Stiri 26 octombrie 2020, a doua parte

Turismul viticol din Romania, in scadere tot mai mare. Care este cauza? octombrie 26, 2020

In tara noastra exista 250 de crame, iar dintre acestea, 100 fac turism viticol. Totusi, pandemia de COVID-19 a afectat industria vinului si turismul viticol, iar numarul persoanelor care aleg sa traiasca o astfel de experienta devine tot mai scazut.

„Cramele au inceput sa fie mai atente la turismul viticol, sa fie mai deschise pentru ca turistii, pe langa pachetele de degustare, vin la crama si sa cumpere vin, iar in situatia data, cu restaurantele in mare parte inchise, astfel de vanzari sunt mai mult decat binevenite. Pe de alta parte, sunt crame care ocazional refuza grupuri din cauza zvonurilor de noi valuri de infectari. Insa indiferent de situatie, este bine ca ia amploare acest segment. Acest moment a restrans numarul experientelor gastronomice, dar si de relaxare care se pot face la o crama“, spune pentru ZF Alina Iancu, fondator CrameRomania.ro si Revino.ro.

In conditiile in care sectorul viticol inregistra scaderi odata cu izbucnirea pandemiei, turismul viticol, care reprezenta o alternativa de obtinere a unor venituri in acest sector, a inregistrat, la randul sau, scaderi.

„Romanii se tot educa in consumul de vinuri de mai bine de cinci ani, chiar mai mult as spune. In momentul in care doresti o degustare de vinuri premium si mancare in asociere cu vinul, iar toate acestea se intampla la crama, trebuie stiut ca sunt costuri poate duble fata de o iesire la restaurant si nu trebuie comparate, ci pur si simplu o iei ca atare, o intelegi sau nu. Sunt cateva crame pregatite si pentru astfel de experiente exclusiviste“, precizeaza Alina Iancu.

1

In Romania exista mai mult de 250 de crame, dintre care doar 200 produc vin imbuteliat. Cramele care sunt deschise si pentru turisti sunt in jur de 100. Dintre acestea,  25 au si unitati de cazare, iar la restul cramelor care nu au si optiunea de cazare, turistii pot gasi o cazare la 3-10 km distanta fata de crama. Turistii care prefera astfel de cazari sunt atat romani, cat si straini, care merg preponderent in podgoriile din Transilvania.

Masuri prin care pot fi sustinuti micii fermieri din sectorul legumicol octombrie 26, 2020

Mai multe asociatii de producatori si procesatori agricoli vin cu un pachet complex de propuneri, menite sa sustina micii fermieri din sectorul legumicol, puternic afectati de pandemia de coronavirus.

Context actual

Producatorii de legume au suferit si sufera pierderi in contextul pandemiei COVID-19 ca urmare a faptului ca a scazut consumul de legume din mai multe motive:

Limitarea accesului consumatorilor in piete si magazine; Inchiderea sectorului HORECA in principal al restaurantelor si fast-

food-urilor care a condus la o scadere a vanzarilor de legume din en-gros-urile existente in care mare parte din producatori isi desfaceau si isi desfac produsele; multi fiind dependenti de pietele agro – alimentare si en- gros-urile in care isi comercializeaza marfa; restrictionarea privind deplasarea persoanelor in varsta in spatiul public, tinand cont ca acestia se aprovizionau in mare parte din piete si punctele de desfacere ale micilor fermieri.

Slaba organizare a producatorilor de legume. Nefiind asociati in grupuri de producatori, cooperative sau orice alta forma juridica de

2

natura sa ii integreze in lantul comercial au suferit si sufera pierderi in continuare datorita lipsei accesului pe piata si reducerii cererii;

Limitarea transporturilor in prima parte a starii de urgenta cand multe transporturi cu marfa atat pentru export cat si pentru piata interna au trebuit amanate sau anulate iar marfa nu a mai putut fi comercializata, aceasta fiind perisabila.

Limitarea miscarii personalului care lucreaza in agricultura a dus la lipsa fortei de munca in anumite perioade.

Vremea capricioasa din ultima perioada, seceta urmata de grindina si de schimbarile bruste de temperatura.

La acestea se mai adauga importul de produse extra-comunitare la preturi suspect de mici (ceea ce ii forteaza pe producatorii romani sa scada preturile sub costurile de productie si sa vanda de multe ori in pierdere) si conditiile climatice din aceasta primavara care au afectat negativ fermierii care cultivau legume atat in spatii protejate cat si in camp.

Fata de aspectele mentionate mai sus, va prezentam o serie de masuri pe care noi le consideram utile si a filuate pentru salvarea micilor fermieri din sectorul legumicol, dar si pentru consolidarea acestui sector in viitor.

Prezentam masurile pe orizont de timp (scurt, mediu/lung), incercand sa acoperim toate problemele cu care se confrunta membrii nostri.

Pe termen scurt:

1. Scutirea sau amanarea de la plata impozitelor si taxelor.2. Asigurarea accesului la credite cu garantii si dobanda subventionate

atat pentru investitii dar mai ales pentru asigurarea capitalului de lucru. (asta e deja posibil prin Fondul de creditare)

3. Acordarea de sprijin pentru crearea lanturilor scurte de distributie a produselor agricole fie prin acordarea de ajutoare de stat fie prin suplimentarea alocarii masurilor 4.2 procesarea produselor agricole si 16.4 cooperarea in vederea crearii de lanturi scurte de productie. Comisia Europeana a majorat plafoanele pentru ajutoare de stat destinate agriculturii si industriei alimentare si totodata a simplificat procedura de acordare a acestora, tocmai de aceea consideram important ca acest instrument sa fie utilizat pentru sprijinirea domeniului agricol si al industriei alimentare, in special in cazul fermelor mici si a fermelor de familie.

4. Acordarea de sprijin pentru construirea de centre de colectare si depozite pentru pastrarea produselor pe o anumita perioada in momentul in care piata este suprasaturata si preturile nu unt satisfacatoare, dar si pentru sortare, ambalare, calibrare, etichetare.

3

Sprijinul s-ar putea acorda prin PNDR si directionat catre grupuri de producatori, organizatii de producatori, cooperative sau asociatii care au ca principala activitate comercializarea produselor membrilor lor. Sprijinul trebuie sa se indrepte spre cei care au activitate economica si un istoric in acest sens si trebuie sa vizeze acordarea de punctaj pentru accesare, pe criterii clare, cum ar fi:

Vechimea Media aritmetica a cifrei de afaceri Numar de membri Numar de angajati Respectarea conditiei de comercializare in procent de 70%, produse

de la membrii, conform legii.

5. Acordarea de sprijin pentru crearea de mici unitati de procesare pentru crearea de produse cu valoare adaugata mare dar si pentru a valorifica produsele care nu sunt acceptate la vanzare din cauza calitatii (20-30% din productie nu poate fi valorificata din cauza calitatii produselor sau este distrusa din cauza lipsei de oferte). Sprijinul ar trebui acordat tot pentru grupuri de producatori, organizatii de producatori, cooperative sau asociatii care au ca principala activitate comercializarea produselor membrilor lor). Sprijinul s-ar putea acorda din PNDR daca s-ar suplimenta sumele alocate submasurii 4.2.Sprijinul trebuie sa se indrepte spre cei care au activitate economica si un istoric in acest sens si trebuie sa vizeze acordarea de punctaj pentru accesare, pe criterii clare, cum ar fi:

Vechimea Media aritmetica a cifrei de afaceri (capacitatea de productie,

depozitare, procesare) Numar de membri Numar de angajati Respectarea conditiei de comercializare in procent de 70%, produse

de la membrii, conform legii.

6. Suplimentarea fondurilor alocate sub-masurii 9 pentru sprijinirea grupurilor de producatori create recent.

7. Amanarea la plata a unor credite deja contractate. (din cate stiu, asta e deja in vigoare, dar nu stiu cum functioneaza)

8. Asigurarea de sprijin financiar pentru promovarea si eficientizarea canalelor de marketing pentru produsele locale, inclusiv prin masuri de subventionare partiala a costurilor de distributie pentru sustinerea producatorilor agricoli, astfel incat sa poata avea acces la pietele

4

locale sau la punctele de livrare. (nu prea vad cum s-ar putea, dar daca vreti sa o lasati..)

9. Acordarea unor masuri de sprijin sub forma unor vouchere pentru consultanta, instruire si plata fortei de munca sezoniere. Schimbarea legislatiei in ceea ce priveste folosirea personalului zilier in agricultura, respectiv modificarea legii zilierilor si transformarea acesteia in legislatie privind munca sezoniera .

10.Intermedierea discutiilor cu retail-arii pentru facilitarea accesului produselor romanesti in magazinele detinute de acestia.

11.Subventionarea partiala a certificarii tip Global Gap si Bio, agreate si recunoscute la nivel mondial deoarece necesita un efort de adaptare considerabil al producatorilor si investitii pe masura. Pentru obtinerea acestor certificari, este nevoie de investitii in consultanta, certificarea propriu zisa, investitii la nivelul fermei, depozitului dar si al personalului angajat, care trebuie sa preia mai multe atributii. Acest sprijin ar ajuta actorii din sectorul agricol sa se adapteze cerintelor pietei si sa faciliteze vanzarea produselor atat pe piata interna cat si pe piata externa. In acelasi timp beneficiile ar fi majore pentru consumatorul final, care ar putea beneficia de produse mai sanatoase. Acordarea sprijinului ar trebui corelat cu urmarirea preturilor practicate de catre firmele de certificare, care ar putea incerca sa ridice preturile stiind ca exista o subventie.

12.Subventionarea unei parti din cheltuielile fixe pe care le au grupurile de producatori/cooperativele/producatorii individuali. Este necesar ca sprijinul din partea statului sa fie destinat doar acelor actori din sectorul agricol care pot dovedi situatia de criza in mod transparent, cu documente contabile (facturi de cheltuieli, situatii contabile privind activitatea lunara, etc.). In aceasta perioada este necesara verificarea documentelor producatorilor membri (facturi emise/ file din carnetul de comercializare) pentru a preintampina incercari de a comercializa marfa evitand cooperativa, tocmai pentru a obtine aceste beneficii.

13.Sprijin din partea autoritatilor locale in vederea scutirii de la plata chiriilor pentru spatiile din piete daca in lunile astea nu au putut ajunge sa vanda si in vederea identificarii si punerii la dispozitia grupurilor de fermieri/cooperativelor de spatii de vanzare / depozitare in conditii avantajoase.

14.In contextul perioadei de tranzitie pana la accesarea PNS 2021-2027, pentru anii 2020-2022 cerem suplimentarea fondurilor pentru sM 4.1, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4 din PNDR 2014-2020 si a sprijinului cuplat vegetal pentru sectorul sere-solarii, acest lucru fiind posibil prin notificarea pe care Romania o va face in lunaaugust a acestui an.

15.Prelungirea programului TOMATA pana pe data de 15 iulie avandu-se in vedere conditiile climatice dificile cu care s-au confruntat

5

cultivatorii de tomate din spatii protejate, amplificata si de situatia COVID -19. Totodata aceasta masura ar conduce la valorificare ala maxim a investitiei in aceasta cultura oferind in piata, tomate romanesti o perioada mai lunga de timp, evitand-se prin aceasta aparitia fraudelor sau a implementarii unor procedee de maturare fortata a productiei care nu intotdeauna sunt in beneficiul consumatorului dar si la bugetul de stat prin valoarea adaugata pe lantul de comercializare. Am lega prin aceasta masura productia de tomate din spatii protejate cu cea de camp, creand continuitate in productie si mentinerea pietei cu produse autohtone, in defavoarea importurilor.

Masuri pe termen mediu si lung:

1. Sprijinirea cresterii suprafetelor de spatii protejate pentru extinderea perioadei in care actorii din sectorul agricol al legumelor au activitate economica, pentru cresterea si diversificarea ofertei de legume, pentru cresterea perioadei in care legumele romanesti sunt disponibile pe piata dar si pentru a raspunde noilor schimbari climatice care in ultima perioada au cauzat pierderi importante cultivatorilor de legume.

Acest lucru trebuie facut in urma unei analize profunde, in care trebuie implicate cat mai multe parti ale lantului de comercializare, respectiv productie, depozitare, procesare. Este cunoscut faptul ca, din spatiile protejate din tara noastra se acopera doar 30% din necesarul de consum. Implementarea unui program national de reconversie in legumicultura asa cum s-a derulat si la viticultura si pomicultura care sa vizeze extinderea suprafetei de spatii protejate in Romania (sere, solarii) la peste 25.000 ha, stiindu-se ca Romania in prezent detine o suprafata sub 7.000 ha spatii protejate, iar in procent de peste 80% acestea sunt constructii arhaice cu structura din lemn care sunt afectate major de conditiile extreme de mediu aparute in ultima perioada.

Viitorul legumiculturii va fi in spatii protejate moderne, productia pe unitatea de suprafata este semnificativ mai mare fata de cea obtinuta in camp, de calitate superioara, poate fi produsa si valorificata o perioada mai lunga de timp. Productia poate fi sigura, mai bine protejata de conditiile climatice extreme, grindina, inghet, vanturi, etc.

Sprijinul poate fi acordat din viitorul Plan Strategic PAC.O suprafata minima de 3000 mp spatiu protejat modern(sera, solar) ar acorda independenta financiara unei familii, ar creste productia interna, ar scadea nevoia de import, ar creste valoarea adaugata si valoarea taxelor platite catre

6

buget. Am putea crea locuri noi de munca in Romania, s-ar stopa emigrarea fortei de munca autohtone in alte tari.

2. Pentru evitare crearii unor surplusuri la anumite produse, in timp ce la altele ar putea exista un deficit major, e nevoie ca institutiile statului sa initieze discutii cu institutii din domeniul statisticii pentru a obtine date relevante despre preferintele de consum pentru fiecare produs legumicol pe perioade, in acelasi timp sa abordeze si directorii de achizitii din marile lanturi de retail. Discutiile cu acestia din urma, ar putea scuti autoritatile de cheltuieli inutile pentru obtinerea de informatii referitoare la consum. Date relevante pot fi obtinute de la administratiile pietelor, Directiilor agricole, dar si de la formele asociative din acest domeniu. Odata centralizate datele, autoritatile pot hotari in cunostinta de cauza, ce suprafete trebuie subventionate din fiecare cultura dar la final de an ministerul ar putea avea date reale privind cantitatile vandute din fiecare produs.

3. Continuarea crearii de spatii de colectare si depozitare pentru legume. Nevoia finantarii acestora a reiesit in contextul crizei actuale. Pe de o parte este necesar sa existe centre de colectare regionale pentru a putea centraliza si vinde productia de legume in mod organizat in cazul unor eventuale situatii de blocaj iar pe de alta parte, de existenta unor astfel de spatii depinde prelungirea sezonului si incheierea unor contracte cu lanturile de retail. Existenta unor centre de depozitare, ar face posibila pregatirea (sortarea/ ambalarea/ lotizarea, etc. ) produselor pentru a fi livrate in cantitati mai mari spre lanturile de retail. Sprijinul ar putea fi acordat din viitorul Plan strategic PAC prin intermediul formele asociativa din acest sector, care au deja experienta, contacte, know-how si contracte in acest sens. Aceste depozite pot fi amenajate in cadrul pietelor de en-gros regionale.

4. Continuarea sprijinirii investitiilor in unitati mici de procesare. Anual, se pierd cantitati mari de produse (produse abandonate in piete sau pe marginea drumului datorita preturilor derizorii primite sau tocate din cauza surplusului, retururilor calitative la de la platformele de retail etc), care prin procesare si comercializare ar contribui la sustenabilitatea cooperativelor/ grupurilor de producatori, ar aduce beneficii statului prin valoarea lor economica, ar rezolva problema surplusului legumelor pe piata si, in acelasi timp ar fi benefice pentru mediul inconjurator, de vreme ce cantitatile acestea nu mai ajung in final sa fie deseuri. Sprijinul ar trebui acordat tot din Planul Strategic PAC in principal formelor organizate care comercializeaza productia membrilor.

5. Instituirea unui mecanism de monitorizare a preturilor de comercializare. In acest moment in piete si magazine preturile au

7

ajuns la un nivel greu de controlat, desi producatorii agricoli vand la preturi foarte mici. Practic sunt incurajati ”samsarii” de produse care gasesc tot felul de subterfugii pentru a achizitiona produse agricole la preturi derizorii si de a le comercializa la preturi triple sau mai mari.

6. Initierea unor campanii de promovare a produselor locale(romanesti), contribuind astfel la crearea si eficientizarea canalelor de marketing pentru produsele locale.

7. Incurajarea si promovarea comertului on-line prin intermediul careia comerciantii, firmele de catering, hoteluri sa poata comanda legume si fructe direct de la producatori – masura care are ca scop asigurarea vanzarii legumelor si fructelor proaspete, monitorizarea preturilor de vanzare de catre producatori, dar si de comercializare de catre comercianti.

8. Inventarierea la nivelul Directiilor Agricole si Primariilor a asociatiilor de producatori, a cooperativelor, societatilor comerciale, etc care sa preia si sa distribuie produsele vegetale obtinute in ferma, entitati ce urmeaza a fi acreditate de catre Ministerul Agriculturii pentru comercializarea legumelor si fructelor, eliminand astfel intermediarii (samsarilor) din comertul cu legume-fructe si animale ce incearca sa speculeze in aceasta perioada.

9. Modificarea Legii 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri pentru ca zilierii sa beneficieze de protectie sociala, asigurare de sanatate si somaj tehnic.

10.Ar trebui de urgenta regandit statutul fortei de munca folosita predominant in agricultura, indiferent ca vorbim de zilieri, de persoane ocupate pe cont propriu in agricultura sau de lucratori familiali neremunerati implicati in agricultura de subzistenta. Ar trebui identificate masuri specifice adresate acestora, atat sub aspectul accesului la sistemul de protectie sociala, cat si sub aspectul unei surse minime de venit, ori acest lucru nu se poate face in contextul actual al Legii 52/2011, lege care trebuie modificata in regim de urgenta. Este important ca Romania sa-si pastreze si sa atraga forta de munca, in special cea intoarsa in tara in aceasta perioada. In ultimii ani au fost facute eforturi financiare semnificative pentru a determina intoarcerea romanilor plecati in afara tarii, este momentul sa valorificam intoarcerea lor in special in acest context.

11.Diseminarea de informatii si cresterea nivelului de cunoastere al producatorilor este esentiala. Un mod facil de a creste nivelul de cunoastere il poate reprezenta sistemul de invatamant, in mod deosebit cel al liceelor agro-industriale dar si revigorarea Consultantei agricole prin sprijinirea personalului si subventionarea activitatilor de trening si consiliere agricola.

8

12.Promovare prin mass-media a actiunilor, avantajelor si realizarilor producatorilor de legume si fructe din cooperative, asociatii, grupuri. Promovarea sa se realizeze mai ales de TVR, Radio Romania ACTUALITATI –, etc. Aceasta publicitate sa nu fie purtatoare de taxe.

13.Omologarea substantelor de protectie a plantelor recunoscute si acceptate de certificarea Global Gap. Multe din aceste produse sunt omologate in tarile vecine (Ungaria, Bulgaria), dau rezultate ff bune, dar nu pot fi folosite de catre producatorii romani datorita lipsei omologarii in Romania.

14.Publicarea pe site-ul ministerului a tuturor informatiilor/deciziilor de interes pentru fermieri.

15.Realizarea, la nivelul ministerului, a unei baze de date cu toate formele asociative din sectorul legumicol care sa cuprinda urmatoarele informatii:

16.Denumire,17.Adresa, date de contact18.Forma de organizare (grup de producatori, cooperativa, asociatie..)19.Nr membri20.Suprafata cultivata/culturi21.Cifra de afaceri anuala22.Initierea unui control din partea Directiilor agricole la toate formele

asociative pentru a verifica daca sunt active sau nu.

Membrii ”Uniunea Salvati Taranul Roman” :

Federatia Sindicatelor Democratice din Agricultura – Tudor Dorobantu, presedinte

Federatia Nationala a Lucratorilor – Horatiu Raicu, Presedinte

Sindicatul Producatorilor Agricoli Olt – Ion Paunel, presedinte

Asociatia Legum Rom Fruct Sud vest Oltenia – Gogu Lucian, secretar General

Asociatia Femeilor din Mediul Rural Olt – Popa Simona, Presedinte

Uniunea de Ramura Nationala a Cooperativelor Horticole din Romania – Hort Integra – Anca Marcu, presedinte

Cooperativa Agricola Lunca Somesul Mic

Cooperativa Agricola Legume de Vidra- Lacatus Victor, presedinte

9

Cooperativa Agricola Legume de Glodeanu Sarat – Claudiu Breazu , presedinte

Cooperativa Agricola Rosiori de Ialomita – Valentin Cristea, presedinte

Cooperativa Agricola Ialomiteana – Roxana Rosculet, presedinte

Federatia Uniunea Producatorilor Agricoli si Organizatiilor Interprofesionale

Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultura,

Floricultura, Plante Aromatice Buzau – Costel Vanatoru

Nicușor Șerban:   Nu concurența ne sperie, ci lipsa unei competițíi corecte pe piața comună! Viorela Pitulice oct. 26, 2020

Nicușor Șerban, un cunoscut fermier din Ialomița, care a reușit să pună pe picioare după ani buni de muncă în agricultură un business integrat cunoscut, recunoaște că nu concurența devenită tot mai dură pe piața europeană îl îngrijorează, ci faptul că nu există o competiție corectă, cu reguli comune pentru toată lumea.

Se referă, în primul rând, la nivelul subvențiilor,  dar și la legislația fiscală sau cea veterinară, cu care are de-a face. O situație care vine din trecut, iar din păcate, este foarte posibil să se prelungească.

“Suntem conștienți că suntem într-o piață comună unde concurența este dură și nu se dă nimeni la o parte ca să venim noi pe piață cu produse de orice natură, dar nu concurența ne sperie pe noi, ci faptul că o facem în condiții de neegalitate…. Când vorbim de integrare, avem nevoie de o competiție corectă, avem ferme performante, multe peste unele ferme din Europa ca și nivel de producție și productivitate, dar suntem într-o piață comună care, din păcate, nu prea are reguli comune pentru toată lumea”, a declarat la BucharestFoodSummit Nicușor Șerban.

10

Cel mai grav  este ceea ce ce întâmplă cu subvențiile, din păcate.

Potrivit Tratatul de Aderare,  România ar fi trebuit să ajungă, până în 2020, la nivelul mediu al subvențiilor din țările membre UE, ceea ce nu s-a întâmplat.  Acum, se vine și cu varianta plafonării subvențiilor, ceea ce va afecta iar agricultura românească, care a dezvoltat ferme performante în multe zone ale țării. Ori tocmai acestea ar urma să fie cele mai lovite de plafonare, a mai declarat fermierul din Ialomița.

Nicușor Șerban, care lucrează pe cont propriu în agricultură din 1994, exploatează aproximativ 3.000 ha de teren agricol și deține o fermă cu 850 de vaci de lapte, cu o producție de 35 tone de lapte pe zi. În 2014, a început investiția în fabrica de lapte – Lăptăria cu Caimac, primele produse pe piață fiind livrate în 2019 în rețelele de supermarketuri. În prezent, fabrica procesează undeva la 65% din producția de lapte produsă în fermă (25 de tone), urmând ca într-o perioadă de circa un an să se ajungă ca întreaga producție de lapte să fie procesată aici.

Nu este deloc simplu să treci de la statutul de fermier la cel de antreprenor, spune Nicușor Șerban. Aviz amatorilor! Iar poate cea mai mare problemă pentru cei care aleg calea integrării este accesul produselor la raft, îngrădit de tot felul de bariere.

„Ar fi foarte corect ca orice produs care este certificat să poată fi dus pe raft și doar consumatorul să fie cel care validează acel produs din punct de vedere cantitativ, calitativ și al prețului . Daca esti validat de cumpărator, vei continua să duci marfă pe raftul respectiv, dacă nu, nu.

Până să ajungem să ne valideze, sau nu cumpăratorul sunt multe alte bariere si cred că aici există probleme care fac ca multă din producția românească și de calitate fiind, să nu ajungă suficient de repede în fața cumpăratorului”, a mai declarat Nicușor Șerban.

BucharestFoodSummit.ro, Ediția a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020, este cel mai mare și important eveniment internațional al toamnei din România în agribusines, producție alimentară, producție de băuturi, retail și HoReCa.

Conferința a fost moderată de Gabriel Biriș, Partener Fondator, Casa de Avocatură Biriș-Goran, iar co-moderator a fost Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit.

La conferință au participat Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, Emil Dumitru, Secretar de Stat, MADR, dar și fermierii integratori – Alexandru Baciu.  Au

11

mai fost prezenți Nicolae Badea, președinte Computerland, Călin Muscă, antreprenor, PorkProd, Adrian Rădulescu – președinte Asociația Fermierilor Români,  Nicolae Istudor, Rector ASE București, Valentin Vladut, director general Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare (INMA), Jozsef Toth, antreprenor Juglans Dacic, Alexandru Ungurelu și Dinu Dinulescu – BucharestFoodSummit.

BucharestFoodSummit.ro este organizat în parteneriat cu #RomâniaFuncționează, FoodBiz, CEC Bank, Casa de Avocatură Biriș-Goran, ASAS, ASPES, FIHR, ICDP – Mărăcineni, HORA, Agrostandard și Academia de Studii Economice București.

Sponsorii evenimentului: Sponsor Gold – Computerland România, Exclusive Pure Water Partner – Aqua Carpatica, Wine Partner – Domeniile Sâmburești.

Partenerii media: FoodBiz, #RomâniaFuncționează, Agrostandard, Lumea Banilor, EVZ, TVRi și Economistul.

