Stiri15 octombrie 2020, prima parte

Cursul de schimb 15.10.2020 1 EUR 4.8736

1 USD 4.1619

Prognoza agrometeo: scadere a temperaturilor si precipitatii insemnate in majoritatea regiunilor octombrie 15, 2020

Potrivit ANM, temperaturile inregistrate in urmatoarea perioada vor intra intr-un proces constant de scadereCantitatile de apa vor fi insemnate din punct de vedere agricol, pe intreg teritoriul tarii iar, izolat, vor fi sanse de grindina, se arata in prognoza agrometeorologica ANM, valabila in intervalul  15-21 octombrie.

Caracteristici meteorologice

Sub aspect termic, vremea mai calda de la inceputul perioadei va intra intr-un proces de racire treptata, in toate regiunile agricole. Temperatura medie diurna a aerului va fi cuprinsa intre 10…21°C in prima parte a intervalului, abaterile termice pozitive fiind de 1…8°C si 5…13°C in restul zilelor, limite apropiate de mediile climatologice, in aproape toata tara.

Temperatura maxima a aerului va oscila intre 10…25°C, la nivelul intregului teritoriu. Temperatura minima a aerului se va incadra intre 0…16°C in toate zonele de cultura, cele mai scazute valori fiind posibile in depresiuni, unde izolat vor fi conditii de producere a brumei.

Regimul termic mediu diurn al solului la adancimile de 5 si 10 cm se va situa intre 9…20°C, limite optime parcurgerii ritmurilor biologice la culturile de toamna semanate pana in prezent. Se prognozeaza ploi locale, izolat cu caracter de aversa, acestea fiind insotite de descarcari electrice si intensificari temporare ale vantului. Izolat, vor fi conditii de producere a grindinei, iar cantitatile de apa pot fi mai insemnate din punct de vedere agricol.

Caracteristici agrometeorologice

1

Rezerva de umiditate in stratul de sol 0-20 cm (ogor), se va incadra in limite satisfacatoare pana la apropiate de optim si optime, in aproape tota tara. In Dobrogea, local nord-estul, nordul, sud-estul si estul Munteniei, estul Olteniei, izolat sud-estul Moldovei, continutul de apa din sol va prezenta valori scazute (seceta pedologica moderata) si deosebit de scazute (seceta pedologica puternica si extrema).

Starea de vegetatie a culturilor agricole

Pe ansamblu, regimul hidro-termic din aer si sol va fi favorabil desfasurarii proceselor de crestere si dezvoltare la rapita, orz si grau de toamna pe aproape intreg teritoriul agricol al tarii, exceptand zonele depresionare nordice si centrale, unde izolat, ritmurile vegetative ale plantelor vor evolua usor mai lent. Starea de vegetatie a plantelor se va prezenta buna si medie in culturile infiintate in epoca optima, respectiv medie si slaba in semanaturile efectuate tardiv si pe arealele unde se vor mentine deficite de apa in sol. Orzul si graul de toamna semanate in perioada optima vor parcurge fazele de germinare-rasarire (10-100%) si local aparitia primelor frunze (10-25%).

La rapita se vor continua germinarea-rasarirea (20-100%) si cresterea primelor frunze (3-5 frunze), cu o stare de vegetatie a culturilor in general medie si buna. Porumbul ajuns la maturitatea tehnologica (100%) se va recolta pe ultimele suprafete agricole, la nivelul intregii tari.

Sfecla de zahar va inregistra ingrosarea axei hipocotile (60-100%), maturitatea tehnologica (10-100%) si recoltarea, iar la cartof va fi posibila definitivarea lucrarilor de recoltare. La speciile pomi-viticole se vor semnala maturarea rodului/lemnului, ingalbenirea/caderea fiziologica a frunzelor si recoltarea fructelor de sezon. In conditiile agrometeorologice mentionate, lucrarile agricole de recoltare, eliberare a terenurilor de resturile vegetale, pregatire a patului germinativ, semanat, etc. se vor desfasura pe ansamblu in bune conditii, in aproape toata tara.

Recomandari de specialitate Continuarea lucrarilor de recoltare, transport si depozitare ale produselor agricole de sezon;

Eliberarea terenurilor agricole de resturile vegetale; Urgentarea si chiar finalizarea pregatirii patului germinativ si a

semanatului la culturile de toamna in epoca optima, indeosebi pe terenurile cu o buna aprovizionare cu apa a solului;

Efectuarea lucrarilor de intretinere in vii si livezi (tratamente fito-

2

sanitare, lucrari de taiere si incorporarea gunoiului de grajd).

APIA si SUBVENTII

OFICIAL! APIA A VIRAT ASTĂZI BANI ÎN CONTURILE APICULTORILOR! Agroinfo 14 octombrie 2020

COMUNICAT APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a efectuat plățile către beneficiarii Programului Naţional Apicol (PNA) pentru anul 2020.

Prin HG 339/2020 privind aprobarea PNA pentru perioada 2020-2022, s-a stabilit că valoarea sprijinului financiar alocat pentru anul 2020 este de 50.210 mii lei, 50% reprezentând contribuția Uniunii Europene la programele apicole naționale. Această sumă a fost integral plătită unui număr de 6.150 apicultori declarați elibili și 10 forme asociative legal constituite.

Ca urmare a verificărilor administrative și centralizării datelor aferente cererilor de plată depuse de solicitanți, mai jos regăsiți măsurile/acţiunile cuprinse în Program pentru care s-a plătit sprijin financiar în anul 2020:

⦁ Asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori: A.1.- consultanță în apicultură;A.2.- promovarea apiculturii şi a produselor apicole; A.3.- organizarea de cursuri de perfecționare în apicultură; A.4.- achiziția de către formele asociative de echipament pentru procesarea cererii;A.5.- achiziția de către formele asociative de echipament pentru ambalarea mierii.

⦁ Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei. Achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei

⦁ Raţionalizarea transhumanţei / stupăritului pastoral:C.1. Achiziţionarea de cutii în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral;C.2. Achiziţionarea de accesorii apicole : colector polen, colector propolis, uscător polen, încălzitor miere, topitor de ceară, maturator; C.3. Achiziţionarea de unelte apicole si echipamente de protecţie - combinezon apicol, mănuși de protecție, afumător, daltă apicolă, furculiță pentru descăpăcit, cuțit pentru descăpăcit, sită filtrare miere.C.4. Achiziţionarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie-

3

remorci şi mijloace de încărcare–descărcare a stupilor în pastoral-remorcă apicolă, macara pentru încărcare-descărcare stupi, motostivuitor pentru încărcare-descărcare stupi.⦁ Măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune. Achiziţionarea de mătci şi/sau familii de albine⦁ Îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă.

Decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care să ateste calitatea mierii

Program Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 are drept scop îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar.

4

5

6

7

APIA: 94.515 dosare eligibile pentru rambursarea creditelor reportate din 2019 De Viorela Pitulice La oct. 15, 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că rambursează creditele reportate în conformitate cu articolul 169.

alin.(3) din Regulamentul (EU, Euratom) nr. 966/2012, beneficiarilor finali (94.515 dosare eligibile) care au făcut obiectul disciplinei financiare în cursul exercițiului financiar precedent.

Astfel, pentru România a fost aprobat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1953 al Comisiei din 25 noiembrie 2019 privind rambursarea, prin care s-a stabilit suma corespunzătoare creditelor care vor fi reportate din exercițiul financiar 2019, respectiv

18.270.128 euro. Acest plafon generează o plată suplimentară numai către beneficiarii finali care au făcut obiectul, în cursul exercițiului financiar anterior, al unei ajustări a plăților directe.

8

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 1306/2013 și Regulamentului (UE) 966/2012, gestiunea și execuția rambursării disciplinei financiare către beneficiarii finali trebuie să respecte criteriul egalității de tratament și trebuie să rămână proporțională cu cuantumul ajustării disciplinei financiare.

Conform articolului 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE)

2019/1953 al Comisiei din 25 noiembrie 2019 privind rambursarea, în conformitate cu articolul 26 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr.

1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, a creditelor reportate din exercițiul financiar 2019, cheltuielile efectuate de statele membre în legătură cu rambursarea creditelor reportate sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii doar dacă sumele în cauză au fost plătite beneficiarilor înainte de 16 octombrie 2020.

În acest sens, au fost identificate 94.515 dosare eligibile pentru rambursarea creditelor reportate din exercițiul financiar 2019.

În urma aplicării coeficientul ratei de rambursare aplicat în mod proporțional tuturor dosarelor eligibile, au fost stabilite sumele cuvenite și transferate în modulul financiar-contabil APIA, în vederea efectuării plăților către beneficiari, în limita plafonului stabilit de 18.270.128 euro.

Plățile se fac în lei, utilizând cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, valoare stabilită de Banca Centrală Europeană la  data de 30.09.2019, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Seria C nr. 329/03 din 01.10.2019.

9

10

11

12

Sedinta de foc la APIA! Se da STARTUL la plata in avans a subventiilor

15 octombrie 2020 Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a participat astăzi, 15.10.2020, alături de Directorul General al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, la o întalnire de lucru organizată în sistem videoconferinţă cu toate centrele judeţene

13

APIA, pentru discutarea ultimelor detalii înaintea demarării campaniei de plăţi în avans, informează agenția pe pagina oficială de facebook.

 Reamintim că, în data de 16.10 2020, ora 00.01, APIA dă startul plăţilor în avans aferente Campaniei 2020. Plata cu celeritate a avansului către fermierii greu încercaţi în acest an este prioritară pe agenda de lucru a agenţiei în perioada imediat următoare.

 Cuantumurile care intră la plățile APIA în avans, precum și plafoanele alocate pentru fiecare plată sunt următoarele:

Schema de plată unică pe suprafață – SAPS – 98,7381euro/ha. Total schemă: 974.939.000 euro;

Schema de plată redistributivă:  primul interval – 1-5 ha inclusiv – 5,0000 euro/ha. al doilea interval: peste 5 și până la 30 ha inclusiv – 48,1053 euro/ha. Total schemă: 104.163.000 euro;

Schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) 57,8245 euro/ha. Total schemă: 570. 959.000 euro;

Schema de plată pentru tinerii fermieri – 36,6119 euro/ha. Total schemă: 20.547.000 euro.

La acestea se mai adaugă și plata pentru Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ), pentru ovine și caprine, cu un cuantum de 17,92 euro. Total schemă: 71.300.000 euro.

Ca în fiecare an, echipa APIA este alături de fermieri, fiind pregătită chiar şi în contextual actual nefavorabil, să efectueze plata avansului în ritm accelerat.

AFIR si FINANTARI

Guvernul va lansa AGRO Invest, un program de sprijinire a agricultorilor pe modelul IMM Invest! Ramona Dascălu - 15 octombrie 2020 14:41

Program de finanțare dedicat exclusiv fermierilor! Ministrul Finanțelor Florin Cîțu a anunțat ieri, miercuri – 14 octombrie, că un program similar IMM Invest, dar de această dată conceput special pentru fermierii români, ar putea să fie adoptat de Guvern în câteva săptămâni. Programul se va chema cel mai probabil Agro Invest și va fi dedicat doar sectorului agricol.

14

Ministrul Finanțelor a explicat că prin intermediul acestui program fermierii vor putea obține împrumuturi cu dobândă garantată 100% pentru o perioadă mai lungă de timp.

”Vestea bună este că lucrăm, și sper să intre în ședința următoare de Guvern sau în următoarele două săptămâni, la un program similar cu IMM Invest, dar dedicat sectorului agricol. Va fi doar pentru sectorul agricol – este vorba de garanții, de împrumuturi cu dobândă garantată 100% pentru o perioada mai lungă de timp. Mai sunt câteva discuții dacă subvenționăm dobânda opt luni sau mai mult, ne gândim. Cred că o să fie o garanție de un miliard de lei, iar programul va fi derulat prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) și apoi prin sistemul financiar bancar”, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, în cadrul Bucharest Food Summit, potrivit evz.ro.

Programul se va chema, cel mai probabil, Agro Invest și va fi pus în dezbatere publică, astfel încât fermierii să-l poată consulta și să vină cu sugestii pentru a-l îmbunătăți.

APIA, noutati despre platile pentru apicultura. Cum pot fi utilizati banii alocati octombrie 15, 2020

APIA informeaza ca a efectuat platile catre beneficiarii Programului National Apicol (PNA) pentru anul 2020.

Prin HG 339/2020 privind aprobarea PNA pentru perioada 2020-2022, s-a stabilit ca valoarea sprijinului financiar alocat pentru anul 2020 este de 50.210 mii lei, 50% reprezentand contributia Uniunii Europene la programele apicole nationale. Aceasta suma a fost integral platita unui numar de 6.150 apicultori declarati eligibili si 10 forme asociative legal constituite.

Ca urmare a verificarilor administrative si centralizarii datelor aferente cererilor de plata depuse de solicitanti, mai jos regasiti masurile/actiunile cuprinse in Program pentru care s-a platit sprijin financiar in anul 2020:

1. Asistenta tehnica pentru apicultori si organizatiile de apicultori:

A.1.- consultanta in apicultura;

A.2.- promovarea apiculturii si a produselor apicole;

A.3.- organizarea de cursuri de perfectionare in apicultura;

15

A.4.- achizitia de catre formele asociative de echipament pentru procesarea cererii;

A.5.- achizitia de catre formele asociative de echipament pentru ambalarea mierii.

2. Combaterea agresorilor si a bolilor specifice stupilor, in special a varoozei. Achizitionarea de medicamente pentru tratarea varoozei si nosemozei

3. Rationalizarea transhumantei / stuparitului pastoral:

C.1. Achizitionarea de cutii in vederea inlocuirii cutiilor uzate in urma deplasarii in pastoral;

C.2. Achizitionarea de accesorii apicole : colector polen, colector propolis, uscator polen, incalzitor miere, topitor de ceara, maturator;

C.3. Achizitionarea de unelte apicole si echipamente de protectie – combinezon apicol, manusi de protectie, afumator, dalta apicola, furculita pentru descapacit, cutit pentru descapacit, sita filtrare miere.

