Stiri 17 august 2020 , a doua parte

Cursul de schimb 17.08.2020 1 EUR 4.8344

1 USD 4.0790

APIA si SUBVENTII

Crescătorii de păsări, oi, capre și porci vor primi vor primi ajutoare de stat în valoare de peste 286 de milioane de lei . 17 aug, 2020 | Agerpres

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va aloca peste 286 de milioane de lei pentru susţinerea activităţii crescătorilor de păsări, oi, capre şi porci, prin trei scheme de ajutor de stat care au ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19, în perioada 1 martie - 1 iulie 2020, potrivit unor proiecte publicate pe site-ul MADR, relatează Agerpres

Astfel, pentru susţinerea a crescătorilor din sectorul suin, valoarea maximă a schemei de ajutor de stat se ridică la 131,76 milioane de lei. Perioada de valabilitate a schemei este cuprinsă între data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi data de 31 decembrie 2020. Potrivit proiectului, ajutorul se acordă crescătorilor care deţin animale din specia suine, respectiv, întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, după caz, precum şi

1

persoanelor juridice care desfăşoară activitate de îngrăşare şi/sau reproducţie a suinelor.

Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare întreprindere (...) care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole nu depăşeşte echivalentul în lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM (UVM - Unitate Vită Mare reprezintă încărcătura sau numărul de animale), echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducţie (scroafe şi scrofiţe). Pentru a fi eligibili în vederea acordării ajutorului de stat menţionat, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe criterii, respectiv să deţină exploataţie cu cod ANSVSA înregistrată/autorizată sanitar veterinar; să desfăşoare activitate de îngrăşare şi/sau reproducţie a suinelor în semestrul I al anului 2020, cu excepţia celor care deţin exploataţii aflate în imposibilitate de populare din cauza măsurilor de restricţie sanitare veterinare generate de evoluţia pestei porcine africane; nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile în baza Comunicării CE - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01); nu se află în dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidenţelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului la data de 31 decembrie 2019. În ceea ce priveşte schema de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul avicol, MADR alocă o sumă maximă de 109,8 milioane de lei. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producţie deţinută de beneficiar, echivalent UVM, în funcţie de speciile şi categoriile de păsări, respectiv, pui de carne, pui de curcă, găini ouătoare şi găini rase grele. Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole nu depăşeşte echivalentul în lei a 100.000 euro.

Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne şi pui de curcă, respectiv 0,014 UVM pentru găini ouătoare şi găini rase grele. Ajutorul se acordă crescătorilor de păsări, întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, după caz, precum şi persoanelor juridice care desfăşoară activitate de creştere şi/sau reproducţie a păsărilor pentru carne sau ouă. Pentru a primi ajutorul de stat beneficiarii trebuie să deţină o exploataţie autorizată sanitar veterinar; să desfăşoare activitate de creştere şi/sau reproducţie a păsărilor în semestrul I al anului 2020; să nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile şi să respecte prevederile specifice din Comunicarea CE - Cadru temporar pentru măsuri

2

de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei pandemii de COVID-19; nu se află în dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidenţelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului la data de 31 decembrie 2019. În sectorul ovin/caprin, proiectul prevede o sumă totală de 45 de milioane de lei, iar ajutorul de stat se acordă pentru un efectiv cuprins între 50 şi 1000 de capete de femele ovine, inclusiv, pe beneficiar, cu vârsta de 1 an la data de 31 martie a anului 2020, dar şi pentru un efectiv de minimum 25 şi maximum 1.000 capete femele caprine, inclusiv, pe beneficiar, care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului 2020. Ajutorul de stat prevăzut pentru cei care au ovine poate fi cumulat cu ajutorul de stat prevăzut la caprine pentru acelaşi beneficiar. P

otrivit proiectului, cuantumul ajutorului este de 5 lei/cap ovină/caprină, iar valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care îţi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole nu depăşeşte echivalentul în lei a 100.000 euro. Ajutorul menţionat se acordă crescătorilor care deţin animale din speciile ovine şi caprine respectiv, întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice, după caz, precum şi persoanelor juridice. Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să deţină animale din speciile ovine/caprine identificate şi înregistrate în RNE şi respectă toate condiţiile specificate pentru celelalte categorii de animale. Schemele de ajutor de stat se aplică pe întreg teritoriul României şi nu se se cumulează cu alte ajutoare de stat sau ajutoare de minimis cu aceleaşi costuri eligibile identificabile. Acestea se notifică la Comisia Europeană în temeiul articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene.

Bugetul MADR, suplimentat. Adrian Oros promite ajutoare pentru întreaga agricultură Mihaela Prevenda luni, 17 August 2020 În ultima ședință de Guvern, din data de 14 august 2020, bugetul Ministerului Agriculturii a fost suplimentat cu 3,455 miliarde lei. Ministrul Adrian Oros susține că acest lucru va permite MADR să acorde ajutoare pentru secetă, pentru compensarea pierderilor înregistrate în zootehnie, dar și să plătească avansul subvențiilor pentru campania 2020.

„Așa cum am spus încă de la preluarea mandatului de ministru, niciodată nu vom minți sau vinde speranțe fermierilor români. România a fost lovită anul acesta de una dintre cele mai crunte secete pedologice din ultimii zeci de ani. Am mers pe câmp, la fermierii afectați și m-am uitat în ochii acestora și

3

le-am promis că vor primi despăgubiri. Deși, anul acesta trecem cu toții printr-o perioadă dificilă, cu mari constrângeri bugetare, care a afectat toate domeniile din agricultură și industrie alimentară, așa cum am promis vom fi alături și vom sprijini fermierii. Nu a fost simplu, a fost o încercare grea pentru noi, cei de la Ministerul Agriculturii și colegii noștri de la Ministerul Finanțelor Publice de a găsi sursa de finanțare pentru a ajuta agricultorii afectați. Pentru Guvernul României agricultura este o prioritate, demonstrată și de cele peste șase miliarde euro alocate în Programul Național de Relansare Economică. Am demonstrat că se poate, că ne ținem de cuvânt și că reușim să reconstruim agricultura românească”, a declarat ministrul Agriculturii.

E oficial! Ministerul Agriculturii a primit banii necesari acordarii despagubirilor pentru seceta. Cand vor fi acordati banii fermierilor? August 17, 2020 Bugetul Ministerului Agriculturii a fost suplimentat cu suma de 3,445 miliarde de lei, lucru care permite MADR sa acorde despagubirile pentru seceta „asa cum nu s-a mai facut de multi ani” a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

„In sedinta de Guvern, bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a fost suplimentat cu 3,445 miliarde de lei.