Seria de conferințe BucharestFoodSummit este în desfășurare. Se mai pot face înscrieri de participare dar locurile sunt limitate!

Adrian Rădulescu: Agricultura a mers din inerție, în ultimii 30 de ani Food Biz La oct. 26, 2020

Adrian Rădulescu, un cunoscut fermier, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat la BucharestFoodSummit, că agricultura românească a funcționat, în ultimii 30 de ani, mai mult din inerție, iar fermierii au luat decizii mai degrabă după inspirație, decât după o strategie anume.

A venit momentul să se facă o analiză atentă a stadiului în care se află sectorul, în prezent, și să se vadă clar care sunt sectoarele care au nevoie de ajutor. Nu în ultimul rând, ar trebui să se urmărească și ce bani au intrat în agrobusiness-ul românesc și dacă chiar au fost cheltuiți eficient. Poate că ar mai fi de folos și o zonare a agriculturii în contextul schimbărilor climatice actuale, să se știe clar ce culturi au potențial și pentru ce regiune, astfel încât să nu se mai facă greșeli.

12

“Toți cei prezenți (n.red  – conferința BucharestFoodSummit) avem o mare problemă: agricultura a mers în ultimii 30 de ani din inerție. Fiecare agricultor sau investitor a fost mai inspirat sau mai puțin inspirat atunci când a luat niște decizii de a se arunca în această economie de piață salbatică. A sosit momentul zero, indiferent de partidul din care facem parte, trebuie să înțelegem că țara este dependentă de noi. Mă refer la domeniul agricol, este momentul să începem să facem lucrurile foarte bine armonizate. Să luăm fiecare sector în parte, să vedem ce s-a întamplat cu el în ultimii 30 de ani, ce bani europeni au fost investiți și ce bani s-au pierdut”, a declarat Adrian Rădulescu la BucharestFoodSummit.

BucharestFoodSummit.ro, Ediția a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020, este cel mai mare și important eveniment internațional al toamnei din România în agribusines, producție alimentară, producție de băuturi, retail și HoReCa.

Conferința a fost moderată de Gabriel Biriș, Partener Fondator, Casa de Avocatură Biriș-Goran, iar co-moderator a fost Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit.

Parteneriat Altex și ASE: studenții vor învăța practic tot ce ține de industrie de la retailer Angela Alexandru 23 Oct 2020 - Știri și Noutăți Retailerul Altex anunță încheierea unui parteneriat strategic cu Academia de Studii Economice din București, pentru ca studenții să aibă oportunitatea de a aprofunda cunoștințele teoretice, precum și de a le facilita integrarea profesională, după terminarea facultății.

Prin acest acord, Grupul Altex și Academia de Studii Economice din București vor dezvolta și organiza proiecte comune, dar și cursuri sau conferințe care să atingă teme actuale de interes legate de industria de retail, vor conlucra pentru studii de cercetare și vor colabora în vederea implementării unor proiecte cu finanțare nerambursabilă. Totodată, activitățile științifice din cadrul ASE vor fi susținute activ de Altex, la fel și îmbunătățirea și dezvoltarea bazei materiale a Academiei.

13

Aspectul cel mai important este asigurarea de stagii de practică în cadrul unei companii românești, lider pe piață în retail. Astfel, studenții Academiei de Studii Economice din București vor avea oportunitatea să aprofundeze cunoștințele teoretice dobândite pe băncile facultăților și să își îmbunătățească abilitățile profesionale practice, având acces la expertiza specialiștilor Altex și la training-uri pentru a înțelege cum se desfășoară activitățile specifice ale fiecărui departament în parte, dar și cum să utilizeze cele mai noi tehnologii implementate de retailer la nivelul companiei.

,,Grupul Altex și-a propus o implicare activă și pe termen lung în formarea viitorilor profesioniști, în beneficiul ambelor organizații. Astfel, prin acest demers, grupul nostru de companii are oportunitatea de recrutare a tinerilor absolvenți sau masteranzi ai facultăților Academiei de Studii Economice (Facultatea de Administrarea Afacerilor, Facultatea de Marketing, Facultatea de Management, Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, etc.) care își pot iniția sau dezvolta cariera profesională. Pe de altă parte, Grupul Altex oferă un studiu valoros de antreprenoriat autentic dezvoltat în condițiile de economie de piață din România din ultimii 30 de ani, studiu care poate inspira și forma tânăra generație de antreprenori”, declară Dan Ostahie, CEO-ul Altex România.

Parteneriatul ASE-Altex răspunde nevoii tot mai mari de educație practică, adaptată la mediul de business actual. În condițiile în care România se confrunta încă dinaintea pandemiei cu o criză de forță de muncă, actualul context este și mai dificil. Studenții au, în acest fel, o șansă în plus să-și desăvârșească studiile și să se poată integra, apoi, pe piața muncii.

Altex România are peste 120 de magazine deschise în țară.

Luna de miere – de unde provine expresia folosită în întreaga lume Redacția 25 octombrie 2020

Luna de miere – o expresie utilizată în întreaga lume, are la bază un obicei antic legat de startul unei căsnicii. Astfel, expresia “luna de miere” provine de la legenda unei băuturi afrodisiace care, după căsătorie, era consumată de cuplurile pentru fertilitate.

Prima mențiune a expresiei “luna de miere” a apărut în Babilon, unde, după nuntă, socrul mic oferea ginerelui o băutură alcoolică creată din fermentaţia mierii de albine, denumită mied sau licoarea zeilor. Această licoare era consumată timp de o lună de zile pentru a spori șansele de a avea copii.

Luna de miere este menționată și la perși, în cartea Zend Avesta. Totodată, Voltaire a precizat în romanul său, Zadig: “Prima lună de căsătorie, cum

14

scrie în cartea lui Zend, e luna de miere, iar a doua, luna de pelin”. Astfel, perșii voiau să scoată în evidență că doar prima lună de căsătorie este dulce, urmând perioade mai amare.

În mitologia greacă, se regăsesc mențiuni ale expresiei, legate de povestea lui Orfeu și a soției sale, nimfa Euridice. Orfeu era celebrul cântăreț despre care istoricul român, Zoe Petre, a scris în revista Historia: ”«Luna de miere» este departe de a fi o invenţie recentă; încă în povestea lui Orfeu şi a Euridicei, acest răgaz de pasiune îmbătătoare pe care societatea îl acordă oricărui cuplu la începutul unei relaţii carnale, şi în care o aură de senzualitate pluteşte aproape palpabil în jurul celor doi amanţi – «luna de miere» – declanşează întregul şir de drame la capătul căruia cântăreţul trac va fi pe veci despărţit de prea iubita lui soaţă”.

Englezii au și ei versiunea lor pentru luna de miere, susținând că expresia le aparține, încă din Evul Mediu. În acea perioadă, căsătoriile erau aranjate, iar tinerii însurăței nu se cunoșteau. Din acest motiv, cei doi erau încurajați să bea licoarea numită hidromel în prima lună a mariajului. Hidromelul era un produs obținut de apicultori din căpăceală, propolis și polen.

APICULTOR: STUPARII ROMÂNI AU ÎNCEPUT SĂ-ȘI MUTE FAMILIILE DE ALBINE ÎN ALTE ȚĂRI! Agroinfo 26 octombrie 2020

VOCEA APICULTORULUI. Un singur apicultor român și-a dus 850 de familii de albine în altă țară, fără să aibă probleme la frontieră. Așa că încet-încet vor pleca și alți apicultori din țară. Noi, stuparii români, am început să ne ducem albinele în alte țări UE, pentru că apicultura românească este distrusă bucată cu bucată, este supărat apicultorul Gheorghe Grigor, într-un mesaj transmis către AGROINFO.

Apicultorul Gheorghe Grigor din județul Bistrița Năsăud este supărat pentru că apicultura nu a fost inclusă în Măsura 21 Sprijin pentru fermele afectate de criza Covid 19. El a trimis o scrisoare către AGROINFO în care spune că apicultorii români nu sunt ajutați și mulți dintre ei ar fi început deja să-și mute familiile de albine prin alte țări din Europa.

Este o dezamăgire lupta de a salva familiile de albine. Când crești albine, ele fac parte din familia ta și să le pierzi este dureros. De asta nu sunt înregistrate familiile de albine și câți mai suntem apicultori încercăm să ne salvăm munca noastră, pe care am dezvoltat-o cu foarte mare greu și nu o vom distruge cum vor grupurile de interese din agricultură. Grupurile de interese de la Ministerul Agriculturii distrug apicultura bucată cu bucată. Ei știu foarte bine că noi, stuparii, am început să ne ducem albinele în altă țară UE. Un singur apicultor și-a dus un număr de 850 de familii de albine, fără

15

să aibă probleme la frontieră, așa că încet-încet vor pleca și alți apicultori din țară.

Mă întorc la vremea comunistă când ACA (Asociația Crescătorilor de Albine n.r.) le ducea zahăr la apicultori când erau calamități, nu-i lăsa să aibă pierdere de familii sau să fie distruse, aveau priorități la transport și nu aveam camioane ca acum, era mai greu, dar aveam un cuvânt de spus. Cu politica trădătorilor de țară care distrug economia pas cu pas, cu Covid 19 care a închis târgurile apicole, toate lucrările în stupină, în primăvară, le-am făcut cum am putut, că trebuia făcute declarații de circulație, inclusiv de mers în pastoral. Cu seceta, au început să moară albinele de foame. Le-am dat turtă și apă cu zahăr ca să le salvez. Sectorul apicol produce miere și alte produse apicole care ajung în industria farmaceutică. De ce sectorul apicol nu a fost inclus în ajutoarele Covid 19? Eu sunt convins că nu se știe evidența familiilor de albine pentru că nu sunt declarate și nu vor fi declarate.

Aș vrea să-i spun ministrului actual al agriculturii că pentru a salva o familie de albine e nevoie de minim 4 kg turtă simplă pe perioada 01.01.2020 și 01.03.2021 și 2 kg turtă proteică, să supraviețuiască până la primul cules de polen de pe tufă și răchită, până se va putea administra câte puțin sirop. Asta-i o investiție și nu se știe cum lovește natura și nu vorbim de alte produse bio administrate de apicultori, ne-a scris supărat apicultorul.

Războiul bio cu dăunătorii solanaceelor Marian MUŞAT 26 octombrie 2020 un articol de MARIAN MUŞAT

Vasile Mătrăşoaie e vestit pentru cele 150 de varietăţi de legume pe care le cultivă cu succes. Vă dezvăluim reţetele şi concentratele bio pe care acesta le aplică plantelor!

Vasile Mătrăşoaie este unul dintre cei mai renumiţi şi mediatizaţi legumicultori din Cetatea de Scaun a Moldovei şi poate chiar din „dulcea Bucovină”. În ferma lui de la Dumbrăveni (cu patru solarii de 80 ari şi 6 ha în câmp) sunt loturi cu peste 150 de varietăţi de plante legumicole, de la tomate (peste 80), ardeioase (30), vărzoase, pătlăgele vinete, ceapă, usturoi, castraveţi, busuioc, cimbru, până la ştevie dulce şi peste 30 varietăţi de cartofi... Toate acestea sunt rodul cercetării româneşti.

Noutatea absolută sunt cele două varietăţi de castravete de iarnă, aclimatizate de preotul cercetător Costel Vînătoru la SCDL Buzău, fiind un remediu eficient în prevenirea şi lecuirea cancerului de prostată.

16

 Irigă, fertilizează, recoltează

 În această perioadă e mult de lucru în legumicultură: „irig vinetele albe, recoltez tomatele, gogoşarii, brocoli, conopida şi cartofii. Primesc un ajutor de nădejde din partea soţiei mele, Maria, şi a băiatului meu, Marius”, spune Vasile Mătrăşoaie.Legumicultorul deţine şi un sector zootehnic (vaci cu lapte), iar gunoiul de grajd îl foloseşte ca îngrăşământ natural în fermă. Utilizează apă din râul Siret, dar şi din fântână, la care a ataşat o pompă de apă.

 „Armele secrete” sunt bio

 Fermierul produce legume în sistem ecologic şi a învăţat unele „secrete”, prin care să înlocuiască substanţele chimice pentru protecţia fitosanitară a culturilor. De la Costel Vînătoru, directorul Băncii de Gene de la Buzău, a primit seminţe de plante aromatice, menite să protejeze culturile de dăunători. „În solarii şi în câmp folosesc crăiţele (plante floricole) pentru combaterea nematozilor, dăunătorii din sol. Împotriva afidelor, musculiţei albe, chiar şi a păianjenului, cultiv mai multe varietăţi de busuioc (cu aromă de scorţişoară, lămâie, trandafir, cuişoare, mir sau busuioc thailandez). Practic, la zece plante pun o tufă de crăiţă sau de busuioc, intercalată pe

17

rând. Unde nu s-a mai putut, am înconjurat pe margini spaţiile de cultură”, ne-a declarat Vasile Mătrăşoaie.

 Polenizare naturală

 În fermă utilizează maceratul de urzică, un fertilizant natural, având în acelaşi timp însuşiri de bioinsecticid şi biofungicid. De asemenea, cultivă şi plante melifere care atrag albinele la polenizarea culturilor legumicole. Între acestea: Lophantus anisatus (o plantă aromată condimentară), busuiocul, salata iute, perilla (ce aduce albina chiar şi toamna), castravetele, cimbrul care, prin calităţile sale organoleptice (gust, miros), îndepărtează insectele dăunătoare.

În plus, pentru combaterea dăunătorilor stropeşte plantele pe vegetaţie cu macerate sau concentrate şi din alte plante cum ar fi: pelinul, tutunul, ardeiul iute, ridichea neagră.

 Luptă cu Gândacul de Colorado

 În câmp are 2,7 ha cultivate cu aproape 30 de varietăţi de cartof (unele exotice: cartoful mov sau cel dulce), obţinând o producţie de până în 10 tone/ha, cu o fertilizare de 100 tone/ha de gunoi de grajd, provenit din ferma de vaci cu lapte. Vasile Mătrăşoaie întâmpină destule probleme cu bolile şi dăunătorii, în special cu Gândacul de Colorado, un real pericol pentru culturile de cartofi şi pentru cele de solanacee, precum tomate şi vinete.

Soluţia agrotehnică este asolamentul, prin care se amplasează culturile de cartofi, pătlăgelele vinete, ardeii sau roşiile după ceapă sau usturoi. Pentru controlul Gândacului de Colorado, pregăteşte o infuzie de pătrunjel (5 litri de apă la 150 g pătrunjel proaspăt, tocat) cu care stropeşte plantele, dar şi alte „trucuri”, precum cultivarea printre rândurile de cartof, vânătă, ardei sau roşii a plantelor de hrean, coriandru sau gălbenele, ce creează repelenţă pentru dăunător. Pe vegetaţie stropeşte culturile cu infuzie de gălbenele sau ceai de muştar sălbatic.

 Bioinsecticid şi din Ucraina

 Din acest an, are în testare un bioinsecticid pe bază de microorganisme, fungi şi bacterii, recomandat pentru distrugerea păianjenului acarian, Gândacului de Colorado, afidelor, fluturelui alb al verzei, cydia, moliilor, omizilor frunzelor etc. „L-am aplicat pe o parcelă de 20 ari cu cartofi mov, iar rezultatele au fost peste aşteptări”, a susţinut fermierul.

18

TRATAMENTE CU PELIN ŞI TUTUN

 A învăţat de la Costel Vînătoru să prepare şi să folosească un amestec de pelin şi tutun cubanez, ca bioinsecticid. Vasile Mătrăşoaie pune la fiert separat trei părţi apă şi o parte pelin, apoi alte trei părţi apă şi o parte tutun cubanez. În final, le amestecă, obţinând un concentrat. La 10 litri apă adaugă 300 g de concentrat (pelin şi tutun cubanez) şi cu atomizorul stropeşte de câte trei ori preventiv toate culturile, pentru tripşi şi acarieni.Pentru a afla şi alte trucuri utile în legumicultură, click AICI şi urmăreşte canalul nostru de youtube La grădina Ritei!

În piaţa centrală din Suceava am închiriat trei tarabe şi vindem cam 300 kg de legume la zi. Preţurile sunt excelente: 7 lei kilogramul de gogoşari, 4-5 lei/kg tomatele. Problema este că oamenii nu au baniVASILE MĂTRĂŞOAIEFermier din Suceava

Cum protejăm culturile de atacul afidelor? Emil GEORGESCU 26 octombrie 2020

Cerealele de toamnă şi rapiţa sunt în pericol în toamnele lungi şi călduroase. Revista Ferma vă învaţă cum să protejaţi aceste culturi de afide şi care sunt dăunătorii-surpriză.

un articol de EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

Până nu demult, în practica agricolă, rare au fost situaţiile când fermierii s-au confruntat cu un atac ridicat de afide la cerealele de toamnă sau la cultura rapiţei. Au mai fost cazuri în care densitatea acestor dăunători a trecut de pragul economic de dăunare (PED) şi fermierii au fost nevoiţi să trateze culturile, dar, per ansamblu, nu se acorda importanţă afidelor în perioada toamnei.

 Paduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum)

19

PĂDUCHELE VERDE AL PIERSICULUI ATACĂ ŞI RAPIŢA

 În toamna anului 2018, în zonele amintite, cultivatorii de rapiţă s-au confruntat cu un atac mai puţin obişnuit, cel al păduchelui verde al piersicului (Myzus persicae). Atacul a fost tardiv, în ultima decadă a lui octombrie şi prima decadă din noiembrie, fiind favorizat de temperaturile mult mai ridicate decât cele normale şi de secetă.

În mod obişnuit, această specie polifagă de afide, era considerată un dăunător secundar al rapiţei, dar fermierii au fost surprinşi de densitatea foarte ridicată a afidelor, întâlnite pe faţa inferioară a frunzelor de rapiţă. În momentul atacului, plantele de rapiţă erau dezvoltate normal, dar, ca urmare a densităţii afidelor şi a secetei, acolo unde nu s-a efectuat un tratament în vegetaţie pentru combaterea acestui dăunător, plantele de rapiţă fie s-au uscat, fie au intrat slăbite în iarnă şi au pierit. 

 PROTECŢIE ÎN 3 ETAPE

 Iată care sunt paşii pentru protejarea culturilor de rapiţă de atacul afidelor din toamnă, uneori chiar toamna târziu:

1. Monitorizarea constantă a culturilor până la sosirea sezonului rece;2. Aplicarea de tratamente. Se verifică lanul pentru a vedea dacă afidele

sunt prezente numai la margine sau au pătruns şi în interiorul solei.

În cazul în care afidele sunt prezente doar în zona marginală a lanului şi s-a depăşit PED-ul, tratamentul se efectuează doar pe bordură, pe lăţimea unei maşini de stropit sau două lăţimi, după caz. Dacă s-a constatat depăşirea PED-ului şi în interiorul lanului, atunci tratamentul se face pe toată sola.

  Păduchele verde al piersicului (Myzus persicae) pe plantele de rapiţă

Toamna, tratamentele se efectuează când mai mult de 20% din plantele de rapiţă analizate sunt atacate de orice fel de afide. De asemenea, trebuie ţinut cont şi de prognoza meteorologică. Dacă este anunţată răcirea vremii şi ploi

20

însemnate cantitativ, tratamentul nu se justifică. În schimb, dacă temperaturile rămân ridicate şi este secetă, iar PED-ul este depăşit (mai mult de 20% din plante fiind atacate), atunci se recomandă efectuarea tratamentului.

3. Folosirea de substanţe active, translaminare. Acum doi ani a existat o problemă cu tratamentele pentru combaterea afidelor la rapiţă. Plantele erau dezvoltate, coloniile de afide aflându-se pe faţa inferioară a frunzelor. În acest caz, frunzele pot acţiona ca un fel de umbrelă pentru afide, iar insecticidele de contact pot avea eficacitate redusă. Pentru a evita această situaţie, se recomandă utilizarea unor substanţe active, local sistemice, translaminare, care acţionează asupra dăunătorilor aflaţi pe ambele feţe ale frunzelor.

 CEREALELE DE TOAMNĂ, ÎN PERICOL

 În cazul cerealelor de toamnă, atacul afidelor este periculos, deoarece acestea pot fi vectori pentru transmiterea virozelor, cea mai periculoasă fiind îngălbenirea şi piticirea orzului (Barley yellow dwarf virus). Ca şi în cazul celorlalţi dăunători de toamnă ai cerealelor, atacul afidelor este favorizat de monocultură.

Plante de orz afectate de virusul piticirii şi îngălbenirii (Barley yellow dwarf virus), transmis de afide

La fel ca la rapiţă, se efectuează sondaje în lan, iar la depăşirea PED (10 afide/plantă) se recomandă efectuarea unui tratament în vegetaţie pentru combaterea afidelor. Atenţie la realizarea sondajelor, trebuie multă răbdare şi, mai ales, este necesar ca persoana care efectuează sondajul să aibă o vedere foarte bună.

 

21

PREVENŢIE ÎN 3 PAŞI

 Putem să prevenim atacul afidelor la cereale urmând trei paşi:

1. Efectuarea de tratamente necesare2. Evitarea semănatului timpuriu, mai ales al orzului. În ultimii ani, de

frica secetei, fermierii au devansat perioada de semănat al cerealelor de toamnă, uneori şi cu o lună. Exact acelaşi lucru s-a întâmplat şi în acest an. În cazul toamnelor lungi sau foarte lungi, devansarea datei de semănat la orz, nu aduce profit în buzunarele fermierilor, din contră.

3. Distrugerea samulastrei de grâu sau orz este o altă măsură foarte importantă care contribuie la scăderea rezervei biologice.

Acestea fiind spuse, vă urez o toamnă liniştită, fără surprize „entomologice” neplăcute în culturile de toamnă.

 AFIDELE CEREALELOR

 Cele mai periculoase specii de afide, care pot pune probleme cerealelor de toamnă, mai ales în anii secetoşi şi călduroşi sunt: păduchele ovăzului (Sitobion avenae), păduchele verde al porumbului (Rhopalosiphum maydis), păduchele cenuşiu al gramineelor (Rhopalosiphum padi), păduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum) şi, ocazional, păduchele roz al gramineelor (Metopolophium dirhodum). Spaniolii au descoperit insecta care devorează afidele, salvând culturile agricole! Click AICI şi vezi despre ce insectă e vorba!

 ATAC ÎN PRIMĂVARĂ ŞI TOAMNA

 De regulă, atac mai ridicat al afidelor se înregistra în primăvară, când cerealele de toamnă se aflau în faza de înspicare sau la sfârşitul primăverii - începutul verii, la cultura rapiţei, când fermierii vedeau colonii de afide pe silicve sau tulpini. Toamnele calde şi secetoase au mai schimbat datele problemei. Anul trecut, de exemplu, fermierii din sud-estul şi vestul ţării s-au confruntat cu un atac mare al afidelor la semănăturile de grâu şi de orz.

  Pericol în pescăriile românești. ”Seceta ne-a afectat și pe noi” 25 octombrie 2020 Seceta din această vară și-a spus cuvântul și în sectorul pisciculturii. Mai multe crescătorii din țară au fost nevoite să suplimenteze sursele de apă, pentru a putea rămâne pe ”linia de plutire”… Bineînțeles, costurile fiind suportate 100% de piscicultori, pentru că domeniul nu se încadreză la nici-un fel de subvenții de la stat!

22

https://youtu.be/F4AwzTVUjjA

Fermierul norocos din Dragoş-Vodă! Marian MUŞAT 25 octombrie 2020 -

Daniel Rusu îşi pune ştiinţa agronomică în slujba agriculturii de un deceniu şi jumătate. Pentru el, sezonul 2019-2020 n-a fost nici uşor, nici reuşit, doar puţin... norocos!

Călărăşeanul Daniel Rusu a obţinut producţii mici, dar ceva mai bune decât alţi agricultori din zona sa. De aceea se consideră norocos. „Producţiile sunt scăzute în zona noastră, eu am avut porumb de 4.200 spre 5000 kg la hectar. De asemenea, la rapiţă, semănată pe 50 ha, m-am închis pe 2.000 kg/ha, iar la grâu (70 ha) cu puţin mai mult de 2.000 kg/ha, cu toate că în primăvară plecase foarte bine, spre 5-6 tone la hectar. Seceta şi diferenţele de temperatură au distrus multe dintre culturi! Faţă de fermierii din zonă, nu pot să mă plâng”, ne-a declarat fermierul.

O alegere bună

 În ferma lui de la Dragoş-Vodă, o aşezare risipită în mănoasa câmpie a Bărăganului sudic, Daniel Rusu lucrează 280 de hectare. A semănat 15 ha de floarea-soarelui, după ce înfiinţase cultura porumbului, alegere care s-a dovedit a fi una bună, pentru că, beneficiind de ploaie, plantele au crescut şi s-au dezvoltat mult mai bine. Fermierul din Călăraşi a recoltat porumbul cu două combine, terminând lucrarea aproape de sfârşitul lunii septembrie.

 Start reuşit pentru cultura de rapiţă  Imediat după recoltat, a avut timp şi pentru a înfiinţa cultura de rapiţă pe 110 hectare, care a beneficiat din plin

23

de precipitaţii, imediat după ce au ieşit semănătorile din câmp. „De mult nu am avut un start aşa de bun, plantele reuşind să răsară prin crusta formată. Acum rapiţa parcurge etapele de creştere şi de dezvoltare normale”, a precizat inginerul agronom Daniel Rusu.

Cultivatorul avea de gând să semene la începutul lunii octombrie, până în prima decadă (în epoca optimă de semănat), 30 de hectare cu orz şi 100 ha cu grâu, soiuri achiziţionate de la compania Saaten Union. Între timp a pregătit patul germinativ pentru culturile de toamnă. Cert este că terenul se prelucrează destul de greu după porumb.

