Stiri 29 octombrie 2020

1 EUR 4.8747

1 USD 4.1588

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 29 Octombrie – 04 Noiembrie 2020! Agroinfo 29 octombrie 2020

Caracteristici meteorologice. În primele zile ale perioadei va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, după care, se va produce o răcire treptată în evoluţia vremii, la nivelul întregii țări.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 5...17°C la începutul intervalului, abaterile termice pozitive fiind de 1...6°C şi 3...13°C în ultimele zile, limite apropiate de mediile climatologice, în aproape toate regiunile. Temperatura maximă a aerului va oscila între 7...20°C, în majoritatea zonelor de cultură. Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între -2...13°C la scara întregului teritoriu agricol, valori mai scăzute fiind posibile în depresiuni, unde izolat vor fi condiții de producere a brumei.Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 10 cm se va încadra între 8...16°C în zonele de câmpie, optimă parcurgerii ritmurilor de creștere și dezvoltare la culturile de rapiţă, orz şi grâu de toamnă semănate până în prezent.

Se prognozează precipitaţii sub formă de ploi locale în aproape toată ţara, acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului, iar izolat cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Caracteristici agrometeorologice

1

Rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă, în stratul de sol 0-20 cm, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în cea mai mare parte a țării. În Dobrogea, local nordul, nord-estul și estul Munteniei, estul și izolat sud-vestul Olteniei, sudestul Moldovei, conținutul de apă din sol se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă).

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În condițiile agrometeorologice prognozate, procesele de germinare, răsărire și înfrunzire la speciile de toamnă se vor desfășura pe ansamblu în bune condiții, iar în zonele depresionare, pe fondul temperaturilor minime mai scăzute din aer şi sol, ritmurile de creştere şi dezvoltare ale plantelor vor evolua uşor mai lent. Starea de vegetaţie a culturilor va fi bună şi medie în cea mai mare parte a teritoriului agricol, respectiv medie și slabă în semănăturile tardive şi pe suprafeţele unde se vor menţine deficite de apă în sol.

Sub aspect fenologic, cerealierele de toamnă (orz şi grâu) vor parcurge germinarea (70-100%), răsărirea (40-100%) şi apariţia frunzei a treia (10-60%). Funcție de data semănatului, rapița se va afla în fazele de germinare (70-100%), răsărire (30-100%) şi înfrunzire (6-8 frunze).

În principalele bazine specializate, sfecla de zahăr își va continua maturitatea tehnologică, extinzându-se suprafețele în curs de recoltare.

La pomii fructiferi și viţa-de-vie din aproape toate plantațiile, se vor înregistra maturarea lemnului și colorarea/căderea fiziologică a frunzelor. Totodată, la varietăţile târzii va fi posibilă definitivarea lucrărilor de recoltare. Ca urmare, lucrările agricole în câmp vor evolua în general normal, în aproape toată ţara.

Recomandări de specialitate:

• Urgentarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare a produselor agricole de sezon;• Eliberarea terenurilor agricole de resturile vegetale şi efectuarea arăturilor de toamnă;• Finalizarea lucrărilor de pregătire a patului germinativ şi a semănatului la grâul de toamnă;• Aplicarea îngrăşămintelor pe bază de azot şi fosfor la culturile de toamnă înfiinţate în perioada optimă;• Efectuarea lucrărilor de întreţinere (tratamente fito-sanitare, tăieri de întreţinere, arături, etc.) în plantaţiile pomi-viticole.

2

*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

Prognoza meteorologilor pentru aceasta iarna – cum ne va afecta incalzirea globala 29 octombrie 2020

Iarna 2019-2020 a fost una atipică, prin prisma temperaturilor neobișnuit de ridicate pentru acest sezon și a lipsei precipitațiilor. Chiar dacă autoritățile au respirat ușurate că iarna nu i-a „luat prin surprindere” și nu au mai existat drumuri blocate și localități izolate, agricultorii au avut foarte mult de suferit! 

Efectele încălzirii globale îşi spun cuvântul şi în acest an. Potrivit meteorologilor, sunt şanse slabe să avem parte de o iarnă cu zăpadă anul acesta. Cel mai probabil vom avea parte de o iarnă caldă, la fel cum au fost și iernile din ultimii ani. Totuși, vor fi episoade de viscol și temperaturi scăzute în lunile februarie-martie, dar cu impact nesemnificativ.

„Nu se poate exclude apariția unor ierni reci, dar cel mai probabil este să avem ierni din ce în ce mai calde, cu episoade de viscol, temperaturi foarte scăzute. Chiar dacă vom vorbi despre episoade extreme scurte, impactul lor poate fi semnficativ.

Nu trebuie neglijate fenomenele extreme atunci când vorbim despre încălzirea globală. Este probabil să avem ierni geroase, dar șansele sunt mult mai mici față de acum 20-40-60 de ani”, a declarat Roxana Bojariu, potrivit B1.ro.

Orice fermier știe că zăpada este benefică pentru culturile plantate în această toamnă, protejându-le de ger și asigurând hidratarea necesară solului atunci când se topește. În cele mai multe zone din țară, precipitațile au fost prezente în această toamnă, însă nu suficiente pentru dezvoltarea sănătoasă a plantelor.

În condițiile în care și vara trecută a fost una destul de secetoasă. Fermierii își puneau speranța în precipitațiile din sezonul rece, pentru a reface rezerva de apă din sol, însă prognoza pare că le-a înșelat așteptările. 

Până la acest moment, plantele s-au dezvoltat normal, fiind în faza de înfrățire, însă în unele zone se constată o ușoară îngălbenire a firelor, iar

3

inginerii agronomi spun că solul are nevoie de zăpadă sau orice fel de precipitații.

Specialiștii spun că, din cauza stresului hidric accentuat, culturile vor avea o răsărire neuniformă, iar procesele vegetative vor fi întârziate. În plus, pe timpul verii polenizarea nu se va face normal, iar asta va duce automat la pierderi. Totodată, plantele vor fi mult mai vulnerabile în fața bolilor și a atacurilor insectelor, iar în această situație insecticidele sunt o soluție eficientă pentru a ține la distanță dăunătorii, care vor fi mai periculoși ca oricând.

APIA si SUBVENTII

ȘEF APIA: DAU O VESTE BUNĂ FERMIERILOR! Agroinfo 28 octombrie 2020

SUBVENȚII APIA 2020. Veste bună pentru fermierii români legată de plata avansului la subvențiile agricole aferente anului de cerere 2020. Fermierii care sunt în eșantionul de control, atât la controlul clasic în teren, cât și la cel prin teledetecție vor fi incluși pe listele de plată a avansului APIA la începutul lunii noiembrie, 5-8 noiembrie 2020, anunță directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Mureș, Ovidiu Săvâșcă.

Dau o veste bună celor care au fost ținta controlului în teren în Campania 2020. O parte dintre ei se regăsesc în lista dosarelor are pot fi autorizate la plată de către funcționarii din teritoriu, deci, practic, am primit o listă de la APIA Aparat Central în care se regăsesc și o parte din acești fermieri. Practic, vestea bună este că, dacă știam sau se cunoștea faptul că dintre cei selectați la control mai puțini intră la plată, iată că astăzi avem o primă listă la 10 zile de la debutul campaniei de autorizare.

Mai mult decât atât, avem și rezultatele de la fermierii controlați prin teledetecție. În aceste zile, colegii mei din teritoriu, cât și de la centrul județean vor gestiona cele aproximativ 1.500 de dosare ale fermierilor (din județul Mureș n.r.) care au fost ținta selecției prin această metodă de control, pentru că, știm cu toții, sunt două tipuri de control, controlul clasic în teren, care se realizează cu gps-ul în mână de către inspectorii APIA din cadrul Serviciului Control pe Teren, iar un alt tip de control este acest control prin satelit, control externalizat către o firmă de profil, a declarat Ovidiu Săvâșcă, șeful APIA Mureș, pentru Radio România Târgu Mureș.

El a adăugat că acești fermieri din eșantionul de control APIA vor fi incluși pe listele de plată avans APIA 2020 după data de 8 noiembrie 2020.

4

Practic, la acest moment avem rezultatele de la prestatorul pe teledetecție, și pentru acești fermieri, în perioada imediat următoare, cum finalizăm această campanie de follow-up, o numim noi, e un termen tehnic, întâlniri cu fermierii și clarificări pe dosarele cu coduri de neconformitate, în urma acestor prezentări de către fermieri și clarificări a codurilor de neconformitate, sunt două-trei situații în care pot fi de acord cu rezultatul controlului prin teledetecție, pot aduce modificări sau pot solicita reinterpretarea rezultatelor, că nu sunt de acord cu rezultatele primite, cu parte din ele.

O dată, avem o certitudine că cei din controlul clasic, o parte din ei sunt pe prima lista de autorizare, iar, sper, undeva după data de 5-8 noiembrie să autorizăm la plată și dosare care au făcut obiectul selecției la controlul prin teledetecție.

Mai am o chestiune legată de teledetecție, aici sunt prinși, cu ghilimelele de rigoare, și fermieri care au parcele declarate în blocuri fizice cu fermieri care au fost ținta selecției pentru teledetecție. (...)

Atât la nivel central, cât și la nivel local, toată lumea are interesul comun să fie pe lista de plată avans cât mai mulți din fermierii care au depus cererea unică de plată pentru anul 2020. Să beneficieze și de plata avansului. Dacă cumva sunt situații excepționale, anumite blocaje, anumite chestiuni care nu se pot reglementa, clarifica până la data de 30 noiembrie, cu siguranță, undeva la 1 decembrie, data debutului plății finale, plății regulare, vor fi printre primii care vor intra și vor fi autorizați la plată. Dar noi sperăm că atingem undeva 95% din total fermieri care pot beneficia de plata avansului, a mai spus șeful APIA Mureș.

Vă reamintim că fermierii primesc în avans 70% din plățile directe pe suprafață și din sprijinul cuplat pentru ovine/caprine și 85% din plățile compensatorii pe agro-mediu, zonă defavorizată și agricultură ecologică.

Pentru anul 2020, eșantionul de control la nivel național extras din baza de date APIA conține un număr total de 56.493 fermieri pentru care sunt verificate respectarea normelor de ecocondiţionalitate, a cerințelor minime și specifice aferente schemelor de plată în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic, după cum urmează:

⦁ pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 12.427 fermieri;⦁ pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 39.988 fermieri;⦁ pentru controlul schemelor de ajutor din sectorul zootehnic – 4.078 fermieri.

5

Suprafaţa totală controlată este de 1.576.877 ha, respectiv:

⦁ pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 994.965 ha;⦁ pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 581.912 ha.

APIA, noutati despre subventiile in avans. Pana la ce data vor fi facute platile octombrie 29, 2020 APIA informeaza ca, in perioada 16 – 27.10.2020, au fost autorizati la plata in cadrul Campaniei de plati in avans pentru anul 2020, un numar de 618.279 fermieri, reprezentand un procent de 74 % din numarul total al fermierilor.

Suma totala autorizata la plata este in valoare de 958.294.278,33 euro, astfel:

621.987,43 euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA); 714.573,34 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare

Rurala (FEADR); 957.717,56 euro cofinantare de la Bugetul National (BN1).

Reamintim ca, in conformitate cu Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2020/531 al Comisiei din 16 aprilie 2020, pana la data de 30 noiembrie 2020, se pot efectua plati in avans de pana la 70 % in cazul platilor directe enumerate in Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului, si de pana la 85 % in cazul sprijinului acordat in cadrul masurilor de dezvoltare rurala mentionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Platile se efectueaza la cursurile de schimb valutar stabilite de catre Banca Centrala Europeana, astfel:

– 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de catre Banca Centrala Europeana in data de 30.09.2020 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323/03/01.10.2020, pentru platile finantate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricola);

– 4,7830 lei pentru un euro, stabilit de catre Banca Centrala Europeana in data de 31.12.2019 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 001/2/03.1.2020, pentru platile finantate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala).

Ministrul Agriculturii: bani si pentru fermierii care nu isi lucreaza terenurile octombrie 29, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit despre Politica agricola si

6

de dezvoltare rurala dar si despre legea rentei viagere agricole, care urmeaza sa fie modificata, astfel incat acesti bani sa fie acordati proprietarilor de terenuri care nu doresc sa le lucreze.

„Trebuie sa modificam putin renta viagera in asa fel incat cei care nu doresc sa lucreze pamantul, fie il vand, fie il dau altora, sa beneficieze de aceasta renta viagera”, a declarat ministrul Agriculturii, la o conferinta sustinuta in Cluj-Napoca.

Ministrul a vorbit si despre pietele locale, explicand cat de necesar este ca aceasta sa fie consolidata. O modalitate propusa de oficial este asocierea intre fermieri.

„O prioritate importanta este dezvoltarea pietelor locale. Aceasta piata a iesit in evidenta mai ales in timpul starii de urgenta, fiind destul de firava la noi in tara. Avem obligatia sa o consolidam si sa o finantam. Aici vrem sa incurajam si asocierea intre fermieri si unitatile administrativ teritoriale.

Schimbul de generatii in agricultura a fost un alt subiect pe care ministrul Oros l-a abordat, spunand  ca masurile implementate de MADR pentru sustinerea tinerilor fermieri dar si cele pentru incurajarea tinerilor din diaspora au rolul de a incuraja aceasta initiativa.

„Structura populatiei, dar si a fermerilor ne arata ca cei care activeaza nu sunt foarte tineri. Aici am facut cateva lucruri. Pe de o parte, in viitorul exercitiu bugetar, masura aceasta de instalare a tinerilor fermieri, am bugetat-o cu 520 de milioane de euro. Pe de alta parte, vom monitoriza foarte atent toti beneficiarii acestei masuri. Si cei din diaspora vor avea posibilitatea sa accese aceste fonduri”, a explicat Oros.

7

ȘEFUL APIA, ANUNȚ ACUM DESPRE SUBVENȚIA DE 7.000 EURO/FERMĂ! Agroinfo 29 octombrie 2020

AJUTOR CRIZĂ CRESCĂTORI DE ANIMALE ȘI LEGUMICULTORI! Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunțat astăzi, 29 octombrie 2020, că autorizarea la plată a ajutorului Covid-19 acordat în cadrul Măsurii 21 va fi făcută până la sfârșitul lunii decembrie 2020, astfel încât fermierii să-și primească banii cât mai repede.

8

Cererile sunt supuse controlului administrativ și pe teren, suntem în procedura de extragere a eșantionului de control, va fi un eșantion de  5%, urmând ca autorizarea la plată să se facă, conform fișei Măsurii, până la sfârșitul lunii decembrie. Aici avem la dispoziție suma de 150 de milioane de euro, suma care este asigurată din fonduri europene, din Fondul European Agricol și de Dezvoltare Rurală, a declarat astăzi, 29 octombrie 2020, șeful APIA, în cadrul videoconferinței organizată de Ziarul Bursa, Afaceri în agricultură.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a încheiat pe data de 23 octombrie 2020 procesul de depunere a cererilor în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19, din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, respectiv în sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și / sau caprine, dar și în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi, fiind accesată de un număr de 122.986 fermieri unici.

Situația cererilor depuse pentru Măsura 21 în perioada 25.09 - 23.10.2020, se prezintă astfel:

- în sectorul zootehnic – bovine – 44.960 cereri pentru un număr de 594.974 capete;- în sectorul zootehnic – ovine și/sau caprine – 40.067 cereri pentru un număr de 8.709.852 capete;- în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi – 46.451 cereri pentru o suprafață de 66.526,85 ha.

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei și urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020, susține APIA, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor Joi, 29 Octombrie 2020 Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna septembrie 2020, aferente serviciilor prestate în luna august 2020. Suma totală autorizată la plată este de 1.227.828,99 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 27 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul

9

creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare. Sursa: apia.org.ro

MINISTRUL OROS: VOM DA BANI FERMIERILOR PE ANIMALE REALE! Agroinfo 29 octombrie 2020

SUBVENȚII APIA ZOOTEHNIE! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat astăzi, joi, 29 octombrie 2020, că subvențiile din zootehnie vor fi plătite crescătorilor de animale pentru animale reale și nu pentru animale care figurează într-o bază de date din anul 2013. Șeful MADR se referă la data de referință pentru bovine, recent schimbată în Parlamentul European.

Am reușit să păstrăm ajutorul național tranzitoriu, un sprijin din bani de la bugetul național, dar și acest sprijin trebuie negociat la Comisia Europeană. În 2020, trebuia să se termine acest ajutor, dar am reușit să-l prelungim până-n 2027, a anunțat ministrul agriculturii, în cadrul videoconferinței Afaceri în agricultură, organizată astăzi de Ziarul Bursa, în desfășurare la momentul publicării acestei știri.

Adrian  Oros a adăugat că, în urma negocierilor făcute la Consiliul AGRIFISH și-n Parlamentul European, s-a reușit schimbarea datei de referință pentru ajutorul național tranzitoriu (ANT) acordat fermierilor români care cresc bovine. Vechea dată de referință era 31 ianuarie 2013, iar noua dată de referință, votată pe 23 octombrie 2020, în Parlamentul European, este 1 iunie 2018.

Vom da bani fermierilor pe animale reale, nu pe animale pe care le aveau în 2013 în baza de date, a spus ministrul agriculturii.

Data de referință sau istorică la bovine a generat o mare nedreptate pentru crescătorii activi de animale. Astfel, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a plătit ajutorul național tranzitoriu, subvenție de la bugetul național, unor persoane care nu mai aveau vaci, dar care au avut la

10

data de referință 31 ianuarie 2013, în timp ce crescătorilor de bovine nu li se plătește acest ajutor pentru animalele introduse în exploatația agricolă după această dată.

Nici noua data de referință, 1 iunie 2018, nu-i mulțumește pe crescătorii de animale. În multele mesaje trimise către AGROINFO, fermierii ne spun că această dată ar fi trebuit să fie anul 2020 sau să fie mereu actualizată pentru ca animalele introduse ulterior datei în exploatațiile agricole să poată beneficia de acest ajutor de la bugetul de stat. Și această nouă dată istorică, spun crescătorii, lasă loc unor băieți deștepți să beneficieze de subvenții pentru animale pe care nu le mai au, le-au vândut între timp sau le-au sacrificat.

Vă reamintim cuantumul ANT bovine pentru anul 2019, precizăm că pentru anul 2020, APIA nu a stabilit încă valoarea acestei subvenții: ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte - 17,7220 euro/tonă = 84,1724 lei/tonăANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne - 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animal. Cuantumul este comunicat oficial de APIA.

ȘEFUL APIA: PENTRU PRIMA OARĂ, PRIMESC AVANSUL APIA ȘI ACEȘTI FERMIERI! Agroinfo 29 octombrie 2020

PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Veste excelentă pentru fermierii români! Este o premieră la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)! Pentru prima oară, pe listele de plată a avansului APIA la subvențiile agricole aferente acestui an, pe listele de plată au fost incluși și fermierii din eșantionul de control prin teledetecție, a anunțat astăzi directorul general APIA, Adrian Pintea. Activitatea cea mai intensă a agenției în momentul actual este Campania 2020 de plată a avansului. După cum știm în data de 16 octombrie a fost demarată plata în avans, în Campania 2020, România beneficiază de o alocare financiară pentru plățile directe acordate fermierilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), în valoare de un 1.943.000.000 de euro și pot să vă spun că suma totală autorizată la plată, în perioada 16 octombrie, prima zi în

11

care s-a demarat această plată, până-n data de 28 octombrie, doar 13 zile, peste 994 de milioane de euro au fost autorizați la plată pentru un număr de 624.472 de fermieri, care reprezintă peste 75% din numărul total de fermieri, cum vă spuneam la începutul intervenției mele, de peste 830.000. Deci, peste 75% din numărul de fermieri au fost autorizați la plată.

Un lucru important pe care trebuie să-l rețină fermierii, și aici mulțumesc ministerului și domnului ministru, că aceste fonduri ne-au fost puse la dispoziție, APIA are în cont, a avut, un miliard de euro, pentru că aceste plăți sunt deja făcute din Fondul European de Garantare Agricolă, astfel încât noi am scurcircuitat acest interval, că noi, în momentul în care autorizăm, facem la minister (Ministerul Agriculturii n.r.), ministerul la Finanțe, noi când autorizăm, orice fermier care este autorizat astăzi la plată, a doua zi, noi deja facem dispoziție de plată către trezorerie, bănci comerciale, astfel încât este scurcircuitat acest interval și fermierii primesc mai repede acești bani.

Ca o noutate pentru anul 2020 și fermierii care sunt în eșantionul de control și care întotdeauna au fost văduviți, să spun așa, pentru că nu intrau la avans, și ca o noutate, niciodată de când se acordă aceste plăți în avans, fermierii care au fost selectați în eșantionul de control, atât control pe teren, cât și pe teledetecție, și cei care au fost în eșantionul de teledetecție intră pentru plata în avans, a anunțat șeful APIA, în cadrul videoconferinței Afaceri în agricultură, organizată joi, 29 octombrie de Ziarul Bursa.

Așadar, pe listele de plată avans APIA au fost incluși și fermierii din eșantionul de control, indiferent că este vorba de controlul clasic în teren sau de cel prin teledetecție.

Vă reamintim că APIA le achită fermierilor un avans de 70% din plățile directe și 85% din plățile compensatorii pe măsuri de dezvoltare rurală PNDR 2020. Plata avansului APIA se încheie pe data de 30 noiembrie 2020.

Adrian Pintea (APIA): fermierii trebuie să investească în tehnologia agricolă modern octombrie 29, 2020 agrimanet Utilizarea tehnologiei în agricultură este răspândită în mod inegal în Uniunea Europeană, iar fermele mici şi mijlocii au cea mai mare nevoie de investiţii în modernizare, a declarat, joi, Adrian Pintea, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). În opinia lui, este necesară creşterea gradului de utilizare a tehnologiei moderne în agricultură.