Acest lucru ne permite sa acordam despagubiri pentru seceta asa cum am promis si cum nu s-a mai facut de multi ani. Ne permite sa facem platile in avans pentru subventiile din campania 2020. Vreau sa fac o precizare: am facut demersurile la Comisie ca anul acesta subventiile sa fie acordate mai repede cu o luna. Asteptam aprobarea Comisiei. Suntem pregatiti. De asemenea, ne permitem sa compensam cat mai echitabil si obiectiv toate pierderile inregistrate si de cei din sectorul zootehnic, crescatorii de bovine, ovine, caprine, porcine, de pasari si de cei din apicultura, pierderi suferite datorita evolutiei pandemiei de Covid-19″, a declarat ministrul Oros.

Ministrul a multumit atat ministrului finantelor cat si premierului, pentru ca „agricultura si industria alimentara este o prioritate pentru Guvernul Romaniei”, lucru demonstrat de altfel si de “sumele alocate in programul national de rezilienta si redresare”.

„Asa cum am promis ne tinem de cuvant si speram ca la rectificarea din octombrie, asa cum a promis ministrul Citu (ministrul Finantelor n.r.) sa acoperim si celelalte nevoi pe care agricultura romaneasca le are”, a incheiat ministrul Oros.

4

Despăgubirile nu sunt suficiente! Trebuie sprijinite fermele și firmele care pun produse pe piață Mihaela Prevenda Sâmbătă, 15 August 2020

Clubul Fermierilor Români atrage atenția cu privire la impactul economic al crizei COVID-19 asupra agriculturii și industriei agroalimentare din țara noastră, cumulat cu efectele secetei pedologice din anul agricol 2019 – 2020, care pun o presiune enormă asupra capacității fermelor și a procesatorilor de a rezista modificărilor nefavorabile ale unor factori de piață, blocajelor economice, scăderii consumului și întârzierii relansării economice.

„Am transmis propuneri către Ministerul Agriculturii și Guvernul României pentru acordarea unui ajutor de stat sub forma despăgubirilor culturilor calamitate de secetă, care reprezintă o măsură esențială în asigurarea stabilității financiare a fermelor. În consecință, este necesar ca aceste despăgubiri să se acorde în integralitate, iar sumele necesare să fie cuprinse în bugetul MADR la rectificarea bugetară. Adițional, fermierii în cauză vor avea nevoie pe lângă despăgubirile pentru suprafețele calamitate de secetă și de resurse financiare suplimentare pentru a acoperi pierderile financiare din acest an agricol, în principal pentru relansarea ciclului de producție și inițierea noilor culturi pentru anul 2021”, precizează Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

În acest sens, asociația a pus la dispozitia Ministerului Agriculturii și Guvernului elemente de analiză preliminară, realizată de experții Clubului Fermierilor Români, din care rezultă impactul financiar negativ al secetei extreme din acest an agricol. „Considerăm că susținerea capacității de producție a hranei în România este indispensabilă asigurării siguranței alimentare a cetățenilor români, iar costurile falimentării sectorului în lipsa unei intervenții urgente și hotărâte ar fi enorme. Din această perspectivă, este evident că trecem dintr-o abordare economică într-una de securitate națională. Apreciem că ajutorul de stat, în contextul bugetului disponibil

5

limitat, trebuie să se îndrepte către fermele și firmele care pun produse pe piață, asigură securitatea alimentară a României și pot să își consolideze contribuția la echilibrarea balanței comerciale negative a țării noastre în sectorul alimentar”, adaugă Florian Ciolacu.

Clubul Fermierilor Români subliniază necesitatea aprobării de urgență a actelor normative necesare pentru a acorda un ajutor de stat, din bugetul național, care să-i vizeze pe cei mai afectați producători agro-alimentari, în limitele stabilite de Comisia Europeană: 100.000 euro/fermă și 800.000 euro/procesator.

Ajutorul de stat menționat să fie direcționat cu prioritate către fermierii din zonele calamitate, în scopul sprijinirii lansării ciclului de producție pentru anul agricol 2020/2021 pentru asigurarea unei producții performante, care să permită acoperirea pierderilor din 2020 și revenirea la stabilitatea economică a fermelor (inclusiv în relația cu creditorii și furnizorii acestora).

Măsuri necesare pentru sprijinirea agriculturii

Efectele secetei extreme din anul agricol 2019/2020 se vor resimți și în 2021. Măsurile necesare a fi adoptate urgent de Guvernul României pentru sprijinirea fermierilor trebuie să țină seama de următoarele aspecte de risc:

Fermierii cu culturi calamitate în anul agricol 2019/2020 suportă un risc amplificat care se va materializa într-o balanță negativă în anul agricol 2020/2021;

Pierderile anului agricol 2019/2020 determină la mulți fermieri reținere în inițierea pe o bază tehnologică performantă a culturilor anului viitor agricol (investiții reduse în inițierea culturii), ceea ce se va reflecta puternic în structura culturilor și randamentul producției estimate pentru anul agricol 2020/2021;

Intrarea în instabilitate financiară critică și falimentul unui număr important de ferme agricole, din cauza pierderilor anului agricol 2019/2020, deteriorării relației cu creditorii, înăsprirea condițiilor de accesare a creditării pentru noul ciclu de producție.

Măsuri imediate:

Măsuri financiare de ajutor pentru susținerea fermelor (hectarelor) calamitate;

6

Încadrarea fermelor afectate de secetă într-un program de redresare (cu obiective de redresare pe 3-6-9-12 luni), etapizat și monitorizat de către Guvern în coordonare cu asociații care reprezintă interesele fermierilor;

Stimularea creditorilor în sensul de „capitalizare a încrederii financiare“ în ceea ce privește garantarea creditelor vechi și viitoare prin sisteme de control care urmăresc eficient recuperarea creditelor. Se va avea în vedere, în afara de garanții guvernamentale, inițierea unor fluxuri comerciale de control, pentru a avea certitudinea rambursării datoriilor;

Subvenționarea dobânzilor (a costurilor financiare) împrumuturilor contractate de fermierii calamitați de la instituții creditoare, cum ar fi cele financiare și cele de distribuție a produselor pentru înființarea culturilor, monitorizate efectiv;

Program de informare guvernamental, dezvoltat în parteneriat cu organismele de reprezentare a intereselor fermierilor, în ceea ce privește estimarea recoltelor viitoare, proceduri standardizate mai sigure pentru valorificarea recoltelor, în sensul eliminării riscurilor pe care le întâmpină fermierii români în aceste operațiuni.

