestora este mai mult decât dublu.

Sigur, speranţa mea este că, în primul rând, acele date să fie corecte şi să fie cât mai riguroase şi apoi, treaba noastră este să facem rost de acei bani şi urmăm procedurile să oferim aceste despăgubiri, a mai spus Oros.

Premierul Florin Cîţu a declarat, la finalul şedinţei de Guvern din 6 ianuarie, că a cerut tuturor miniştrilor o analiză a actelor normative cu impact bugetar şi că bugetul de stat pentru anul 2021 ar putea fi dezbătut şi aprobat de noul Parlament pe 4 februarie.

Detalii AICI: PLĂŢILE pentru FERMIERI care DEPIND de BUGETUL NAŢIONAL în 2021!

Potrivit datelor APIA, 27.826 de fermieri au primit despăgubiri de secetă pentru culturile agricole de toamnă (34.647 de fermieri şi aproximativ 1,168 mil. ha cu culturi înfiinţate în toamna anului 2019 sunt cifrele din OUG 148/27 august 2020 pentru acordarea ajutorului de stat).

Detalii AICI: COMUNICAT APIA: A DOUA TRANŞĂ A DESPĂGUBIRILOR PE HECTAR PENTRU CULTURILE AGRICOLE ÎNFIINŢATE ÎN TOAMNA ANULUI 2019!

La culturile de primăvară, suprafaţa afectată de secetă este 1,2 milioane ha (710.000 ha cu porumb şi cca. 420.000 ha cu floarea soarelui) şi sunt aproximativ 91.000 de beneficiari, potrivit datelor MADR.

Ministrul Agriculturii a adăugat că MADR va susţine, în perioada următoare, investiţiile pentru infrastructura de irigaţii, atât prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cât şi prin viitorul Plan Naţional Strategic (PNS): Şi în Planul Naţional Strategic, dar şi în perioada de tranziţie 2021-2022, măsura 4.3 va continua, în prima fază, pentru infrastructura secundară, iar apoi, când demărăm Programul naţional de rezilienţă, unde prindem tot ceea ce nu s-a făcut până acum, ce nu a fost reabilitat, atât din infrastructura principală, cât şi cea secundară, banii aceia din PNS să-i dirijăm pentru echipamente de udat. Componenta pentru irigaţii va rămâne distinctă inclusiv în perioada de tranziţie, a explicat Adrian Oros.

SUBVENŢIA DE MII DE EURO PE HECTAR CARE CONTINUĂ ŞI ÎN 2021 Agroinfo 12 ianuarie 2021

AJUTOR DE MINIMIS. Sprijinul financiar acordat de Guvern în ultimii doi ani a redus cu 30% importurile de usturoi, arată date oficiale ale MADR.

În anii 2019 și 2020, producătorii agricoli au beneficiat de ajutor de minimis pentru producția de usturoi. Ajutorul de minimis acordat a avut un impact pozitiv, în sensul că suprafața cultivată cu usturoi în cadrul programului a crescut în anul 2020, ajungând la 1.153 ha, față de anul 2019, când au fost cultivate numai 379,04 ha.

De asemenea, în anul 2019 au fost înregistrați 374 de beneficiari ai programului, în timp ce pentru anul 2020, au fost înscriși în program 1.098 solicitanți.

Se constată că sprijinul financiar a avut un impact pozitiv și în ceea ce privește importul de usturoi, care a scăzut în anul 2019 cu circa 30% față de anul 2018, se arată în analiza SWOT pe baza căreia MADR va elabora Planul Naţional Strategic pentru perioada 2021-2027.

În 2020, Guvernul a alocat 7,5 milioane lei pentru susţinerea Programului „Usturoiul”, prin care cultivatorii de usturoi din România pot primi bani, cu condiţia să cultive usturoi pe minimum 3.000 de metri pătraţi şi să obţină o producţie de cel puţin trei kilograme de usturoi/10 metri pătraţi. Iniţial, sprijinul era de până la 3.000 de euro/hectar, însă pentru anul 2020, valoarea ajutorului de minimis pe hectar s-a înjumătățit, de la 3.000 de euro la 1.500 de euro/ha.

Ajutorul de minimis pentru cultivatorii de usturoi va fi acordat şi în 2021, a anunţat ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Detalii AICI: ADRIAN OROS: PROGRAMUL TOMATA NU VA CONTINUA! CE AJUTOARE PRIMESC FERMIERII ÎN 2021! Potrivit datelor MADR, suprafața cultivată cu usturoi în perioada 2014-2015 s-a menținut relativ constantă (10.700 ha - 10.800 ha), înregistrând o ușoară scădere în anii 2016 și 2017, când au fost cultivate cu usturoi 10.200 ha, respectiv 10.000 ha.

În anul 2018, suprafața totală cultivată cu usturoi a crescut puţin față de anul 2017, până la 10.200 ha.

Producția totală de usturoi a crescut ușor în perioada 2014-2015 (62.800 tone- 64.100 tone), dar a scăzut în 2016 și 2017, când s-au înregistrat 54.400 tone, respectiv 55.700 tone. În 2018, producția totală de usturoi a crescut, față de anul 2017, și a fost de cca. 58.000 tone.

Producția medie la usturoi în perioada 2014-2018 a fost de 5,68 tone/ha. Randamentul la ha, fără a se lua în calcul grădinile familiale, este de circa 62% față de randamentul din UE 28.

Cultura usturoiului se pretează foarte bine pentru producătorii agricoli care dețin suprafețe mici, pentru fermele de familie și pentru membrii formelor asociative, respectiv cooperative agricole, grupuri și organizații de producători. Deficitul de producție la cultura de usturoi cultivat în câmp se datorează costurilor mari de producție, deficitului de sămânță din soiuri competitive, lipsa gamei de mașini și a utilajelor necesare aplicării tehnologiei, se arată în analiza realizată de MADR.

Stadiul plăților APIA în Campania 2020 Miercuri, 13 Ianuarie 2021, Lumea Satului Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) continuă autorizarea plății regulare pentru Campania 2020, până la acest moment fiind autorizați la plată un număr de 760.465 fermieri, reprezentând un procent de 92,64% din numărul total al fermierilor eligibili care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 2,09 miliarde euro, din care:

    - 1,66 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

    - 365,85 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

    - 72,72 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plățile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plățile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

Totodată, vă informăm că până la data de 13 ianuarie 2021 suma totală autorizată la plată pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic se ridică la 153,02 milioane euro, din care:

· 79,03 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Vaci de lapte;

· 1,29 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Bivolițe de lapte;

· 9,75 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Taurine de carne;

· 62,92 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Ovine/Caprine;

· 0,02 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Viermi de mătase.

Plățile se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020. Sursa: apia.org.ro

Subvenții APIA 2021 – stadiul plăților: 92,64% din fermierii eligibili, autorizați la plată până astăzi! agrointeligenta.ro - 13 ianuarie 2021

Stadiul plăților pentru subvențiile cerute de fermieri în Campania 2020. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) continuă autorizarea plății regulare pentru Campania 2020, și, conform agenției, până la data de 13 ianuarie au fost autorizați la plată un număr de 760.465 fermieri, reprezentând un procent de 92,64% din numărul total al fermierilor eligibili care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020.

Conform unui comunicat de presă, suma totală autorizată la plată este de 2,09 miliarde euro, din care:

– 1,66 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

– 365,85 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

– 72,72 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

Totodată, APIA informează că până la data de 13 ianuarie 2021 suma totală autorizată la plată pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic se ridică la 153,02 milioane euro, din care:

– 79,03 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Vaci de lapte;

– 1,29 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Bivolițe de lapte;

– 9,75 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Taurine de carne;

– 62,92 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Ovine/Caprine;

– 0,02 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Viermi de mătase.

Plățile se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.

”Misiunea noastră permanentă vizează efectuarea plăților către fermieri, în termenele prevăzute de legislația în vigoare, în mod echitabil și transparent”, se mai arată în comunicatul APIA.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Data actualizată pentru Ajutorul Național Tranzitoriu va intra în vigoare abia din 2023 ianuarie 13, 2021 agrimanet Adrian Oros: data de referință să fie actualizată în fiecare an, pentru ca banii să fie acordați pentru numărul real de animale.

“Este o problemă jenantă, dar așa este regulamentul european. Acel an de referință după care se dădea Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT). Consiliul AgriFish nu a dorit să schimbăm anul de referință, așa cum am cerut eu și colega mea din Bulgaria. Eu m-am abținut atunci și nu am votat pachetul respectiv. În schimb, a doua zi, în Parlamentul European, colegii mei și colegii din Bulgaria au reușit să-i lămurească pe cei din Comisia de Agricultură să schimbe data de referință, dar s-a acceptat doar 2018. Eu aș fi vrut să fie ca la ovine, în fiecare an – 1 ianuarie sau o altă dată în anul respectiv”, a precizat Adrian Oros în cadrul emisiunii “Agricultura la Raport” de la AGRO TV. Data actualizată va intra în vigoare abia din 2023

“Mulți dintre cei care sunt crescători de bovine știu că ANT-ul se dădea și în 2019 pe animalele din 2013, deși mulți aveau animale mai multe, mai puține sau deloc. Este frustrant pentru cei care au bovine mult mai multe să primească doar pentru animalele din 2013, iar vecinul lor care acum nu mai are niciun animal să primească în continuare pe cele din 2013. Sunt bani de la bugetul național.

Data de referință s-a schimbat la 2018, dar asta începe doar de când începe Programul Național Strategic, deci din 2023. De aceea eu, împreună cu colegii mei, o să mă gândesc cum o să dau anul acesta ANT-ul, pentru că regulamentul mă obligă. O să mă gândesc cum o să dau acest ANT astfel încât banii să ajungă cât mai mult la animalele reale. Am câteva variante. O să discut și cu asociațiile varianta legală, dar în primul rând morală, pentru că ceea ce se întâmplă acum este legal, dar este total imoral”, a mai subliniat Adrian Oros pentru AGRO TV.

