Stiri 9 octombrie 2020, prima parte Cursul de schimb 09.10.2020

1 EUR

4.8720

1 USD

4.1304

APIA si SUBVENTIIMADR: A fost majorat ajutorul de stat pentru sectorul creșterii animalelor Vineri, 09 Octombrie 2020

În ședința de Guvern din data de 08 octombrie 2020 a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea art.19 alin.(7) din HG nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor. Prin prezentul act normativ se suplimentează valoarea totală maximă a ajutorului de stat pentru anul 2020, de la 54.048 mii lei la 65.000 mii lei, ca urmare a deblocării sumei reținute potrivit prevederilor art.21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare și ale art.33 din OUG nr.135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020.

Repartizarea sumei totale pe specii se realizează proporțional cu sumele solicitate prin cererile inițiale anuale, pentru anul 2020, respectiv: -30.000 mii lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine; -35.000 mii lei pentru speciile ovine şi caprine.

Suma de 65.000 mii lei se suportă de la bugetul de stat prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020.

Precizăm că HG nr. 1179/2014 instituie o schemă de ajutor de stat, ce are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi a costurilor aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului. Acest ajutor este furnizat sub formă de servicii subvenţionate crescătorilor de animale din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, porcine şi ecvine.

ATENȚIE! SCHIMBĂRI FĂCUTE DE APIA PENTRU AJUTORUL DE 2.500 EURO PE FERMA DE OVINE ȘI CAPRINE! Agroinfo 09 octombrie 2020 -

ULTIMELE INFORMAȚII! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a modificat Ghidul Măsurii 21 Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19. AGROINFO vă pune la dispoziție modificările făcute în Ghid pentru ajutorul acordat fermelor de ovine și caprine care dețin minim 50 de capete femele ovine/caprine, cu vârsta de minim 12 luni la data de 1 iulie 2020.

ATENȚIE! TERMENUL LIMITĂ DE DEPUNERE LA APIA A CERERII PENTRU AJUTOR ESTE 23 OCTOMBRIE 2020!

În primul rând, APIA a făcut precizarea în Ghid că fermierii, crescători de ovine și/sau caprine care au cerut doar ajutorul național tranzitoriu (ANT) și nu au teren sau nu au cerut sprijinul cuplat zootehnic beneficiază de ajutorul Covid 19 al cărui cuantum maxim este de 2.500 de euro pe ferma de ovine/caprine.  

Un fermier beneficiar doar de ANT are cuantumul plăților directe < 5000 euro și demonstrează activitatea agricolă prin documentele specifice acordării sprijinului temporar, informează APIA.

Pe înțelesul tuturor, aveți doar ANT pentru animale, beneficiați și de acest ajutor dacă vă încadrați condițiilor stabilite de APIA pentru acordarea ajutorului Covid-19. O condiție esențială este să aveți cererea unică pentru subvenții, cererea pe care o depuneți în fiecare an la APIA, depusă anul acesta. Dacă nu aveți cererea unică depusă la APIA, nu beneficiați de acest ajutor.

Solicitantul trebuie să fie înregistrat la APIA cu cerere unică de plată eligibilă pentru anul 2020;Solicitantul nu poate primi sprijin decât o singură dată în cadrul acestei măsuri, prin PNDR 2014-2020, este menționat în Ghidul Măsurii 21.

APIA precizează în ce condiții beneficiați de ajutorul Covid-19 dacă dețineți animalele în mai multe exploatații cu cod ANSVSA, dacă ați transferat ovinele/caprinele într-o altă exploatație, temporar, pentru pășunat și vă spune ce trebuie să scrieți în cererea pentru ajutor. APIA vă dă și exemplu.

ATENTIE ! 1. Cele 50 capete de femele adulte pe care trebuie să le dețină solicitantul NU pot fi cumulate din cele două specii (de ex: 20 ovine și 30 caprine). Pentru a beneficia de sprijin temporar cu caracter excepțional, în fiecare exploatație cu cod ANSVSA trebuie să existe minim 50 capete femele adulte la data de 01.07.2020, din fiecare specie în parte respectiv 50 capete ovine și/sau 50 capete caprine.

2. Dacă un solicitant deține animale în mai multe exploatații cu cod ANSVSA (într-o exploatație 50 capete ovine femele adulte, într-o exploatație 30 capete caprine femele adulte și una cu 60 capete caprine femele adulte) beneficiază de sprijin temporar cu caracter excepțional în sectorul ovine/caprine doar pentru animalele din exploatația cu 50 capete ovine și pentru animalele din exploatația cu 60 capete caprine.

3. Dacă animalele pentru care se solicită sprijin figurează la data de 01.07.2020, transferate temporar pentru pășunat, în cererea de solicitare sprijin temporar, cu caracter excepțional se înscrie exploatația cu cod ANSVSA a asociației (exploatația destinație), cu condiția ca animalele să fie în proprietatea solicitantului la 01.07.2020.

Pentru a fi eligibile aceste animale, condiția este ca din exploatația sursă să fi fost transferate către exploatația de destinație minimum 50 capete caprine / 50 capete ovine.

Exemplu: un beneficiar a transferat temporar în exploatația de destinație 110 capete ovine și caprine din care 40 capete ovine dintr-o exploatație sursă cu cod ANSVSA, 50 capete caprine dintr-o exploatație sursă cu cod ANSVSA și alte 20 capete ovine dintr-o altă exploatație sursă cu cod ANSVSA. În acest caz beneficiarul poate primi sprijin temporar cu caracter excepțional doar pentru 50 capete caprine provenite din exploatația sursă cu 50 capete caprine care figurează pe CNP/CUI solicitant la data de 01.07.2020.

Fiecare femelă adultă din specia ovine sau caprine pentru care se solicită sprijin temporar cu caracter excepțional, trebuie să aibă vârsta de minimum 12 luni la data de 1 iulie 2020. Condiții specifice sectorului ovine / caprine:- Solicitantul deține minimum 50 capete femele adulte din specia ovine sau minimum 50 capete femele adulte caprine, înregistrate în RNE pe unitate de producție / exploatație cu cod ANSVSA.

Sprijinul pentru sectorul ovine sau caprine / exploatație: între 50 -100 capete  -  500 Euroîntre 101-200 capete -  800 Euroîntre 201-300 capete - 1300 Euroîntre 301-400 capete - 1700 Euroîntre 401- 500 capete - 2100 Europeste 500 capete     - 2500 Euro

ATENȚIE! MODIFICĂRI FĂCUTE DE APIA PENTRU AJUTORUL DE 7.000 DE EURO PE FERMA DE BOVINE! Agroinfo09 octombrie 2020

ULTIMELE INFORMAȚII! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a modificat Ghidul Măsurii 21 Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19. AGROINFO vă pune la dispoziție modificările făcute în Ghid pentru ajutorul acordat fermelor de bovine care dețin până la 90 capete femele bovine adulte, cu vârsta de minim 24 de luni la data de 1 iulie 2020.

ATENȚIE! TERMENUL LIMITĂ DE DEPUNERE LA APIA A CERERII PENTRU AJUTOR ESTE 23 OCTOMBRIE 2020!

În primul rând, APIA a făcut precizarea în Ghid că fermierii, crescători de vaci, care au cerut doar ajutorul național tranzitoriu (ANT) și nu au teren sau nu au cerut sprijinul cuplat zootehnic beneficiază de ajutorul Covid 19 al cărui cuantum maxim este de 7.000 de euro pe ferma de bovine.  

Un fermier beneficiar doar de ANT are cuantumul plăților directe < 5000 euro și demonstrează activitatea agricolă prin documentele specifice acordării sprijinului temporar, informează APIA.

Pe înțelesul tuturor, aveți doar ANT pentru animale, beneficiați și de acest ajutor dacă vă încadrați condițiilor stabilite de APIA pentru acordarea ajutorului Covid-19. O condiție esențială este să aveți cererea unică pentru subvenții, cererea pe care o depuneți în fiecare an la APIA, depusă anul acesta. Dacă nu aveți cererea unică depusă la APIA, nu beneficiați de acest ajutor.

Solicitantul trebuie să fie înregistrat la APIA cu cerere unică de plată eligibilă pentru anul 2020;Solicitantul nu poate primi sprijin decât o singură dată în cadrul acestei măsuri, prin PNDR 2014-2020, este menționat în Ghidul Măsurii 21.

Condiții specifice sectorului bovine:

- Solicitantul deține minimum 5 UVM și maximum 90 UVM femele adulte din specia bovine (taurine+bubaline), înregistrate în RNE, cu condiția de a avea înscrise minimum 5 UVM femele adulte din specia bovine (taurine+bubaline) pe fiecare unitate de producţie (exploatație cu cod ANSVSA);

ATENȚIE ! 1. Dacă un solicitant deține animale în mai multe exploatații cu cod ANSVA (într-o exploatație 5 UVM (femele adulte din specia bovine), în altă exploatație cu cod ANSVSA 3 UVM și în altă exploatație 6 UVM), acesta va beneficia de sprijin temporar cu caracter excepțional în sectorul bovine doar pentru animalele din exploatația cu 5 UVM, și pentru animalele din exploatația cu 6 UVM.

Atenție, APIA precizează în ce condiții beneficiați de ajutor dacă animalele provin din mai multe coduri ANSVSA, dacă au fost transferate într-o altă exploatație pentru pășunat și ce trebuie să scrieți în cererea de solicitare a ajutorului în cazul în care bovinele au fost transferate temporar într-o altă exploatație. APIA vă dă și exemple în Ghid în cazul în care dețineți bovinele în mai multe exploatații sau bovinele au fost transferate pentru pășunat.

Dacă animalele pentru care se fermierul solicită sprijin temporar cu caracter excepțional figurează la data de 01.07.2020, transferate temporar într-o exploatatie cu cod ANSVSA pentru pășunat, în cererea de solicitare a sprijinului temporar, cu caracter excepțional se va înscrie aceasta exploatație cu cod ANSVSA (exploatația destinație), cu condiția ca animalele să fie în proprietatea solicitantului la 01.07.2020 (figurează pe CNP-ul /CUI solicitant).

Pentru a fi eligibile aceste animale, condiția este ca din exploatația sursă să fi fost transferate către exploatația de destinație minimum 5 UVM.