12

„Utilizarea tehnologiei în agricultură e răspândită în mod inegal în UE, fiind necesară creşterea accesului la tehnologie la nivelul fermelor mici şi mijlocii. Cu toate acestea, fermierii români conştientizează tot mai mult nevoia de intensificare a investiţiilor privind modernizarea, restructurarea, inovarea şi diversificarea fermelor şi fac eforturi la identificarea de noi oportunităţi”, a precizat şeful APIA.

Potrivit acestuia, în 2020 tot fluxul de lucru al agenţiei s-a mutat în mediul electronic.

„Concret, fermierii au depus cererea electronic, APIA a eliberat adeverinţele şi le-a transmis electronic către bănci. S-au emis peste 17.000 de adeverinţe pentru FEGA şi 11.800 pentru FADR. Tot pentru a creşte gradul de digitalizare, anul acesta am implementat semnătura electronică pentru cei mai mulţi dintre angajaţii Agenţiei, astfel încât aceştia să lucreze de acasă. Nu a fost uşor, nici pentru noi, nici pentru fermieri, dar am demonstrat că acest lucru nu este imposibil”, a spus Pintea, în videoconferinţa „Afaceri în agricultură”, organizată de Grupul de presă Bursa.

APIA: Plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor octombrie 29, 2020 agrimanet

Plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna septembrie 2020, aferente serviciilor prestate în luna august 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 1.227.828,99 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 27 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE APIA

Ce îi așteaptă pe fermierii români după 2021. 29 oct, 2020 | Alina Stanciu | ECONOMICA.net

13

Subvenții mai mari față de media UE pentru cei ce folosesc practici ecologice Fermierii români care vor utiliza practici agricole prietenoase cu mediul ar putea primi, odată cu intrarea în vigoare a noii Politici Agricole Comune post 2020, subvenții chiar mai mari decât cei din alte state membre. Plata pe suprafață ar putea fi și ea, cu câțiva euro mai mare.

Noua Politică Agricolă Comună (PAC post 2020) ar putea aduce fermierilor români subvenții mai mari comparativ cu cele primite de restul agricultorilor europeni. Condiția este însă ca aceștia să pună în aplicare practici agricole verzi, a declarat într-o emisiune online Bursa, Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European.

“Subvențiile pentru cei cu practici ecologice ar putea deveni chiar mai mari decât în statele UE. De exemplu, creșterea animalelor pe pășune poate fi considerate o practică cu caracter ecologic”, a declarat Buda. “Deși subvențiile au scăzut în medie cu 11% în statele membre, la fermierii români vor crește cu câțiva euro. Premisele sunt bune și este important cum vom creiona Planul Național Strategic”, a mai completat acesta. Potrivit europarlamentarului, există însă „o ecuație necunoscută pe componenta sumelor acordate pe green deal. (practici prietenoase cu mediul n.red).” “Conform deciziei Parlamentului European se va merge în negocieri cu 30% din pilonul 1 de dezvoltare. În următoarele două luni Comisia ar trebui să vină cu orientări pe această component, dar nu trebuie să fim speriați. Combaterea schimbărilor climatice trebuie să ne preocupe pe toți”, mai spune Buda potrivit căruia sumele pentru plățile directe, ce vor reprezenta cel puțin 60% din pilonul 1 de dezvoltare, “vor rămâne neatinse”.

“Banii pe înverzire vor fi dincolo de plățile directe, o plată suplimentară pentru fermierii atunci când aplică o practică verde în ferma sa”, mai spune Buda. Obligație sau drept- cum se vor raporta fermierii la practicile verzi În ceea ce privește intenția fermierilor români de a folosi practici prietenoase cu mediul, ministrul Agriculturii Adrian Oros susține că aceasta nu este o obligație la nivel de fermă, ci doar la nivel de stat membru. “Săptămâna trecută, la Consiliul Agrifish am încercat să susținem prioritățile României și am dorit flexibilitate mai mare pe eco-scheme (scheme de sprijin financiar ce presupun recompensarea fermierilor care implementează practici agricole durabile precum sistemele de producție ecologice n.red), ca să nu pierdem bani UE. Acestea vor fi obligatorii pentru statele membre, dar voluntare pentru fermieri. Ei trebuie să se ridice la exigențele acestui green deal si banii sa nu fie pierduți”, a explicat Oros. Menționăm că europarlamentarii au votat ca cel puțin 30% din primul pilon să fie alocat noilor scheme de climă, mediu și bunăstarea animalelor (scheme ecologice). Se va da în continuare sprijinul cuplat Acesta mai spune că fermierii români vor putea primi până

14

în 2027 sprijin cuplat în zootehnie și vegetal, deși celelalte state nu mai pot începând cu 2021. “Am reușit să păstrăm Ajutorul Național Tranzitoriu. Deși este un sprijin din bani de la bugetul național, el trebuie negociat la Comisie, iar în 2020 el ar fi trebuit să se oprească. Am reușit să prelungim până în 2027.

De asemenea, am reușit să schimbăm și anul de referință, astfel că vom da bani pentru animale reale și nu pe animale ce figurează în baza de date în 2013.Noua data de referință pentru ajutorul acordat bovinelor de carne este anul 2018, față de vechea data care era de 31 ianuarie 2013. Plafonarea subvențiilor, o problemă delicată “Problema delicată”, spune însă Oros este cea legată de plafonarea subvențiilor. Noi, ca stat , am dori ca plafonarea să fie voluntară, la decizia fiecărei țări membre și să combinăm cu plata redistributive. Sperăm să obținem și acest lucru”, a explicat Oros. Conform votului din Parlamentul European din 23 octombrie, plafonarea obligatorie a plăților directe se aplică statelor membre care nu vor aloca, în noul exercițiu financiar, cel puțin 12% din totalul sumelor alocate plăților directe către fermierii mici și mijlocii. În România, 97% dintre fermieri lucrează 40% din teren în ferme de sub 50 de hectare, 0,56% lucrează alte 40% din suprafață în ferme de peste 300 de ha și 2% lucrează 20% din suprafața arabilă în ferme medii între 50 si 300 de ha. 100.000 de euro pentru tinerii fermieri Nu în ultimul rând, potrivit lui Daniel Buda, fermierii vor putea primi un sprijin de 2% din cuantumul aferent plăților directe pentru plantele proteice, urmare a importurilor masive din Argentina unde se pot produce inclusiv organisme modificate genetic.

De asemenea, tinerii fermieri, de până la 40 de ani, care se instalează pentru prima dată într-o exploatație vor primi un sprijin de 100.000 de euro față de 70.000 de euro. În ceea ce privește posibilitatea de a folosi îngrășăminte chimice, acestea ar trebui reduse la jumătate, conform deciziei europarlame ntarilor. România consumă însă 600 de grame pe hectar, față de media UE de 2.200 de grame pe hectar.

“Vom susține ca această reducere să se facă la nivelul mediei UE”, mai explică Buda. Amintim că, la reuniunea de la Luxemburg din 19-20 octombrie, Consiliul a ajuns la trei acorduri politice importante pentru sectoarele agriculturii și pescuitului din Europa. Miniștrii au convenit asupra unei abordări generale privind pachetul de reformă a politicii agricole comune (PAC), au adoptat concluzii privind Strategia

„De la fermă la consumator” și au stabilit posibilitățile de pescuit în Marea Baltică pentru 2021. Conform procedurii, varianta PAC votată de parlamentari va urma procedura trialogului, fiind dezbătută în Consiliului

15

UE, Parlamentul European și Comisia Europeană, după care se va reîntoarce în Parlamentul European.

Pintea, director APIA: Fermierii sa investeasca in tehnologie Agroromania.ro 29 Oct. 2020

Adrian Pintea, director general APIA, spune ca fermierii ar trebui sa investeasca in tehnologie agricola moderna.

Potrivit acestuia, in 2020 tot fluxul de lucru al agentiei s-a mutat in mediul electronic.

 "Concret, fermierii au depus cererea electronic, APIA a eliberat adeverintele si le-a transmis electronic catre banci. S-au emis peste 17.000 de adeverinte pentru FEGA si 11.800 pentru FADR. Tot pentru a creste gradul de digitalizare, anul acesta am implementat semnatura electronica pentru cei mai multi dintre angajatii Agentiei, astfel incat acestia sa lucreze de acasa. Nu a fost usor, nici pentru noi, nici pentru fermieri, dar am demonstrat ca acest lucru nu este imposibil", a spus Pintea, in videoconferinta "Afaceri in agricultura".

 In opinia lui, este necesara cresterea gradului de utilizare a tehnologiei moderne in agricultura.

"Utilizarea tehnologiei in agricultura e raspandita in mod inegal in UE, fiind necesara cresterea accesului la tehnologie la nivelul fermelor mici si mijlocii. Cu toate acestea, fermierii romani constientizeaza tot mai mult nevoia de intensificare a investitiilor privind modernizarea, restructurarea, inovarea si diversificarea fermelor si fac eforturi la identificarea de noi oportunitati", a precizat seful APIA.

Pintea a adaugat ca anul acesta exista o serie de ajutoare noi de la bugetul de stat pentru sprijinul fermierilor grav afectati de pandemie si de seceta. Este vorba despre ajutoare de stat pentru cei care au infiintat culturi in toamna 2019, afectate de seceta, unde au fost depuse deja peste 27.000 de cereri eligibile si suma platita a fost de 50 de milioane de lei.

 Pentru sustinerea crescatorilor din sectorul avicol au fost depuse 315 cereri, pentru sectorul bovin - 544 de cereri, pentru sectorul suin - 299 de cereri.

16

 "Pentru aceste trei scheme suntem in proces de control administrativ si ne propunem spre sfarsitul lunii noiembrie sa se faca platile", a spus directorul APIA.

 Pentru masura de distilare a vinului in conditii de criza, au fost depuse 24 de cereri cu o valoare 19 milioane de euro, iar suma a fost platita 14 octombrie. In ceea ce priveste masura 21, care vizeaza fermierii si IMM-urile afectate de criza Covid, au fost depuse peste 122.000 de cereri.

 "Cererile sunt supuse controlului administrativ si pe teren. Suntem in procedura de extragere a esantionului de control de 5%. Plata se va face la pana la sfarsitul lunii decembrie, iar aici avem la dispozitie 150 de milioane de euro fonduri europene", a continuat Pintea.

 In ceea ce priveste platile in avans, unde Romania beneficiaza de o alocare financiara de 1,943 miliarde de euro, in perioada 16-28 octombrie a fost avizata la plata o suma de peste 994 milioane de euro pentru 624.472 fermieri, reprezentand peste 75% din numarul total de fermieri.

AFIR si FINANTARI

VIRGIL POPESCU: ''Analizăm scăderea plafonului pentru accesarea granturilor de către firmele înfiinţate în 2019'' G.U. Macroeconomie / 29 octombrie

Guvernul analizează scăderea plafonului legat de cifra de afaceri, pentru ca firmele înfiinţate în 2019 să poată accesa microgranturile pentru capitalul de lucru, a scris pe Facebook ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, conform Agerpres.

"În urma interesului foarte mare pentru accesarea granturilor alocate capitalului de lucru, analizăm suplimentarea bugetului alocat acestei măsuri cu aproximativ 500 de milioane de euro. De asemenea, vom redeschide apelul pentru accesarea microgranturilor de 2.000 de euro şi analizăm scăderea plafonului pentru firmele care s-au înfiinţat în 2019 şi nu au putut atinge cifra de afaceri de 5.000 de euro. Pentru mine este important ca un număr cât mai mare de IMM-uri să poată beneficia de aceste fonduri nerambursabile", a arătat Popescu.

Granturile pentru capital de lucru au putut fi accesate începând de joi, 22 octombrie, de la ora 10:00.

Este vorba despre măsura 2 "Granturi pentru capital de lucru" din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din

17

fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19.

Procedura de implementare a măsurii "Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor" poate fi consultată la următorul link http://www.imm.gov.ro

Programul de granturi destinat IMM-urilor afectate de pandemie pentru asigurarea capitalului de lucru totalizează 350 de milioane de euro din fonduri europene. Granturile pentru capital de lucru sunt acordate sub formă de sumă forfetară reprezentând 15% din cifra de afaceri înregistrată în anul 2019, fără a depăşi 150.000 euro/beneficiar (în echivalent lei).

Programul face parte din schema de ajutor de stat prevăzută în Ordonanţa de Urgenţă nr.130/2020 privind unele măsuri de acordare a sprijinului financiar din fonduri externe nerambursabile în contextul crizei Covid-19.

Ministrul Economiei a solicitat redeschiderea apelului pentru microgranturi pentru IMM-uri cu includerea firmelor înfiinţate în 2019 J.P. Miscellanea / 29 octombrie Ministrul Economiei, Virgil Popescu, i-a solicitat premierului, ieri, în şedinţa de guvern, redeschiderea apelului la schema 1 pentru IMM-uri, privind acordarea de microgranturi pentru IMM-uri, prin includerea în rândul apelanţilor eligibili şi a companiilor care s-au înfiinţat în cursul anului 2019 şi "ar avea, estimativ, un venit mediu lunar de 5.000 de euro", conform Agerpres. "V-aş mai face o propunere şi la schema 1, domnule prim-ministru, este vorba de acel plafon de 5.000 de euro, acolo a rămas subscris. Cred că ar fi bine dacă am lua în calcul inclusiv companiile care s-au înfiinţat în cursul anului 2019 şi ar avea, estimativ, un venit mediu lunar de 5.000 de euro", a declarat Virgil Popescu. Premierul a precizat că acest lucru ar însemna redeschiderea apelului pentru această schemă de finanţare. "Da, să redeschidem apelul, avem resurse, la schema 1 au mai rămas resurse", a explicat Popescu. În concluzie, şeful Executivului şi-a dat acordul pentru propunerea formulată de ministru.

"În regulă, puteţi veni, dar numai pentru cei care s-au înfiinţat în 2019 şi care nu aveau cum să genereze o cifră de afaceri de 5.000 de euro. Bine, aştept modificarea de act normativ ", a spus Orban.

AFIR a validat prima finanțare a unui abator de mici dimensiuni meatmilk 29 octombrie 2020

18

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), informează că a validat, în data de 14.10.2020, prima cerere de finațare depusă prin submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse Agricole – Sector investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”.

Proiectul cu titlul ”Dezvoltarea Cooperativei Agricole pentru colectarea, procesarea și comercializarea produselor agricole prin punct de sacrificare, carmangerie” a fost depus de Cooperativa Agricolă Munții Dornelor din comuna Coșna, satul Valea Bancului, județul Suceava și are drept scop înființarea unei unități de producție a cărnii, unitate compusă din: punct de sacrificare pentru bovine, porcine și ovine/caprine, sală de tranșare și fabricație de produse din carne. Practic, se dorește a fi un atelier de carmangerie tradițională cu punct de sacrificare.

După o lungă perioadă de timp de stagnare și chiar regres, în prezent activitatea de producție a produselor din carne autohtone se află pe un trend ascendent la nivel național, acest trend fiind impulsionat de tendința de creștere a consumului de produse alimentare autohtone în detrimentul produselor provenite din import. AFIR primește în continuare cereri de finanțare pentru realizarea abatoarelor de capacitate mică în zona montană, până pe data de 31.12.2020.

Fondurile totale care sunt la dispoziția fermierilor sunt de aproximativ 12 milioane de euro, iar rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative/societăți cooperative și 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși 300.000 euro/proiect.

ALTELE

19

Daniel Buda: ”Noul PNS trebuie să iasă bine, altfel ne mănâncă câinii!” 29 octombrie 2020 Noul Plan Național Strategic (PNS) trebuie să fie unul foarte bun, altfel riscăm să pierdem sume importante de bani de la Uniunea Europeană, atrage atenția europarlamentarul Daniel Buda. Într-o intervenție în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Parlamentul European a subliniat că Ministerul Agriculturii, împreună cu specialiștii din domeniul agricol și cu fermierii români trebuie să elaboreze un PNS care să răspundă cât mai bine la problemele agriculturii românești, pentru a putea atrage cât mai eficient fondurile europene.

”Mie nu îmi plac disputele între fermierii mari și fermierii mici. Trebuie să înțelegem un lucru odată. Toți fermierii aceștia au un rol foarte bine definit în ecosistemul agriculturii. Nu pot să discut de o fermă mare la mine, în Transilvania, cum sunt cele de la Timișoara sau de prin sud. În același timp, noi trebuie să ne asigurăm că toți acești fermieri vor rezista pe piață. (…) Avem toate motivele să fim încrezători.

Pe partea de agricultură, eu spun că am obținut de la Uniunea Europeană ce se putea obține în această etapă. Continuă această procedură a trialogului. Comisia are un punct de vedere, Parlamentul European un punct de vedere și Consiliul un alt punct de vedere. Se vor pune cele trei instituții la masă și vedem ce va ieși”, a precizat Daniel Buda pentru AGRO TV.

Europarlamentarul român a mai atras atenția că Planul Național Strategic pe care trebuie să îl scrie România trebuie să fie unul foarte bun, altfel riscăm să pierdem bani de la Uniunea Europeană.

”Pentru fermierii români, lucrurile arată bine până acum. Mai departe, trebuie să ne facem noi treaba. Eu sunt un pic speriat de chestiunea aceasta cu Planurile Naționale Strategice (PNS). Este foarte important ca ele să iasă bine, pentru că dacă nu ies bine, ne mănâncă câinii, adică pierdem bani. Aici trebuie să fim noi foarte atenți, iar marii fermieri au un rol foarte important, dar nu numai ei. Toată lumea trebuie să pună pe masă cunoștințele pe care le are. Trebuie să fim optimiști, dar să ne apucăm de lucru”, a mai subliniat Daniel Buda.

ADRIAN OROS: O MÂNĂ DE FERMIERI LUCREAZĂ 40% DIN SUPRAFAȚA ARABILĂ A ȚĂRII! Agroinfo 29 octombrie 2020 FERMIERI BOGAȚI, FERMIERI SĂRACI! Datele prezentate astăzi, 29 octombrie 2020, de ministrul agriculturii Adrian Oros arată un accentuat fenomen de polarizare a agriculturii românești. Concret, un număr mic de fermieri lucrează o suprafață arabilă uriașă. Pe cale de

20

consecință, așa se împart și subvențiile agricole pe suprafață. Suma uriașă este direcționată spre o mână de fermieri.

În cadrul videoconferinței organizată joi, 29 octombrie 2020, de Ziarul Bursa, ministrul agriculturii, Adrian Oros, a dezvăluit câteva date din interiorul analizei SWOT (analiza punctelor slabe și a celor tari din agricultură) realizată de Ministerul Agriculturii pentru creionarea Planului Național Strategic 2021-2027.

Potrivit șefului MADR, 97% dintre fermierii din România lucrează 40% din terenul agricol,  în ferme de sub 50 de hectare în timp ce 0,56% din fermieri lucrează tot un procent de 40% în ferme de peste 300 de hectare și doar  2% dintre fermieri români lucrează 20% din suprafața arabilă, în ferme medii, de 50-30 de hectare.

Așa se împart și subvențiile pe suprafață de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Procentul de 97%, format din fermieri mici, ferme de subzistență, încasează cam aceeași sumă de la APIA pe care o primește și procentul de 0,56%, format din fermieri mari și foarte mari. Diferența este că fermierii mici sunt mulți, suma APIA se împarte între toți, astfel revine puțin la fiecare, în timp ce fermierii mari, beneficiind de aceeași sumă și fiind incomparabili mai puțini, au la dispoziție sume mult mai mari. Concret, e o concentrare a suprafeței agricole și a subvențiilor APIA în mâna unui grup restrâns de fermieri.

Ministrul agriculturii a mai spus că gradul de asociere este foarte slab, un mediu asociativ neconsolidat, sunt probleme mari cu forța de muncă, dar și cu îmbătrânirea populației din agricultură și mediul rural. unde doar 29% din locuitori au vârste sub 40 de ani, iar 11% din fermieri au sub 55 ani. România se mai confruntă cu un abandon al zonelor cu constrângeri naturale, zona montană de exemplu, cu o slabă promovare și un grad scăzut de comercializare a produselor românești.

Avem vânători de subvenții, de care va trebui să scăpăm în viitorul Plan Național Strategic (PNS) și cât mai mulți bani să ajungă la cei care lucrează într-adevăr pământul, a mai spus ministrul agriculturii.

Pentru viitorul exrcițiu financiar, România are la dispoziție 20,76 miliarde de euro, 13 miliarde de euro pentru plățile directe ale fermierilor și 6,76 miliarde de euro pentru Pilonul 2 al agriculturii, dezvoltarea rurală.

21

22

INS: Populaţia României, după domiciliu, se situa la 22,142 de milioane de persoane, la 1 iulie 2020 J.P. Miscellanea / 29 octombrie

Populaţia României, calculată după domiciliu, a ajuns în data de 1 iulie 2020 la 22,142 milioane de persoane, în scădere cu 0,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), conform Agerpres.

Datele oficiale relevă faptul că, din totalul populaţiei, 12,492 milioane de persoane aveau domiciliul în mediul urban (56,4%), în scădere cu 0,5% raportat la perioada de referinţă, în timp ce persoanele de sex feminin sunt majoritare (51,2% din total, la nivel naţional). De altfel, la 1 iulie 2020, populaţia feminină era de 11,328 milioane de persoane, cu aproape 5.000 mai mică faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Totodată, procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 iulie 2019, prin creşterea cu 0,5 puncte procentuale a ponderii populaţiei

23

vârstnice (de 65 ani şi peste) şi, în acelaşi timp, se remarcă menţinerea la acelaşi nivel (14,6%) a ponderii persoanelor tinere (0 - 14 ani).

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 114,6 (la 1 iulie 2019) la 118 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2020).

De asemenea, vârsta medie a populaţiei a fost de 41,9 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 iulie 2019, iar vârsta mediană s-a situat la 42,1 ani, în creştere cu 0,4 ani la nivel comparativ.