C.4. Achizitionarea de mijloace de transport apicol fara autopropulsie-remorci si mijloace de incarcare–descarcare a stupilor in pastoral-remorca apicola, macara pentru incarcare-descarcare stupi, motostivuitor pentru incarcare-descarcare stupi.

4. Masuri de asistenta pentru repopularea septelului apicol din Uniune. Achizitionarea de matci si/sau familii de albine

5. Imbunatatirea calitatii produselor in vederea unei mai bune valorificari a produselor pe piata.

Decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care sa ateste calitatea mierii

Program National Apicol pentru perioada 2020 – 2022 are drept scop imbunatatirea productiei si comercializarii produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar.

ALTELE

La Guvern, agricultura se discută pe la colțuri. Va fi sacrificat Oros? Scenariul lansat de Ștefan Gheorghiță 15 octombrie 2020

16

”La Guvern, agricultura de discută pe la colțuri”, scrie fermierul Ștefan Gheorghiță, vizibil mâhnit de lipsa de inițiativă a oficialilor în ceea ce priveșe măsurile de susținere a fermierilor români. Potrivit acestuia, deși pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de ieri trebuiau să se afle două proiecte importante pentru agricultura românească, niciunul nu s-a regăsit pe agenda oficială.

 Primul subiect în ședința de Guvern ar fi trebuit să fie proiectul de Ordonanță de urgență privitor la prorogarea termenului de aplicare pentru modificările la Legea vânzarii terenurilor, care a fost analizat în ședinta trecută de pe 8 octombrie. ”Cine a cerut acest lucru? Dar dacă se poate mai concret, cu nume și prenume. În afară de fermierii care mereu sunt vinovatul de serviciu că cer diverse lucruri, alții nu au cerut, cumva niște fonduri de invesțitii cu banii rămași blocați prin România?” întreabă Ștefan Gheorghiță.

Fermierul din Brăila îi mai întreabă pe guvernenți de ce nu au acționat din primăvară pentru a gândi acordarea de linii de credit cu garanții pentru fermierii afectați, poate și despagubiri de secetă pentru culturile de primăvară? ”Poate rezolvam și câteva probleme structurale cum ar fi legea arendei, problema asigurărilor agricole, problema mistreților, simplificarea procedurilor pentru irigații, reglementarea constatării calamităților în agricultură (mai este de reglementat), problema TVA la arendă, problemele de mediu și climă, etc. Asta nu înseamnă că am uitat de PNS”, mai spune fermierul.

 Al doilea subiect care trebuia să se afle pe ordinea de zi în ședința de guvern este Ordonanța de urgență privitoare la modul de declarare a stării de calamitate. Ștefan Gheorghiță le atrage atenția fermierilor că acest act normativ s-ar putea să nu poată fi aplicat retroactiv, iar proiectul prezentat ar putea reprezenta un veșnic subiect de litigiu în instanță prin modul defectuos de formulare.

 ”Aici aș mai avea în vedere câteva aspecte tratate destul de superficial și care nu pot fi scoase din context, presupunând că se va putea aplica această OUG:

 ce se va întampla cu furnizorii de inputuri care nu vor recupera nimic, dar vor avea de plătit la rândul lor? Cine va mai furniza inputuri în agricultură

17

cu plata la ”calende”? Spun asta după mulți ani în domeniu și am trăit momentul în care Ungaria a încercat acum vreo 10-12 ani tot o mică ”glumă” (de altă natura) să facă la fel și de a doua zi totul a fost cu plată cash.

a. dacă tot dăm o astfel de OUG, de ce nu clarificăm problema până la capăt, să poată fi aplicabilă măcar în viitor? Deoarece prin această OUG se prevede intrarea în vigoare la 30 de zile de la promulgare, adică după 15-20 noiembrie. Păi dacă ea se aplică pe an agricol, înseamnă că se aplică pentru anul viitor. Adică iar prostim lumea că vrem să facem bine, dar noi de fapt facem prost?

Impresia mea este doar că se dorește aruncarea de praf în ochii fermierilor pentru a ține batista pe țambal și de a fi liniște până trec alegerile din decembrie”, atrage atenția Ștefan Gheorghiță.

Oros, sacrificat pentru lipsa de acțiune a GuvernuluiFermierul brăilean mai lansează un scenariu bombă: pentru a justifica lipsa de acțiune a Ministerului Agriculturii și a Guvernului, acutalul ministru, Adrian Oros, ar putea fi sacrificat și înlocuit cu altcineva, poate Daniel Constantin sau George Scarlat. ”Asta ca să se poată spune că abia avem un nou ministru, în curând se va apuca de treabă, până analizează dosarele, va mai face un rând de întâlniri cu asociațiile să ia pulsul, fiindcă nu știe ce a discutat cel schimbat, și uite așa ajungem de Crăciun, când mănâncă tot românul sarmaua și apoi vom mai vedea, în condițiile în care oricum alegerile se vor fi terminat iar rezultatele vor fi cunoscute”, mai spune Ștefan Gheorghiță.

Videoconferinţa News.ro „RoInvest” - Orban, despre fondurile UE: Multe proceduri birocratice nu provin din reglementări europene, ci din mintea unor funcţionari români / Boloş anunţă elaborarea Codului fondurilor UE/ Declaraţia ministrului Bode – VIDEO Scris de News.ro | astăzi,

Premierul Ludovic Orban a declarat joi, la Videoconferinţa News.ro „RoInvest”, că foarte multe proceduri birocratice complicate în accesare fondurilor europene nu provin din reglementările europene, ci izvorăsc din mintea multor funcţionari români, care sunt implicaţi în realizarea ghidurilor. El a precizat că

18

Guvernul încearcă să simplifice cât mai mult accesul la fondurile europene. El a subliniat că România este singura ţară din UE care în primul semestru din 2020 a crescut investiţiile raportat la perioada echivalentă a lui 2019.

Conform premierului, Guvernul va aloca sume extrem de importante de peste 4 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii în domeniul sănătăţii, pentru a creşte calitatea serviciilor furnizate către cetăţeni din domeniul sănătăţi În ceea ce priveşte derularea proiectelor de investiţii, prim-ministrul a afirmat că ”de multe ori, instituţii ale statului pun beţe în roate altor instituţii ale statului”.

Orban şi-a anunţat şi programul vizitelor externe. Există toate şansele ca anul viitor în România să se lucreze pe 250-300 km de autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare, iar până în 2024 pot fi finalizaţi 700 km de autostradă şi 300 km de drum expres, a declarat joi ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, în cadrul videoconferinţei “RoInvest”, organizată de Agenţia de presă News.ro, în parteneriat cu Team Innovation Media şi Agenţia de PR şi comunicare Plurivox.

16 octombrie – startul plăților în avans pentru schemele de plăți directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală octombrie 15, 2020 agrimanet

Adrian Oros, ministrul agriculturii, în ședința de Guvern de ieri, 14 octombrie 2020, a facut urmatorul anunt: 

”În data de 16 octombrie, practic mâine noapte la ora 00, Ministerul Agriculturii dă startul plăților în avans atât pentru schemele de plăți directe, cât și pentru măsurile de dezvoltare rurală. Avem alocată suma de 1,94 miliarde de euro, asigurată din bugetul Ministerului, sunt 826.964 de beneficiari pentru o suprafață de 9,81 milioane de hectare. 

Pentru plățile directe, unde nivelul avansurilor va fi de 70%, plățile se fac în lei la cursul de 4,97 pentru un euro stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie. Pentru măsurile din PNDR pe care le implementăm

19

prin APIA, unde avansurile sunt de 85%, plățile se fac în lei la cursul de 4,78 lei pentru un euro stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 31 decembrie 2019”.

Prim-ministrul Ludovic Orban s-a interest de data până la care fermierii vor primi avansurile APIA, Oros afirmand că până în 5 decembrie vor fi plătite toate avansurile.

”Anul acesta am dat adeverințe din 16 mai, am negociat cu toate băncile comerciale și fermierii au primit adeverințe, putând să se împrumute de la bănci cu o dobândă negociată de noi, într-un cuantum de 80% din suma pe care o vor primi acum de la noi”, a mai adăugat ministrul Oros.

Schemele și cuantumurile care intră la plățile APIA în avans:

Schema de plată unică pe suprafață – SAPS – 98,7381euro/ha. Total schemă: 974.939.000 euro;

Schema de plată redistributivă:  primul interval – 1-5 ha inclusiv – 5,0000 euro/ha. al doilea interval: peste 5 și până la 30 ha inclusiv – 48,1053 euro/ha. Total schemă: 104.163.000 euro;

Schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) 57,8245 euro/ha. Total schemă: 570. 959.000 euro;

Schema de plată pentru tinerii fermieri – 36,6119 euro/ha. Total schemă: 20.547.000 euro.

La acestea se mai adaugă și plata pentru Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ), pentru ovine și caprine, cu un cuantum de 17,92 euro. Total schemă: 71.300.000 euro.

INS: Producţia vegetală a înregistrat creştere în 2019 faţă de 2018 numai în regiunea de dezvoltare Vest A.B. Macroeconomie / 15 octombrie

Producţia vegetală a înregistrat anul trecut, faţă de anul 2018, creştere numai în regiunea de dezvoltare Vest (+14,6 puncte procentuale), în timp ce producţia animală a înregistrat creşteriale producţiei în regiunile de dezvoltare Vest, Sud-Est şi Nord-Est, a informat joi Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit News.ro.

"Indicele producţiei ramurii agricole în anul 2019 faţă de anul 2018 a fost 96,2% pe total, 94,4% la producţia vegetală şi 99,2% la producţia animală. În ceea ce priveşte valoarea serviciilor agricole, aceasta este în general

20

nesemnificativă, în anul 2019 contribuind cu numai circa 2% la valoarea producţiei ramurii agricole la nivel naţional", arată datele INS.

Producţia vegetală a înregistrat, în anul 2019 faţă de anul 2018, creştere numai în regiunea de dezvoltare Vest (+14,6 puncte procentuale). Producţia animală, în anul 2019 faţă de anul 2018, a înregistrat creşteriale producţiei în regiunile de dezvoltare: Vest (+2,1 puncte procentuale), Sud-Est (+1,9 puncte procentuale) şi Nord-Est (+0,2 puncte procentuale).

Scăderi ale producţiei animale s-au înregistrat în celelalte regiuni de dezvoltare, cuprinse între -7,6 puncte procentuale în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov şi -0,1 puncte procentuale în regiunea de dezvoltare Sud Vest-Oltenia.

Serviciile agricole au înregistrat creşteri cuprinse între +7,3 puncte procentuale în regiunea de dezvoltare Sud -Est şi +108,4 puncte procentuale în regiunea de dezvoltare Sud Vest-Oltenia. Scăderea valorii serviciilor agricole s-a înregistrat numai în regiunea de dezvoltare Centru de -26,3 puncte procentuale.

Structura valorii producţiei ramurii agricole în anul 2019 este asemănătoare cu cea din anul precedent. La producţia vegetală ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare: Sud-Muntenia (20,2%), Sud-Est (17,3%) şi Nord-Est (14,2%), iar la producţia animală ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare: Nord-Est (18,8%), Sud-Muntenia (15,5%), Centru (14,4%) şi respectiv Nord -Vest (14,3%).

ÎN SEPTEMBRIE Serviciile agricole au contribuit cu 2% la valoarea producţiei ramurii agricole la nivel naţional G.U. Macroeconomie / 15 octombrie

Serviciile agricole au contribuit cu 2% la valoarea producţiei ramurii agricole la nivel naţional, în anul 2019, informează astăzi Institutul Naţional de Statistică (INS), conform Agerpres.

Potrivit INS, indicele producţiei ramurii agricole în anul 2019, faţă de 2018, a fost 96,2% pe total, 94,4% la producţia vegetală şi 99,2% la producţia animală.

Producţia vegetală a înregistrat în 2019, faţă de anul 2018, o creştere numai în regiunea de dezvoltare Vest (+14,6 puncte procentuale).

21

Producţia animală, în anul 2019 faţă de anul 2018, a înregistrat creşteri ale producţiei în regiunile de dezvoltare: Vest (+2,1 puncte procentuale), Sud-Est (+1,9 puncte procentuale) şi Nord-Est (+0,2 puncte procentuale).

Conform INS, scăderi ale producţiei animale s-au înregistrat în celelalte regiuni de dezvoltare, cuprinse între -7,6 puncte procentuale în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov şi -0,1 puncte procentuale în regiunea de dezvoltare Sud Vest-Oltenia.

Serviciile agricole au înregistrat creşteri cuprinse între +7,3 puncte procentuale în regiunea de dezvoltare Sud-Est şi +108,4 puncte procentuale în regiunea de dezvoltare Sud Vest-Oltenia. Scăderea valorii serviciilor agricole s-a înregistrat numai în regiunea de dezvoltare Centru, de 26,3 puncte procentuale.

Structura valorii producţiei ramurii agricole în anul 2019 este asemănătoare cu cea din anul precedent. La producţia vegetală ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare: Sud-Muntenia (20,2%), Sud-Est (17,3%) şi Nord-Est (14,2%), iar la producţia animală ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare: Nord-Est (18,8%), Sud-Muntenia (15,5%), Centru (14,4%) şi respectiv Nord -Vest (14,3%). ……………………….

LEGISLATIV

………………….

INTERNE

PREȚUL UNUI CERTIFICAT DE ORIGINE PENTRU VACI AJUNGE ȘI LA 1.000 DE LEI/VACĂ!Agroinfo 15 octombrie 2020

BOVINE CU ORIGINE. Crescătorii de vaci susțin că asociațiile le percep un preț pentru certificatul de origine care se poate ridica și la 1.000 de lei pe cap de vacă. O bovină care are un astfel de document se califică pentru sprijinul cuplat, subvenție europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal, cifrată, pentru anul 2019, la 380 de euro/cap de vacă de lapte și la circa 240 de euro/cap de vacă de carne.