Ajutoarele de minimis continuă și în 2021. MADR promite și alte măsuri de sprijinire a agriculturii Mihaela Prevenda Miercuri, 13 Ianuarie 2021 Semne bune anul are, susține președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt, Ion Păunel, care a participat ieri, 12 ianuarie 2021, la o întâlnire cu ministrul Agriculturii Adrian Oros, la sediul MADR.

Ajutoarele de minimis vor continua și în acest an, a anunțat Ion Păunel după discuțiile cu oficialii Ministerului Agriculturii, bugetul total pentru aceste ajutoare fiind în 2021 de circa 88 milioane euro.

„Toate legumele cultivate în spații protejate vor beneficia de sprijin financiar. Cuantumul Sprijinului Cuplat Vegetal pentru legumele cultivate în spații protejate va fi de aproximativ 5.000 euro/ha, iar plățile vor începe din luna aprilie 2021”, a precizat Ion Păunel, președintele SPA Olt. De altfel, ministrul Agriculturii anunțase că din acest an nu va mai exista Programul „Tomata”.

De asemenea, cultura de usturoi va beneficia de sprijin financiar.

Alte măsuri promise de Adrian Oros producătorilor agricoli se referă la ajutoare de minimis pentru apicultură și pentru creșterea porcilor din rasele Mangalița și Bazna.

„Se vor redeschide liniile de finanțare prin AFIR pentru submăsurile 6.1; 6.2; 6.3; 6.4; 4.1; 4.1A; 16.4; 17.1 etc. Submăsura 4.1 va avea linii distincte de finanțare pentru legumicultură (modernizare, construcție, reconstrucție spații protejate. Investiții în procesare și marketing, depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea și transportul legumelor. Investiții în irigații, achiziția de echipamente și utilaje noi pentru tinerii fermieri). Sunt disponibili aproximativ 3,2 miliarde de euro prin Mecanismele de Tranziție, Convergență și ERI (Instrument de Reconstrucție Europeană) pentru finanțarea agriculturii românești în anii 2021 și 2022. Pentru submăsura 6.1 - Instalarea tinerilor fermieri - există șanse reale de acoradare a unui sprijin de minimum 70.000 de euro până la 100.000 euro

APIA continuă autorizarea plății regulare pentru Campania 2020 13 ianuarie 2021 Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) continuă autorizarea plății regulare pentru Campania 2020, până la acest moment fiind autorizați la plată un număr de 760.465 fermieri, reprezentând un procent de 92,64% din numărul total al fermierilor eligibili care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 2,09 miliarde euro, din care: 

    – 1,66 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

    – 365,85 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

    – 72,72 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

Totodată, vă informăm că până la data de 13 ianuarie 2021 suma totală autorizată la plată pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic se ridică la 153,02 milioane euro, din care:

·   79,03 milioane euro  – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Vaci de lapte;

·   1,29 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Bivolițe de lapte;

·   9,75 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Taurine de carne;

·   62,92 milioane euro  – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Ovine/Caprine;

·   0,02 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Viermi de mătase.

 Plățile se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.

Misiunea noastră permanentă vizează efectuarea plăților către fermieri, în termenele prevăzute de legislația în vigoare, în mod echitabil și transparent.

APIA, MEREU ALĂTURI DE FERMIERI!

SPRIJIN CUPLAT DE 5.000 EURO/HA. PLĂŢILE ÎNCEP ÎN APRILIE! Agroinfo 13 ianuarie 2021 -

BANI PENTRU PRODUCĂTORII AGRICOLI. Ce ajutoare de minimis şi măsuri de sprijin le promite Ministerul Agriculturii fermierilor români pentru anul 2021!

Ion Păunel, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, a anunţat, după o întâlnire de lucru şi discuţii cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, care sunt ajutoarele de minimis pentru producătorii agricoli români pe care MADR le pregăteşte pentru anul 2021 şi ce măsuri cu finanţare din fonduri europene ar putea fi deschise în acest an.

Programele de ajutor de minimis vor continua şi în 2021:

· Ajutor de minimis pentru legumele cultivate în spaţii protejate

· Ajutor de minimis pentru cultura de usturoi

· Ajutor de minimis pentru apicultură

· Ajutor de minimis pentru creşterea porcilor din rasele Bazna şi Mangaliţa

88 milioane EURO - Buget total pentru ajutoarele de minimis în 2021

· Se vor redeschide liniile de finanţare prin AFIR ( SM 6.1; 6.2; 6.3; 6.4, 4.1, 4.1A; 16.4; 17.1 etc.)

· NOU Submăsura 4.1 din PNDR 2020 va avea linii distincte de finanţare pentru legumicultură (modernizare, construcţie, reconstrucţie spaţii protejate. Investiţii în procesare şi marketing, depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea şi transportul legumelor, investiţii în irigaţii, achiziţia de echipamente şi utilaje noi pentru tinerii fermieri)

· NOU Aproximativ 3,2 miliarde de EURO prin Mecanismele de Tranziţie şi Convergenţă şi ERI (Instrument de Reconstrucţie Europeană) disponibili pentru finanţarea agriculturii româneşti în anii 2021 şi 2022

· Cuantumul sprijinului cuplat vegetal pentru legumele cultivate în spaţii protejate va fi de aproximativ 5000 EURO/Ha, iar plăţile vor începe din luna aprilie 2021

· Pentru SM 6.1 există şanse reale de acordare a unui sprijin de minim 70.000 de EURO până la 100.000 EURO/beneficiar pentru instalarea tinerilor fermieri.

Foto: Întâlnire ministrul Agriculturii Adrian Oros şi Ion Păunel, preşedinte SNPA Olt (sursa: Facebook)

Azi, marţi, 12.01.2021, au fost „trei ceasuri bune” pentru fermieri. Mulţumim domnului ministru Nechita Adrian Oros pentru oportunitate, amabilitate şi informaţiile oferite şi îi urăm mult succes şi putere de muncă în noul an şi noul mandat. „Uniţi Salvăm Țăranul Român”, a scris Ion Păunel, pe Facebook, după întâlnirea de la MADR.

AGROINFO v-a informat deja despre ajutoarele de minimis şi de stat, din bugetul naţional, pe care le pregăteşte Ministerul Agriculturii pentru fermierii români în 2021. Detalii AICI:

ADRIAN OROS: PROGRAMUL TOMATA NU VA CONTINUA! CE AJUTOARE PRIMESC FERMIERII ÎN 2021!

SUBVENŢIA DE MII DE EURO PE HECTAR CARE CONTINUĂ ŞI ÎN 2021

AFIR si FINANTARICondițiile pentru fonduri europene în 2021-2022. Informații ESENȚIALE pentru fermieri 13 ianuarie 2021Discuțiile legate de noua Politică Agricolă Comună și perioada de tranziție, până în 2023, au provocat multe confuzii în rândul fermierilor care vor să acceseze fonduri europene. Mulți așteaptă noile regulamente și ghiduri de la Bruxelles pentru a vedea ce condiții trebuie să îndeplinească, însă acestea vor mai întârzia o perioadă. Între timp, este esențial pentru cei care vor să acceseze fonduri europene, să știe că în perioada 2021-2022, ghidurile vor rămâne cele din PNDR 2014-2020, chiar dacă banii alocați vor fi din noul exercițiu financiar.

”Ar trebui să specificăm pentru toți potențialii solicitanți și pentru beneficiarii PNDR care vor să depună în continuare proiecte, că toate condițiile din PNDR 2014-2020 vor fi și în anul 2021 și în 2022. După ele vom lucra. Deci condițiile aferente programului 2014-2020 vor fi regăsite și pe proiectele din perioada de tranziție 2021-2022”, a precizat consultantul Marinela Strîmbulescu în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

”Se merge pe ghidurile vechi cu bani noi. Sunt foarte mulți care mă sună și îmi spun că unii consultanți mai puțin informați le spun că nu au apărut ghidurile. Stimați fermieri, ghidurile sunt cele vechi. Singurul lucru care se mai poate modifica la criteriile de selecție este numărul de puncte pe fiecare criteriu. Atât ne poate permite procedura aprobată de Bruxelles. Restul, prevederile din ghid sunt cele din ghidurile 2014-2020”, a completat Marian Vișu-Iliescu.

Motivul pentru care s-a luat această hotărâre este că noile ghiduri pentru următoarea perioadă de programare sunt în scriere și nu sunt gata, nu sunt aprobate de Bruxelles. Atunci s-a luat această decizie să se meargă pe vechile condiții și vechile ghiduri, chiar dacă fondurile sunt din alocarea următoare.

De asemenea, este bine de știut că cei care vor să mai obțină o finanțare de până la 90%, vor mai putea ajunge la acest procent doar în acești doi ani de tranziție.

”Încă o completare: foarte mare atenție pentru fermierii care vor să se mai gândească la o finanțare de 90%. Nu o vor mai putea obține decât în acești doi ani. Începând cu 2023 clar se va reduce cota de finanțare. Singurele care vor avea un avantaj mai mare vor fi cooperativele agricole care vor ajunge până la maximum 75%. Deci grăbiți-vă să accesați fonduri în acești doi ani!”, a mai atras atenția consultantul Marian Vișu-Iliescu.