Potrivit sursei citate, la 1 iulie 2020, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 40 - 44 ani (8,6%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9%, iar la cele de sex feminin de 8,2%. În acelaşi timp, ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5 - 9 ani (4,7%) şi a celei de 10 - 14 ani (5,2%).

INS precizează că datele privind populaţia după domiciliu, la 1 iulie 2020, vor fi disponibile până la nivel de localitate (municipiu, oraş şi comună), în baza de date online TEMPO şi pot fi descărcate începând cu data de 13 noiembrie 2020.

EXCLUSIV! MADR anunță INVESTIȚII în fermele de reproducție! 29 octombrie 2020

Ministerul Agriculturii anunță investiții în fermele de reproducție în 2021! Într-o intervenție în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, secretarul de stat George Scarlat a făcut această precizare foarte importantă pentru crescătorii de animale. Răspunsul oficialului MADR a venit în contextul în care, pe parcursul emisiunii, invitații din studio au ridicat problema reproducției, susținând că România trebuie să se concentreze asupra acestui sector în anii următori, pentru a-și reface efectivele de animale și a nu mai depinde de importuri.

”Până să ajungem la procesare, trebuie să ne gândim la reproducție la porc, la vacă, la oaie, la capră, la pasăre, pentru că dacă noi nu avem ce să creștem în fermă, ce să procesăm? Pandemia își face efectele în toată Europa și vedem că o face în mod agresiv. Dacă mâine se închid granițele? Noi importăm grăsunul din Olanda și Danemarca, aducem puiul de o zi din

24

Ungaria, aducem berbecii din Franța sau Spania. Odată închise granițele, noi închidem toate aceste sectoare. 

Trebuie să dezvoltăm acele ferme de elită, măcar să avem în România acei genitori de unde să-i cumpărăm. Ameliorarea nu o poate face un fermier, sau dacă o face, sunt costuri foarte mari. De aceea avem nevoie de aceste ferme de elită. Este punctul culminant!”, a subliniat Daniel Botănoiu.

În acest context, secretarul de stat George Scarlat a venit cu următoarea precizare: ”Și reproducția este prioritară! Încercăm să obținem credite de angajament pentru investiții în ferme de reproducție pentru anul 2021.”

Reamintim că, în urmă cu două zile, în cadrul aceleiași emisiuni, secretarul de stat MADR făcea următoarele precizări, cu privire la Hotărârea de Guvern 1179/2014, privind sprijinul pentru ameliorarea animalelor, expiră în luna decembrie.

”În ceea ce privește HG 1179, tocmai acum două ședințe de Guvern am suplimentat suma necesară, pentru că dăm o importanță sectorului de ameliorare. Acest sprijin va continua și în următorii trei ani de zile și veți fi invitați în perioada următoare să discutăm cum doriți și ce să îmbunătățim”, a precizat George Scarlat pentru AGRO TV.

Oros: “Alegeți produse ROMÂNEȘTI și veți contribui la lupta împotriva SARS-CoV-2” 28 octombrie 2020

Într-o postare publicată pe una din rețelele sociale, ministrul Adrian Oros îndeamnă românii la alegeri sănătoase în ceea ce privește alimentația, ca mijloc principal de combatere a pandemiei. “Alegeți produse ROMÂNEȘTI…!“

Adrian Oros: ”Alegeți produse ROMÂNEȘTI și veți contribui la lupta împotriva SARS-CoV-2. România are nevoie de solidaritate. Acum, când cu toții suntem afectați de pandemia provocată de virusul SARS COVID-19, consumând legume și fructe vă veți întări sistemul imunitar.

Toate studiile la care am avut acces spun că legumele și fructele de calitate, cultivate cu discernământ, conțin toată gama de substanțe care ajută

25

organismul în lupta cu boala, de la antioxidanți ca vitaminele E și C, la minerale, vitamina D și acizi grași Omega-3.

Dacă alegeți produsele românești, veți contribui la lupta împotriva COVID-19 și în alt mod: dinamizând și un sector economic care este și el afectat de pandemie, agricultura, de care am privilegiul de a mă ocupa în calitate de ministru în Guvernul Orban.

În aceste zile, pediatrii ne avertizează și în privința riscurilor pe care un sistem imunitar scăzut le comportă în general: virozele banale sunt mult mai ușor de luat și afectează mult mai tare organismul într-o astfel de situație – ca să nu mai vorbim de spaima pe care o pot provoca fiindcă prezintă simptome asemănătoare cu COVID-19.

Vă spun toate acestea fiindcă pentru mine, portofoliul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu e o etapă oarecare în cariera politică, ci o miză pe termen lung, care pornește de la formația mea științifică, de la doctorat și departamentul de toxicologie pe care îl conduc la Facultatea de Medicină Veterinară.

O agricultură performantă nu e doar o miză economică și nu interesează numai actorii direct implicați, de la fermieri la investitori. E o condiție sine qua non a unei Românii sănătoase.

Consumați produse românești. Vitaminizați-vă românește”.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat Legea camerelor agricole la Curtea Constituțională! Ramona Dascălu - 29 octombrie 2020

Legea camerelor agricole, sesizată la Curtea Constituțională a României! Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat astăzi, joi – 29 octombrie, Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu modificarea legii privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, transmite Administraţia Prezidenţială. Şeful statului argumentează că dispoziţiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeaşi forţă juridică,

26

cu atât mai mult însăşi legea organică nu poate fi abrogată în integralitate printr-o lege cu caracter ordinar.

„În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că ori de câte ori o lege derogă de la o lege organică, ea trebuie calificată ca fiind organică, întrucât intervine tot în domeniul rezervat legii organice. Mai mult, legiuitorul constituant a stabilit, în mod indirect, în cuprinsul conţinutului normativ al art. 73 alin. (3) din Constituţie, că reglementările derogatorii sau speciale de la cea generală în materie trebuie şi ele adoptate, la rândul lor, tot printr-o lege din aceeaşi categorie. Altfel spus, Curtea a reţinut că dispoziţiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeaşi forţă juridică. (Decizia nr. 53/1994, Decizia nr. 88/1998, Decizia nr. 442/2015, Decizia nr. 392/2014 şi Decizia nr. 537/218). Aşadar, dacă, potrivit jurisprudenţei instanţei constituţionale, dispoziţiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeaşi forţă juridică, cu atât mai mult însăşi legea organică nu poate fi abrogată în integralitate printr-o lege cu caracter ordinar”, arată sesizarea şefului statului către Curtea Constituţională.

Preşedintele Iohannis precizează că analizând fişa parcursului legislativ al legii criticate rezultă că Parlamentul nu a consultat Guvernul cu privire la impactul financiar al intervenţiilor legislative preconizate la art. 19 alin. (1) lit. a) din legea dedusă controlului de constituţionalitate, contrar prevederilor art. 111 alin. (1) teza a doua şi art. 138 alin. (5) din Constituţie. ”Deşi soluţia legislativă ce prevede că finanţarea Camerei Agricole Naţionale se asigură şi din surse de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în primii trei ani de funcţionare a camerelor agricole a rezultat în urma adoptării unui amendament la camera decizională, Camera Deputaţilor, considerăm că respectarea prevederilor constituţionale mai sus invocate se impunea cu necesitate”, mai arată Administrația Prezidențială.

De asemenea, în situaţia în care intervenţiile legislative preconizate de Parlament au un impact direct asupra bugetului de stat, era necesar să existe o colaborare reală între Guvern (care să asigure adaptarea măsurilor prin raportare la situaţia economică a României în contextul eforturilor conjugate pentru combaterea epidemiei de Covid-19) şi Legislativ. În cazul de faţă, comisia permanentă din Camera Deputaţilor a omis să solicite Guvernului elaborarea fişei financiare.

„Atunci când dispoziţiile legale preconizate, ce generează impact financiar asupra bugetului de stat, sunt rezultatul unor amendamente admise în cadrul procedurii legislative, prima Cameră sesizată sau Camera decizională, după caz, are obligaţia de a solicita fişa financiară. Pe cale de consecinţă, atunci

27

când o iniţiativă legislativă are implicaţii bugetare, Guvernul trebuie să prezinte atât punctul de vedere, cât şi fişa financiară”, conform sursei citate.

La art. 6 alin. (4) din legea criticată se prevede că aceste camere agricole se vor înscrie „ca organizaţii private de interes public, nonprofit, în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi au sediul, până la data desfăşurării alegerilor”.

Or, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii se înscriu în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor organizaţiile neguvernamentale, inclusiv cele care au dobândit statutul de utilitate publică.

„Faţă de cele de mai sus, considerăm că prin utilizarea sintagmei „organizaţii private de interes public”, iar nu a celei de „organizaţii neguvernamentale cu statut de utilitate publică”, corelativ cu obligaţia înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, nu se poate stabili cu claritate care va fi natura juridică a camerelor agricole ce urmează a fi înfiinţate”, potrivit sesizării.

Neclaritatea acestei norme este strâns legată de neclaritatea descrisă la punctul anterior referitoare la natura juridică a camerelor agricole ce urmează a fi înfiinţate, susţine Iohannis.

„Din această perspectivă, considerăm că este inadmisibil ca o entitate privată să preia atribuţii şi personal de la unele instituţii publice şi să se subroge în drepturile şi obligaţiile acestora. Mai mult, legea criticată nu prevede în concret care sunt acele instituţii publice de la care se vor prelua de către camerele agricole unele atribuţii şi nici nu intervine asupra actelor normative ce reglementează activitatea acelor instituţii”, conchide Administrația Prezidențială.

Legea Camerelor Agricole a fost adoptată de Parlament pe data de 6 octombrie.

Deloitte: În perioada mai-august 2020 consumul a crescut ușor, dar nu la alimente meatmilk 29 octombrie 2020 Îngrijorarea europenilor în legătură cu problemele financiare șicu locul de muncă a scăzut în primele patru luni de larelaxareaprimelor restricții impuse de autorități în contextul pandemiei de COVID-19, potrivit studiului Deloitte State of Consumer Tracker, două treimidintre respondenți declarându-se mai deschiși la ideea de a efectua cumpărături costisitoare și mai relaxați în legătură cu stabilitatea jobului.

28

Preocupați de sănătate

Cu toate acestea, europenii încă sunt preocupați de bunăstarea fizică în aceeași proporție ca în perioada de restricții (47% la finalul lunii august, față de48%, în luna mai). Tendințele europene sunt în linie cu cele globale. La studiu au participat 18.000 de respondenți din 18 țări, dintre carenouă state europene –Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia și Spania.

De asemenea, studiul arată căsiguranța rămâne o preocupare pentru consumatoriieuropeni, având în vedere că aproximativ jumătate dintre aceștia (45%) declară că nu se simt în siguranță atunci când merg la cumpărături în magazine. Germanii sunt cei mai îngrijorați în acest sens (55%), urmați îndeaproape de polonezi (51%), iar la polul opus se află belgienii(40%).

Cu toate acestea, consumatorii își păstrează preferințele pentru efectuarea anumitor cumpărături înmediul off-line, aproape trei sferturi dintre respondenți intenționând să meargă în magazine pentru alimente (77%) și bunuri de uz casnic (73%).

„Relaxarea restricțiilor adoptate în contextul pandemiei de COVID-19 a fost unul dintre factorii care au contribuit la o scădere a anxietății resimțită de consumatori cu privire la bunăstarea fizică și problemele financiare înperioada stării de urgență.

Românii, în nota europenilor

În România, observăm tendințe similare celor europene care au condus la o ușoară creșterea consumului în intervalul mai-august 2020, conform datelor INS, susținută în principal desegmente precum echipamentele IT și de telecomunicații și comerțul bunurilor nealimentare”,a spus Oana Buhăescu, Director Audit, Deloitte România, și lider al industriei de retail.

Rezultatele mai arată și că, în intervalul de timp scurs de la relaxarea restricțiilor, intenția de a achiziționa bunuri de uz casnic s-a temperat – ponderea respondenților care vor să cheltuie mai mult pe astfel de bunuri a scăzut de la 20% în mai 2020, la 12% la finalul lui august. De asemenea, după ce, în luna mai, 24% dintre respondenți spuneau că vor să cheltuie mai mult pe alimente, ponderea acestora a ajuns la 16% în august.

Analizând comportamentul de consum, studiul arată că profilul cumpărătorului responsabil din punct de vedere social, care intenționează să

29

cumpere mai mult de la producători locali, chiar dacă bunurile sunt mai scumpe,domină în continuare la nivel european(43%).

40 % dintre consumatori aleargă după chilipiruri

Patru din zece europeni se declară vânători de chilipiruri, care cumpără spontan articole de care nu au neapărat nevoie, dar pentru care găsesc oferte convenabile, acest profil fiind cel mai des întâlnit în rândul germanilor (47%) și al britanicilor (48%).

Următoarele profiluri din punctul de vedere al ponderii în rândul europenilor sunt al consumatorului comod (34%), care cumpără mai degrabă din magazine de proximitate, și al consumatorului care își face provizii (32%), cumpărândproduse ce pot acoperi mai mult decât nevoile imediate.

Studiul Deloitte State of ConsumerTracker este realizat în baza unor chestionare on-line aplicate bilunar în Australia, Belgia, Canada, Chile, China, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Irlanda, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Polonia, Spania și Statele Unite.

Mai multe detalii despre studiul global sunt disponibile aici. În plus, rezultatele chestionarelor aplicate de Deloitte pe LinkedIn privind tendințele comportamentului consumatorilor români în perioada pandemiei pot fi consultate aici.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 4659738/2020 privind instituirea carantinei zonale în comuna Recea, judeţul Maramureş, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 997 din 28.10.2020. A intrat în vigoare la 28.10.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1560/2020 de modificare a anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 152/2009 de stabilire a metodelor de analiză pentru determinarea constituenţilor de origine animală pentru controlul oficial al furajelor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 357 din 27.10.2020. Va intra în vigoare la 16.11.2020

Regulamentul nr. 1565/2020 de modificare a anexelor II, III şi IV la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al

30

Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime de reziduuri pentru butan-1,4-diamină, 1-metilciclopropenă, acetat de amoniu, bifenazat, clorantraniliprol, clormequat, ciprodinil, calcar, mandipropamid, piper, piridaben, repulsivi: făină de sânge, extracte de alge marine şi clorhidrat de trimetilamină din sau de pe anumite produse (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 358 din 28.10.2020. Va intra în vigoare la 17.11.2020

Regulamentul nr. 1566/2020 de modificare a anexelor II şi III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime de reziduuri aplicabile substanţelor bupirimat, carfentrazon-etil, etirimol şi piriofenonă din sau de pe anumite produse (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 358 din 28.10.2020. Va intra în vigoare la 17.11.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1559/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 de stabilire a listei cu alimente noi a Uniunii (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 357 din 27.10.2020. A intrat în vigoare la 27.10.2020

Regulamentul delegat nr. 1564/2020 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2018/985 în ceea ce priveşte dispoziţiile sale tranzitorii pentru a aborda impactul crizei provocate de COVID-19, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 358 din 28.10.2020. Va intra în vigoare la 29.10.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1568/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 7547] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 358 din 28.10.2020. A intrat în vigoare la 28.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1572/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/626 în ceea ce priveşte listele cu ţări terţe şi regiuni ale acestora din care este autorizată introducerea în Uniunea Europeană a produselor lactate şi a insectelor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 359 din 29.10.2020. Va intra în vigoare la 01.11.2020

Decizia nr. 1573/2020 de modificare a Deciziei (UE) 2020/491 privind scutirea de taxe la import şi exonerarea de TVA la importuri, acordate pentru mărfurile necesare pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului 2020 [notificată cu numărul C(2020) 7511],

31

Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 359 din 29.10.2020. A intrat în vigoare la 29.10.2020

………………….

INTERNE

DEZASTRU! ZECI DE MII DE FERMIERI ROMÂNI LA UN PAS SĂ-ȘI PIARDĂ TERENURILE AGRICOLE! Agroinfo 29 octombrie 2020

DISPERARE. Terenurile agricole pe care le dețin și le lucrează acum 30.000 de fermieri români ar putea trece în proprietatea traderilor de cereale din pricina datoriilor pe care le au acești fermieri și pe care nu le pot plăti, a spus fermierul Ionel Arion, președintele Federației Naționale PRO AGRO.

Azi avem în jur de 30.000 de fermieri, din acest areal supus secetei, care nu pot începe noul an agricol fără a avea acces la finanțare. Pentru acești fermieri, faptul că nu au acces la finanțare este crunt, dar este și mai crunt faptul că ei azi sunt amenințați cu executarea de către cei care le-au furnizat inputurile pentru agricultură și, mai mult, de traderii de cereale care dețin monopolul în piață.

Riscul foarte mare pentru România este ca aceste suprafețe ale fermierilor afectați de secetă, că acești fermieri pot pierde aceste suprafețe și ele să fie acaparate. România, să știți, am mai spus-o și o repet, este dată exemplu negativ la nivel european pe ceea ce înseamnă acapararea terenurilor, există studii în acest sens și ne confruntăm foarte mult cu o disoluție a autorității statului, dar și cu o ambiguitate legislativă. Faptul că legislația nu a fost constantă, consecventă în protejarea interesului național, până la urmă, azi avem de suferit și vom avea de suferit și-n perioada următoare, a spus fermierul Ionel Arion, președintele Federației PRO AGRO, în cadrul videoconferinței organizată joi, 29 octombrie, de Ziarul Bursa.

Moderatorul l-a întrebat pe fermier de ce se teme în anul 2021.

În 2021, pentru noi cei care suntem în arealul afectat de secetă, doar o minune poate salva aceste ferme care încă nu au declarat falimentul. Faptul că azi suntem decapitalizați nu ne asigură trecerea peste încă un an în aceeași situație. Faptul că aceste provocări care vor veni pe noul exercițiu financiar sunt atât de ambigue (neclare n.r.) și vedeți că chiar și domnii europarlamentari care sunt acolo zi de zi au semne de întrebare. Nu mai

32

înțelegem de ce, de la o zi la alta, cineva nu a mai votat propriul amendament. Provocările vin pe zi ce trece și fermierii, așa cum am spus, sunt expuși. Ei sunt baza lanțului trofic, ferma și fermierul sunt baza lanțului trofic din agricultură. Dacă el nu mai are unde să arunce, în spatele altcuiva, grijile lui, el suportă totul. Și vreau să vă spun că toți, majoritatea fermierilor azi sunt descumpăniți. (...) Sunt fermieri care azi refuză să semene culturile de toamnă pentru a nu face o cheltuială și se bazează foarte mult pe ceea ce se va întâmpla în primăvară, a mai spus Ionel Arion.

FERMIER IONEL ARION: UCIDEM ZILNIC PORCI DIN FERMELE NOASTRE ȘI IMPORTĂM CARCASĂ DE PORC! Agroinfo29 octombrie 2020 -

FERMELE DE PORCI DIN ROMÂNIA SE ÎNCHID! IMPORTURILE CRESC! Fermele de creștere a porcilor din România își închid rând pe rând porțile în timp ce importurile de carne de porc explodează! Ucidem zilnic porci din fermele noastre și importăm carcasă de porc, a spus astăzi cu dezamăgire fermierul Ionel Arion, președintele Federației Naționale PRO AGRO.

Fermierul Ionel Arion, Federația PRO AGRO, a spus astăzi, în cadrul videoconferinței Afaceri în agricultură, organizată de Ziarul Bursa, că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) nu are nicio strategie pentru împiedicarea răspândirii pestei porcine africane.  Ucidem zilnic din fermele noastre porci și importăm carcasa de porc, a spus cu dezamăgire fermierul. El a adăugat că crescătorii români de  porci sunt consternați când văd că o fermă se închide, ANSVSA lipsește cu desăvârșire, de orice culoare a fost Executivul, pentru că ANSVSA este în subordinea Executivului, nu a existat o strategie pe ceea ce înseamnă vectorul principal de răspândire a PPA, porcii mistreți și apoi omul.

Situația este la fel de dezastruoasă și-n sectorul creșterii păsărilor. Avem carne de pui din Polonia suspectă de salmonella și nu avem niciun control, măcar la un camion de carne de pui din Polonia. Cu 30% este mai mic prețul cărnii de pui adusă din Polonia decât prețul la care producem noi. Nu cred ca polonezii să fi descoperit un secret, sunt lucruri mascate, a acuzat Arion.

Pe piața laptelui la fel, spune președintele PRO AGRO. Un mare procesator de lapte din România a scăzut prețul cu 20% la poarta fermei  în timp ce la raft prețul laptelui a rămas la fel.

.........................

33

Videoconferinţa BURSA "Afaceri în agricultură" - ediţia a VII-a - Miscellanea / 29 octombrie

Actualizare - DACIAN BADEA, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE, FERMELE ECOLOGICE SILVANIA: "Accesul la piaţă este foarte dificil pentru business-urile integrate"

Agricultura trebuie privită diferit de către decidenţii politici şi de către sistemul bancar şi să îi fie înţeles modelul de afacere, susţine Dacian Badea, preşedintele Consiliului de Administraţie al Fermelor Ecologice Silvania.

"Finanţarea în sine este dificilă, dar atunci când doreşti să finanţezi mai multe lanţuri integrate - vegetal (unde investiţia se recuperează după un an), continuând cu zona dezootehnie (ce presupune o perioadă care lungeşte ciclul de producţie) şi ajungând în zona procesării (unde firma noastră a deschis o fabrică de lactate şi o linie de procesare oleaginoase) -, întreg acest lanţ scurt are nevoie de finanţarea unui ciclu lung de producţie. Am avut greutăţi să obţinem această finanţare, dar am găsit parteneri care să ne ajute. O altă problemă este accesul la piaţă care este foarte dificil pentru business-urile integrate. Practic, după bifarea lanţurilor de producţie integrate suntem la porţile pietei, pe un peron. Piaţa este un tren în mişcare, în care trebuie să urcăm. Va trebui să ne potrivim paşii, dar nu avem altă soluţie decât să urcăm în trenul respectiv", a spus Dacian Badea.