Cheltuieli mari cu reparaţiile  „În agricultură totul se scumpeşte, de la inputuri, îngrăşăminte, motorină şi până la piesele pentru maşinile şi utilajele agricole, iar produsele noastre rămân la acelaşi preţ sau chiar mai jos decât anul trecut. În fermă, costurile medii de producţie pe hectarul cultivat se ridică la 2.500 lei. De asemenea, cheltuim foarte mulţi bani pe reparaţii. Şi ca să vă dau un exemplu, în vară am fost nevoit să plătesc 60 mii de lei pentru repararea unui tractor, ceea ce mi s-a părut destul de mult”, a precizat fermierul. Daniel Rusu lucrează cu utilaje luate în leasing, dar şi cu tehnică agricolă veche. Întregul parc ar trebui modernizat. Ferma din Dragoş-Vodă are urgentă nevoie de o nouă înzestrare tehnică cu o combină, cisterne, remorci de transport, cu o maşină pentru aplicat tratamente sau cu utilaje pentru prelucrarea solului.

 Un proiect eşuat  „Trebuie să vă spun că am fost foarte dezamăgit în legătură cu accesarea fondurilor europene! Am depus un proiect european pentru modernizarea fermei, în valoare de 500 mii de euro. La analiza dosarului întrunisem 59 de puncte din 65. Dar pentru că au fost foarte multe solicitări, s-a mărit baremul de la 65 la 75 de puncte. Aşa că dosarul meu nu a mai fost eligibil. După ce am alergat foarte mult, am mai pierdut bani şi timp de pomană!”, şi-a arătat nemulţumirea cultivatorul din Dragoş-Vodă.

Daniel Rusu ştie că anii agricoli sunt din ce în ce mai dificili, dar trebuie să facă faţă unor noi şi noi provocări. Şi nu-i uşor.

VÂNZARE DIRECT DIN CÂMPA vândut producţia agricolă obţinută direct din câmp, pentru că nu are posibilităţi de stocare prin contracte încheiate înainte (futures). „Preţurile sunt cele normale, reglate pe baza secetei accentuate: 690 de lei tona de grâu, undeva la 1.600 lei tona de rapiţă şi 700 lei cea de porumb”, spune Daniel Rusu.

24

Să aştepţi de două luni de zile, timp în care îţi vezi culturile pierind, să se întunece tot cerul, să tune puternic şi, când colo, să plouă doar 3 litri/mp - asta este definiţia dezamăgirii

DANIEL RUSU, Tânăr fermier din jud. Călăraşi

un articol de Marian MUŞAT

VIDEO Portret de fermier – Investiție de 1,7 milioane euro într-o fermă de găini 25 octombrie 2020

Într-o nouă ediție a emisiunii ”Portret de fermier”, realizatorul Ovidiu Ghinea a fost în vizită în județul Giurgiu, unde a stat de vorbă cu inginerul zootehnist Aurel Enache, care, împreună cu băieții săi, a deschis o fermă de găini ouătoare. Investiția totală a început în urmă cu aproximativ doi ani, iar valoarea acesteia se ridică la 1,7 milioane de euro. Povestea lor nu este una lipsită de greutăți, iar ferma nu a ajuns nici acum pe profit, după cum o spun chiar ei. Întreaga poveste o puteți afla, însă, urmărind materialul video de mai jos.

https://youtu.be/0lwoHFE5m_o

INDUSTRIE ALIMENTARA

A pornit în '90, fără teamă, cu 10.000 de dolari de la alții, "când nimeni nu știa nimic".26 oct, 2020 | ECONOMICA.net

"Poezia" de business a lui Sorin Minea, patronul Angst Pionierat, sport, distracție. Sunt trei cuvinte pe care omul de afaceri Sorin Minea, proprietarul grupului Angst format din Angst Ro, Salsi Sinaia, Angst Bistro, le folosește des atunci când își spune “poezia” de business.

25

Este printre puținii oameni de afaceri care s-a încadrat pe banda antreprenoriatului imediat după revoluție și care s-a dezvoltat continuu până în prezent. Care a fost șansa lui? O întâlnire în Piața Universității, la un miting, cu un fost coleg de clasă al soției și dorința unui antreprenor elvețian, Urs Angst, prieten cu colegul, de a cumpăra oi din România. Urmarea: “am început afacerea în 1990 și cred că în procesarea cărnii am fost primul privat. A fost o poezie”, conform spuselor lui Minea care, într-un final, nu a mai vândut nicio oaie omului de afaceri elvețian. Aceasta pentru că, în urma unei vizite pe care a făcut-o în Elveția, la Angst, cei doi au gândit un mic atelier de preparate din carne pentru piața românească. Primii bani pentru investiții - 10.000 de dolari, într-un plic elvețian

Minea a plecat așadar din Elveția atât cu planul de bătaie pentru noul atelier și ceva know-how cât și cu un plic în care erau banii necesari demarării afacerii - 10.000 de dolari de la care a pornit compania, ajunsă în 2019 la aproximativ 30 de milioane de euro în total pentru grupul care a revenit, de anul trecut, în totalitate familiei sale. La scurt timp, medicul veterinar Sorin Minea instalase unitatea de procesare într-un spațiu de 178 de metri pătrați, într-un fost punct de sacrificare din Buftea, unde se află și acum fabrica Angst. De acolo au plecat pe piața liberă, într-un Gostat din Amzei, primele mezeluri ale primului jucător din industria cărnii procesate - pate de ficat, mușchi Montana și crenvurști groși Servelas. În a doua tranșă de marfă, fabrica Angst inclusese deja și prima șuncă de Praga fabricată în România. Toate se vindeau ca pâinea caldă, în jumătate de oră-o oră. “Cât am stat în Elveția, cred că o săptămână, a venit această idee de a crea un mic atelier (de procesare a cărnii - n.red), Urs având acolo o firmă de procesare a cărnii. M-a întrebat de câți bani aveam nevoie și i-am zis 10.000 de dolari. Nu știu de ce i-am zis suma aceasta. Când am plecat, mi-a dat un plic cu 10.000 de dolari și mi-a spus să încep afacerea. Pentru el era o sumă neglijabilă, dar pentru mine era enorm. (...) Și așa a început”, povestește antreprenorul care se întreabă și acum ce turnură ar fi luat business-ul lui fără suportul lui Urs Angst.

Primele rețete, dar și mare parte dintre cele care au urmat, primul tehnolog și primele cunoștințe despre o unitate de procesare a cărnii au venit din Elveția. “Cea mai mare bucurie a mea fost când am reușit să răscumpăr toată firma de la partener pentru că acesta a dorit să se retragă cu banii și profitul aferent. După cum am spus, atunci când am înființat firma, nu mă pricepeam la afaceri. În clipa când am semnat actele a fost primul moment în care am gândit că am făcut ceva. Am simțit că pot dovedi că sunt în stare să mă dezvolt singur. Când ai un partener puternic în spate, nu poți să iei direcția pe care o dorești. Trebuie să o accepte și el. Poate momentul de dezvoltare a

26

fost încetinit, poate mă dezvoltam altfel singur, poate câștigam, poate pierdeam”, rememorează Sorin Minea, care s-a confruntat foarte repede și cu prima pierdere venită chiar din primele vânzări. Țeapă pentru “capitalistul veros care vrea să ia banii oamenilor muncii” Pe vremea aceea, după cum spune acesta “nu erau magazine private și nici contracte” ceea ce a transformat primul venit al companiei în prima “țeapă”. “Frumos a fost când am încercat să iau banii de la Gostat, de la Agricomex, și m-am dus la directorul de atunci care mi-a spus că sunt un capitalist veros ce vrea să ia banii oamenilor muncii. Așa că nu mi-a mai plătit marfa niciodată. Au fost 50.000 de lei într-o primă etapă, iar datoria totală pe care nu am recoperat-o a fost de 500.000 de lei. Noroc că începusem să dăm și altor magazine”, povestește Minea care s-a confruntat, la început de drum, și cu o altă nedreptate - a cumpărat clădirea unde funcționează și astăzi fabrica Angst, pentru “o sumă uriașă”.

L-a ajutat însă pentru că “i-a dat o direcție”. “În 1992 am identificat clădirea unde suntem acum. Era începută pe vremea lui Ceaușescu, dar neterminată și părăsită. Aparținea Ministerului Agriculturii și era prinsă în contabilitate, împreună cu terenul, la 38.000 de dolari, iar la licitație au cerut 980.000 de dolari”, rememorează patronul Angst. Primele restructurări Au urmat și alte investiții în modernizare și primul an cu plus în bilanț, în 1993. Compania se dezvolta cu bani de la partenerul elvețian, dar câștiga și “ceva bani din vânzare”, însă practicile angajaților din top management trezeau suspiciuni. „A venit și prima restructurare în sensul că a trebuit să concediez toți directorii, cotabilii. Toți aveau mult mai mulți bani decât mine, pentru că mie nu mi se întorceau banii niciodată. Atunci am creat firma care funcționează acum. A fost pionierat”, mai spune antreprenorul care a trebuit să facă față și practicilor comerciale neloiale specifice acelei vremi - șpaga.

“Noi aveam bani să cumpăram carne. Cumpăram și 300 kg pe zi, dar aveam zile când nu aveam ce cumpăra pentru că erau firme de stat de la care luam. Se făceau și blaturi. (...) Șpaga era sfântă în România, hârtii, autorizatii, orice aprobare se dădea după obiceiul neamului, cu mâinile pline de pachete și plicuri”, mai spune Minea, care a trăit și un altfel de business. Business “ca o poezie” cu amenzi pentru că nu avea dosarele legate cu sfoară Pentru că, spune Minea, la începutul anilor 90, “nimeni nu înțelegea nimic”, lucrurile erau frapante chiar și pentru un om care trăise cu absurdul din comunism. “La o piață liberă, primul lucru care m-a șocat a fost faptul că, dacă vindeam în dolari, nu trebuia să plătesc impozit. Al doilea lucru a fost când, la primul control, am luat amendă pentru că nu aveam dosare legate cu sfoară. Iar după aceea faptul că nu existau contracte, materia primă era o poezie, nu știai nimic din ceea ce faci, totul era de genul hai să vedem ce o să iasă, cel puțin în producție. Magazinele funcționau cât de cât. La negru,

27

dar funcționau”, apreciază Minea, care crede că în România “piața liberă concurențială este și acum ceva abstract”.

“Primii care au intrat în producție erau cei care au lucrat în industria cărnii în perioada comunistă și care au avut grijă să denatureze piața. Au transformat-o în cu totul altceva decât în piață liberă”, mai spune Minea care a traversat toată acea perioadă, dar mai ales primele clipe ale afacerii, fără niciun fel de teamă. Investiții de 10-15 milioane de euro în producție și retail. Magazinele l-au ținut în joc Cât despre activitatea de retail, piață pe care omul de afaceri a intrat într-o perioadă în care antreprenorii preferau în general să rămână la business-ul de bază, Minea susține că l-a ținut în joc. Iar marea piedică în dezvoltarea magazinelor a fost lispa de bani, în contextul în care Angst a investit aproape tot ce câștiga. În total, 10-15 milioane de euro, după cum apreciază proprietarul. “În anii 90, atunci când l-am întâlnit pe Urs Angst, acesta mi-a povestit despre situația din Elveția unde supermarketurile stăpâneau piața și că în negocierile cu ele nu câștigi niciun ban. Atunci mi-a venit ideea unui lanț de magazine. Problema era că nu aveam experiență. (...) În plus, banii au fost mereu problema. Nu am putut acumula, tot ce am produs am investit și reinvenstit în fabrică, retail... Făceam totuși pionierat și pot spune că fiecare direcție în care mă duceam constituia o oportunitate și un mod de a face ce imi place, de a mă distra. Niciodată nu am făcut ceva ce nu imi place”, explică patronul Angst.

Acesta a ajuns la o rețea de peste 20 de magazine proprii pe care a renunțat să le mai opereze în 2011, când a încheiat un parteneriat cu Carrefour care le-a integrat în franciza Express. Ulterior, înțelegerea cu Carrefour a căzut, iar Angst a decis să vândă magazinele către Mega Image care a preluat, într-un final, 19 unități, urmare a unei decizii a Consiliului Concurenței. Trei magazine au ajuns astfel la Annabella. Planuri de revenire în retail “Îmi plăceau magazinele cât mai mari”, spune Minea care a trebuit să lupte cu forța lanțurilor internaționale pe picior de inegalitate, dar a câștigat un loc privilegiat în piață. “Eu am spații cumpărate, am și magazinele mele mari, dar am făcut o afacere cu Mega Image. Am standurile mele închiriate (în cadrul unităților Mega Image n.red) pe termen lung și nu am de gând să concurez cu vreun supermarket sau hypermarket. Nu este direcția spre care vreau să mă duc”, explică patronul Angst, care are din nou planuri de dezvoltare pe acest segment. De altfel, anul trecut a inaugurat un prim magazin pe un concept pe care vrea să îl dezvolte acum – magazine de 150-200 de mp în spații închiriate unde să comercializeze produse fabricate de fabricile Angst, inclusiv ready-to-eat. “Aș fi avut 3-4 magazine acum. Am deja două spații, un magazin este aproape gata și altul în renovare. Dar a venit pandemia”, explică omul de afaceri potrivit căruia investiția într-un astfel de magazin ajunge la 30-50.000 de euro.

28

Și a venit pandemia

Criza generată de noul coronavirus a prins grupul Angst în investiții: planul era să schimbe instalațiile de frig și să reconstruiască fabrica de ready meal de la Buftea, care a ars în 2018. Investiția în reconstrucție ajunge la 800.000 de euro, din care 300.000 de euro au fost cheltuiți deja, dar după finalizare ar permite Angst o producție de 7-9 tone pe zi, aproape cât era și înainte de incendiu și de cât ar înghiți piața. Acum, Angst produce doar 3 tone pe zi, într-o aripă a fabricii vechi. Afaceri în scădere, dar profitabile Iar aceasta nu este singura problemă. Potrivit lui Minea, urmare a crizei covid, grupul pe care îl conduce a redus numărul de angajați cu aproximativ 60 din 700, a redus salariile din top managementul companiei, inclusiv pe al său, dar și producția și timpul de lucru în producție de la 6 la 5 zile. La Angst, scăderea de producție a fost de 10-15%, cauzată în mare parte de închiderea și ulterior reducerea activității în HORECA. Pe zona de crud-uscate, segment produs de Salsi Sinaia (companie pe care Minea a preluat-o recent de la SIF Muntenia - n.red), vânzările și-au revenit acum, după o scădere la început de pandemie, în timp ce segmentul de ready-meal gestionat prin Angst Bistro este într-o ușoară creștere și urmare a scăderilor la raioanele de vânzare asistată. “Dacă nu făceam o restructurare reală, aveam probleme mari. Nu sunt pe pierdere, sunt încă pe profit, dar ca cifră de afaceri am scăzut, iar costurile au crescut. Nu văd însă viitorul și asta mă deranjează cel mai tare. Nu văd cum va evolua, cât va dura pandemia, iar consumatorul s-a schimbat mult... dar sper că va trece și asta”, conchide Minea care are cheltuieli tot mai mari cu materialele de protecție, inclusiv cu testele de depistare a infectării cu Covid-19 pe care le va face angajaților pe cheltuiala companiei. Cât despre angajații care nu mai lucrează pentru grup, omul de afaceri susține că o parte dintre aceștia au fost concediați, o parte sunt acasă în carantină sau în situații similare, iar o parte au plecat, atrași de companiile de curierat care oferă salarii bune în schimbul unei munci nu foarte dificile. Cu toate acestea, rămâne la ideea că întotdeauna sunt oportunități de afaceri, pe care “este bine să le ții pentru tine” și că “salturile se fac în perioada de criză când oamenii proști clachează, deștepții se mențin, iar cei mai buni au o sclipire care îi duce în direcția bună”. Așadar, optimismul nu l-a părăsit pe Minea nici acum când Covid-19 l-a propulsat într-o zonă în care “nu înțelegi”, așa cum era la începutul vieții de antreprenor. “Sunt stresat și mi-a fost frică. Au trecut foarte multe luni și românii au început să devină paranoici. Stresul este înfiorător - că mi se îmbolnăvesc oamenii și va trebui să opresc producția, că mă îmbolnăvesc eu. Este o frică abstractă, iar într-un stres din acesta nu vezi ziua de mâine, nu știi ce trebuie să faci, nu înțelegi”, povestește antreprenorul care consideră că afacerile medii și mari din România, spre deosebire de cele din restul UE, au fost ajutate “doar cu

29

sfaturi la televizor”. Înainte era o chestiune de inconștiență „La început (începutul afacerii - n.red), nu am avut niciun fel de teamă. Era o chestie de inconștiență”, mai povestește patronul Angst. Explicația lui? “Ideea era că nu înțelegeam nimic, nici cum să fac afaceri, nici cum să fac un contract. Totul era un joc, un sport, sau cel puțin așa am perceput eu atunci. Era jocul de după Revoluție. Eram democrați”.

Afacerile și problemele serioase au început mult mai târziu, crede însă Minea. Dar chiar și așa, dacă privești prin ochii lui trăgând de timp înainte și înapoi, constați că multe lucruri nu s-au schimbat defel. Nici în ceea ce privește structura sa ca om, nici din punct de vedere al strategiei lui de business, cele două fiind indisolubil legate. Angst s-a poziționat mereu ca un brand cu produse de calitate. Nu a mers pe ideea de preț mic și volume mari. Iar una dintre explicații o poți citi printre rânduri, atunci când antreprenorul vorbește despre el și produsele pe care le-a lansat. “În 93 sau 94 cred am fost primul pe piață care a scos MDM-ul (carne separată mecanic - n.red) și tot pe atunci am scos și coloranții. A fost o idee prea nouă în epoca în care trăiam, pentru că atunci nu se vorbea despre aditivi și despre E-uri , dar am simțit că trebuie să o fac și așa a rămas. Eu întotdeauna am avut prețurile mai mari. Astfel, făcând produse scumpe, nu am profituri foarte mari, dar fac ceea ce imi place. Înainte de a fi lansate, toate produsele sunt gustate de management. Dacă nu ne plac, în special mie, nu intră în fabricație”. Iar dacă te întorci la dorințele lui de la început de drum, lucrurile sunt și mai clare. Lui Sorin Minea îi place sportul - a practicat natația, iar acum tirul - iar pentru el afacerea este tot un sport pe care nu îl poți face dacă nu ai “dorință și plăcere”. “Mi-am promis că o să încerc să dovedesc că afacerea este totuși un sport, ai nevoie de dorință și de plăcere. Mi-am promis că o să rămân la fel și cred că am reușit. (...) Nu am dorit niciodată mai mult decât am. Am vrut doar să fac ce îmi place, așa am fost crescut. Secretul este să faci ceea ce îți place”.

Şocul proprietarului unei crame care trimitea marfă până şi în China: „Vânzările au scăzut la jumătate” 24 octombrie 2020, Daniel Dancea „Veniturile s-au redus considerabil pentru că o mare parte din piaţa de desfacere a dispărut. Nu mai pot fi organizate festivaluri, livrările către HoReCa au scăzut considerabil, iar Asia a redus importurile de vin din zona europeană, odată cu declanşarea pandemiei de COVID-19. Practic, cramele mici funcţionează la limita supravieţuirii şi este greu de crezut că vor rezista în acest fel, pe termen lung”, arată reprezentanţii Cramei Dealul Dorului, din Silagiu, judeţul Timiş. Proprietarii cramei arată că în perioada februarie 2020 -septembrie 2020 vânzările au scăzut cu

30

aproximativ 50 la sută, singurele puncte de vânzare care au rămas în picioare fiind magazinele proprii şi supermarketurile, dar şi aici s-au înregistrat scăderi.

Doru Hursasciuc, proprietar al unei crame din Timiş FOTO Crama Dealul Dorului Proprietarul unei crame din judeţul Timiş, care avea contracte de livrare a vinurilor inclusiv în China, susţine că pandemia i-a afectat drastic vânzările, forţându-l să deschidă un magazin online.

„Perioada verii şi începutul de toamnă, de obicei, aduceau o activitate de nedescris în cramă. Eram solicitaţi la numeroase festivaluri, livram către China, distribuitorii ne cereau stocuri mari de vin pentru a le livra, acum suntem şocaţi de această linişte. Este dificil să rezişti în asemenea condiţii, mai ales că activitatea restaurantelor a fost restrânsă şi mai mult decât era. Cea mai importantă pierdere este a pieţei asiatice, despre care nu ştim dacă vor mai fi reluate legăturile comerciale“ susţine Doru Husarciuc, proprietarul cramei Dealul Dorului, din Timiş. Reprezentanţii cramei au mai anunţat că pentru a acoperi pierderile au deschis un magazin online, aceasta fiind „cea mai logică mişcare în condiţiile actuale”.

Producătorul francez de malţ Soufflet a făcut profit de 17 mil. lei, plus 7%, la afaceri de 255 mil. lei. Consumul de bere pe cap de locuitor s-a situat la 86 litri în România Laurentiu Cotu 26.10.2020,

Soufflet Malt România deţine o fabrică de procesare a orzului în judeţul Buzău

31

Soufflet Malt, cel mai mare producător de malţ (unul dintre principalele ingrediente pentru bere) din România, a raportat pentru 2019 cu o cifră de afaceri de aproximativ 255 mil. lei (53,8 mil. euro), în creştere cu 7,5% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

Compania a realizat anul trecut un profit net de aproximativ 17 mil. lei (3,6 mil. euro), mai mult cu 7% faţă de anul precedent, când câştigul net al Soufflet Malt România a fost de aproape 15,9 mil. lei (3,4 mil. euro), conform datelor publice. Compania a ajuns în 2019 la un număr mediu de 25 de angajaţi.

Berarii României: Piaţa berii a scăzut cu 7% în primele şase luni. Tendinţa de scădere există în continuare. A fost o vară normală meteorologic, însă clientul a schimbat opţiunile de consum, a mers în mică măsură la terase şi consumul s-a mutat acasă Florentina Niţu 25.10.2020,

Industria berii, o piaţă evaluată la un miliard de euro, va înregistra o scădere în acest an pe fondul închiderii temporare a unităţilor HoReCa din cauza epidemiei de COVID-19, susţin reprezentanţii Asociaţiei Berarii României. Declinul vine după ce în ultimii ani piaţa a cunoscut o revenire după criza din 2008-2009 şi exodul românilor în străinătate au tăiat o bună parte din consum.

„Evenimentele foarte mari nu s-au mai ţinut, Campionatul European de Fotbal a fost amânat pentru 2021, iar astfel nu am mai avut consumatori şi va exista o scădere a pieţei berii în acest an. Nu avem date pentru T3, dar pentru moment tendinţa de scădere.

A fost o vară normală din punct de vedere meteo, însă clientul a schimbat opţiunile de consum, a mers în mică măsură la terase şi consumul s-a mutat acasă, în familie, în grupuri mai mici de personae, dar nu va recupera pierderile HoReCa. În primele 6 luni piaţa a scăzut cu 7%”, a spus Julia Leferman, director general în cadrul Asociaţiei Berarii României, la o conferinţă de presă.

32

Firma de panificaţie Moara Cibin vrea să fuzioneze cu producătorul de dulciuri Amylon şi oferă 0,55 lei pe unitate pentru acţionarii care vor să se retragă Tibi Oprea 26.10.2020,

Firma de panificaţie Moara Cibin (simbol bursier MOIB), parte a grupului Boromir şi producătorul de dulciuri Amylon (simbol bursier AMY), care comercializează produse sub brandurile Feleacul şi Boromir, au convocat acţionarii pe 26 noiembrie 2020 pentru a aproba fuziunea, prin absorbţie şi intenţionează să ofere acţionarilor Amylon care îşi vor exercita dreptul de retragere un preţ de 0,55 de lei pe unitate, potrivit unor rapoarte la Bursă. 

Amylon ar urma să fie societatea care se va dizolva fără lichidare cu trimiterea universală a patrimoniului către Moara Cibin. 

Fuziunea şi-ar produce astfel efectele începând cu 31 decembrie 2020. Un alt punct pe ordinea de zi a acţionarilor se referă la majorarea capitalului social al Moara Cibin cu 2,8 mil. lei, până la 13,5 mil. lei, prin emiterea a 27,8 milioane de acţiuni noi cu valoarea nominală de 0,1 lei. 

Pandemia de COVID-19 a pus la mare incercare cramele mici Vinuri 25 Octombrie 2020

Cramele mici din Romania trec printr-o situatie dificila. Veniturile s-au redus considerabil pentru ca o mare parte din piata de desfacere a disparut. Nu mai pot fi organizate festivaluri, livrarile catre HoReCa au scazut considerabil, iar Asia a

33

redus importurile de vin din zona europeana, odata cu declansarea pandemiei de COVID-19. Practic, cramele mici functioneaza la limita supravietuirii si este greu de crezut ca vor rezista in acest fel, pe termen lung. Crama Dealul Dorului din Silagiu, judetul Timis, a inregistrat in perioada februarie 2020 -septembire 2020 o scadere de aproximativ 50 la suta a vanzarilor. Singurele puncte de vanzare care au ramas in picioare sunt magazinele proprii si supermarketurile, dar si aici s-au inregistrat scaderi.