ALTELEAdrian Chesnoiu, despre Adrian Oros: ”Ce mă îngrijorează este că nu se oprește din a minți public fermierii” Ramona Dascălu - 13 ianuarie Adrian Chesnoiu, mesaj pentru fermierii români! Președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu, îl demască pe ministrul Agriculturii Adrian Oros în fața fermierilor. Acesta arată într-o postare pe pagina sa de Facebook că primele de comercializare pentru producătorii agricoli, care ar fi trebuit acordate începând din acest an, nu au reprezentat altceva decât o promisiune electorală.”Pentru fermierii care nu trebuie să mai creadă în ”aburii” electorali de dreapta! Ministrul Oros a ieșit din campania electorală. Una din marile promisiuni, devenită certitudine prin aprobarea legii 236/06.11.2020 (inițiatori – 66 parlamentari PNL) care prevede acordarea unei prime de comercializare pentru producătorii agricoli în valoare de maxim 20.000 Euro/an/beneficiar, în perioada 2021-2023, rămâne doar la stadiul de vorbe. Guvernul PNL – USR a decis prin OUG 225/31.12.2020 – Amânarea intrării în vigoare a Legii 236/2020! Motivele amânării (citim în nota de fundamentare a OUG 225/2020 semnată de dl. Oros și dl. Câțu):1. Pentru că dl. ministru Oros nu solicită premierului alocarea banilor necesari în bugetul de stat pentru anul 2021 (fie pentru că nu îl interesează, fie pentru că nu are forța politică necesară să-și impună punctul de vedere în interiorul guvernului de dreapta sau pentru că atunci când a inițiat legea nu a calculat impactul bugetarul și nu știe câti bani să ceară).2. Pentru că sprijinul prevăzut în lege reprezintă schemă de ajutor de stat și nu a fost notificată Comisia Europeană.3. Pentru că nu au fost întocmite de către Ministerul Agriculturii normele metodologice de aplicare ale legii până la data 31.12.2020 așa cum era prevăzut(tot de ei în lege)!”, arată Adrian Chesnoiu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților.Mai mult, Adrian Chesnoiu susține că Oros s-a folosit de atenționarea sa din cadrul audierii ministrului Agriculturii, la finalul anului trecut, în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților pentru a se justifica în fața fermierilor în ceea ce privește amânarea primelor de comercializare. ”Acum, că dl Oros a preluat atenționarea mea din cadrul audierii sale în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților, referitoare la inechitățile principiilor de aplicare ale felului în care a fost conceput actul normativ, e una! Că se prevalează de aceste inechități pentru a justifica amânarea aplicării legii este o minciună, uitând probabil că el a inițiat legea, evident cu erorile de logică de mai sus! O știe și el, și toți cei care au urmărit audierea din comisie!”.În final, Adrian Chesnoiu se declară îngrijorat de faptul că ministrul Agriculturii Adrian Oros nu se oprește din a minți public fermierii români. ”Ce mă îngrijorează însă este că nu se oprește din a minți public fermierii, și pentru asta nu pot să nu îi atrag atenția! Acum trebuie să afle și fermierii cum sunt batjocoriți de ministrul lor. Deci d-le Oros, adevărul este acesta: Legea 236/2020 nu a fost amânată pentru că avea inechități în aplicare, așa cum v-am atenționat în comisie, ci din cele 3 motive expuse mai sus! În concluzie: Legea 236/2020 a fost o lege electorală pe care nu ați intenționat niciodată să o aplicați așa cum ați recunoscut la audieri, ci doar să câștigați voturi, d-le Oros! Nu voi lăsa însă lucrurile așa!”, este mesajul transmis de președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților.Surse: Marius Micu va ocupa funcția de secretar de stat în Ministerul Agriculturii 13 ianuarie 2021 Noua echipă de conducere de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este tot mai aproape de a fi finalizată. După ce ministrul agriculturii, Adrian Oros, a confirmat pentru AGRO TV că în instituție vor rămâne atât Aurel Simion, cât și Gheorghe Ștefan, alături de care va veni și tânărul fermier George Cățean din partea USR-PLUS, am aflat acum numele celui de-al patrulea secretar de stat. Este vorba despre Marius Micu, fost consilier al lui Emil Dumitru, șef lucrări la USAMV București, președinte al Asociației Naționale a Tinerilor Producători Agricoli din România (ANTPAR) și vicepreședinte PRO AGRO.

Informația vine la câteva zile după ce Federația PRO AGRO și-a exprimat public susținerea pentru nominalizarea lui Marius Micu în funcția de secretar de stat MADR.

”Considerăm că domnul MICU este unul dintre cei mai buni specialiști pe care îi are România, care știe foarte bine problemele cu care se confruntă sectorul nostru și are expertiza necesară pentru a promova măsuri concrete, ce pot veni în sprijinul agricultorilor români, al economiei românești.

Nominalizarea domnului MICU in poziția de Secretar de Stat ar demonstra că efortul depus de către organizațiile profesionale de a promova obiectiv interesul legitim al fermierilor din România, este apreciat și de către mediul politic care a înțeles că printr-un parteneriat cu societatea civilă se poate realiza un motor de dezvoltare a satului românesc ca pilon al economiei naționale si al păstrării valorilor europene”, au transmis reprezentanții PRO AGRO.

Astfel, odată cu această nominalizare, știm patru dintre cei cinci secretari de stat care vor face parte din noua echipă de la MADR. Potrivit speculațiilor din presa de profil, ultimul loc ar putea fi ocupat de Tamaș Peter Nagy, fermier și fost student al actualului ministru Adrian Oros.

INS: AGRICULTURA A TRAS ÎN JOS ECONOMIA ÎN 2020!Agroinfo 12 ianuarie 2021

DATE OFICIALE. Agricultura, silvicultura şi pescuitul au avut cel mai mare impact la scăderea Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul III din 2020, arată datele provizorii ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

Agricultura, silvicultura şi pescuitul au avut o contribuţie de 7,4% la formarea Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul III din 2020, dar au tras în jos creşterea PIB cu 2,7%, având cel mai mare efect negativ, arată datele provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) pe 12 ianuarie 2020.

Comisia Naţională de Prognoză estima, în noiembrie 2020, că valoarea adăugată brută a agriculturii, care include şi silvicultura şi pescuitul, în economie, va scădea cu 21,2% în 2020, înregistrând cea mai mare scădere a valorii adăugate în PIB din ultimii cinci ani.

Produsul Intern Brut al României estimat pentru trimestrul III din 2020 a fost de 285.216,7 milioane lei preţuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 5,7% faţă de trimestrul III din 2019.

Pentru primele nouă luni din 2020, produsul intern brut estimat a fost de 724.312,2 milioane lei preţuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 5% faţă de perioada 1-30 septembrie 2019.

INS precizează că estimările au fost afectate de dificultăţile în colectarea datelor cauzate de criza pandemică, astfel că diferenţele dintre datele provizorii şi cele finale ar putea fi mai mari decât de obicei.

DEZBATERE PUBLICĂ ANSVSA! Agroinfo 12 ianuarie 2021

CONSULTARE. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) anunţă organizarea unei dezbateri publice online, în data de 20 ianuarie 2021, pentru modificarea OG 42/2004 şi OG 83/2003.

Ordinea de ziSe va dezbate:Proiectul Ordonanţei de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecţie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi condiţiile de aprobare a posturilor de inspecţie la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din ţări terţe şi pentru controalele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ale produselor alimentare şi hranei pentru animale provenite din ţări terţe.

Cei interesaţi să participe sunt rugaţi să confirme până luni, 18.01.2021, ora 16.00, la adresa de e-mail: habeanu.rares@ansvsa.ro, pentru a primi pe e-mail instrucţiunile de conectare la această dezbatere publică.

Proiectul de act normativ este disponibil AICI: Proiect de ORDONANŢĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2003

Serviciile, care înseamnă 60% din economia României, ar urma să recupereze pierderea din 2020 cu un plus de 3,5% în 2021 şi să aducă 2 procente creşterii economice de 4,5% Răzvan Botea 13.01.2021,

♦ Serviciile din HoReCa şi comerţ au adus -0,7 pp la scăderea economică de 5,7% din T3, 2020, însă IT-ul a  adus un plus de 0,4 pp economiei ♦ În 2020, Prognoza estimează că valoarea adăugată brută din servicii a scăzut cu 2% şi a tras economia în jos cu 1,1 puncte procentuale. Serviciile, care, în total, înseamnă aproximativ 60% din economia României, ar urma să recupereze căderea din 2020 şi să ajungă la un plus de 3,5% în 2021, arată datele de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP). În 2020, Prognoza estimează că valoarea adăugată brută din servicii a scăzut cu 2%.

Ultimele date de la Institutul Naţional de Statistică (INS), datele provizorii despre evoluţia economiei în al treilea trimestru din 2020, arată că economia a scăzut în serie brută mai puţin, cu 5,7%, faţă de 6%, cât arătau „datele semnal“.

Zona de servicii din IT şi comunicaţii a evoluat mai bine decât a estima iniţial Statistica şi a venit cu un plus de 0,4 puncte procentuale la evoluţia economică. Pe de altă parte, zona de comerţ şi HoReCa a scăzut mai mult şi a venit cu un aport negativ de -0,7 pp la scăderea economică din T3, 2020. Analiza pe segmente arată discrepanţe puternice în evoluţia serviciilor în 2020. Dacă serviciile de IT au crescut cu 24% la 10 luni, cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, HoReCa a scăzut cu 30%, iar serviciile oferite prin agenţii de turism au scăzut cu 50%.

În condiţiile în care evoluţia medicală nu permite încă relaxarea restricţiilor, situaţia din piaţa de servicii, cel puţin în prima parte a anului, va fi similară în 2021. Cele mai recente date de la Prognoză, care vede o scădere economică de 4,2% în 2020, arată că serviciile vor veni cu o contribuţie negativă de 1,1 puncte procentuale, iar în 2021 vor reveni pe creştere şi vor aduce 2,1 pp. creşterii economice de 4,5%. Ca pondere în structura Produsului Intern Brut serviciile ar urma să se menţină în jurul a 60% din PIB.

Pe primele 10 luni din 2020, serviciile de piaţă prestate companiilor au crescut cu 3% an/an, o evoluţie care a fost influenţată puternic de partea de servicii IT, care au crescut cu 24%. Pe zona de servicii prestate populaţiei, însă, industria agenţiilor de turism este la jumătate faţă de ce era în 2019, iar HoReCa a pierdut 30%.