El a precizat că susţinerea financiară a lanţului scurt înseamnă o mâncare mai proaspătă, costuri mai mici pentru transport, o trasabilitate mai bună a provenienţei a acestor bunuri şi este un mod de răspuns a distribuirii valorii în cadrul lanţului alimentar.

"De la fermier valoarea creşte pe măsură ce merge înspre magazine, spre raft. Câştigurile sunt din ce în ce mai mici la fermier şi cresc exponenţial până la client", a spus Dacian Badea.

Referitor la afacerea derulată de firma al cărui reprezentant este, domnul Badea a menţionat că ar fi extraordinar dacă la nivel european s-ar lua în considerare o creştere a subvenţiilor pentru zootehnia ecologică, unde sunt condiţii suplimentare de întrunit de către companiile din domeniu - în

34

special în privinţa bunăstării animalelor -, precum şi obţinerea unor bonificaţii pentru costurile cu dobânzile în cazriole tuturor lanţurilor integrate de producţie şi bonificaţii la subvenţii pentru afacerile integrate.

În legătură cu utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor în agricultură, Dacian Badea a spus, că, deşi acestea sunt medicamente pentru plante, el recomandă folosirea cât mai redusă a acestora, deoarece mâncarea ecologică este una fără medicamente, care are un preţ corect, în timp ce o mâncare convenţională este un compromis între preţ şi calitate.

"Este clar pentru toată lumea ce înseamnă aceste medicamente pentru agricultura convenţională. Ele ajută, dar au în zona de prescripţii nişte atenţionări. În agricultura convenţională ele se dau la toate plantele, iar oamenii le ingerează la un loc pe toate. O lume în care iei un pumn de medicamente nu este ceea ce ne dorim", a spus preşedintele Consiliului de Administraţie al Fermelor Ecologice Silvania.

Fermele Ecologice Silvania are peste 10 ani de activitate şi reprezintă una dintre primele societăţi din ţara noastră care a început în anul 2008 conversia la agricultura ecologică, a implementat diverse verigi în lanţurile alimentare şi a creat un lanţ scurt de la fermă la consumator. În anul 2018, societatea a înfiinţat o cooperativă bio şi reprezintă practic un

model de afacere care a testat şi validat toate măsurole din domeniul bio concepute de Comisia Europeană, demonstrând că agricultura ecologică este o soluţie funcţională şi de viitor.

G.M.

---

Actualizare - DUMITRU NANCU, FNGCIMM: "Garanţiile acordate în acest an - 10% din totalul garanţiilor date în ultimii 18"

Guvernul României a lansat, la începutul anului, Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, acesta arătându-şi efectele pozitive în primele zece luni de implementare, a precizat Dumitru Nancu, Director General al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN). Domnia sa a explicat: "Este fără precedent lansarea acestui plan, care are ca obiectiv înlocuirea măsurilor de subvenţionare cu cele de stimulare. Este exact strategia de care are nevoie România, respectiv stimularea investiţiilor.

35

Avem, acum, cinci programe noi, care vin să stimuleze economia şi sunt programe de măsuri anticiclice în economie. Anticiclicitatea în economie este să iei măsuri contrare cursului economic. Guvernul actual foloseşte foarte mult rolul amplificator al garanţiei în nume şi cont stat, care se multiplică în economie de şapte ori".

În acest context, FNGCIMM şi-a majorat activitatea în acest an, după cum a specificat domnul Nancu: "Dacă ne referim la activitatea Fondului, din 2002 când a fost acordată prima garanţie şi până în luna a zecea din acest an, putem spune că, în primele zece luni din 2020, au fost acordate garanţii care reprezintă, ca volum, 10% din numărul total de garanţii acordate în ultimii 18 ani, iar ca valoare - 28%. Faţă de anul trecut, în această perioadă, am dat de două ori mai mult garanţii, cu o valoare totală de 5,5 ori mai mare".

Printre progranele pe care le derulează FNGCIMM se numără şi IMM Leasing, care permite cumpărarea de utilaje noi şi second hand de către fermieri. Conform domnului Nancu, cei care accesează acest program, nu trebuie să achite avans decât dacă doreşte şi nu mai mult de 20% din valoare. Vorbim despre un contract de leasing de 5 milioane de lei pe o perioadă de şase ani, iar costurile finanţării, respectiv 50% din dobândă şi integral celelalte costuri conexe, sunt subvenţioante de către stat. Noul program este operaţional, fiind deja încheiate contracte cu 12 instituţii de leasing, urmând ca de la 1 noiembrie să se poată implementa.

E.O.

Actualizare - MARIUS GAVREA, ING BANK: "Băncile pot face şi altceva pentru fermieri decât să îi crediteze"

Pe lângă creditare, băncile pot oferi şi alte servicii fermierilor, a subliniat Marius Gavrea, Business Strategy Lead - Agri, ING Bank România. Domnia sa a precizat: "Băncile, în general, pot face şi altceva decât creditare pentru agricultori. În primul rând, îi pot informa şi educa financiar. Băncile pot să facă această parte de educaţie. În 2019 am organizat mai multe seminarii, cel puţin cinci, în care am diseminat informaţii legate de riscuri, de cum pot fermierii să îşi facă o analiză financiară pentru a nu ajunge la un grad de îndatorare ridicat.

Un alt aspect este digitalizarea fermei. Suntem într-o perioadă în care dorinţa devine necesitate. Băncile nu au început digitalizarea doar pentru că au vrut ele, este vorba despre factori externi, factori care au venit şi peste ferme, peste producătorii din agricultură. Ţările din Bazinul Mării Negre devin tot mai competitive. Cum ne poate ajuta transformarea digitală? Prin optimizarea costurilor, în primul rând. Preţurile au crescut, dacă vorbim de

36

inputuri. Fermierul se poate uita tot mai mult înspre marje, având o aplicaţie digitală. Pe scurt, digitalizarea înseamnă să colectăm un set de date, sa îl analizăm şi să adoptăm soluţii pentru ferma respectivă.

Trasabilitatea produselor este foarte importantă, de asemenea. (...) O aplicaţie îi poate ajuta foarte mult pe agricultori să îşi prezinţe produsele ca fiind conforme cu ceea ce se cere".

Domnul Gavrea atrage atenţia că o astfel de aplicaţie nu trebuie folosită doar la nivelul conducerii unei ferme, ci şi de cât mai mulţi oameni care lucrează în fermă, astfel încât datele să fie prelucrate corect şi deciziile să fie cât mai coerente.

E.O.

---

Actualizare - ALINA MIHAELA TOMA, DIRECTOR GENERAL AL FGCR IFN SA: "Peste 50% din solicitările de garantare se acordă în ziua depunerii lor"

Numărul garanţiilor şi a portofoliului de garantare a fost cu 20% mai mare la finalul lunii septembrie 2020, comparativ cu finalul lunii septembrie 2019, a declarat Alina Mihaela Toma, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR IFN SA).

""Peste 50% din solicitările de garantare care vin de la instituţiile finanţatoare se acordă în aceeaşi zi în care au fost depuse şi ajungem ca maximum a doua zi să avem un volum de garantare de 90% din solicitările depuse cu o zi înainte. Avem tot ce înseamnă produse de garantare privind creditele de investiţii, capitalul de lucru şi acoperim toate categoriile debeneficiari din sistemul agricol. Toate facilităţile pe care le oferim sunt postate pe site. Am încercat în acest an să simplificăm documentaţiile, să le digitalizăm şi am implementat un sistem online pentru a lucra rapid şi accesibil", a spus Alina Toma.

Directorul general al Fondului de Garantare a Creditului Rural a precizat că băncile au început să îşi îndrepte atenţia şi către creditarea micilor fermieri.

"În funcţie de procedurile de creditare ale fiecărei bănci, sunt fermieri bancabili. Fondul are implementat un produs nou, în care într-o lună am acordat 96 de garanţii, pentru credite chiar de 500.000 lei. Creditele au fost acordate în aceeaşi zi în care au fost solicitate pe documentaţie simplificată.

37

Băncile sunt deschise la finanţare pentru fermierii mici", a menţionat Alina Toma.

Fondul de Garantare a Creditului Rural a fost înfiinţat de peste 25 de ani şi are ca obiect garantarea fondurilor din domeniul agricol şi al industriei alimentare. Până în prezent, FGCR a garantat peste 118.000 credite, ceea ce reprezintă un volum total de creditare de peste 16 miliarde lei, pe diferite programe: SAPARD, PNDR, iar acum pe toate programele de garantare cu sursă de administare de la Ministerul Agriculturii.

G.M.

---

Actualizare - SORIN VASILESCU, ANIF: "Avem nevoie de o strategie ca să finanţăm irigaţiile, desecările şi combaterea eroziunii solului"

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a fost nominalizată drept unul dintre beneficiarii majori ai celor 6,5 miliarde de euro din fondurile pe care le va furniza UE prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, conform domnului

Sorin Vasilescu, director al Direcţiei de Investiţii din cadrul ANIF, care menţionează că, în acest context, au fost purtate discuţii la Ministerul Agriculturii şi cel al Fondurilor Europene pentru realizarea unei strategii prin care să poată fi finanţate cele trei mari activităţi din domeniu: irigaţiile, desecările şi combaterea eroziunii solului.

"A trebuit să ne gândim cum să facem acest lucru, mai ales că nu am mai avut parte de o asemenea finanţare cel puţin în istoria post-Revoluţie", declară domnul Sorin Vasilescu, adăugând: "Este necesar un management corespunzător şi trebuie să realizăm o strategie a acestor amenajări, să le facem cât mai adaptate la zilele noastre, prin digitalizare, tehnologizare, astfel încât să fie aduse la cele mai recente standarde".

V.R.

---Actualizare - RAMONA IVAN, CEC BANK: "O bancă se uită cu multă deschidere spre companiile care investesc în tehnologie"

Pentru România, agricultura este un domeniu vital, spune Ramona Ivan, director al Direcţiei de Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale din cadrul CEC Bank, subliniind că "agricultură fără investiţii nu se poate şi investiţii fără finanţare, mai greu de realizat".

38

Domnia sa menţionează: "Finanţare există, forme de garantare există, ideea este să înţelegem contextul, să vedem ce putem face pentru a le pune cumva pe toate împreună. În funcţie de ameninţările curente, în afară de pandemia sanitară, trebuie să fim atenţi la partea de modificări climatice - care conduc la fenomene cu impact negativ în agricultură (secetă, inundaţii), la fărâmiţarea terenurilor, la forma de proprietate actuală, la dimensiunea economică scăzută a multor companii ce activează în domeniul agricol, la gradul redus de mecanizare".

În acest context, doamna Ivan precizează: "O bancă se uită cu multă deschidere spre companiile care investesc în tehnologie şi în sporirea capacităţii de producţie, în obţinerea de produse perfomante, în zona alimentelor sigure, care înseamnă, până la urmă, o mai mare profitablitate".

A.V. ---

Actualizare -NICU VASILE, LAPAR: "Fermierul român produce necompetitiv"

Fermierul român produce necompetitiv, avertizează Nicu Vasile,

preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), care susţine că planurile strategice trebuie să se regăsească în planuri naţionale, care să dea rezultate concrete. Specialistul a precizat: "Noi discutăm foarte puţin cu specialistii în economie, iar fermieul român produce necompetitiv. Noi cumpărăm preţuri, nu calitate, pentru că produsele româneşti nu se cumpără. România produce produse de calitate, din punct de vedere ecologic. Produsele româneşti sunt net superioare celor din import, nu găsim pesticide în produsele noastre. Însă acestea reprezintă materie primă pe care o exportăm odată cu forţa de muncă. Să nu uităm că suntem ţara cu indicele demografic cel mai scăzut".

Domnul Vasile subliniază că, atunci când se pune în funcţiune un sistem de irigaţii, acesta să ajungă direct la producător. Şeful LAPAR a mai spus: "Trebuie să prioritizăm investiţiile pentru a crea productivitate şi profitabilitate. Degeaba aducem în piaţa agricolă subvenţii, dacă nu vorbim despre aceste două lucruri. România este o ţară preponderent agrară, iar agricultorii trebuie să fie baza dezvoltării naţionale". Printre altele, domnia sa opinează că trebuie să începem să dezvoltăm centre economice.

E.O.

---

39

Actualizare - DĂNUŢ PĂLE, VICEPREŞEDINTE, COMISIA PENTRU AGRICULTURĂ DIN CAMERA DEPUTAŢILOR: "Noi nu exportăm numai materie primă, ci şi subvenţii"

Decidenţii politici din ţara noastră ar trebuie să îşi armonizeze poziţia în legătură cu politica agricolă naţională şi să fie o singură voce în negocierile de la Bruxelles cu Comisia Europeană, susţine Dănuţ Păle, vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură, silvicultură şi industrie alimentară din Camera Deputaţilor.

"Mi-aş dori ca practica din Comisie, unde nu era culoare politică în întocmirea proiectelor legislative, să se desfăşoare şi în domeniul Executivului interministerial. Putem să facem multe proiecte legislative, dar dacă nu există o comunicare şi armonizare legislativă cu Ministerul Agriculturii, care are multe intenţii, inclusiv în zootehnie, nu vom avea rezultatele dorite. În acest moment, noi nu exportăm numai materie primă, ci şi subvenţii ţinând cont de cine deţine terenurile agricole din România. Avem mult de lucru şi ar trebui să avem aceeaşi voce la Bruxelles", a spus Dănuţ Păle.

G.M.

---

Actualizare - DANIEL BUDA, VICEPREŞEDINTELE COMISIEI DE AGRICULTURĂ DIN PARLAMENTUL EUROPEAN: "Plăţile directe, care sunt în cuantum de cel puţin 60% din pilonul I de dezvoltare, vor rămâne neatinse"

În negocierile privind viitoarea Politică Agricolă Comună, interesele României au fost protejate şi au fost consolidate, iar viitorul agriculturii arată destul de bine chiar dacă sunt unele chestiuni necunoscute, a afirmat Daniel Buda, vicepreşedinteleComisia de Agricultură a Parlamentului European.

"Avem o ecuaţie necunoscută pe sumele alocate pe zona Green Deal. Dela Parlament se merge cu o alocare de 30% din pilonul I de dezvoltare, dar Consiliul a propus 20%. (...) Plăţile directe, care sunt în cuantum de cel puţin 60% din pilonul I de dezvoltare vor rămâne neatinse. Banii pentru Green Deal vor fi daţi suplimentar faţă de plăţile directe. În acelaşi timp, a rămas sprijinul cuplat pentru sectoarele agricole care au nevoie şi avem şi un sprijin de 2% pentru plantele proteice. În acest domeniu, din păcate, avem foarte multe importuri din Argentina, unde se cultivă la greu plante modificate genetic şi este o concurenţă neloială faţă deprodusele europene.

40

De aceea s-a venit cu acest sprijin", a precizat deputatul european Daniel Buda.

Domnia sa a menţionat că există o preocupare în rândul fermierilor din ţara noastră cu privire la dorinţa Comisiei Europene, în contextul Green Deal, de a reduce cu 50% consumul de îngrăşăminte, pesticide şi produse chimice folosite în agricultură.

"În România se utilizează 600 grame de astfel de produse la un hectar de cultură, în timp ce media Uniunii Europene este de 2200 grame pe hectar. Noi vom ţine ca această reducere să se faca la media UE", a spus Daniel Buda.

Vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European a arătat că în cadrul Legislativului respectiv au fost discuţii aprinse cu privire la plafonarea subvenţiilor agricole.

"Plafonarea este o chestiune fierbinte: în opinia mea toţi fermierii trebuie să fie sprijiniţi deopotrivă. Discutăm despre forme de sprijin pentru toate categoriile de fermieri care produc hrană pentru populaţie şi aduc bunăstare prin crearea de locuri de muncă. De asemenea, nu trebuie să pierdem din vedere consumatorii, care trebuie să aibă acces la o hrană de calitate şi la preţuri rezonabile pentru închiderea acestui lanţ. Dacă nu ar fi subvenţii în agricultură, un litru de lapte ar costa 20 lei, iar un kilogram de carne ar costa mult mai mult. Investiţiile aduc preţuri rezonabile pentru consumatori.Colegii din Comisie nu au vrut să fie de acord cu ajutorul naţional tranzitoriu care poate merge până la 50% din formele de sprijin. În opinia mea, subvenţiile, pentru cei care vor face ferme ecologice, ar putea deveni mai mari decât în statele din vestul Europei. Raportat la fermele ecologice, inclusiv bunăstarea animalelor poate constitui o practică cu componentă ecologică pentru ca fermierii să poată avea acces la bani", a arătat Daniel Buda.

Vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European a menţionat că vor fi alocate resurse financiare şi pentru consilierea fermierilor în scopul accesării fondurilor europene, şi că au fost mărite sumele pentru tinerii fermieri.

Ne confruntăm la nivel european cu un eveniment sever de îmbătrânire a populaţiei. De aceea, alocăm 4% pentru tinerii fermieri, ceea ce implică şi o creştere a sumelor alocate de la 70.000 la 100.000 euro pentru fiecare proiect. Mai mult, am introdus şi o componentă nouă -Noul fermier - adresată persoanelor care au peste 40 de ani şi care vor avea posibilitatea să obţină o finanţare de 100.000 euro pe proiect din pilonul 2 de dezvoltare. În

41

SUA este o astfelde abordare pentru cei care nu au făcut agricultură, dar vor să o facă. De aceea vrem să o introducem şi în Europa", a declarat Daniel Buda.

Domnia sa a mai menţionat că, în actuala pandemie, este important ca sectorul agricol din Uniunea Europeană să îşi păstreze şi dezvolte capacitatea de a furniza hrană de bună calitate, în cantităţi suficiente şi la preţuri accesibile pentru consumatori.

G.M.

---

Actualizare - ADRIAN OROS, MINISTRUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE: "Avem o proprietate agricolă polarizată"

• 97% dintre fermieri lucrează 40% din teren în ferme de sub 50 de hectare

Una dintre marile probleme ale agriculturii noastre este polarizarea proprietăţilor, conform domnului Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Domnia sa spune: "În urma analizei nevoilor din domeniu, am identifcat câteva probleme, particularităţi pe care le are agricultura noastră. În primul rând, încă avem o proprietate polarizată: 97% dintre fermieri lucrează 40% din teren în ferme de sub 50 de hectare; 0,56% dintre fermieri lucrează 40% din suprafaţă în ferme mai mari cu peste 300 de hectare şi abia 2% lucrează 21% din suprafaţa arabilă în ferme medii, care au o suprafaţă între 50 şi 30 de hectare. Aceasta este situaţia proprietăţii în ţara noastră".

Domnul Oros continuă: "Avem un grad de asociere foarte slab, avem puţine cooperative, un mediu asociativ încă neconsolidat. Ne dorim ca această consolidare a mediului asociativ să fie accelerată pentru că este foarte importantă". Ministrul Agriculturii mai spune: "Avem o problemă cu forţa de muncă, dar avem şi o îmbătrânire a populaţiei rurale şi a fermierilor: numai 29% din populaţia rurală are sub 40

de ani şi doar 11% are mai puţin de 55 de ani. Avem un abandon crescut al zonelor cu constrângeri naturale".

Adrian Oros mai atrage atenţia că încă avem o agricultură meteodependentă, iar "în 2020 am simţit din plin acest lucru. Sistemul nostru de irigaţii este nefuncţional şi aproape distrus".

42

Domnia sa aminteşte că avem o balanţă comercială deficitară, care "a luat-o la trap" de prin 2015-2016. "Anul trecut am avut 1,3 miliarde de euro deficit", spune ministrul Agriculturii, adăugând: "Avem o promovare slabă şi un grad redus de comercializare a produselor româneşti".

A.V.

................................

ZF Investiţi în România! Ionel Burtea, Abund Berry: Investim 1,2 mil. euro într-o seră de căpşuni, un spaţiu de depozitare şi o hală de procesare 29.10.2020, Alex Ciutacu

Abund Berry vrea să atragă încă 1 mil.  euro din fonduri europene în 2021 pentru a planta cu zmeură 10 hectare. Producătorul de fructe de pădure Abund Berry din judeţul Gorj investeşte 1,2 mil. euro într-un proiect de dezvoltare care cuprinde o seră de căpşuni, un spaţiu de depozitare şi o hală de procesare de 600 mp, care va fi demarat în următoarea perioadă, a declarat Ionel Burtea, proprietar al Abund Berry, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/zf-investiti-in-romania-ionel-burtea-abund-berry-investim-1-2-mil-19718709

„Dorim să ne extindem cu o seră de căpşuni printr-un proiect finanţat pe fonduri europene şi începem şantierul curând. Este vorba despre un proiect mai amplu cu zonă de depozitare, sortare, ambalare fructe de pădure. Suprafaţa de cultivare este undeva la jumătate de hectar, iar partea de procesare înseamnă o hală de 600 mp. (…) Proiectul este 1 milion de euro plus partea de co-finanţare undeva la 200.000 de euro”, a explicat Ionel Burtea, cel care a fondat în urmă cu trei ani businessul Abund Berry, din oraşul Ţicleni, judeţul Gorj. 

43

Dincolo de investiţia pentru sera de căpşuni, Ionel Burtea vrea să acceseze în 2021 fonduri europene în valoare de 1 mil. euro pentru a planta 10 hectare de zmeură. 

În prezent, Abund Berry are o plantaţie de 7 hectare de mure, dintre care 5 hectare au ajuns la maturitate în 2020. Suprafaţa cultivată a generat o producţie de circa 70 de tone în 2020, dintre care 40 de tone au fost comercializate sub formă de produse fresh, iar 30 de tone au fost procesate în produse finite, cu mai multă valoare adăugată. 

„Suntem în parteneriat cu Mega Image şi cu Carrefour, livrăm fructele proaspete, iar zona de producţie la căpşuni va merge tot pe retail, dar şi dezvoltarea produselor ulterioare, unde pe partea de vin de mure ne dorim să extindem paleta de fructe de pădure pe care le avem în compoziţia vinului. Circa 70% din producţie o trimitem către retail şi 30% către procesare şi ne dorim să creştem zona de procesare”.