Exemplul 1: un beneficiar a transferat temporar în exploatația de destinație în total un efectiv de 11 UVM din care 4 UVM dintr-o exploatație sursă cu cod ANSVSA, 5 UVM dintr-o exploatație sursă cu cod ANSVSA și alte 2 UVM dintr-o altă exploatație sursă cu cod ANSVSA. În acest caz beneficiarul poate primi sprijin temporar cu caracter excepțional doar pentru efectivul de 5 UVM provenite din exploatația sursă cu 5 UVM, care figurează pe CNP/CUI solicitant la data de 01.07.2020.

Exemplul 2: În condițiile în care animalele transferate temporar pentru pășunat ale aceluiași solicitant într-o exploatatie – 10 UVM total, provin din mai multe coduri ANSVSA, din codul 1 un efectiv de 3 UVM, din codul 2 un efectiv de 4 UVM și din codul 3 un efectiv de 3 UVM, în aceste conditii nici una din exploatații nu respectă minimul de 5 UVM /exploatatie cu cod ANSVSA.

Solicitantul trebuie să dețină la data de 01.07.2020 maximum 90 UVM femele adulte (vârsta de minimum 24 luni la data de 01.07.2020) din specia bovine (taurine+bubaline), în toate exploatațiile cu cod ANSVSA înregistrate în RNE. Dacă numărul de animale bovine (taurine+bubaline) eligibile pentru această schemă, din toate exploatațiile din cerere, depășește numărul de 90 de capete, cererea de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional în sectorul bovine, este respinsă de la plată.

Fiecare femelă adultă din specia bovine (taurine+bubaline) pentru care se solicită sprijin, trebuie să aibă vârsta de minimum 24 luni la data de 1 iulie 2020.  Bovinele (taurine+bubaline) înregistrate în RNE ulterior datei de 1 iulie nu vor fi eligibile pentru sprijin.

Vă reamintim cuantumul sprijinului pentru sectorul bovine/exploatație:

· între 5 UVM - 10 UVM- 1000 Euro

· între 11 UVM- 20 UVM- 2500 Euro

· între 21 UVM– 30 UVM- 3500 Euro

· între 31 UVM– 40 UVM- 4750 Euro

· între 41 UVM- 50 UVM- 5000 Euro

· între 51 UVM– 60 UVM- 6000 Euro

· între 61 UVM- 90 UVM- 7000 Euro

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Demers împotriva plafonării obligatorii a plăților directe octombrie 9, 2020 agrimanet Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a semnat împreună cu alte 10 asociații europene de profil o poziție comună prin care cere decidenților europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăților directe pentru fiecare stat membru, în conformitate cu analiza generală efectuată în cadrul planurilor strategice naționale. Acest demers vine în contextul în care atât Politica Agricolă Comună, cât și CFM sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza Covid-19.

Conform celor 11 asociații din centrul și estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie și degresivitate a plăților directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme și întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o pondere semnificativă a producției agroalimentare și a terenurilor cultivate din UE și care au fost angajate activ în abordarea problemelor climatice și de mediu.

Limitarea sau reducerea plăților directe va duce în multe părți ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului și prețuri mai mari la alimente deoarece:

· Penalizează fermierii care au investit și dezvoltat ferme conform obiectivelor actuale ale politicii UE;

· Amenință competitivitatea UE în sectorul agroalimentar față de țările terțe;

· Va limita dezvoltarea și investițiile în sectorul agroalimentar, care au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu și climă;

· Va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunatoare asupra forței de muncă și asupra mediului, întrucât micii fermieri sunt scutiți de măsurile de control și de eco-condiționalite;

· În unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creșterea inutilă a prețurilor arendei, penalizând toți fermierii.

Idea plafonării reprezintă o măsură cu efecte asimetrice asupra statelor membre și regiunilor Uniunii și, prin urmare, împotriva principiilor declarate ale actualei reforme PAC. Este nevoie de garantarea accesului egal la finanțare pentru toate tipurile de ferme. PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanțată în mod adecvat și capabilă să răspundă necesității de securitate alimentară, precum și la așteptările și cerințele de protecție a mediui și adaptare la schimbările climatice.

„În aceste vremuri extrem de fragile și incerte, este esențial să dăm fermierilor noștri o viziune clară și durabilă și să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investițiilor și recunoaștere societală”, susține consorțiul de asociații europene din domeniul agricol. „Trebuie să ne protejăm fermierii și trebuie să recunoaștem contribuția lor extraordinară la reziliența lanțului agroalimentar european în aceste momente dificile.”

În contextul în care discuțiile privind PAC post-2020 se apropie de final, documentul de poziție reprezintă un instrument strategic în influențarea deciziilor politice de la Bruxelles și în echilibrarea discuțiilor asupra viitorului agriculturii.

Cele 11 organizații europene ale fermierilor care semnează documentul sunt implicate activ în comunicarea cu europarlamentarii din țările lor, pentru a susține această poziție comună care este în interesul fermierilor. Semnatarii documentului sunt:

· Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă

· Camera Agrară a Republicii Cehe

· Asociația Agricolă a Republicii Cehe

· Camera Agricolă și Alimentară Slovacă

· Inițiativa de Afaceri Agricole și Alimentare

· Confagricoltura, Italia

· Consiliul Agricol Danez

· Asociația Națională a Producătorilor de Cereale, Bulgaria

· Camera de Agricultură și Comerț, Estonia

· „Parlamentul Fermierilor” Letoni

· Asociația Lituaniană a Companiilor Agricole

Avans APIA 2020! Acestia sunt fermierii care vor primi banii primii 9 octombrie 2020 https://agro-tv.ro/avans-apia-fermierii-care-vor-primi-banii-primii/

Fermierii români așteaptă cu nerăbdare începerea plății avansului APIA, la data de 16 octombrie. Într-un interviu acordat pentru o televiziune locală, șeful APIA Mureș, Ovidiu Săvâșcă, a precizat că peste 90% din cererile depuse în județ nu au fost selectate la controlul pe teren, iar dintre acestea, aproximativ două treimi se află în pregătire la funcționari, astfel încât să fie autorizate până la data de 16 octombrie. Astfel, acești fermieri vor începe să primească banii în conturi încă din prima zi.

”În paralel cu perioada de primire a cererilor pentru măsura 21, conform calendarului de activități al APIA, suntem într-o perioadă premergătoare autorizării la plată a avansului. În fiecare an, de la 15 octombrie, demarăm campania de plată a avansului a cererilor unice depuse în perioada 1 martie – 15 iunie. În acest an am avut o prelungire cu o lună de zile. Clasica perioadă este 1 martie – 15 mai.

Bineînțeles că ulterior încheierii campaniei de depunere a cererilor a urmat primul control administrativ, controalele pe teren, campanie de control care se va finaliza în aceste zile. Cum am spus, fie că vorbim de cereri care nu au fost selectate la control pe teren, undeva la peste 90% sunt cereri care sunt pregătite și așteaptă să fie introduse în circuitul fluxului de autorizare.

Am o veste bună. Din 24.000 de solicitanți, avem o primă listă cu 16.000 de solicitanți în lucru la funcționari, care până la data de 15 octombrie vor fi pregătite de funcționari până la faza de autorizare, ca undeva în data de 16 octombrie să pornim plata către fermieri.

Bineînțeles, după plata avansului, la data de 1 decembrie începe plata regulară unde, fermierii vor primi sumele integrale aferente pentru campania 2020”, a precizat Ovidiu Săvâșcă într-un interviu acordat pentru M9.

Cultura care va beneficia de o subventie MAJORATA! Anunt de la Bruxelles 9 octombrie 2020

Producția la cultura de rapiță din întreaga Uniune Europeană a fost grav afectată de condițiile meteo vitrege din ultimul an. De aceea, estimările pentru acest an în ceea ce privește recolta nu arată deloc bine, fiind în scădere accentuată față de anii precedenți. Astfel, oficialii de la Bruxelles se pregătesc să compenseze aceste scăderi în producție prin finanțări consistente. Europarlamentarul Daniel Buda a dezvoltat pe larg acest subiect pe pagina sa de facebook. AGRO TV redă integral mesajul postat de eurodeputatul român:

 Experții de la Stratégie grains au actualizat estimările pentru producția de rapiță din UE, dar și din Marea Britanie pentru sezonul 2020-2021, de la 17,02 milioane de tone la 16,68 milioane de tone. Astfel, prognoza actualizată este mai mică decât cea din sezonul precedent și este minimă, din 2006 încoace. Prognoza în scădere este cauzată de condițiile meteorologice cum ar fi seceta și înghețurile de primăvară înregistrate în mai multe țări europene, precum și de micșorarea suprafețelor însămânțate cu culturi oleaginoase în UE.

 Experții preconizează, de asemenea, lipsa ofertei de rapiță în UE în sezonul viitor, deoarece creșterea prognozată a importurilor de culturi oleaginoase (până la 6 milioane de tone) nu va putea compensa pe deplin reducerea producției brute a acestei culturi.

 Astfel, am adresat Comisiei Europene o întrebare, în baza procedurilor parlamentare de care dispun, în care am solicitat să îmi comunice strategia Uniunii în ceea ce privește susținerea culturilor de rapiță de pe piața europeană. Janusz Wojciechowski, Comisar European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală mi-a confirmat faptul că producția de rapiță din UE a scăzut într-adevăr sub mediile istorice. În consecință, producția de semințe oleaginoase, în special producția de rapiță, va fi puternic sprijinită în noua PAC. Iată răspunsul integral al Comisarului Wojciechowski:

 „Politica agricolă comună (PAC) este orientată către piață, iar sprijinul acordat fermierilor a trecut de la sprijinirea prețului de piață pentru produse la sprijinul direct pentru venituri, decuplat de producție. Fermierii europeni, inclusiv cultivatorii de semințe de rapiță, au beneficiat de plăți directe decuplate în cadrul PAC începând cu 2005.

 Dinamica pieței, inclusiv producția și comerțul exterior, depinde de o multitudine de factori – inclusiv de situația meteorologică greu de anticipat – și este normal să se observe variații ale ofertei. Producția de rapiță din UE a scăzut într-adevăr sub mediile istorice, în timp ce producția de floarea-soarelui și de soia se situează mult deasupra mediei pe cinci ani.

 Condițiile de însămânțare nefavorabile din toamna trecută au accentuat această situație. A plouat prea târziu ca să se încheie semănarea semințelor de rapiță în fereastra optimă, afectând atât producătorii din UE (nordul Franței, Germania, nord-estul Sloveniei, România, Bulgaria, Ungaria și Spania), cât și pe cei din vestul Ucrainei.