……………………….LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 110/2010 privind aprobarea modelului de legitimaţii de serviciu pentru personalul din cadrul aparatului propriu şi al unităţilor subordonate ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 2/2021 la 11.01.2021

Ordonanţa de urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, Guvernul României A fost admisă pronunţarea unei hotărâri prealabile DCZ 59/2020 la 12.01.2021

Ordinul nr. 6170/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 32 din 12.01.2021. A intrat în vigoare la 12.01.2021

Ordonanţa nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, Guvernul României Modificat de OUG 221/2020 la 10.01.2021

Legislaţie europeană

Decizia nr. 3/2020 de prelungire a mandatului membrilor Comitetului executiv al Centrului tehnic pentru cooperare agricolă şi rurală (CTA) [2021/20], Comitetul Ambasadorilor ACP-UE Publicat în JO L nr. 10 din 12.01.2021. A intrat în vigoare la 22.12.2020

Recomandarile CE pentru Planul Național Strategic ianuarie 13, 2021 agrimanet

Comisia Europeană (CE) a publicat recomandări adresate statelor membre pentru a oferi îndrumări pentru pregătirea planurilor strategice pregătite pentru noua politică agricolă comună (PAC). 

Date de bază privind agricultura și zonele rurale din UE 

· 10,3 milioane de exploatații agricole care cultivă 157 milioane ha (38% din suprafața terestră a UE), asigurând ocupare cu normă întreagă pentru 8,8 milioane de persoane (2016, 2019) 

· producția agricolă totală de 403 miliarde EUR (2018) și asigurarea unui excedent comercial în sectorul alimentar de 60 miliarde EUR (2019) 

· 6,2 milioane de exploatații agricole beneficiază de sprijin direct (2018). 80% din plăți se îndreaptă către 20% din beneficiari

·  venitul din activitatea agricolă în UE este egal cu 47% din salariile brute pe economia UE (2017)

Două probleme sunt menționate de CE, așa cum au fost ridicate în mod repetat în statele membre:

· necesitatea abordării veniturilor fermelor familiale mici și mijlocii și fermelor situate în zone defavorizate. 

· volatilitatea ridicată a veniturilor, care se așteaptă să continue pe termen scurt și mediu, în mare parte datorită deschiderii piețelor și creșterii fenomenelor meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice.

Creșterea lentă și, în unele cazuri, chiar stagnarea productivității agricole în multe state membre, este, de asemenea, un exemplu de provocare care trebuie abordată în planul strategic. 

Creșterea productivității este esențială pentru menținerea competitivității și creșterea veniturilor exploatațiilor agricole, acordând în același timp atenția cuvenită impactului pozitiv asupra mediului și climatului, mai subliniaza CE.

O atentie sporita trebuie acordata pentru promovarea inovației și nivelul înalt de formare și investiții în agricultură. 

Comisia consideră că durabilitatea economică a sectorului va depinde, de asemenea, de capacitatea fermierilor de a crea și menține o cotă mai mare de valoare adăugată în lanțul de aprovizionare cu alimente.

Bineînțeles, acest lucru depinde de cooperarea dintre fermieri, întrucât în acest mod se poate atinge volumul dorit și se pot consolida pozițiile lor de negociere în lanțul de aprovizionare cu alimente. 

„În unele sectoare și în unele state membre, fermierii sunt reticenți să participe la integrarea verticală sau la cooperarea consolidată, de exemplu în organizațiile de producători sau în cooperative”.

Pentru a continua tranziția către o agricultură durabilă și durabilă, CE propune concentrarea eforturilor asupra: 

· transformarea și modernizarea agriculturii;

· îmbunătățirea valorii, calității și durabilității ecologice a produselor agricole și organice; 

· încurajarea cooperării între fermierii din lanțul de aprovizionare cu alimente.

Construirea unei agriculturi viabile și rezistente la amenințările economice, climatice și biologice este esențială, deoarece randamentele viitoare ale fermierilor depind în mare măsură de capacitatea lor de a face față schimbărilor climatice și bunăstării fermierilor.

Statele membre ar trebui să răspundă mai bine nevoilor exploatațiilor agricole mici și mijlocii prin reducerea discrepantelor de venit între exploatațiile de dimensiuni diferite, utilizând mecanisme care permit o redistribuire eficientă, precum limitarea, reducerea plăților, în special prin implementarea unui sprijin redistributiv suplimentar pentru venituri pentru durabilitate. 

În unele state membre, asistența echitabilă va include, de asemenea, progrese semnificative în procesul de coeziune internă, ceea ce , în practică, înseamnă egalizarea nivelurilor de sprijin în diferite părți ale țării. 

În plus, sprijinul ar trebui utilizat pentru a răspunde nevoilor specifice ale exploatațiilor agricole din anumite zone.

În același timp, este necesar să se încurajeze și să se faciliteze utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor de către fermieri prin sprijinirea investițiilor în soluții inovatoare (de exemplu, optimizarea utilizării produselor agricole și a factorilor de producție în economia circulară pe bază biologică) și îmbunătățirea accesului la finanțare prin utilizarea mai eficientă a oportunităților de politică de dezvoltare rurală, a spus Comisia. 

Conform documentului, este necesar să se intensifice eforturile de îmbunătățire a transparenței lanțului de aprovizionare. 

„Recomandările adresate statelor membre reprezintă un pas crucial în tranziția către creșterea durabilității și rezilienței sectorului nostru agricol. Îndemn statele membre să ia în considerare aceste recomandări atunci când își elaborează planurile strategice pentru PAC. 

În acest fel, putem oferi o PAC care să fie în concordanță cu acordul verde și care să sprijine fermierii ca factori ai tranziției verzi. Împreună cu Parlamentul European și Consiliu, ne vom asigura că reforma PAC menține ambițiile de mediu și climatice necesare „, a declarat comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

………………….INTERNE

Agricultura romaneasca va inregistra o scadere de 15%. Seceta si infrastructura slab dezvoltata, printre principalele cauze ianuarie 13, 2021

Pe langa productiile agricole modeste inregistrate de Romania in acest an, seceta va avea un impact negativ asupra celor mai multe companii agricole din tara noastra. Specialistii estimeaza ca agricultura romaneasca va scadea cu aproximativ 15%. Este vorba despre cifra de afaceri a companiilor din domeniu, se arata intr-un document al Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania, remis Stiri Agricole.

Principala cauza este seceta. Lipsa investitiilor in infrastructura este un alt factor care accentueaza aceasta problema. Concret, cifra de afaceri a celor peste 25.000 de companii cu profil agricol din Romania a scazut de la 46 de miliarde de lei anul trecut la aproape 39 de miliarde de lei in 2020, arata un studiu KeysFin.

Si numarul companiilor active a scazut cu 4% in 2019, comparativ cu 2018, cand erau inregistrate aproximativ 26200 de entitati agricole.

De asemenea, aproape un sfert din suprafata arabila a tarii, peste 2,2 milioane de hectare din totalul de 9,5, a fost afectata de seceta in acest an, potrivit estimarilor. Au fost afectate inclusiv culturile insamantate in primavara, circa 1 milion de hectare, in special cele de porumb si floarea-soarelui.

In ceea ce priveste culturile semanate in toamna, peste 1,1 milioane de hectare au fost afectate. Iar efectele puternice ale unei productii agricole slabe le vom vedea mai ales anul viitor, cand va trebui iar sa crestem importurile. O presiune suplimentara pe deficitul comercial si pe moneda nationala, desigur.

La nivelul tarii, judetele cu cea mai mare contributie la cifra totala de afaceri din agricultura sunt Bucuresti, Constanta, Timis, Calarasi si Satu Mare. Impreuna, acestea au generat 28% din cifra totala de afaceri anul trecut, insumand aproape 13 miliarde de lei.

In ceea ce priveste forta de munca, 2020 va aduce o reducere a numarului de aproximativ 128.000 de angajati din 2019. Consolidarea, automatizarea productiei, migratia si, nu in ultimul rand pandemia sunt principalii factori care contribuie la acest fenomen, mai spun analistii. Tot acestia remarca si o crestere a companiilor cu profil agricol care nu au niciun angajat in evidentele contabile.

Nemulțumirile pescarilor din Delta Dunării: „Dacă prinzi trei caraşi, cu ce plăteşti impozitul?” 13 ianuarie 2021Anumiți pescari din Mahmudia, cu activitate în Delta Dunării, vor ca Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) să diminueze cu 100 de lei taxa percepută pentru vizarea anuală a permiselor de pescuit comercial.

Ce vor pescarii din Delta Dunării de la autoritățile române. „De la 250 de lei cât trebuie să plătesc în fiecare an pentru o viză, ar putea să scadă la 150 de lei. Dacă prinzi trei carași, cu ce plătești impozitul, ștampila lor şi alte dări?

Pescuitul e o loterie. Am vândut pământ din spatele casei să cumpăr un motor de barcă”, a declarat în acest sens Ion Spiridon, în vârstă de 62 de ani, din comuna Mahmudia, citat de Agerpres.

La rândul său, Matfei Marinov, de 50 de ani, și el pescar în Delta Dunării, a adăugat că este important ca birocraţia să se reducă.

„Înainte, aveam doar permisul de pescuit, dar acum avem o jumătate de pungă cu hârtii”, a mărturisit pescarul, citat de aceeași sursă.

Nu în ultimul rând, în opinia unui proprietar de cherhana din Jurilovca (Delta Dunării), Radu Manolache, alături de mineri, pescarii sunt cea mai defavorizată clasă socială din România.

„Ei pescuiesc la năvod şi la vintire ca pe vremea lui Iisus Hristos. Nu s-a schimbat nimic de atunci, doar natura firului. În afară de mineri, ei sunt cea mai defavorizată clasă socială din România”, a punctat Manolache.

Pescarii din Delta Dunării au obligaţia să funcţioneze ca persoane fizice autorizate. În cazul în care aceștia depăşesc un cuantum de venituri, plătesc 40% statului. Ca atare, pescarii găsesc mereu alte modalităţi de a vinde peşte la negru.

De altfel, spun aceiași patroni de cherhanale din Delta Dunării, circa 70-80% din peşte deltaic se vinde la negru.