În ceea ce priveşte procesarea, Abund Berry a produs în 2020 circa 20.000 de litri de vin de mure, iar producţia se vinde în proporţie de 70% în HoReCa şi 30% prin propriul canal online. „Anul 2020 este primul an de maturitate a plantaţiei, vorbim de 5 ha, unde următoarele două vor intra anul următor. Vorbim de o producţie de circa 70 de tone”.

Mai mult, compania a ales să intre în procesare şi alături de alţi mici producători din România, întrucât aceste asocieri pot genera mai multă valoare şi afaceri mai mari pentru toţi actorii implicaţi. 

„Pentru toate produsele lucrăm cu alţi mici producători, antreprenori locali. Vorbim de Clarks pentru cidru şi Pater pentru rachiu şi avem şi o gamă de siropuri pe care o facem la Cluj cu un alt mic producător. Toate produsele dorim să le creştem prin parteneriat. Sunt branduri construite împreună şi suntem foarte hotărâţi să intrăm cu ele în zona de retail în acest an şi la începutul anului viitor.“ 

„Cidrul este deja în Kaufland, se găseşte de aproape 6 luni, dar este o zonă în care este mai greu să intrăm în acest moment cu un produs nou care nu are istoric”, a explicat Ionel Burtea. 

Producţia de 20.000 de litri de vin din 2020 îi îmbine pe reprezentanţii Abund Berry să facă şi pasul către export, însă criza sanitară a scos din ecuaţie târgurile internaţionale. 

„La vin ne gândeam anul acesta să ieşim la export pentru că producţia de 20.000 de litri ne ajută mult să ieşim la nivel internaţional, dar pandemia a

44

blocat prezenţa la târguri şi trebuie să ne adaptăm. Vrem să mergem în zona ţărilor nordice, unde se consumă foarte multe băuturi din fructe de pădure şi este o piaţă neexploatată pentru noi”.

Cererea pentru fructe de pădure este în continuare foarte mare, iar Ionel Burtea spune că sunt doar 3.000 de hectare cultivate intensiv în piaţă, ceea ce deschide uşi pentru mai mulţi antreprenori tineri care vor să intre în acest sector. 

„Sunt businessuri pe termen lung, noi am început Abund Berry în urmă cu trei ani de zile când am pus prima plantă şi trebuie să acorzi foarte multă răbdare. La noi cifrele sunt mici, dar în creştere exponenţială din punct de vedere al cifrei de afaceri. Creştem de la an la an şi toţi tinerii trebuie să ştie că în agricultură şi în zona de procesare trebuie să investeşti nu numai sume financiare mari, dar şi timp. Tinerii nu prea au timp şi răbdare”.

Abund Berry a înregistrat o cifră de afaceri de 108.000 de euro în 2019, iar în 2020 a triplat acest nivel, ajungând la circa 300.000 de euro. „Nu este o comparaţie bună din punct de vedere exponenţial pentru că nu ai la ce să te raportezi, 2019 a fost un an de încercare, de poziţionare în piaţă, iar anul acesta este reprezentativ pentru ce urmează. 2020 va fi reperul pentru anii următori”. 

Compania lucreză în medie cu 8 angajaţi, dar în perioadele de vârf poate ajunge şi la 50 de oameni, cu tot cu zilieri.

Care sunt cele mai mari probleme identificate de Abund Berry în România: 

► Birocraţia este un impediment şi mănâncă foarte mult timp. Sunt un caz subiectiv, mă refer la accesarea pe fonduri europene unde procedurile şi etapa de accesare durează foarte mult. Acum se fac demersuri pentru eliminarea ei, dar avem mult de lucru. 

► Infrastructura rutieră din punctul de vedere al livrărilor, se pierde mult timp în trafic. Noi livrăm la platformă la Bucureşti şi Deva, maşinile întârzie foarte mult la descărcat, vorbim de 5 ore un drum de 300 de kilometri. Se amână comanda dacă nu ajungi la timp.

Agroland inaugurează primul magazin de tip MEGA din București și estimează vânzări de 750.000 euro în primul an Angela Alexandru 29 Oct 2020

Agroland deschide primul magazin Agroland MEGA din București. Situat pe Șoseaua Fundeni, magazinul ocupă 550 metri pătrați și devine

45

astfel și cel mai mare din rețea, atât ca suprafață, cât și ca număr de produse. Supermarketul este unul cu specific de grădinărit, îngrijire a animalelor și hobby farming.

Investiția în această unitate se ridică la 150.000 euro, fără stocuri, iar vânzările din primul an de activitate sunt estimate la 750.000 euro.

Conceptul Agroland MEGA este unic în România, a fost lansat în 2017, și se referă la magazine specializate, cu produse dedicate grădinăritului, îngrijirii animalelor de companie și hobby farming-ului, având o suprafață mai mare cu 300% decât magazinele Agroland tradiționale. Agroland MEGA Fundeni este cel de-al șaselea magazin de acest tip din cadrul rețelei, iar reprezentanții companiei vor continua extinderea atât în București, cât și în restul țării.

Traficul mediu estimat în Agroland MEGA Fundeni este de 250-300 de persoane zilnic, cu variațiile sezoniere specifice. Până la sfârșitul lui 2020 și în primul trimestru din 2021, vor fi deschise alte patru Agroland MEGA, dintre care două în apropierea Capitalei. 

Magazinul este situat în incinta unui centru comercial din care mai fac parte supermarketul Penny, precum și magazinele Pepco și Jysk, localizat în București, pe Șoseaua Fundeni nr. 38 - 40.

Primul Agroland MEGA din București va pune la dispoziția clienților 3.000 de produse, cele mai multe care se găsesc în oricare dintre magazinele MEGA din cadrul rețelei:

produse pentru grădină, printre care material săditor, fertilizanți și echipamente pentru întreținere;

produse destinate animalelor de companie, de la hrană, la suplimente și accesorii;

produse pentru hobby farming, precum și alte produse utile în casă și gospodărie. 

„Am lansat conceptul MEGA acum trei ani, perioadă în care l-am dezvoltat și îmbunătățit continuu, iar acum am decis că avem capacitatea și sortimentația perfectă pentru a intra pe piața din București, o piața mare,

46

eterogenă și preponderent urbană. Calitatea și numărul mare de produse vor acoperi nevoile unui segment al populației care simțea nevoia unui supermarket cu produse pentru grădină, îngrijirea animalelor de companie și hobby farming, administrat de personal cu experiență în domeniu. Suntem optimiști în ceea ce privește evoluția acestui magazin, care va aduce atât o creștere a cifrei de afaceri, cât și o consolidare puternică a poziției noastre în București și în zonele limitrofe. În prezent, în preajma capitalei avem nouă unități tradiționale, iar în prima parte a anului viitor, vom deschide magazine Agroland MEGA și în Bolintin Vale și Afumați. Ne dorim ca prezența noastră chiar în oraș să fie un semnal și pentru de dezvoltatorii de parcuri comerciale, pentru furnizori și chiar pentru investitori că avem planuri importante în zona Bucureștiului, și nu numai, în următorii ani!”, spune Horia Cardoș, fondator și Director General al rețelei Agroland. 

Potrivit reprezentanților Agroland, curba ascendentă, care s-a manifestat în prima jumătate a anului, a continuat și în cel de-al doilea semestru. „În primele patru luni din semestrul al doilea, am înregistrat o majorare de circa 35% a vânzărilor față de aceeași perioadă din 2019. Dacă în trimestrul al treilea al anului trecut, ieșisem pe minus, acum nu mai este cazul. În mod normal, într-o afacere sezonieră precum a noastră, semestrul al doilea este sensibil mai slab decât primul, din cauza anotimpului rece. În 2020, din datele pe care le avem acum, nu va mai fi așa, ci va fi primul an, după mult timp, în care vom înregistra profit și în a doua jumătate a anului. Practic, am înregistra o creștere solidă, de peste 30%, pe gamele principale de produse, de la cele de îngrijire a animalelor de companie, la grădinărit și hobby farming”, mai explică Horia Cardoș. 

Agroland este cea mai mare rețea de magazine cu produse pentru gardening, pet care și hobby farming din România, are capital 100% românesc și a fost fondată în 1997, la Timișoara, de către antreprenorul Horia Cardoș. În prezent, rețeaua Agroland are 250 de unități, localizate în 29 de județe, și 400.000 de clienți unici/ an. Printre produsele comercializate se află: pui de o zi, furaje şi echipamente pentru ferme mici şi medii, produse pentru grădinărit - seminţe, material săditor, fertilizanți, echipamente - şi hrană și accesorii pentru animale de companie. 

Comercianţii de produse agricole avertizează: Agricultura Romaniei riscă întoarcerea la epoca primitivă a comerţului cu cereale 29 octombrie 2020,

Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA) solicită Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale retragerea din

47

circuitul legislativ a “OUG calamitate” şi reluarea discuţiilor cu toate părţile implicate, deoarece soluţiile pe care le-a propus nu se regăsesc în noul proiect legislativ, conform unui comunicat de presă.

Membrii Asociației Române a Comercianților de Produse Agricole (ARCPA) au luat act cu îngrijorare de postarea pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în dată de 23 octombrie, a noului Proiect de ORDONANȚă DE URGENȚă privind declararea stării de calamitate de către Comitetele județene pentru situații de urgență pentru fenomenul de seceta pedologica.

În context, ARCPA constată că soluțiile propuse de membrii săi pe parcursul discuțiilor purtate cu MADR nu se regăsesc în nouă propunere legislativă – respectiv, asigurările agricole pentru toate tipurile de culturi, acoperind majoritatea situațiilor neprevăzute, la prețuri similare celor din alte state europene, micro și macro – creditarea comercială cu garanții de stat, fondul mutual agricol funcțional și reabilitarea sistemului național de irigații.

ARCPA anunţă: «Demersul MADR este cu atât mai surprinzător, cu cât, în cursul întâlnirilor avute, s-a agreat că reprezentanții legitimi ai lanțului cerealelor, reuniți în Organizația Interprofesională pe Produs „Cereale, Oleaginoase și Produse Derivate“, din care ARCPA face parte, să fie consultați înainte de postarea noii variante a „OUG calamitate” pe site-ul instituției.

Din motive pe care nu le înțelegem, nouă propunere legislativă extinde posibilitatea exonerării debitorilor de răspunderea contractuală și la partenerii comerciali ai producătorilor agricoli: furnizori de input-uri, comercianți, depozitari și procesatori primari. Ne punem, firesc, următoarea întrebare: cum va funcționa piață agricolă din România, în absența bazei liberale a relațiilor de piață – contractul economic?

ARCPA considerea că adoptarea „OUG calamitate” în nouă varianta propusă de MADR echivalează cu întoarcerea agriculturii românești la epoca primitivă a comerțului cu cereale. Riscul eliminării contractelor de tip forward, principalul efect pe termen mediu și lung al legislației propuse, este semnificativ și va avea că efect eliminarea ofertei de produse de origine română de pe piețele internaționale pentru cea mai mare a parte a anului.

Cele 13 companii membre ale ARCPA consideră inițiativa de repunere în circuitul legislativ a unei variante alterate a „OUG calamitate”  drept un accident regretabil, care nu reflectă bunele relații construite cu între MADR și companiile membre ale ARCPA, care, de peste două decenii, construiesc  parteneriate durabile cu fermierii români».

48

Prin urmare, fiind în interesul public general evitarea destructurării ireversibile a pieței cerealelor din România, membrii ARCPA solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale retragerea din circuitul legislativ a „OUG calamitate” și reluarea discuțiilor cu toate părțile implicate, considerând că soluțiile necesare depășirii situațiilor speciale trebuie identificate în interiorul lanțului de aprovizionare cu cereale, și nu în afară acestuia!

Recoltarea porumbului DEKALB la Grabaț, județul Timiș – PREMIERĂ VIDEO agrointeligenta.ro - 29 octombrie 2020 Premieră video: Recoltarea hibrizilor de porumb cultivați într-o fermă din Grabaț, județul Timiș Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

https://youtu.be/tFWdoIjx4ic

Georgeta Dicu – cercetătoarea care vorbește cu plantele și care în spatele tulpinilor, frunzelor sau fructificațiilor, vede formule genetice Daniel Befu - 29 octombrie 2020

Întreaga viață a Georgetei Dicu (52 ani) se îngemănează cu cercetarea. Încă de când era fetiță, a fost lumea ei. ”M-am născut în Fundulea și tocmai pentru că m-am născut în Fundulea și am locuit foarte aproape de Institut, într-o casă a

49

institutului. Am crescut printre cercetători, am trăit prin câmpurile de cercetare, în boxele cu plante, pentru că tata lucra în Fitotronul de la Fundulea ca tehnician de întreținere. Atmosfera era una de elan înspre cunoaștere și de înaltă știință și de aceea foarte mulți copii ai cercetătorilor și nu numai, au urmat această cale.

Am mers la Liceul Agricol de la Fundulea era un etalon al învățământului agricol românesc în acea vreme, apoi la Universitatea de la București, care, la fel, era un etalon de învățământ superior și de științe în acele vremuri. Cel puțin eu și parte din familia mea, am urmat acest liceu și apoi facultatea, cu gândul că mă voi întoarce la institutul de la Fundulea și voi avea această profesie. Și așa s-a și întâmplat. Cred că nici nu-mi dau seama ce vârstă aveam când tatăl nostru ne lua de mânuțe pe mine și pe surorile mele și ne ducea în fitotron. Acolo ne-am petrecut primii ani din copilărie. Aceste secvențe nu mi-au dispărut și nu o să-mi dispară niciodată din minte. Parcă văd cum intram în boxele cu plante de un verde intens, cu o viață fantastică în ele, printre care erau cercetătorii cu halate albe care făceau notări, care stăteau la discuții între ei, care proiectau viitorul acelor plante și al agriculturii românești. Toate vacanțele copilăriei noastre le-am petrecut în câmpurile de cercetare de la Fundulea.

Trei luni pe an, de la 16 iunie până la 14 septembrie, noi eram acolo și lucram. Lucram în special în câmpurile de ameliorare la lucrări de polenizat, lucrări de castrat, lucrări de încrucișări, lucrări de numărat plante, de irigat plante, șamd. Făceam toate lucrările care se fac pe un câmp de ameliorare. Pe vremea aceea toate aceste lucrări se făceau cu copii, pentru că erau lucrări ușoare și pentru că foarte mulți localnici lucrau acolo, părinții noștri lucrau acolo și toți își aduceau întotdeauna copiii acolo în vacanțe. Ziua de lucru începea la ora 7 dimineață și se încheia la ora 16.00. Când se termina campania de polenizări, pentru că ea nu dura decât o lună și jumătate, se făcea triajul celor mai buni copii, pentru celelalte activități: de etichetat, de numărat plante, etc. Era o bătălie și o concurență fantastică între noi, care să rămânem în continuare până la sfârșitul vacanței. Mereu m-am calificat pentru următoarea etapă” retrăiește cu emoție acele vremuri care practic i-au tatuat adânc în pielea sufletului, dragostea de cercetare.

A debutat ca zilieră

A absolvit facultatea în 1992 cu acest cuvânt în gând. ”Am revenit la Fundulea la laboratorul de ameliorare a porumbului. Nu a fost disponibil nici un post de asistent în cercetare, așa că m-am ambiționat și am stat 3 ani ca muncitor zilier, până când au aprobat eliberarea postului. Atunci m-au angajat prin concurs ca asistent în cercetare și după aceea au urmat parcursul

50

și examenele pentru celelalte grade, astfel încât în 2005, când am părăsit sistemul public de cercetare și am trecut în privat, am trecut cu gradul de Cercetător Științific Gradul III. După 15 ani de mediu privat, am același grad, pentru că în cercetarea privată aceste grade sunt mai puțin importante față de sistemul public, unde promovarea și remunerația se făceau în funcție de gradele științifice” vorbește despre îndârjirea cu care a luptat pentru visul ei.

Însă, așa cum le șade bine oamenilor care împing granițele cunoașterii un pas mai încolo, Georgeta Dicu e validată nu de vorbele pe care le rostește cu emoție, ci de rezultate. ”Am luat-o foarte ușor. În acești 10 ani cât am lucrat ca cercetător la INCDA Fundulea, oarecum m-am pregătit pentru pasul următor. La INCD Fundulea am învățat ce înseamnă rigoarea în cercetare, ce înseamnă muncă asiduă atât în câmp cât și în laborator și în prelucrarea datelor și a rezultatelor experimentale, acolo am învățat foarte multă știință, pentru că în cercetare este nevoie să înveți tot timpul. Spre sfârșitul stagiului de lucru în cercetarea publică am reușit să fiu coautor și apoi autor la câțiva hibrizi de porumb, pentru că în ameliorare împlinirea profesională se face atunci când hibrizii pe care îi obții și îi înregistrezi, au numele tău ca autor sau coautor. Asta e mai important ca banii, fiindcă în profesia mea a contat 99% pasiunea pentru această meserie și mai puțin partea financiară. Cea mai bună dovadă în acest sens e că și acum am rămas în cercetarea românească. Ea nu este plătită la justa valoare, dar a contat foarte mult dragostea și pasiunea cu care am făcut și cu care continui această meserie. Apoi a fost un salt fantastic de la cercetarea publică la cea privată.

La cercetarea publică am învățat meserie, însă în cercetarea privată am avut șansa să zbor pur și simplu, să am libertatea să dezvolt de la zero un program de cercetare valoros. În câțiva ani am colecționat atât din România, cât și din băncile internaționale de gene și am dezvoltat un program de ameliorare care la un moment dat rivaliza cu programe de ameliorare de afară. Spun acest lucru pentru că partenerii noștri care ne vizitau și cărora le prezentam programele de ameliorare, spuneau «Wow! Așa o companie mică a putut să dezvolte un astfel de program de ameliorare?» Mai mult decât atât, începând din sezonul de iarnă 2005, am creat un parteneriat și am reușit să dezvoltăm încă o generație pe an în Chile. Practic făceam două generații de porumb pe an, ceea ce ne ajuta să accelerăm procesul de ameliorare. Cel puțin îl reduceam la jumătate prin dublarea numărului de generații pe an. În 2007 am adus în România – o premieră pentru România- programul de haploide pe care l-am dezvoltat foarte bine și care ne-a ajutat fantastic să obținem mii de linii într-un timp foarte scurt și să înregistrăm primii hibrizi de porumb începând cu anul 2009, ținând cont că am început să dezvoltăm

51

programul de dezvoltare în 2005”, descrie resorturile care au motivat-o să urmeze această carieră.

Vreme de 10 ani a lucrat în cercetarea de stat și 15 ani în cea privată, dintre care primii 13 în cadrul Procera, companie pionier fondată de Stelian Fuia, unde a fost șefă a departamentului de cercetare-dezvoltare. Mai nou e responsabilă de cercetare în cadrul Expert AgriBusiness, o companie de familie, în cadrul căreia trei dintre surori sunt ingineri agronomi, alte două tehnicieni agronomi, iar fratele se ocupă de partea de electronică și electromecanică la stația de condiționat.

A creat 25 de hibrizi de porumb și 10 de floarea-soarelui

Până în prezent 25 de hibrizi de porumb și 10 hibrizi de floarea soarelui o au pe Georgeta Dicu ca autor principal. O parte dintre aceștia au fost și brevetați. În paralel a coordonat și 3 proiecte de cercetare în calitate de director de proiect și a fost partener în numeroase alte proiecte. Cel mai mare proiect pe care l-a manageriat e o raritate, prin prisma faptului că a fost unul din puținele proiecte autohtone de cercetare privată în agricultură care a dat roade. ”A fost un proiect în valoare de 2,5 milioane lei, dintre care 1,5 milioane proveniți din fonduri publice primite de la Ministerul Cercetării, derulat între 2007 și 2009 de Procera, în cadrul unui parteneiat cu Politehnica București, proiect care s-a finalizat cu realizarea primului hibrid de floarea soarelui din România, cu rezistență la erbicide sulfonilureice. A fost înregistrat în cadrul acestui proiect, iar în perioada de monitorizare și de implementare a proiectului s-a obținut și brevet de invenție pentru acest hibrid”, explică cercetătoarea.

52

Hibrizi care înainte se creau în 10 ani, acum se obțin în doar 3

În trecut, crearea unui hibrid putea să dureze și 10 ani de zile, de la momentul zero până la înregistrarea și intrarea lui în producție. Acum trăim în metodelor de ameliorare rapide. ”Avem la îndemână una din cele mai revoluționare metode de ameliorare, respectiv haploidia la porumb, care ne permite să obținem linii dihaploide pure în 2 generații, iar în a 3-a generație să avem deja hibridul, după care urmează testarea lui. Inclusiv cu testarea lui, până la intrarea în producție, durează 5 ani. În perioadele anterioare această metodă nefiind atât de accesibilă, prin ameliorare clasică, prin consangvinizare, prin selecție și prin repetarea acestor procese, crearea unui hibrid dura până la 10 ani. Ca să reușim să creem un hibrid valoros, în primul rând trebuie să știm foarte multă genetică. Dacă știm din ce este compus genomul și știm cum se transmit caracterele și cum sunt condiționate ele și dacă reușim să observăm în câmp cum se manifestă genele, prin caracterele pe care noi le observăm, restul e foarte multă muncă și noroc. Norocul contează în proporție de 20-25% și constă în a vedea deja încrucisările pe care le putem face și a vedea hibridul, uitându-ne la niște plante de linie. Această putere de a vedea dincolo de ce este, în interiorul plantei, este foarte importantă”, explică Georgeta Dicu.