“Perioada verii si inceputul de toamna, de obicei, aduceau o activitate de nedescris in crama. Eram solicitati la numeroase festivaluri, livram catre China, distribuitorii ne cereau stocuri mari de vin pentru a le livra, acum suntem socati de aceasta liniste. Este dificil sa rezisti in asemenea conditii, mai ales ca activitatea restaurantelor a fost restransa si mai mult decat era. Cea mai importanta pierdere este a pietei asiatice, despre care nu stim daca vor mai fi reluate legaturile comerciale“ sustine Doru Husarciuc, proprietarul cramei Dealul Dorului, din Timis.

Pentru a acoperi aceasta pierdere, Crama Dealul Dorului a lansat recent magazinul online www.cramadealuldorului.ro. Aici, consumatorii de vin de calitate pot consulta oferta si pot comanda orice sortiment de vin, care exista pe stoc. Tot aici, este disponibila si gama MAESTOSO, care este destinata pentru consumul din HoReCa.

“Sa lansam un magazin online, era cea mai logica miscare in conditiile actuale. Ne adresam celor care nu percep cina fara un pahar de vin. Le garantam produse de cea mai buna calitate. Suntem producatori locali si punem mare accent pe calitatea vinului. Limitam productia de struguri, inca din iarna, de la taierea vitei-de-vie, iar mai tarziu prin taiere in verde, astfel incat sa obtinem strict cantitatea de care avem nevoie pentru o calitate superioara a vinului! Doar cramele care intr-adevar vor sa obtina calitate fac aceasta limitare si ne bucuram ca noi putem oferi un vin pentru cele mai rafinate gusturi”, a adaugat Doru Husarciuc.

Livrarea se face in cele mai sigure conditii, fiecare sticla de vin este

34

impachetata separat. Comenzile din Timisoara si imprejurimi beneficiaza de transport gratuit.

Crama Dealul Dorului produce anual aproximativ 100.000 de sticle de vin. Podgoria este intinsa pe 17 hectare in productie si include urmatoarele soiuri de vita de vie: Merlot, Cabernet Sauvignon, Burgund Mare, Riesling Italian si Muscat Ottonel. Pentru a dezvolta un proiect ambitios, in urmatorii doi ani vor mai intra in productie inca 26 de hectare de vita de vie cu soiurile de mai sus, dar si Feteasca Neagra si Sauvignon Blanc.

Crama Dealul Dorului detine un spatiu generos sapat in inima dealului, unde vinurile sunt depozitate la temperaturi optime pentru maturare, asteptand momentul cel mai bun pentru a fi livrate clientilor.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Covid-19 va avea un impact de durată asupra tendințelor de consum meatmilk 26 octombrie 2020

Nandini Roy Choudhury, Consultant Senior la Future Market Insights (FMI), o firmă globala de cercetare și consultanță de piață, a examinat modul în care pare că epidemia de coronavirus va reorganiza unele dintre cele mai populare tendințe alimentare. Iată concluziile analizei, publicate în European Supermarket Magazine.

Ca eveniment tipic de „lebădă neagră”, pandemia COVID-19 a luat lumea complet prin surprindere. Criza rapidă se desfășoară astfel încât să avem un impact redus asupra lanțului alimentar global, iar piețele sunt relativ stabile.

35

Cu toate acestea, situația s-ar putea schimba în rău, atunci când panica provocată de anxietate de către importatorii de alimente pune stăpânire pe mediul de afaceri sau măsurile de retenție legate de coronavirus împiedică deplasarea mărfurilor lumii, spre locul unde sunt consumate.

Panica, principalul inamic al pieței

Odată cu sosirea primăverii, fermierii din emisfera nordică ar trebui să intre în sezonul de creștere a activității, angajarea lucrătorilor, achiziționarea de semințe și îngrășăminte și preluarea comenzilor. Cu toate acestea, măsurile stricte pentru a preveni răspândirea COVID-19 descarcă unele dintre aceste eforturi.

În timp ce unele lucrări continuă cu o întrerupere mică, fermierii trebuie să respecte cerințele de distanțare socială și comenzile de ședere la domiciliu și pot fi protejate de reglementările privind siguranța alimentelor.

F2F și impactul lanțurilor de aprovizionare întrerupte

Înainte de pandemie, experții din industria alimentară și analiștii de afaceri au prezis un impuls pentru proteinele pe bază de plante, alternativele de carne, alimentele ecologice, băuturile cu alcool scăzut sau fără alcool și comportamentele de cumpărare bazate pe sănătate.

Pe măsură ce țările afectate de COVID-19 trec la măsuri destinate să oprească accelerarea pandemiei, incertitudinea se învârte în jurul disponibilității și securității alimentelor, care ar putea stârni un val de restricții la export, dezechilibru între cerere și ofertă și creșterea volatilității prețurilor.

Companiile de alimente și băuturi cu facilități de producție în țări cu cel mai rău impact, cum ar fi China, SUA și Italia, dezvoltă acțiuni de răspuns și

36

planuri eficiente de atenuare a riscului și de a face față efectelor pandemiei. Pe de altă parte, lanțul de aprovizionare cu alimente este complet susținut, deoarece consumatorii privesc coridoarele pe jumătate goale la supermarketuri și restaurante.

Influențați de statutul ”esențial”, guvernele permit distribuitorilor și angrosiștilor locali de produse să facă minuni logistice, redirecționând încărcăturile de produse alimentare de la închiderea afacerilor către magazinele alimentare.

Green Deal și noile orientări de consum

Însă, multe dintre cele de mai sus vor trebui să țină cont de politica Greed Deal, care va bulversa lanțurile de aprovizionare, aducându-le, se speră, definitiv, în zona sustenabilității. Ca dovadă, iată, Copa-Cogeca, asociația de agricultori și cooperative din UE, consideră o astfel de idee într-o lumină pozitivă:

”Suntem de acord cu abordarea generală a politicilor Green Deal. Întotdeauna am subliniat că PAC oferă un instrument de sustenabilitate cuprinzător pentru sectorul agricol al UE”, a declarat pentru EURACTIV secretarul general al Copei, Pekka Pesonen. Mai mult decât atât, Copa-Cogeca este de acord și cu noua politică privind biocombustibilul.

El a adăugat că ”integrarea biocombustibililor în lanțurile de valori agricole europene funcționează în ambele moduri: îmbunătățește valorificarea biomasei pentru fermieri și alți operatori, în timp ce oferă o bază de referință importantă pentru sustenabilitate pentru biocombustibili. În cel mai bun caz, biocombustibilii ne permit să ne stabilizăm sistemele alimentare, să le facem mai solide și mai rezistente împotriva volatilității pieței. Securitatea alimentară a fost foarte concentrată în timpul crizei COVID-19 în curs de desfășurare”, a subliniat el.

Pornind de aici, este clar că, mai ales în țările rămase în urmă în privința adaptării la cerințele de mediu, cum este și România, comportamentul de consum va fi modificat și mai mult, din cauza scumpirii alimentelor, asta, dacă nu se va recunrge la imprturi masive din zone de procesare care pot oferi prețuri minime, la raft.

Consumul la domiciliu, peste consumul în afara casei

În epoca COVID-19, consumul de mâncare la domiciliu preia cultura populară de luat masa, bucătăriile prietenoase pentru a lua masa și conexiunile zilnice ale restaurantului, ca fiind consumul în afara casei – care

37

generează de obicei cea mai mare marja. Acum, acest consum a ajuns la un blocaj susținut.

Efectul pandemiei asupra industriei mondiale a serviciilor alimentare devine din ce în ce mai mare. Pe lângă blocarea la nivel național și norme stricte de distanțare socială, care duc la închiderea temporară a barurilor și a restaurantelor, o reacție xenofobă la focar a avut ca rezultat scăderea abruptă a afacerilor restaurantelor chineze, în special în S.U.A.

Un efect domino al restricțiilor asupra călătoriilor aeriene, amânarea evenimentelor și a expozițiilor comerciale, anularea planurilor de cină și o scădere semnificativă a rezervărilor au aruncat o umbră întunecată în industria serviciilor alimentare. Pentru restaurantele mici, fără lanț, consecințele au fost devastatoare, atunci când lucrătorii au pierdut ore din programul zilnic sau au fost concediați cu totul.

Modificări comportamentale

Deși este prea devreme pentru a prezice ce tendințe sunt cel mai probabil să crească până la sfârșitul pandemiei, consumatorii sunt mai susceptibili să se comporte conservator și prudent și să se bazeze pe alimente și băuturi care oferă familiaritate și confort.

Un astfel de comportament va cântări foarte mult în vânzările de alternative de carne pe bază de plante, fructe de mare și produse cu ingrediente premium. În plus, prețul ridicat al acestor produse nu se potrivește bine cu o posibilă criză economică și va marca revenirea masivă la proteina animală convențională.

Legumele și produsele accesibile pe bază de plante vor continua să-și păstreze integritatea, în timp ce produsele lactate se bazează pe o combinație câștigătoare de atribute de confort și sănătate. Mai mult decât atât, trebuie să acționeze responsabil, respectând un obiectiv comun comun privind securitatea alimentară, siguranța alimentelor și nutriția, dar și asigurarea unui răspuns imediat la pandemie, fără a provoaca lipsuri nejustificate de produse alimentare esențiale.

ANGELICA FĂDOR (PNL): "Guvernul susţine domeniul HoReCa, prin scutirea de impozitul specific până la sfârşitul anului" J.P. Politică / 24 octombrie Deputata PNL Angelica Fădor a precizat că Guvernul sprijină afacerile din domeniul HoReCa care sunt afectare de valul epidemic. Astfel, Executivul a luat decizia de a scuti business-urile din zona ospitalităţii de plata impozitului specific, conform news.ro.

38

"Operatorii economici din acest domeniu aveau obligaţia de plată a unui impozit specific pe activitate, însă Guvernul PNL a luat hotărârea de a anula această obligaţie în perioada stării de urgenţă şi în cea a stării de alertă. Acum, Executivul a prelungit acest ajutor pe care îl acordă acestui sector de activitate până la sfârşitul anului. Ulterior, firmele din HoReCa vor beneficia de eşalonarea la plată a datoriilor acumulate în lunile de criză sanitară, pe o perioadă de 12 luni", afirmă preşedintele Comisiei pentru admnistraţie publică din Camera Deputaţilor Angelica Fădor, printr-un comunicat de presă.

Ea mai spus că Ministerul Economiei desfăşoară un program de finanţare din fonduri nerambursabile tot pentru cei care activează în zona ospitalităţii.

"Sprijinul pentru această industrie nu se opreşte aici. Programul de finanţare prin fonduri nerambursabile demarat de Ministerul Economiei, aflat deja în desfăşurare, este un mijloc pentru cei care activează în zona ospitalităţii în vederea protejării şi dezvoltării afacerilor în această perioadă dificilă din punct de vedere economic. Până în momentul de faţă au fost demarate primele două măsuri de finanţare: programul de microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile- unde au aplicat peste 29000 de firme şi programul de granturi pentru capital de lucru- unde au depus cereri de finanţare, până în momentul de faţă, peste 21000 de firme. Urmează ca Ministerul Economiei să pornească şi ultima măsură din programul de finanţare, cea pentru capitalul de investiţii, astfel încât cei 1 miliard de euro, bani alocaţi întregului plan de finanţare, să intre în economie", potrivit comunicatului de presă.

De asemenea, deputata PNL spune că Guvernul discută permanent cu reprezentanţii oamenilor de afaceri şi caută noi soluţii de sprijin pentru mediul de business.

"Cu toate acestea, este nevoie ca toţi românii să respecte normele de protecţie sanitară luate de Executiv pentru ca nivelul de infectare să scadă şi astfel să ne protejăm sănătatea şi să ajutăm afacerile din domeniul ospitalităţii să repornească în zonele unde au fost închise din cauza nivelului crescut de infectare", atrage atenţia Fădor.

Călin Ionescu, CEO Sphera Franchise Group: Operaţiunile de livrare au ajuns să contribuie cu aproape 50% la business, faţă de 11% la începutul lui 2020. Pandemia a schimbat fundamental lumea aşa cum o ştiam: Cristina Roşca 24.10.2020, Călin Ionescu, CEO Sphera Franchise Group: În acest moment, aşteptăm noi direcţii de la autorităţi pentru a cunoaşte exact regiunile şi oraşele în care putem funcţiona, având în vedere creşterea numărului

39

de cazuri de COVID-19. Ca urmare a disfuncţionalităţii temporare a restaurantelor, impactul se vede automat şi în vânzări, înregistrând la nivel de grup o scădere de 31,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

♦ Grupul de restaurante Sphera Franchise Group deţine francizele KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery şi Taco Bell în România şi dezvoltă brandul KFC şi în Republica Moldova şi Italia ♦ Este vorba de un total de 156 de restaurante, dintre care două dincolo de Prut, 17 în Italia şi restul în România ♦ La nivelul anului trecut, compania a obţinut vânzări de puţin peste 950 mil. lei, plus 24% ♦ În primul semestru din 2020, sub impactul pandemiei de COVID-19, businessul a scăzut cu aproape o treime la circa 305 mil. lei.

„A fost nevoie să ne adaptăm rapid, atât strategia de business, cât şi planurile de expansiune, pentru a putea funcţiona în cele mai bune condiţii în fiecare dintre etapele pandemiei“, spune Călin Ionescu, CEO Sphera Franchise Group.

La nivel de branduri, pentru KFC au existat întârzieri de 3-6 luni în ceea ce priveşte planurile de dezvoltare. De exemplu, deschiderile planificate iniţial în martie-aprilie au avut loc în iulie - august, pentru că grupul a fost afectat direct de închiderea restaurantelor, precum şi de închiderea sau suspendarea activităţii centrelor comerciale active sau în curs de deschidere. „Dar Sphera Franchise Group este o companie stabilă, cu branduri puternice în portofoliu, capabile să se adapteze rapid la noile condiţii de funcţionare. De asemenea, având în vedere noul context socio-sanitar, ne-am reorganizat şi la nivel logistic şi am implementat o serie de extra măsuri de siguranţă.“ Toţi angajaţii au fost dotaţi cu măşti, mănuşi de protecţie şi viziere, au fost amplasate sticle de dezinfectant în zonele caselor de marcat, iar toate su-prafeţele din bucătării şi din restaurante se dezinfectează periodic.

Cum va arăta comerţul viitorului? Următorii 5-10 ani vor duce la o migrare de la magazinul tradiţional, la un model de business omnichannel, un mix de on şi offline, cu focus pe digitalizare 25.10.2020, Cristina Roşca

omerţul, în special cel cu dominantă alimentară dar nu numai, este unul dintre sectoarele care a pariat cel mai rapid şi hotărât pe digitalizare şi tehnologie în ultimii ani, motiv pentru care au apărut pe plan local

40

platforme de livrare la domiciliu şi magazine online, sisteme de plăţi contactless - cu cardul, telefonul sau chiar ceasul -, case de marcat de tip self-checkout precum şi multe alte instrumente pe care consumatorii nu le văd, poate, cu ochiul liber, dar de care beneficiază.

Investiţiile în domeniu sunt multiple, de la sisteme de management al stocurilor, la carduri pentru fidelizarea clienţilor şi inteligenţă artificială. Astfel, indiferent de tipul de comerţ, tehnologia şi digitalizarea au devenit indispensabile pentru o bună funcţionare a businessurilor.

„În ultimii ani, tendinţa de digitalizare a tranzacţiilor s-a observat mult mai pregnant în sectorul de retail faţă de alte sectoare. Prin eforturile susţinute ale comercianţilor, băncilor, furnizorilor de servicii digitale, integratorilor şi ale emitenţilor de carduri, consumatorii au început să utilizeze din ce în ce mai mult opţiunile de plată moderne (cu cardul, telefonul mobil sau ceasul), beneficiile utilizării acestora surclasând confortul dat de utilizarea numerarului“, spune Costin Moga, sector head retail & services ING Bank România.

Iar în contextul pandemiei, toate aceste instrumente au făcut posibilă nu doar o funcţionare normală a lanţurilor de supermarketuri şi hipermarketuri, ci şi o adaptare rapidă la măsurile sanitare şi de distanţare impuse de o asemenea perioadă.

Magazinele alimentare au fost printre puţinele care au funcţionat continuu în 2020, de multe ori cu motoarele turate la maxim, pentru a face faţă cererii crescute de alimente de bază, produse de îngrijire personală ori a locuinţei. Mai mult, pe lângă magazinele fizice care au avut porţile deschise, operaţiunile online ale marilor retaileri au fost pe val în acest an în contextul în care mulţi oameni au vrut să minimizeze contactul uman sau timpul petrecut în afara propriei locuinţe, cel puţin în primele luni ale stării de urgenţă.

În acele luni, mulţi oameni au comandat pentru prima dată alimente online şi odată ce acest pas a fost făcut, ei s-au întors pentru o nouă sesiune virtuală de shopping.

„Poate una dintre cele mai spectaculoase modificări în sectorul retail din ultima perioadă a fost dezvoltarea de canale alternative atât pentru achiziţia de bunuri, cât şi pentru livrarea acestora către client. Majoritatea comercianţilor au încheiat parteneriate cu companiile de curierat, care permit atât acoperirea la nivel naţional, cât şi reducerea timpului de livrare chiar şi până la 2 ore“, adaugă Costin Moga, sector head retail & services ING Bank România.

41

Ioana Ilie-Dobre, director general al platformei de livrări Bringo, deţinută de grupul francez Carrrefour, spune că în contextul creat de COVID-19, comerţul online a cunoscut o creştere considerabilă. În vârful pandemiei, numărul de comenzi plasate pe zi pe Bringo a ajuns să fie de până la 10 ori mai mare decât în perioada anterioară.

„Motivele pentru a face cumpărături online înainte de pandemie au fost cele de confort şi economie de timp. Asta s-a schimbat radical în timpul stării de urgenţă, oamenii fiind nevoiţi să apeleze la platforme de online shopping atât din cauza restricţiilor de deplasare, cât şi din teamă pentru sănătatea lor.“

Cumpărăturile online sunt în continuare un segment mic al întregului comerţ alimentar, însă acesta a crescut accelerat în pandemie, ajungând undeva la 1%, conform unui studiu intern, spune ea.

„Noi estimăm, însă, că segmentul de comerţ alimentar online va creşte în anii care urmează cu un ritm accelerat, fiind foarte posibil să depăşească, până în 2025, 4% din totalul comerţului alimentar.“ Prima schimbare mare pe care Ioana Ilie-Dobre spune că a observat-o la consumatorul local a fost creşterea accelerată a coşului mediu de cumpărături din magazine alimentare. În situaţii normale, acesta este un indicator relativ stabil la nivel de magazin. Şi mai interesant este că nici până acum coşul mediu nu s-a întors la nivelul de dinaintea stării de urgentă. Ba chiar, odată cu noile recorduri de cazuri noi de Covid-19, acesta a reînceput să crească. În acest coş, a crescut ponderea produselor de bază, precum făină, ouă, lapte, drojdie.

„Totodată, dacă înainte de pandemie peste 50% din clienţii noştri preferau să achite numerar, iar restul alegeau să achite cu cardul bancar, odată cu pandemia şi preferinţele clienţilor s-au schimbat. Acum sub 30% dintre clienţii noştri aleg să plătească cu numerar, 25% alegând sa achite cumpărăturile chiar online, direct în aplicaţie.“ Executivul ING spune că în cazul reţelei de supermarketuri Mega Image, de la începutul anului, peste 80% din tranzacţiile efectuate cu carduri au fost contactless. În această perioadă de distanţare socială, plăţile contactless oferă un confort suplimentar datorită timpului redus de procesare a tranzacţiei (sub două secunde), dar şi a minimizării contactului fizic între card şi terminalul POS, între plătitor şi casier.

„Printre cele mai importante servicii lansate de ING în sectorul retail sunt: colectarea de numerar de la echipamente automate Cash 360 (în cazul Carrefour), automatele self-checkout (peste 300 instalate în magazinele Mega Image), terminalele mPOS (peste 533 pentru Bringo, dintre care peste

42

200 au fost instalate în perioada martie-aprilie) şi sistemul e-commerce multi-merchant (lansat în parteneriat cu Bringo în luna iulie 2020).“

Reprezentanţii Mega Image spun că proiectul de case self-scan a fost demarat anul trecut, iar în contextul generat de pandemie a fost accelerat, casele de marcat de tip self-checkout fiind acum disponibile şi active în peste 80 de magazine. Planul de extindere continuă, iar până la finalul anului acestea vor fi prezente în peste 100 de supermarket-uri.

„Acestea au fost foarte bine primite, ceea ce confirmă faptul că există deschidere din partea românilor pentru inovaţii tehnologice de acest tip. De asemenea, pentru a se familiariza cu procesul, compania a alocat personal în fiecare unitate în care sunt disponibile casele de marcat, pentru a fi alături de clienţi şi pentru a-i asista pe parcursul utilizării acestora.“

Reţeaua de peste 800 de magazine Mega Image are şi serviciul propriu de livrare a cumpărăturilor online şi a dezvoltat şi extins parteneriatul cu eMAG, produsele fiind livrate în maximum 90 de minute prin platforma online Tazz by eMag. „Aplicaţia mobilă a fost dezvoltată într-un interval record, în mai puţin de două luni, de la proiectare până la utilizarea efectivă.“ Toate aceste investiţii au loc în contextul în care tehnologia va fi vitală în business pe viitor. Cum va arăta magazinul viitorului?

În ultimii 2-3 ani, vânzările online din România au avut un ritm de creştere de peste 20-30% (potrivit raportului GPeC 2019), iar potenţialul de digitalizare este în continuare foarte ridicat, crede Costin Moga, sector head retail & services ING Bank România.

„Pe măsură ce marile lanţuri comerciale vor reuşi să promoveze vânzările online şi să acopere cât mai bine distribuţia la nivel naţional, utilizarea numerarului se va diminua gradual. Următorii 5-10 ani vor aduce o migrare de la magazinul tradiţional (în care clientul final caută proximitate şi echilibrul optim între valoare şi preţ),†către cumpărături eficiente (în mediul online şi offline), iar în final, la o experienţă unică indiferent de canalul de achiziţie, locaţie sau de momentul cumpărării.“

Costin Moga, Sector Head Retail & Services ING Bank România

43

 Sectorul de retail în general se numără, în opinia dvs., printre cele care au fost cele mai deschise către tehnologie şi inovaţie? Ce rol au inovaţiile digitale în strategia băncii?

În ultimii ani, tendinţa de digitalizare a tranzacţiilor s-a observat mult mai pregnant în sectorul de retail faţă de alte sectoare. Prin eforturile susţinute ale comercianţilor, băncilor, furnizorilor de servicii digitale, integratorilor şi ale emitenţilor de carduri, consumatorii au început să utilizeze din ce în ce mai mult opţiunile de plată moderne (cu cardul, telefonul mobil sau ceasul), beneficiile utilizării acestora surclasând confortul dat de utilizarea numerarului.

Utilizarea echipamentelor de management automat a numerarului, implementarea de automate de plată de tip self-checkout, instalarea la nivel naţional a echipamentelor de tip pickup box, precum şi dezvoltarea serviciilor e-commerce sunt doar câteva dintre proiectele implementate care vizează utilizarea tehnologiilor de ultimă generaţie. Acestea au ca scop îmbunătăţirea experienţei clienţilor, dar şi eficientizarea activităţii operaţionale a companiilor care activează în sectorul retail.

În rolul său de promotor constant al serviciilor digitale, ING Bank România oferă soluţii inovatoare de încasare, de plăţi şi de management al numerarului. Combinând flexibilitatea serviciilor dezvoltate local cu scalabilitatea aplicaţiilor regionale, am reuşit să ajungem la un nivel de 100% în ceea ce priveşte utilizarea canalelor de plăţi electronice de către clienţii ING corporate, din divizia de Wholesale Banking. Integrările între sistemele financiar-contabile ale clienţilor şi sistemele ING au condus la eficientizarea activităţii operaţionale, automatizarea proceselor şi creşterea volumelor tranzacţionate.

În special în segmentul de comerţ alimentar, în ultimii zece ani, am contribuit la extinderea serviciilor digitale prin promovarea tranzacţiilor cu cardul la POS, tranzacţiilor contactless, mPOS-urilor şi, nu în ultimul rând, a serviciilor e-commerce.

 Care sunt cele mai importante parteneriate/ lansări/ achiziţii în acest sens?

Poate una dintre cele mai spectaculoase modificări în sectorul retail din ultima perioadă a fost  dezvoltarea de canale alternative atât pentru achiziţia de bunuri, cât şi pentru livrarea acestora către client.

Majoritatea comercianţilor au încheiat parteneriate cu companiile de curierat, care permit atât acoperirea la nivel naţional, cât şi reducerea timpului de livrare chiar şi până la 2 ore. Utilizarea cutiilor de tip

44

pickup/easy box (prin care produsele sunt livrate într-o anumita locaţie, iar clienţii pot avea acces 24h/7 la acestea) a contribuit la creşterea nivelului de satisfacţie al clienţilor, precum şi la diminuarea semnificativă a costurilor de-a lungul întregului lanţ de distribuţie. În acelaşi timp, diversificarea metodelor de livrare a reprezentat o componentă foarte importantă în stimularea comerţului electronic.

De asemenea, schimbările din industria cardurilor au permis procesatorilor de carduri încheierea de parteneriate cu companii din sectorul de retail. Integrarea terminalelor POS cu sistemele de acceptare ale mai multor bănci, eliminarea erorilor manuale de procesare şi reducerea costurilor operaţionale au constituit proiecte prioritare pentru clienţii din acest sector.

 Care este poziţia ING în sectorul de retail? Care sunt cele mai accesate servicii şi cum vă diferenţiaţi pe piaţă în acest sector competitiv?