Bugetul MADR, suplimentat

După ședința de guvern de ieri, 14 august 2020, ministrul Adrian Oros a anunțat că bugetul Ministerului Agriculturii a fost suplimentat cu 3,445 miliarde de lei, ceea ce permite acordarea despăgubirilor pentru secetă. „Suplimentarea de buget ne permite să facem plăţile în avans pentru subvenţiile din campania 2020. Precizez că am făcut demersurile la Comisie ca anul acesta subvenţiile să fie acordate mai repede cu o lună. Aşteptăm aprobarea Comisiei. De asemenea, ne permitem să compensăm cât mai echitabil şi obiectiv toate pierderile înregistrate şi de cei din sectorul zootehnic, crescătorii de bovine, ovine, caprine, porcine, de păsări şi de cei din apicultură, pierderi suferite din cauza evoluţiei pandemiei de Covid-19. Sperăm că la rectificarea din octombrie, aşa cum a promis ministrul Cîţu (n.r. Florin Câțu – ministrul Finanțelor Publice), să acoperim şi celelalte nevoi pe care agricultura românească le are”, a declarat ministrul Agriculturii. 

23 de milioane de euro, sprijin pentru instalarea tinerilor ca șefi de ferme Luni, 17 August 2020 14:10 Fonduri europene Sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru Submăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ – din Programul Național

7

de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) se desfășoară în perioada 15 iulie – 15 octombrie 2020 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă.

Fondurile totale disponibile prin Submăsura 6.1 pentru sesiunea din acest an sunt în valoare de 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euro reprezintă alocarea pentru tinerii fermieri din diaspora. Este pentru prima dată în acest exercițiu financiar, 2014 – 2020, când se alocă fonduri speciale pentru tinerii fermieri care locuiesc în afara granițelor țării. Pragul de calitate pentru prima etapă lunară, respectiv 15 iulie – 15 august 2020, este de 90 de puncte și scade la 85 de puncte pentru a doua etapă, cea cuprinsă între 16 august și 15 septembrie. În ceea ce privește pragul minim de depunere, acesta este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie – 15 octombrie 2020. Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro, sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație ce poate fi găsită pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), aici: http://so.afir.info).

Cum se acordă finanțările

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru exploatațiile pomicole de la semnarea Contractului de finanțare. Cererile pentru finanțare se realizează conform Ghidului solicitantului și a anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR“ în pagina dedicată Submăsurii 6.1, iar depunerea documentației se realizează on-line, pe pagina oficială de Internet a Agenției. Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), în cazul în care valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. Foarte important este faptul că, în primele 5 zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere și sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată. Această submăsură are drept scop instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi sau manageri ai unor exploatații agricole. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea managementului, creșterea competitivități sectorului agricol, precum și conformitatea cu cerințele de protecție a mediului, igiena și bunăstarea animalelor și siguranța la locul de muncă. Potrivit Ghidului

8

solicitantului publicat pe site-ul Agenției, submăsura va crea posibilitatea tinerilor fermieri rezidenți, cu domiciliul stabil în România, cu un minim de cunoștințe de bază, să se instaleze ca șefi de exploatații agricole.

Creșterea numărului de tineri fermieri și încurajarea acestora să se stabilească în mediul rural vor avea un impact pozitiv asupra economiei naționale în general.

Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile

Solicitanții eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin această submăsură sunt:

tineri fermieri în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 care se instalează ca șefi unici ai exploatației agricole;

persoana juridică cu mai mulți acționari unde tânărul fermier în sensul articolului menționat mai sus se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

Potrivit articolului 2 din R(UE) nr. 1305/2013, (1), „tânăr fermier“ înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv (până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații. În Ghid se mai arată că solicitantul trebuie să fie persoană fizică autorizată sau întreprindere familială/individuală ori persoană juridică română și să acționeze în nume propriu. Tânărul fermier solicitant al sprijinului de instalare nu trebuie să dețină părți sociale sau acțiuni în alte societăți care desfășoară activități agricole sau în alte forme de organizare constituite conform OUG 44/2008, cu excepția cooperativelor agricole și a grupurilor de producători. De asemenea, un tânăr fermier poate face parte dintr-o cooperativă agricolă sau un grup de producători ori se poate înscrie ulterior instalării într-o astfel de formă de asociere, condiția fiind aceea de a-și menține statutul de șef al exploatației agricole.

SUMA PROMISĂ DE MADR FERMIERILOR ROMÂNI PE CAP DE VACĂ! Agroinfo 17 august 2020

AGRICULTURA, LA PĂMÂNT! Laptele de vacă a ajuns mai ieftin decât apa plată, iar grâul, mai ieftin decât tărâța, spune fermierul Claudiu Davițoiu. Seceta și pandemia au pus agricultura românească la

9

pământ. Ministerul Agriculturii le promite crescătorilor de bovine un ajutor de criză pe cap de vacă de 100 de euro.

Seceta ne-a afectat mai mult decât pandemia. Laptele a ajuns mai ieftin decât apa plată, iar grâul mai ieftin decât tărâța, a declarat fermierul Claudiu Davițoiu pentru TVR1.

Claudiu Davițoiu are o fermă mare în Afumați, județul Ilfov, care numără 500 de vaci Holstein, cu o producție zilnică de 10 tone de lapte. Fermierul exploatează și 1.000 de hectare de teren. Pandemia i-a scăzut veniturile cu aproape 20%, iar seceta i-a redus producția de furaje la o treime.

Ieftinirea laptelui la producător nu se reflectă în prețul de la raft. În timp ce la poarta fermei, prețul laptelui scade, la raft, cumpărătorul plătește de la 5 lei în sus pe un litru de lapte. Prețul se menține sau crește doar la raft și nu se reflectă în veniturile crescătorilor de bovine.

Ministerul Agriculturii spune că pentru fiecare vacă fermierii vor primi un ajutor de 100 de euro, susține TVR 1.

La rectificarea bugetară discutată și aprobată de Guvern vineri, 14 august 2020, bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost suplimentat cu 3,445 miliarde lei.

Potrivit declarației făcută la finalul ședinței de Guvern de ministrul agriculturii Adrian Oros, o parte din această sumă va fi folosită pentru plata despăgubirilor pentru secetă.

CUANTUM PE HECTAR AJUTOR DE SECETĂ!

10

De asemenea, ministrul agriculturii a anunțat și ajutoare de criză care vor fi plătite fermierilor din fiecare sector al agriculturii. Deocamdată, Ministerul Agriculturii a publicat pe site-ul oficial proiecte de ordonanțe de urgență care anunță cuantumul ajutorului pentru crescătorii de ovine și/sau caprine, 5 lei/cap de ovină/caprină, al ajutorului pentru crescătorii de porci, 100 de euro/UVM, pentru crescătorii de păsări, 100 euro/UVM. Apicultorii vor beneficia de un ajutor de minimis de 25 de lei/familia de albine pentru compenarea pierderilor suferite din pricina fenomenelor hidrometeorologice din acest an. Proiectul de hotărâre de Guvern se află în consultare publică.