Un crescător de vaci din Someș-Uileac, Maramureș, îi avertizează pe fermierii care nu știu că la cumpărarea unui animal cu origine vor plăti și prețul certificatului de origine, preț stabilit separat de prețul bovinei.

22

ATENȚIE  VACARI!!A inceput sezonul vânzărilor de vițele 8/10 luni cu PEDIGREE,  Aveti grija când  cumpărați animale sau  discutați si despre costul  certificatelor de origine.  Mi s-a adus la cunoștință faptul ca in urma cu 3 luni , cineva a cumparat 14 vitele cu varsta de 10 luni iar acum  cumparatorul cand a cerut certificatele de la vânzător  i s-a pretins  suma de 10000 (100 milioane) pentru a i se elibera certificatele pentru cele 14 vitele. Situatia ce mi-a fost semnalată este a unui tanar la inceput de drum, a platit 17.000 euro iar acum se afla in situatia de a mai scoate inca 2000 si ceva de euro din buzunar, avertizează Gedy Farm, Maramureș.

Din zecile de comentarii ale crescătorilor de vaci, la această postare, reiese că prețul unui certificat de origine pentru o bovină începe de la 100 de lei/cap de animal și poate să ajungă la 1.000 de lei/cap de animal sau chiar mai mult, iar acest preț este stabilit de către asociațiile crescătorilor.

Fermier Mădălina Timofte: Nu țin apararea nimanui, dar si eu am fost recent intr-o situatie asemănătoare. Mi s-a spus că trebuie sa plătesc "extra", costul certificatului de origine, insemnand 100 lei/cap de animal. Doar ca, intre timp, asociatia a schimbat "regula jocului" și suma a ajuns la 700 lei/cap de animal, incluzând si analiza genomica (care se face in Germania). Daca asociatia anunta aceasta schimbare, nu mai erau asemenea neințelesuri. Suma, personal, mi se pare exagerată. Banii pe certificare se duc catre asociatie, nu ii ia vanzatorul. (Va deveni foarte greu sa certifici un animal si destul de costisitor.) Costurile le-a schimbat asociatia. De la 100 lei la 700 lei. Cel de la care am cumparat eu, a sunat la asociatie sa ceara certificatele. Si acolo i-au spus ca s-a schimbat prețul.

Fermier Dumitru Urs: Acele documente aparțin animalelor şi trebuie sã le însoțeascã , vânzãtorul comite o infracțiune ar trebui fãcut public şi înaintat în instanțã. Oare pânã când o sã mai meargã cu hoția?

Fermier Radu Teodor: Certificatele de origine le plătește cumpărătorul. În Franța au fost 50 euro /femelă și 150 euro / taur.

George Gîrlonța: Si eu am plătit pedigreele separat, pentru angus, dar a fost până în 1.000 lei parcă, apoi am cumpărat un taur baltat si spunea omul ca la costat pedigree-ul 800 lei.

Fermier Suba Kalman: Pt.aceste prețuri aberante la Certificat este vinovată Asociația, care în loc să apere și să promoveze profesionalismul,promovează și susține hoția la drum mare.Dar aceste personaje contraversate sunt aleșii crescătorilor.

23

TÂNĂR FERMIER ÎN LINIA ÎNTÂI: SUNT FIU DE FERMIERI ȘI M-AM ÎNTORS LA PRIMA MEA DRAGOSTE, AGRICULTURA! Agroinfo 15 octombrie 2020

FERMIERI DIN LINIA ÎNTÂI. Vlad Stamatin este fermier în cadrul Moldova Farming, care exploatează peste 10.000 de hectare în regiunea Moldovei, județele Neamț, Vrancea și Bacău. Tânărul a lucrat în vânzări, dar a renunțat. Părinții mei sunt fermieri și m-am întors la prima mea dragoste, agricultura, spune tânărul fermier. Ce și-ar dori? În primul rând, să scape de birocrație.

„În acest moment mă ocup de partea de agricultură a companiei Moldova farming. Deținem peste 10 000 de hectare, lucrăm doar 7 000 de hectare în județele Neamț, Bacău și Vrancea. În județului Vaslui avem o zona de proprietate, dar din păcate terenul este foarte fărămițat, nu am ajuns la niciun consens cu absolut nimeni pentru a-l putea comasa și să îl putem lucra.

Pentru mine a fost o provocare foarte mare să trec din partea de vânzări în partea de agricultură. Practic m-am întors la prima mea dragoste pentru că provin dintr-o familie de fermieri, părinții mei sunt fermieri în județul Vaslui. Cred că a fost cel mai greu an în care puteam să intru în partea de producție, dar cu toate acestea experiența colegilor și a partenerilor noștri, ne-a ajutat să ajungem într-o zonă destul de în regulă pentru acest an. Avem și zone întregi foarte calamitate, dar avem și zone cât de cât bune.Ca și strategie noi am încercat ca în această primăvară să nu lucrăm absolut deloc solul, am intrat direct la semănat. Am decalat foarte mult perioada de semănat. Am început pe 15 martie cu semănatul.

Avem o suprafață foarte mare pe care am semănat-o în primăvară, în jur de 4 500 de hectare pe care am reușit să o semănăm în decurs de 22 zile, dar ne-a ajutat foarte mult și tehnologia pentru că am început să investim foarte mult în tehnologie. Doar anul acesta avem achiziții de peste 3 milioane de euro. Este foarte greu cu amortizarea pentru că după un asemenea an turnover-ul este foarte, foarte mic. De aceea în luna aprilie am decis să începem un proiect de irigații. Doar că din păcate unde avem terenurile nu facem parte din niciun UAI.

Avem un coleg care se ocupă doar de partea de investiții, doar că birocrația din România ne împiedică foarte mult în a demara proiectul pe irigații. Vrem să aducem apă din râul Siret pe fondurile noastre proprii fără nici un fel de alte proiecte europene sau cu alți bani. Doar că ne împiedică din păcate birocrația. Avem nevoie de foarte multe aprobări, de foarte multe dosare și foarte multe birouri de străbătut. Plus că și criza creată de COVID a împiedicat acest lucru pentru că o parte din funcționarii publici nu prea au

24

lucrat. Corespondența pe e-mail a fost destul de greoaie, răspunsurile lor erau foarte evazive, ne trimit dintr-o parte în alta. Dar una peste alta, am reușit să ajungem la 90% de finalizare a proiectului. Cred că după ce vom termina de recoltat, vom începe să săpăm pentru aducțiunile de apă. Este un proiect foarte mare pentru noi, de aceea vrem să trecem pe partea de ecologic și să fim producători de semințe.

Încă un aspect care ne-a încurcat destul de tare în acest an a fost că noi avem producere sămânță porumb, a trebuit să facem purificări în lotul de producere și eliminarea formei tată, eliminarea spicelor l-am făcut și mecanic și manual și acolo am întâmpinat o problemă foarte mare. A trebuit să organizăm grupuri de câte cinci zilieri cu program de lucru diferit. Toți colegii de pe partea de agricultură pe care îi coordonez a trebuit să își schimbe în totalitate programul astfel încât să nu se intersecteze grupurile de zilieri. A fost o provocare foarte mare, am reușit în final să ieșim la capăt și cu lotul de producere, dar cu sacrificii foarte mari. Din păcate seceta extremă nu prea ne-a ajutat, cu toate că lotul de producere îl avem într-o zonă irigabilă. Producția o sa fie sub cea de anul trecut, dar totuși sper într-o calitate foarte bună a materialului semincer.

În mare, cam asta facem noi la Moldova Farming. Investim! Nu întindem mâna statului, vrem doar o facilitare pentru nu a mai trece prin atâta birocrație,” spune tânărul fermier Vlad Stamatin.

Pe 19 august 2020, tânărul fermier a participat în calitate de Speaker și Invitat în cadrul evenimentului “Fermier în Linia Întâi în Moldova și Bucovina – Xgroup Meetings Agriculture”, parte a celei de-a 5-a ediții RALF – Romanian Agriculture Leadership Forum.

Seria de Xgrupuri “Fermier în Linia Întâi” este un proiect al comunității marilor fermieri RALF, realizat de BORO Communication, în parteneriat cu Corteva Agriscience România și CEC Bank.

România are de trei ori mai puţine vaci decât media mondială şi de două ori mai puţine decât media UE. Fermier: Trendul este descrescător Florentina Niţu 14.10.2020,

25

♦ La nivel modial sunt 987,5 mil. capete de bovine, în Uniunea Europeană sunt 86 mil. capete de bovine, iar în România circa 2 mil. capete de bovine, adică 0,2% din şeptelul lumii, respectiv 2% din şeptelul UE  ♦ Încărcătura zootehnică în lume este de 62,7 capete de bovine/100 ha, în UE de 48,8 capete de bovine/100 ha, iar în România de 22,2 capete de bovine/100 ha  ♦ Şeptelul de bovine al României a scăzut de la 3 milioane la 2 milioane din 2007 încoace.

Deşi agricultura românească a crescut ca valoare şi multe ramuri s-au dezvoltat după aderarea la Uniunea Europeană, unele ramuri zootehnice încă şchiopătează, România având de trei ori mai puţine bovine decât media mondială, care este de 62,7 capete de bovine/100 ha, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU (FAO), a celor de la Serviciul agricol extern al Departamentului pentru Agricultură al SUA (FAS) şi de la biroul european de statistică, Eurostat.

Dacă la cultura vegetală producţia de cereale s-a dublat faţă de acum un deceniu, ajungând la 29,5 milioane de tone şi productivitatea la hectar a crescut cu peste 50%, la bovine a fost invers. Anul trecut, România a avut 2 milioane de capete de bovine, adică 0,2% din şeptelul lumii, respectiv 2,3% din şeptelul UE, în scădere faţă de anul 2006, când a avut 3 milioane de capete de bovine, conform datelor de la INS şi FAO.

26

Grafic ZF: Efectivele de bovine din lume în 2020

Grafic ZF: România are peste 5% din pamântul agricol al UE

Fermierii estimează că recolta de cartofi va scădea, dar tot va fi supraproducţie deoarece canalul de desfacere HoReCa e blocat de câteva luni. România a exportat anul trecut cartofi în stare proaspătă în valoare de 1,6 milioane de euro şi a importat de 65,8 milioane de euro Florentina Niţu 14.10.2020,

„Am depus cereri pentru ajutor în acestă situaţie la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, dar nu au fost aprobate.“

27

Producătorii de cartofi estimează că recolta din acest an va scădea în anumite zone ale ţării cu până la 20%, din cauza secetei, însă chiar şi în aceste condiţii va fi satisfăcut necesarul de cartofi pentru consumul intern al României, ba mai mult va fi supraproducţie, deoarece canalul de desfacere HoReCa este blocat de câteva luni, susţin reprezentanţii din acest sector.

„Din cauza secetei avem pierderi la culturi în acest an. La cartofi am înregistrat o scădere de 20% faţă de 2019, la grâu de 10% şi la porumb de 20%. La noi, producţia de carofi este de 25-30 tone/hectar“, explică Benedek Kovacs, preşedinte al Cooperativei Agricole Drumul Cartofului, cu sediul în localitatea Turia, judeţul Covasna.

Urmează videoconferinţa ZF Agricultura într-o nouă etapă: cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii? Miercuri, 21 octombrie Florentina Niţu 15.10.2020, 00:05 91

Paradox: România este deficitară la zootehnie, dar investeşte în fabrici de procesare a cărnii, şi are supraproducţie de cereale, fructe şi legume, dar morile stau închise, iar în ultimii ani nu a fost ridicată nicio fabrică mare de conserve de la zero.

România este unul dintre cei mai mari producători de cereale din Uniunea Europeană, cu o recoltă de 29,5 milioane de tone anul trecut, şi mare consumator de pâine, însă cu toate acestea investiţiile în fabrici de făină, pâine sau alte produse de panificaţie au fost infime în ultimii ani, pentru că morile româneşti stau închise din cauză că nu au piaţă de desfacere, iar retailerii cumpără în general cocă congelată din import, la un preţ mai bun, spun reprezentanţi din industria agro-alimentară.

„Sunt foarte puţini oameni de afaceri români cu pregătire antreprenorială. Noi ştim să producem, dar trebuie să ştim să şi vindem, să înţelegem şi rolul asocierii. Multinaţionalele au înţeles că noi nu avem această cultură şi de aceea ele au succes. În loc să facem următorul pas, noi vindem în continuare cerealele traderilor, iar astfel nu putem vorbi de industrializare, de consolidare sau de capitalizare. Noi ne asumăm riscuri mari şi facem venituri mici“, susţine Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.

28

Ce mijloace are România să transforme materia primă în produs finit, dar şi cum pot fi susţinute investiţiile în procesare sunt două dintre temele abordate de ZF în cadrul videoconferinţei ZF Agricultura într-o nouă etapă: cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?, ce va avea loc miercuri, 21 octombrie, online, de la 9:30 pe zf.ro şi pagina de Facebook a Ziarului Financiar.

Ionel Arion consideră că românii pot face produse procesate dacă înţeleg rolul digitalizării şi se axează pe reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, dacă statul îi sprijină prin siplificarea birocraţiei şi dacă producătorii agricoli de subzistenţă se fiscalizează.

El crede că o importantă sursă de finanţare ar putea fi băncile, care în prezent finanţează numai câteva zeci de mii de fermieri din cel peste 860.000 care lucrează pământul ţării. „Avem mori închise, pentru că e greu să intri cu produse de panificaţie în retail, iar lipsa pieţei de desfacere îi ţine în loc pe investitori. Avem producţie de fructe şi legume doar în sezon, pentru că în loc să ne asociem, să vindem pe piaţă şi să facem spaţii de depozitare, cultivăm toţi roşii. O fabrică de conserve are pierderi mari fără o producţie în masă şi nu funcţionează doar cu angajaţi temporari“, mai spune reprezentantul Pro Agro.