 În conformitate cu propunerea Comisiei pentru viitoarea PAC, un nou model de performanță propus va permite statelor membre să elaboreze o combinație de măsuri obligatorii și voluntare, în funcție de obiectivele și nevoile lor, precum și în ceea ce privește obiectivele PAC. În acest cadru, producția de semințe oleaginoase, în special producția de rapiță, va fi concepută și sprijinită în consecință. În ceea ce privește disponibilitatea importurilor, tarifele de import sunt stabilite în prezent la zero și, prin urmare, nu mai pot fi reduse.”

Topul beneficiarilor de subvenţii din agricultură: Companiile din top 10 au încasat anul trecut peste 53 de milioane euro 09 oct, 2020 | Agerpres

Cei mai mari zece beneficiari de subvenţii din agricultură, cu activităţi atât în sectorul vegetal, cât şi în cel zootehnic, au încasat anul trecut peste 53,1 de milioane de euro, mai mult cu peste 23 milioane de euro faţă de anul 2018, conform datelor transmise de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), la solicitarea Agerpres

În 2018, sumele încasate din subvenţii de primii zece beneficiari au totalizat 29,61 milioane de euro. SC Agricost SA din judeţul Brăila a fost şi în 2019 pe primul loc în acest top, cu 11,81 milioane de euro, suma fiind în creştere faţă de anul precedent când a încasat 9,18 milioane de euro. Compania activează în sectorul agricol, având în concesiune de la statul român circa 56.000 de hectare de teren agricol în Insula Mare a Brăilei. Agricost este deţinută de Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite şi are ca activitate principală cultivarea şi comercializarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase şi alte culturi nepermanente.

Topul beneficiarilor de subvenţii este completat de SC Smithfield România SRL, din judeţul Timiş, cu 8,58 milioane de euro, Avicola SA Buzău - 5,64 milioane de euro, Transavia SA din judeţul Alba - 5,28 milioane de euro, SC Intercereal SA din Ialomiţa - 4,9 milioane de euro, SC Vanbet SRL Vaslui - 4,42 milioane de euro, Emiliana West Rom SRL Timiş - 3,41 milioane de euro, SC Agrisol Internaţional RO SRL din Ialomiţa - 3,30 milioane de euro, SC Padova Agricultura SRL Brăila - 3,25 milioane de euro şi SC Maria Trading SRL din judeţul Călăraşi - 2,81 milioane de euro.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a autorizat la plată, în campania aferentă anului 2019, respectiv în perioada 16 octombrie 2019 - 30 iunie 2020, suma de 2,89 miliarde de euro, din care 1,89 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 598,06 milioane de euro măsuri implementate de APIA din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin PNDR 2014 - 2020 şi cofinanţare de la bugetul naţional, 241,68 milioane de euro ajutoare naţionale tranzitorii finanţate din bugetul naţional şi 161,33 milioane de euro Măsuri de piaţă, comerţ exterior, promovare produse agricole şi ajutoare de stat.

În campania din 2019 au fost autorizaţi la plată un număr de 843.349 fermieri, reprezentând un procent de 99,87% din fermierii eligibili. Începând cu data de 16 octombrie 2020, Agenţia de Plăţi va acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe şi al măsurilor de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale.

Nivelul plăţilor în avans va fi de până la 70% în cazul plăţilor directe şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală. În ceea ce priveşte stadiul controalelor pe teren, până la începutul acestei săptămâni au fost controlaţi clasic pe teren un număr de 12.811 fermieri, ceea ce reprezintă un procent de 90,66% din totalul fermierilor din eşantionul de control.

Emil Dumitru, MADR: Trebuie sa oprim vanzarea de iluzii catre legumicultori Agrostandard | 9 October, 2020 | In urma cu cateva zile a avut loc la Plesoiu, in judetul Olt, o intalnire a legumicultorilor din judet cu reprezentanti ai Ministerului Agriculturii si Casei de Comert Agroalimentar Unirea, proiectul fostului ministru Petre Daea. Prezent la intalnire, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru, le-a explicat legumicultorilor, care va fi soarta Casei Unirea. Concret, nu se va merge pe vechea orientare privind lantul de magazine destinate comercializarii produselor din fermele mici, pentru ca, altele sunt de fapt problemele fermierilor, potrivit Adevarul.ro.

Fermierii asociati in cooperative si grupuri de producatori vor primi subventii mai mari, iar cei care se incapataneaza sa produca independent vor fi finantati la valori mai mici. In urmatorul Program National Strategic se vor regasi masuri care sa sustina asocierea.

„Trebuie sa oprim vanzarea de iluzii catre legumicultori facand doar jumatati de masura din tot felul de masuri de finantare care pana la urma nu ating obiectivul pe care noi ni l-am fixat. Este prioritatea zero pentru noi sa ne asociem, dar nu o asociere fortata, ci o asociere stimulativa. Esti un legumicultor asociat intr-o cooperativa sau grup de producatori, vei primi o intensitate de sprijin mai mare, nu esti asociat si vrei sa ramai in continuare independent, vei primi o intensitate de sprijin mai mica. Marea problema nu este subventia cuplata de productie, productie stie sa faca toata lumea. Trebuie sa discutam de curs antreprenorial pe care trebuie sa-l dezvoltam si trebuie sa discutam de cum punem marfa in comun sa negociem, sa avem forta de negociere. Sortare, ambalare, etichetare, asta va fi masura pe care o vom promova in perioada urmatoare, pe o forma de ajutor de stat si sa fie complementara cu ce avem deja aprobat de la Comisia Europeana, si anume cele opt depozite regionale in programul national de recuperare si rezilienta, unde Romania are 6,5 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigatii, desecare, drenaj, combaterea eroziunii solului si cele opt mari depozite regionale. Dar ca ar ca sa ajungem la cele opt mari depozite regionale, trebuie sa avem niste platforme unde sa colectam tomata“, a declarat Emil Dumitru.

Va trebui ca fermierii sa invete sa-si personalizeze marfa si sa-si sustina produsele, iar Casa Unirea ar urma sa fie implicata in tot acest proces. Sursa: Adevarul

AFIR si FINANTARI

Fonduri de pana la 300.000 de euro, pentru infiintarea de abatoare de capacitate mica. Cine poate accesa sprijinul octombrie 9, 2020

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale anunta lansarea sesiunii de depunere a proiectelor in cadrul Masurii 4 – Investitii in active fizice – Sub-masura 4.2 – “Sprijin pentru investitii in procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investitii in abatoare de capacitate mica in zona montana”, cu o alocare de totala de 12.930.334 euro.

Scopul submasurii 4.2 vizeaza infiintarea unitatilor de sacrificare in zona montana si a componentelor de procesare si comercializare in contextul lantului integrat, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse si procese, aplicarea masurilor de protectie a mediului inclusiv scaderea consumului de energie si a emisiilor GES, promovarea investitiilor pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile, cresterea numarului locurilor de munca.

Beneficiarii sunt intreprinderile definite conform legislatiei nationale in vigoare, cooperativele, precum si grupurile de producatori constituite in baza legislatiei nationale in vigoare.

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri si grupuri de producatori/cooperative/societati cooperative si de 40% pentru alte intreprinderi si nu va depasi 300.000 euro/proiect.

Detaliile cu privire la conditiile de eligibilitate, tipul sprijinului si principiile de selectie le puteti regasi in Ghidul Solicitantului aferent submasurii 4.2 – „Sprijin pentru investitii in procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investitii in abatoare de capacitate mica in zona montana”

George Scarlat: 80% din capacitatile de abatorizare din Romania nu sunt rentabile! Agrostandard | 9 October, 2020 | George Scarlat, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, afirma ca undeva la 80% din capacitatile de abatorizare din Romania sunt sub pragul de rentabilitate. Avem o dezvoltare haotica – cu prea multe unitati de abatorizare in nordul tarii, in general, și cu numeroase ferme dezvoltate in partea de sud, unde exista judete intregi fara nicio unitate de sacrificare a animalelor. Situatia este cu atat mai grea cu cat in acest an multi fermieri nu au furajele necesare pentru hrana animalelor, fiind nevoiti sa le sacrifice. De altfel, multi au și anuntat ca renunta sa mai creasca vite, pe care le trimit la abatorizare tocmai in nordul tarii cu costuri de transport foarte mari.

Ori in conditiile unui an an atat de dificil pecum 2020, devine tot mai clar faptul ca in lipsa unui sistem de productie integrat, șansele de a rezista pe piata pentru producatorii romani sunt ca și inexistente.

„Undeva la 80% din capacitatile de abatorizare din Romania sunt sub pragul de rentabilitate. Nu știu cum reușesc sa-și sustina activitatea, bineinteles cei care au ferme in spate o pot face, altii rostogolind și poate din volume izbutesc sa aiba o bruma, o marja de profit”, a declarat George Scarlat la Meat.Milk 2020.

Despre dezvoltarea haotica a unitatilor de abatorizare, dar și a celor de procesare se tot vorbește de ani buni. Scarlat cunoaște bine aceasta realite și da exemplu ceea ce se intampla in industria laptelui unde s-au inchis numeroase fabrici in care se investisera sume importante. Ca sa nu mai vorbim de unitatile de sacrificare a animalelor, de aproape patru ori mai multe decat ar fi necesare la șeptelul actual.

„Avem capacitati de abatorizare in partea de nord a tarii, din pacate, insa, fermele s-au dezvoltat mai mult in sud. Exista o dezvoltare haotica, cred ca ar trebui sa avem o radiografie completa la nivel de tara, cel putin pe partea de zootehnie’’, a mai spus Scarlat.

ALTELE

Ministrul Agriculturii planuieste sa corecteze „abuzurile” unor retaileri fata de producatorii si procesatorii romani. Taxele ascunse si platile intarziate, printre cele mai mari probleme octombrie 9, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit despre abuzurile comise de anumiti retaileri, care introduc taxe suplimentare ascunse, discriminatorii pentru producatorii si procesatorii romani, spunand ca va corecta aceste nereguli,  prin implementarea practicilor referitoare la concurenta neloiala.