De-a lungul celor peste 25 de ani de activitate în Romania, ING a construit parteneriate solide cu majoritatea companiilor care activează în sectorul de retail. Spre deosebire de serviciile oferite de alţi competitori, am beneficiat de avantajul unor soluţii dezvoltate in-house (servicii de încasări cu carduri la POS, soluţii e-commerce), dar am fost deschişi şi la parteneriate care să ne permită adaptarea şi integrarea cerinţelor de business în platforme şi servicii solide, pentru a susţine activitatea comercială a clienţilor.

Am fost prima bancă care a implementat tranzacţiile contactless la scară largă (atât prin emiterea cardurilor cu funcţionalitate contactless, cât şi prin asigurarea acestei functionalităţi la terminalele POS implementate la comercianţi) şi am reuşit, împreună cu partenerii noştri, să ajungem la niveluri record de tranzacţionare contactless. Astfel, în cazul clientului Mega Image, de la începutul anului, peste 80% din tranzacţiile efectuate cu carduri au fost contactless. În această perioadă de distanţare socială, plăţile contactless oferă un confort suplimentar datorită timpului redus de procesare a tranzacţiei (sub două secunde), dar şi a minimizării contactului fizic între card şi terminalul POS, între plătitor şi casier.

Printre cele mai importante servicii lansate de ING în sectorul retail sunt: colectarea de numerar de la echipamente automate Cash 360 (în cazul clientului Carrefour), automatele self-checkout (peste 300 instalate în magazinele Mega Image), terminalele mPOS (peste 533 pentru clientul Bringo, dintre care peste 200 au fost instalate în perioada martie-aprilie) şi sistemul e-commerce multi-merchant (lansat în parteneriat cu Bringo în luna iulie 2020).

45

Am reuşit să ne diferenţiem pe piaţă nu numai prin serviciile de bază oferite, ci şi prin diferite customizări şi servicii care asigură satisfacţia clienţilor noştri. Astfel, în prezent, peste 35% din numărul şi valoarea tranzacţiilor cu carduri efectuate la terminale POS sau online sunt încasate în conturi ING.

De asemenea, finanţarea furnizorilor clienţilor noştri a cunoscut o dezvoltare importantă de la începutul pandemiei, fiind esenţială în asigurarea continuităţii business-ului în întregul lanţ de aprovizionare.

Despre pandemie s-au spus multe lucruri, mai ales despre impactul negativ asupra business-ului. Credeţi că putem spune că acest eveniment nefericit a determinat afacerile să se digitalizeze mai repede şi să îmbrăţişeze inovaţia? Este acesta un aspect pozitiv pe care putem să-l luam în calcul?

Aşa cum este previzibil, sectorul de retail (şi, în special, zona de retail alimentar) a reprezentat unul dintre sectoarele mai puţin afectate de pandemie. Conform datelor Eurostat, vânzările retail erau în luna august la un nivel de aproximativ 96% faţă de vânzările lunii februarie. Ce se poate constata, însă, este apetitul din ce în ce mai ridicat al consumatorilor către cumpărăturile online, precum şi creşterea numărului tranzacţiilor efectuate cu carduri.

Cu siguranţă, perioada pandemiei a reprezentat pentru comercianţi o oportunitate şi un stimulent pentru alocarea de resurse destinate proiectelor de digitalizare atât intern, cât şi în relaţie cu clienţii.

Companiile care ofereau opţiunile de cumpărare online au înregistrat creşteri de peste 50% ale vânzărilor online (chiar şi dublarea sau triplarea acestora în unele cazuri), compensând vânzările mai reduse pe celelalte canale.

 Cum va arăta comerţul viitorului? Vom cumpăra mai mult online? Nu vom mai folosi cash-ul? Nu vor mai fi angajaţi în magazine? Cum vă imaginaţi dvs. sectorul?

În ultimii 2-3 ani, vânzările online din România au avut un ritm de creştere de peste 20-30% (potrivit raportului GPeC 2019), iar potenţialul de digitalizare este în continuare foarte ridicat.

Pe măsură ce marile lanţuri comerciale vor reuşi să promoveze vânzările online şi să acopere cât mai bine distribuţia la nivel naţional, utilizarea numerarului se va diminua gradual. Următorii 5-10 ani vor aduce o migrare de la magazinul tradiţional (în care clientul final caută proximitate şi echilibrul optim între valoare şi preţ), către cumpărături eficiente (în mediul

46

online şi offline), iar în final, la o experienţă unică indiferent de canalul de achiziţie, locaţie sau de momentul cumpărării.

Flexibilitatea achiziţionării produselor online va conduce la o competiţie nu numai între jucătorii locali online sau offline, ci chiar şi cu retaileri online globali (mai puţin în retail-ul alimentar), preţul, timpul de livrare şi beneficiile adiţionale fiind componente esenţiale în decizia de achiziţie a consumatorilor.

Automatizarea proceselor şi înlocuirea sistemelor de plată cu terminale self-checkout vor determina schimbări în structura magazinelor, prin orientarea angajaţilor către servicii de îmbunătăţire a experienţei clienţilor.

De asemenea, comercianţii vor fi din ce în ce mai interesaţi de metode de atragere şi fidelizare a clienţilor (ca de exemplu, platformele ING Bazar şi ING Dealwise, care oferă reduceri pentru plăţile online sau cu cardul la POS, la comercianţii înrolaţi în aceste parteneriate), cât şi de dezvoltarea de noi servicii şi parteneriate.

Ioana Ilie-Dobre, Director General Bringo şi reprezentanţi ai Mega Image

În câte magazine din reţeaua Mega Image aveţi case de marcat de tip self-checkout? Este acesta un proiect lansat în pandemie sau înainte? Cum a prins el la public?

Reprezentanţii Mega Image: Proiectul de case self-scan a fost demarat anul trecut, iar în contextul generat de pandemie a fost accelerat, casele de marcat de tip self-checkout fiind acum disponibile şi active în peste 80 de magazine. Planul de extindere continuă, iar până la finalul anului acestea vor fi prezente în peste 100 de supermarket-uri.

Acestea au fost foarte bine primite, ceea ce confirmă faptul că există deschidere din partea românilor pentru inovaţii tehnologice de acest tip. De asemenea, pentru a se familiariza cu procesul, compania a alocat personal în fiecare unitate în care sunt disponibile casele de marcat, pentru a fi alături de clienţi şi pentru a-i asista pe parcursul utilizării acestora.

47

Ţinând cont de evenimentele din ultima perioadă, casele de marcat de tip self-checkout au fost foarte apreciate de clienţii Mega Image şi pentru beneficiile pe care le aduc: păstrarea cu uşurinţă a distanţării sociale, efectuarea plăţilor doar cu cardul şi, implicit, evitarea manevrării bancnotelor.

 Ce impact a avut pandemia în business-ul Bringo? A fost şi este comerţul online – în toate formele sale – marele câştigător al aceste perioade?

Ioana Ilie-Dobre, Director General Bringo: Este greu de folosit cuvântul „câştigător” în aceeaşi propoziţie cu pandemia, dar este adevărat că în contextul creat de COVID-19, comerţul online a cunoscut o creştere considerabilă. În vârful pandemiei, numărul de comenzi plasate pe zi pe Bringo a ajuns să fie de până la 10 ori mai mare decât în perioada anterioară. 

Motivele pentru a face cumpărături online înainte de pandemie au fost cele de confort şi economie de timp. Asta s-a schimbat radical în timpul stării de urgenţă, oamenii fiind nevoiţi să apeleze la platforme de online shopping atât din cauza restricţiilor de deplasare, cât şi din teamă pentru sănătatea lor. Cumpărăturile online sunt în continuare un segment mic al întregului comerţ alimentar, însă acesta a crescut accelerat în pandemie, ajungând undeva la 1%, conform unui studiu  intern.  Noi estimăm, însă, că segmentul de comerţ alimentar online va creşte în anii care urmează cu un ritm accelerat, fiind foarte posibil să depăşească, până în 2025, 4% din totalul comerţului alimentar.

Cu o experienţă de 3 ani în acest segment, Bringo a crescut cu o rată mai mare decât piaţa în această perioadă, ajungând la o cotă de piaţă de aproximativ 50%. În plus, o mare parte dintre utilizatorii noi ai aplicaţiei au recunoscut beneficiile serviciului nostru şi au continuat să îşi facă cumpărăturile online şi după ce restricţiile au fost ridicate.  

Cea mai mare provocare pentru noi în această perioadă a fost mărirea echipei de livratori. Am angajat sute de livratori noi în doar câteva săptămâni, astfel crescând capacitatea noastră operaţională. 

Iar recunoscând nevoie de cumpărături online peste tot în ţară, din iunie până acum, ne-am extins prezenţa în România cu 11 oraşe noi, ajungând la un număr de 36 oraşe în care oamenii pot apela la serviciile Bringo. 

 

48

3. Ce schimbări aţi văzut în aceasta perioadă în comportamentul de consum? Sunt oamenii mai dispuşi să plătească cu cardul ori telefonul? 

Ioana Ilie-Dobre, Director General Bringo: Prima schimbare mare pe care am observat-o a fost creşterea accelerată a coşului mediu de cumpărături din magazine alimentare. În situaţii normale, acesta este un indicator relativ stabil la nivel de magazin. Şi mai interesant este că nici până acum coşul mediu nu s-a întors la nivelul de dinaintea stării de urgentă. Ba chiar, odată cu noile recorduri de cazuri noi de COVID-19, acesta a reînceput să crească. În acest coş, a crescut ponderea produselor de bază, precum făină, ouă, lapte, drojdie. 

Dacă înainte de pandemie peste 50% din clienţii noştri preferau să achite numerar, iar restul alegeau să achite cu cardul bancar, odată cu pandemia şi preferinţele clienţilor s-au schimbat. Acum sub 30% dintre clienţii noştri aleg să plătească cu numerar, 25% alegând sa achite cumpărăturile chiar online, direct în aplicaţie.

 4. În această perioadă, mai mult ca oricând, se vorbeşte despre digitalizare şi folosirea accentuată a tehnologiei. Ce aţi facut, în acest sens, la Mega Image?

Reprezentanţii Mega Image: Trecem printr-o perioadă cu numeroase provocări, care a adus şi creşteri substanţiale în zona de e-commerce, iar focusul nostru a fost acela de a rămâne un loc sigur pentru cumpărături şi parte activă din comunitate. Am urmărit îndeaproape evoluţia evenimentelor şi am luat măsuri atunci când a fost necesar, mai ales atunci când contextul impus de COVID-19 a generat o cerere foarte mare pentru livrarea produselor din categoria supermarket prin comenzi online.

Astfel, ne-am concentrat pe dezvoltarea serviciului propriu de livrare a cumpărăturilor online şi am dezvoltat si extins parteneriatul cu eMag, pentru a oferi acces rapid la produsele noastre, livrate în maximum 90 de minute prin platforma online Tazz by eMag. Aplicaţia mobilă a fost dezvoltată într-un interval record, în mai puţin de 2 luni, de la proiectare până la utilizarea efectivă.

Un proiect de mare anvergură îl reprezintă depozitul propriu ce va deservi întreaga zonă de cumpărături online, care de asemenea, presupune numeroase soluţii tehnologice şi digitale.

Comunicarea cu clienţii este mult transpusă în zona digitală, astfel încât prin intermediul cardului connect, unde avem peste 659.000 de utilizatori, putem

49

interacţiona direct cu clienţii şi putem crea profiluri specifice ale clienţilor pe baza cărora beneficiază de numeroase oferte personalizate.

Nu în ultimul rând, zona clasică de social media şi catalogul Mega, apreciat de către clienţii noştri, conduc la creşterea interactivităţii în mediul digital.

 5. Ce investiţii aţi făcut în platforma Bringo în acest an şi ce impact au avut ele asupra business-ului?

Ioana Ilie-Dobre, Director General Bringo: Marile investiţii în platformă anul acesta au fost introducerea plăţii online direct în aplicaţie, lansarea serviciul Click & Collect, împreună cu Carrefour, şi lansarea platformei web (bringo.ro) precum şi actualizarea proceselor de back-end. Toate aceste investiţii au fost posibile într-un timp foarte scurt datorită faptului că platforma Bringo este dezvoltată 100% în România.

Plata online a fost de mult cerută de către clienţii noştri şi nu este o surpriză ca a contribuit mult la creşterea Bringo. Pentru mulţi clienţi, atenţi la măsurile de siguranţă, introducerea acestei metode de plată ce permite livrarea unei comenzi fără interacţiune cu livratorul a fost foarte importantă.

Platforma bringo.ro a fost lansată relativ recent, odată cu transferul Supermarketului Online Carrefour în aplicaţia Bringo. Pentru un segment de cumpărători care nu sunt atât de confortabili cu folosirea aplicaţiilor mobile şi preferă pagini web, aceasta lansare a fost o invitaţie sa folosească serviciul Bringo. Acum, un număr din ce în ce mai mare de clienţi Bringo pregăteşte şi lansează comenzi de pe bringo.ro.

Serviciul Carrefour prin Click & Collect este un service nişat, pentru situaţii când ieşitul din casă nu poate fi evitat şi prin care clienţii plătesc o taxă de ridicare de două ori mai mică decât taxa de livrare. Este o ofertă de substituţie şi  un adaos important paletei de servicii pe care o oferim. 

Japonezii au venit cu soluţia pe care HoReCa o căuta: masa cu încălzire încorporată Laura Buciu 25.10.2020,

HoReCa e unul dintre domeniile cele mai afectate de pandemie. În acest context, japonezii au creat o masă cu încălzire încorporată pentru restaurante, pe timp de iarnă.

Restaurantele din Chicago caută soluţii pentru clienţi, astfel încât aceştia să poată lua masa în aer liber şi când vremea se răceşte. Statul a lansat un concurs de design pentru a găsi soluţii în acest sens.

50

Japonezul care a câştigat competiţia a creat o masă care emană căldură pe dedesubt, printr-un dispozitiv.

De asemenea, o pătură se extinde la marginile acesteia şi astfel se menţine căldura în zona picioarelor. Lucrarea a fost inspirată din cultura japoneză veche, după o masă denumită kotatsu, de dimensiunea unei mese de cafea. Designerul care a creat masa, a câştigat 5.000 de dolari.

Primarul New York-ului, Bill de Blasio, spune că luatul mesei în aer liber a salvat 100.000 de locuri de muncă în criză. O companie de livrare din SUA, DoorDash, va acorda subvenţii de 500.000 de dolari pentru a sprijini supravieţuirea pe timp de iarnă a restaurantelor din Chicago.

Consumatorii ar putea primi în numerar 50 de bani pentru fiecare ambalaj de bere returnat Viorela Pitulice oct. 24, 2020

Valoarea garanţiei pentru ambalaje ar putea fi de 50 de bani, decizia urmând a fi luată de Ministerul Mediului, iar consumatorii ar putea primi contravaloarea în numerar, a afirmat Julia Leferman, director general Asociaţia Berarii României la conferinţa anuală a asociației.

“Valoarea garanţiei va fi reglementată prin hotărâre de Guvern. Există un studiu pe care l-a făcut public Ministerul Mediului şi care confirmă disponibilitatea consumatorului român de a întoarce aceste ambalaje la o valoare a garanţiei de 50 de bani pe ambalaj. Există un studiu pe care şi noi în cadrul Alianţei Producătorilor de Băuturi l-am făcut pentru a testa deopotrivă opiniile şi tendinţele consumatorilor şi vine ca o validare a acestui cuantum. Rămâne la dispoziţia Ministerului Mediului să decidă exact cuantumul acestei garanţii, dar punctul de pornire în acest moment este de 50 de bani, putând fi ajustat în viitor în funcţie de contextul economic şi la recomandarea operatorului de sistem”, a declarat Julia Leferman, la conferinţa anuală a Asociaţiei Berarii României.

Ea spune că vor exista mai multe opţiuni prin care această garanţie va fi returnată consumatorului, inclusiv numerar.

51

“Din punctul de vedere al propunerii pe care noi am înaintat-o ministerului, nu trebuie să excludă opţiunea de returnare în numerar a garanţiei către consumator. La pachet cu aceasta pot exista şi alte modalităţi de plată. Colectarea se va putea face manual la magazinele mici sau la magazinele mai mari cu aparate automate. Acelea vor elibera un voucher. Voucherul respectiv poate fi folosit pentru achiziţii în magazin sau la casă pentru obţinerea numerarului corespondent valorii ambalajelor care au fost aduse în spaţiul magazinului”, a declarat Julia Leferman.

2020 este un an dificil pentru berari, în condițiile pandemiei de COVID-19 care a dus la restrângerea activității în HoReCa, dar și în alte sectoare, cu urmări importante asupra consumului de bere.

Producția locală acoperă undeva la 97% din consum, un procent pe care nu-l prea vedem și în alte industrii. Din păcate, materiile prime necesare provin mai mult din import, oferta locală fiind foarte mică.

Producătorii de orz și hamei, culturi mult mai rentabile față de cele clasice, au cerut Ministerului Agriculturii să sprijine aceste culturi pentru a putea asigura cererea internă venită din partea industriei berii.

Afaceri de la zero. Ana Ţigău şi-a descoperit acum cinci ani pasiunea pentru cofetărie, iar în 2018 a deschis în Ploieşti un laborator cu care a ajuns la afaceri de 100.000 euro 26.10.2020, Alina-Elena Vasiliu

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-ana-tigau-si-a-descoperit-acum-cinci-ani-pasiunea-19704105

Eugen Nan, asociat: Anul trecut aveam trei-patru evenimente pe weekend, cu o medie de 150 de persoane per eveniment. Anul acesta am avut zece evenimente tot anul, cu media la 40-50 de persoane.

52

Un botez la care s-a îndrăgostit de prăjiturile din candy bar a fost, pentru Ana Ţigău, declicul care a stat la baza descoperirii pasiunii pentru cofetărie. Doi ani şi jumătate după acel moment a petrecut noapte de noapte în bucă-tărie pentru a-şi perfecţiona abilităţile, în timpul zilei lucrând în domeniul bancar. Apoi a decis să renunţe la tot ce făcuse până atunci – joburi în banking, în marketing, în telecomunicaţii, chiar şi un post de educatoare – pentru a-şi îndeplini visul, astfel că a deschis, în Ploieşti, laboratorul Simply delicious by Anna, împreună cu partenerul ei Eugen Nan.

„Niciodată nu-mi plăcuse să stau în bucătărie. Dar acum cinci ani am fost la un botez unde am văzut nişte turte dulci şi biscuiţi şi toată noaptea am stat cu ochii doar pe ele. A doua zi i-am spus unei prietene care urma să aibă botezul să mă lase să-i fac şi ei aşa ceva“, a povestit Ana Ţigău la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

Ea spune că în cei doi ani şi jumătate în care a făcut prăjituri în propria bucătărie a văzut sute de răsărituri. Curând s-a ivit oportunitatea de a accesa fonduri prin programul StartUp Nation, în 2017, şi a aplicat, obţinând aproximativ 40.000 de euro. De atunci până acum s-au mai adăugat circa 20.000 de euro din surse personale, alături de ustensilele de acasă, evaluate la alte 10.000 de euro, dar şi un credit de la Banca Transilvania, tot de 10.000 de euro.

„Eu sunt administratorul firmei, fotograful de serviciu, lucrător comercial în faţă, la vitrină, în weekend. Până acum două luni, lucram şi eu în corporaţie“, spune Eugen Nan, partenerul de viaţă şi asociatul Anei Ţigău.

Alături de ea, în laborator mai lucrează cinci fete şi împreună au dus businessul Simply delicious by Anna la afaceri de 100.000 de euro în 2019. Formarea echipei a fost cea mai mare provocare până acum. Dar nici pandemia nu a trecut neobservată, Eugen Nan spunând că acum vânzările sunt la 60% faţă de tot anul 2019 şi că, mai mult ca sigur, nu vor atinge cifra de afaceri de anul trecut.

53

„Anul trecut aveam trei-patru evenimente pe weekend, cu o medie de 150 de persoane per eveniment. Anul acesta am avut zece evenimente tot anul, cu media la 40-50 de persoane. Circa 60% din încasări veneau din evenimente, iar media era de 1.500 de lei pentru un eveniment pentru care făceam tort şi candy bar.“

Au crescut însă vânzările din vitrină, unde se găsesc, în general, variante în miniatură ale torturilor pe care Ana şi angajatele ei le fac pentru evenimente, dar şi alte sortimente. O prăjitură costă, în medie, 12 lei.

„Visul meu este să ne mutăm într-un alt spaţiu şi să avem la un loc cafenea şi cofetărie. Dacă nu ar fi fost pandemia, probabil până acum reuşeam să facem asta“, spune Ana Ţigău.

Deşi şi-a descoperit pasiunea abia acum cinci ani, Ana a intrat pentru prima dată în contact cu domeniul cofetăriei în copilăriei, tatăl ei fiind patiser-cofetar. De când a început să facă chiar ea prăjituri, estimează că a adunat mai bine de 10.000 de ore de implementat reţete.

Eugen Nan are experienţă ca trainer şi specialist în eLarning în două companii mari prezente în România, însă de două luni se dedică în totalitate afacerii cu prăjituri. Lor le mai este alături un asociat, cu experienţă ca team leader şi project manager în telecom.

 ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

În vitrină se găsesc variante în miniatură ale torturilor pe care Ana şi angajatele ei le fac pentru evenimente, dar şi alte sortimente. O prăjitură costă, în medie, 12 lei.

Mega Image: Am instalat case de marcat self-checkout în 80 de magazine, iar până la finalul anului vom extinde proiectul şi vom ajunge la peste 100 de supermarketuri. Proiectul de case self-scan a fost demarat anul trecut, iar în contextul generat de pandemie a fost accelerat Cristina Roşca 26.10.2020,

Retailerul olandezo-belgian Mega Image a instalat case de marcat de tip self-checkout – unde clienţii îşi scanează

54

singuri produsele şi apoi plătesc - în 80 de magazine, adică circa 10% din toată reţeaua.

„Proiectul de case self-scan a fost demarat anul trecut, iar în contextul gene-rat de pandemie a fost accelerat, casele de marcat de tip self-checkout fiind acum disponibile şi active în peste 80 de magazine. Planul de extindere con-tinuă, iar până la finalul anului acestea vor fi prezente în peste 100 de super-marketuri“, spun reprezentanţii Mega Image.

Mai mulţi dintre jucătorii din comerţul modern au introdus în ultimii ani case de marcat de tip self-checkout după modelul din Occident. Mega Image este unul dintre ei. Compania este prezentă pe piaţa locală cu supermarketuri şi magazine de proximitate, fiind unul dintre cei mai extinşi jucători din comerţul local cu peste 800 de unităţi la nivel naţional.

România pe ultimul loc în UE la prezența companiilor în online: mai mult de jumătate nu au website-uri, chiar dacă vând produse sau servicii Angela Alexandru 6 Oct 2020 - Știri și Noutăți

Grupul 2web Software & Services prezintă o analiză conform căreia doar 43% dintre companiile din România au un site, lucru care situează țara noastră pe ultimul loc în UE, unde media este de 77%, arată date Eurostat.

Zona digitală ajută antreprenorii care se adaptează noilor cerințe din piață și se raportează la obiceiurile de consum ale oamenilor. Nevoia de a crea servicii digitale pentru antreprenori este în creștere, mai ales în contextul pandemiei.

Fii alături de noi la retailArena 2020 - RetailAboveCorona: Retailing in times of crisis   pe 27 și 28 octombrie pentru a afla ultimele trenduri din industria de retail și eCommerce. Te poți înscrie gratuit AICI. 

„Antreprenorii înțeleg importanța digitalului, dar au nevoie de sprijin pentru a defini tot conceptul pentru businessul lor online. Tehnologia reprezintă un partener de real succes pentru antreprenor și în drumul către automatizarea proceselor interne. Trecerea în mediul online de către antreprenorii la început de drum este vitală pentru funcționarea eficientă a afacerii”, declară Andreea Avramescu, Co-Owner 2web Software & Services, care furnizează servicii personalizate de software și Branding.

Conform datelor Eurostat, doar 43% dintre companiile din România au un website, lucru care situează România pe ultimul loc în UE, unde media este de 77%. Tot spre coada clasamentului, pe penultimul loc, şi în ceea ce ţine

55

de folosirea serviciilor cloud, doar 10% dintre companiile din România utilizând aceste servicii, media în UE fiind de 26%. Mai mult, doar 17% dintre companii au implementate soluţii ERP, iar la nivel UE media este de 34%.

„Această tendință negativă vine pe fondul unei piețe interne subdimensionate, cauzată de gradul mic de digitalizare. Așadar, mai mult de jumătate dintre companiile (57%) care vând produse și servicii în România nu au o prezență online printr-un site. Motiv pentru care am pornit la drum cu scopul de ajuta la digitalizarea României și de a crea servicii digitale cu sens pentru antreprenorii din mediul național și internațional”, adaugă Laurențiu Avramescu, Co-Owner, 2web Software & Services.

În ceea ce privește planurile de viitor, echipa 2web ia în calcul dezvoltarea unei soluții digitale proprii care să permită antreprenorilor accesul facil la experiențe și soluții software inovative. În cadrul comunităților, eforturile 2web Software & Services sunt și în zona de educație și de susținere a mediului pentru start-up-uri, cu scopul de a digitaliza România. 

Radiografia pieţei de restaurante, cafenele şi baruri din România: Sunt 6.000 de localuri doar în Bucureşti, pe când în toată zona rurală sunt de două ori mai puţine. Câte businessuri vor mai rezista postpandemie? Cristina Roşca 26.10.2020,

În 2019, cifra de afaceri a tuturor restaurantelor din România s-a apropiat de 14 mld. lei, un nivel maxim istoric, iar cea a barurilor şi cafenelelor a depăşit pragul de 3 mld. lei, arată datele de la Registrul Comerţului.