Anul trecut, România a produs 3,57 milioane de tone de legume, în scădere faţă de anul anterior, iar importurile de legume au atins 740.000 de tone, în valoare de 516 milioane de euro, potrivit datelor de la INS.

Iniţiative privind ridicarea unor ateliere de producţie a zacuştilor de legume sau a compoturilor şi dulceţurilor de fructe există, precum Cămara Tripleţilor sau Cămara Moţului, însă în ultimul an o investiţie mai mare este cea a companiei Maribel Prodcom, un comerciant de produse alimentare din oraşul Uricani, 

 Jucătorii din domeniul susţin că în ultimii ani nu a fost ridicată nicio mare fabrică de conserve de la zero. De asemenea, ei spun că din lipsă de asociere a producătorilor locali care să furnizeze o cantitate unitară şi constantă, unele fabrici de conserve deja existente pe piaţa locală preferă să aducă materia primă din Ungaria şi Bulgaria, la preţuri mai mici şi în mod organizat.

În ceea ce priveşte unităţile preparare a pâinii, Alexandru Ardelean Toth, proprietarul firmei Sandy Impex, activă în sectorul panificaţiei şi al patiseriei, construieşte în acest an cu 12 milioane de euro o nouă fabrică în Oradea, judeţul Bihor şi se aşteaptă să fie gata în 2021.

29

„Pentru panificaţie nu prea au fost alocate fonduri europene, iar oamenii au investit în fabrici pentru care erau dedicaţi bani şi astfel s-au produs dezechilibre“, susţin reprezentanţi ai pieţei pâinii.

Pe de altă parte, s-au făcut multe investiţii din bani europeni în fabrici de prelucrare a cărnii, în condiţiile în care România produce numai 25-30% din consumul de carne de porc şi este deficitară şi la carnea de pasăre. Spre exemplu, nouă companii au luat fonduri europene de peste 50 mil. lei în primele opt luni din 2020 pentru a construi ferme de găini şi pui, cu aboatoare şi unele chiar cu spaţii de procesare.

De altfel, Călin Muscă, proprietarul Pork Prod din judeţul Arad, investeşte în pezent 10 mil. euro într-o linie integrată de producţie a cărnii şi preparatelor de carne de porc, potrivit informaţiilor furnizate anterior de reprezentantul companiei. Totodată, Calibra M&D Impex din Hunedoara, companie ce activează pe piaţa de depozitare, logistică şi distribuţie pentru alimentele congelate şi refrigerate, cu precădere din carne investeşte 6 mil. euro într-un spaţiu de procesare a cărnii de porc, conform reprezentanţilor firmei.

Marian Popa, fermierul care nu a uitat de casa părintească, este protagonistul celui de-al șaptelea episod din Tărâmul Eroilor!agrointeligenta.ro 15 octombrie 2020 04:50

https://youtu.be/bmXmS-HYBcI

“Veșnicia s-a născut la sat” – e o vorbă veche și care a rămas din generație în generație. Satul, cu toate bucuriile și necazurile lui, este locul de unde ne vine hrana de zi cu zi, este locul unde fermierii și-au urmat amintirile și trecutul și au decis să lucreze pământul pentru ca noi toți să avem ce pune pe masă, în fiecare zi. Satul este viață și tradiție, satul este copilărie.

Fermierii spun că dragostea pentru agricultură s-a înfiripat la sat, în lan, pe ulițele prăfuite bătute de cei care și-au dedicat viața câmpului. Inima acestui univers o reprezintă casa părintească, locul unde au copilărit, un loc sfânt

30

pentru agricultorii români. Casa copilăriei nu se vinde, ci rămâne pe loc, drept izvor pentru proiectele viitoare ale fermierilor.

Amintirile din casa părintească, drumul de la copilărie la facultate și apoi spre propria fermă, în noua casă cu familia – toate sunt elemente ale poveștilor fascinante de la sat. Sunt poveștile eroilor moderni care muncesc pentru ca noi să avem ce pune pe masă. Syngenta și grupul Agrointeligența – BT Video construiesc un proiect media cinematografic, care aduce în prim-plan acești adevărați eroi moderni.

Marian Popa, din județul Teleorman, este protagonistul episodului cu numărul 7. Lucrează în același loc de aproape 40 de ani, timp în care a văzut multe, a făcut și mai multe și s-a dezvoltat așa cum a visat. Nu și-a luat niciodată ochii de pe casa părintească, locul unde a copilărit și a devenit părinte. În jurul acesteia și-a construit planurile și viitorul.

Nu a trecut niciun an fără ca Marian Popa să nu mai clădească vreun siloz sau orice alt element care să-l ajute în munca pe care o face de zi cu zi. Familia îi este aproape și îi admiră puterea de muncă pe care o are. Nu vrea să se oprească aici, pasiunea pentru agricultură este mai presus de orice. Domnul Popa s-a simțit un erou tot timpul iar, acum este un exemplu pentru fermierii din zonă.

Ziua internaţională a FEMEILOR din agricultură octombrie 15, 2020 agrimanet

Ziua internaţională a femeilor din mediul rural este sărbătorită la 15 octombrie pentru a conştientiza faptul că femeile de la sate contribuie la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale.

Prima Zi internaţională a femeilor din mediul rural a fost celebrată la 15 octombrie 2008. Instituită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007, această zi recunoaşte „rolul critic şi contribuţia femeilor din mediul rural în consolidarea dezvoltării rurale, a agriculturii, îmbunătăţirea securităţii alimentare şi eradicarea sărăciei rurale„, potrivit www.un.org.

31

Propunerile pentru organizarea unei astfel de zile au venit din partea mai multor organizaţii: Federaţia Internaţională a Producătorilor Agricoli (IFAP), Asociaţia mondială a femeilor din zona rurală (ACWW), Reţeaua Asociaţiilor femeilor africane din zona rurală (NARWA) şi Fundaţia Summitul Mondial al Femeilor (WWSF).

Potrivit site-ului www.un.org/en/events/ruralwomenday, femeile din mediul rural, dintre care majoritatea depind de resursele naturale şi de producţia agricolă pentru asigurarea hranei zilnice, alcătuiesc peste un sfert din totalul populaţiei mondiale. În ţările în curs de dezvoltare, femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43 la sută din forţa de muncă din agricultură şi din producţia de prelucrare şi procesare a unei părţi considerabile din produsele alimentare, conferindu-le astfel acestora responsabilitatea principală pentru siguranţa alimentară.

Rolul crucial pe care îl joacă femeile şi fetele în asigurarea durabilităţii gospodăriilor şi a comunităţilor rurale, în îmbunătăţirea mijloacelor de trai rural şi a bunăstării generale a fost recunoscut din ce în ce mai mult. Femeile reprezintă o parte substanţială din forţa de muncă agricolă şi îndeplinesc cea mai mare parte a îngrijirii neplătite şi a muncii casnice în cadrul familiilor şi gospodăriilor din zonele rurale. Ele îşi aduc contribuţia semnificativă la producţia agricolă, securitatea alimentară şi nutriţie, gestionarea terenurilor şi a resurselor naturale, precum şi construirea rezistenţei climatice.

În timp ce sărăcia extremă a scăzut la nivel global, un miliard de oameni care continuă să trăiască în condiţii inacceptabile de sărăcie sunt puternic concentraţi în zonele rurale. Ratele sărăciei în zonele rurale din majoritatea regiunilor sunt mai mari decât cele din zonele urbane. Cu toate acestea, agricultura de mici dimensiuni produce aproape 80 la sută din produsele alimentare din Asia şi Africa sub-sahariană şi susţine mijloacele de existenţă ale aproximativ 2,5 miliarde de oameni.

Femeile din mediul rural suferă în mod disproporţionat de sărăcie şi se confruntă cu forme multiple de discriminare, violenţă şi nesiguranţă. Cincisprezece ani de eforturi în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) au produs doar îmbunătăţiri marginale în situaţia femeilor din mediul rural.

Având în vedere că 76 la sută din populaţia cea mai săracă trăieşte în zonele rurale, asigurarea accesului femeilor din mediul rural la resursele producţiei agricole contribuie la reducerea foametei şi a sărăciei în lume şi atribuie femeilor din mediul rural un rol important pentru succesul noii Agende de Dezvoltare Durabilă până în 2030, conform www.un.org.

32

Acest eveniment poate reprezenta un mod pragmatic de a obţine recunoaşterea şi susţinerea rolurilor multiple asumate de femeile din mediul rural, care se ocupă de obicei cu agricultura sau deţin mici afaceri. Din cauza rolului lor cheie privind producţia agricolă şi a siguranţei acesteia s-a decis ca Ziua internaţională a femeilor din mediul rural să fie aniversată la 15 octombrie, cu o zi înainte de Ziua mondială a alimentaţiei.

„Femeile din mediul rural sunt o forţă puternică ce poate conduce la progresul global”, secretarului general al ONU, António Guterres.

În ţara noastră, Ziua femeii din mediul rural a fost sărbătorită pentru prima dată în 1999, la Moeciu, judeţul Braşov.

Cu cât sunt pe minus fermierii dobrogeni octombrie 15, 2020 agrimanet

Mesajul Grupului de Inițiativă Civică al Producătorilor Agricoli Dobrogeni

Ieri, 14 octombrie 2020, a avut loc o conferință de presă ce vizează subiecte de interes pentru agricultura dobrogeană. La eveniment au participat Grupul de Inițiativă Civică al Producătorilor Agricoli Dobrogeni: Răzvan Filipescu Theodor Ichim Mircea Chipăilă Cornel Zamfir Jean Marc Lacrouts Mihai Ciobanu Daniel Gheordunescu.

Au fost dezbătute urmatoarele subiecte:

– continuarea manifestării fenomenului de secetă pedologică în Dobrogea; – stadiul înființării Asociației Producătorilor Agricoli Dobrogeni cu personalitate juridică, ca asociație profesională care să reprezinte interesele

33

producătorilor agricoli la nivel de ramură; – stadiul implementării proiectului de OUG privind acordarea unor facilitați pentru împrumuturile acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare pentru producătorii agricoli; – situația economică a fermierilor din Dobrogea; – stadiul despăgubirilor pentru culturile de primăvară;– alocarea de fonduri zonei Dobrogea pentru reabilitarea sistemului de irigații ca urmare a întâlnirii organizate la Ministerul Agriculturii;– declararea stării de calamitate în Dobrogea;– posibilitățile de asigurare a culturilor agricole în actualul context;– aspecte fiscale de interes pentru fermierii care înregistrează pierderi.

“Între septembrie 2019 – septembrie 2020 -cantitatea de precipitații a fost de 117 litri pe metru pătrat. În august-septembrie a fost undeva la 20 de litri, față de 40-60 litri in județele Buzău și alte date din vecinătate. Au fost solicitate aceste date de la INMH în zilele trecute”, a prezentat pe scurt Răzvan Filipescu situatia precipitatiilor in zona.

“Măsurile pe care le prezentăm astăzi și pentru care cerem sprijin, solicităm să le aplice de urgență. Suspendarea ratelor, declararea județului Constanța în calamitate și onorarea promisiunilor pe care le-am primit în septembrie de la minister – bani pentru irigații de minim 429 milioane de euro pentru județ. 50 milioane de euro pentru Tulcea” a adăugat Filipescu.Toate industriile care se bazează pe fermieri vor cădea, subliniază Răzvan Filipescu.

Suspendarea ratelor

“Măsura am discutat-o cu băncile. Am căzut de acord ca e una benefică. Pe statul român nu îl costa nici un leu pentru suspendarea ratelor. Băncile nu vor mai fi în situatia să își calculeze provizioane. Este o măsură pe care noi o solicităm de urgență Guvernului României. Suntem în data de 14 octombrie și nu s-a întâmplat nimic. Trebuie să înțeleagă urgența acestei măsuri pentru ca fermierii vor intra în faliment. Mulți nu vor avea bani pentru înființarea de noi culturi, a spus Filipescu.

Theodor Ichim prezinta “situația economică a fermierilor din Constanța și Tulcea. Nu vreau să fac referire și să ne comparăm cu colegii noștri din Bărăgan sau alte zone. Vrem să se faca clar diferența”:

“La grâu este minus 1450 lei, orz- minus 950 lei, răpiță – minus 200 lei. Toate sunt calcule la un hectar. La mazăre e minus 2000 lei/ha, floarea soarelui e minus 1100 lei și la porumb este o pierdere de 1600 lei.

34

Despăgubirile au fost de aproximativ 740 lei pe hectar la primele trei menționate. În august -septembrie se plătește arendă în medie de 500 lei. Simulare pe o fermă de 1000 ha. Adică 600 ha grau, 100 ha rapița și 300 ha mazare porumb și floarea soarelui. Înseamnă 518 mii lei despăgubiri. Pentru arenda s-au plătit 500 mii lei. Starea financiară actuală a unui fermier înseamna că fermierul este pe o pierdere totală de 1.420.000 lei. Cu tot cu despăgubirea de la stat. Dacă vin subvențiile se acoperă 200 mii de euro, adică 1 milion de lei. Dar trebuie plătite facturi, salarii și alte cheltuieli și vine un an cu un alt minus din acesta”, a spus Theodor Ichim.

Ichim a mai spus că au fost discuții cu Guvernul pentru a se declara calamitate. “Marți, 15 septembrie, s-a lansat în discuție publica proiectul OUG pentru secetă pedologică. Peste 10 zile, nu s-a întâmplat nimic.

Nu știm nimic, deși MADR a suplimentat ordinea de zi cu aceasta OUG. În urma acestei mișcări a fost făcută de o asociație, pentru retragerea ordonanței. Am analizat raportul întocmit de Comitetul Județean de urgență și Direcția Agricolă, care a spus că 85% din suprafața județului Conatanța este calamitate în raport de 85-100%”.

Ichim a subliniat că trebuie găsite soluții și pârghii pentru a ajuta fermierii.