În țări precum Italia, Germania, Spania sau Irlanda se impozitează centrele de primă vânzare a peştelui, dar în România nimeni nu vrea asta, au mai mărturisit cei care dețin cherhanale.

Anunțul făcut de ARBDD cu privire la pescuitul în Delta Dunării

Luni, 11 ianuarie 2021, ARBDD a anunţat o nouă procedură de eliberare şi vizare a permiselor de pescuit comercial şi familial, una care exclude deplasarea pescarilor din Rezervaţie la Tulcea.

Mai exact, posesorii celor două tipuri de permise se vor interesa la primăriile din Murighiol, Sulina, Jurilovca, Crişan, Pardina, Ceatalchioi şi Chilia Veche pentru a afla când vor putea depune la sediile comisariatelor regionale ale Administraţiei Deltei documentele necesare prelungirii valabilităţii actelor în baza cărora îşi pot desfăşura activitatea.

„La sediul Primăriilor din Murighiol, Sulina, Jurilovca, Crişan, Pardina, Ceatalchioi şi Chilia Veche va fi afişată perioada şi intervalul orar în care persoanele fizice (pescarii comerciali) sau juridice interesate se pot prezenta la sediul Comisariatului ARBDD aferent pentru depunerea actelor.

Documentaţia completă va fi primită, verificată şi înregistrată într-un tabel tipizat de către inspectorul ecolog de serviciu, după încasarea taxei legale şi eliberarea chitanţei”, se menţionează într-un comunicatul ARBDD, transmis agenției de presă citate.

La sediile comisariatelor instituţiei din subordinea Ministerului Mediului vor fi eliberate actele necesare desfăşurării activităţii de pescuit familial sau comercial, potrivit sursei.

Egiptul a anulat o licitație cu grâu din România. Motivul? Prețul prea mare! agrointeligenta.ro - 13 ianuarie 2021

Autoritatea egipteană pentru achiziția de bunuri – GASC a anulat o licitație lansată pentru grâu și la care ofertele primite au fost cu aproape 30 de dolari mai scumpe decât cele de la licitația anterioară. Egiptul avea în vedere achiziția de grâu cu livrare din 18 februarie până pe 5 martie.

Conform Agricensus, la cea mai recentă licitație, GASC a primit patru oferte, una venind și din România, astfel:

Grâu românesc – ofertă Ameropa pentru 60.000 de tone. Preț grâu FOB România: 292,97 de dolari/tonă;

Grâu franțuzesc – oferte făcute de Viterra și Soufflet. Preț grâu FOB Franța: 293,86 dolari/tonă și 297,75 dolari/tonă;

Grâu rusesc – ofertă AST. Preț grâu FOB Rusia: 315 dolari/tonă.

Prețul mediu primit de Egipt pentru grâu a fost de 299,78 dolari pe tonă FOB, o creștere cu 29,88 de dolari pe tonă comparativ cu ultima licitație pe care GASC a încheiat-o la finele anului trecut când, pe 15 decembrie, a achizionat 235.000 de tone de grâu din România și Ucraina.

Cel mai mult s-a scumpit grâul din Rusia, la care de luna viitoare va intra în vigoare și taxa de export de 25 de euro pe tonă. Această taxare pentru exportul de grâu ar putea fi chiar dublată.

Cu licitația de marți omisă, GASC a ajuns la 3,6 milioane de tone de grâu cumpărat de la începutul anului de comercializare 2020/21, potrivit Agricensus Tender Dashboard. Cantitatea este în scădere cu 23% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Egiptul va importa 13 milioane de tone în anul de comercializare 2020/21, iar GASC va cumpăra mai mult de jumătate din acest volum, conform prognozei USDA.

500.000 de tone de șrot de soia consumate în România pentru hrana păsărilor și animalelor. Producția autohtonă lasă de dorit 13 ianuarie 2021Între 400.000 și 500.000 de tone de șrot de soia sunt consumate anual de către fermierii autohtoni ca supliment de proteine inclus în regimul de hrană al păsărilor şi porcinelor.

Din păcate însă, potrivit ZF care citează informații primite de la specialiști, doar 110.000-115.000 de tone de șrot provin din producția internă, ca urmare a procesării cantității de soia autohtonă.

Conform precizărilor făcute pentru sursa citată de Leonardo Lambrea, directorul comercial al UBM Agri Trade, tendința este de creștere în ceea ce privește producția locală a acestui tip de supliment de proteine. Majorarea este însă nesemnificativă pentru nivelul de absorbție al pieței, de circa 500.000 de tone, opinează specialistul.

„(…) România produce anual aproximativ 400.000 de tone de boabe de soia, iar în urma procesării, cel puțin în teorie, ar rezulta circa 250.000 de tone de șrot de soia. Totuși, este doar un scenariu teoretic, deoarece o parte din boabele românești de soia sunt exportate“, a precizat Lambrea, reprezentantul unui comerciant de cereale și șrot de soia cu afaceri de 45 milioane euro în 2020.

El a explicat că, din acest total, doar circa 150.000 de tone de boabe de soia sunt procesate intern. Ca atare, șrotul de soia obținut este de doar 110.000-115.000 de tone, de patru-cinci ori mai mic decât consumul anual, diferența fiind din import.

Cu toată că România este un mare producător de cereale, este și un importator net de furaje, iar necesarul de șrot de soia pentru fermele autohtone este asigurat din țări ca Brazilia, Argentina sau SUA.

415.000 tone de soia produse în 2019

Industria creșterii păsărilor, inclusiv puii de găină, curcani și găinile ouătoare, reprezintă unul dintre principalii consumatori de șrot de soia.

„Putem consuma organisme modificate genetic. Tot șrotul de soia din import este modificat genetic, dar noi nu putem produce soia modificată genetic. În orizontul apropiat nu se prevede o creștere mare. Să produci nemodificat genetic presupune o investiție mare, cu un randament mic. Profitabilitatea fermierului în România este mult mai mică decât a unui fermier din Statele Unite ale Americii, Argentina sau Brazilia, care produce modificat genetic 3-5 tone pe hectar, iar fermierul nostru produce 1-1,5 tone“, susține Leonardo Lambrea.

Unde pleacă soia românească și ce cifre vehiculează MADR cu privire la producție

În luna mai a anului trecut, în cadrul emisiunii „Agricultura la Raport”, fostul secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Emil Dumitru, a vorbit despre problema producției de soia din România.

Potrivit fostului oficial MADR, țara noastră exportă toată soia produsă pe teritoriul autohton, exportând astfel subvențiile, în timp ce importăm cantități imense de șrot de soia din America pentru a acoperi cele 500.000 de tone de șrot de soia, nevoia de consum.

„Spre exemplu, la soia, România acordă sprijin cuplat, dar vreau să informez populația că soia obținută de fermierul român, 160.000 de tone, căruia îi plătim sprijin cuplat, are ca destinație Rusia și Turcia. Or lucrul acesta este inadmisibil, în condițiile în care noi importăm 875.000 de tone de șrot de soia din America de Sud și America de Nord”, a subliniat Emil Dumitru în direct la AGRO TV.

Conform INS, în urmă cu aproape doi ani (2019 fiind ultimul an pentru care există date disponibile), țara noastră a produs 415.000 tone de soia de pe o suprafață cultivată de 158.000 de hectare. Pentru anul agricol 2020 se preconizează o recoltă mai mică, pe fondul secetei pedologice.

Greutățile și bucuriile vieții de mic crescător de vaci în România! agrointeligenta.ro - 12 ianuarie 2021 O poză cât o mie de cuvinte, o poveste de iarnă dintr-un sat românesc care se transformă! Un tânăr clujean a reușit ca postând o imagine extrem de expresivă să atragă atenția asupra greutăților, dar și bucuriilor vieții de crescător de animale. Antoniu Bumb a reușit să stârnească un val de simpatie pentru un crescător de animale pe care l-a suprins în căutarea și în găsirea unui vițel proaspăt fătat în tufiș. Vaca scăpase din neatenția lui Florin, cel în care crescătorul își pusese baza că va sta cu ochii pe vaca ce trebuia să fete în orice clipă.”Am ieșit la plimbare, la 2 minute de Cluj.M-am întâlnit cu omul ăsta, își căuta vaca prin tufișuri, se pierduse, de ieri, de restul turmei. Am aflat, în câteva minute, că nu-i cumpără nime’ boul de 700 de kile, că i-a oferit cineva 6 lei pe kil da nu îl dă, că stă singur în „cocioaba aia”, că nu mușcă „deloc” câinele, că toată pășunea pe care își desfășura activitatea e parcelată și cumpărată de „patroni” care vor face vile, de la anul. Și că i s-a pierdut vaca. De fapt îi venise vremea să nască si își găsise loc într-un tufiș.Peste 10 minute de la prima întâlnire m-a strigat că a găsit vaca, născuse. De fapt câinele o găsise, vezi in comentarii”, a scris pe Facebook Antoniu Bumb.Imaginea crescătorului ducând pe umeri vițeul proaspăt fătat a stâns sute de like-uri și zeci de mesaje, iar cei mai mulți s-au înduioșat de povestea micului fermier pe care au apreciat-o ca fiind una tristă. Antoniu Bumb a revenit și a precizat că în imaginea surprinsă trebuie văzută și bucuria, nu doar necazul.”S-a viralizat postarea mea de ieri cu nenea simpatic și vițica/vițelul proaspăt fătat. Cele mai multe distribuiri au pus accentul pe povestea tristă a văcarului. Un ziar care a preluat poza a zis asta chiar în titlu, că e tristă speța.Trebuie să fiu mai atent când postez, să trimit mesaje mai clare. Mie nu mi-a părut trist nici omul și nici povestea lui nu am perceput-o ca fiind tristă. Da, e nasol că o sa vină Clujul peste el și va trebui să se mute. Dar tot în loc cu verdeață va locui. Si e neplăcut că nu poate vinde la un preț bun boul, dar se descurcă el, sunt convins de asta.Triști suntem noi că trăim printre betoane și inhalăm noxe, zilnic. El era vesel. Uite, pun o poză în care zâmbește. E vina mea că nu am postat-o pe asta, din prima. Mi-ar fi plăcut să fie preluată povestea văcarului vesel, nu a celui trist”, a precizat Antoniu Bumb.