♦ HoReCa a fost de departe cea mai afectată de pandemia de Covid-19, jucătorii funcţionând doar parţial cu terasele în sezonul estival şi fiind închişi total în primăvară, în lunile de lockdown ♦ În prezent, odată cu creşterea numărului de cazuri de Covid-19, s-au impus regional noi restricţii ♦ În acest context, întrebarea care se pune este câte businessuri vor mai rezista până când va trece pandemia.

56

România are în prezent 46.000 de localuri, fie ele restaurante, cafenele, baruri sau alte unităţi de profil. Din total, puţin mai mult de jumătate sunt restaurante, iar restul sunt unităţi pe celelalte formate, arată un studiu al platformei Restograf.

Acest studiu face pentru prima dată o radiografie completă a pieţei nu pe formate, ci şi pe poziţionare geografică. Mai exact, datele arată că în prezent sunt peste 6.000 de localuri doar în Bucureşti, adică 13% din total. La polul opus, în toată zona rurală a României sunt de două ori mai puţine unităţi, deşi aici trăieşte peste jumătate din populaţia ţării.

Platforma de livrare mâncare Yellow.Menu, start mai bun în Cluj decât în București Angela Alexandru 26 Oct 2020 Yellow.Menu, cu 5 ani de experiență în piața de food delivery a intrat la începutul lunii octombrie în piața din Cluj-Napoca. Aplicația are 15.000 de clienți activi, o bază de date de 3.000 de rețete unice și un sistem informatic dezvoltat in-house care integrează atât activitatea de producție cât şi de livrare-distribuție.

În primele două săptămâni de la lansare, clujenii au plasat 1.500 de comenzi prin Yellow Menu, însumând 14.500 preparate.

Coșul mediu al unui singur client a fost de aproximativ 60 de lei.

,,Ne-am bucurat să vedem că avem clienți fideli atât de repede. Sunt deja utilizatori care comandă în avans pentru următoarele 4-5 zile, folosind planificatorul nostru săptămânal. Este o evoluție rapidă, la care nu ne așteptam, dar pentru care suntem pregătiți din punct de vedere operațional. În prezent livrăm în tot orașul și urmează să ne extindem către zonele care prezintă interes’’, a declarat Mădălin Negru, administrator Yellow.Menu.

Mizând pe parteneriatul cu ROCA Investments realizat în 2019, Yellow.Menu s-a adaptat cu succes la realitatea economică conturată de pandemie și a reușit să beneficieze de oportunitatea creată de noile obiceiuri de consum dictate de pandemie.

57

,,Yellow.Menu a fost compania din portofoliul ROCA care a fost cea mai afectată de trecerea la work from home, însă chiar și în condițiile acestea are o creștere a cifrei de afaceri de aproximativ 14% față de aceeași perioadă a anului precedent și împreună am reușit extinderea operațiunilor conform planului.Aceste două performanțe ale unei companii din industria cea mai afectată de pandemie ne arată că abordarea ROCA asupra parteneriatului este una viabilă, testată de piață și de realitatea economică neprietenoasă. Mai mult de atât, e o abordare care dă rezultate.’’ spune Alina Hagiu, Investment Manager în cadrul ROCA Investments.

Intrarea pe piața din Cluj-Napoca a presupus crearea a 20 locuri de muncă, iar în continuare echipa va fi extinsă.

Carrefour România reia programul “Plata Cu PET-ul” în 6 orașe din țară Lidia Neagu in CSR, Poluare 24 October 2020

Carrefour România reia programul “Punem preț pe plastic” și lansează Plata Cu PET-ul în 6 orașe din țară în perioada 21 octombrie – 24 noiembrie.

“Punem Preț pe Plastic” este un program de economie circulară adresat reducerii cantității de ambalaje din plastic și introducerii plasticului într-un circuit responsabil, prin reducere, refolosire și reciclare.

Astfel, oricine vine cu un PET poate cumpăra fructe și legume de la producători locali și pentru a intra în tombola cu premii speciale. Cu un PET se poate achiziţiona un fruct sau o legumă.

Primul oraş este Braşov în fața noului mall AFI, apoi caravana va poposi timp de o săptămână în fiecare dintre oraşele: Baia Mare, Constanţa, Iaşi Felicia, Târgu Jiu şi Bucureşti Orhideea.

Cum funcţionează

Clienţii hipermarketurilor Carrefour participante la prezenta Campanie care aduc 1 PET (apă, bere sau suc), lacaravana special amenajată în parcarea magazinului, primesc în

58

schimbul acestuia, un talon de la promoterulprezent la punctul de colectare.

Pe talon se va nota cu pixul numărul de PET-uri aduse de participant și se va pune o ștampilă cu logo ‘Punem Preț pe Plastic”, în chenarul aferent zilei respective.

Pe baza acestui talon, Clientul merge în magazinul Carrefour la standul ”Punem Preț pe Plastic” pentru a ridicacantitatea corespunzătoare de fructe şi legume româneşti.

Promoterul prezent în magazine, la stand, validează talonul cu a doua ștampilă, cu logo Carrefour.

Participantul primește fructele și legumele în ambalaje de hârtie, capsate și sigilate cu autocolant ”Punem Preț pe Plastic”, apoi poate depune talonul in urna destinata Tombolei

Fiecare Participant care aduce minimum 20 de PET-uri la Caravana Plata cu PET-ul în perioada campaniei dinorașul în care staționează Caravana poate participa la tombolă. Perioada de participare este de 7 zile de ladeschiderea campaniei.

Programul-pilot “Plata cu PET-ul” s-a desfășurat anul trecut la București, în Carrefour Băneasa, timp de aproape 3 săptămâni. La final, Carrefour a colectat peste 7.5 tone de PET-uri, iar cei peste 3000 de oameni care au vizitat standul au primit la schimb peste două tone de fructe și legume provenite de la producători locali.

DIVERSE

Petrecerile se țin lanț pe timp de PANDEMIE. Nunți cu peste 300 de oameni organizate în această perioadă Publicat: 14:40, Scris de: Monitorul

Numărul de cazuri de Covid-19 cresc în fiecare zi, iar multe localități din România au depășit rata de incidență de 3 la mia de locuitori. S-au instaurat măsuri de siguranță mai stricte, dar oamenii nu țin cont de ele.

 Deși ne aflăm în plină pandemie, iar numărul cazurilor de Covid-19 cresc în fiecare zi, românii nu pot sta departe de nunți, botezuri sau alte petreceri la care se strâng sute de invitați.

Potrivit noilor măsuri împotriva virusului Covid-19, județele care au rata de incidență 3 la mia de locuitori nu au voie să organizeze evenimente private nici în aer liber, și nici în exterior. Județele care au rata de incidență sub 3 la

59

mia de locuitori au voie să organizeze evenimente dar cu un număr limitat de persoane, iar măsurile de siguranță împotriva virusului trebuie respectate.

În acest weekend, duminică a fost întreruptă o nuntă de 150 de persoane, iar polițiștii au aplicat amenzi de 8.000 de lei pentru nerespectarea legii privind combaterea efectelor pandemiei de Covid-19.

350 de oameni în izolare după ce mireasa a fost depistată cu COVID-19

Un caz asemănător s-a petrecut și în Oradea, pe la jumătatea lunii octombrie. S-a organizat o nuntă cu 350 de oameni, socrul mare fiind fostul șef de poliție de la Bihor. În urma evenimentului s-a deschis un dosar penal pentru comiterea infracțiunii de zdrănicirea combaterii bolilor, iar toți participanții au intrat în izolare la domiciliu, după ce s-a descoperit că mireasa era infectată cu noul coronavirus.

În luna august, o nuntă cu 300 de invitați din Satu Mare a fost oprită de două ori de polițiști, în două zile. Un vecin a sunat la 112, iar polițiștii au oprit nunta și au primit o amendă de 10.000 de lei.  A doua zi, mirii au făcut din nou petrecere în curtea casei, cu aceași invitați, iar polițiștii au întrerupt din nou evenimentul și au mai dat o amendă de 10.000 de lei.

Săvădisla în carantină după organizarea unui botez

Un alt eveniment a dus la carantinarea unui întreg sat. Săvădisla a intrat în carantină totală după ce aproape tot satul a participat la un botez unde unul dintre lăutari era infectat cu Covid-19. După marea petrecere, 48 de perosane au fost depistate cu noul coronavirus, inclusiv lăutarii.

Un botez care s-a terminat cu o amendă de 10.000 de lei a fost organizat în septembrie în Buzău. La marele eveniment au participat 250 de persoane, iar tatăl copilului a fost amendat cu 10.000 de lei pentru nerespectarea măsurilor de siguranță pe timp de pandemie.

GLOBAL

OMC și-a dat aprobarea finală pentru ca UE să introducă tarife vamale suplimentare pentru produse americane Profit.ro scris astăzi, 19:12

Perspective OMC și-a dat aprobarea finală pentru ca UE să introducă tarife vamale suplimentare pentru produse americane Profit.ro

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a autorizat luni, în mod oficial, Uniunea Europeană să impună tarife vamale suplimentare pentru produse

60

americane în valoare de patru miliarde de dolari, din cauza subvențiilor ilegale acordate de Washington producătorului de avioane Boeing Co, informează AFP. OMC a aprobat acest drept de arbitraj acordat UE, al treilea cel mai mare din istoria OMC, cu prilejul unei reuniuni a organismului de soluționare a disputelor care a avut loc la sediul OMC de la Geneva, scrie Agerpres. "Statele membre ale OMC au aprobat cererea de autorizare a Uniunii Europene pentru a impune măsuri de răspuns împotriva SUA, în cadrul dosarului privind ajutoarele acordate Boeing", a anunțat un responsabil al OMC. CEC Bank împrumută 50 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea companiilor. Soluțiile în criză pentru IMM în România vor fi anunțate la Videoconferința Profit.ro

Bank împrumută 50 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea companiilor. Soluțiile în criză pentru IMM în România vor fi anunțate la Videoconferința Profit.ro În așteptarea autorizării, Europa a pregătit deja o lungă listă de produse americane care ar putea fi vizate de noile tarife, listă care include avioane, vinuri, băuturi spirtoase, tractoare, pește congelat și suc de portocale congelat. Cu toate acestea, o serie de oficiali de la Bruxelles au declarat că noile tarife nu vor fi introduse decât după alegerile prezidențiale americane din 3 noiembrie.

În replică, oficialii americani au declarat că regretă decizia Uniunii Europene de a impune tarife vamale suplimentare pentru subvențiile acordate Boeing, adăugând că preferă o "soluție negociată" cu blocul comunitar în dosarul subvențiilor acordate producătorilor de avioane Boeing și Airbus. Decizia de luni, în beneficiul UE, vine la aproximativ un an după ce OMC a acordat SUA dreptul de a impune tarife vamale suplimentare pentru produse europene în valoare de 7,5 miliarde de dolari, din cauza subvențiilor ilegale acordate de Uniunea Europeană grupului aeronautic Airbus.

Potrivit unor surse citate de Reuters, Statele Unite s-au oferit să pună capăt unei dispute de durată cu Uniunea Europeană, pe tema subvențiilor acordate producătorilor de avioane Boeing și Airbus, și totodată să elimine tarifele vamale suplimentare impuse pentru vinul, whisky-ul și alte produse europene, dacă Airbus va rambursa guvernelor europene subvențiile în valoare de miliarde de dolari. Analiștii sunt de părere că ambele părți încearcă să își întărească pozițiile înaintea unor viitoare negocieri. Ambele părți au cerut organizarea de negocieri și au acuzat cealaltă parte că refuză să se angajeze serios în negocieri.

61

UNIUNEA EUROPEANA

O politică agricolă europeană mai verde, mai echitabilă și mai robustă  

Comunicat de presă  Sesiune   AGRI  

Mai mult sprijin pentru cei care practică o agricultură mai favorabilă pentru climă și mediu   Plățile directe anuale sunt plafonate la 100.000 EUR, iar IMM-urile vor beneficia de sprijin suplimentar  Se introduc măsuri personalizate pentru a ajuta fermierii să facă față crizelor  Se aplică sancțiuni mai severe celor care încalcă normele în mod repetat (de ex. regulile legate de mediu sau calitatea vieții animalelor)    

Eurodeputații doresc o politică agricolă europeană mai verde, mai echitabilă și mai robustă ©AdobeStock/Vadim  

Viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE.

Eurodeputații și-au adoptat vineri poziția referitoare la reforma politicii agricole a Uniunii pentru perioada de după 2022. Echipa de negociere a Parlamentului este gata acum să înceapă negocierile cu miniștrii Uniunii.

Către o politică bazată pe performanță

Eurodeputații au aprobat o schimbare a politicii curente, care va adapta mai bine politica agricolă europeană la nevoile fiecărui stat membru în parte. Ei insistă, însă, că trebuie menținute condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune. Guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.

Promovarea unei mai bune performanțe de mediu a fermelor europene

62

Obiectivele planurilor strategice vor fi stabilite în conformitate cu Acordul de la Paris, declară eurodeputații.

Parlamentul a consolidat practicile obligatorii favorabile climei și mediului (așa numita „condiționalitate”) pe care fiecare fermier trebuie să le aplice pentru a beneficia de un sprijin direct. Pe lângă aceste măsuri, eurodeputații doresc să se consacre cel puțin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală tuturor tipurilor de măsuri legate de mediu și de climă. Cel puțin 30% din bugetul pentru plățile directe ar trebui să fie rezervat programelor ecologice. Ele nu sunt obligatorii, dar pot îmbunătăți veniturile fermierilor.

Eurodeputații insistă să se creeze servicii de consiliere agricolă în fiecare sat membru și doresc să se aloce cel puțin 30% din fondurile prevăzute de Uniune pentru statul respectiv pentru a ajuta fermierii să combată schimbările climatice, să gestioneze sustenabil resursele naturale și să protejeze biodiversitatea. De asemenea, deputații cer statelor membre să încurajeze fermierii să aloce cel puțin 10% din suprafețele pe care le dețin unor elemente de peisaj care favorizează biodiversitatea, cum ar fi gardurile vii, arborii neproductivi și iazurile.

Reducerea plăților pentru fermele mai mari, sprijinirea fermelor mici și a fermierilor tineri

Eurodeputații au votat pentru reducerea progresivă a plăților anuale directe de peste 60.000 EUR acordate fermierilor și pentru plafonarea acestora la 100 000 EUR. Totuși, înainte de a se aplica această reducere, fermierii ar putea avea posibilitatea să deducă din suma totală 50% din salariile legate de agricultură. Cel puțin 6% din plățile naționale directe ar trebui folosite pentru a sprijini fermele mici și medii. Dacă însă statul membru folosește în acest scop peste 12% din alocarea sa financiară, plafonarea ar trebui să devină voluntară, spun deputații.

Statele membre ale Uniunii ar putea să folosească cel puțin 4% din bugetele lor destinate plăților directe pentru a sprijini tinerii fermieri. S-ar putea acorda un sprijin suplimentar din fondurile pentru dezvoltare rurală, caz în care s-ar putea acorda prioritate investițiilor făcute de tinerii fermieri, spun eurodeputații.

Parlamentul subliniază că sprijinul Uniunii ar trebui rezervat celor care desfășoară cel puțin un nivel minim de activitate agricolă. Persoanele și entitățile care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport și spații destinate activităților de agrement ar trebui excluse automat.

63

„Burger vegetal” și „friptură de tofu”: nicio schimbare privind etichetarea produselor pe bază de plante

Eurodeputații au respins toate propunerile care urmăreau să rezerve denumirile legate de carne pentru produsele care conțin carne. Nu se schimbă nimic în cazul produselor pe bază de plante și al denumirilor pe care le folosesc la vânzare în momentul de față.

Fermierii sunt sprijiniți pentru a face mai bine față riscurilor și crizelor

Parlamentul a cerut noi măsuri pentru a ajuta fermierii să facă față riscurilor și eventualelor crize viitoare. El dorește o piață mai transparentă și o strategie de intervenție pentru toate produsele agricole. Parlamentul a mai cerut ca practicile care urmăresc aplicarea unor standarde mai ridicate în materie de mediu, de sănătate a animalelor sau de bunăstare a animalelor să nu fie supuse normelor de concurență. Deputații mai doresc să transforme rezerva de criză pentru agricultură, care ajută agricultorii să facă față instabilității prețurilor sau a piețelor, într-un instrument permanent, care să dispună de un buget propriu.

Sancțiuni mai mari în caz de neconformități repetate și mecanismul Uniunii de tratare a plângerilor

Parlamentul dorește să înăsprească sancțiunile în cazul celor care încalcă cerințele Uniunii în repetate rânduri, de exemplu în chestiuni legate de mediu și de calitatea vieții animalelor. În caz de neconformitate, fermierii ar urma să piardă 10% din cuantumul total al plăților cuvenite (față de 5% acum).

Eurodeputații mai doresc să se instituie un mecanism ad hoc al Uniunii de tratare a plângerilor. Acesta s-ar ocupa de plângerile fermierilor și ale beneficiarilor din mediul rural care au fost tratați nedrept sau care au fost dezavantajați în legătură cu subvențiile Uniunii în cazul în care guvernele lor naționale nu le soluționează plângerea.

Rezultatele votului și informați suplimentare

Regulamentul privind planurile strategice a fost aprobat cu 425 voturi pentru, 212 împotrivă și 51 abțineri.

Regulamentul privind organizarea comună a piețelor a fost aprobat cu 463 voturi pentru, 133 împotrivă și 92 abțineri.

64

Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC a fost aprobat cu 434 voturi pentru, 185 împotrivă și 69 abțineri.

Mai multe informații despre textele aprobate sunt disponibile în nota de informare 1(EN).

Declarații ale președintelui Comisiei pentru agricultură și ale celor trei raportori sunt disponibile aici2 (EN).

Context

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii3 până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 4(58,12 miliarde EUR). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană5.

EU farm policy reform as approved by MEPs  

On Friday, Parliament adopted its position on the future EU Farm policy and for the upcoming talks with EU ministers.

This background note provides further information on:

the measures that farmers should take to better protect the environment,

how to distribute EU funds more fairly, how to help farmers on the ground by providing targeted advice, who should get EU-funded direct payments, how much flexibility national governments will have in transferring

EU money, how to better prepare farmers to cope with future crises, what rules will change regarding the wine sector,

1 https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20201019BKG89682 2 https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20201022IPR89931 3 https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20200627IPR82204/transition-to-new-eu-farm-policy-partial-deal-on-key-provisions-for-after-2020 4 https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/106/la-financiacion-de-la-pac 5 https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2019/644213/EPRS_ATA(2019)644213_EN.pdf

65

whether meat-related terms can be applied to plant-based products, and

how to better control compliance with EU rules while cutting red tape.

Further information 

Steps of the procedure (2018/0217(COD))   Steps of the procedure (2018/0216(COD))   Steps of the procedure (2018/0218(COD))   Committee on Agriculture and Rural Development

EU farm policy reform: Statements by Parliament’s chief negotiators   Press Releases AGRI  

Following today’s vote on the EU farm policy reform, the Chair of Parliament’s Agriculture Committee and the three lead MEPs have issued the following statements.

Statement by Norbert Lins (EPP, DE), Chair of the Agriculture Committee:

“A large majority in the European Parliament has adopted the key points of the parliamentary position on the future Common Agricultural Policy this week. I would like to thank all rapporteurs and their teams for their hard work and dedication.”

“As agriculture ministers also reached their agreement after two and a half years on Tuesday night, negotiations between the Council and Parliament can begin shortly. It was about time; European agriculture needs clarity for the next few years.”

Statement by Peter Jahr (EPP, DE), rapporteur on the Strategic plans regulation:

“Parliament has recognised an explicit link between the farm sector and the Paris Agreement and combines current direct payments with new eco-schemes and a dedicated green budget.”

“We want a fairer distribution of subsidies, greater support for small and family farms, fair working conditions, and direct payments to be capped at €100 000 minus half of labour costs.”

66

“We are more ambitious than the Council, but we are all committed to a policy shift that will focus on achieving concrete results. This is the biggest paradigm shift in the CAP since 1992.”

Statement by Eric Andrieu (S&D, FR), rapporteur on the Common Market Organisation regulation:

“Too many farmers lose their money, their jobs, sometimes even their lives in agricultural crises. I am glad that Parliament backed my efforts to create an effective mechanism to prevent and better manage such crises.”

“We should not believe anymore that the market can regulate itself. Agricultural markets are structurally unstable, but we can do something about it.”

“The Commission should have more powers and play a more active role in regulating the sector. We must ensure fair and stable income for farmers to support their green transition.”

Statement by Ulrike Müller (RE, DE), rapporteur on the Financing, management and monitoring regulation:

“The EU farm policy must stimulate farmers in their transition towards a modern economy and reward them for achievements in the areas of environment, climate, and animal welfare.”

“By putting targeted eco-schemes, programmes and also investments at the centre of this reform, we have assured a step towards a more sustainable and competitive agricultural sector.”

“We have also managed to integrate innovative ideas for generational renewal in the new CAP rules, and increased funds aimed at supporting young farmers.”

Latest news - Next AGRI meetings - 2020 - Committee on Agriculture and Rural Development

26-10-2020 12:25 PM CET

67

In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

The Conference of Presidents has updated the EP's calendar of activities.

The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained. Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on 26-27 October (16.45-18.45 * 09.00-10.00 and in camera 10.00-12.30) and 10 November (16.45-18.45).

Revised European Parliament's calendar 2020 Updated AGRI calendar 2020 Research studies for AGRI Committee News All Committees Top Page CAP Files      Strategic Plans (Oeil)      Strategic Plans (Report)      Financing, management and monitoring 2021–2027 (Oeil)      Financing, management and monitoring 2021–2027 (Report)      Common organisation of the markets in agricultural products (Oeil)      Common organisation of the markets in agricultural products (Report) Source : © European Union, 2020 - EP

Dacian Ciolos, Renew Europe: Nu aș îndrăzni să vorbesc de o reformă a PAC, ci de modificări de substanță! Agrointeligența - 26 octombrie 2020

Fostul Comisar European pentru Agricultură și actualmente președintele Grupului Politic Renew Europe, Dacian Cioloș, a vorbit, astăzi, luni – 26 octombrie 2020, în cadrul unei conferințe de presă online, despre propunerile adoptate de Parlamentul European cu privire la noua Politică Agricolă Comună (PAC 2021-2017). În fapt, aceasta este tema săptămânii, având în vedere că miniștrii agriculturii din statele membre au ajuns la o poziție comună

68

referitoare la viitorul PAC, ceea ce permite acum intrarea în negocierile finale pentru reforma acestei politici europene.

Dacian Cioloș a explicat pentru jurnaliștii prezenți la întâlnire că o decizie finală pentru reformarea PAC, cu reglementările de rigoare, va fi cel mai probabil prezentată în prima jumătate a anului viitor.

”Nu vorbim despre exact cum va arăta viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) începând cu anul viitor, ci e poziția de negociere a Parlamentului. (…) Acum, cele două structuri co-legislative, Consiliul de miniștri și Parlamentul European și-au stabilit pozițiile de negociere și în săptămânile și lunile care vin urmează negocierile între Consiliu și Parlament, evident cu participarea Comisiei Europene, pentru a negocia pe textele Comisiei Europene cu pozițiile de negociere ale Consiliului și Parlamentului și estimez eu undeva în prima jumătate a anului viitor să avem o decizie finală a felului în care vor arăta reglementările europene pentru următorii 7 ani în ceea ce privește Politica Agricolă Comună. (…)”, a menționat fostul comisar european.

Mai mult, Dacian Cioloș și-a exprimat punctul de vedere în legătură cu reforma PAC, pe care, personal nu o consideră o reformă în adevăratul sens al cuvântului, dar care era extrem de necesară. Totodată a menționat că în următorii 5-7 ani trebuie regândit complet modul de funcționare a agriculturii în UE.

”Ceea ce vă prezint este ceea ce a ieșit deja din vot, nu e neapărat poziția Grupului Renew, ci e ceea ce a ieșit din votul în Parlament care a avut loc săptămâna trecută. O mare parte din ceea ce a ieșit din vot e și poziția Grupului Renew (…) O părere personală, eu nu aș îndrăzni să vorbesc de o reformă a PAC pentru că sunt niște modificări, unele dintre ele, într-adevăr, de substanță, dar din punctul meu de vedere nu este cu adevărat o reformă care să schimbe paradigma de funcționare a PAC. Eu cred că în următorii 5,6,7 ani vom avea nevoie de o astfel de regândire a politicii agricole comune, mult mai profundă decât a modifica pe ici, pe colo, cum se dau plățile directe, cum se mai face sprijinul de piață, cam ce mai finanțăm în dezvoltare rurală. Eu cred că dacă noi în următorii 5-7 ani maxim nu reușim să regândim complet modul de funcționare a agriculturii din Uniunea Europeană, pornind de la prioritățile societale ale societății europene din momentul de față, riscăm în următorii ani să avem tăieri și mai masive ale bugetului PAC pentru că subvențiile la hectar în România sau să zic plățile directe în general vor fi din ce în ce mai greu de justificat dacă nu schimbăm complet metoda”, a adăugat Dacian Cioloș.

69

Președintele Grupului Politic Renew Europe a mai opinat că urmează o perioadă în care o reformă a politicii agricole se poate produce începând cu siguranța alimentară și se încheie cu asigurarea stabilității financiare a agricultorilor.