“Seceta nu e fenomen de o zi. Poate cineva să determine ziua? Moment de la care trebuie notificat partenerul cu care lucrăm și să cerem certificatul de forță majoră? Vrem un moment zero de la care putem acționa cum trebuie. Prefectul poate declara județ calamitat. Trebuie să existe 50% zonă calamitate. În unele contracte pentru inputuri era precizată starea de urgență ca și clauză de forță majora. În schimb grindina, inundațiile nu apăreau. Mulți puteau invoca anularea unor contracte în starea de urgență”.

“Un fermier asigurat se trezește că nu e asigurat. Nu primește dauna la nivelul care trebuie sau nu primește deloc despăgubire. Sunt destule clauze de excludere. Cerem MADR o reglementare să asigure fermierii, nu asiguratorul”, a incheiat Jean Marc Lacrouts, fermier francez în România.

Fermierii se simt plimbați cu vorba: Ministerul a publicat proiectul de OUG pe 15 septembrie, apoi nu s-a mai făcut nimic! Ionel Văduva - 15

35

octombrie 2020

Fermierii sunt nemulțumiți că Guvernul, prin Ministerul Agriculturii, îi plimbă cu vorba și cu promisiuni. Astfel, drumul de la publicarea, în formă de proiect, a unui act normativ, până la adoptare, este extrem de lung și incert. Într-o conferință de presă de miercuri, 14 octombrie, Theodor Ichim, membru al Grupului de Inițiativă Civică al Producătorilor Agricoli Dobrogeni, a spus că degeaba s-au purtat discuții cu Executivul Orban pentru a obține declararea stării de calamitate, generată de seceta pedologică. Ordonanța de Urgență în forma agreată cu agricultorii nu a fost publicată și nu este în vigoare nici astăzi, deși prima formă a fost pusă în dezbatere încă din 15 septembrie.

„Nu știm nimic, deși (n.r. – la data de 15 septembrie 2020) MADR a suplimentat ordinea de zi cu această OUG. În urma acestei mișcări a fost făcută de o asociație, pentru retragerea ordonanței. Am analizat raportul întocmit de Comitetul Județean de urgență și Direcția Agricolă, care a spus că 85% din suprafața județului Constanța este calamitate în raport de 85-100%”, a adăugat Ichim.

El a mai spus că trebuie găsite soluții și pârghii pentru a-i susține pe producătorii agricoli afectați.

„Seceta nu e fenomen de o zi. Poate cineva să determine ziua? Moment de la care trebuie modificat partenerul cu care lucrăm și să cerem certificatul de forță majoră. Vrem un moment zero de la care putem acționa cum trebuie. Prefectul poate declara județ calamitat. Trebuie să existe 50% zonă calamitată. (…) În unele contracte pentru inputuri era precizată starea de urgență ca și clauză de forță majoră. În schimb, grindina, inundațiile nu apăreau. Mulți puteau invoca anularea unor contracte în starea de urgență”, a mai spus agricultorul dobrogean.

Oros dă vina pe MAI care ar trebui să semneze această Ordonanță

36

Luni, 12 octombrie, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, declara la B1TV, citat de Agerpres, că se află în căutarea unei soluţii cât mai corecte pentru toţi jucătorii de pe piaţă în situaţia declarării stării de calamitate.

Cu toate acestea, mai spune oficialul guvernamental, o astfel de ordonanţă ar trebui iniţiată de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

„Relaţia cu procesatorii e mai puţin pusă în pericol. Cea mai sensibilă relaţie din ce am observat la discuţii, ar fi cu traderii, care spun: «Noi ne-am achitat de obligaţii, am prevăzut din martie, din aprilie, când am văzut ce se întâmpla am cumpărat de pe piaţă cerealele respective, ne-am respectat obligaţiile şi ne aşteptăm ca şi voi să le respectaţi». Sau spun: «Lăsaţi-ne pe noi să avem negocieri cu fiecare partener în parte, cu siguranţă vom găsi o soluţie, nu interveniţi voi, Stat, în mod discreţionar printr-o reglementare unitară». Şi, practic, noi am interveni într-un contract între două entităţi private, ceea ce ar putea duce şi la inechităţi. (…) Noi am fost alături de ei în acest dialog cu celelalte autorităţi, cu Ministerul de Interne, pentru că o astfel de ordonanţă ar trebui iniţiată de către Ministerul Afacerilor Interne, pentru că prefectul are rolul major în declararea stării de calamitate. Dar lucrurile sunt în evoluţie, încă le discutăm şi căutam o soluţie cât mai corectă pentru toţi jucătorii de pe piaţă”, a precizat șeful MADR în intervenția sa televizată.

Ce prevedea OUG promisă fermierilor

Ministerul Agriculturii lansa, marți, 15 septembrie, în dezbatere publică, un proiect de ordonanță de urgență care trebuia să creeze cadrul legislativ pentru declararea stării de calamitate din cauza secetei, acolo unde suprafața calamitată depășeste 50% din suprafața agricolă a localității/județului. Potrivit proiectului de OUG, postat atunci pe site-ul MADR, și cu privire la care a scris și Agrointeligența, starea de calamitate putea fi declarată la nivel de localitate/județ în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.

În expunerea de motive a proiectului de OUG se preciza clar că, odată cu declararea stării de calamitate în anumite localități/județe, fermierii din acele zone nu vor mai putea fi sancționați sau chiar executați silit pentru neîndeplinirea unor obligații contractuale față de traderi sau furnizori de inputuri agricole.

Condiții imposibil de îndeplinit pentru crescătorii de animale, impuse de ANZ Mihaela Prevenda Joi, 15 Octombrie 2020 12:10

37

Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR), atrage atenția că Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) solicită fermierilor documente, evidențe și situații imposibil de realizat de către crescătorii de animale, precum și de către societățile de ameliorare.

„În această perioadă se întâmplă un lucru foarte grav pentru crescătorii de bovine și societățile de ameliorare din țara noastră. Instituția care ar fi trebuit să sprijine crescătorii continuă lupta împotriva acestora! Astfel, se refuză autorizarea taurilor pentru reproducție, impunându-se condiții imposibil de îndeplinit, chiar dacă acești tauri îndeplinesc condițiile din Programele de Ameliorare aprobate și din Regulamentele Europene. Ne este cerut testul de filiație, de către Agenția națională pentru Zootehnie, în condițiile în care în România nu se poate face așa ceva, aberații peste aberații scoase de către așa-ziși specialiști care încurcă zootehnia românească. Da, se cer teste de filiație inclusiv pentru tauri aduși din Franța sau Ungaria, în urmă cu 2-3 ani, tauri care au fost autorizați/reautorizați, au sute de produși care au primit deja Certificat Zootehnic”, arată Dumitru Grigorean.

Conform ANZ, Oficiile Județene pentru Zootehnie trebuie să dețină următoarele documente:

1. Solicitare, în funcție de caz, de la deținători/proprietari de reproducători, societăți de ameliorare recunoscute, asociații de crescători autorizate ca părți terțe, pentru autorizarea punctelor de montă și al reproducătorilor;

2. Înregistrarea sanitar-veterinară a punctelor de montă naturală;

3. Certificatele zootehnice sau, după caz, derogările reproducătorilor prezenți pentru autorizare;

38

4. Documentele sanitar-veterinare prevăzute de legislația în vigoare;

5. Decizia directorului general pentru persoanele care fac parte din comisia de bonitare și clasare a reproducătorilor;

6. Solicitarea pentru efectuarea evaluării capacității de fertilizare a materialului seminal;

7. Buletine de analiză a materialului seminal;

8. Documente care să dovedească descendența reproducătorilor;

9. Declarația pe propria răspundere, în cazul în care nu se solicit evaluarea capacității de fertilizare a materialului seminal;

10.Certificate de genotipare pentru scrapie;

11.Certificate de filiație;

12.Fișele de evaluare (punctare, bonitare) ale reproducătorilor.

ACBCR cere conducerii ANZ să spună când a fost achiziționat/dotat și cât a costat laboratorul de la ANZ București și de ce nu funcționează. De asemenea, Dumitru Grigorean întreabă de ce asociația pe care o conduce nu a primit nici până acum rezultatele la la probele trimise anul trecut, când s-au făcut testele de pornire a laboratorului. Unde pot efectua teste crescătorii de bovine/ovine și cum se pot face testele de filiație pentru taurii aduși din străinătate, sunt alte nelămuriri ale crescătorilor.

„Se pregătește pe undeva prin țară vreun laborator privat, pentru că e rost de făcut bani pe spatele văcarilor? Atât noi, asociația, cât și fermierii dorim să facem testele de filiație pentru taurii născuți în România, pentru toți taurii utilizați la monă, la laboratorul ANZ, plătit din bani publici. Unde, cum și când trimitem probele?”, întreabă președintele ACBCR, Dumitru Grigorean. Foto: Dumitru Grigorean

Eructațiile și flatulențele cauzele emisiilor de metan…octombrie 15, 2020 agrimanet

39

Publicam un punct de vedere in ceea ce priveste emisiile de CO2 al Margheritei Tolotto, responsabil cu politici la Biroul European de Mediu. Desi nu suntem de acod cu acest punct de vedere, consideram ca este necesar sa fiti informati si despre actiunile mai mult sau mai putin indreptate impotriva noastra, a fermierilor. Este drept ca toti trebuie sa avem grija de mediul inconjurator, dar… sa dai vina pe ragaielile si pe flatulenta vacilor…

Strategia UE nu reușește să abordeze cel mai mare emitent de metan: agricultura

Fără obiective de reducere, fără acțiuni obligatorii de reducere a emisiilor de metan la nivelul fermelor, fără coerență cu obiectivele climatice existente și cu privire la calitatea aerului: acestea sunt câteva motive pentru care Strategia Comisiei Europene privind emisiile de CO2 va fi scurtă, scrie Margherita Tolotto.

Margherita Tolotto este responsabil cu politici la Biroul European de Mediu, o rețea de peste 143 de organizații de mediu, cu sediul în peste 30 de țări.

De ce este important să ne concentrăm asupra metanului? Metanul accelerează modificarea climei și contaminează aerul pe care îl respirăm, generând ozon la nivelul solului care dăunează sănătății oamenilor, culturilor și ecosistemelor. Cu toate acestea, până în prezent nu au fost luate măsuri serioase pentru a limita emisiile de metan, iar un document scapat publicului arată că strategia Comisiei Europene nu este la înălțimea provocării.

Metanul provine dintr-o serie de surse. În UE, în 2017, sectorul energetic a reprezentat aproximativ 16% din totalul emisiilor de metan. 28% provin din sectorul deșeurilor, iar restul de 54% din agricultură; din această cotă, fermentația enterică a rumegătoarelor (eructații și flatulențe) reprezintă aproximativ 81%, gestionarea și utilizarea gunoiului de grajd pentru 17%, iar cultivarea orezului pentru 1%.

40

În 2020, Comisia a anunțat că o strategie privind metanul care acoperă toate sectoarele – energie, deșeuri și agricultură – va fi adoptată în curând. Vești bune! Sau cel puțin așa ne-am gândit: versiunea filtrată a strategiei Comisiei, însă, ne lasă un gust amar, deoarece singurul sector atins de „acțiune reală” este energia. De ce? Pentru că este ușor.

Pentru a fi clar: este o veste bună faptul că Comisia Europeană își propune să reducă emisiile de metan din sectorul energetic. Cele mai mari companii de petrol și gaze și-au stabilit deja în mod autonom propriul obiectiv de reducere a metanului, în ultima lor încercare de a dovedi că ar mai putea exista un viitor pentru combustibilii fosili. Prin urmare, abordarea emisiilor din sectorul energetic este importantă, dar în sine insuficientă, deoarece lasă peste 80% din emisiile de metan neacoperite.

De ce atunci Comisia ignoră în mod deliberat metanul din agricultura, chiar dacă acesta reprezintă peste jumătate din toate emisiile de metan? Pentru că este o treabă dificilă, cu o puternică opoziție din partea marelui lobby agricol industrial. Cu toate acestea, reducerea emisiilor de metan provenite din agricultura este absolut esențială.

În strategia sa, Comisia menționează lipsa de date fiabile ca principală problemă care împiedică acțiuni eficiente asupra metanului agricol. Cu toate acestea, nu este un argument valid: emisiile de poluanți atmosferici sunt raportate în mod obișnuit în conformitate cu Directiva NEC folosind o metodologie pe care Comisia o consideră insuficientă ca bază pentru acțiunea privind metanul din agricultură.

În scenariul nerezonabil al Comisiei, considerând în mod serios că datele disponibile sunt insuficiente, acesta nu este încă un motiv pentru a pierde timp prețios: emisiile de metan din agricultură reprezintă un pericol pentru climă, sănătate și mediu. Dacă casa ta a luat foc, nu încerci să calculezi cantitatea exactă de apă necesară pentru a o stinge, începi imediat să arunci apă.

Pentru a reduce metanul din agricultura, Comisia ar putea începe de la aceeași abordare pe care o aplică emisiilor de metan din sectorul energetic și să vizeze „superemitenții”, care există și în sectorul creșterii animalelor, de ex. fermele mari cu peste 50 de capete de animale care reprezintă aproximativ 70% din emisiile agricole de metan din UE și aproximativ 40% din toate emisiile de metan.

Mai mult, Comisia ar trebui să promoveze un set cuprinzător de măsuri pentru reducerea metanului agricol.

41

Dacă Comisia și guvernele noastre ar promova punerea în aplicare a măsurilor la nivel de fermă, împreună cu o monitorizare eficientă a aplicării acestora, am vedea o reducere remarcabilă a poluării aerului și a gazelor cu efect de seră din agricultură. Cu toate acestea, aplicarea chiar și a potențialului tehnic maxim nu va fi suficientă, deoarece acestea trebuie să fie însoțite de o reducere a producției și consumului de carne și lapte.