Patru companii locale produc carne de melc în valoare de 50 mil. lei cu 270 de salariaţi Cristina Roşca 12.01.2021, În economia pieţei producătorilor şi procesatorilor de carne de orice tip, acest segment - al melcilor - este mic, însă e vorba de o nişă cu particularităţile ei.

De regulă, acest produs este trimis de companiile locale la export, românii nefiind mari consumatori de carne de melc.

Companiile Rolux (Hunedoara), BBG Acces Consult (Tulcea), Egan Prod (Mureş) şi Bioprod (Sibiu) sunt cei mai mari producători locali de carne de melc din România, conform datelor ZF. Au fost analizate companiile care au declarat CAEN-ul 1020 - Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor şi care şi-au depus rezultatele financiare pe 2019, cele mai recente date publice disponibile.Dintre firmele care au declarat acest CAEN au fost însă selectate doar cele care produc carne de melc şi nu şi cele care realizează alte preparate din peşte. De asemenea, au fost excluse unele firme care nu au site şi despre care nu există alte informaţii.

Exporturile României la floarea-soarelui, scădere semnificativă în 2020 Ramona Dascălu - 13 ianuarie 2021 Cantitatea de floarea-soarelui exportată de România în primele trei trimestre ale anului trecut, mai mică decât cea exportată în aceeași perioadă din 2019. România a încasat din exporturile de seminţe de floarea-soarelui în ţările intra şi extracomunitare peste 413,9 milioane de euro în perioada ianuarie-septembrie 2020, în scădere cu 13,2%, faţă de intervalul similar din 2019, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).Cantitatea exportată a depăşit 1,039 milioane de tone în primele trei trimestre ale anului 2020, fiind însă cu peste 270.000 de tone mai mică decât cea raportată în aceeaşi perioadă a anului 2019, respectiv 1,312 milioane de tone.Exportul de floarea-soarelui, pe locul 5 în RomâniaPotrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare, seminţele de floarea soarelui ocupă poziţia a cincea în top 10 exporturi, după porumb, grâu şi meslin, ţigări de foi şi alte tutunuri prelucrate.Cu o recoltă de 3,56 milioane de tone de floarea-soarelui în 2019, România s-a clasat pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată şi la producţie, însă în 2020 a cules doar jumătate din această cantitate, respectiv 1,84 milioane de tone, informează Agerpres.Suprafaţă rămasă în cultură a fost de 1,21 milioane hectare, în scădere faţă de 2019 când s-au consemnat 1,28 milioane hectare. Şi producţia medie la floarea soarelui a fost mai mică în 2020, de 1.510 kg/ha, comparativ cu 2.783 kg/ha în 2019.Deficitul din comerțul alimentar rămâne uriașRomânia a înregistrat un deficit în comerţul cu produse agroalimentare de 1,24 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2020, în creştere cu 21% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Exporturile s-au majorat cu aproape 3%, însumând 5,21 miliarde de euro, însă avansul importurilor a fost de 6%, până la 6,46 miliarde de euro.Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-septembrie 2020 în ţările intra şi extra comunitare a fost cu peste 4 milioane de tone mai mare faţă de cea importată. Astfel, în primele nouă luni din anul trecut s-au exportat 12,41 milioane de tone de produse agroalimentare şi s-au importat 7,91 milioane de tone.Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală ianuarie 13, 2021 agrimanet

Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală – decembrie 2020

Controalele inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală se realizează în baza Programului de supraveghere şi control pentru anul 2020 și vizează operatorii din industria alimentară care își desfășoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, pâinii şi produselor de patiserie, altor produse alimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice, precum şi unităţi de depozitare – alimentare, seminţe, legume – fructe.

În cursul lunii decembrie 2020, Direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene precum şi a municipiului Bucureşti au efectuat un număr de 9.918 controale în unităţile din industria agroalimentară.

Acțiunile de verficare au fost efectuate la nivel național și au vizat aspecte privind respectarea de către operatorii alimentari a condiţiilor de înregistrare, autorizare și funcționare a unităților, a modului de întreținere și igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, a condițiilor de prelucrare și de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, a cerințelor de trasabilitate și a celor privind etichetarea, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

Controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentrează în principal pe prevenție și consilierea operatorilor din industria alimentară. Sancțiunile contravenționale sunt acordate în momentul în care deficiențele constatate inițial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit sau pun în pericol sănătatea consumatorilor.

Ca urmare a neregulilor constatate și încălcării prevederilor legislației în domeniul siguranței alimentelor, au fost dispuse măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate și s-au aplicat 89 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 484.200 de lei.

În urma controalelor efectuate au fost constatate o serie de neconformităţi, dintre care menționăm:

– neconformităţi privind respectarea bunelor practici de igienă și fabricație cum ar fi: neîntreținerea igienică a spațiilor de depozitare, întreținerea necorespunzătoare a spațiilor tehnologice de producție, lipsa sursei de apă și a grupului sanitar, lipsa vestiarului pentru angajați, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanțe destinate operațiunilor de dezinfecție, neefectuarea operațiunilor de DDD în condițiile legislației specifice domeniului alimentar; neconformităţi privind întreținerea și igiena echipamentului de protecție sanitară a personalului muncitor și/sau legate de atestarea stării de sănătate a acestuia;

– neconformităţi privind monitorizarea și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;

– neconformităţi legate de asigurarea trasabilității și conformității produselor alimentare (etichetare, buletine de analiză cu rezultate nesatisfăcătoare);

– alte tipuri de neconformități: desfășurarea de activități neînregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, nu există evidenţe în ceea ce priveşte triajul epidemiologic, neremedierea deficiențelor constatate de inspectorii sanitari veterinari la controlul precedent.

In timpul controalelor efectuate în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator conform procedurilor şi instrucțiunilor din Programul de supraveghere şi control pentru anul 2020, urmărindu-se conformitatea produselor alimentarea, încadrarea calității acestora în limitele maxime admise privind prezența de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţele interzise în alimente. De asemenea, s-au prelevat probe în vederea verificării conformității în ceea ce privește respectarea criteriilor microbiologice în alimente și de pe suprafețe/ ustensile de lucru în unitățile de industrie alimentară.

Serviciul Comunicare și Logistică Documentară ANSVSA

COMMODICARBON:Fermierii români pot obţine venituri suplimentare ca urmare a implicării lor în combaterea schimbărilor climatice Miscellanea / 13 ianuarie România are fermieri care pun umărul la crearea unui context mai bun pentru generaţiile viitoare, adapându-şi tehnicile de prelucrare şi cultivare a solului şi făcând tranziţia către o agricultură sustenabilă. Commoditrader, platforma online de tranzacţionare a cerealelor şi materiilor prime agricole, sprijină fermierii în procesul de tranziţie, remunerându-i prin vânzarea certificatelor de carbon în piaţa internaţională. Aceştia pot câştiga suplimentar între 45-105 euro/ha/an, prin captarea în sol a 3-7 tone de CO2e/ha/an, implementând măsurile agriculturii conservative, conform unui comunicat trimis redacţiei.

Arnaud Perrein, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România şi fermier cu o vechime de 28 ani în agricultura românească, cultivă 4.000 de ha în judeţul Ialomiţa, la Ferma Sopema. A adoptat de câţiva ani un set de măsuri care contribuie la îmbunătăţirea solului cultivat, astfel încât să fie mai productiv şi mai profitabil.

"În prezent arăm doar 200 de ha din cele 4.000 pe care le cultivăm. Am decis să facem trecerea de la agricultura tradiţională la cea conservativă în primul rând din convingeri personale, pentru că ne dorim să lăsăm ceva bun în urmă generaţiilor viitoare şi apoi pentru că, personal, sunt deschis să experimentez, să pierd sau să câştig prin agricultura pe care o practic", a declarat Arnaud Perrein.

Fermierul spune că în suprafeţele pe care le lucrează are teren greu şi argilos, ceea ce l-a obligat să nu mai are şi să facă mai puţine treceri cu utilaj agricole. Deţine, însă, şi terenuri foarte uşoare, nisipoase, unde întâmpină probleme cu eroziunea eoliană. Asta l-a forţat să schimbe felul în care face agricultură, luând mai multe măsuri.

"Facem agricultură conservativă, evoluăm în toate zonele - stropit, acordăm atenţie la îngrăşămintele folosite şi modul lor de aplicare, la soiurile cultivate, lăsăm terenul cât mai puţin neacoperit între două culturi şi atunci obţinem un rezultat complet al mai multor măsuri luate. Ne aşteptăm ca aceste acţiuni să conducă la nişte rezultate pozitive pe termen mediu şi lung. În fiecare an avem producţii din ce în ce mai bune şi suntem tot mai performanţi, câştigăm mai mult la hectar. Sperăm ca, în timp, culturile verzi pe care le avem să ne ajute să dezvoltăm calităţile solului şi să putem cultiva mai uşor aceste terenuri. După mine sistemul de irigaţii în zona noastră este esenţial pentru a putea dezvolta o agricultură sustenabilă.

Fermierii obţin beneficii reale în urma tranziţiei către agricultura conservativă

Agricultura conservativă are la bază cinci principii esenţiale: rotaţia culturilor, reducerea tulburărilor solului, distribuirea optimă a reziduurilor, câmpuri verzi pe tot parcursul anului şi optimizarea fertilităţii. Culturile devin mai tolerante la secetă şi absorb mai eficient apa provenită din precipitaţii, ceea ce contribuie la o mai bună păstrare a nutrienţilor şi la îmbunătăţirea calităţii solului.

Trecerea către agricultura conservativă favorizează biodiversitatea, generând o activitate biologică mai bogată. De asemenea, prin adoptarea acestui tip de agricultură se pot stoca gazele cu efect de seră şi CO2, iar acest lucru poate fi cuantificat, verificat şi transformat în certificate de carbon care pot aduce un plus financiar fermierilor.