”Din punctul meu de vedere ar trebui să avem, dacă ar trebui să gândim cu adevărat o reformă a politicii agricole comune, să gândim un sistem care să ia în considerare care sunt preocupările societății europene în momentul de față în ceea ce privește activitatea agricultorilor. Și aici vedem 2 mari preocupări: una e legată de alimente, sănătoase, proaspete, vedeți că și calitatea și siguranța alimentară contează tot mai mult și producția locală se dezvoltă tot mai mult, cum ajutăm agricultorul să răspundă cererilor de piață ale consumatorilor pe calitate/cantitate/siguranța alimentară a produselor alimentare; o altă temă este legată pe buna gestiune a resurselor naturale, se va pune în continuare accent pe impactul pe care agricultura îl are asupra solului, apei, aerului, reducerea emisiilor de carbon, toate acestea sunt servicii pe care agricultura le aduce societății care nu sunt măsurate pe piață și plătite pe piață decât într-o foarte mică măsură și atunci merită niște compensări financiare (…); al treilea subiect este cum ne asigurăm că agricultorii au venituri din care să poată să trăiască să nu trecem tot timpul dintr-o criză în cealaltă și fiecare criză să impacteze masiv veniturile agricultorilor (…) sunt cele trei teme în jurul cărora ar trebui să înceapă o discuție despre cum ar trebui redesenată PAC (…)

Din punctul meu de vedere este o modificare susbstanțială în unele puncte PAC, dar nu este cu adevărat o reformă de care avem nevoie și nu cred că o să treacă 10 ani până când, dacă nu facem o astfel de regândire a PAC riscăm să pierdem masiv. Evident și Parlamentul a acceptat să lucreze pe textele acestea propuse de Comisia Europeană și să nu le întoarcă înapoi la Comisie să îi ceară să vină cu o adevărată reformă, cu o adevărată regândire pentru că dacă s-ar fi întâmplat așa, înseamnă că în următorii 4-5 ani am fi lucrat cu legislația așa cum e ea în momentul de față care nu mai este adaptată la prioritățile europene imediate: Pactul Verde și Tranziția Digitală și aveam nevoie deci de revizuirea aceasta a PAC”, și-a încheiat expunerea despre reforma PAC fostul Comisar European și actualmente președintele Grupului Politic Renew Europe, Dacian Cioloș.

Parlamentul European a schimbat din nou regulile: ce produse vor trebui redenumite By RO.aliment October 26, 2020 Eurodeputații au adoptat un amendament ce interzice utilizarea denumirilor de „iaurt”, „brânză” sau „cremă” în cazul produselor alimentare fără lapte de origine animală.

70

În urma votului din Parlamentul European (PE), interdicţia va fi extinsă şi expresiilor comparative, cum ar fi „savoare cremoasă” sau „substitut de unt”. Singurele excepţii vor fi cele consacrate de mult timp, precum „lapte de migdale”, „lapte de cocos” sau „unt de cacao”.

Curtea de Justiţie a UE a interzis în urmă cu trei ani termeni precum „lapte de soia” sau „brânză vegan”, apreciind că produsele non-lactate nu pot avea în denumirea lor „lapte”, „unt”, „brânză” sau „iaurt”.

Potrivit Agerpres, același proiect de lege propunea și interdicția denumirilor de „steak” (friptură” sau „burger” pentru produsele vegetale ce nu conțin carne de origine animală, însă această parte a fost respinsă de eurodeputați. Mai exact, aceștia au votat cu o largă majoritate împotriva amendamentului prin care s-a propus să se interzică în UE folosirea unor denumiri precum „cârnaţi”, „hamburger”, „filé” sau „escalop” pentru produsele alimentare pe bază de legume sau de cereale care nu conţin carne de origine animală, dar care imită textura acesteia.

Camille Perrin, de la Biroul european al uniunii consumatorilor, consideră că în privinţa „burgerilor vegani”, denumire acceptată de PE, „consumatorii nu sunt deloc induşi în eroare asupra naturii vegetale a acestora, întrucât termenul vegan este semnalat în mod clar”. „Păcat, în schimb, că au fost aprobate restricţii inutile asupra alternativelor la produsele lactate (…) Europenii trebuie să adopte un regim bazat mai mult pe vegetal, pentru sănătatea lor şi pentru binele planetei”, adaugă ea.

Perspectiva asociațiilor de profil

Federaţia sindicatelor agricole europene Copa-Cogeca a susţinut intens cele două texte, criticând denumirile de produse „deconectate” de compoziţia lor şi riscurile de confuzie privind valoarea lor nutriţională.

La rândul lor, reprezentanţii crescătorilor de animale au avertizat că folosirea unor denumiri ca „burger” sau „cârnaţi” pentru produsele fără carne poate induce în eroare consumatorii, dar europarlamentarii nu au fost de aceeaşi părere.

Prevederile votate în PE urmează să fie negociate cu statele membre în cadrul Consiliului UE, forma lor finală urmând să fie stabilită în urma acestor negocieri. Regulile privind denumirile pentru produsele alimentare fac parte dintr-un pachet mai amplu privind politica agricolă europeană.

71

PAC 2021 se bazează pe 9 obiective specific Ferma , 25 octombrie 2020 -

Fermierii, dezvoltarea rurală şi forţa de muncă sunt vectori ai politicii agricole a UE după 2020. Revista Ferma vă prezintă principalele obiective ale noii PAC.

un articol de GABRIEL GHERGHESCU

Politica agricolă comună a UE, sau „PAC”, aşa cum e cunoscută, are ca scop sprijinirea fermierilor şi îmbunătăţirea productivităţii agricole, asigurând o aprovizionare stabilă cu alimente la preţuri accesibile, o viaţă rezonabilă pentru fermieri şi, totodată, protejarea mediului.PAC a suferit o serie de transformări, de-a lungul anilor, pentru a satisface circumstanţele economice în schimbare, cerinţele şi nevoile cetăţenilor.

În prezent sunt în curs negocieri cu privire la viitorul PAC după 2020, aflat sub presiune pentru a oferi răspunsuri la un număr tot mai mare de provocări, inclusiv schimbările climatice, pierderea biodiversităţii şi degradarea solului.La 1 iunie 2018, Comisia Europeană a prezentat propuneri legislative privind PAC după 2020.

NOUĂ OBIECTIVE COMUNE

Viitoarea PAC este construită în jurul a nouă obiective specifice, care reflectă multifuncţionalitatea sa economică, de mediu şi socio-teritorială. Acestea includ:

1. Sprijinirea veniturilor agricole viabile şi a rezilienţei în întreaga Uniune, pentru a spori securitatea alimentară.

2. Îmbunătăţirea orientării către piaţă şi creşterea competitivităţii, inclusiv un accent mai mare pe cercetare, tehnologie şi digitalizare.

3. Îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în lanţul valoric.4. Contribuţia la atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice, precum

şi la energia durabilă.5. Încurajarea dezvoltării durabile şi gestionarea eficientă a resurselor

naturale, cum ar fi apa, solul şi aerul.6. Contribuţia la protejarea biodiversităţii, îmbunătăţirea serviciilor

ecosistemice şi conservarea habitatelor şi a peisajelor.7. Atragerea tinerilor fermieri şi facilitarea dezvoltării afacerilor în

zonele rurale.8. Promovarea ocupării forţei de muncă, creşterii incluziunii sociale şi a

dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv bioeconomia şi silvicultura durabilă.

72

9. Îmbunătăţirea răspunsului agriculturii UE la cererile societăţii privind alimentaţia şi sănătatea, inclusiv siguranţa, hrana şi durabilitatea.

TREI MODALITĂŢI DE REALIZARE

 Îndeplinirea celor nouă obiective se va realiza prin:

1. Sprijin pentru venituri prin plăţi directe. Această modalitate este concepută pentru a asigura stabilitatea veniturilor şi pentru a remunera fermierii pentru agricultura ecologică şi livrarea de bunuri publice care nu sunt plătite în mod normal de pieţe, cum ar fi îngrijirea mediului rural.

2. Măsuri de piaţă pentru a face faţă situaţiilor dificile, cum ar fi o scădere bruscă a cererii din cauza unei ameninţări asupra sănătăţii sau o scădere a preţurilor ca urmare a unei supra-oferte temporare pe piaţă.

3. Măsuri de dezvoltare rurală cu programe naţionale şi regionale pentru a răspunde nevoilor specifice şi provocărilor cu care se confruntă zonele rurale.

UN BUGET MAI MICPAC este organizat în doi piloni:

Pilonul 1 abordează sprijinul veniturilor agricole şi gestionarea pieţei, fiind finanţat prin bugetul UE de către Fondul European de Garantare Agricolă. Pilonul 2, axat pe dezvoltarea rurală şi măsurile de agro-mediu-climă, e cofinanţat în comun de bugetul UE prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de către statele membre.Bugetul următor de şapte ani al UE a stabilit valoarea totală a cheltuielilor PAC la 336,4 miliarde euro, cu circa 46 miliarde euro mai puţin decât programul 2014 - 2020, arată Euractiv.com

“clean label”, cum este perceput acest subiect din perspectiva legislației Uniunii Europene, aflați la ESE 2020 RO.aliment October 26, 2020 Dimitra Papadimitriou, liderul departamentului pentru determinarea standardelor de calitate în alimente, Direcția Politici și Cercetare în Nutriție din cadrul EFET (Hellenic Food Authority,autoritate omolog ANSVSA din Grecia), este key speaker la seminarul informativ organizat anual ESE – Etichetare. Siguranță. Etică. 2020, online în zilele de 17 noiembrie (industria alimentară), iar 18 noiembrie (suplimentele alimentare).

Expertul elen, Dimitra Papadimitriou, face parte din mai multe grupuri de lucru, precum cel al experților guvernamentali ai UE privind aditivii

73

alimentari, al experților guvernamentali ai UE privind aromele alimentare, al experților guvernamentali ai UE privind enzimele alimentare, al grupului de lucru al UE privind alimentele noi, al rețelei științifice EFSA pentru alimente noi, membru supleant al rețelei științifice a EFSA privind riscurile emergente.

De asemenea, Dimitra Papadimitriou este implicată în organizarea trainingurilor la nivelulautorităților naționale elene pe tema aditivilor alimentari din 2010, este reprezentantul EFET în comitetele științifice și de politici pentru aditivii alimentari din cadrul Comisiei Europene, a fost implicată în propunerea de modificare a amendamentelor pentru aditivii alimentari și a fost responsabilă pentru dezvoltarea unui manual național de procedură pentru catalogarea produselor neconforme, ca urmare a unor controale oficiale realizate pentru aditivii alimentari.

Mesajul pe care Dimitra Papadimitriou îl va transmite participanților la seminarul ESE 2020 gravitează în jurul “clean label”:

Cum este perceput acest subiect din perspectiva legislației Uniunii Europene. Regulamentul european al aditivilor.

Cerințele pe care trebuie să le întrunească un produs „clean label”;

Ce înseamnă natural când ne referim la aditivi și arome alimentare, dar și ce presupune omiterea unor substanțe chimice pe lista ingredientelor, cum ar fi adjuvanții tehnologici.

Granița dintre aditivi și adjuvanții tehnologici. Ce anume trecem pe etichetă?

Dimitra Papadimitriou va explica și cum ne putem asigura că nu inducem consumatorul îneroare în ceea ce privește etichetarea aditivilor alimentari, așa cum prevede legislația Uniunii Europene. Totodată, specialistul elen va sublinia importanța determinării corecte a cărei categorii de produse îi aparține alimentul nostru – scopul reglementărilor aplicabile în toate statele-membre Uniunii Europene este de a armoniza aceste practici în interiorul spațiului.

Interesul consumatorilor pentru produse sănătoase sau produse ce facilitează o mai bunăfuncționare a organismului este în continuă creștere. Consumatorii sunt de părere că produsele cu mai puține ingrediente sunt mai sănătoase decât celelalte.

74

Luând în considerare acest aspect, putem spune că oamenii acordă mai multă atenție ingredientelor listate pe etichetă și calității generale a produselor alimentare, ceea ce le influențează decizia de cumpărare, astfel alegând alimente despre care se spune că nu conțin substanțe chimice, aditivi alimentari sau arome artificiale. Acest nou stil de viață constituie o provocare pentru industria alimentară, care încearcă să găsească soluții pentru a produce în regim clean label.

DORESC SĂ PARTICIP LA ESE 2020 – FORMULAR DE ÎNSCRIERE

Despre ESE 2020 Cea de-a cincea ediție a seminarului informativ ESE (Etichetare. Siguranță. Etică) se va desfășura, anul acesta, în mediul online, din cauza restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus. ESE este seminarul informativ dedicat noutăților legislative din industria alimentară și a suplimentelor alimentare și va avea loc în zilele de 17 și 18 noiembrie 2020. Trimite până la data de 1 noiembrie întrebările tale adresate invitaților la office@roaliment.ro și vei afla răspunsul în cadrul seminarului. Participă la ESE și află ce este corect și ce nu pe eticheta ta!

Chinezii insistă: alimentele congelate ar putea transmite noul coronavirus RO.aliment October 26, 2020

Specialiștii chinezii avertizează din nou că alimentele congelate ar putea transmite noul coronavirus, informează Reuters, citat de Agerpres.

Centrul chinez pentru controlul și prevenirea bolilor a detectat şi izolat coronavirus activ pe ambalaj de cod congelat în timpul eforturilor de depistare a virusului într-un focar raportat în Qingdao în urmă cu două săptămâni. Autoritatea sugerează că este posibil ca virusul să fie transmis pe distanţe lungi prin mărfuri îngheţate.

Doi locuitori din Qingdao, care au fost diagnosticaţi iniţial ca asimptomatici în septembrie, au adus virusul la un spital în timpul carantinei din cauza dezinfectării insuficiente, ducând la alte 12 infecţii legate de spital, au spus autorităţile.

Jin Dong-Yan, profesor la Universitatea din Hong Kong, afirmă că nu există dovezi solide că cei doi lucrători din Qingdao au luat virusul de pe ambalaj şi apoi au contaminat alimentele pe care l-au manipulat.

Centrul chinez pentru controlul și prevenirea bolilor nu a identificat un caz care să fi contractat virusul prin contactul cu alimente congelate şi precizează că riscul ca acest lucru să se întâmple rămâne foarte scăzut.

75

Cu toate acestea, instituţia a recomandat lucrătorilor care manipulează, prelucrează şi vând produse congelate să evite contactul direct cu produse care ar putea fi contaminate.

Personalul nu ar trebui să-şi atingă gura sau nasul înainte de a scoate articole de îmbrăcăminte care ar putea fi contaminate fără să se spele pe mâini şi ar trebui să facă teste în mod regulat, a spus agenţia.

Înainte de ultimele descoperiri ale CDC, s-au găsit urme genetice ale virusului în unele eşantioane prelevate din alimente congelate sau din ambalaje cu alimente, dar cantitatea de virus a fost scăzută şi niciun virus viu nu a fost izolat, a spus agenţia

Pozitia finala a Parlamentului European asupra noii Politici Agricole Comune Agroromania.ro 26 Oct. 2020

Parlamentul European a adoptat pozitia sa finala asupra noii Politici Agricole Comune, asadar avem o serie de noutati importante pe care trebuie sa le retinem.

Documentul include obligatii de mediu sporite pentru agricultori, in pofida opozitiei energice a unor ONG-uri si eurodeputati care au considerat propunerile formulate ca fiind insuficiente fata de provocarile climatice.

 Mai devreme in cursul acestei saptamani, ministrii europeni ai agriculturii au convenit asupra versiunii lor privind aceasta reforma. Impreuna cu Comisia Europeana si cu Parlamentul European, statele membre vor negocia versiunea finala a reformei, care se va aplica din ianuarie 2023.

 Cu un buget stabilit la 387 de milioane de euro pentru sapte ani, Politica Agricola Comuna este principalul capitol bugetar al UE. O propunere a ministrilor europeni prevede ca 20% din platile directe catre fermieri sa fie alocate pentru asa-numitele eco-scheme de plata pentru grija fata de mediu si clima. Insa propunerea votata de PE prevede la acest capitol un procent de 30%. Activista ecologista suedeza Greta Thunberg le-a cerut eurodeputatilor inainte acestui vot sa respinga textul propus. "Dragi eurodeputati, obiectivele voastre climatice vagi nu vor avea nicio valoare

76

daca nu reusiti sa votati impotriva acestei PAC (...) Este sansa voastra sa va transformati cuvintele in actiune", a scris ea pe Twitter.

 Unii eurodeputati, in special Verzii, dar si socialisti, al caror grup (S&D) este divizat in aceasta chestiune, considera de asemenea ca textul supus votului - intocmit pe baza unui cadru stabilit in anul 2018 - nu tine suficient de mult cont de provocarile climatice si de mediu.

 In schimb, grupul liberal (Renew) si cel al popularilor europeni (PPE) sustin reforma, evidentiind un consens asupra unui amendament care garanteaza conformitatea PAC cu "Pactul Verde" european.

 Parlamentul European (PE) a votat cu o larga majoritate impotriva amendamentului prin care s-a propus sa se interzica in UE folosirea unor denumiri precum "carnati", "hamburger", "filé" sau "escalop" pentru produsele alimentare pe baza de legume sau de cereale care nu contin carne de origine animala, dar care imita textura acesteia.

 In schimb, eurodeputatii au aprobat cu o majoritate zdrobitoare un alt amendament care interzice denumirile de "iaurt", "branza" sau "crema" pentru produsele fara lapte de origine animala, inclusiv cele care nu sunt alimentare.

 De altfel, Curtea de Justitie a UE a interzis deja in urma cu trei ani termeni precum "lapte de soia" sau "branza vegana", apreciind ca produsele nelactate nu pot avea in denumirea lor "lapte", "unt", "branza" sau "iaurt".

 In urma votului din PE interdictia va fi extinsa si expresiilor comparative, cum ar fi de exemplu "savoare cremoasa" sau "substitut de unt". Singurele exceptii vor fi cele consacrate de mult timp, precum "lapte de migdale", "lapte de cocos" sau "unt de cacao".

 Federatia sindicatelor agricole europene Copa-Cogeca a sustinut intens cele doua texte, criticand denumirile de produse "deconectate" de compozitia lor si riscurile de confuzie privind valoarea lor nutritionala.

 La randul lor, reprezentantii crescatorilor de animale au avertizat ca folosirea unor denumiri ca "burger" sau "carnati" pentru produsele fara carne poate induce in eroare consumatorii, dar europarlamentarii nu au fost de aceeasi parere.

 Camille Perrin, de la Biroul european al uniunii consumatorilor, considera ca in privinta "burgerilor vegani", denumire acceptata de PE, "consumatorii nu sunt deloc indusi in eroare asupra naturii vegetale a acestora, intrucat termenul "vegan" este semnalat in mod clar". ...................................

77

POLONIA

Agroecologia în Polonia: Un drum anevoios pentru   fermieri Mateusz Kucharczyk 22 Oct 2020 - 12:38

Scopul agroecologiei, conform Forumului Internațional pentru Agroecologie, este de a găsi căi de recuperare a sistemului alimentar, distrus de agricultura industrială. Dar în Polonia există, se pare, prea multe obstacole pentru a garanta succesul.

În 1989, cu un salariu mediu puteai cumpăra în Polonia 68 de kilograme de zahăr sau 11 kg de șuncă. În aceste zile, ai putea cumpăra aproximativ două tone de zahăr sau 300 kg de șuncă. Consumatorii pot cumpăra mult mai mult și au multiple variante din care pot alege.

Dar experții avertizează că un astfel de sistem poate să nu fie durabil, iar pandemia de coronavirus, care a perturbat lanțurile de aprovizionare, a expus amploarea problemei.

Închiderea frontierelor a crescut presiunea asupra fermierilor. Din cauza pandemiei, muncitorii ucraineni nu au putut veni în Polonia pentru muncă sezonieră pe câmp.

Cu toate acestea, în ciuda îngrijorărilor serioase cu privire la faptul că, din cauza crizei economice provocate de pandemie, cumpărătorii ar putea evita produsele ecologice, mai scumpe, acest lucru nu s-a întâmplat. Dimpotrivă, interesul pentru agricultura ecologică a crescut.

„Este păcat că a fost nevoie de o astfel de situație pentru a crește interesul pentru munca noastră”, spune Monika Styczek-Kuryluk, care, împreună cu soțul ei Robert, administrează o fermă ecologică de 33 de hectare în Voievodatul Lubelskie.

„Mai mulți factori au contribuit la interesul sporit al consumatorilor: întreruperea inițială a lanțurilor de aprovizionare globale, problema cu achiziționarea produselor preferate și, în cele din urmă, au acordat o atenție sporită achiziționării de produse sănătoase și sigure”, a declarat Styczek-Kuryluk pentru EURACTIV.pl.

Ea este fondatoarea și președintele Fundației Small Big Change, care se ocupă în principal de educația ecologică și susține dezvoltarea fermelor ecologice în Polonia. De asemenea, este membră a Asociației Producătorilor de Alimente cu Metode Ecologice EKOLAND.

78

Ferma Styczek-Kuryluk, care nu folosește pesticide, îngrășăminte prelucrate sau combustibili fosili, se numără printre cele peste 200.000 de astfel de ferme din întreaga UE.

„Agroecologia protejează solul mai bine decât agricultura convențională. Cu metode ecologice, solul se odihnește pentru o perioadă mai lungă, datorită rotațiilor mai lungi ale culturilor”, a mai spus Styczek-Kuryluk. Cu toate acestea, întreabă ea, „dacă sunt doar beneficii, de ce majoritatea fermierilor preferă în continuare agricultura convențională?”.

Agroecologia, în creștere

Potrivit unui raport Eurostat din 2018, Uniunea Europeană avea 13,4 milioane de hectare dedicate agriculturii ecologice, cele mai mari suprafețe fiind în Spania, Italia și Franța.

Suprafața cultivată organic în întreaga UE a crescut cu 70% în ultimul deceniu, iar vânzările de produse ecologice au atins 34 de miliarde de euro în 2017, potrivit datelor Comisiei Europene.

Până de curând, mulți consumatori din Polonia priveau alimentele ecologice drept o curiozitate exotică. Astăzi însă, odată cu creșterea gradului de conștientizare a cumpărătorilor, sectorul a început să ia avânt.

Deși agricultura ecologică se caracterizează printr-o eficiență cu 20% mai mică decât agricultura intensivă, Ewa Rembiałkowska, cercetător postdoctoral la Facultatea de Nutriție Umană a Universității de Științe ale Vieții din Varșovia, spune că, în condițiile actuale de piață, fermierii sunt capabili să producă suficiente alimente organice fără a fi nevoie să extindă suprafețele de cultură existente.

Cu toate acestea, adoptarea alimentelor organice în Polonia a fost lentă, dar constantă.

În 2016, mai puțin de 4% din produsele alimentare și băuturile nou introduse pe piața poloneză au fost etichetate drept „organice”. În 2020, acest indicator a crescut la 20%.

În același timp, 46% dintre consumatorii polonezi consideră ingredientele naturale drept cel mai important criteriu atunci când aleg produse alimentare. Pentru ei, este chiar mai important decât, de exemplu, un conținut scăzut de zahăr (33%), conținutul de grăsimi sau de sare, arată rezultatele unei cercetări realizate de Mintel și BNP Paribas.

79

Oamenii acordă mai multă atenție etichetelor, conținutului și metodelor de producție, căutând ingrediente simple și „integrale”, dar și alimente care nu sunt „ultra-procesate”.

Agricultura industrială și importurile ieftine împiedică progresul

Dar, chiar și așa, ținând seama de schimbarea comportamentului consumatorilor, rentabilitatea agriculturii ecologice în Polonia nu poate fi garantată.

„Nu este ușor în condițiile poloneze”, a spus Monika Styczek-Kuryluk, explicând că lanțurile de retail din Polonia preferă să importe produse din străinătate decât să cumpere de la furnizori interni.

„Îi încurajez pe necredincioși să facă un mini-test. Vizitați orice magazin. Selectați o duzină de produse și verificați etichetele acestora. Marea majoritate - vă pot asigura - va oferi informații despre o altă țară de producție decât Polonia. O astfel de situație, lipsa de interes a rețelelor comerciale, îi obligă pe fermieri să caute metode de vânzare non-standard”, a spus ea.

Succesul comercial al fermierilor ecologici este, practic, determinat de eficiența lor în utilizarea noilor tehnologii pentru construirea de relații, strategii de marketing sau chiar vânzări directe. Iar pandemia de coronavirus a fost o bună ilustrare a acestor relații.

„Dacă un fermier nu își menține propria rețea de contacte, platforma prin care va fi în contact cu clienții poate eșua. Interesul pentru produsele ecologice este încă în creștere, dar piața este mică în comparație cu culturile convenționale ”, a subliniat Monika Styczek-Kuryluk.

Există, de asemenea, cooperative alimentare în Polonia care permit fermierilor să ajungă direct la clienți, în special la cei care locuiesc în orașe. Astfel, familia Styczek-Kuryluk cooperează cu mai multe cooperative din Varșovia, Cracovia și Lublin.

Cu toate acestea, spune ea, „în Polonia, nu există încă vreo idee despre managementul adecvat al persoanelor implicate în agroecologie. Suntem o minoritate și nu suntem în centrul atenției autorităților”.

Există, de asemenea, și sentimentul că UE nu ajută suficient fermierii în sistem ecologic. „Acum zece ani, când mi-am început aventura în agricultură, eram foarte optimistă în privința tuturor strategiilor UE și

80

modificărilor propuse. Le-am văzut ca o oportunitate de a schimba obiceiurile la nivel macro”, a spus Styczek-Kuryluk.

Dar, cu trecerea timpului, a început să observe că fiecare concept succesiv a adus puține schimbări unei probleme care este încă fundamentală pentru fermieri: vânzarea produselor.

„Agricultura ecologică pierde încă în fața companiilor de producție de masă, care cultivă extensiv și afectează biodiversitatea și natura”, a spus ea.