Din păcate, Strategia privind metanul se referă la faptul că „modificările stilului de viață și ale dietei ar putea contribui, de asemenea, în mod substanțial la reducerea emisiilor de metan din UE”, fără alte detalii cu privire la modul în care ar trebui urmată în practică această măsură extrem de importantă.

De asemenea, strategia nu reușește să stabilească obiective obligatorii de reducere a emisiilor pentru emisiile totale de metan, nici la nivelul UE, nici pentru statele membre, și evită orice referire la necesitatea adoptării măsurilor obligatorii la nivelul fermelor, în timp ce datele oficiale privind emisiile arată că emisiile de metan din agricultura au crescut din 2013.

Sectorul agricol primește bani publici prin intermediul politicii agricole comune, în timp ce nu se depun eforturi pentru a reduce poluarea și emisiile de GES. Principiul „poluatorul plătește”, inclus în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, al cărui Comisie Europeană ar trebui să fie tutore, impune tuturor poluatorilor să își asume responsabilitatea și să remedieze poluarea acestora. Agricultura industrială nu poate fi scutită de obligațiile care decurg din legile existente privind calitatea aerului și din legea climatică (care va fi în curând): toate sectoarele trebuie să își joace rolul.

În fața actualelor crize de mediu, climatice și de sănătate, este imperativ ca fiecare cent pe care îl cheltuim, fiecare măsură pe care o luăm, să fie rezistentă la viitor.

Sorin Cîmpeanu, USAMV: Întâlnirile dintre fermieri, autorități și mediul academic, rețeta succesului în state puternice! De Viorela Pitulice La oct. 15, 2020 Ultima actualizare oct. 15, 2020

În cadrul BucharestFoodSummit din 14 octombrie, Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul USAMV București, afirmă că perioada următoare va fi destul de complicată în contextul pademiei de COVID-19, și agravată de problemele mari create de secetă.

Totuși, acest  context dificil ar putea să constituie și o bună oportunitate pentru jucătorii din agribusiness, dacă știu să îl exploateze favorabil.

42

Este foarte important să existe o continuitate în ceea ce privește întâlnirile dintre fermieri, autorități și mediul academic, rețeta succesului în state puternice, de altfel. Doar împreună pot fi găsite soluții le cele mai bune pentru rezolvarea problemelor. Foarte important, agricultura nu trebuie politizată, mai ales că securitatea și siguranța alimentară sunt și vor rămâne subiecte din ce în ce mai acute de acum încolo pe agenda oricărui stat mai mult sau mai puțin dezvoltat.

„Nu poți să îi spui domnului Baciu (n.red – Alexandru Baciu, fermier Călărași), lui Dimitrie Muscă (fermier din județul Arad) că nu au dreptate în ceea ce ne-au prezentat, pentru că ei se lovesc direct, nemijlocit de problemele acestea, mai mult decât noi ceilalți, indiferent că suntem mediu academic sau autorități.. Este bine să ne concentrăm asupra problemelor pe care le pun în discuție cei care fac producție nemijlocită în agricultură și domeniul agroalimentar, cu atât mai mult, acum, și o spun încă o dată: astfel de întâlniri sunt bune. Ele au loc în state precum Canada, SUA, Franța, Germania, țări agricole puternice, aceasta este rețeta succesului”, a declarat la BucharestFoodSummit (BFS), rectorul USAMV.

Pentru România, 2020 este un an foarte greu, iar, din păcate, și premisele pentru viitor sunt tot la fel.

“Noi în Româna, și nu numai în România de data aceasta, dacă nu am avut secetă, am avut alegeri, dacă nu am avut alegeri, am avut COVID-19. Altădată, sigur n-am avut COVID-19. De data aceasta, în acest an, avem și alegeri, avem și secetă, avem și COVID-19 și cu atât mai mult îi dau dreptate lui Adrian Rădulescu (fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, speaker la BFS) când spune că agricultura nu trebuie să fie politizată, pentru că indiferent de unde suntem securitatea alimentară și siguranța alimentară vor rămâne subiecte  din ce în ce mai acute de acum încolo pe agenda oricărui stat mai mult sau mai puțin dezvoltat”, a afirmat Cîmpeanu.

BucharestFoodSummit.ro, Ediția a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020, este cel mai mare și important eveniment internațional al toamnei din România în agribusines, producție alimentară, producție de băuturi, retail și HoReCa.

Conferința a fost moderată de Gabriel Biriș, Partener Fondator, Casa de Avocatură Biriș-Goran, iar co-moderator a fost Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit.

La conferință au participat Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, Emil Dumitru, Secretar de Stat, MADR, dar și fermierii integratori – Dimitrie Muscă,

43

Alexandru Baciu și Nicușor Șerban. Au mai fost prezenți Nicolae Badea, președinte Computerland, Călin Muscă, antreprenor, PorkProd, Adrian Radulescu – președinte Asociația Fermierilor Români,  Nicolae Istudor, Rector ASE București,  Nicu Vasile, președinte LAPAR, Valentin Vladut, director general Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare (INMA), Jozsef Toth, antreprenor Juglans Dacic, Alexandru Ungurelu și Dinu Dinulescu – BucharestFoodSummit.

BucharestFoodSummit.ro este organizat în parteneriat cu #RomâniaFuncționează, FoodBiz, CEC Bank, Casa de Avocatură Biriș-Goran, ASAS, ASPES, FIHR, ICDP – Mărăcineni, HORA, Agrostandard și Academia de Studii Economice București.

Sponsorii evenimentului: Sponsor Gold – Computerland România, Exclusive Pure Water Partner – Aqua Carpatica, Wine Partner – Domeniile Sâmburești.

Partenerii media: FoodBiz, #RomâniaFuncționează, Agrostandard, Lumea Banilor, EVZ, TVRi și Economistul.

Seria de conferințe BucharestFoodSummit este în desfășurare. Se mai pot face înscrieri de participare dar locurile sunt limitate!

Nicolae Istudor, ASE, la BFS: Trebuie sa ne gandim ce mancam si de unde, chiar daca este o perioada mai delicata! Agrostandard | 15 October, 2020

Chiar daca trecem prin perioade mai delicate, cum se intampla in prezent din cauza pandemiei de COVID-19, trebuie sa ne gandim ce mancam si de unde, a atras atentia la BucharestFoodSummit (BFS) Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) Bucuresti). Din pacate, o mare parte din produsele de pe piata sunt din import, chiar si pe segmentele si in perioadele in care exista productie autohtona. Numai in primul semestru, de

44

exemplu, balanta agroalimentara inregistra un deficit de peste un miliard de euro, iar carnea se afla pe primul loc in topul produselor aduse de la extern.

„Indiferent ca suntem in perioade mai delicate cum este si aceasta a COVID-ului, trebuie sa ne gandim ce mancam si de unde. De preferat ar fi sa fie produse romanesti pentru ca potentialul exista. Va trebui sa analizam produs cu produs si sa limitam importurile”, a declarat Nicolae Istudor la BucharestFoodSummit.

El s-a referit si la integrarea productiei, varianta care poate sa aduca valoare adaugata pentru cei ce muncesc, si care permite urmarirea trasabilitatii marfii. un demers necesar in incercarea de a asigura produse de calitate si la preturi corecte consumatorilor romani. Nu in ultimul rand, rectorul ASE a prezentat si modalitatile de valorificare a productiei la care pot apela fermierii.

„Pe toata filiera, cel mai dezavantajat este fermierul, teoria spune ca nu trebuie sa ne ducem catre un singur canal de distributie, nu trebuie sa pui ouale in acelasi cos, s-ar putea sa ai o problema”, a avertizat Nicolae Istudor la BucarestFoodSummit”.

BucharestFoodSummit.ro, Editia a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020, este cel mai mare si important eveniment international al toamnei din Romania in agribusines, productie alimentara, productie de bauturi, retail si HoReCa.

Conferinta a fost moderata de Gabriel Biris, Partener Fondator, Casa de Avocatura Biris-Goran, iar co-moderator a fost Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit.

La conferinta au participat Florin Citu, ministrul Finantelor, Emil Dumitru, Secretar de Stat, MADR, dar si fermierii integratori – Dimitrie Musca, Alexandru Baciu si Nicusor Serban. Au mai fost prezenti Nicolae Badea, presedinte Computerland, Calin Musca, antreprenor, PorkProd, Adrian Radulescu – presedinte Asociatia Fermierilor Romani, Nicu Vasile, presedinte LAPAR, Valentin Vladut, director general Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Masini si Instalatii Destinate Agriculturii si Industriei Alimentare (INMA), Jozsef Toth, antreprenor Juglans Dacic, Alexandru Ungurelu si Dinu Dinulescu – BucharestFoodSummit.BucharestFoodSummit.ro este organizat in parteneriat cu #RomaniaFunctioneaza, FoodBiz, CEC Bank, Casa de Avocatura Biris-Goran, ASAS, ASPES, FIHR, ICDP – Maracineni, HORA, Agrostandard si Academia de Studii Economice Bucuresti.

45

EXCLUSIV- Emil Dumitru, MADR, la BucharestFoodSummit: Îi vom sprijini pe fermierii cu afaceri integrate să-și deschidă magazine De Viorela Pitulice La oct. 15, 2020

În cadrul BucharestFoodSummit, Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), le promite fermierilor care au afaceri integrate sprijin pentru deschiderea de magazine proprii pe bani europeni.

În viitorul Plan Național Strategic (PNS) se va pune accent pe finanțarea fermelor care vor să-și integreze producția, pe procesare și asociere, pentru că altfel producătorii români nu vor avea putere de negociere în raport cu retailerii.

Modele de integrare în agribusiness-ul românesc există în piață, iar exemplul cel mai bun este Dimitrie Muscă, administratorul CAI Curtici din județul Arad, care lucrează câteva mii de hectare de teren agricol, are ferme de animale, abator, unități de procesare, dar și o rețea de 36 de magazine proprii.

„Ce va face Ministerul Agriculturii în viitorul Plan Național Strategic? În primul rând, pe lanțul scurt – pork to fork, acolo unde există apetență din partea producătorilor, fermierilor care sunt integrați să poată să-și deschidă magazine, vom finanța o astfel de măsură”, a declarat secretarul de stat Emil Dumitru la BucharetFoodSummit.

El a răspuns astfel fermierilor prezenți la eveniment care au vorbit despre practicile neloiale din piață, de importurile la prețuri de “dumping”, dar și de accesul greoi în lanțurile de retail.

46

Călin Muscă, proprietarul PorkProd, fiul fermierului Dimitrie Muscă din Arad, s-a plâns de faptul că intră din afară carne de porc la prețuri mult mai mici față de cele practicate de producătorii români, cu termene de valabilitate greu de verificat.

Și Nicușor Șerban, un cunoscut fermier din Ialomița, a povestit cât de greu i-a fost să intre în retail cu lactatele de la Lăptăria cu Caimac.  Recunoaște, însă, că deocamdată nu se gândește la o rețea proprie de magazine, poate și pentru că vrea să distribuie produsele la nivel național, ceea ce poate face doar cu ajutorul lanțurilor internaționale de retail.

„Trebuie să finanțăm producătoriii noștri să fie competitivi. Vrem să nu mai existe concurență neloială… Statul nu trebuie să intervină în relațiile dintre producători și comercianți, trebuie să fie un arbitru onest, să vegheze la o relație comercială corectă”, a mai spus Emil Dumitru.

Printre participanții la conferință s-au mai numărat Alexandru Baciu, un cunoscut fermier din sudul țăriii care are o afacere în sistem integrat, inclusiv magazine proprii, Nicolae Badea – președinte Computerland, Sorin Mihai Cîmpeanu – rector USAMV, Adrian Radulescu – președinte Asociația Fermierilor Români,  Nicolae Istudor, Rector ASE București,  Nicu Vasile, președinte LAPAR, Valentin Vladut, director general Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare (INMA), Jozsef Toth, antreprenor Juglans Dacic, Alexandru Ungurelu și Dinu Dinulescu – BucharestFoodSummit.

Conferința a fost moderată de Gabriel Biriș, Partener Fondator, Casa de Avocatură Biriș-Goran, iar co-moderator a fost Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit.

Legea pentru stimularea producatorilor agricoli care vand produsele agricole primare, adoptata de Camera Deputatilor! Agrostandard | 14 October, 2020 | 0 comentarii |

Legea pentru stimularea producatorilor agricoli care comercializeaza produsele agricole primare, prin acordarea unei prime de comercializare de 100 sau de 200 de euro/tona pentru produsele aduse pe piata sau spre procesare a fost adoptata de

47

Camera Deputatilor, anunta deputatul Ion Stefan, initiatorul acestei legi, intr-un comunicat de presa. Acelasi beneficiar nu poate primi intr-un an mai mult de 20.000 de euro daca vinde la procesator sau 10.000 de euro daca vinde la piata, direct pentru consum.Reluam comunicatul integral:

Un proiect legislativ la care am lucrat pentru a ajuta agricultura romaneasca a devenit lege, astazi, dupa votul final din plenul Camerei Deputatilor, si va intra in vigoare incepand cu anul viitor. Este vorba despre Legea privind stimularea producatorilor agricoli care comercializeaza produsele agricole primare prin acordarea unei prime de comercializare de 100 sau de 200 de euro/tona, pentru produsele aduse pe piata sau spre procesare.

Proiectul, elaborat in 2019, a trecut in prealabil de Senat, iar azi a intrat pe ordinea de zi in plenul Camerei Deputatilor. Aici a inregistrat 249 de voturi ”pentru”, unul ”impotriva” si o ”abtinere”.

Legea instituie acordarea unei prime la comercializarea produselor agricole primare, produselor pescaresti si de acvacultura, catre producatorii agricoli, acvacultori sau pescari comerciali.

Aceasta lege este benefica deopotriva pentru producatori, dar şi pentru cumparatorii in cautare de produse sanatoase, autohtone, romaneşti. Proiectul de lege poate ajuta, de altfel, si la salvarea soiurilor romanesti, cele pe care le cautam cu totii la tarabe.Prima se ridica la 200 de euro pentru fiecare tona de produs agricol primar ori produs pescaresc si de acvacultura comercializat catre unitati de procesare. In cazul crescatorilor de pasari, prima va fi de 200 de euro pentru fiecare 10.000 de oua vandute la procesator.