Ministerul Agriculturii nu a publicat încă pe site-ul oficial proiectul de act normativ care stabilește condițiile pentru acordarea ajutorului de criză destinat fermelor de vaci. Există însă declarații făcute de secretarul de stat MADR George Scarlat și de șeful MADR care susțin că acest ajutor pentru fermele de vaci va fi în cuantum de 100 de euro/cap de vacă.

Mai putini bani pentru fermierii inscrisi in Programul Tomata! Sumele anuntate de MADR 16 august 2020 Daria Diaconiuc

În acest an, legumicultorii care s-au înscris în programul Tomata vor primi doar 75% din cei 3.000 de euro, sumă declarată inițial. Acesta a fost stabilită de Ministerul Agriculturii iar acum este de 2250 euro, mai mică decât primeau în anii trecuți pentru roșiile produse în solarii și livrate în piețe sau magazine.

Ministerul Agriculturii a luat această decizie de diminuare a ajutorul de minimis pentru producătorii de tomate motivând că numărul producătorilor înscriși și sumele solicitate la plată depășesc bugetul alocat la nivel național. 

“Eu am spus la începutul anului că s-au alocat 40 de milioane de euro pentru Programul Tomata Ciclul I și că acesta este plafonul. În funcție de câte dosare sunt, cuantumul poate să rămână sau poate să scadă. Pentru că anul acesta avem, din nefericire, de dat 1,2 miliarde de lei pentru despăgubiri la secetă și foarte multe miliarde pentru despăgubiri datorate evoluției COVID-19… noi vom interveni pentru toate sectoarele de activitate din agricultură care vor primi despăgubiri”, a declarat Adrian Oros.

11

Anul acesta au fost mai multe modificări la programul Tomata, printre care obținerea unei cantități minime de 3 kg roșii/metru pătrat, respectiv trei tone pentru 1000 mp, care trebuie obținută de producătorii care vor să obțină acest ajutor de minimis sau introducerea unui un registru de evidență a tratamentelor de protecție a plantelor, ce poate fi verificat de către inspectorii Autorității Naționale Fitosanitare.

Trebuie precizat că modificarea principală a vizat reducerea ajutorului de minimis în cazul în care numărul de cereri și sumele solicitate la plată depășesc bugetul alocat.

La nivelul județului Vrancea sunt 111 producători de legume care au îndeplinit condițiile și care ar urma să primească acest ajutor de minimis. De asemenea, mai sunt înscriși 14 producători de usturoi, cu o suprafață de 17 hectare.

AFIR si FINANTARI

Noi modificări aduse la IMM Invest: creşte bugetul pentru subvenţionarea comisioanelor la bănci, iar firmele mici pot lua credite de până la 5 mil. lei cu gir de la stat Adelina Mihai 17.08.2020,

Dumitru Nancu, directorul general al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

♦ Peste jumătăte (51%) din creditele acordate prin IMM Invest sunt pentru capital de lucru, adică pentru salarii, plata furnizorilor şi a materiilor prime 

♦ Dumitru Nancu, directorul general al Fondului de Garantare a Creditelor:  E clar că e o necesitate de injecţie de capital în economie.

Microîntreprinderile şi firmele mici vor putea accesa credite garantate de stat prin IMM Invest de până la 5 milioane de lei, iar beneficiarii acestui program nu mai sunt obligaţi să păstreze numărul de angajaţi pe care îi

12

aveau înainte de criza coronavirusului, spune Dumitru Nancu, directorul general al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

O noutate adusă programului IMM Invest este legată de posibilitatea firmelor mici (cu un număr de angajaţi cuprins între 10 şi 49 de persoane) şi microîntreprinderilor (0-9 angajaţi) să obţină credite de capital de lucru cu o valoare semnificativ mai mare decât puteau până acum.

ALTELE

ANIF: Peste un milion de hectare irigate in 2020 , Agrostandard | 15 August, 2020 |

ANIF anunta ca, in anul 2020, s-au irigat peste 1 milion de hectare. Astfel, pana la data de 14 august 2020, au fost irigate, cumulat, 1.006.435 ha, din care udarea I – 418.373 ha, 2.572 km de canale au fost umplute cu apa, iar suprafata ce poate fi deservita ca urmare a umplerii canalelor este de 763.791 ha.

De altfel, aceasta este cea mai mare suprafata irigata din ultimii 10 ani. Judetele unde s-a irigat cel mai mult, pana la aceasta data, sunt Braila, cu 345.160 ha cumulat, din care 158.875 ha udarea I, Dolj cu 137.933 ha, din care 21.002 ha udarea I, Ialomita cu 126.658 ha cumulat, din care 53.943 ha udarea I, Galati cu 94.857 ha cumulat, din care 53.981 ha udarea I.

Guvernul Romaniei, prin Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, asigura si in acest an, in baza Legii 133/2017, completata de Legea 130/2018, apa gratuita pana la punctele de livrare, acolo unde sunt incheiate contracte pentru anul 2020.

Avand in vedere lipsa precipitatiilor si cresterea deficitului de apa din sol din acest an agricol, fermierii care inca nu au incheiat contracte pentru livrarea apei sunt invitati sa faca demersuri in acest sens. Pana la aceasta data, fermierii au incheiat contracte cu ANIF pentru o suprafata de 918.303 ha.

13

Campania de irigatii din acest an a fost demarata mai devreme, in unele judete, inca de la inceputul lunii martie, pe fondul faptului ca deficitul de apa din sol s-a marit din cauza lipsei precipitatiilor pe o perioada indelungata de timp, mai arata ANIF.

Agricultura a primit 3,4 mld. lei la rectificare! Bani pentru plata despagubirilor la seceta si avansul la subventii! Agrostandard | 15 August, 2020 |

Bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a fost suplimentat cu 3,445 miliarde de lei, ceea ce permite acordarea despagubirilor la seceta si plata in avans a subventiilor pentru Campania 2020, a anuntat ministrul Adrian Oros. “In sedinta de Guvern din 14 august, bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a fost suplimentat cu 3,445 miliarde de lei. Acest lucru ne permite sa acordam despagubiri pentru seceta asa cum am promis si cum nu s-a mai facut de multi ani. Ne permite sa facem platile in avans pentru subventiile din campania 2020. Vreau sa fac o precizare: am facut demersurile la Comisie ca anul acesta subventiile sa fie acordate mai repede cu o luna. Asteptam aprobarea Comisiei. Suntem pregatiti. De asemenea, ne permitem sa compensam cat mai echitabil si obiectiv toate pierderile inregistrate si de cei din sectorul zootehnic, crescatorii de bovine, ovine, caprine, porcine, de pasari si de cei din apicultura, pierderi suferite datorita evolutiei pandemiei de Covid-19″, a declarat Oros.