„In zilele acestea am reluat discutiile privind Programul National Strategic si la intalnirea pe care am avut-o alaltaieri (luni n.r.), foarte multi dintre producatorii romani si cooperative, care au contracte cu marile lanturi de retail, ne-au spus ca in momentul in care a aparut Legea 28/2020 s-a permis retailerilor sa perceapa iarasi tot felul de taxe – reducere conform contract, discount de volum, reducere ulterioara raportata la cifra de afaceri, remiza lunara – sigur ca aceste taxe poarta denumiri diferite in functie de reteaua respectiva. Au revenit cu aceste taxe, care sunt discriminatorii fata de procesatorii si producatorii romani”, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Adrian Oros

Taxele ascunse si platile intarziate, unele dintre abuzurile anumitor retaileri

Ministrul a explicat care sunt aceste abuzuri ale unor retaileri si a precizat ca: „Abuzurile sunt taxe suplimentare ascunse, in functie de retailer (…) Foarte multi producatori, chiar cooperativele care au produse de calitate, in cantitate suficienta pot sa asigure o anumit ritmicitate si au contracte, au spus ca dupa aparitia acestei legi au fost reintroduse aceste taxe ascunse si s-a prelungit iarasi termenul de plata. Unii, nu toti, comit asemenea abuzuri, de aceea folosesc acest prilej, pentru ca stiu cu siguranta ca ei se uita la noi si vreau sa isi corecteze aceasta maniera de a lucra cu producatorii si cu procesatorii, care de regula in Romania sunt mici”, a adaugat seful MADR.

Producatorii romani, discriminati in tara lor! Scrisoare deschisa Cream Land! Agrostandard | 9 October, 2020 | Un producator roman de inghetata se zbate sa-si faca loc pe rafturile marilor retele de retail. In zadar, insa, pentru ca nu reuseste cu niciun chip sa intre in gratiile comerciantilor care sub diverse pretexte ii refuza accesul produselor sale in magazine, chiar daca vorbim de o calitate foarte buna. Sa mai conteze calitatea astazi?! Din pacate, nu este o situatie singulara, astfel de cazuri se intalnesc la tot pasul pe piata romaneasca asa-zisa libera. Cititi si va minunati de ceea ce li se intampla producatorilor romani! Oare mai intereseaza pe cineva in tara aceasta numita Romania de ce sunt discriminati producatorii romani?

SCRISOARE DESCHISA‼DESPRE PRODUCATORI ROMANI DISCRIMINATI IN TARA LOR

Catre: Guvernul Romaniei

Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri

Consiliul Concurentei

In calitate de administrator al unei fabrici de produse alimentare, intrata in functiune cu doi ani in urma, va aduc in atentie situatia aberanta, contrara oricarei idei de piata libera, cu care se confrunta producatorii romani de alimente, inclusiv firma pe care o conduc. Veti vedea de ce exemplul firmei mele este extrem de relevant in expunerea acestei situatii.

Am construit, cu eforturi greu de imaginat, o FABRICA MODERNA de inghetata, intr-un judet despre care toata lumea spune ca este un JUDET SARAC.Am dorit si am reusit sa produc in aceasta fabrica, un DESERT INDUSTRIAL DE CEA MAI INALTA CALITATE (fabricat exclusiv din ingrediente naturale, cu lapte proaspat si fara niciun aditiv), pe care consumatorii chiar il apreciaza pe masura si ne reproseaza permanent faptul ca il gasesc in prea putine magazine.

Preturile la care firma mea vinde catre retaileri (sau mai corect, VREA sa vanda) sunt semnificativ mai mici decat preturile produselor similare importate, aflate la vanzare in toate magazinele comertului modern.

In ciuda acestor caracteristici, care inseamna mare potential de vanzare, PRODUSELE firmei mele SE AFLA, dupa doi ani de existenta, in vitrinele a MAI PUTIN DE 10% DIN NUMARUL TOTAL DE MAGAZINE care vand astfel de produse in comertul modern din Romania.

Ca sa intelegeti gravitatea extrema a situatiei, am sa va expun pe scurt, atitudinea a 7 companii de retail (din cele 10 care constituie intregul comert modern din Romania).

– Reteaua LIDL: a refuzat listarea fara nici o justificare; nu a dorit sa discute nicio clipa despre calitatea produselor.

– Reteaua PENNY: dupa 6 luni de discutii a refuzat listarea, tot fara vreo justificare legata de produse; nu a luat nicio clipa in calcul calitatea sau raportul calitate/pret. Ni s-a raspuns cu o aroganta incalificabila, de catre coordonatorul de achizitii, ca nu exista spatiu la raft, desi in urmatoarele doua luni au aparut in vitrinele Penny mai multe branduri care nu existasera la momentul discutiilor noastre, cu preturi mult mai mari per suta de grame decat preturile la care ar fi putut vinde produsele noastre (evident, brandurile noi fiind branduri de import).

– Reteaua AUCHAN: a listat produsele noastre in primavara anului 2019 in 18 hypermarketuri (din 33), am colaborat avand aceasta prezenta incompleta, vreme de patru luni, dar dupa ce i-am notificat in mod repetat cu privire la conditiile neconforme de temperatura din mai multe magazine, conditii care deteriorau textura produselor, au oprit comenzile in loc sa remedieze problema. Ba mai mult decat atat, am fost si admonestati pentru „obraznicia” noastra de a le fi solicitat atentie si corectitudine in pastrarea produselor, dupa ce ei ne-au facut „favorul” de a ne primi in o parte din magazinele retelei.

– Reteaua METRO: a listat produsele noastre intr-un singur magazin (din cele 32) si refuza extinderea in toata reteaua, pe motiv ca produsele noastre, fiind de o calitate inalta, ar fi produse „de nisa”. Da, ati inteles bine: ni se refuza prezenta in toata reteaua, pe motiv ca produsele sunt „prea bune” si din acest motiv nu s-ar vinde. Acest „argument” este absolut artificial, intrucat reteaua Metro vinde in aceeasi categorie alimentara, produse mult mai scumpe decat produsele noastre (bineinteles, acestea sunt produse de import). Mai mult decat atat, noi am propus, odata cu extinderea prezentei produselor noastre, o diminuare a preturilor noastre, ceea ce ar insemna preturi si mai bune decat cele actuale, care oricum, sunt mai mici decat ale altor produse din categorie. Dar nici asta nu a prezentat interes pentru reprezentantii Metro.

– Reteaua MEGA IMAGE: dupa un an si jumatate de asteptare, a listat produsele noastre in 38 de magazine din cele aproape 800 ale retelei. Oricat am insistat pentru extinderea prezentei in toate supermarketurile retelei, ni s-a spus ca in Mega Image toate brandurile noi sunt listate mai intai ca test intr-un numar mic de magazine. Asta chiar daca, in cele sase luni, de cand pentru noi dureaza „testul”, aceeasi retea a listat alte branduri in toate supermarketurile retelei, inca de la aparitia acestora pe piata. Dar…aceste branduri apartin evident, unei corporatii internationale.

– Reteaua CARREFOUR: a listat produsele noastre intr-un numar de magazine pe care nici noi nu il stim, intrucat ni s-a comunicat o lista de magazine, iar noi am constatat ca in multe din magazinele comunicate, produsele noastre nu exista. Insistam de luni de zile sa ni se listeze produsele in toata reteaua sau macar sa ni se comunice situatia reala, dar nu primim niciun raspuns.

Si la Carrefour am exprimat in mod repetat, intentia noastra de a reduce preturile produselor odata cu extinderea prezentei la nivelul intregii retele, dar nici aceasta intentie a noastra nu a avut vreun ecou.

– Reteaua PROFI, desi nu a exprimat un refuz clar fata de produsele noastre din categoria inghetata, ne-a comunicat ca nu dispune de platforma logistica pentru produse congelate. In schimb a refuzat fara nicio justificare, propunerea de a vinde produsele lactate pe care le fabrica cealalta firma a grupului nostru (produse care deasemenea, sunt extrem de apreciate de consumatori, fiind de o calitate speciala prin aceea ca sunt absolut naturale, fabricate exclusiv din lapte proaspat).

Absolut tot ce am expus mai sus (si chiar mai mult) reiese fara dubii din comunicarile noastre cu fiecare dintre companiile de retail amintite.

Asa cum stim cu totii, fiecare dintre retelele comerciale enumerate ocupa o parte importanta a pietei, iar toate la un loc domina covarsitor comertul alimentar din Romania. Deci, este exclus ca dezvoltarea unui brand national se poate face in afara retelelor, care oricum, si in continuare se extind rapid.

Va supun acum atentiei, Art. 5, lit. g din Legea Concurentei Nr. 21 din 10 aprilie 1996, republicata: „ Sunt interzise (…) orice practici concertate (…) care au ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, in special cele care urmaresc: (…) g) eliminarea de pe piata a altor concurenti, limitatea sau impiedicarea accesului pe piata si a libertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici…”.

Oare, nu este evident ca atitudinea comuna a celor 7 retele enumerate mai sus, vizeaza tocmai „ limitarea sau impiedicarea accesului pe piata si a libertatii exercitarii concurentei” in ceea ce priveste produsele firmei mele?

O alta practica a retailerilor care activeaza pe piata din Romania, profund incorecta si comuna tuturor retelelor, este refuzul categoric de a discuta cu producatorul pretul de raft al produselor si aplicarea arbitrara a adaosurilor comerciale (atat de mari uneori, incat fac produsele nevandabile). Asta inseamna utilizarea adaosului comercial ca instrument extrem de eficace in influentarea drastica a volumelor de vanzari ale fiecarui produs.

In aceasta privinta, Legea Concurentei prevede la Art. 5, lit. d, urmatoarele: „ Sunt interzise (….) d) aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala;”.

Daca luam in calcul „componenta preventiva” (termen preluat de pe site-ul institutiei) a activitatii Consiliului Concurentei, nu pot sa nu intreb: a verificat vreodata Consiliul Concurentei respectarea Art. 5, lit. d din Legea Concurentei, in retailul alimentar ? Adica, ni se poate spune daca tuturor produselor din aceeasi categorie alimentara (inclusiv marcilor proprii ale retailerilor), vandute in acelasi magazin, li se aplica acelasi adaos comercial fata de pretul real de achizitie? Doar asta poate sa insemne concurenta corecta intre produsele din aceeasi vitrina.

Date fiind cele de mai sus:– Este corect ca accesul oricarui produs catre piata deservita de oricare retea, sa fie blocat sau limitat fara ca raportul calitate/pret al acelui produs sa fie comparat cu al celorlalte produse aflate pe rafturile respectivei retele?– Este corect ca producatorul sa nu aiba niciun cuvant de spus in privinta preturilor de raft ale produselor sale?– Este acesta un mediu concurential corect si sanatos, care faciliteaza accesul catre consumatori al produselor cu cel mai bun raport calitate/ pret? Sau dimpotriva, este un mediu concurential profund viciat de interese partizane, care loveste la temelie atat dezvoltarea pe baze corecte a productiei alimentare, cat si interesul consumatorilor de a avea la dispozitie produse cu cat mai bun raport calitate/pret?