Cei care vand direct catre consumatorul final vor beneficia de 100 de euro pe tona sau pentru fiecare 10.000 de oua. Acelasi beneficiar nu poate primi intr-un an mai mult de 20.000 de euro daca vinde la procesator sau 10.000 de euro daca vinde la piata, direct pentru consum. Producatorii locali pot obtine aceasta prima de comercializare de 100 sau de 200 euro/tona pentru produsele agricole primare: legume, fructe, struguri, cereale, animale vii, pasari, lapte, oua, miere de albine, ciuperci de cultura si hamei, dar si pentru produsele pescaresti si de acvacultura. Am gandit aceasta lege, alaturi de colegii parlamentari din PNL, cu scopul de a stimula intrarea produselor agricole locale in circuitul comercial oficial.

Beneficiaza de cei 200 de euro respectiv 100 de euro persoanele fizice si juridice, persoanele fizice autorizate/intreprinderile familiale/intreprinderile individuale din Romania, care indeplinesc cumulative urmatoarele conditii:

48

– detin in proprietate sau in arenda suprafete de teren agricol, luciu de apa sau constructii destinate productiei agricole pe teritoriul Romaniei;– poseda atestat de producator, sau documente de inregistrare, sau licenta de acvacultura, sau licenta de pescuit comercial, dupa caz, emise de autoritatile romane;– comercializeaza pe piata produsele agricole primare, produsele pescaresti si de acvacultura, din productia proprie;– fac dovada comercializarii produselor agricole primare pentru care poseda atestat de producator sau licenta de acvacultura, sau licenta de pescuit comercial, dupa caz.

Prima de comercializare se acorda la cerere, avand urmatoarele documente:– adeverinta care sa ateste, conform inscrisurilor de la registrul agricol, suprafata de teren cultivata, suprafata de amenajari specifice destinate cultivarii, suprafata de luciu de apa, respectiv numarul de animale/pasari/familii de albine detinuta/ detinut de catre solicitant;– atestatul de producator vizat la zi, sau documentele de inregistrare, sau licenta de acvacultura, sau licenta de pescuit comercial, dupa caz;– dovada comercializarii produselor agricole primare si/sau a produselor pescaresti si de acvacultura.Legea primei de comercializare intra in vigoare la 1 ianuarie 2021 si se aplica pana la 31 decembrie 2023.”

By lantulalimentar 2020-10-15

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a efectuat plățile către beneficiarii Programului Naţional Apicol (PNA) pentru anul 2020, valoarea sprijinului financiar alocat pentru anul acesta fiind de 50.210 mii lei, 50% reprezentând contribuția Uniunii Europene la programele apicole naționale. Această sumă a fost integral plătită unui număr de 6.150 apicultori declarați eligibili și 10 forme asociative legal constituite.Ca urmare a verificărilor administrative și centralizării datelor aferente cererilor de plată depuse de solicitanți, mai jos regăsiți măsurile/acţiunile cuprinse în Program pentru care a fost plătit sprijinul financiar în anul 2020:

49

1. Asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori:A.1.- consultanță în apicultură;A.2.- promovarea apiculturii şi a produselor apicole;A.3.- organizarea de cursuri de perfecționare în apicultură;A.4.- achiziția de către formele asociative de echipament pentru procesarea cererii;A.5.- achiziția de către formele asociative de echipament pentru ambalarea mierii.

2. Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei. Achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei

3. Raţionalizarea transhumanţei / stupăritului pastoral:C.1. Achiziţionarea de cutii în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral;C.2. Achiziţionarea de accesorii apicole : colector polen, colector propolis, uscător polen, încălzitor miere, topitor de ceară, maturator;C.3. Achiziţionarea de unelte apicole si echipamente de protecţie – combinezon apicol, mănuși de protecție, afumător, daltă apicolă, furculiță pentru descăpăcit, cuțit pentru descăpăcit, sită filtrare miere.C.4. Achiziţionarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie-remorci şi mijloace de încărcare–descărcare a stupilor în pastoral-remorcă apicolă, macara pentru încărcare-descărcare stupi, motostivuitor pentru încărcare-descărcare stupi.

4. Măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune. Achiziţionarea de mătci şi/sau familii de albine

5. Îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă.Decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care să ateste calitatea mieriiProgram Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 are drept scop îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar, informează APIA pe pagina de facebook.

Faceti cunostinta cu Harry, vedeta Paradei Taurilor de la SEMTEST Craiova 202015 octombrie 2020

50

Astăzi a avut loc o nouă ediție a evenimentului ”Parada Taurilor”, organizat la SEMTEST Craiova, un eveniment mult așteptat de fermierii români, care au ocazia să vadă în fiecare an care sunt cei mai valoroși tauri din rasele autohotone.

Ediția de anul acesta a fost a treia ediție și, ca de obicei, parada s-a desfășurat la la sediul Semtest Craiova din comuna Malu Mare, jud. Dolj. Pentru a respecta restricțiile impuse autorități pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-19, ediția de anul acesta s-a desfășurat cu un public restrâns. Au fost prezenți atât fermieri, cât și reprezentanți ai sectoarelor implicate în cărțile de rasă.

Asociațiile prezente la eveniment, care s-au ocupat de selectarea taurilor din cadrul paradei paradă sunt Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România, Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip Simmental și Asociaţia Crescătorilor de Taurine Brună Schwyz Maramureş.

Au fost prezentate animale din rasele Bălțată cu Negru românească, Bălțată românească tip SM și Brună de Maramureș. Acești tauri au fost atent selecționați de cele trei Societăți de Ameliorare cu scopul de a atinge obiectivele programului de ameliorare al fiecărei rase.

Vedeta paradei a fost taurul Harry (foto) din ferma Haller. Născut la data de 19 decembrie 2016, Harry are o valoare de ameliorare genomică de 113%. La naștere, taurul din ferma Haller a avut o greutate de 45 kg, iar la 12 luni, greutatea acestuia a atins 515 kg. Astfel, sporul mediu zilnic a fost de 1305 g/zi. Mama taurului Harry a avut o producție de lapte cu un procent grăsime de 4,06% și proteină de 3,76%. Valoarea de ameliorare a mamei a fost de 103%. Tatăl taurului Harry a avut o valoare de ameliorare de 118% cu o precizie de 99%. Acest taur are deja 908 descendenți.

Pentru mai multe detalii și imagini inedite de la Parada Taurilor 2020, rămâneți pe AGRO TV.

51

Ferma de pasari, acuzata de poluare! Cetatenii au reclamat mirosul de cadaver 15 octombrie 2020

Fermă de păsări, acuzată de poluare de locuitorii unei comune! Mai mulți localnici din comuna Scoarța au trimis sesizări Gărzii de Mediu Gorj cu privire la utilizatorii fostelor hale Avicola care poluează aerul. Cetățenii susțin că un miros pregnant de cadavre vine dinspre aceste spații utilizate de producătorul Avicarvil SRL Vâlcea, informează gorjeanul.ro.

Primarul comunei Scoarța, Ion Stamatoiu, a aflat recent de nemulțumirile celor care locuiesc în apropierea fostelor hale din localitate și declară că instituția pe care o conduce nu a oferit nicio autorizație acestei societăți.

De asemenea, acesta susține că nu a simțit mirosul de la ferma de păsări reclamat de vecinii fostelor hale Avicola, dar va verifica dacă sesizările se dovedesc reale.

Cei care s-au adresat Gărzii de Mediu Gorj, au prezentat alături de sesizările scrise și dovezi potrivit cărora producătorul acuzat aduce în zona halelor resturi de la păsările sacrificate. Pe care mai apoi le îngroapă, după ce sunt basculate la nivelul solului pentru a nu produce miros.

Conform reclamanților, îndatorirea producătorului era să ducă aceste deșeuri la Horezu. Din acest motiv, au solicitat Gărzii de Mediu să verifice zona și să ia măsurile necesare.

Garda de Mediu Gorj anunță un control în Scoarța și luarea unor măsuri adecvate pentru producătorul amendat și altă dată pentru o situație similară.

Vestitul Târg de la Pui, organizat și anul acesta, dar în condiții speciale 15 octombrie 2020

52

Târgul de Toamnă de la Pui, județul Hunedoara, este unul dintre cele mai mari evenimente de profil din vestul țări, adunând anual mii de oameni. Anul acesta, ediția a fost organizată în condiții speciale prin inițiativa autorităților locale care au dorit să păstreze această tradiție. Reprezentanții administrației publice locale au distribuit măști de protecție participanților și le-au recomandat să respecte normele sanitare de protecție.

Cu toate că amploarea acestui eveniment a fost diminuată din pricina măsurilor impuse pentru prevenirea răspândirii noului virus covid – 19, târgul a adunat un număr mare de participanți, comercianți, producători agricoli din comună, precum și din localitățile învecinate, relatează publicația locală Servus Press.

Și primăria comunei Pui le-a transmis și recomandat tuturor participanților la acest târg să poarte mască de protecție și să respecte normale de igienă și conduită sanitară, pentru a se proteja pe ei însiși, dar și pe toți cei din jur.

“Ne-am bucurat că am putut să organizăm acest târg de toamnă, care este o manifestare de tradiţie în comuna noastră. Şi vremea a ţinut cu noi. Am primit foarte multe cuvinte frumoase din partea comercianţilor prezenţi care şi-au exprimat bucuria că au avut prilejul să participe la acest eveniment. Au fost prezenţi comercianţi şi din alte părţi ale judeţului, nu numai din comuna noastră”, a declarat Victor Stoica, primarul comunei Pui.

La eveniment au fost prezenți primarul comunei Pui, Victor Stoica, secretarul de stat la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Vetuța Stănescu, deputatul Lucian Heiuș și fostul prefect al județului, Vasilică Potecă.

„Toamna are arome îmbietoare în comuna Pui din județul Hunedoara. În fiecare an încerc să-mi fac timp pentru a participa la minunatul târg de toamnă. Bucuria revederii cu micii producători hunedoreni de produse din carne și brânzeturi, cu meșteri care confecționează cu măiestrie produse

53

artizanale, cu producătorii de fructe și legume care păstrează gustul copilăriei sau cu producătorii de must și vin poate fi cu greu descrisă în cuvinte.

Acești mici producători și meșteri merită toată aprecierea noastră pentru că datorită pasiunii și muncii lor generațiile prezente și viitoare se pot bucura de tradițiile specifice Hunedoarei. Felicitări domnului primar Victor Stoica pentru modul în care se implică în organizarea acestui eveniment de tradiție și multă putere de muncă pentru a duce mai departe astfel de inițiative care promovează această frumoasă regiune a județului nostru!”, a declarat secretarul de stat Vetuţa Stănescu.

La rândul său, deputatul Lucian Heiuş a declarat că: „Tradiționalul “Târg de la Pui” este unul dintre cele mai importante târguri din județul nostru. Am vizitat standurile, am stat de vorbă cu producătorii și am degustat produse tradiționale. Mulțumim pentru invitație domnului primar Victor Tiberiu Stoica”.

Doctor veterinar: ”Pandemia noastra principala – pesta porcina africana” 15 octombrie 2020

Pesta porcină africană – principala pandemie cu care se confruntă România! Sectorul agricol românesc trece prin clipe grele în aceste momente. Pe de-o parte, seceta a distrus culturile agricole din multe zone ale țării. Pe de-asupra, pandemia de coronavirus a afectat întreaga societate, iar efectele sunt vizibile și în cazul agriculturii. În situația cea mai dramatică, însă, se regăsesc crescătorii de porci. Aceștia se confruntă de mai bine de trei ani cu pesta porcină africană, virus care decimează efectivele de suine din România.

Invitat în emisiunea ”Agricultura la Raport”, Adrian Balaban, doctor veterinar și fermier, a explicat consecințele devastatoare ale PPA în economie, atât la nivelul țării noastre, cât și la nivel global.

54

”Situația crescătorilor de porci din România se înrăutățește pe zi ce trece. Din punctul nostru de vedere, anul acesta a fost cel mai greu. Evoluția pandemiei noastre principale, peste porcină africană, nu a stagnat deloc, ba chiar a evoluat destul de mult. Nu știu dacă mai sunt județe unde nu evoluează pesta porcină africană, poate mai sunt care nu au deocamdată la porcul domestic, dar au la porcul sălbatic.

Anul acesta, numărul focarelor identificate a fost mult mai mic, dar cred că acest lucru se datorează evoluției celeilalte pandemii, Covid- 19, care a făcut să treacă un pic atenția și disponibilitatea de a identifica focarele de pestă porcină africană. Cred că și capacitatea laboratoarelor a scăzut, mulți laboranți mergând către Covid. Cred totuși că ar trebui să împărțim atenția. Discutăm de două afecțiuni virale.

Într-adevăr, coronavirusul afectează direct sănătatea oamenilor, într-o anumită măsură, iar PPA afectează doar partea economică. Nu putem compara impactul lor asupra societății per ansamblu. În schimb, implicațiile economice ale pestei porcine africane la nivel global sunt catastrofale. Cifrele despre care se discuta la începutul anului 2020 arătau un deficit de carne de porc care nu ar fi putut fi acoperit de producția de la restul speciilor de interes economic – vită și pasăre.

Acest lucru a trectu cumva pe plan secundar, iar zona care avea cel mai mare deficit este zona de unde a plecat și pandemia de Covid – China și zona de sud-est a Asiei – iar atenția a fost oarecum divagată în direcția cealaltă.