Se poartă cu plantele ca și când ar fi însuflețite

Cercetătoarea are ochiul special antrenat ca să vadă expresia genelor, însușirile pe care genele respective le transmit din interior la exterior. Mai mult, Georgeta Dicu poate previzualiza mental, rezultatele așteptate ale încrucișării dintre două plante de linie. Și, asemeni muzicienilor care ascultând o dată o linie melodică, o reprezintă pe partitură sub formă de note, cercetătoarea, doar privind caracteristicle unei plante de porumb a cărei descendență o cunoaște, o poate reprezenta abstract, sub forma unei formule genetice. ”De la vârsta de 13-14 ani lucrez în câmp cu plantele. Mi-

53

au trecut prin mână sute de mii de linii, milioane de plante, zeci de mii de hibrizi pe care i-am testat în decursul acestor generații de muncă și care s-au concretizat cu acei în jur de 35 de hibrizi pe care i-am înregistrat și care s-au cultivat de-a lungul timpului. Nu mă pot abține când văd un lan de porumb și mai ales când văd că plantele au probleme – cum s-a întâmplat anul acesta – nu mă pot abține să nu opresc mașina și să mă duc în acel lan și să desfac știuletele să văd ce s-a întâmplat acolo, dacă m-am nimerit în perioada de formare a boabelor sau să văd de ce nu s-a produs polenizarea și formarea bobului. Dacă mă nimeresc cumva în perioada de înflorit și de apariția stigmatelor, evident mă uit la frunză, la lățimea frunzei, mă uit la poziția frunzei, la lungimea internudurilor, la numărul de frunze, la absolut tot. Contează în aceste vremuri pentru că, concurența a devenit atât de acerbă și resursele genetice sunt din ce în ce mai limitate pentru obținerea progresului genetic pe care îl așteptăm cu toții, încât orice caracter care poate ni se pare nesimnificativ, contează ca și plus de valoare pentru hibridul respectiv. De exemplu contează extraordinar de mult cum reușește planta să înflorească și să apară stigmatele. Noi știm că mai întâi înflorește panicolul și după aceea apar stigmatele, însă în vremurile noastre, dacă avem stigmate afară, o mătăsire foarte bună și încă panicolul nu a înflorit, este cea mai bună dovadă că acel hibrid are o toleranță foarte bună la arșița atmosferică”, exemplifică ce anume caută ochiul de specialist.

A putea cere plantei să-ți dea totul și un pic mai mult de-atât, necesită o dăruire totală dinspre cercetător. În perioadele cheie, cum e înfloritul, activitatea în câmp și-o începe înainte de ora 6.00 și și-o încheie în laborator, la ora 19.00. ”Eu așa am fost învățată de mentorii mei, de cercetătorii de la Fundulea, că vara trebuie să lucrez cu echipa în câmp. Rar mi se întâmplă să stau să supraveghez, fără să lucrez cot la cot cu ei. De abia după ce termin lucrările de polenizare, de incrucișări, planul de lucru pe care îl am, abia apoi merg într-o vizită ca să văd toate sectoarele de câmp pe care le am, îmi fac observațiile și notările mele și-mi pregătesc planul pentru a 2-a zi. Pentru că numai așa, cunoscând plantele și cum se comportă și se manifestă ele, pot să îmi adun atât de multe cunoștiințe și informații încât să pot să fac planul pentru anul următor să pregătesc o generație următoare. O generație următoare o pregătesc în proporție de 80% în câmp, în perioada polenizărilor. Colegii mei mă surprind adesea vorbind singură și mă întreabă: «Ce faci? Vorbești singură?» și le răspund: «Nu, vorbesc cu plantele, ne încurajăm reciproc». Eu le spun că trebuie să reziste condițiilor foarte aspre pe care le au iar ele îmi transmit mie că trebuie să rezist împreună cu ele și cu siguranță, satisfacția mea vizavi de comportamentul lor va fi una extraordinară. Câmpul este fantastic. Temperaturile de 45˚C-50˚C, în momentul în care stai în câmp între plantele de 2-3 metri și lucrezi, nu se simt. Momentele de sfârșeală se simt când ieși din câmp pe beton sau

54

la asfalt și te pălește văpaia și arșița” ne oferă o mică mostră a modului cum relaționează cu plantele, în meseria ei.

Singura șansă a cercetării independente românești e nișarea

În contextul concurenței acerbe indusă de existența giganților mondiali ai geneticii vegetale precum Corteva și Bayer, micile companii de research nu au nici o șansă să scoată capul, dacă vin cu o ofertă de hibrizi mainstream. De aceea focusul din prezent al Georgetei Dicu este pe creații genetice nișate, care au o piață restrânsă, dar monetizabilă. ”Dezvolt în continuare un nou proiect de cercetare. Este greu, programul este mic, dar având experiența anilor anteriori și având cunoștiințe și surse de germoplasmă fantastice, am spus că trebuie să continuăm cu orice chip. Nu ne putem baza numai pe hibrizii pe care îi avem în portofoliu, știind că rulajul hibrizilor pe piață durează maxim 5 ani de zile și trebuie să venim cu hibrizi noi ca să putem rezista pe piață. Noul proiect este axat pe calitatea porumbului, respectiv pe conținut ridicat de proteină și de ulei. Mi-am colecționat un bogat material genetic cu conținut ridicat de proteină și conținut ridicat de ulei și următorii noștri hibrizi vor fi specializați pe aceste două însușiri. Am la îndemână metoda habloidiei pe care sper să o continui cu colegul cu care fac echipă și în maxim 3-4 ani să putem avea acest tip de hibrid specializat. Dacă voi reuși ca în același hibrid să cumulez cele două însușiri, respectiv conținut ridicat de proteină și de ulei, cred că va fi realizarea vieții mele și atunci aș putea să îmi definitivez și cariera de ameliorator cu o teză de doctorat fantastică și unică”, își exprimă dezideratul ambițios.

Autor hibrizi:

Floarea-soarelui: PF 100, PRO 111 SU (PROSUN), PRO112 SU (MIRANDA SU), PRO 132SU, PRO 138 SU, PRO 144SU, PRO 147 SU,

55

RUSTICA 170, RUSTICA 172, HYSUN 189SU, LAGUNA SU, RUSTICA 201

Porumb: GINA, OLIMP, CERA 270 HP, CERA 290, CERA 310, CERA 320, CERA 340, CERA 370, CERA 380, CERA 391 Q-TEK, CERA 395, CERA 420, CERA 440, CERA 450, EVO 3517, EVO 3617, MIRAJUL VERII, EXPERT 3401, EXPERT 3702, EXPERT 352, EVO 3520, EVO 4020, SRAR 330-20, STAR 390-20

Brevete:

Patent no. 00227 hibrid floarea soarelui PF100,

Patent P2 00118 Olimp hibrid de porumb,

Patent no. 00441 Cera 391 Q-Tek hibrid de porumb

Pentru a face cercetare este nevoie de foarte mulți bani octombrie 29, 2020 agrimanet

Pentru a face cercetare este nevoie de foarte mulți bani

In cadrul emisiunii “Agricultura la Raport” despre problemele stațiunilor de cercetare din România, Alexander Degianski, fermier din zona de vest a țării, a spus un adevar dureros:

“Pentru a face cercetare este nevoie de foarte mulți bani. Dacă ne uităm la cercetarea din România, la stațiunile agricole de cercetare și dezvoltare, și vedem ce bugete au ele, se prea poate ca bugetul marilor producători de pesticide și semințe să fie pe o zi cât au stațiunile acestea pe un an de zile. Atunci e normal să nu fim niciodată în ritm cu ceea ce se petrece.

56

Suntem foarte în urmă. Vorbesc strict de sectorul vegetal, pentru că aici îmi desfășor activitatea. La capitolul acesta, suntem ani lumină în urmă la tot ce înseamnă porumb și floarea soarelui. La cerealele păioase suntem încă competitivi, dar fără bani mulți investiți în cercetare și fără să fie fermierii partenerii cei mai de încredere ai acestor stațiuni de cercetare, nu se va face absolut nimic.

România este un stat european în care agricultura este aproape în întregime privată, iar, cum zicea și domnul ministru Adrian Oros, în Ministerul Agriculturii sunt peste 16.000 de angajați. Tocmai de aceea este o discrepanță majoră între mediul privat și cel de stat. 

Fermierii trebuie să fie conștienți că trebuie să sprijine și să folosească soiurile autohtone, pentru că sunt de 100 de ori mai bine aclimatizate. Dar când luăm în considerare faptul că un soi autohton, oricât de bun este, are un randament la jumătate față de un soi străin, avem o mare problemă, pentru că natura economică va prima”, a subliniat fermierul Alexander Degianski pentru AGRO TV

Cercetarea agricolă, la pământ! Alexander Degianski: ”Suntem cu ani lumină în urmă!” 29 octombrie 2020

Cercetarea în domeniul agricol din România este la pământ! O spun chiar fermierii români, care atrag atenția că este nevoie de investiții masive în acest sector. Alexander Degianski, fermier din zona de vest a țării, a vorbit în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” despre problemele stațiunilor de cercetare din România, care sunt la ani lumină depărtare față de cele din afară.

”Pentru a face cercetare este nevoie de foarte mulți bani. Dacă ne uităm la cercetarea din România, la stațiunile agricole de cercetare și dezvoltare, și vedem ce bugete au ele, se prea poate ca bugetul marilor producători de pesticide și semințe să fie pe o zi cât au stațiunile acestea pe un an de zile. Atunci e normal să nu fim niciodată în ritm cu ceea ce se petrece.

Suntem foarte în urmă. Vorbesc strict de sectorul vegetal, pentru că aici îmi desfășor activitatea. La capitolul acesta, suntem ani lumină în urmă la tot ce înseamnă porumb și floarea soarelui. La cerealele păioase suntem încă competitivi, dar fără bani mulți investiți în cercetare și fără să fie fermierii partenerii cei mai de încredere ai acestor stațiuni de cercetare, nu se va face absolut nimic.

România este un stat european în care agricultura este aproape în întregime privată, iar, cum zicea și domnul ministru Adrian Oros, în Ministerul

57

Agriculturii sunt peste 16.000 de angajați. Tocmai de aceea este o discrepanță majoră între mediul privat și cel de stat. 

Fermierii trebuie să fie conștienți că trebuie să sprijine și să folosească soiurile autohtone, pentru că sunt de 100 de ori mai bine aclimatizate. Dar când luăm în considerare faptul că un soi autohton, oricât de bun este, are un randament la jumătate față de un soi străin, avem o mare problemă, pentru că natura economică va prima”, a subliniat fermierul Alexander Degianski.

Nicu Vasile, LAPAR: „Fermierul român produce necompetitiv” octombrie 29, 2020 agrimanet Fermierul român produce necompetitiv, avertizează, in cadrul în videoconferinţei „Afaceri în agricultură”, organizată de Grupul de presă Bursa, Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), care susţine că planurile strategice trebuie să se regăsească în planuri naţionale, care să dea rezultate concrete.

Specialistul a precizat: „Noi discutăm foarte puţin cu specialistii în economie, iar fermieul român produce necompetitiv. Noi cumpărăm preţuri, nu calitate, pentru că produsele româneşti nu se cumpără. România produce produse de calitate, din punct de vedere ecologic. Produsele româneşti sunt net superioare celor din import, nu găsim pesticide în produsele noastre. Însă acestea reprezintă materie primă pe care o exportăm odată cu forţa de muncă. Să nu uităm că suntem ţara cu indicele demografic cel mai scăzut”.

Domnul Vasile subliniază că, atunci când se pune în funcţiune un sistem de irigaţii, acesta să ajungă direct la producător. Şeful LAPAR a mai spus: „Trebuie să prioritizăm investiţiile pentru a crea productivitate şi profitabilitate. Degeaba aducem în piaţa agricolă subvenţii, dacă nu vorbim despre aceste două lucruri. România este o ţară preponderent agrară, iar agricultorii trebuie să fie baza dezvoltării naţionale”. Printre altele, domnia sa opinează că trebuie să începem să dezvoltăm centre economice.

58

By lantulalimentar 2020-10-29 2 Mins Read

796 de crescători de bovine au solicitat sprijin pentru 14.669 de capete declarate eligibile.1.068 de crescători de ovine și caprine au cerut bani pentru un număr de 267.346 de capete declarate eligibile.589 de legumicultori au depus cereri pentru 1.549,44 ha cultivate cu legume, pomi fructiferi și cartofi.Sprijinul financiar acordat prin Măsura 21 ajunge la maximum 7.000 de euro per exploatație și va fi acordat din bugetul Uniunii Europene pentru a compnesa pierderile suferite de agricultori din cauza pandemiei Covid 19.

21 de crescători de bovine, 5 crescători de păsări și 5 crescători de suine au solicitat banii acordați de la bugetul de stat, valoarea maximă fiind de 100.000 de euro per exploatație. Ajutorul a fost acordat tot pentru a compensa pierderile suferite de fermieri din cauza pandemiei Covid 19.

2.608 de fermieri din sectorul vegetal au fost despăgubiți de la bugetul de stat cu o sumă totală de 85.891.643 de lei, pentru o suprafață totală de 112.810 hectare, cultivate cu păioase și rapiță, culturi devastate de seceta pedologică din toamna anului 2019 și primăvara anului 2020.

De la startul campaniei de plăți în avans (16 octombrie) până în prezent Centrul Județean APIA Tulcea a autorizat la plată suma de 36.489.318,51 lei din fondurile implementate de agenție, FEGA și FEADR, cofinanțare Buget Național, pentru un număr de 6507 fermieri tulceni, din totalul de 9323 de solicitări depuse la nivel județean.Procentul rezultat prin raportarea cererilor autorizate la plata avansului la cererile depuse pe raza județului Tulcea este de 69,80%.

Campanie Greenpeace România: Semnează pentru o rețea națională a pădurilor de protecție Oana Racheleanu in EcoLIFESTYLE, Schimbări Climatice 29 October 2020 Organizația Greenpeace România a demarat o campanie de strângere de semnături pentru a atrage atenția asupra necesității replantării unei rețele naționale de perdele forestiere, ca măsură de a proteja zonele

59

vulnerabile de efectele schimbărilor climatice.

Foto: Greenpeace România

„Adoptarea unor măsuri de protecție împotriva crizei climatice e un obiectiv de siguranță națională, iar pădurile sunt soluția naturală pentru a ne proteja de inundații, secetă, vânturi puternice sau deșertificare”, transmite ONG-ul care-și propune ca mesajul campaniei să ajungă la factorii de decizie, cei care pot legifera un astfel de proiect.

Potrivit organizației, schimbările climatice vor afecta peste 40% din teritoriul României, în următorii 30 de ani. Iar modelările științifice ale climatologilor indică, într-un scenariu moderat, că peste 11 milioane de români care locuiesc în zonele de câmpie vor fi afectați de creșterea constantă a temperaturilor, epuizarea rezervelor de apă și fenomenul de deșertificare. Seceta va deveni noul normal.

Pe lângă aridizarea care se intensifică în sudul țării, avem parte de fenomene meteo extreme în tot restul țării. ANM a emis în vara aceasta 132 de Coduri Roșii, cele mai multe din istorie.

„Dezechilibrul pe care îl provocăm naturii se manifestă tot mai agresiv: trăim pe pielea noastră efectele crizei climatice, care nu ocolește România”, a mai transmis organizația într-un comunicat.

60

Foto: Ioana Moldovan / Greenpeace România

Soluția propusă de ONG este replantarea unei rețele naționale de perdele forestiere, care pot oferi protecție în fața fenomenelor meteo extreme.

„Nu mai e suficient să ocrotim doar pădurile care ne-au rămas în munți. Avem nevoie de o rețea națională de păduri care să ne protejeze terenurile agricole, orașele și comunitățile cele mai vulnerabile”, mai arată comunicatul.

Zonele din Bărăgan și Dobrogea, care suferă deja de aridizare, au nevoie de sisteme locale de protecție și de retenție a apei. Terenurile protejate de perdele forestiere rețin cu 300 tone/hectar mai multă apă, iar umiditatea aerului crește cu până la 30%. În plus, sunt mult mai ieftine și sustenabile decât sistemele de irigații care consumă energie.

„România a mai avut o rețea de sute de mii de hectare de păduri și perdele forestiere în sudul țării, dar au fost defrișate începând cu anii ‘60 în numele unor politici agrare păguboase. În anii ‘90, au fost distruse și sistemele de irigații, iar ultimele pâlcuri de arbori au ajuns lemn de foc. Acum, ne-au mai rămas doar canalele secate”, mai spune Greenpeace România.

Organizația invită românii să ceară plantarea unei rețele naționale de perdele forestiere, „o veritabilă Barieră Verde în calea schimbărilor climatice”. Doritorii pot semna aici.

Desfacerea, o problemă rezolvabilă Ștefan Rancu Marți, 27 Octombrie 2020

De multe ori, ne-am plâns de faptul că nu avem organizații, că nu avem legumicultori serioși, nu avem supermarketuri care să colaboreze cu

61

producătorii agricoli din România, dar iată că sunt și dintre cei care contrazic această impresie. Unul dintre ei este Petre Mihai, legumicultor profesionist din comuna Topraisar (Constanța).

Ceea ce poate îi împiedică pe mulți să găsească calea de a vinde în mod eficient, prin intermediul lanțurilor de magazine, este, probabil, tentația, care vine după efortul depus în ciclul de producție, evident foarte mare, de a solicita bani mulți, dintr-odată, iar acel preț mare să fie continuu, și banii să-i primească la momentul predării mărfii. Nu trebuie însă minimalizată situația dificilă pe care o au legumicultorii de a-și valorifica marfa. Lipsa depozitelor, a fabricilor de procesare îngreunează această ultimă etapă a oricărei activități economice. Nici Petre Mihai nu spune că ar fi ușor: „Partea de vânzare este cea mai grea, într-adevăr, dar dacă ai răbdare și te orientezi și vrei totuși să lucrezi modern și mai liniștit, găsești să vinzi și marfa. Noi aici ne descurcăm totuși, să vindem marfa la Constanța, mai ușor, pentru că fiind și o piață foarte aglomerată în perioada când producția de legume este foarte mare, litoralul se aglomerează, cerința este foarte mare și reușim. Dar sunt și perioade ale anului, în prima perioadă, vorbim de începutul lunii mai, când unii producători sunt un pic mai harnici, fac căldură, se descurcă și fac produse și încep să le recolteze, ei, atunci în mai până la începutul lui 1 iunie este o problemă cu vânzarea mărfii. Cine este organizat și aleargă, eu, cel puțin, de la început, de când am început să mă dezvolt, am fost deschis către vânzarea directă la retaileri. E puțin mai complicat, trebuie să ai răbdare cu ei, pentru că fiecare multinațională, ca fiecare om, își caută interesul lui, nu?”. Probabil că și o doză de nerăbdare în a-și armoniza relațiile cu agenții economici se adaugă cauzelor pentru care mulți eșuează în a merge pe această linie de desfacere. „După ani și ani, problemele s-au reglat. Dacă la început poate... Nu putem să dăm vina numai pe ei, poate nici noi nu eram învățați să lucrăm în sistemul lor și ni se părea ceva aiurea. Dar s-au reglat treburile, chiar primim bani la timp.”

Lucrul organizat

62

Legumicultorul constănțean crede că vânzarea este și va rămâne probabil mulți ani de acum încolo o problemă, cât timp cei implicați nu înțeleg să lucreze organizat. Și-a făcut și un mic depozit, care până una alta se dovedește chiar mare, pentru că îi permite să achiziționeze și de la alți legumicultori. Spune că îți trebuie răbdare cu retailerii cu care ești nevoit să lucrezi pentru că aceștia cer foarte multe chestii: „Îți trebuie foarte multă marfă diversificată și cantități care să nu-i încurce, și seriozitate. Nu e că azi vorbim că mâine trebuie să livrez o tonă de roșii în magazinele lor și tu mâine îi suni și le spui: nu mai livrez că s-au scumpit roșiile! Nu merge așa. Aici ce vorbești luni este până lunea viitoare, indiferent ce se întâmplă! De obicei, nu se întâmplă să crească. La ei, când ai vorbit un preț, mergi până la capăt și s-a terminat! Nu este piață, e clar și cu asta basta! Și mie mi se pare normal...”.

Vinde în general către Metro, apoi către un lanț de supermarketuri pe care îl consideră destul de bun, Alfa-Beta. Acesta din urmă vinde cam 90% din partea de legume doar de la ei, implicând și colaboratorii. El are o capacitate de 500-700 tone producție la momentul ăsta, sperând să ajungă, de la anul, la o mie de tone. Iar împreună cu colaboratorii se duc către două-trei mii de tone.

A înființat și o cooperativă în zonă, cu care e încă la început, pentru că nu reușesc să evolueze. Nu dă vina pe oameni, mai degrabă pe sistem: „Suntem mult în urmă. Dar știți unde este problema? Nu oamenii sunt neapărat de vină, pentru că ei nu stau toată ziua să gândească, ei trebuie să muncească. Înțelegeți? «Peștele se împute de la cap», dacă cei de sus nu încearcă să miște ceva. Dacă statul român lucra cu forme organizate, ne forța pe toți, vă dați seama cât TVA și cât impozit ar fi intrat? Evaziunea în legumicultură este la un nivel foarte ridicat la momentul ăsta, știm cu toții! Bă, frate, hai să punem treaba la punct. Spuneți, ce vă trebuie? – Ne trebuie cinci depozite în toată România! Făceam conci depozite în toată România și ne apucam de treabă! Făceai bani de n-aveai nicio treabă. Dar așa...”.

Ai muncitori dacă-i respecți

Vrea să ajungă să cultive cam trei hectare de legume. Folosește solarii foarte înalte, de 5,40 m. „La 3 hectare de legume, ești superprofitabil, dacă faci așa cum trebuie”, spune cu entuziasm Petre Mihai. El folosește trei cicluri de producție pe an. „Aici a fost un ciclu de tomate, acum este un ciclu de ardei deja la partea de înflorire și legare, cred că undeva la 15 noiembrie se termină, după el venim cu un ciclu de salată pe care-l vom recolta prin ianuarie-februarie, după care venim iar... deci am două și chiar trei cicluri pe an.”