Ministrul a mai spus ca spera ca la rectificarea de buget din octombrie sa fie acoperite “si celelalte nevoi pe care agricultura romaneasca le are”.

Mai multe patronate din agricultura au cerut Guvernului ca plata despagubirilor la seceta sa se faca pana la data de 20 august, pentru ca in caz contrar fermerii nu-si mai pot continua activitatea.

14

……………………….

LEGISLATIV

Filip&Company: Noi Condiții la Cumpărarea terenurilor agricole din extravilan Autori: Ioana Roman (partner), Ilinca Porojan (associate) Financial Intelligence 17 august 2020,

Procedura de vânzare va fi îngreunată semnificativ. Nu vor putea fi revândute mai devreme de 8 ani decât cu impunerea unui impozit substanțial

În urmă cu trei ani a fost înregistrată la Senat o propunere de modificare a Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului („Legea 17/2014”). Potrivit expunerii de motive, scopul propunerii este de a permite accesul tinerilor pe piața funciară și de a consolida piața funciară din România. Propunerea a suferit o serie de modificări în Parlament, fiind adoptată definitiv de Camera Deputaților la data de 3 iunie 2020.

În prezent, la o lună după respingerea de către Curtea Constituțională a obiecției de neconstituționalitate ridicate cu privire la propunere, aceasta a fost promulgată de către Președintele României și publicată în Monitorul Oficial nr. 741 din data de 14 august 2020, devenind Legea nr. 175/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului („Legea 175/2020”). Legea 175/2020 va intra în vigoare în termen de 60 zile de  la data publicării în Monitorul Oficial, începând cu data de 13 octombrie 2020.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii 175/2020, Legea 17/2014 va fi modificată din temelii. În cele ce urmează vom prezenta principalele modificări aduse vânzărilor de terenuri agricole situate în extravilan (i.e. terenurile aflate în afara zonei intravilane).

1. Rangurile de preemptori

15

Legea 175/2020 extinde în mod semnificativ lista beneficiarilor dreptului de preempțiune și schimbă prioritatea acestor ranguri.

Astfel, vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan va fi posibilă numai cu respectarea dreptului de preempțiune ale următoarelor categorii de preemptori, în această ordine:

(i) coproprietarii, rudele de gradul I, soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;

(ii) proprietarii investițiilor agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei, irigații exclusiv private și/sau arendașii  – în cazul în care pe terenurile supuse vânzării se află anumite proiecte (i.e. investiții agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei și pentru irigații), prioritate la cumpărarea acestor terenuri au proprietarii acestor investiții;

(iii) proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării;

(iv) tinerii fermieri, însemnând persoana cu vârsta de până la 40 de ani care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații cu intenția de a desfășura sau care desfășoară activități agricole;

(v) Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișeștiˮ și unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, în scopul cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan cu destinația strict necesară cercetării agricole, aflate în vecinătatea loturilor existente în patrimoniul acestora;

(vi) persoane fizice cu domiciliul/reședința situat/situată în unitățile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unitățile administrativ-teritoriale vecine; și (vii) statul român, prin Agenția Domeniilor Statului.

Noua reglementare impune de asemenea o serie de condiții suplimentare destul de restrictive pentru o parte din preemptorii indicați mai sus, aceștia fiind ținuți să le îndeplinească întocmai pentru a își putea exercita dreptul de preempțiune.

2. Drept de preferință în favoarea cumpărătorilor specializați

Dacă niciunul dintre preemptori nu își exercită dreptul de preempțiune în termenul legal, Legea 175/2020 instituie o preferință acordată

16

cumpărătorilor care îndeplinesc anumite cerințe specifice: (i) să aibă domiciliul/reședință sau sediul, după caz, situat/ă pe teritoriul național, pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare; și (ii) să întreprindă activități agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării aceleiași oferte. Suplimentar acestor condiții, cumpărătorii persoane fizice trebuie să fie înregistrați de autoritățile fiscale române cu minimum 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare.

În cazul cumpărătorilor persoane juridice, aceștia sunt ținuți să: (i) prezinte înscrisuri din care să reiasă că, din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activități agricole, astfel cum este prevăzut de Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, astfel cum a fost modificată și completată, clasificate conform codurilor CAEN prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale; și (ii) facă dovada situării domiciliului asociatului/acționarului care deține controlul societății pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; în cazul în care în structura persoanelor juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății sunt alte persoane juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății trebuie să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

Potențialii cumpărători își vor manifesta intenția de cumpărare în termen de 30 de zile de la expirarea termenului de 45 de zile lucrătoare prevăzut pentru preemptori.

3. Vânzarea liberă

Într-un final, doar dacă (i) peremptorii legali nu își exercită dreptul de preempțiune în termenul de 45 de zile, conform Secțiunii 1 de mai sus, și (ii) niciunul dintre potențialii cumpărători nu face în termenul legal dovada îndeplinirii condițiilor indicate în Secțiunea 2 pentru a putea cumpăra terenul, înstrăinarea acestuia prin vânzare se poate face către orice persoană fizică sau juridică.

Menționăm că nerespectarea procedurii și a cerințelor prevăzute în Secțiunile anterioare atrage nulitatea absolută a contractului de vânzare.

4. Respectarea destinației agricole

Cu privire la destinația terenurilor agricole situate în extravilan, proprietarii au obligația să le utilizeze exclusiv în vederea desfășurării activităților agricole de la data cumpărării, iar în situația în care pe terenul agricol există

17

investiții agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei și irigații exclusiv private, se va păstra destinația agricolă a acestei investiții. În lumina acestei cerințe noi, se poate ridica problema în ce măsură vor mai putea proprietarii să scoată din circuitul agricol terenurile situate în extravilan, când, prin ipoteză, destinația agricolă nu va mai fi respectată, precum și în ce măsură aceste noi dispoziții se corelează cu prevederile legale in vigoare privind scoaterea terenurilor din circuitul agricol

5. Introducerea de noi taxe substanțiale

Legea 175/2020 conține și o serie de norme de natură fiscală în cazul vânzărilor succesive cu privire la un teren. Astfel, în cazul terenurilor agricole extravilane care sunt înstrăinate anterior împlinirii unui termen de 8 ani de la cumpărare, se instituie obligația plății impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă.

O regulă similară este aplicabilă și în cazul vânzării indirecte a terenului, prin vânzarea pachetului de control in societățile in care aceste terenuri reprezintă 25% din active. Astfel, în cazul înstrăinării directe sau indirecte , înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărarea terenului, a pachetului de control al societăților care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan și care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora, vânzătorul va avea obligația de a plăti un impozit de 80% din diferența de valoare a terenurilor respective calculată pe baza grilei notarilor între momentul dobândirii terenurilor și momentul înstrăinării pachetului de control. În acest caz, impozitul pe profit privind diferența de valoare a acțiunilor sau părților sociale vândute se va aplica la o bază redusă proporțional cu procentul ponderii terenurilor agricole respective în activele fixe, orice dublă impozitare fiind interzisă. Prin excepție, obligația de plată a impozitului indicat nu se aplică reorganizării sau realocării de bunuri în cadrul aceluiași grup de societăți.