În opinia sa, politica agricolă comună (PAC) a UE are multe avantaje binecunoscute, dar și unele dezavantaje.

Avantajele includ deschiderea frontierelor către fluxul de mărfuri pe piața internă a UE; acordarea de subvenții; crearea unui sistem de compensare pentru dezastrele naturale; introducerea obligativității de etichetare a alimentelor, îmbunătățirea calității producției de plante în agricultura ecologică și, nu în cele din urmă, creșterea nivelului de trai al fermierilor.

Dar sunt și dezavantaje cheie pentru fermierii ecologici, precum birocrația exagerată; plata subvențiilor pe hectar, care nu susține în mod corespunzător fermele ecologice; o scădere accentuată a biodiversității; subvenționarea creșterii industriale a animalelor sau sprijinul insuficient pentru agricultura ecologică.

„Fermierii ecologici au nevoie, mai presus de toate, de încredere în activitățile lor și nu de forțare - așa cum se întâmplă adesea cu organismele de certificare. Un produs de calitate slabă va fi verificat rapid de piață, iar oficialii din spatele biroului sunt adesea convinși că știu mai bine cum arată luptele noastre zilnice”, a punctat Monika Styczek-Kuryluk.

[Material realizat de Mateusz Kucharczyk, de la EURACTIV.pl. Editat de Zoran Radosavljevic. Traducerea și adaptarea de Bogdan Neagu]

SPANIA

Apicultura: O cale pentru a crește biodiversitatea și a opri declinul comunităților rurale în   Spania Fernando Heller 23 Oct 2020 - 12:44 Laura Provincial și participanții la cursul de apicultură 2019-2020 din Illueca. Participanții sunt profesori înșiși la centrele de formare profesională din regiunea spaniolă Aragón.

Tot mai mulți locuitori ai orașelor din Spania caută alternative ecologice și durabile la viața citadină, pentru a se reconecta cu natura, dar și pentru a

81

scăpa de mediile urbane poluate și de spațiile aglomerate, mai ales în contextul COVID-19.

Multe orașe mici spaniole încearcă să-i atragă pe cei dezamăgiți de goana pentru „progresul digital” și să contribuie la stoparea depopulării rurale, „España vaciada” („Spania golită”). Pentru a atinge acest obiectiv, o serie de proiecte se desfășoară în toată țara.

Miguel Ángel Casado, un expert apicol entuziast, și-a asumat responsabilitatea de a simplifica procesul, care promovează sustenabilitatea și biodiversitatea, ajută la menținerea populației în satele mici și creează locuri de muncă la nivel local.

Casado, fost președinte al Asociației Spaniole a Apicultorilor și al Asociației Apicultorilor din regiunea centrală Alcarria, face acest lucru împreună cu un grup de profesori de la Institutul de Formare Profesională Sierra de la Virgen din Illueca, un oraș de 3.000 de persoane din regiunea aragoneză El Aranda.

Casado este și primarul Hombrados, o localitate din provincia Guadalajara cu doar 32 de locuitori. Dar el are încredere că „vor veni mai mulți oameni să se așeze” acolo atunci când situația sanitară o va permite.

Orașele mici, precum Illueca, au fost afectate de plecările populației locale, în special după criza economică din 2008, care a lovit sever una dintre principalele industrii locale: producția de încălțăminte.

Mulți oameni au revenit în zonele rurale în ultimii ani, dar această „renaștere” a lumii rurale necesită crearea de locuri de muncă pentru a fi durabilă și pentru a atrage tineri.

Proiectele lui Casado ce vizează un sector apicol durabil sunt situate în mai multe regiuni dintre Zaragoza și Guadalajara. De asemenea, el este profesor și își prezintă cunoștințele academice în domeniul apiculturii chiar unde

82

terenul este cel mai favorabil și unde i se cere să vină pentru a promova biodiversitatea locului.

Cruciada sa pentru „bio-apicultură” l-a determinat să pregătească studenți, mai ales tineri, dar și de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, în materie de apicultură, care, subliniază el, „contribuie decisiv la promovarea biodiversității”.

Valoarea orașelor mici în vremuri de pandemie

„Odată cu impactul crizei COVID, o mulțime de oameni se întorc în orașele și satele mici, deoarece pot trăi cu mai puțini bani și într-un mediu natural. În Hombrados, am primit deja mai multe solicitări de la oameni care doresc să se stabilească aici definitiv. Au vite, capre. Alții vor să dezvolte un proiect de ‘apicultură și turism rural’ în regiune”, a declarat Casado pentru EuroEFE.

Una dintre activitățile desfășurate în Hombrados este „mierea de la cuptoare”, construcții din chirpici și teracotă care servesc drept stupi surogat pentru albine.

„Acest sistem ar permite, de exemplu, unei familii de cinci persoane să își câștige existența aici”, a explicat Casado.

Instruirea viitoarei generații de „antreprenori apicultori”

Casado și echipa sa au început să predea noi tehnici de apicultură tradițională, un „subiect academic” urmat de aproximativ 20 de studenți, cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, la Institutul de formare profesională „Sierra de la Virgen” din Illueca.

„Anul acesta, în ciuda COVID, am reușit să-l dezvoltăm”, a spus Casado.

„Elevii sunt învățați cum să își creeze propria companie apicolă, cum să o gestioneze, cum să o organizeze și ce produse produce un stup. Îi învățăm de la elementele de bază până la tehnicile de inseminare artificială a mătcilor. În Spania, foarte puțini apicultori predau acest lucru, în afară de noi”, a subliniat el.

Dedicarea lui Casado este împărtășită de Laura Provincial, un alt cadru didactic de la Centrul de Formare Profesională Illueca.

83

În anul universitar 2019-2020, lecțiile au fost ținute în mod regulat. În Illueca, COVID-19 nu a avut un impact mare până acum, și sunt optimiști cu privire la viitor.

Centrul oferă „două cicluri de formare: formare profesională de bază în silvicultură și altul, axat pe utilizarea și conservarea mediului natural”, a declarat Provincial pentru EuroEFE.

„Am constatat că o parte a învățământului oficial FP {Formacioan Profesional] din regiunea Aranda acordă o atenție deosebită unor subiecte precum lemnul și biomasa, dar nu pune accent pe apicultură sau obținerea de produse ale stupului. Am considerat că este o idee bună să ne diferențiem de alte centre de învățământ și să mizăm pe apicultură”, a explicat Provincial.

Apicultura ca viitor loc de muncă full-time

Această atitudine este împărtășită de studenți, cum ar fi Álvaro Andaluz, în vârstă de 18 ani, care urmează în prezent primul curs de „Aprovechamientos Forestales” (tehnici de recoltare a resurselor forestiere).

„La început nici nu am considerat apicultura ca o slujbă. Pentru mine a fost ca o lume nouă și complet necunoscută. Încetul cu încetul, am aflat mai multe despre asta, datorită Laurei și celorlalți profesori și am ajuns să fiu foarte încântat de apicultură. Acum chiar mă gândesc să lucrez în acest sector”, a declarat Andaluz pentru EuroEFE.

„Dimineața, în fiecare zi de școală, începem de obicei foarte devreme cu întreținerea stupilor, ceva esențial, dar petrecem și multe ore cu activități de reîmpădurire a întregii zone”, a explicat el.

Entuziasmul tinerilor în privința unor locuri de muncă care combină agricultura și natura este esențial pentru a asigura o reînnoire a generațiilor: în Spania, ca și în alte țări ale UE, cam 90% dintre fermieri și crescători sunt aproape de pensionare.

Apicultura, pârghie pentru biodiversitate

Unul dintre cele mai mari beneficii ale apiculturii durabile, spune Provincial, este îmbunătățirea biodiversității la nivel local.

„Proiectul nostru este transversal: nu numai că ne concentrăm pe exploatarea pădurilor, dar, de exemplu, în loc să plantăm stejari și pini, care sunt deja bine cunoscuți în zonă, ne propunem să introducem arbori melliferi (tei,

84

eucalipt, alun, stejar, salcie) și plante aromatice”, explică ea. Și toate acestea, pentru a stimula sarcina polenizatoare a albinelor.

„Am înființat stupine pentru a ajuta la polenizarea florilor și, prin urmare, pentru a contribui la creșterea biodiversității. Când stupii apar în locuri unde nu existau înainte, inflorescențele sunt mai intense și apar specii de flori care nu au fost văzute înainte. Albinele sunt esențiale pentru biodiversitate. Aș vrea să amintesc un citat, atribuit lui Albert Einstein: Dacă albina ar dispărea de pe suprafața globului, atunci omului i-ar mai rămâne doar patru ani de viață”, a punctat Provincial.

Casado a subliniat că apicultura poate contribui decisiv la „revenirea naturii la ciclul său normal”.

„În acest moment - și nu numai din cauza crizei COVID - vedem că întregul ciclu al naturii este dezechilibrat. Iernile nu mai sunt ierni, primăvara nu mai este primăvară, nici vara nu mai este vară. Am ajuns la un punct în care nu știm în ce anotimp ne aflăm. Toate acestea sunt semne clare ale realității dramatice a schimbărilor climatice”, a spus el.

Creșterea varietății florei și faunei din zonă

„Zona (din Illueca) în care am instalat stupinele nu este stearpă, dar nu există prea multă vegetație. Există câteva rozmarini, mături și foarte puțin altceva. Scopul nostru este să plantăm acolo noi specii native, adaptate zonei. Urmează să plantăm gălbenele, cimbru, rozmarin și lavandă și vom cultiva și câteva specii de plante ornamentale mellifere care contribuie la îmbogățirea zonei”, a spus Provincial.

Aceasta „îmbogățește și micro-fauna, care ajută noii polenizatori să vină în această zonă și îmbunătățește culturile și pomi fructiferi din jurul acesteia”, a adăugat ea.

Pentru a-și continua activitatea, ei beneficiază de sprijinul financiar al regiunii Aranda, cu o subvenție anuală pentru cursurile de FP, precum și de sprijinul consiliului local. Și, deși perspectivele economice nu sunt chiar favorabile, grupul de profesori speră să continue cu un ritm bun în 2021 și nu numai, spune Provincial.

În plus, apicultura organică se confruntă cu amenințări. „Printre cele mai grave sunt erbicidele și pesticidele, cum ar fi glifosatul și neonicotinoizii. Oamenii folosesc prea multe otrăvuri. Noi, împreună cu alte sectoare, ne confruntăm cu glifosatul”, a explicat Casado.

85

„Turism apicol” pentru a stimula economia locală

Dar Casado, Provincial și alți colaboratori se gândesc la noi idei legate de „turismul apicol”. În Hombrados, Casado intenționează să organizeze un traseu turistic prin zonele în care sunt instalate stupine, cu vizite la castelul Zafra din apropiere, și trasee verzi de echitație în regiune.

„Pe lângă apicultură, turismul rural va fi în curând al doilea sector economic. Din cauza crizei COVID, oamenii caută spații verzi. Eu îl numesc 'turism tăcut'. Oamenii vin să se relaxeze aici, departe de zgomot”, a spus Casado.

„Mulți oameni se întorc la modurile tradiționale de viață. Au cinci sau șase stupine, cresc animale și legume pentru consum propriu. În cele din urmă, această criză ne-a obligat să ne întoarcem la rădăcini, să respectăm natura. Cel puțin are acest aspect pozitiv”, a subliniat el.

[Material realizat de Fernando Heller de la EuroEFE.EURACTIV.es. Editat de Zoran Radosavljevic. Traducerea și adaptarea: Bogdan Neagu]

Schimbări majore pe piața cărnii! China înlocuiește porcul cu vita 26 octombrie 2020

Schimbări majore pe piața mondială a produselor din carne! China va crește importurile de carne de vită, odată cu creșterea cererii interne, pe fondul crizei provocate de pesta porcină africană care a aruncat sectorul cărnii de porc în colaps. Producătorii de carne de vită din Brazilia, al doilea mare producător la nivel mondial, arată că gigantul din Asia va continua să își majoreze importurile, transmite publicația Bloomberg, citată de Agerpres.

Deși China își reface rapid efectivele de suine, specialiștii din industria cărnii susțin că efectele crizei provocate de răspândirea virusului PPA vor contiuna să fie puternic resimțite până în anul 2022. Chiar și după această dată, cererea de carne de vită a Asiaticilor va continua să crească, datorită obiceiurilor de consum adoptate în această perioadă de chinezi.

“Totul sugerează că fenomenul chinez este unul de durată. Fiecare creştere cu 100 de grame a consumului per capita în China înseamnă importuri suplimentare de 2.000 de tone. Cererea va continua să crească odată cu majorarea veniturilor”, a subliniat directorul general de la Marfrig Global Foods SA, Miguel Gularte.

86

Acesta mai susține că potenţialul de creştere este evident dacă se compară consumul per capita de carne de porc în China, aproximativ 47 kilograme pe an, cu consumul de carne de vită, aproximativ cinci kilograme pe an.

Potrivit cifrelor oficiale, China continuă să fie de departe cel mai mare importator de carne venită din America de Sud, fiind responsabilă pentru mai mult de 70% din exporturile de carne de vită din regiune, şi de aproximativ 60% în cazul Braziliei.

Toate aceste vânzări au dus la creșteri masive în ceea ce privește acțiunile companiilor producătoare de carne. Exporturile către China sunt binevenite în țara sud-americană, deoarece cererea internă s-a prăbușit, pe fondul crizei economice și a sfârșirii unor programe de sprijin pentru acest sector. Astfel, “orice surplus va fi direcţionat spre exporturi, iar când spui exporturi, spui China”, a precizat Miguel Gularte. 

SANATATE si GASTRONOMIE

Palinca cu pară în sticlă, mândria unui producător din Buzău. Care este secretul introducerii fructului 25 octombrie 2020, 06:05 de Iulian Bunila

Palinca cu pară în sticlă, mândria unui producător din Buzău. Care este secretul introducerii fructului Valeriu Hagiu vinde palinca în târguri Palinca de pere, cu fructul în sticlă, este produsul cu care se mândreşte un buzoian din zona de munte a judeţului, unde sunt întinse livezi de pruni, meri şi peri. Fructele sunt introduse în sticlă când sunt mici şi sunt recoltate peste patru luni.

Valeriu Hagiu este unul dintre proprietarii întinselor livezi de pe raza comunei Calvini, judeţul Buzău. A fost nevoit să găsească alternative de valorificare a cantităţilor uriaşe de fructe şi de curând a pornit o afacere cu fructe deshidratate.

Surplusul de pere ajunge la fermentat, după care se transformă într-o pălincă aromată, cum rar se mai găseşte prin apropiere, după cum se mândreşte Valeriu Hagiu. Acesta este printre puţinii munteni din zona Buzăului care produc palinca cu pară în sticlă. Spune că procesul începe primăvara sau la începutul verii, atunci când perele din pomi sunt foarte mici. Acestea se

87

introduc într-o sticlă, fixată pe creangă, şi se recoltează toamna. Pentru producerea băuturii îmbuteliate împreună cu un fruct este nevoie de pricepere şi foarte multă răbdare.

”Începem treaba când perele sunt foarte mici. Sticlele trebuie agăţate în pom, introducem para în sticlă după care o protejăm patru luni de zile până ajunge la mărimea aceasta. Se introduce crăcuţa cu para mică, atât cât să poată trece prin gura sticlei. După aceea, ca să o protejăm de soare, învelim sticla cu ziare. De asemenea, când plouă, trebuie să scoatem apa din sticlă”, spune Valeriu Hagiu.

Valeriu şi soţia lui au grijă de fructele din sticlele atârnate în pomi timp de patru luni, ”ca de nişte copii mici”. În fiecare an, agaţă în peri cel puţin 50 de sticle, cele mai multe de un litru. Aleg sticle mai mari, ca să le permită fructelor o dezvoltare normală. ”La sfârşitul acestei perioade de aproximativ patru luni se spală interiorul sticlei dar şi para. Avem nişte sârme cu perii cu ajutorul cărora spălăm bine, apoi clătim de câteva zeci de ori ca să eliminăm toate impurităţile. Se mai strâng resturi uscate, insecte, în cele patru luni cât sticlele stau în copac”, spune Valeriu. Producătorul din Calvini toarnă în sticlele cu perele crescute în interior palincă făcută în anii trecuţi. Băutura pe care o obţine prin distilarea perelor recoltate anul acesta o va îmbutelia la anul. Valeriu Hagiu păstrează şi învecheşte licoarea în butoaie din lemn.

”După ce spălăm foarte bine sticla şi para, punem pălinca de 55 de grade, care este tot de pere, şi se consumă în momente importante, pentru că îl considerăm un produs special. Se vând foarte bine în târguri de produse tradiţionale. Preţul ajunge la 100 de lei un litru pălincă iar clienţii ştiu că e chinuială mare cu para, care trebuie protejată multe luni, aproape zi de zi”, spune Valeriu Hagiu, din Calvini. Foto Iulian Bunilă Palinca se obţine prin fermentarea şi distilarea diverselor fructe şi trebuie să aibă un conţinut

88

ridicat de alcool, de peste 40 de grade. Diferenţa dintre ţuică şi pălincă constă în faptul că ţuica se produce doar din prune.

Alimentele care protejează plămânii de infecții și poluare Cristina Popescu

A avea grijă de plămânii tăi nu este deloc greu. Principalele modalități de a îmbunătăți în mod natural capacitatea pulmonară fac parte dintr-un stil de viață sănătos.

În primul rând, renunță la fumat

Fumul de țigară afectează alveolele pulmonare și distruge cilii responsabili cu eliminarea infecțiilor și poluanților din plămâni. Substanțele chimice din tutun accelerează stresul oxidativ, ceea ce cauzează inflamație și deteriorarea celulelor pulmonare.

Învață să respiri corect

Respirația este un act reflex și cea mai mare parte a timpului respirăm fără a ne gândi la acest lucru. Respirația se face în mod natural și ușor. Respiră pe nas – aerul inspirat pe nas este trecut prin filtrul mucoasei nazale și încălzit la temperatura potrivită până ajunge în căile respiratorii inferioare, ceea ce nu se întâmplă atunci când respiri pe gură.

Respiră folosind diafragma – respirația diafragmatică este caracterizată de umplerea completă cu aer a plămânilor (de exemplu, bebelușii respiră în mod natural diafragmatic). Respiră relaxat și ritmic.

Practică o formă de meditație sau yoga, cu ajutorul căreia înveți tehnici corecte de respirație.

Optează pentru alimente prietenoase cu plămânii

Nutrienții care protejează plămânii de infecții și poluare sunt vitaminele C și E, betacarotenul, acidul folic, seleniul, zincul, potrivit doctorulzilei.ro. O dietă echilibrată, bogată în alimente naturale, gătite în mod sănătos sau cât mai puțin preparate termic, asigură de obicei nutrienți care sprijină sistemul imunitar și sistemul respirator. În plus, se recomandă includerea în dietă a următoarelor alimente:

Legume crucifere, legume verzi, morcovi, ardei, rosii

89

Contin combinații echilibrate de vitamine și antioxidanți care ajută la funcționarea optimă a plămânilor.

Ghimbir, usturoi, ceapă și plante aromatice

Luptă împotriva infecțiilor și inflamațiilor.

Mere, citrice, fructe de pădure, avocado

Combat inflamațiile.

Iaurt natural, sana, kefir

Surse de probiotice care ajută la echilibrarea florei intestinale.

Pește, carne albă, ouă, nuci

Conțin grasimi sănătoase omega 3 și proteine care sprijină sistemul imunitar.

Ai grijă să te hidratezi suficient

Hidratarea este esențială pentru sănătatea organismului. Apa ajută la eliminarea toxinelor, inclusiv a celor din plămâni. Se recomandă consumul a 6-8 pahare de apă pe zi, dintre care primul dimineața, înainte de micul dejun.

DOSAR

Afaceri de la zero. Povestea a doi francezi îndrăgostiţi de România. Au renunţat la corporaţie şi au decis să îşi deschidă o afacere deosebită în ţara noastră 24.10.2020, Alina-Elena Vasiliu

Romain Couderc a călătorit timp de un an prin Asia, cu bicicleta, peste 7.000 de kilometri, din Turcia până în Cambodgia, având în bagaj spirulină, pentru un boost de energie. În Bangkok a dat peste un startup care producea spirulină proaspătă pe acoperiş, a gustat-o şi i-a plăcut. Folosea deja această microalgă pentru a-l ajuta în activităţile lui sportive, dar abia atunci a realizat că produsul are un potenţial mare de dezvoltare.

90

„Acum doi ani, când m-am regăsit cu Florent în România, el având o experienţă de zece ani în domeniul agroalimentar, am vorbit despre spirulină şi despre faptul că poate fi un aliment în sine, nu doar un supliment alimentar. Am văzut în ea potenţialul unui aliment sănătos şi ecologic, care răspunde provocărilor hranei viitorului. După ceva timp, Florent şi-a lăsat jobul, eu am făcut cursuri de formare în Franţa pentru creşterea spirulinei şi am decis să începem împreună un proiect cu impact: Spinoa”, povesteşte Romain Couderc.

El făcuse un master în Afaceri Internaţionale în Franţa, după ce venise în România, în 2011, pentru a deschide şi dezvolta filiala locală a unei firme franţuzeşti în domeniul IT. După şase ani, a ajuns într-un moment în care îşi dorea altceva, aşa că a decis să călătorească un an şi apoi să înveţe acvacultură specializată în spirulină în Franţa. Florent Mathé a fost angajat la o corporaţie franceză în domeniul agroalimentar, la care a lucrat peste zece ani şi unde ajunsese până în funcţia de director comercial pe Europa Centrală şi de Est.

Au lăsat toate acestea în urmă şi au pus la bătaie o investiţie de 10.000 de euro în Spinoa, brandul sub care vând spirulină crunchies, dar şi ciocolată, săpun şi alte produse care au la bază acelaşi ingredient. O pungă de 100 de grame de spirulină crunchies costă 55 de lei.

„Spirulina crunchies este o nouă formă pe care a luat-o spirulina, pe lângă pastilele şi pudra cu care ne-am obişnuit. Crunchies arată bine, sunt gustoase, 100% naturale şi uşor de adăugat în supe, salate şi alte feluri de mâncare. Au gust un pic sărat şi autentic”, explică Romain.

Anul 2019 a fost primul de activitate pentru cei doi antreprenori francezi, un an în care au participat la multe târguri şi evenimente şi care le-a adus afaceri de 55.000 de lei. Au început să colaboreze cu restaurante precum Papila, Rawdia sau M60, dar şi cu magazine online şi offline din Bucureşti şi din restul ţării.

„Ne-am axat pe dezvoltare de produse, am lansat o miere cu spirulină, o gamă de ciocolată cu spirulină şi alte superalimente, dar şi un săpun cu spirulină - toate produse local, în România.”

Spirulina este produsă în Franţa şi în Burkina Faso, însă din 2021 Spinoa va avea producţie locală proprie. Clienţii sunt majoritar femei, care reprezintă 60% din total. Au vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani, sunt oameni care caută produse sănătoase, oameni sportivi, care vor o sursă alternativă de proteină şi micronutrienţi.

91

„Spirulina fiind un antiviral puternic şi întărind sistemul imunitar, am avut o creştere la vânzări în primele luni de pandemie. Majoritatea spirulinei de pe piaţa din România provine din Asia şi nu are o trasabilitate clară. Consumatorii sunt însă din ce în ce mai atenţi la trasabilitate şi la sănătatea lor, iar acesta este un lucru pozitiv pentru noi. Totuşi, am simţit o scădere a puterii de cumpărare în lunile de vară. Rămânem însă încrezători pentru viitor.”

Romain şi Florent lucrează acum la dezvoltarea unei ferme de spirulină artizanală lângă Bucureşti, folosind metodele federaţiei de fermieri de spirulină din Franţa, care reuneşte 200 de producători. Aşa vor putea produce în România spirulina proaspătă.

„Ferma va fi deschisă pentru vizitatori şi studenţi de orice vârstă. Vom crea, împreună cu alţi trei fermieri din România, o cooperativă de produse artizanale şi locale care pun accentul pe calitate şi respectul pentru mediu”, spune Romain Couderc.

  5 idei de afaceri de la zero

 Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

 Pastificio Ambra – producţie de paste (Bucureşti)

Fondatori: Laurenţiu Baciu şi Silvia Enache Investiţie iniţială: 150.000 de euro

Cifră de afaceri estimată în 2020: 150.000 de lei (aproape 32.000 de euro)

Prezenţă: naţională

92

 Las Căpşuni – plantaţie de căpşuni (Fierbinţii de Jos, jud. Ialomiţa)

Fondator: Ştefan Deiu

Investiţie iniţială: 80.000 de lei (circa 17.000 de euro) Cifră de afaceri estimată în 2020: 200.000-250.000 de lei (42.000-52.000 de euro)

Prezenţă: Mega Image

3albine – fabrică de procesare a mierii (Brăila)

Fondatori: Silvian Chiruţă, Ionuţ Ţăranu şi Maria Ilinca Investiţii: 150.000 de euro Cifră de afaceri în 2019: 30.000 de euro

Prezenţă: online, băcănii şi cafenele din Bucureşti

Miorlauu – brand de accesorii din pastă polimerică (Bucureşti)

Fondatoare: Andreea Avram

93

Investiţie iniţială: 200 de euro Prezenţă: online

  Amistad – brand de bere artizanală (Voluntari, jud. Ilfov)

Fondatori: Cătălin Minea, Doru Negrei şi Bogdan BurceaInvestiţie iniţială: peste 100.000 de euro Cifră de afaceri în 2019: 15.000-20.000 de euro

Prezenţă: online, HoReCa

 ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

* * *

... citeste si partea a treia ...

94