Nu avem nicio soluție de combatere pentru pesta porcină africană în momentul de față. Ca să fac o paralelă un pic forțată între cele două pandemii, în cazul pestei porcine africane, 100% din animalele care intră în contact cu acest virus vor manifesta semne de boală, iar 99,5% vor deceda. Oricum ar fi, implicațiile economice asupra crescătorilor de porci sunt dramatice. La Covid, vedem că nu toți oamenii sunt în egală măsură susceptibili la a contacta și a manifesta simptome, pe când în partea cealaltă, toți porcii sunt susceptibili”, a explicat Dr. Adrian Balaban pentru AGRO TV.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Afaceri de la zero. Domnişoara Murătură, un brand care o are în spate pe Dana Văcaru, a ajuns la 1,2 mil. euro cifră de afaceri în 2019 15.10.2020, Alina-Elena Vasiliu

55

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-domnisoara-muratura-un-brand-care-o-are-in-spate-19659890

Acum, Dana Văcaru lucrează la un proiect de extindere a capacităţii de producţie, care presupune şi linii noi de ambalare, o investiţie de 1,3-1,5 mil. euro în prima etapă.

Dana Văcaru, de profesie jurist, a renunţat la planul de a da examenul de admitere la barou pentru a se dedica afacerii cu murături a familiei sale. Începuse să vândă în străinătate, prin intermediul unui partener, avea cunoştinţele necesare de la bunici şi părinţi, aşa că a dus businessul mai departe. Acum trei ani, a creat brandul Domnişoara Murătură, care se regăseşte astăzi pe rafturile mai multor reţele de magazine din România.

„Bunicii mei făceau murături acum 60 de ani şi le vindeau în pieţele din Bucureşti. Apoi, în 1990, părinţii mei au preluat afacerea. În 2007, un distribuitor de produse româneşti care vindea în afară ne-a propus să vindem murăturile ambalate în vid către comunităţile de români din Europa. Ulterior, încet-încet, am intrat în reţelele de magazine din România. Lucrăm cu Penny, Selgros şi Profi şi suntem în negocieri şi cu alte reţele“, a povestit Dana Văcaru la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

Halele de producţie se află în localitatea Slobozia Moară din judeţul Dâmboviţa, unde locuiesc părinţii Danei şi unde au locuit şi bunicii ei. Acum, Dana Văcaru lucrează la un proiect de extindere a capacităţii, care presupune şi linii noi de ambalare. Întregul proiect se întinde pe o durată de cinci ani, iar pentru prima etapă construcţia va începe în 2021.

„Vrem să triplăm capacitatea de producţie, să venim şi cu alte murături tradiţionale româneşti în saramură. Investiţia în halele de producţie şi utilaje ar fi între 1,3 şi 1,5 milioane de euro, din surse proprii şi credite bancare. Momentan avem 15 angajaţi, probabil anul viitor vom dubla sau tripla nu-mărul. Va fi un spaţiu de producţie de 2.400 de metri pătraţi, se va lucra în schimburi şi ne vor trebui mai mulţi oameni.“

Cifra de afaceri pe care a adus-o Domnişoara Murătură în 2019 a fost de 1,2 milioane de euro, vânzările fiind concentrate majoritar în a doua parte a anului.

56

Din cauza pandemiei, 2020 a venit însă cu o scădere a clienţilor din HoReCa, dar şi o reducere a celor de la export. Totuşi, murăturile din Dâmboviţa au ajuns până în Italia, Spania, Germania, Grecia, Cipru, Marea Britanie.

„Am avut cereri inclusiv din Canada şi SUA. Am trimis şi către o comunitate de români din Dubai. Ne dorim să accesăm cât mai multe pieţe.“

Borcanele care poartă eticheta „Domnişoara Murătură“ conţin foi de varză pentru sarmale, varză tocată – care se vinde foarte bine în zona Ardealului, zeamă de varză, castraveţi muraţi şi gogonele în saramură. Cel mai bine se vând foile de varză, dar şi zeama de varză murată. Preţurile variază între 2,5 lei – pentru o pungă de 500 de grame de castraveţi, de gogonele sau de zeamă de varză, şi 5-6 lei pentru foile de varză murată.

Până acum şase ani, Dana Văcaru se ocupa şi de producţia agricolă, însă a decis apoi să se concentreze doar pe procesare şi să colaboreze cu alţi producători pentru legume. Astfel, varza este cumpărată acum de la câţiva producători din Dâmboviţa, castraveţii din Prahova, gogonelele din Ialomiţa, ardeii kapia, gogoşarii şi cei iuţi din zona Olt.

„Vrem ca produsele noastre să fie pe rafturile tuturor supermarketurilor din România şi să accesăm cât mai multe pieţe la export“, este planul Danei Văcaru, în vârstă de 37 de ani.

Prima colaborare cu un jucător din retail în România a venit în 2010, apoi au urmat şi altele. Intrarea în retailul modern a presupus investiţii consistente, mai ales pentru modernizarea şi creşterea capacităţilor de stocare. Dacă în trecut bunicii foloseau putinele din lemn pentru a stoca şi conserva varza murată, acum acestea sunt înlocuite cu bazine din fibre de sticlă. În prezent, Dana Văcaru are 150 de bazine cu o capacitate de 5.000 de litri fiecare. De-a lungul timpului, investiţiile cumulate au depăşit jumătate de milion de euro din surse proprii şi credite bancare, iar profitul din fiecare an a fost reinvestit constant.

 ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

57

► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Preţurile variază între 2,5 lei – pentru o pungă de 500 de grame de castraveţi, de gogonele sau de zeamă de varză, şi 5-6 lei pentru foile de varză murată.

Succes Nic din Gorj, firma lui Nicolae Sarcină, vinde active de 162 mil. lei pentru a-şi redresa businessul. Compania a avut afaceri de 84 mil. lei anul trecut, minus 40%. Printre active, se regăsesc spaţii comerciale, terenuri, o fabrică de bere şi spaţii industriale Alina-Elena Vasiliu 15.10.2020,

Compania Succes Nic Com, din judeţul Gorj, deţinută de omul de afaceri Nicolae Sarcină, cu activităţi de comerţ şi de închiriere, vinde active cu o valoare totală de peste 160 de milioane de lei, potrivit unui anunţ publicat pe site-ul CITR, administratorul judiciar al companiei aflate în reorganizare.

„Strategia pe care se bazează planul de reorganizare al companiei implică şi valorificarea unor active non-core business, care nu sunt necesare activităţii curente, dar care să susţină redresarea. Conform planului de reorganizare, a fost aprobată valorificarea unor active imobile şi mobile având o valoare de piaţă de aproximativ 162 de milioane de lei“, spun reprezentanţii CITR.

Antreprenori locali. O companie din Craiova produce cafea pe care o vinde către 5.000 de firme partenere, de la bănci la cafenele. Flexpresso a obţinut anul trecut afaceri de aproape 15 milioane de lei, cel mai bun nivel de business de la fondare în 2011 Cristina Roşca 15.10.2020,

58

Compania Flexpresso din Craiova produce cafea de aproape 15 mil. lei pe care o vinde clienţilor persoane juridice. Firma are în portofoliu mai multe tipuri de cafea - instant, măcinată sau boabe - însă principalul produs cu care a şi pornit la drum este cel al monodozelor.

„În cea mai mare parte, soluţia POD single serve se utilizează în acele spaţii care vând cafea preparată ori folosită pentru consumul propriu al angajaţilor clienţilor noştri“, spune Şerban Andrei, fondatorul şi acţionarul majoritar al companiei Flexpresso.

Compania are aproximativ 5.000 de clienţi ce provin din toate domeniile de activitate. E vorba de clienţi atât din mediul rural, cât şi urban, de birouri ale unor afaceri mici, dar şi de birouri din bănci ori din mediul corporate, sunt atât chioşcuri, baruri ori cafenele cât şi persoane fizice, spune fondatorul afacerii. Produsele sunt şi vândute online pe site-ul companiei. Afacerea presupune încheierea unor contracte cu clienţi din diverse zone economice şi private, prin care aparatele de cafea aduse din Italia sunt furnizate clienţilor sub un contract de comodat, întreţinerea şi reparaţiile necesare rămânând în sarcină Flexpresso, clienţii având doar obligaţia de a cumpăra de la firma craioveană cafeaua şi accesoriile de preparare. 

Fabrica Flexpresso este amplasată în Craiova, iar numărul total de angajaţi este momentan de 80. Activitatea de producţie nu angajează un personal numeros, datorită gradului mare de automatizare, un număr semnificativ de angajaţi activând în departamentele de vânzări şi cel de tehnic-reparaţii.

ZF Investiţi în România! Irina Ciochină, fondatoare, Caprele Irinucăi: O mare parte din producţia de lapte o procesăm în iaurturi şi brânzeturi, pe care le vindem prin magazinul propriu şi parteneri 15.10.2020, Alex Ciutacu

59

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/zf-investiti-in-romania-irina-ciochina-fondatoare-caprele-irinucai-o-19660148

Cu o fermă de circa 80 de capre şi un magazin propriu în Iaşi, Caprele Irinucăi merge spre afaceri anuale de 600.000 de lei.

Ferma Caprele Irinucăi produce între 100 şi 200 de litri de lapte pe zi, timp de zece luni pe an, din care un procent cuprins între 50% şi 80% este procesat în iaurturi şi brânzeturi, care sunt vândute atât în magazinul propriu, cât şi în două carmangerii din Iaşi, a explicat Irina Ciochină, fondatoare, Caprele Irinucăi, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Producţia noastră este sezonieră, timp de zece luni pe an. În vârf de sezon avem aproximativ 200 de litri de lapte pe zi timp de şase luni, iar în celelalte patru luni suntem undeva la 100-150 de litri pe zi”, a declarat Irina Ciochină, cea care a fondat în urmă cu aproape opt ani ferma situată la câţiva kilometri de oraşul Iaşi. 

În sezonul de vară, când producţia de lapte este la un nivel mai ridicat, circa 80% din lapte merge spre procesare, în timp ce în toamnă, când producţia este la 40%, doar jumătate din lapte ajunge la procesare. 

Caprele Irinucăi produce lactate în mod artizanal, fără linii de producţie, iar ambiţia pentru procesare a început printr-o investiţie de 50.000 de euro. 

„Suntem într-un punct în care producem încă artizanal şi tot aici vom rămâne. Investiţia noastră în producţie nu este pentru linii de asamblare, etichetare. Mare parte din lucru este manual, dar am investit în utilaje performante care să răcească repede laptele, să îl pasteurizeze, să se poată menţine o igienă exemplară, am investit în instalaţii frigorifice. Acestea ne ajută foarte mult, dar e vorba mai mult de păstrare, nu de procesarea propriu-zisă”, a detaliat invitata. 

Ferma vinde astăzi într-un magazin propriu şi prin parteneri în perioadele cu vârf de producţie. 

„Avem magazin propriu în Iaşi, iar 90% din producţie este comercializată prin magazinul nostru. Restul de 10% pentru lunile cu vârf de producţie mai

60

distribuim în două carmangerii din Iaşi care au o gamă mai largă de produse tot de calitate superioară celor din supermarket şi de aceea ne-am dorit să ne aliem cu ei în acest domeniu.“

(...) Produsele noastre sunt foarte cerute, niciodată nu am avut nimic rămas pe stoc”, a explicat Irina Ciochină. 

În punctul maxim al fermei, Irina Ciochină a avut peste 150 de capre, însă astăzi numărul acestora a ajuns la 80, iar antreprenoarea vrea să scadă în continuare efectivul de animale, dar să sporească producţia. 

„Din punctul de vedere al numărului de capre avem în vedere scăderea acestuia, dar să rămânem la aceeaşi producţie, adică animalele să fie mai performante. (...) Este vorba de întreaga lor viaţă. În zootehnie este un triunghi care se cheamă casă-masă-rasă, iar toate cele trei puncte sunt esenţiale pentru creşterea productivităţii. Avem animale de rasă din ce în ce mai pură, iar asta se face prin aducerea ţapilor de rasă, avem adăpot de calitate, iar masa este foarte importantă. Există mitul acesta conform căruia caprele mănâncp pe deal orice, dar dacă mănâncă ce găsesc pe deal producţia va fi corespunzătoare”, a spus ea. 

Ferma Caprele Irinucăi nu vizează în prezent extinderea capacităţilor, iar investiţiile de circa 100.000 de lei realizate în 2020 au vizat reorganizarea, noi adăposturi pentru animalele care trăiesc în fermă pe lângă capre.  

Afacerile firmei s-au ridicat la circa 600.000 de lei în 2019, iar Irina Ciochină estimează cifre similare pentru finalul anului 2020. „Probabil ne apropiem de aceeaşi sumă şi anul acesta, poate puţin mai mică, dar nu are legătură cu scăderea vânzărilor, ci cu reducerea efectivului de animale. Din punct de vedere al vânzărilor dacă o luăm relativ şi nu în cifre absolute ajungem chiar la o creştere comparativ cu 2019”. 

Astăzi lucrează în fermă doar Irina împreună cu tatăl ei, iar în anumite perioade lucrează cu zilieri. „Anul acesta a fost mult mai dificil decât în alţi ani din acest punct de vedere. Nu a fost atât de complicat cu desfacerea şi distribuţia, dar ne-a fost teamă să mai dăm anunţuri când căutăm de lucru. Am tras împreună cu familia, eu cu mama, cu tata, cu soţul meu, mai chemăm în ajutor rude, dar era o perioadă foarte sensibilă pentru anunţuri, întâlnit cu oameni”. 

 Care a fost principala problemă identificată de Caprele Irinucăi în România: 

61

Infrastructura rutieră şi de transport. De aici derivă şi lipsa de oameni şi problemele de recurtare. Ferma noastră este la 8 kilometri de Iaşi, la 15 minute din centrul oraşului până în fermă. Din aceşti 8 km, jumătate sunt lipsiţi de transport public şi de drum asfaltat. Asta nici nu mai contează. Dar nu este transport, ceea ce este o mare durere. Oamenii tot timpul depind de noi cu maşina, să îi ducem, să îi aducem. Oferim şi posibilitatea de cazare la fermă, dar este un punct foarte, foarte dificil la recrutarea personalului. 

... citeste si partea a doua ...

62