Nerespectarea celor menționate mai sus este sancționată cu nulitatea absolută a contractului de vânzare.

Este de remarcat că obligația de plată a cotei de 80% nu este aplicabilă în situația în care se înstrăinează un teren dobândit în alt fel decât prin vânzare e.g. prin moștenire, prin aducere ca aport în natură la capitalul social, prin schimb etc. Prevederile legii fiscale vor veni în completarea impozitării acestor operațiuni în mod corespunzător.

6. Modificarea procedurii. Sancțiune

18

Legea 175/2020 își propune să modifice și o serie de aspecte procedurale referitoare la exercitarea dreptului de preempțiune. O primă modificare vizează termenul de exercitare a dreptului de preempțiune, acesta fiind prelungit de la 30 de zile la 45 de zile lucrătoare de la afișarea ofertei de către primăria competentă.

Altă noutate constă în anularea avizelor emise de către structura centrală sau de către structurile teritoriale în situația în care vânzătorul sau preemptorul decedează înainte de încheierea contractului de vânzare sau înainte de pronunțarea hotărârii judecătorești care să țină loc de contract de vânzare. Având în vedere că legea menționează expres decesul vânzătorului ori preemptorului, se pune problema în ce măsură respectivele avize își păstrează valabilitatea în cazul încetării existenței vânzătorului sau preemptorului persoană juridică. Apreciem că rațiunea se menține și în această ipoteză, sancțiunea anulării fiind de asemenea aplicabilă.

În ce privește sancțiunile pentru nerespectarea procedurii prevăzute de Legea 17/2014, Legea 175/2020 instituie sancțiunea nulității absolute a contractului de vânzare încheiat cu nerespectarea dreptului de preemțiune sau fără obținerea avizelor de specialitate.

NICIO PALMĂ DE PĂMÂNT NU SE MAI VINDE FĂRĂ AVIZUL AUTORITĂȚILOR!Agroinfo 17 august 2020

LEGE PROMULGATĂ DE PREȘEDINTE. Structurile centrale ale statului, Ministerul Agiculturii, avizează vânzarea terenurilor agricole în suprafață mai mare de 30 de hectare, iar până la această suprafață, tranzacțiile cu terenuri agricole trebuie avizate de structurile teritoriale, direcțiile agricole județene. Noua lege a vânzării terenurilor agricole a fost publicată în Monitorul Oficial și intră în vigoare la 60 de zile după publicare.

Legea vânzării terenurilor agricole a fost publicată vineri, 14 august 2020, în Monitorul Oficial. Președintele Klaus Iohannis a semnat, în aceeași zi, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului. AGROINFO vă pune la dispoziție noile reglementări aplicate tranzacțiilor cu teren agricol.

LEGEA 175/2020: Înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condițiilor de fond şi de formă prevăzute de

19

Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și a dreptului de preempțiune, la preț și în condiții egale, în următoarea ordine:

a) preemptori de rang I: coproprietarii, rudele de gradul I, soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;b) preemptori de rang II: proprietarii investițiilor agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei, irigații exclusiv private și/sau arendașii. În cazul în care pe terenurile supuse vânzării se află investiții agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei și pentru irigații, prioritate la cumpărarea acestor terenuri au proprietarii acestor investiții;c) preemptori de rang III: proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării;d) preemptori de rang IV: tinerii fermieri;e) preemptori de rang V: Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișeștiˮ și unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, organizate și reglementate prin Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Știinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Șişeşti", cu modificările şi completările ulterioare, şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, precum și instituțiile de învățământ cu profil agricol, în scopul cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan cu destinația strict necesară cercetării agricole, aflate în vecinătatea loturilor existente în patrimoniul acestora;f) preemptori de rang VI: persoane fizice cu domiciliul/reședința situat/situată în unitățile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unitățile administrativ-teritoriale vecine;g) preemptori de rang VII: statul român, prin Agenția Domeniilor Statului.

Arendaşul care doreşte să cumpere terenul agricol arendat situat în extravilan trebuie să deţină această calitate în temeiul unui contract de arendare valabil încheiat şi înregistrat potrivit dispoziţiilor legale, cu cel puțin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei și să îndeplinească următoarele condiții:

a) în cazul arendașilor persoane fizice să facă dovada domiciliului/reședinței situat/situată pe teritoriul național, pe o perioadă de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;b) în cazul arendașilor persoane juridice și asociații, persoane fizice, să facă dovada domiciliului/reședinței situat/situată pe teritoriul național pe o perioadă de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;c) în cazul arendașilor persoane juridice, cu acționariat altă persoană

20

juridică, acționarii care dețin controlul societății să facă dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul național stabilit pe o perioadă de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

În cazul exercitării dreptului de preempțiune de către tinerii fermieri, prioritate la cumpărarea terenului supus vânzării are tânărul fermier care desfășoară activități în zootehnie, cu respectarea condiției privind domiciliul/reședința stabilit/stabilită pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin un an, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

În sensul prezentei legi, tânăr fermier este o persoană cu vârsta de până la 40 de ani așa cum este definită la art. 2 alin. (1) lit. (n) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE)nr.1698/2005 al Consiliului, cu modificările ulterioare, care intenționează să desfășoare sau desfășoară activități agricole.

În cazul exercitării dreptului de preempțiune de către proprietarii de terenuri agricole vecine, prioritatea la cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan se stabilește astfel:

a) proprietarul de teren agricol vecin care are hotarul comun cu latura cea mai mare a terenului ce face obiectul ofertei de vânzare;b) în cazul în care terenul ce face obiectul ofertei de vânzare are două laturi mari ori toate laturile egale, prioritate la cumpărarea acestui teren are proprietarul de teren agricol vecin, tânăr fermier, care are domiciliul/reședința situat/situată pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 1 an anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;c) proprietarii de teren agricol vecin care au hotarul comun cu terenul ce face obiectul ofertei de vânzare, în ordinea descrescătoare al lungimii hotarului comun cu terenul în cauză;d) în cazul în care latura mare sau una dintre laturile egale ale terenului ce face obiectul ofertei de vânzare are hotarul comun cu un teren situat pe raza altei unități administrativ-teritoriale, prioritate la cumpărarea terenului are proprietarul de teren agricol vecin cu domiciliul/reședința în raza unități administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul.