63

Se știe că sunt probleme în agricultura noastră cu forța de muncă. Nu și pentru Petre Mihai. „Atâta timp cât îi plătești cum trebuie și-ți asumi că și din luna noiembrie până undeva prin luna lui aprilie să-i ții la muncă, indiferent de pierderile pe care le ai, o să ai oameni la muncă. Atâta timp cât îi folosești doar ca pe niște sclavi și-i ții trei luni pe vară și după aceea îi gonești, adică pur și simplu nu mai ai nevoie și-i lași acasă – și ei au probleme, vă dați seama, iarna e cea mai grea, sunt multe cheltuieli –, n-o să ai oameni. Deci e clar, trebuie să-ți asumi, mărești suprafețele și încerci să faci... oricum noi iarna mergem pe pierdere, nu mergem pe profit. Nu ai cum să mergi. Dar ținem de vară și, cu ce produci iarna, una peste alta, e ok.”

„Nu am timp pentru fondurile europene”

L-am provocat să-și exprime opinia într-o chestiune pe care personal nu o consider de mare succes pentru condițiile actuale din România, și anume sprijinul pe mia de metri pătrați de legumicultură, nefiind prea mulți legumicultori cu suprafețe așa mari. El însă consideră că a fost un pas bun, că a fost un impuls pentru domeniu. „Eu mă ocup și de partea de inputuri, sunt un furnizor mare în piața din Dobrogea, livrez foarte multă folie, mecanisme de prindere a foliei și toate cele, a crescut foarte mult. Cel puțin 30% a crescut anul acesta, datorită programului de tomate. Și chiar dacă tomatele au costat 1,50 – 2 lei, dacă puneai subvenția lângă ele, o să vezi că e profitabilă cultura. A fost bine. E ok. Aș fi fost de acord să tăiem puțin de la roșii și să dăm și la alte culturi, și atunci egalizam toată treaba, dar s-a luat în calcul câtă cheltuială este la tomată, este foarte mult de lucru și necesită cheltuieli mari, și atunci... au știut să socotească bine. Acum să sperăm, a mai fost anul ăsta, să vedem la anul – dar nu cred că o să mai fie.”

Tot ce a realizat a realizat cu propriile resurse, a venit cu ceva bani după o perioadă petrecută prin alte țări, fără să acceseze fondurile europene. Zice că nu-i permite timpul: „Nu am făcut, n-am accesat cu niciun cent din fondurile nerambursabile europene, nici nu știu dacă o să accesez, pentru că... până la urmă, m-aș fi descurcat să și accesez, dar nu-mi permite timpul. Timpul meu e ocupat deja, dacă mai stai să faci și hârtii – și merg atât de greu lucrurile din cauza birocrației din România, de te lipsești. Și cu asta, basta! E un lucru bun, dar dacă nu încearcă să ușureze toată birocrația asta de a merge mai repede proiectele, mai ales acum, când vor veni destui bani, foarte mulți bani, și trebuie accesați, să ne lase mai liberi, nu atâtea hârtii, controale și nebunii, sumele să fie accesate cât mai ușor, sunt tineri, o grămadă de tineri care n-au posibilități și ar vrea să acceseze, trebuie găsit ceva pentru ei, soluții, nu cu bani înainte. Toată lumea vrea bani înainte – de unde să ia amărâtul ăla?, că nu are, pur și simplu! El, săracu’, vrea”.

64

Le recomandă tinerilor care au suprafețe mici să practice legumicultura: „Pentru legumicultură, o fermă de 3.000 m de solar este extraprofitabilă, la 3.000 de metri nu ai nevoie de niciun om, doar să lucrezi în familie, pentru doi oameni sunt o joacă 3.000 de metri la momentul ăsta. Poți trăi foarte bine și poți să pui și deoparte”.

Mai ales că loc pe piață e, în condițiile în care se va înțelege că asocierea, consecvența, seriozitatea vor deschide porțile aparent închise ale lanțurilor de magazine care, din păcate, iau locul din ce în ce mai mult piețelor tradiționale.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - octombrie 2020

Ce este sistemul de etichetare impus pentru produsele traditionale si cele cu origine protejata? Vor fi vanzarile afectate de aceasta modificare? octombrie 29, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a precizat ca modelul de eticheta nutritionala nu ar trebui sa afecteze negativ perceptia consumatorilor despre anumite alimente produse din ingrediente naturale, precum cele traditionale, cu origine protejata sau a celor cu indicatie geografica protejata.

Potrivit unui comunicat MADR, pe perioada Presedintiei germane la Consiliul UE, vor fi intensificate discutiile pe marginea adoptarii unei scheme armonizate la nivelul UE pe tema etichetarii nutritionale in campul vizual principal al ambalajelor alimentare. In acest context, Italia a contactat statele membre, printre care si Romania, care nu au luat inca o decizie in ceea ce priveste schema pe care o vor sustine, pentru a stabili o viziune comuna in selectarea criteriilor ce vor fi adoptate.

In opinia Italiei, descrierea nutritionala a produselor pe etichete ar trebui sa fie

65

informativa, bazata pe dovezi stiintifice si sa respecte dietele traditionale, cultura culinara si obiceiurile alimentare locale.

„Una din actiunile prevazute se refera la adoptarea unui sistem armonizat pentru etichetarea nutritionala, iar o parte a statelor membre sustin pentru aceasta un model denumit Nutriscore, bazat pe un cod de culori. Italia a propus o alta schema denumita Nutrinform battery, care ofera consumatorilor informatii privind nivelul de energie asigurat prin consumul produsului, similar unei baterii energetice. Procentul de energie pentru fiecare dintre componente, dar si pentru 100 grame de produs alimentar, fara a utiliza coduri de culoare, ar putea reprezenta criterii pentru o etichetare obiectiva, care sa nu afecteze perceptia consumatorilor asupra unor produse traditionale de tip IGP, STG, DOP”, se arata in comunicat.

Oros: informarea consumatorilor si promovarea de produse sanatoase, necesara

Ministrul Oros a subliniat necesitatea promovarii unor produse alimentare sanatoase, precum si a informarii corecte a consumatorilor.

„Suplimentar fata de forma actuala prezentata a Nutrinform battery, Romania considera utila aplicarea unui simbol prin care produsele alimentare obtinute din materii prime naturale sa fie evidentiate, sau a unei prezentari grafice utilizand un cod de culori care sa avantajeze produsele naturale”, se mai spune in comunicat. Seful de la Agricultura a declarat ca orice model de eticheta nutritionala nu ar trebui sa afecteze negativ perceptia consumatorilor asupra alimentelor produse din ingrediente naturale, cum sunt si cele cu denumire de origine protejata, a specialitatilor traditionale si a celor cu indicatie geografica protejata.

66

Romania, pe locul 3 in UE la efectivele de ovine si caprine octombrie 29, 2020

Potrivit INS, Romania ocupa locul 3 la nivel de UE in ceea ce priveste efective de ovine si caprine, in timp ce, la nivel national, cele de porcine si de pasari au crescut. La polul opus se afla efectivele de bovine, care au scazut, comparativ cu cele din anul precedent.

Potrivit datelor oficiale, la data de 1 decembrie 2019, fata de aceeasi perioada din 2018, numarul total de bovine s-a diminuat cu 2,7%.

De asemenea, scaderi s-au inregistrat la efectivul matca (vaci pentru lapte, bivolite pentru reproductie si juninci pentru reproductie), cu 3%.

Pe de alta parte, numarul total de porcine a crescut cu 0,8%, iar efectivul matca (scroafe de prasila) a scazut cu 0,9%, in timp ce cresteri se mai inregistreaza atat la numarul total de ovine si caprine (+1,8%), cat si la efectivul matca (oi, mioare si capre) – cu 0,5%.

In acelasi timp, numarul total de pasari adulte a crescut cu 2%, iar numarul de pasari ouatoare cu 10,1%, la nivel comparativ.

Scadere continua a efectivelor de bovine, inca din anul 2006

Potrivit datelor INS, raportat la perioada 2006 – 2019, efectivele de bovine au scazut in permanenta, iar din anul 2006 pana in anul 2011 acestea au ajuns la 1,988 milioane de capete.

67

Totodata, din anul 2011 si pana in anul 2019, efectivele de bovine s-au mentinut la un nivel aproximativ constant, reprezentand, anul trecut, 65,6% fata de 2006.

In schimb, scaderi constante au fost raportate la efectivele de porcine, care, in 2019, au ajuns la 58,1% in comparatie cu anul 2006.

Pe ce loc s-a situat Romania in UE la efectivele de animale

Referitor la pozitia Romaniei in UE pe segmentul animalier, la efectivele de bovine s-a situat pe locul zece, dupa Franta, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Tarile de Jos si Belgia.

In ceea ce priveste densitatea la 100 de hectare de teren, tara noastra s-a clasat pe locul 20 din cele 22 de tari prezentate, fiind urmata de Grecia si Bulgaria.

La efectivele de porcine, Romania s-a situat pe locul zece in UE, dupa Spania, Germania, Franta, Danemarca, Tarile de Jos, Polonia, Italia, Belgia si Regatul Unit al Marii Britanii, in timp ce raportat la densitatea la 100 hectare de teren a ocupat locul 18, din cele 22 de tari prezentate, fiind urmata de Slovacia, Grecia, Lituania si Bulgaria.

In ierarhia statelor membre, in 2019, Romania a ocupat locul trei la efectivele de ovine si caprine.

AZM: Lanț alimentar sătesc, cu fonduri europene meatmilk 29 octombrie 2020

 Agenia Zonelor Montane informează că în cursul lunii octombrie a fost inaugurat un lanț alimentar sătesc, grație unor fonduri europene.

68

”Gândeşte de azi ce vei mânca mâine!” este sloganul primului Lanț alimentar integrat în cadrul exploatației zootehnice din comuna Poiana Stampei, județul Suceava.

Făbricuța de brănzeturi a prins viață din dorința de a transforma laptele gustos de la fermă în produsele lactate naturale cu gust de ”acasă” pe care le consumă localnicii comunei Poiana Stampei.

Traseul laptelui este unul foarte scurt, de numai câteva ore! Asta face ca produsele obținute sub brandul ”La izvorul Dornei” să se bucure de o calitate superioară, păstrându-și toate valorile nutritive, dar și gustul autentic de demult!

Proiectul ”Achiziție utilaje și echipamente fără montaj, pentru formarea unui lanț alimentar integrat”, finanțat cu fonduri europene nerambursabile prin PNDR, a fost implementat de către beneficiarul MEZDREA ROMAN I.I. cu sprijinul Grupului de acțiune locală Bazinul Dornelor.

Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 144.800,00 €, din care 130.319,99 € – finanțare publică prin PNDR și 14.480,01 € cofinanțarea benficiarului.

Prin proiect s-au achiziționat următorele utilaje și echipamente: tractor, presă pentru baloți cilindrici, cositoare cu discuri, greblă de adunat, remorcă de împrăștiat gunoi, tanc răcire lapte, vană de închegare și pasteurizare + accesorii, crintă și presă pneumatică, kit recepție lapte, separator smântână, vitrină frigorifică, cântar, container și sistem fotovoltaic.

Asociaţia care aduce mii de euro în ferme! Petronela Cotea Mihai 29 octombrie 2020

De două decenii, Asociaţia Crescătorilor de Animale ”Operatorul I.A.” Târgu Neamţ este, fără exagerare, salvator al zootehniei din regiunea de nord-est a Moldovei. Cum reuşeşte? Este singura asociaţie din judeţul Neamţ acreditată de MADR şi ANZ pentru serviciul de determinare a calităţii genetice a raselor din specia taurine. În prezent are încheiate contracte cu aproximativ 1700 de

69

fermieri pentru circa 24.000 vaci cu lapte, de pe raza judeţelor Suceava, Neamţ, Botoşani şi Iaşi.

”În jud. Suceava, peste 1100 de crescători de vaci cu lapte au înţeles beneficiile înscrierii efectivelor în COPL şi în Registrul Zootehnic (fostul Registru Genealogic al rasei). În Neamţ au rămas circa 300 de fermieri, în judeţul Botoşani 280, iar în judeţul Iaşi, 10 fermieri. Împreună cu echipele coordonate de ing. zootehnist Cosmin Dima - responsabil cu partea tehnică şi cu efectuarea supracontrolului în ferme, şi un inginer industria alimentară - Oana Dima - responsabil de relaţia cu APIA, am reuşit să aducem mii de euro în ferme”, ne declara Margareta Mihăilescu, preşedintele A.C.A. ”Operatorul IA” Tg. Neamţ.

 Cum i-au convins pe micii crescători să adere la performanţă?

 A contat mult puterea de a convinge crescătorii că trebuie să desfăşoare o activitate profesionistă, ordonată şi, de ce nu, avantajoasă pentru ei. ”Întotdeauna le-am spus că avem condiţii naturale, poate, cu mult mai bune decât în alte ţări europene cu economii avansate şi că trebuie să profităm, să fim ambiţioşi şi organizaţi, ca să putem câştiga ca şi ei, mai ales prin atragerea fondurilor europene. Dacă mulţi fugeau de micii fermieri, care aveau 5-6 capete de vaci în exploatare şi nici acelea grozave, noi am avut ambiţia de a încerca să îi învăţăm zootehnie şi să îi organizăm mai bine.

Astăzi, aproape 90% dintre fermierii care primesc subvenţii suplimentare pentru vacile aflate în COPL sunt dintre acei mici fermieri care, între timp, şi-au mărit efectivele şi au ajuns la 8-10-20 vaci în exploatare”, sublinia Margareta Mihăilescu.

Fermele au nevoie de bani pentru ameliorare

 Cu o experienţă de peste 4 decenii ca specialist şi coordonator al activităţii de ameliorare a raselor, Margareta Mihăilescu pledează pentru susţinerea financiară a fermelor de familie, îndeosebi cele din zonele premontane şi montane, supuse unui mare risc al depopulării din cauza spectrului redus de activităţi economice care pot fi dezvoltate.

”Pentru cei care sunt interesaţi, inclusiv pentru decidenţi, oricând pot pune la dispoziţie dovezi ale faptului că fermierii, dacă sunt plătiţi, au disponibilitatea de a creşte calitatea animalelor pe care le exploatează şi de a spori efectivele. Eu am şi experienţa timpurilor de dinainte de ’89, atunci când lucram tot în ameliorare şi aveam în controlul oficial al producţiei de lapte doar fermele din CAP-uri sau IAS-uri. În sectorul privat, din cauză că oamenii nu erau plătiţi, nu exista acest interes. Acum, cu noile forme de

70

sprijin, a fost cu mult mai bine”, consideră specialistul.

  Zeci de locuri de muncă şi instruiri profesionale

Asociaţia a creat peste 60 de locuri de muncă, în cele patru judeţe ale Moldovei. ”Lunar, trebuie să avem mulţi oameni pe teren, în ferme, pentru a efectua controalele şi pentru a transmite datele. Toate informaţiile sunt, apoi, sistematizate şi, practic, era nevoie de o reţea bine pusă la punct, pentru a desfăşura toată activitatea în mod profesionist, în timp optim şi eficient. Doar aşa, am putut căpăta încrederea micilor fermieri care şi-au primit banii la timp şi, împreună cu aceştia, am putut face paşi înainte pe segmentul de ameliorare genetică”, sublinia Margareta Mihăilescu.

Acum, crescătorii îşi cunosc foarte bine lecţia şi, dacă ar fi cazul, ei înşişi, oricând, ar putea deveni controlori, fiind instruiţi profesional. ”Pe lângă faptul că oamenii simpli care creşteau 5-10 vaci, odată ce au fost convinşi să îşi înscrie efectivele în COPL, au câştigat subvenţii suplimentare de 5-10 mii euro/fermă, prin munca riguroasă a controlorilor care i-au instruit asupra bunelor practici zootehnice au dobândit şi informaţii despre norme de creştere şi exploatare igienică şi eficientă a vacilor”, argumenta specialistul nemţean.

 Cerinţe stricte, dar nu imposibile

Cuantumul SCZ, la nivel naţional, reprezintă o sumă totală fixă anuală care se împarte la numărul total de vaci înscrise în COPL şi Registrul Zootehnic. ”La început, exista condiţia de a avea un număr de minimum 10 vaci înscrise în control, dar ulterior numărul a fost redus la 5 vaci. Vacile de lapte din exploataţia pentru care beneficiarul solicită SCZ trebuie să îndeplinească în mod cumulativ şi alte condiţii.Sunt cerinţe pe care cei aproximativ 1700 de fermieri au ajuns să le îndeplinească, preciza preşedintele ACA ”Operatorul IA”.

71

Simt o mare mândrie când văd că unii dintre tineri aleg să nu mai plece în străinătate, fiindcă au auzit că s-au luat şi o mie de euro sau cinci sute de euro pe cap de vacă aflată în controlul oficial şi că, astfel, ar avea şi ei mai multe şanse de trai bun, acasăMARGARETA MIHĂILESCU preşedintele ACA ”Operatorul IA”

FIECARE FERMĂ E O COMOARĂ ”Sunt mândră când aud că anumiţi fermieri fără prea multe studii ajung să mă întrebe de unde ar putea să mai achiziţioneze câteva vaci cu Certificat Zootehnic. Înseamnă că şcolarizarea pe care o facem şi rigoarea instalată în activitate, asociate formelor de sprijin financiar pentru care pledez, îşi arată roadele. Vorbim, de fapt, despre oameni care, pur şi simplu, nu ştiau că stau pe o comoară - resurse de sol, climă, efective de animale şi nevoie de hrană -, dar care au învăţat să descopere comoara lor şi care, acum, au câte o mică afacere din care pot trăi decent şi pe care doresc să o dezvolte”, mărturisea cu entuziasm Margareta Mihăilescu.

Casa de Comert Agroalimentar Unirea INCHISA?! Legumicultorii nu mai inteleg nimic 29 octombrie 2020 Casa de Comert Agroalimentar Unirea, un proiect cu un capital social de pest 90 de milioane de lei, isi propunea să devină o retea nationala de 80 de magazine de tip aprozar.

Initiatorii proiectului doreau ca prin aceste puncte de desfacere sa se promoveze produsele locale si traditionale. Dar acum destinatia Casei Unirea a fost schimbata, iar ultimele doua magazine au pus lacatul pe usi. Lucru ce i-a nemultumit pe producatori de legume din Matca, judetul Galati.

https://youtu.be/dB6awqfNwgQ

INDUSTRIE ALIMENTARA

Pastele făinoase româneşti care fac concurenţă Italiei. Sunt plămădite într-o mică fabrică de lângă Buzău 29 octombrie 2020, Iulian Bunila Producătorii români de paste făinoase resimt din plin concurenţa cu marfa din import, mai ales în marile lanţuri de magazine. Micii

72

întreprinzători mizează însă pe câteva atuuri locale şi îndeamnă clienţii să încerce produsele autohtone.

Pastele făinoase româneşti care fac concurenţă Italiei. Sunt plămădite într-o mică fabrică de lângă Buzău Fabrica are 16 angajaţi Foto Iulian Bunilă

„Ale noastre sunt mai bune“, spun aceştia.

Într-o mică fabrică de lângă Buzău, la Verneşti, sunt produse paste făinoase care rivalizează cu faimoasele spaghette, tagliatelle sau penne italieneşti. Pastele româneşti IONELLI, marca firmei ROTA 2000, sunt de 20 de ani pe piaţă. Macaroane, fidea, tăiţei şi melci sunt realizate pe o linie de utilaje importate din Italia, de întreprinzătorul buzoian Ionel Poşircă. Marfa este distribuită în magazine mici din Moldova şi Dobrogea, la jumătate din preţul produselor aduse din străinătate. Buzoianul spune că şi-ar vinde mai bine pastele dacă le-ar numi spaghette, tagliatelle sau penne, care nu diferă de cele româneşti. Ca să atragă atenţia clienţilor, el le-a pus produselor sale numele IONELLI, cu rezonanţă italienească. Dar chiar dacă este greu să te baţi cu pastele „originale“ din Italia, cei 16 angajaţi ai fabricii IONELLI din Verneşti se mândresc cu pastele făcute de ei, care sunt produse din făină cumpărată de la fermieri locali.

”Sunt mai bune decât pastele italienilor, rezistă foarte bine la fierbere, nu se sfărâmă, pentru că sunt din făină foarte bună, din Buzău”, ne spune Ioana Miriţescu, una dintre angajatele fabricii

Etapele de fabricaţie respectă toate standardele internaţionale de calitate, iar din compoziţie lipsesc aditivii care prelungesc termenul de valabilitate.

”Din aceşti tăiţei putem prepara supă dulce, paste cu carne, tăiţel acru, fiecare după cum vrea să îl prepare. Pot înlocui pastele itelieneşti, doar că noi avem produsele naturale şi sunt foarte gustoase”, ne asigură Ioana Ioniţă, angajată a fabricii de paste făinoase. Ionel Poşircă poate produce 30 de tone de paste în fiecare lună, însă fabrica lucrează la jumătate din capacitate, ca să nu rămână cu marfă nevândută. Marile lanţuri comerciale i-au închis

73

uşile, după ce au constatat că pasta românească este din ce în ce mai ignorată de clienţi. Distribuie în magazine mici din Moldova şi Dobrogea, la jumătate din preţul produselor aduse din străinătate.

Foto Iulian Bunilă

”În lupta noastră cu producătorii externi, noi am acceptat să avem un câştig foarte mic, am lăsat termenul de plată la maximul legal, ne-am propus să mergem din magazin în magazin. Am încercat să ducem produsele noastre în supermarketuri, însă fără niciun răspuns. Avem aproape trei intervenţii la toate lanţurile astea care au venit în România şi nimic”, arată Ionel Poşircă (foto jos), administratorul fabricii.

Foto Iulian Bunilă În ultima perioadă, pastele au cucerit mesele din întreaga lume, iar românii au fost unii din cei mai mari fani. Importurile româneşti de paste făinose din Italia au crescut cu 40% în primele şase luni ale anului 2020 - scrie presa italiană.