Daca va veti intreba cum se poate diferentia calitatea produselor alimentare, raspunsul este extrem de simplu: asa cum, in domeniul textil de exemplu, calitate inalta inseamna fibra naturala, iar calitate joasa inseamna „plastic”, tot la fel, in industria alimentara calitate maxima inseamna 100% ingrediente naturale si nutritive, iar calitatea joasa inseamna cel mai mare numar de aditivi.

ACEASTA SITUATIE absurda, DE NEIMAGINAT INTR-O PIATA LIBERA, menita sa suprime cele mai oneste afaceri din domeniul productiei alimentare, NU AFECTEAZA DOAR FIRMA MEA, CI MULTE ALTE AFACERI DE TALIE NATIONALA, din acelasi domeniu.

Cunosc personal producatori romani de produse (fara aditivi) din carne, producatori romani de conserve (fara aditivi) din legume si fructe, producatori romani de alimente ecologice, cu totii fiind furnizori ai unor produse de cea mai buna calitate si cu totii aflandu-se in aceeasi situatie dramatica si inacceptabila, in care, ca si noi, nu sunt primiti in retailul modern (sau sunt primiti ca si noi, pe ici-pe colo, doar „de spoiala”) si nu sunt lasati sa-si dezvolte produsele de buna calitate pe piata in care produc, adica pe piata din Romania. Si asta in conditiile in care rafturile din Romania abunda de produse alimentare indoielnice, unele la preturi mai mari decat ale produselor alimentare de calitate.

O piata libera, ca si o societate libera, sunt acelea in care MERITOCRATIA este cuvantul de ordine.

Dar piata alimentara din Romania functioneaza dupa model dictatorial, iar exemplele pe care vi le-am dat aici sunt mai mult decat edificatoare. Daca pentru produse impecabile calitativ si cerute de consumatori (vandute la preturi mai bune decat multe alte produse fabricate cu aditivi) nu este loc pe rafturi, e limpede ca regulile dupa care functioneaza piata noastra, nu sunt cele ale unei piete libere.

NICAIERI ALTUNDEVA, IN EUROPA SAU IN LUME, SA FII PRODUCATOR IN TARA TA, NU ESTE UN MOTIV DE DISCRIMINARE, ci dimpotriva.

La finalul scrisorii mele, va voi adresa domniilor voastre, intrebarea la care marii retaileri refuza sistematic sa-mi raspunda:

In afara de– produse de cea mai buna calitate (confirmata continuu si de consumatori si nu numai),– preturi mai mult decat rezonabile (se pot vedea prin comparatie in putinele magazine in care suntem, si asta chiar in ciuda adaosurilor comerciale (mari sau pe alocuri, chiar uriase),– servicii impecabile oferite odata cu produsele,Ce alte conditii mai trebuie indeplinite pentru ca produsele firmei mele sa fie asezate pe rafturile tuturor marilor magazine care vand de la import, produse mai scumpe si mai slabe calitativ?

Nadajduiesc ca, spre deosebire de retaileri, dumneavoastra imi veti raspunde. Dar daca nu o veti face, eu voi continua sa va intreb, asa cum, dupa acest demers, voi continua sa aduc permanent in atentia institutiilor si in atentia publica, evolutia acestei situatii inacceptabile intr-o piata civilizata si mai ales, LIBERA.

Cu consideratie,

Irina FilipAdministrator Cream Land

APEL CĂTRE PREȘEDINTELE IOHANNIS: NU PROMULGAȚI LEGEA! Agroinfo 09 octombrie 2020 -

APELUL ASOCIAȚIEI FARMACIILOR VETERINARE! Farmaciile veterinare solicită Președintelui Iohannis să retrimită în Parlament legea care instituie monopolul medicilor veterinari, anunță ASOCIAȚIA FARMACIILOR VETERINARE, într-un comunicat transmis astăzi pentru AGROINFO.

ASOCIAȚIA FARMACIILOR VETERINARE a depus miercuri un memoriu la Președinția României prin care solicită președintelui Klaus Iohannis retrimiterea în Parlament a legii pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, care instituie monopolul asupra comertului cu amanuntul a produselor medicamentoase veterinare, încălcând Constituția și prevederile Tratatului UE.

Totodată, Asociația Farmaciilor Veterinare a solicitat Președintelui Iohannis să sesizeze Curtea Constituțională a României cu o obiecție de neconstituționalitate înainte de promulgarea legii.

Amintim că România a eliminat restricțiile privind acționariatul farmaciilor umane înainte de aderarea la Uniunea Europeană tocmai pentru a răspunde prevederilor aquisului comunitar.

O restricționare la nivelul acționariatului farmaciilor veterinare similară celei actuale, prin care medicii veterinari trebuie să dețină peste 50% din acțiunile unei farmacii a mai fost introdusă în legislația națională în urmă cu câțiva ani, tot la presiunea unor grupuri de interese, dar a fost eliminată prin Ordonanță de Urgență, tocmai pentru ca România să evite declanșarea procedurii de infrigement.

În același context, inclusiv Consiliul Concurenței din România recomandase autorităților eliminarea prevederilor legislative referitoare la instituirea condiției de acționariat la înființarea farmaciilor veterinare, întrucât erau de natură să introducă bariere la intrare și să restrângă concurența în defavoarea consumatorilor, fiind totodată și în contradicție cu soluțiile legislative adoptate în cazuri similare de alte țări membre ale Uniunii Europene.Asociația consideră imperios necesar ca toți actorii din domeniu să fie implicați în adoptarea unei reglementări fundamentate și temeinice, în scopul protejării sănătății publice într-un mod adecvat, fără a se aduce atingere în mod nejustificat libertății economice, concurenței loiale, drepturilor și intereselor persoanelor și animalelor.

Promulgarea legii în forma aprobată de Parlament va avea un puternic impact negativ asupra industriei farma veterinare, asupra producătorilor industriali din zootehnie, cât mai ales asupra micilor ferme care vor avea dificultăți majore în asigurarea sănătății și tratamentului animalelor. in contextul actual caracterizat de lipsa unui numar suficient de medici care sa acopere zonele mai indepartate de orasele principale.

Mai mult, blocajul în distribuția de medicamente, prin închiderea imediată a aproximativ 40% din farmaciile veterinare, precum și interzicerea vânzărilor online pentru produsele veterinare de bază (de tip OTC), va pune proprietarii animalelor de companie în imposibilitatea de a asigura tratamentul acestora, mai ales în condițiile pandemiei.

Modificarea privind structura acționariatului farmaciilor veterinare, care ar urma să fie deținute în proporție de peste 50% de un medic veterinar cu libera practica, reprezintă o distorsionare și o încălcare a libertății economice și reprezintă o încălcare evidentă a Constituției și a normelor europene.

Totodată, având în vedere faptul că modificările adoptate sunt susceptibile să distorsioneze mediul concurențial prin instituirea unui monopol legal, era oportună și necesară solicitarea unei opinii avizate din partea Consiliului Concurenței, spre a transmite inclusiv recomandări în sensul adoptării unor măsuri adecvate pentru remedierea disfuncționalităților constatate (e.g., consecința gravă a eliminării jucătorilor existenți care nu îndeplinesc condiția privind componența acționariatului și, respectiv, introducerea unor bariere la intrarea pe piață în ceea ce îi privește pe potențialii noi investitori în domeniul farmaciilor veterinare). Mai precis, legea urmărește instituirea unui monopol legal în ceea ce privește comercializarea cu amănuntul a produselor medicinale veterinare.

Propunerea ce vizează modificarea structurii acționariatului este vădit disproporționată pentru atingerea obiectivelor enunțate în Expunerea de motive a actului normativ, cât timp activitatea este și în prezent reglementată strict, fiind supusă unor condiții clare de autorizare și reglementare, desfășurându-se deja sub supravegherea și responsabilitatea unui medic veterinar supus tuturor obligațiilor legale și deontologice aferente profesiei sale, profesie a cărei independență este garantată.

În consecință, Asociația Farmaciilor Veterinare solicită imperios reluarea procesului legislativ prin consultarea tuturor actorilor implicați, inclusiv asociațiile producătorilor din zootehnie, micii fermieri, dar și organizațiile nonguvernamentale pentru protecția animalelor.

ASOCIAȚIA FARMACIILOR VETERINARE

Cum se vor înfiinţa, organiza şi funcţiona Camerele Agricole octombrie 9, 2020 agrimanet Cine asigură cadrul adecvat de înfiinţare, organizare şi funcţionare a camerei agricole la nivel judeţean şi national? Autorităţile publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile profesionale cu reprezentativitate naţională şi orice alte forme de asociere ale producătorilor agricoli, ale proprietarilor de fond forestier, prin reprezentanţi.Componenţa Comitetului Naţional de Iniţiativă

„În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se înfiinţează Comitetul Naţional de Iniţiativă, format din maximum 25 de membri, dintre care: 14 reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale cu reprezentativitate naţională şi 7 reprezentanţi ai formelor de asociere ale producătorilor agricoli şi ale proprietarilor de fond forestier, propuşi de acestea, dintre care unul va fi ales prin vot secret preşedinte al Comitetului Naţional de Iniţiativă. În cazul în care numărul propunerilor depăşeşte 21 de reprezentanţi, se va supune la vot; 2 reprezentanţi propuşi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; un reprezentant propus de Ministerul Afacerilor Interne; un reprezentant propus de garda forestieră; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale înregistrează cererile, verifică respectarea procedurilor şi soluţionează contestaţiile până la înfiinţarea Comitetului Naţional de Iniţiativă”.

Comitetul judeţean de iniţiativă

“La nivel judeţean, prin decizie a Comitetului Naţional de Iniţiativă, se constituie comitetul judeţean de iniţiativă, format din 11 membri, din care fac parte: directorul executiv al direcţiei pentru agricultură judeţene sau al municipiului Bucureşti, după caz; un reprezentant propus de inspectoratul teritorial de regim silvic şi de vânătoare; un reprezentant al instituţiei prefectului; 5 reprezentanţi propuşi de organizaţiile profesionale cu reprezentativitate naţională şi 3 reprezentanţi ai altor forme de asociere ale producătorilor agricoli şi ale proprietarilor de fond forestier; în cazul în care numărul propunerilor depăşeşte 8 reprezentanţi, se va supune la vot.

Inscrierea Camerelor Agricole în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor

“Comitetele judeţene de iniţiativă şi Comitetul Naţional de Iniţiativă sunt mandatate pentru înscrierea camerelor agricole judeţene şi a Camerei Agricole Naţionale, ca organizaţii private de interes public, nonprofit, în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi au sediul, până la data desfăşurării alegerilor”.