Prin excepție, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan pe care sunt situri arheologice clasate se face potrivit prevederilor

21

Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Solicitarea și utilizarea extrasului de carte funciară sau, în condițiile legii, a certificatului de sarcini și a documentației cadastrale valabile la încheierea contractelor translative de proprietate privind bunurile imobile și alte drepturi reale, fac pe deplin dovada bunei-credințe atât a părților din contract, cât și în fața notarului public, cu privire la calitatea de proprietar a vânzătorului asupra imobilului supus vânzării conform descrierii din cartea funciară.

În cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele fizice cu respectarea următoarelor condiții cumulative:

a) să aibă domiciliul/reședința situat/situată pe teritoriul național pe o perioada de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;b) să desfășoare activități agricole pe teritoriul național pe o perioada de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte;c) să fie înregistrată de autoritățile fiscale române cu minimum 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

În cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele juridice cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:

a) să aibă sediul social și/sau sediul secundar situat pe teritoriul național, pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;b) să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;c) să prezinte înscrisurile din care să reiasă că, din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activități agricole, așa cum sunt prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, clasificate conform codului CAEN prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;d) asociatul/acționarul care deține controlul societății să aibă domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;e) în cazul în care în structura persoanelor juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății sunt alte persoane juridice, asociații/acționarii care

22

dețin controlul societății să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

În cazul neexercitării dreptului de preempțiune, potențialii cumpărători pot depune la primărie un dosar care să cuprindă documentele doveditoare privind îndeplinirea condițiilor prevăzute mai sus, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului de 45 de zile lucrătoare.

Documentele doveditoare se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care vor fi publicate după 15 zile de la intrarea în vigoare a legii.

În cazul neexercitării dreptului de preempțiune, dacă niciunul dintre potențialii cumpărători, în termenul legal, nu îndeplinește condițiile pentru a putea cumpăra terenul agricol situat în extravilan, înstrăinarea acestuia prin vânzare se poate face către orice persoană fizică sau juridică, în condițiile prezentei legi.

Terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, cu obligația plății impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă.

În cazul înstrăinării directe sau indirecte, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, a pachetului de control al societăților care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan și care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora, vânzătorul va avea obligația de a plăti un impozit de 80% din diferența de valoare a terenurilor respective calculată pe baza grilei notarilor între momentul dobândirii terenurilor și momentul înstrăinării pachetului de control. În acest caz, impozitul pe profit privind diferența de valoare a acțiunilor sau părților sociale vândute se va aplica la o bază redusă proporțional cu procentul ponderii terenurilor agricole respective în activele fixe, orice dublă impozitare fiind interzisă.

Proprietarii terenurilor agricole situate în extravilan au obligația să le utilizeze exclusiv în vederea desfășurării activităților agricole de la data cumpărării, iar în situația în care pe terenul agricol există investiții agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei și irigații exclusiv private se va păstra destinația agricolă a acestei investiții.

În termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, primăria are obligaţia să afişeze timp de 45 de zile lucrătoare oferta de vânzare la sediul său şi, după caz, pe pagina de internet a acesteia.

23

Primăria are obligaţia de a transmite structurii din cadrul aparatului central al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Direcțiilor pentru agricultură județene sau a municipiului București, după caz, precum și Agenției Domeniilor Statului, un dosar care să cuprindă lista preemptorilor, copiile cererii de afişare ale ofertei de vânzare şi ale documentelor doveditoare, procesul-verbal de afișare a ofertei, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării documentației.

Primăria are obligația de a transmite structurii centrale, respectiv, structurilor teritoriale, după caz, dosarul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării documentației.

În termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, primăria are obligația să notifice titularilor dreptului de preempțiune la domiciliul, reședința sau, după caz, sediul acestora, înregistrarea ofertei de vânzare; în cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu pot fi contactați notificarea se va face prin afișarea la sediul primăriei sau pe site-ul primăriei.

Procedura privind notificarea titularilor dreptului de preempțiune cu privire la înregistrarea ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

În cazul în care suprafața de teren care face obiectul intenției de vânzare se află la limita a două teritorii administrative, primăria va înștiința autoritatea publică locală cu care aceasta se învecinează, care la rândul ei va notifica titularii drepturilor de preempțiune.

Titularul dreptului de preempţiune trebuie ca, în termenul de 45 de zile lucrătoare, să îşi manifeste în scris intenţia de cumpărare, să comunice acceptarea ofertei vânzătorului şi să o înregistreze la sediul primăriei unde aceasta a fost afişată. Primăria va afişa, inclusiv pe site-ul propriu, în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea acceptării ofertei de vânzare, datele prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, respectiv le va trimite pentru afişare pe site-ul structurii centrale, respectiv structurilor teritoriale, după caz.

Comunicarea acceptării ofertei vânzătorului se înregistrează la primărie de către titularul dreptului de preempțiune însoțită de documentele justificative, prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

În cazul în care, în termenul de 45 de zile lucrătoare, mai mulţi preemptori de rang diferit îşi manifestă în scris intenţia de cumpărare, la acelaşi preţ şi în aceleaşi condiţii, se respectă ordinea preemptorilor.

24

În cazul în care, în termenul de 45 de zile lucrătoare, mai mulţi preemptori de acelaşi rang îşi manifestă în scris intenţia de cumpărare şi niciun alt preemptor de rang superior nu a acceptat oferta, la acelaşi preţ şi în aceleaşi condiţii, se aplică art.4 care stabilește ordinea preemptorilor pentru fiecare rang.

În cazul în care, în termenul de 45 de zile lucrătoare, un preemptor de rang inferior oferă un preţ superior celui din oferta de vânzare sau celui oferit de ceilalţi preemptori de rang superior lui care acceptă oferta, vânzătorul poate relua procedura, cu înregistrarea ofertei de vânzare cu acest preţ, cu respectarea ordinii preemptorilor.

Procedura se va desfăşura o singură dată, în termen de 10 zile de la împlinirea termenului de 45 de zile lucrătoare.

În termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea comunicării de acceptare a ofertei de vânzare, primăria are obligaţia să transmită structurii centrale, respectiv structurilor teritoriale, după caz, datele de identificare a preemptorilor, potenţiali cumpărători, în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor legale.

Dacă, în termenul de 45 de zile lucrătoare, primăria constată că niciunul dintre titularii dreptului de preempţiune nu îşi manifestă intenţia de a cumpăra terenul, acesta poate fi cumpărat de o persoană fizică/juridică, cu respectarea condițiilor prevăzute mai sus.

Vânzarea terenului la un preț mai mic decât cel cerut în oferta de vânzare, în condiţii mai avantajoase decât cele arătate în aceasta ori cu nerespectarea condițiilor prevăzute de lege atrage nulitatea absolută.