Foto Iulian Bunilă Vă recomandăm să mai citiţi:

74

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Cafenelele The Coffee Shop sunt cumpărate de distribuitorul de cafea Tchibo Coffee Service. Tranzacţia aşteaptă aprobarea Consiliului Roxana Rosu 28.10.2020,

Distribuitorul de cafea Tchibo Coffee Service preia compania Partener Coffee Services, care deţine cafenelele The Coffee Shop, tranzacţia fiind analizată de Consiliul Concurenţei.

Partener Coffee Services, înfiinţată în 2007 de doi antreprenori români, Alexe Marian şi Petruţa Luminiţa Farago, este din acelaşi an partener şi importator oficial al Tchibo Coffee Service GmbH în România. 

Reţeaua include 13 cafenele, din care 10 in Bucureşti, una în Constanţa, una la Sofia şi una la Budapresta.

Grupul german Tchibo este specializat în furnizarea profesională de cafea şi prestarea de servicii conexe, precum oferirea de soluţii pentru consumul de cafea away-from-home (aparatură, echipamente, servicii auxiliare precum, întreţinere, mentenanţă) unor industrii diverse, precum: hoteluri, restaurante, cafenele, patiserii, birouri, spitale.

În România, Partner Coffee Service desfăşoară activităţi de comercializare cu ridicata a produselor din cafea, ceai sau produse alimentare, precum şi alte servicii conexe, precum soluţii pentru consumul de cafea away-from-home.

În conformitate cu prevederile Legii concurenţei, această operaţiune este o concentrare economică ce trebuie autorizată de Consiliului Concurenţei.

75

Autoritatea de concurenţă va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.

Consumul anual de cafea în România se situează la circa 2,5 kilograme de cafea per capita, ţara aflându-se pe ultimele locuri în Europa la acest capitol. 

Compania Partener Coffee Services este deţinută de doi antreprenori români, Alexe Marian (67%) şi Petruţa Luminiţa Farago (33%).

Supermarketurile şi hipermarketurile devin colacul de salvare pentru HoReCa, o industrie îngenuncheată de pandemie Cristina Roşca 28.10.2020,

Vocile din industria HoReCa spun că deja unele afaceri s-au închis definitiv, altele se gândesc să tragă obloanele, iar dacă situaţia va continua aşa multă vreme, o treime din jucătorii HoReCa ar putea dispărea. În România sunt puţin peste 45.000 de restaurante, cafenele, baruri şi alte localuri de profil. Conceptul de ready to eat prinsese la public dinainte de pandemie, însă acest eveniment a accelerat trendul. Produsele sunt căutate de clienţi, aşa că loc de dezvoltare există.“

♦ Încă din primele luni de pandemie grupul City Grill a lansat produse semipreparate prezente în lanţurile de magazine, primul parteneriat fiind cu Profi 

♦ Şi lanţul de restaurante Calif a listat 11 tipuri de bunuri în 90 dintre magazinele Mega Image din Capitală ♦Similar, şi alte afaceri din domeniul HoReCa şi-au listat produsele în reţelele din comerţul modern, cum este

76

cazul cofetăriilor Ana Pan, al cafenelelor Starbucks sau al DropShot Coffee Roasters.

Reţelele de supermarketuri şi hipermarketuri devin colacul de salvare al jucătorilor din HoReCa într-o perioadă în care cifrele referitoare la îmbol-năvirile de Covid-19 cresc de la o săptămână la alta, iar restaurantele, cafe-nelele şi barurile funcţionează conform unui număr tot mai mare de restricţii.

Astfel, în timp ce localurile nu au voie să primească la interior clienţi, iar vremea devine suficient de rece pentru a alunga de la terase şi ultimii consumatori, operaţiunile de livrare şi parteneriatele cu reţelele de magazine par singurele soluţii pentru supravieţuirea acestei industrii estimate la 17 mld. lei anul trecut şi peste 120.000 de salariaţi, potrivit datelor raportate la Registrul Comerţului.

Afaceri de la zero. Ana Gyorgy a deschis prima cofetărie Nuşi în 2016, în judeţul Timiş, cu un singur angajat, iar acum se gândeşte să deschidă al treilea magazin de prăjituri 29.10.2020, Alina-Elena Vasiliu Ana Gyorgy, fondatoare Cofetăria Nuşi: Odată cu pandemia, am regândit afacerea astfel încât să vindem online, dar am făcut şi produse noi, precum pâinea casei, cozonaci cu ciocolată, cu nucă şi mac. Am făcut şi livrări la domiciliu, o strategie pe care o menţinem şi acum. Cofetăria Nuşi a ajuns la o cifră de afaceri de 1,5 milioane de lei în 2019, cu un profit de 72.400 de lei.

Povestea cofetăriei Nuşi din Timiş a început în 2016, când Ana Gyorgy a pornit la drum cu un singur angajat. În patru ani, a ajuns la o echipă de 22 de oameni, majoritatea cu pregătire de cofetari, la fel ca ea însăşi, de altfel.

„Am pasiunea pentru dulciuri de mică, la fel ca angajaţii noştri, care au învăţat în cadrul firmei. Toţi avem în comun pasiunea pentru prăjituri,

77

pentru decorarea torturilor şi pentru figurinele de marţipan“, povesteşte Ana Gyorgy.

Investiţii a făcut constant în dezvoltare, odată cu cerinţele din piaţă. Ca surse de finanţare, antreprenoarea s-a folosit atât de bani proprii, cât şi de împrumuturi bancare. Aşa a ajuns la o cifră de afaceri de 1,5 milioane de lei în 2019, cu un profit de 72.400 de lei.

În plină pandemie, Ana Gyorgy nu a pus punct planurilor de dezvoltare, aşa că a deschis un spaţiu nou, în Timişoara, pe lângă cel pe care îl avea deja în Giroc, judeţul Timiş, cu prăjituri, torturi, îngheţată, produse de patiserie şi figurine de marţipan. Toate acestea au presupus investiţii noi în utilaje şi în marketing, iar acum, pe listă, se află încă un spaţiu, care probabil se va deschide în 2021.

„Odată cu pandemia, am regândit afacerea astfel încât să vindem online, dar am făcut şi produse noi, precum pâinea casei, cozonaci cu ciocolată, cu nucă şi mac. Am făcut şi livrări la domiciliu, o strategie pe care o menţinem şi acum.“

În funcţie de sortiment, preţurile produselor din cofetăria Nuşi sunt cuprinse între 50 şi 100 de lei pe kilogram.

Imprevizibilul care planează asupra evenimentelor şi a modului în care se vor desfăşura sărbătorile de iarnă din acest an o face pe Ana Gyorgy să-şi regândească afacerea, ţinând cont că nu va mai primi comenzi pentru petreceri de firmă, aniversări, petreceri de revelion, ca în anii trecuţi.

„Resursele financiare sunt tot mai puţine şi efortul cel mai mare este să asigurăm salariile angajaţilor.“

Experienţa Anei Gyorgy în cofetărie numără mai mulţi ani, ea începând să lucreze în acest domeniu la vârsta de 22 de ani. Încă de atunci a început să se perfecţioneze, apoi a ajuns şef de producţie şi a încolţit în mintea ei ideea de a ajunge, la un moment dat, să aibă propriul business.

78

„M-am întrebat de ce nu aş putea face asta şi, după ani de zile, mi s-a îndeplinit visul.“

În afară de propriile cofetării, produsele făcute sub îndrumarea Anei Gyorgy se vând şi către distribuitori, care le listează în magazinele lor.

În funcţie de sortiment, preţurile produselor din cofetăria Nuşi sunt cuprinse între 50 şi 100 de lei pe kilogram.

Carrefour nu a reuşit să se menţină pe plus la bursa de la Paris la jumătatea săptămânii în pofida celor mai bune rezultate din ultimii cel puţin 20 de ani Liviu Popescu 29.10.2020

Carrefour, retailer francez cu o capitalizare de 11,2 miliarde de euro şi cu operaţiuni şi în România, a anunţat miercuri că a obţinut vânzări de 19,7 miliarde de euro în T3/2020, în creştere cu 8,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

În pofida faptului că ritmul de creştere a fost cel mai ridicat din ultimii cel puţin 20 de ani, cotaţia Carrefour a înregistrat ieri o scădere de 0,33% la circa 13,6 euro pe acţiune, dar pe o piaţă într-o scădere puternică, reflectată cu un minus de aproape 4% prin prisma indicelui CAC40.

Bursa de la Paris a scăzut ieri în contextul în care autorităţile iau în calcul impunerea de noi restricţii pentru a împiedica răspândirea COVID-19 în valul doi al pandemiei.

ZF Live. Gabriel Faflei, lanţul de restaurante Japanos: Campania împotriva restaurantelor a creat, pe lângă interdicţia pură de a intra într-un restaurant, şi o barieră psihică pentru oameni vizavi de acestea.

79

Cred că vor rămâne în viaţă până în primăvară mai puţin de jumătate dintre businessurile HoReCa Robert Manea 29.10.2020,

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-gabriel-faflei-lantul-restaurante-japanos-campania-impotriva-19717873

♦ Dacă nu va veni niciun ajutor material concret din partea guvernului, mulţi se vor trezi în primăvară în insolvenţă  ♦ La nivel naţional, peste 80% din restaurante sunt gândite pentru a funcţiona în interior, fără sistem de livrare.

Închiderea restaurantelor a avut un impact social imens, întrucât, la nivel naţional, sunt peste 40.000 de firme care nu îşi vor mai putea continua activitatea, fiecare companie din HoReCa având, la rândul ei, o medie de 400.000 de oameni care nu vor mai avea un orizont de venituri pentru următoarele câteva luni.

Fondatorul lanţului de restaurante Japanos spune că în martie erau şapte restaurante Japonos, acum mai rămânând cinci, şi că ia în calcul atât varianta închiderii până la primăvară, cât şi cea a redimensionării activităţii.

„Cred că vor rămâne în viaţă, până în primăvară, mai puţin de jumatate dintre businessurile HoReCa. Este foarte greu să reporneşti un business în HoReCa după o perioadă lungă de inactivitate, iar dacă nu va veni niciun ajutor material concludent din partea guvernului, mulţi se vor trezi în primăvară în insolvenţă. În martie erau şapte restaurante Japonos, acum mai sunt cinci, iar mutarea cea mai importantă a fost în online, astfel că a trebuit să facem o repoziţionare şi o investiţie în marketing. Luăm în calcul atât închiderea până la primăvară, cât şi redimensionarea activităţii, însă dacă lucrurile nu merg foarte bine şi va fi un lockdown neoficial, atunci cu siguranţă vom restrânge activitatea la limita supravieţuirii“

El mai spune că statul ar fi trebuit să dea un ajutor mai targetat, strict pe domeniile care au suferit în prima linie, precum HoReCa, şi că în afară de granturi, nu a văzut o altă măsură care să vină în ajutorul industriei. De ase-menea, consideră că businessul Japanos este un caz fericit, deoarece are încasări din livrări, dar sunt peste 80% din restaurant, care sunt gândite pentru a funcţiona în interior, fără sistem de livrare, parte care acoperă doar 20% din consum.

80

Clienţii brandului Japanos, potrivit fondatorului, se duc în online, urmărind brandul, nu locaţia, însă obiceiul de a mânca acasă este diferit, iar apetitul oamenilor de a cheltui bani pe mâncare se va înjumătăţi în viitorul apropiat, dată fiind criza economică din prezent.

Mega Image aduce în România o nouă marcă proprie de cafea, Perla Andra Imbrea 29 Oct 2020 - Știri și Noutăți Mega Image lansează în România o nouă marcă proprie de cafea, Perla, din boabe cultivate responsabil în cele mai renumite regiuni producătoare de cafea ale lumii.

Perla vine în diverse variante – cafea boabe, măcinată sau capsule. Pe lângă descriere, cafeaua Perla are marcat pe ambalaj și un indicator de intensitate, care reprezintă caracterul și consistența amestecului de cafea, bogăția gustului și puterea aromei.

„Marca noastră proprie Perla, cu o gamă completă de sortimente de cafea, ne consolidează prezența într-o categorie care a crescut semnificativ de la an la an. Este o categorie care se adresează atât consumatorilor experimentați, cât și celor care vor să exploreze noi sortimente. Ne bucurăm că le oferim acum clienților noștri lumea aromelor de cafea prin noua marcă proprie Perla. Aceasta ne aduce mai aproape de obiectivul nostru: să avem produse de calitate, accesibile, dar și o gamă variată, în care să își regăsească preferințele fiecare consumator în parte”, afirmă Adrian Nicolaescu, VP marketing, e-commerce, comunicare și sustenabilitate Mega Image.

Arta boabelor perfect prăjite și intensitățile diferite, personalizate pentru fiecare colecție, sunt garanția că există o Perla care să se asorteze perfect cu fiecare pasionat de cafea. Astfel, consumatorii pot alege din trei sortimente Perla: Origins, Italian Roast și Aroma.

Origins a fost conceput pentru cei care preferă arome autentice, bogate și exotice, iar gusturile unice sunt selecționate din regiuni renumite în lume pentru cafea, printre care Columbia, Sumatra sau Kenya. Pentru un gust perfect și o textură rafinată, consumatorii pot alege colecția Italian Rost, în timp ce gustul unic al boabelor de cafea Arabica și Robusta din colecția

81

Aroma creează balansul ideal pentru o ceașcă de cafea cu note elegante și echilibrate. 

Colecția Perla este disponibilă în toate magazinele Mega Image, Shop&Go și în supermarketul online.

Fondat în 1995, Mega Image este unul dintre cele mai mari lanțuri de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 819 de magazine în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iași, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte, Timișoara, Bacău, Focșani, Oradea, Sibiu şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Românești. Mega Image îşi propune să ofere consumatorilor, în fiecare zi, servicii de calitate şi o gamă de produse hrănitoare, sănătoase şi sigure, la preţuri accesibile. Mega Image face parte din Ahold Delhaize Group, retailer internaţional ce operează în prezent pe trei continente.

PENNY deschide două noi magazine și ajunge la o rețea de 267 de locații Andra Imbrea, 29 Oct 2020 - PENNY deschide două noi magazine în Râmnicu Sărat, județul Buzău și în Brezoi, județul Vâlcea și ajunge astfel să dețină o rețea de 267 de locații în România. 

Noul magazin PENNY din Râmnicu Sărat este situat pe strada Lalelelor, Nr. 7 și are un spațiu de vânzare de 859 m2. Magazinul dispune de 75 de locuri de parcare, dintre care trei dedicate persoanelor cu dizabilități, și de patru case de marcat. Cei 14 angajați îi așteaptă pe clienți de luni până sâmbătă între 7:30 și 22.00 și duminica între 8:00 și 20:00.

Magazinul PENNY din Brezoi, situat pe calea Eroilor, Nr. 135, are un spațiu de vânzare de 828 m2 și poate fi vizitat de luni până sâmbătă între 7:30 și 22.00 și duminica între 8:00 și 20:00. Acesta dispune de 46 de locuri de parcare, dintre care două pentru persoanele cu dizabilități și de patru case de marcat. Echipa este alcătuită din 14 angajați care îi așteaptă cu drag pe clienți la cumpărături.

Design-ul noilor magazine este nou și primitor, iar sesiunea de cumpărături pentru clienți este îmbunătățită datorită zonei extinse pentru produse proaspete, mărci proprii pe gustul românilor, dar și datorită semnalizării mai vizibile a promoțiilor și a categoriilor principale de alimente. În plus, noul PENNY oferă soluții simple, adaptate stilului de viață alert, precum produsele ready to eat, dar și cele semipreparate, refrigerate sau congelate.

O altă componentă importantă a formatului PENNY este grija pentru mediu și comunitățile în care compania își desfășoară activitatea zi de zi. Multe

82

dintre magazinele nou deschise dispun de funcționalități care le fac prietenoase cu mediul, precum frigiderele cu uși pentru reducerea consumului de energie sau sistemele de iluminare pe bază de LED  în interior și panourile fotovoltaice sau acoperișurile verzi in exterior.

Rețeaua de retail de tip discount PENNY Market, deținută de grupul german Rewe, a înregistrat în 2019 afaceri de 3,96 miliarde lei, în creștere cu 15% față de anul fiscal precedent. În tot acest interval de timp, peste două milioane clienți au vizitat cele 256 de magazine deschise până la finalul anului 2019 în România. Planurile retailerului pentru România includ investiții de 2 miliarde lei în următorii 6 ani pentru a ajunge la o rețea de 400 de magazine și pentru deschiderea celui de-al patrulea centru logistic. 

PENNY este conceptul grupului german REWE și unul dintre cei mai activi retaileri din România, cu primul magazin deschis pe piața locală în anul 2005. Întreaga rețea este deservită de trei centre logistice situate în localitățile Ștefăneștii de Jos, Turda și Bacău. În prezent, rețeaua PENNY în România este alcătuită din 267 de magazine la nivel național și o echipă dedicată formată din peste 4.800 de angajați.

Lidl deschide un nou magazin în județul Brașov 27 Octombrie 2020 10:33, Companii

Lidl va deschide pe 29 octombrie un nou magazin în orașul Coldea, județul Brașov, ce dispune de o stație de încărcare pentru automobilele electrice. Noul magazin Lidl din Codlea are o suprafață de vânzare de 1.300 m² și dispune de 80 de locuri de parcare, precum și de o stație de încarcare pentru automobilele electrice, unde se vor putea alimenta câte două mașini simultan. Orarul de funcționare a magazinului va fi de luni până sâmbătă, între 7:30 și 22:00, iar duminica între 8:00 și 20:00.

Prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construcțiilor, noul magazin Lidl din Codlea dispune de soluții și tehnologii moderne, care asigură standarde înalte de eficiență energetică. Printre acestea se numără sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezență, sistemele de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de ventilație ori stația de încărcare pentru automobile electrice.

Recomandări pentru limitarea COVID-19

Pentru a menține siguranța cumpărătorilor, Lidl recomandă plata cu cardul bancar, evitarea zonelor aglomerate, atingerea doar a fructelor și legumelor

83

pe care doresc să le cumpere și păstrarea distanței recomandate față de alte persoane.

Clienții care stau la coadă sunt rugați să păstreze distanța recomandată față de cei din jurul lor, iar în noul magazin din Codlea se găsesc indicatoare pe podea în zona caselor de marcat.

În același timp, Lidl face apel la solidaritatea clienților pentru a respecta la rândul lor atât recomandările autorităților, cât și măsurile individuale de prevenție în timpul cumpărăturilor.

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de pe piața de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent în 32 de țări din întreaga lume și în prezent operează aproximativ 10.800 de magazine și peste 160 de centre logistice în 29 de țări la nivel mondial. În prezent, Lidl are aproximativ 287.000 de angajați, dintre care peste 7.500 în România, unde retailer-ul german are deschise 270 de magazine și 5 centre logistice.

foodpanda va livra rapid produse de la Kaufland România On oct. 29, 2020

foodpanda, cea mai mare platformă de food ordering din România, anunță lansarea unui parteneriat cu lanțul de hipermarketuri Kaufland România, pentru livrarea rapidă a produselor la domiciliul clienților. Pentru început, serviciul va fi disponibil în București și zonele limitrofe, Timișoara, Iași și Galați, urmând ca parteneriatul să fie extins la nivelul mai multor orașe din țară, până la sfârșitul acestui an.

Începând de săptămâna aceasta, prin secțiunea Shops a platformei foodpanda, utilizatorii vor avea acces la peste 3500 de produse alimentare și nealimentare comercializate de Kaufland, disponibile pentru comandă rapidă la domiciliu, urmând ca numărul acestora să se dubleze în perioada imediat următoare.

Serviciul de livrare a produselor din magazinele Kaufland România prin foodpanda va acoperi toate categoriile, astfel că, pe lângă alimente de bază, clienții vor putea comanda fructe și legume proaspete, lactate dintr-o gamă variată, carne și produse proaspete de măcelărie sau produse congelate.

„Noul parteneriat pe care l-am încheiat cu lanțul de hipermarketuri Kaufland este unul strategic, având în vedere poziționarea și rețeaua foarte bine dezvoltată a retailerului. Suntem convinși că vom avea o colaborare de lungă durată, mai ales că am găsit în echipa Kaufland parteneri de

84

încredere care împărtășesc aceleași valori ca și echipa foodpanda în ceea ce privește calitatea și atenția oferită fiecărui client. Împreună ne propunem să ajungem la și mai mulți utilizatori care își doresc să le fie livrate cumpărăturile acasă, într-un timp foarte scurt. Aceștia pot scuti un drum până la hipermarket, pot evita aglomerația și își pot aloca mai mult timp pentru alte activități. Totodată, mizăm pe faptul că utilizatorii noștri vor aprecia oferta diversificată de produse alimentare și nealimentare”, a declarat Andreea Petrișor, Managing Director foodpanda România.

„Prin parteneriatul cu foodpanda ne-am extins serviciul de livrare la domiciliu, care acum este disponibil și pe această platformă, în linie cu misiunea noastră de a oferi tuturor clienților acces cât mai ușor, rapid și convenabil la produsele noastre, prin soluții moderne de cumpărături. Extinderea accelerată a acestui tip de serviciu în cât mai multe orașe, mici și mari, este o prioritate pentru noi, mai ales în aceste vremuri”, declară Valer Hancaș, Director de Comunicare și Corporate Affairs, Kaufland România.

Potrivit foodpanda, timpul mediu de livrare a produselor comercializate de Kaufland va fi de aprox. 60 de minute de la momentul plasării comenzii în aplicație. Pentru început, clienții vor putea efectua comenzi zilnic în intervalul de timp 10:00-22:00, urmând ca până în decembrie programul să fie extins la 8:00-23:00 la nivel național și 8:00-1:00 în București. Valoarea minimă a unei comenzi este de 50 lei, iar greutatea maximă acceptată este de 20 kilograme. Taxa de livrare pentru fiecare comandă are o valoare unică de 4,99 lei.

... citeste si partea a doua ...

85