La nivel mondial, fermierii devin conştienţi de impactul activităţii lor asupra mediului, prin emisiile de CO2, influenţând calitatea solului şi implicit culturile obţinute. Tot mai mulţi dintre ei încep să adopte agricultura conservativă, schimbându-şi practicile tradiţionale cu unele mai sustenabile.

Pe parcurs, au început să apară iniţiative private de remunerare şi stimulare a celor dornici să se implice şi să facă o diferenţă pentru generaţiile viitoare. Prin programele de emitere a certificatelor de carbon, fermierii obţin o cultură suplimentară la sfârşit de sezon, primind plata pe certificatele obţinute.

Un astfel de program este CommodiCarbon, lansat în urmă cu câteva săptămâni de Commoditrader, platforma online de tranzacţionare a cerealelor şi materiilor prime agricole, prin care fermierii pot obţine un suport financiar suplimentar.

"Suntem conştienţi că programul nostru aduce noutăţi în ceea ce priveşte tehnicile agricole cu care fermierii au fost obişnuiţi ani de zile în practică. Scopul nostru este să încurajăm o producţie agricolă mai durabilă şi mai eficientă pentru fermieri. Iniţiativa noastră este privată şi voluntară, emitem certificate de carbon voluntare fermierilor care se înscriu în program şi care sunt dornici să facă conversia spre o agricultură conservativă. Ulterior, îi răsplătim financiar pentru efortul depus prin vânzarea acestor certificate către companiile internaţionale care doresc să reducă emisiile la nivel global. Cererea pentru certificatele de carbon este în continuă creştere la nivel mondial şi capătă o însemnătate tot mai mare în combaterea schimbărilor climatice", declară Alexandra Suciu Sørensen, Commoditrader Market Development România.

Arnaud Perrein, fermierul care practică deja de câţiva ani agricultura conservativă spune că face acest lucru din convingere şi experimentează mult.

"Merg după intuiţia mea şi pot pierde şi bani ca să fac experimente pe o anumită cultură sau tehnologie. Am încercat să calculăm cât CO2 folosim şi cât CO2 captăm astfel încât să îmbunătăţim acest raport. Încercăm să avem bazele, protocoale de calcul, pentru că vom avea nevoie de repere pentru a reuşi ca fiecare tonă de carbon consumat să fie şi compensată, nu numai prin producţia agricolă obţinută, dar şi prin metode cum ar fi digestorul şi producţia de metan, fotovoltaici etc. Acesta este cel puţin obiectivul pe care mi l-am fixat.

Mai departe, Commoditrader ne ajută să ne dezvoltăm spre o absorbţie cât mai consistentă de carbon şi GES în sol pentru a-l îmbunătăţi în timp. Partea bună este că putem valorifica acest lucru prin certificatele de carbon. Este un drum anevoios, reperele din Franţa sau Danemarca ar putea să nu fie cele mai bine adaptate aici în sudul României. Dacă nu facem nimic, nu o să căpătăm experienţa în acest domeniu. Va trebui să facem multe eforturi să găsim metode de a capta mai mult carbon şi de a-l cuantifica în mod corect şi responsabil."

Referitor la partea de remuneraţie, Arnaud Perrein apreciază că este un stimulent bun pentru fermieri.

"Prin CommodiCarbon putem capta undeva între 3-7 tone de CO2e/ha/an, însemnând un câştig suplimentar de aproximativ 45-105 euro/ha în fiecare an, atunci când certificatele sunt vândute în piaţă. Bineînţeles, câştigul poate varia de la fermă la alta, însă este foarte bine că există o remuneraţie - este un început şi ne va ajuta pe noi, fermierii, să accelerăm paşii spre o cunoaştere mai bună a solului pe care-l lucrăm şi, în acelaşi timp, să participăm la reducerea încălzirii globale.

Commoditrader organizează primele webinarii educative pe agricultura conservativă şi certificatele de carbon

Commoditrader organizează primele webinarii educative din acest an, pe 19 şi 21 ianuarie, în cadrul cărora va fi explicat conceptul agriculturii conservative, condiţiile tehnice de practică, provocări şi beneficii pe termen scurt şi mediu. Vor fi oferite, de asemenea, informaţii despre programul CommodiCarbon - aplicabilitatea certificatelor de carbon şi beneficiile aduse fermierilor. Fermierii şi toţi cei interesaţi de subiect se pot înscrie la adresa de e-mail info@commoditrader.com.

Agricultura conservativă în contextul normelor europene

Agricultura conservativă sau carbon farming, a fost deja inclusă printre principalele măsuri avute în vedere în Politica Agricolă Comună (PAC), inclusă în planul strategic european care se va defini până la sfârşitul anului 2021. De asemenea, este inclusă şi în strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu şi lung, pentru orizontul 2020 - 2030, a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Modelul european de agricultură pentru următorii ani vizează o evoluţie sustenabilă şi o mai mare grijă faţă de mediul înconjurător. Politica Agricolă Comună menţine Pilonul I de acordare a subvenţiilor, însă încearcă să aducă în atenţie dezvoltarea integrată a economiei rurale şi protejarea mediului înconjurător, prin pilonul II.

Momentan, PAC nu aduce o obligativitate concretă pentru statele membre ale Uniunii Europene, însă prin implementarea timpurie a practicilor sustenabile, fermierii pot fi recompensaţi financiar pentru eforturile şi implicarea lor.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Ioan Popa, Transavia, cel mai mare producător de carne dea pasăre: Investim 15-20 mil. euro în dezvoltarea capacităţii de producţie şi atingerea bornei de peste 100.000 tone carne annual Florentina Niţu 12.01.2021, Ioan Popa, preşedintele grupului Transavia: Continuăm să investim pentru a susţine businessul dezvoltat integral pe verticală. Avem un plan de investiţii de 15-20 milioane de euro pe care îl vom implementa în dezvoltarea capacităţii de producţie şi atingerea bornei de peste 100.000 tone carne anual.

Grupul are 28 de ferme de creştere a păsărilor, localizate în opt judeţe din România, în Alba, Cluj, Sibiu, Braşov, Timiş, Mureş, Harghita şi Caraş-Severin având o suprafaţă de teren agricol cumulată de 10.000 de hectare.

Transavia, cel mai mare producător de carne de pui de pe plan local, controlat de familia Popa din judeţul Alba, cu o producţie de 90.000 de tone de carne anual, plănuieşte în acest an creşterea volumului de producţie cu 15%, astfel trecând pragul de 100.000 de tone de carne, potrivit reprezentanţilor companiei.  

„Continuăm să investim pentru a susţine businessul dezvoltat integral pe verticală. Avem un plan de investiţii de 15-20 milioane de euro pe care îl vom implementa în dezvoltarea capacităţii de producţie şi atingerea bornei de peste 100.000 tone carne anual. O cifră istorică şi pentru industrie, nu doar pentru Transavia“, a spus pentru ZF Ioan Popa, preşedintele grupului Transavia.

Brandul Topoloveni, reconfirmat în 2020 prin două recunoaşteri importante ale notorietăţii şi calităţii produselor By RO.aliment January 13, 2021

Brandul Topoloveni a fost consolidat şi reconfirmat în 2020 prin două recunoaşteri importante ale notorietăţii sale şi ale calităţii produselor: înregistrarea la OSIM a mărcii Topoloveni şi includerea magiunului din prune Topoloveni în Registrul Naţional al Menţiunilor Nutriţionale şi de Sănătate, informează un comunicat al producătorului.

Astfel, în august 2020, Sonimpex Topoloveni a obţinut certificatul OSIM de înregistrare a mărcii Topoloveni pentru mai multe categorii de produse: magiunuri, dulceţuri, zacuşte, bulion, sarmale, produse de patiserie şi cofetărie care conţin magiunuri sau dulceţuri şi o listă lungă de fructe şi legume proaspete.

Înregistrarea unui toponim, în cazul de faţă Topoloveni, ca marcă a unui business este posibilă numai în condiţiile speciale ale notorietăţii mărcii respective, condiţii îndeplinite până la capăt de Topoloveni. Înregistrarea mărcii a fost un demers al Sonimpex de protecţie a brandului propriu, demers suplimentar Indicaţiei Geografice Protejate (IGP).

“Datorită sau, în mod paradoxal, din cauza notorietăţii Topoloveni, brandul a devenit ţinta concurenţei neloiale, prin copierea ilegală a numelui. Certificatul de înregistrare OSIM oferă de acum încolo Sonimpex Topoloveni drept de exclusivitate asupra utilizării mărcii (potrivit Legii Mărcilor, articolul 36)”, spun reprezentanţii societăţii.

Magiunul din prune Topoloveni s-a bucurat şi el de o nouă recunoaştere în 2020. După certificarea europeană de Indicaţie Geografică Protejată primită în 2011 şi numeroase premii şi distincţii obţinute de-a lungul timpului, în 2020 magiunul din prune a fost introdus în Registrul Naţional al Menţiunilor Nutriţionale şi de Sănătate.

“Menţiunea nutriţională ‘fără adaos de zahăr’ a fost obţinută după un proces îndelungat şi elaborat de verificare a efectelor benefice pentru sănătate ale magiunului din prune Topoloveni. Prin intermediul Ministerului Sănătăţii din România, magiunul a trecut cu succes prin toate etapele de validare, constând în furnizarea de dovezi ştiinţifice şi în verificarea corectitudinii şi a relevanţei acestor dovezi de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA)”, menţionează reprezentanţii Sonimpex Topoloveni.

În condiţiile specifice ale acestui an, în care au fost impuse restricţii de circulaţie între ţări, Sonimpex Topoloveni şi-a amânat participarea la târguri internaţionale şi proiectele de promovare în afara ţării. Cu toate acestea, compania şi-a atins obiectivul său principal: punerea pe piaţă a unor produse de calitate, care să protejeze sănătatea consumatorilor.