Organizarea alegerilor

“Comitetul Naţional de Iniţiativă va avea obligaţia de a organiza, împreună cu autorităţile publice locale şi judeţene, acţiuni de diseminare a informaţiilor cu privire la organizarea alegerilor, importanţa lor şi data scrutinului în rândul alegătorilor. Data alegerilor se stabileşte în termen de 120 de zile de la înfiinţarea Comitetului Naţional de Iniţiativă”, potrivit Legii.

Serviciul operaţional administrativ

“Serviciul operaţional administrativ, denumit în continuare SOA, al Camerei Agricole Naţionale şi al camerelor agricole judeţene este constituit din personal contractual angajat potrivit legislaţiei în vigoare şi din personal preluat de la camerele agricole judeţene existente şi de la instituţiile publice ale căror atribuţii au fost preluate de camerele agricole nou înfiinţate, în limita posturilor aprobate. Camerele agricole se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile instituţiilor publice ale căror atribuţii au fost preluate”.

Guvernul, pe seară, a hotărât amânarea intrării în vigoare a Legii vânzării terenurilor agricole octombrie 9, 2020 agrimanet Legea vânzării terenurilor agricole nu va intra în vigoare din data de 13 octombrie, așa cum a stabilit legislativul. Guvernul României a aprobat în ședința de aseară un proiect de Ordonanță de Urgență privind prorogarea termenului prevăzut de art. III din Legea nr. 175/2020.

Conform Legii 175/2020 la articolul III se prevede intrarea în vigoare a noii legislații în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Legea ar fi trebuit să intre in vigoare începând cu data de 13 octombrie 2020. Nu se precizeaza cand va intra totusi in vigoare legea…

Acum ne punem intrebari!

Domnul Stefan Gheorghita face urmatoarea speculatie: “În liniște și noaptea ca altii de acum ceva ani, Guvernul a adoptat în aceasta seara prorogarea termenului de aplicare a noilor modificări adoptate la legea vanzarii terenurilor agricole.

Fara tam tam si fara consultare publica.

Motivația invocata pe surse este numărul mare de petiții ale fermierilor. As fi curios sa le vad asa cum aștept sa vad și factura de la Copa Cogeca ptr organizatiile românești.

Dar revenind la vânzarea terenurilor agricole, oare motivul prorogari nu o fi cumva legat de câteva fonduri de investiții (nu toate) care au ajuns la maturitate sau urmează în perioada următoare și erau în plin proces de vânzare a terenurilor deținute? Si nu vorbim de câteva ha, ci de zeci de mii de ha care valorează peste 250 milioane de euro asa la prima strigare si cu preturi mici ca sa socotim ușor. Oare asa mare sa fie nervozitatea unora de au facut asta? Acum sa nu creada cineva ca opoziția adica PSD este mai atenta si nici sa credem ca vor întreba ceva fiindca si ei au falitii lor.”

Consiliul Medicilor Veterinari, precizari despre legea care modifica MAJOR piata de medicamente pentru animale 9 octombrie 2020

Noua lege care reglementează comercializarea medicamentelor administrate animalelor are rolul de a asigura protecţia sănătăţii populaţiei şi de a contribui la reducerea rezistenţei la antibiotice, în condiţiile în care acest aspect este unul dramatic în România, susţin reprezentanţii Colegiului Medicilor Veterinari (CMV), potrivit Agerpres.

A fost adoptată Legea de modificare a Legii 160/1998 privind exercitarea profesiei de medic veterinar. Noua legislație transpune în legislaţia naţională prevederi ale legislaţiei europene în materie, și corectează unele măsuri cu aport negativ major asupra sănătăţii publice.

Potrivit CMV, actul normativ a dat posibilitatea înfiinţării unei farmacii veterinare de către orice persoană, indiferent de calificarea sa profesională, punând interesul financiar al agenţilor economici pe primul plan, în detrimentul protecţiei sănătăţii populaţiei. Mai mult decât atât, acest act normativ, a dat posibilitatea vânzării medicamentelor veterinare, în cadrul farmaciilor veterinare, de către orice persoană, indiferent de pregătirea profesională şi a eliminate prevederea privind desfăşurarea activităţii farmaciei veterinare doar în prezenţa unui medic veterinar.

Farmaciile veterinare aveau posibilitatea de a comercializa produse biologice nocive, dar şi produse interzise prin legislaţia europeană, cum ar fi hormonii, direct către proprietarii de animale, pentru administrarea pe cont propriu.

Noua lege prevede măsuri mult mai clare pentru a asigura o protecție mai bună a sănătăţii publice, astfel înfiinţarea şi funcţionarea farmaciilor veterinare se face doar prin intermediul medicilor veterinari, care cunosc modul corect de utilizare și administrare a produselor, și are ca scop prevenția alterării stării de sănătate a animalelor, dar și a omului. Legislaţia prevede, de asemenea, și sancţionări mult mai drastic în cazul încălcării legislaţiei privind comercializarea şi utilizarea produselor medicinale veterinare.

Totodată, comercializarea şi administrarea medicamentelor veterinare se va face doar în prezenţa și sub supravegherea medicului veterinar. Potrivit CMV, proprietarii animalelor pot administra anumite categorii de produse care au fost prescrise de către un medic veterinar şi care nu necesită administrarea exclusivă de către acesta sau de către personalul de specialitate.

Noua legislaţie mai stabileşte și atribuţiile şi competenţele tehnicienilor şi asistenţilor veterinari în cadrul actului medical veterinar. Astfel, exploatațiile comercial vor putea angaja ersonal de specialitate cu studii medii care să efectueze activităţile veterinare de bază, sub responsabilitatea sau supraveghere medicului veterinar cu care are contract.

CMV mai subliniază că legea nu se aplică retroactiv, deci nu afectează farmaciile veterinare existente, ci produce efecte doar pentru viitor. De asemenea, legea vine în sprijinul fermierilor și nu îi afectează negativ în niciun fel.

Analiză: Peste un milion de noi locuri de muncă vor apărea în România în următorii 10 ani, pe fondul digitalizării 08 oct, 2020 | Agerpres

Digitalizarea şi robotizarea vor aduce peste un milion de locuri noi de muncă în România în următorii 10 ani, pe fondul apariţiei noilor tehnologii care aduc schimbări majore în economie şi în condiţiile în care şcoala românească trebuie reformată, estimează specialiştii într-o analiză Factory 4.0 & Frames, publicată joi.

"Peste 10 ani, multe dintre joburile din prezent vor fi dispărute, în timp ce altele noi, focusate pe creativitate şi servicii de suport, vor fi lansate atât în mediul privat cât şi în sectorul public. În urmă cu 20-30 de ani, după Revoluţie, multă lume visa la o carieră într-o bancă sau într-o multinaţională, indiferent de domeniul de activitate. Asta pe lângă cei care sperau la un loc bine plătit la stat, fără prea multă bătaie de cap.

De atunci însă, economia a trecut prin schimbări semnificative, iar jobul de la bancă a devenit nesigur, la fel precum sunt şi alte profesii printre care cea de broker, contabil sau de ziarist. Pe termen mediu, nici jobul la stat nu va mai fi atât de sigur, în condiţiile în care multe dintre serviciile de taxe, impozite, în general relaţia statului cu cetăţeanul va fi gestionată prin aplicaţii online. Tehnologia a adus schimbări semnificative în economie", subliniază analiza de specialitate.

Potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), citate de Frames, la nivel mondial, între 400 şi 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în anul 2030 şi doar 5% din ocupaţiile actuale vor fi automatizate. "Marea provocare pentru angajatori, guverne şi populaţie este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilităţi tehnice şi competenţe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor", afirmă Marius Hărătău, managerul Factory 4.0.

În viziunea experţilor, în 2030, economia va fi conectată la tehnologie, chiar la internetul 6G şi la servicii cloud, ceea ce înseamnă că angajaţii vor trebui să ştie să folosească computerul, aplicaţiile de lucru, precum şi să efectueze diferite operaţiuni folosindu-se de inteligenţa artificială. Pe acest fond, se estimează că economia românească va avea nevoie, peste 10 ani, de tot mai mulţi oameni creativi.

"Inventatorii, scriitorii, actorii, cei care realizează producţii culturale (teatru, muzică etc.), cei care asigură servicii în turism, bucătarii, antrenorii de sport, practic toate domeniile care fac parte din ecosistemul cultural-sportiv îşi vor găsi un loc chiar mai important decât în prezent într-o lume digitală în care accesul la produsul muncii lor va fi disponibil la nivel global. 2030 va aduce, în România, peste un milion de locuri de muncă în zona digitală, fie că vorbim de cei care lucrează în domeniile tehnice, asociate dezvoltării de aplicaţii, suport şi dezvoltare de tehnologie, fie că vorbim de servicii & suport dedicate populaţiei şi firmelor (inclusiv zona de administraţie publică) sau de zona creativă, acolo unde creaţia umană, fie că este vorba de inventică, cultură, activităţi sportive etc. va fi mai susţinută şi valorificată ca oricând", susţin realizatorii analizei Factory 4.0 & Frames. Un studiu al celor două campanii arată că, în perioada 2016 - 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creştere de aproape cinci ori mai rapid decât principalele economii europene.

Astfel, în 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme româneşti angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul creşterii economice ar putea accelera din nou. "Schimbările fundamentale prin care va trece piaţa muncii din România vor trebui susţinute de un sistem educaţional adaptat vremurilor.

Potrivit datelor Eurostat, România se află în prezent, din păcate, în coada clasamentului competenţelor digitale din UE. În anul 2019, nu mai puţin de 43% dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau competenţe digitale reduse, clasând România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, urmată de Bulgaria (38%).

La capitolul persoane cu abilităţi digitale superioare, datele arată că doar 10% din populaţie stăpâneşte asemenea competenţe. La testele PISA din 2018, România a fost singura ţară din UE care a susţinut testele pentru elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul. Proba de competenţe digitale la Bacalaureat se susţine doar 15 minute pe calculator, în timp ce 75 de minute se dă pe foaie, cu pixul", atenţionează experţii. În viziunea specialiştilor, şcoala românească trebuie reformată, iar "copiii noştri trebuie să înveţe materii adecvate vremurilor în care trăim" şi "dezvoltarea competenţelor digitale trebuie să se afle pe acelaşi nivel cu limba română, cu învăţarea limbilor străine".

"Altfel, dacă vom continua cu acest sistem arhaic de predare şi cu materiile pe care elevii trebuie să le înveţe acum, ne vom trezi, peste câţiva ani, că forţa de muncă a României nu va mai fi competitivă, iar economia va avea de suferit. Vom pierde investiţii, vom pierde la capitolul bunăstare", se notează în analiza citată.

O cercetare elaborată de Ministerul Muncii, parte din "Strategia naţională pentru locuri de muncă verzi", populaţia României, care în anul 2015 a fost de 19.870.647 de oameni, va număra în anul 2030 doar 18.023.954 de oameni. În acelaşi interval de timp, populaţia denumită "în vârstă de muncă 15 - 64 de ani" va scădea de la 67,5% în anul 2015 la 63,2% în 2030.

"România are şansa de a-şi creşte competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării şi convergenţa spre o economie bazată pe tehnologie", afirmă specialiştii. Conform sursei citate, economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puţin 20% din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut.

……………………….

LEGISLATIV.................................Proiecte de acte normative Vineri, 09 Octombrie 2020 09:18

https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN privind modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 240/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de distilare a vinului în situații de criză, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023,  precum și pentru modificarea art. VI din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 281/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative în sectorul vitivinicol.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:politici.agricole@madr.roPersoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

………………….INTERNEMESAJ FERMIERI CĂTRE MINISTRUL OROS: PRIORITATE MARE ATRIBUIREA PĂȘUNILOR LA FERMIERII CARE AU ANIMALE! Agroinfo08 octombrie 2020

CARE SUNT PRIORITĂȚILE FERMIERILOR? Fermierii îi dau o replică ministrului agriculturii Adrian Oros, la declarația acestuia în care enumeră prioritățile mari pe care și le-a stabilit Ministerul Agriculturii pentru următoarea perioadă. Una dintre cele mai mari priorități pe care le au fermierii vizează atribuirea pășunilor către adevărații crescători de animale, nu celor care nu au animale sau rudelor primarilor ori angajaților de prin primării.

AGROINFO a publicat declarația ministrului agriculturii Adrian Oros, făcută în cadrul videoconferinței organizată de news.ro, în care acesta spunea că Ministerul Agriculturii și-a fixat 10 mari priorități. Acestea au fost stabilite după ce ministrul agriculturii a vizitat fermieri din aproape toate județele țării, doar în trei județe spune șeful MADR că nu a fost, ca să le cunoască nevoile.

Fermierii i-au dat replica la această declarație și ne-au transmis mesajele lor adresate ministrului agriculturii, în care-și spun prioritățile lor, problemele care trebuie rezolvate urgent.

Priorități sunt pășunile și atribuirea lor către fermierii care au animale. Nu la rudele de prin primării. Procesarea produselor agricole primare și acordarea de fonduri în toată țara în funcție de mărimile fermelor care fac producție agricolă și zootehnică, nu doar la munte, ca în prezent. Subvenționarea învățământului agricol, camere agricole, credite pentru cumpărat teren pe 25 de ani cu dobândă mică, limitarea marilor exploatații care arendează, mii, sute de hectare, iar tinerii nu mai au de unde lucra pământ, irigații pe sisteme noi, nu să depindem de cele vechi și, mai ales, de stațiile vechi care nu mai există sau sunt proprietăți, ca să putem accesa toți fonduri pentru irigații, obligativitatea angajării de ingineri agronomi la primării, nu funcționari cu liceul la seral. Să fie consultați prin asociațiile de care aparțin toți fermierii, măcar anual, privind problemele lor, îi transmite crescătoarea Ileana Voina, județul Hunedoara, ministrului agriculturii Adrian Oros.

Dacă nu s-ar mai da bani celor ce nu mai au animalele în curte, ar fi bani pentru toți fermierii activi. Că activ înseamnă să produci, nu să stai trântor și să primești bani, spune Mădălina Timofte, crescător de vaci.  

Cunosc persoane care nu au animale deloc, dar dețin pășune și iau subvenție, iar cei care au animale nu au pășune, îi transmite ministrului fermierul Robert Zavalinchi.

Dragi fermieri, în loc să vindeţi fermele pe Facebook, mai bine vă asociaţi, luaţi fonduri europene şi produceţi lactate, carne sau chiar mâncare gătită, pe care să le vindeţi pe Instagram şi TikTok Comentariu Alex Ciutacu, jurnalist ZF Alex Ciutacu 09.10.2020, „Zootehnia României este la pământ. Fermierii îşi vând fermele de vaci pe Facebook şi pe Olx”, notează astăzi pe prima pagină Ziarul Financiar.

Striviţi între secetă, inputuri mai scumpe şi preţuri mai mici pentru laptele şi carnea lor, mai mulţi fermieri români încep să îşi vândă afacerile pentru că nu mai fac faţă în anul Covid.

Problema zootehniei reflectă o problemă mult mai mare a economiei româneşti: exportăm materie primă şi nu scoatem din ferme, din fabrici destule produse finite, cu valoare adăugată mai mare.

Asocierea ar putea fi răspunsul la întrebarea „ce fac cu afacerea mea”, înainte de a lua hotărârea de a o vinde.

Dragi fermieri, în loc să vindeţi fermele pe Facebook, mai bine vă asociaţi, luaţi fonduri europene şi produceţi lactate, carne sau chiar mâncare gătită, pe care să le vindeţi pe Instagram şi pe TikTok, pe platforme online şi prin platformele altor producători.

Nu trebuie să ştiţi deja să produceţi lactate, vă puteţi asocia cu alţi fermieri care ştiu, sau cu producători care nu au ferme şi cumpără materia primă de la fermieri locali, cum este familia Şfabu din Botoşani – producătorul caşcavalului de Săveni. 

Sau vă puteţi asocia cu producători de produse din carne şi să lansaţi noi produse împreună, întrucât ei au deja cunoştinţele necesare. Ori chiar să vă asociaţi între voi şi să învăţaţi să produceţi împreună. 

Cererea/piaţa de desfacere pot fi generate prin branding, marketing şi promovare, iar platformele online vă dau cea mai bună oportunitate din ultimii ani.

Aşa cum trei băieţi tineri au creat în Sibiu Carmangeria Bătrânu` Sas, aşa cum s-au adaptat când nu a mai mers în pandemie, au deschis un magazin online în 5 ore şi au schimbat modelul de dezvoltare, aşa puteţi şi dumneavoastră să vă repliaţi, să vă asociaţi şi să trimiteţi carnea de la fermă direct pastramă către client. Sau chiar mâncare gătită, porţionată, pe care o puteţi vinde prin atâtea şi atâtea platforme onlline pe care le aveţi la îndemână.

Aceeaşi carmangerie a primit în platforma online şi un producător de lactate, Mândra, pentru că aceste produse pot fi vândute împreună atunci când vorbim de comenzi online spre Bucureşti, Cluj sau alte oraşe mari din ţară.

Asocierea la vânzare o vedem şi în Hunedoara şi Alba, unde grupul avicol Avis 3000 are o reţea de magazine plus un magazin online unde listează doar producători din aceste două judeţe. Producători care nu fac doar carne de pui, ci lactate sau chiar miere – Apidava fiind unul dintre brandurile listate.

Dacă familia Şfabu din Botoşani nu ar fi început producţia de lactate pentru că nu avea ferme sau dacă băieţii din Sibiu nu ar construit un brand de mezeluri din acelaşi motiv, economia României ar fi avut de pierdut. Aşa cum are de pierdut când voi vă vindeţi fermele.

Sigur, rămâne problema capitalului. Însă aici există variante de finanţare fie prin fonduri europene, fie prin credit bancar, fie printr-un mix între cele două.

„Dacă nu ne sprijină Ministerul Agriculturii cu subvenţii, o să crească ei vaci la etaj, la Bucureşti, căci la noi în zonă 90% din oameni vor să-şi vândă fermele“, spune un fermier din localitatea Subcetate, judeţul Harghita – aşa cum aflăm din articolul de pe prima pagină de astăzi.

Într-adevăr, Guvernul trebuie să ia măsuri. Măsuri care să vă dea pârghiile să creşteţi şi să nu mai aveţi nevoie de ajutor în câţiva ani.

Cu toate acestea, facilităţile Guvernului sunt limitate de cele mai multe ori, iar sprijinul acordat în modul de avarie nu generează premise pentru creşteri viitoare, ci doar rezolvă o problemă imediată.

Da, Ministerul Agriculturii ar trebui să ia măsuri prin care să vă încurajeze să vă asociaţi. Poate Guvernul ar trebui să ofere un serviciu profesionist de consultanţă de business, în parteneriat cu specialiştii din privat, astfel încât fiecare dintre voi să poată suna gratuit un specialist când are nevoie de îndrumare.

Da, poate acelaşi Guvern ar trebui să vă ajute cu fonduri pentru trecerea de la producător de materie primă la producător de produs finit. Un altfel de Start-Up Nation, dar pentru fermieri. Bani acordaţi cu obiective, ţinte, verificări.

Dragi fermieri, sunteţi în prima linie în lupta cu criza, din punct de vedere economic. Avem nevoie ca voi să rezistaţi, să vă asociaţi şi să creşteţi. Online-ul vă poate da o nouă viaţă.

Zootehnia României este la pământ. Fermierii îşi vând fermele de vaci pe Facebook şi pe Olx: „Îmi vând ferma cu 40 de vaci pentru că laptele este prea prost plătit. M-am întors din străinătate să investesc aici, dar degeaba“. Florentina Niţu 09.10.2020

♦ Prinşi între scumpirea nutreţului din cauza secetei, arendele mari şi lipsa forţei de muncă, pe de o parte, şi pe de altă parte afectaţi de preţul redus la lapte pe care îl impun procesatorii, fermierii îşi vând fermele de vaci pe Facebook şi pe OLX.

♦ În 2006, înainte de aderarea la UE, România avea un şeptel de 3 milioane de bovine

♦ Efectivul de animale a scăzut cu 33% până în 2019, ajungând la 2 milioane de capete de bovine

„Eu n-am pământ şi arenda este prea mare“, spune un fermier din localitatea Teaca (judeţul Bistriţa-Năsăud) care s-a întors în urmă cu câţiva ani din străinătate şi a investit agoniseala într-o fermă medie de bovine, de 40 de capete, pe care acum a scos-o la vânzare pe OLX cu 150.000 de euro, căci nu mai este profitabilă. La fel ca el, şi alţi fermieri din judeţele Harghita, Braşov, Mureş, Vaslui sau Timiş şi-au scos proprietăţile la vânzare pe OLX sau Facebook.