Pe aceeaşi reţetă 100% onestă faţă de consumatori şi faţă de nevoile lor nutriţionale şi de sănătate (fără adaos de zahăr, fără E-uri, fără conservanţi, fără aditivi), Sonimpex Topoloveni şi-a îmbogăţit în 2020 oferta cu mai multe produse noi: două gemuri din mai multe fructe, dulceaţă de cireşe albe, dulceaţă de coacăze roşii şi albe, ardei capia copt marinat şi zarzavat pentru ciorbe.

Şi acestea, la fel ca toate produsele din gama Topoloveni, pot fi recunoscute cu uşurinţă la raft după sigla de Furnizor al Casei Regale a României, calitate care i-a fost oferită companiei încă din 2010.

“2020 a fost un an în care, din fericire, nu a fost nevoie să ne schimbăm prea mult. Am introdus în gama noastră noi produse, în funcţie de necesităţile pieţei şi ne-am obişnuit să utilizăm mai mult online-ul. Însă, pentru cea mai mare parte din ce facem, nu a fost necesar să ne schimbăm. Am furnizat mereu calitate şi am continuat şi în 2020 să furnizăm calitate. Asta într-o Românie care a conştientizat ceva mai mult decât până acum că sănătatea şi o bună imunitate sunt foarte importante şi că ambele încep cu alimentele pe care le punem pe masă. În rezumat, anul acesta ne-a confirmat că am făcut alegerea bună şi etică atunci când am decis să producem exclusiv alimente funcţionale, 100% naturale”, a declarat Bibiana Stanciulov, directorul general al Sonimpex Topoloveni.

Sonimpex Topoloveni este deţinătorul primului certificat de “Indicaţie Geografică Protejată” (IGP) din România, obţinut în 2011 de către magiunul din prune Topoloveni. Magiunul şi celelalte produse ale companiei reprezintă România şi tradiţia ei gastronomică în Uniunea Europeană şi în întreaga lume.

Cu sprijinul Comisiei Europene, IGP-ul este extins şi pentru Canada, Japonia şi Vietnam, iar magiunul din prune a primit şi continuă să primească din partea UE fonduri pentru promovarea în întreaga lume.

Nu există dovezi potrivit cărora virusul Sars-Cov-2 s-ar transmite prin consumul de alimente, respectiv prin paine By RO.aliment January 12, 2021 Avand in vedere aparitia in spatiul public si difuzarea de catre mai multe televiziuni din Romania si pe pagina de Facebook a Asociatiei „Pretuieste Calitatea” a unui clip ce are urmatorul mesaj inselator: „zilnic apar aproximativ 500 de cazuri noi de COVID-19 din cauza consumului de paine NEAMBALATA”, Patronatul Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase (ROMPAN), comunica urmatoarele:

Tinand cont ca in cadrul acestui clip defaimator sunt inserate in mod clar numele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, inducandu-se astfel in mod direct impresia ca aceste institutii gireaza aceasta informatie defaimatoare cuprinsa in acest clip, ROMPAN a sesizat in mod oficial aceste doua autoritati in data de 07.01.2021 solicitandu-le punctul de vedere cu privire la acest clip si asocierea numelui celor doua institutii cu afirmatiile defaimatoare si neadevarate din cuprinsul clipului.

Cele doua institutii susmentionate au reactionat si au comunicat in mod oficial ca se dezic de acest clip si continutul acestuia, considerandu-l profund si total neadevarat si aceste insitutii nu au participat si nu au girat aparitia acestuia. De asemenea, a fost comunicat faptul ca cele doua institutii susmentionate vor sesiza Consiliul National al Audiovizualului cu privire la aparitia si difuzarea acestui clip.

Membrii ROMPAN sunt profund ingrijorati de aparitia si difuzarea in spatiul public catre consumatori a acestui clip cuprinzand informatii false, defaimatoare si nefondate despre produsele de panificatie neambalate si consumul acestora.

Facem inca odata precizarea ca in prezent potrivit declaratiilor Organizaţiei Mondiale Sănătăţii (OMS) şi ale Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), nu există dovezi potrivit cărora virusul Sars-Cov-2 s-ar transmite prin consumul de alimente, respectiv prin paine. Mai mult asiguram populatia ca toate produsele de panificatie se fabrica cu respectarea tuturor regulilor de siguranta alimentara, iar la comercializarea produselor de panificatie ambalate sau neambalate se aplica masuri suplimentare la locurile de vanzare, in sensul ca vanzarea se realizeaza cu respectarea regulilor de igiena impuse.

Cei care transmit astfel de mesaje inselatoare au interese cu totul si cu totul personale in sensul ca vor sa promoveze doar produsul paine ambalata si mai grav sa incurajeze importul si comercializarea produselor de panificatie din afara Romaniei.

Nu trebuie sa alarmam populatia prin informatii false in ceea ce priveste transmiterea virusului prin intermediul alimentelor, cu atat mai mult al painii neambalate, un produs sigur din punct de vedere alimentar.

Mesajul care trebuie sa ajunga la consummator fiind acela ca painea comercializata neambalata nu este factor de contaminare cu Sars-Cov-2 atata timp cat sunt respectate toate masurile de igiena impuse de prezenta situatie.

Inducerea in mod direct a mesajului ca doar painea ambalata este sigura pentru consum este un mesaj foarte grav cu implicatii majore atat asupra consumatorilor de paine din Romania cat si asupra industriei romanesti de panificatie, pentru care traditia este aceea de a se consuma painea in stare cat mai proaspata, care din punct de vedere al calitatilor senzoriale se incadreaza in tipologia consumatorului roman.

ROMPAN, in calitate de asociatie patronala din industria de morarit si panificatie, industrie ce este atacata intr-un mod reprobabil prin intermediul acestui clip si a altor mesaje similare, va sesiza toate institutiile Statului Roman cu competente in domeniu si va intreprinde toate masurile legale ce se impun pentru apararea drepturilor si intereselor membrilor sai cat si al consumatorilor si pentru tragerea la raspundere a persoanelor ce se fac vinovate de aparitia si difuzarea in spatiul public a acestui clip.

De ce angajaţii din industria alimentară au salarii cu 3.000 de lei mai mici decât cei din industria tutunului: „Multe din fabricile industriei alimentare sunt în zone rurale, nu au infrastructură, nici de transport, nici de utilităţi“. Producător: „România este exportator de gaze naturale, dar fabrica noastră primeşte gaz cu cisterna, la preţ triplu“Florentina Niţu 08.12.2020, Un brutar care lucrează 8 ore, în două schimburi, e plătit cu salariul minim pe economie, un cofetar ia 2.200-2.400 de lei, în funcţie de volumul de muncă.

Industria alimentară, un sector în care lucrează 170.000 de persoane, oferă printre cele mai mici salarii din zona de producţie, astfel că un angajat dintr-o fabrică de lapte, mezeluri sau pâine are câştig mediu net lunar de numai 2.200 de lei, mai puţin de jumătate faţă de un angajat din industria tutunului, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

„Profitabilitatea industriei alimentare este mult mai mică decât cea a tutunului. Un alt motiv este aşteptarea din partea unui segment al populaţiei ca hrana să fie foarte ieftină şi situaţia aceasta a dus la o spirală a lipsei calităţii şi a lipsei investiţiilor, a scăderii performanţelor companiilor şi focus pe scăderi sau tăieri. (...) Industria tutunului şi-a concentrat producţia în oraşe mari, beneficiază de infrastructură, de transport public pentru angajaţi, de utilităţi. Multe din fabricile industriei alimentare sunt în zone rurale şi nu au aceste facilităţi“, spune Adrian Cocan, manager de proiect al Lăptăria cu caimac.

Un nou brand pe piața FMCG: Mixit, producător de amestecuri personalizate de musli, pariază pe România Andra Imbrea 12 Jan 2021 - Știri și Noutăți

Mixit, companie cehă ce produce amestecuri personalizate de musli și fructe liofilizate, a intrat pe piața din România. Fondatorii companiei mizează pe faptul că pe piața românească nu există un proiect similar care să propună rețete de musli personalizat și estimeaza că România va reprezenta între 5 și 10% din vânzări la finalul anului. Mixit, un brand fondat în 2010, a lansat magazinul online în România chiar înainte de Crăciun și ajuns astfel să fie prezent în cinci țări: Republica Cehă, Slovacia (2013), Polonia (2014) și Ungaria (2019). Extinderea va ajuta compania să atingă o creștere de 30% în 2021.

În România, Mixit.ro va oferi o gamă similară cu cea din alte țări. Oferta distinctivă a companiei este posibilitatea de a amesteca musli, terci, fructe liofilizate și nuci pentru a crea propriul mix individualizat. În plus, clienții pot alege dintr-o gamă de produse bestseller gata pregătite. Treptat, oferta pentru piața românească va fi extinsă pentru a include și drajeuri de ciocolată, băuturi proteice sau creme de ciocolată.

„Până în prezent, am fost primiți cu căldură pe toate piețele, ceea ce ne dă încredere că românii se vor bucura și ei de crearea propriului amestec de cereale pentru micul dejun, de musli și alte bunătăți”, a afirmat Tomáš Huber, cofondator Mixit.

Expansiunea externă este un motor puternic de creștere pentru Mixit. Pe piața cehească, compania este deja cunoscută și adună 78% venituri (în 2020) dintr-o cifră totală de afaceri de 14.500.000 euro. Creșterea din 2020 s-a datorat mai multor factori cumulați: adăugarea constantă de noi produse și eficientizarea livrărilor.

Inițial, în această primăvară, pandemia de coronavirus a afectat afacerea Mixit. Comerțul en gros cu magazinele de produse naturiste și magazinele mici a fost încetinit. Dar clienții direcți au menținut creșterea companiei: au cumpărat și mai mult din magazinul online al mărcii, Mixit înregistrând astfel vânzări peste medie.

Pe piețele externe, însă, potențialul este și mai mare, iar rata de creștere se multiplică. ‘’Previzionăm că România va reprezenta 5-10% din vânzări până la sfârșitul lui 2021. Nu există încă