„M-am întors din străinătate să-mi fac o afacere, dar după ani de muncă sunt nevoit să vând ferma, pentru că arenda este mare, nu am forţă de muncă şi laptele este slab plătit. Am 40 de animale, am tractoare, am investit tot ce aveam, iar acum vând totul cu 150.000 de euro“, spune Alin Cioarec, care are o fermă în localitatea Teaca. în acest sat, unele dintre activităţile principale ale oamenilor sunt pomicultura, viticultura şi creşterea animalelor, potrivit monografiei publicate pe site-ul primăriei.

OLX, cea mai mare platformă de anunţuri online, „găzduieşte“ în prezent mai multe anunţuri cu ferme scoase la vânzare, majoritatea de bovine, dar şi ferme vegetale. De altfel, şi pe anumite pagini de Facebook, crescătorii de animale anunţă că-şi vând efectivele sau „ferma la cheie“. Spre exemplu, un fermier din judeţul Mureş şi-a scos la vânzare luna trecută proprietatea  ce se întinde pe 9.000 mp, cu animale şi utilaje, la un preţ de 400.000 de euro, negociabil.

„Laptele are un preţ prea mic, între 0,8-1,1 lei/litru, carnea are un preţ care abia ne acoperă cheltuielile, valoarea inputurilor agricole a crescut, hrana pentru animale ne costă prea mult - de exemplu, preţul tărâţei a crescut de la 0,7 lei/kg anul trecut la 1 leu/kg acum, iar pe 700 kg de fân dăm 500 de lei - şi nu mai rentează să creştem vaci. Toată vara am lucrat pe minus, avem pierderi de 30.000 de lei. Dacă nu ne sprijină Ministerul Agriculturii cu subvenţii, o să crească ei vaci la etaj, la Bucureşti, căci la noi în zonă 90% din oameni vor să-şi vândă fermele“, spune un fermier din localitatea Subcetate, judeţul Harghita.

Cand se redeschid targurile de animale? Anuntul facut de seful ANSVSA 9 octombrie 2020

Târgurile de animale sunt un subiect pe cât de interesant, pe atât de dureros pentru mulți crescători de animale din România. Mulți dintre aceștia și-au exprimat nemulțumirea legată de interzicerea acestor evenimente și își doresc să fie redeschise, însă perspectivele nu par foarte încurajatoare, nici din pricina pandemiei, dar nici din cauza evoluției pestei porcine africane. 

Invitat în emisiunea ”Agricultura la Raport”, președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Robert Chioveanu, a venit cu câteva vești în acest sens. Dacă în cazul porcilor nici nu se poate pune problema de expoziții, șeful ANSVSA a precizat că este posibilă organizarea unor târguri pentru speciile bovină și ovină.

”Știți foarte bine că în luna martie, atunci când cei care organizează târguri, acel târg de la Cluj, AGRARIA, le-am permis foarte clar să desfășoare o expoziție de animale din specia bovine și ovine, mai ales din județele în care nu evoluează pesta porcină africană. S-a întâmplat ce s-a întâmplat în luna martie și, din păcate, nu s-a mai ținut nici acel târg.

În acest context, am discutat cu asociațiile de crescători de animale din specia bovine și ovine și am spus că putem să găsim soluții pentru a se redeschide aceste târguri. Soluțiile sunt foarte clare pentru aceste două specii, cu respectarea condițiilor și cu toate normele. Dacă există o asociație de crescători de ovine, vin membri din asociația respectivă cu animalele, fac o expoziție, merg într-un județ unde nu evoluează pesta porcină africană, se adună la acea expoziție, respectă toate condițiile și normele de biosecuritate. Se pot face cu asumarea responsabilității din partea asociației respective. 

Dacă autoritatea competentă locală le permite o adunare de peste o sută, două sute, trei sute de oameni, cât sunt la un asemenea eveniment, și mai ales în luna octombrie avem astfel de evenimente pentru crescătorii de ovine… Dacă primesc acordul din partea autorităților, noi am spus foarte clar că putem să găsim soluțiile. Cu niște măsuri foarte stricte și cu respectarea condițiilor, putem să deschidem aceste târguri.

Dacă până nu demult, aveam patru județe libere de PPA – Suceava, Bistrița, Mureș și Cluj – acum două săptămâni au apărut primele focare și la Cluj, și la Mureș. Mai sunt două județe, Suceava și Bistrița, unde se pot organiza aceste târguri, aceste expoziții de animale doar pentru speciile bovină și ovină. Acolo, membri asociațiilor de crescători pot merge în județele respective și pot, cu niște măsuri foarte stricte, să organizeze aceste expoziții prin asumarea responsabilității”, a precizat președintele ANSVSA, Robert Chioveanu, în exclusivitate pentru AGRO TV.

Indemnul unui fermier, pentru fermieri: Aveti incredere in sistemele antigrindina!9 octombrie 2020

Când apare subiectul legat de sistemele antigrindină, agricultorii noștri se împart în două tabere. Cei care sunt pentru și cei care se tem că aceste sisteme ar face mai mult rău decât bine. Pentru a-i informa pe oameni, cu ceva timp în urmă, în localitatea Videle a avut loc o întâlnire între reprezentanții Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor si fermierii teleormăneni. Dacă înainte de întâlnire, poate unii dintre fermieri erau sceptici, în urma discuțiilor cu specialiștii, aceștia au plecat de la eveniment convinși de utilitatea și eficiența sistemului.

https://youtu.be/XpwnsniYLhI

Romania, export de 3,4 milioane de tone de porumb boabe, in prima jumatate a anului. Care este valoarea porumbului exportat octombrie 9, 2020 In primele sase luni ale acestui an, Romania a exportat o cantitate de 3,377 milioane de tone de porumb boabe, cu peste 28% mai mult fata de aceeasi perioada din anul 2019, arata datele furnizate de Ministerul Agriculturii.

Incasarile obtinute de pe urma acestor exporturi s-au bucurat si ele de o crestere cu 25,3%, ajungand la 665,45 milioane de euro.

In primul semestru al anului trecut au fost exportate 2,63 milioane de tone de porumb boabe, in valoare de 531 milioane de euro.

Potrivit balantei comerciale cu produse agroalimentare, porumbul se afla in topul livrarilor pe pietele externe, in perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2020, la fel ca si in perioada similara a anului trecut, fiind urmat de grau si meslin.

De asemenea, Romania a si importat porumb, pe care ulterior, in cea mai mare parte, l-a exportat catre alte piete. Astfel, in primele sase luni din aceste an a adus din afara 858.020 de tone de porumb, in valoare de 201,03 milioane de euro.

Romania a obtinut anul trecut o productie de 16,99 milioane de tone de porumb boabe, in scadere cu aproape 9% (1,67 milioane de tone) fata de 2018, cand a raportat 18,66 milioane de tone, desi suprafata insamantata a fost mai mare cu 240.000 de hectare. Anul acesta seceta a distrus peste 3 milioane de hectare cu culturi agricole, porumbul fiind una dintre cele mai afectate culturi. In 2019, Romania s-a situat pe primul loc in randul statelor membre ale Uniunii Europene in ceea ce priveste suprafata cultivata si productia realizata de porumb boabe, releva datele Institutului National de Statistica.

Paul Fulea, viticultorul care duce mai departe o istorie, este protagonistul celui de-al şaselea episod din Tărâmul Eroilor! agrointeligenta.ro - 9 octombrie 2020 https://youtu.be/zBMc5uAU6OA Agricultura înseamnă muncă multă, e pasiune, e trudă, dar și poezie. Agricultura te trezește dimineața devreme și te readuce acasă după ce soarele a plecat spre alte zări. Plimbările prin vie sunt adevărate povești în sine, mici aventuri în care descoperi ce are de oferit natura pentru ziua de mâine.Fără pasiune, este greu pentru un viticultor să reziste și să-și dezvolte podgoria. Cultura de viță de vie are nevoie de dragoste și multă atenție, pe lângă produsele care o fac să treacă peste momentele dificile care, vrei, nu vrei, apar în fiecare an.Via dă înapoi ceea ce primește. Îi oferi dragoste, îți oferă producții frumoase. Această cultură nobilă îți oferă amintiri care țin o viață. Viticultorii știu cel mai bine acest lucru. Syngenta și grupul AgroInteligența BT Video construiesc un proiect media cinematografic, care aduce în prim-plan acești adevărați eroi moderni.Paul Fulea, din Cogealac, a ales să facă viticultură. Are o moștenire specială și o istorie pe care vrea s-o ducă mai departe. Vorbește despre struguri ca despre personaje spectaculoase din romanul construit cu pagini din viața sa. Personaje vesele, certărețe, îndrăgostite, serioase, toate se regăsesc în viața lui Paul.A preluat 140 de hectare de vie, apoi s-a dezvoltat și a decis să deschidă o cramă, care procesează anual 50.000 de litri de vin. Iar țelurile sunt tot mai înalte. De altfel, compania Syngenta îi sprijină pe viticultorii pentru care pasiunea pentru agricultură este mai presus de orice. Inovația, sănătatea, performanța și intensitatea sunt valorile după care se ghidează Syngenta în dezvoltarea agriculturii.Syngenta România

Sibienii care transformă lâna de oaie în îngrășământ/ Fertilizatorul natural Naked Sheep se păstrează în sol până la 10 luni Dana MUNTEANU

Sibienii de la Naked Sheep au pus tehnologia la treabă și, cu foarte mare succes, transformă lâna de oaie în îngrășământ organic. Cu mult curaj, ei aplică o tehnologie inovativă franceză și transformă lâna oilor din zona Sibiului în sută la sută fertilizator organic, potrivit pentru iarbă ornamentală, arbuști, plante medicinale, legume sau flori, precum trandafirii. Testați în cele mai exigente laboratoare din Germania, paleții cu îngrășământ produși în atelierul de la Șura Mică, de către Marius Laabs și Lioara Vasilescu, conțin mase organice, fosfat, potasiu, magneziu, calciu, fier sau sulf.

 

Cum se folosește?

„Fertilizatorul natural Naked Sheep se păstrează în sol de la 6 până la 10 luni, eliberând constant nutrienți (azot, fosfor, fier și alte elemente). Cu peleții noștri, cultura necesită o udare mai mică, peleții absorbind de 3 până la 4 ori greutatea proprie. Îngrășământul nostru este ideal pentru folosirea creșterii plantelor în ghiveci pentru că nu este nevoie decât de 2 lingurițe (10 g) care se amestecă împreună cu un kilogram de pâmânt. Dacă se folosește la copaci,