În cazul în care, în termenul de 45 de zile lucrătoare, respectiv în termenul de 10 zile, vânzătorul modifică datele înscrise în oferta de vânzare, acesta reia procedura de înregistrare a cererii, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.

Înainte de împlinirea termenului, vânzătorul poate depune la primăria unde a fost înregistrată cererea de afișare a ofertei de vânzare o cerere prin care solicită retragerea ofertei. În acest caz, primăria va încheia un proces-verbal de anulare a procedurii prevăzută de prezenta lege și va comunica o copie a acestuia structurii centrale sau structurii teritoriale, după caz și Agenției Domeniilor Statului.

În cazul în care, înainte de împlinirea termenului de 45 de zile lucrătoare, unul dintre titularii dreptului de preempţiune care şi-au manifestat

25

acceptarea ofertei, înregistrează la primărie o cerere de renunțare la comunicarea de acceptare, se aplică prevederile art. 4, concret, se respectă ordinea preemptorilor.

Avizul final necesar încheierii contractului de vânzare în formă autentică de către notarul public sau pronunţării de către instanţă a unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare se emite de către structurile teritoriale pentru terenurile cu suprafaţa de până la 30 ha inclusiv, iar pentru terenurile cu suprafaţa de peste 30 ha, de către structura centrală.

Anularea avizelor emise de structura centrală sau structurile teritoriale intervine ca urmare a decesului vânzătorului sau a decesului preemptorului, înainte de încheierea contractului de vânzare sau anterior pronunțării hotărârii judecătorești care ține loc de contract de vânzare, după caz.

Autoritatea emitentă a avizelor, Ministerul Agriculturii, direcțiile agricole județene, poate îndrepta erorile materiale din cuprinsul actului, din oficiu sau la cererea persoanei interesate.

Verificarea îndeplinirii condiţiilor se va face de către structura centrală, respectiv de către structurile teritoriale de la locul situării imobilului, după caz, în termen de 10 zile lucrătoare de la expirarea termenului de 45 de zile lucrătoare. În cazul îndeplinirii condiţiilor legale, în termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului pentru verificare, structura centrală, respectiv structurile teritoriale, după caz, vor emite avizul/avizul final necesar încheierii contractului de vânzare.

În cazul în care niciun preemptor nu şi-a manifestat intenţia de cumpărare, verificarea îndeplinirii condițiilor de către potențialii cumpărători se va face de către structura centrală, respectiv de către structurile teritoriale de la locul situării imobilului, în termen de 10 zile lucrătoare de la îndeplinirea termenului de 45 de zile, după caz, și se emite avizul.

În situaţia în care, în urma verificărilor de către structura centrală, respectiv structurile teritoriale, după caz, se constată că preemptorul ales sau potențialul cumpărător nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege, se va emite un aviz negativ, în termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului pentru verificare.

Avizele vor fi publicate pe site-urile proprii, în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, pentru o perioadă de 30 de zile.

Procedura de emitere și de eliberare a avizelor se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

26

În exercitarea atribuţiilor care rezultă din aplicarea prezentei legi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împreună cu structurile subordonate, după caz:

a) asigură publicarea ofertelor de vânzare pe site-ul propriu; b) asigură verificarea exercitării dreptului de preempţiune; c) verifică îndeplinirea condiţiilor legale de vânzare de către preemptorul sau potenţialul cumpărător, prevăzute de prezenta lege; d) emit avizele necesare încheierii contractului de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;e) constată contravenţiile şi aplică sancţiunile prevăzute de prezenta lege, prin personalul împuternicit.

Se instituie Registrul unic național privind circulația și destinația terenurilor agricole situate în extravilan, denumit in continuare Registru unic, sistem electronic, constituit pe baza datelor și informațiilor furnizate de către autoritățile administrației publice locale, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Registrul unic se realizează, se actualizează și se administrează de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

AMENZI DE LA 100.000 DE LEI LA 200.000 DE LEI

Vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan fără avizele structurii centrale, respectiv ale structurilor teritoriale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, după caz, nerespectarea dreptului de preempțiune se sancționează cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei.

Înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea dreptului de preempțiune, fără obținerea avizelor este interzisă și se sancționează cu nulitatea absolută.

Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

………………….

INTERNE

Un kilogram de struguri, cât o legătură de pătrunjel. De ce spun viticultorii că îi paşte falimentul şi ce i-ar putea salva 17 august 2020, 15:04 de Borcea Stefan

27

Un kilogram de struguri, cât o legătură de pătrunjel. De ce spun viticultorii că îi paşte falimentul şi ce i-ar putea salva Strugurii au cel mai mic preţ din ultimii 20 de ani Viticultorii vrânceni îi acuză pe marii procesatori din judeţul care deţine o cincime din suprafaţa viticolă a ţării că, în lipsa intervenţiei statului, s-au înţeles asupra sumei umilitoare propuse pentru achiziţia strugurilor, 90 de bani pe kilogram, deşi preţul vinului a crescut.

Cultivatorii de viţă de vie din Vrancea, cei mai numeroşi din România, având în vedere că judeţul deţine 20% din suprafaţa viticolă a ţării, se declară în pragul falimentului. Asta din cauză că vor fi nevoiţi, şi în această toamnă, să îşi vândă strugurii pe un preţ de nimic, un kilogram de struguri de soi valorând mai puţin decât o legătură de pătrunjel. Declinul viticulturii din ultimii ani este provocat de preţul derizoriu impus de marii procesatori, care s-au înţeles să ofere la toamnă un preţ de 90 de bani pe kilogramul de struguri, tarif valabil şi acum 20 de ani.

“Prin Asociaţia Viticultorilor, vrem să sesizăm Oficiul Concurenţei pentru înţelegeri de cartel la nivel de procesatori. În toată lumea asta normală, materia primă are ponderea cea mai mare în realizarea unui produs finit. În cazul nostru, materia primă este strugurele, care are o pondere de doar 10% în obţinerea produsului finit, vinul, ceea ce înseamnă o batjocură. Dacă un litru de vin se vinde acum cu 8 lei, ar trebui ca preţul strugurelui să fie o treime din preţul vinului”, ne spune Marian Constantin, fermier din Vrancea care lucrează 40 de hectare de vie. Acesta ne-a mărturisit că lucrările necesare pentru întreţinerea unui hectar de viţă-de-vie l-au costat anul acesta 10.000 de lei, iar la o producţie medie de zece tone la hectar, rar când se ajunge la 13 tone, poate spune deja că lucrează în pierdere. Viticultorul ne-a semnalat şi o altă anomalie care a dus la această politică de falimentare a celor foarte mulţi care trăiesc de pe urma culturii viţei-de-vie. Astfel, în urmă cu trei ani preţul pe care îl ofereau procesatorii pentru un kilogram de struguri a fost de 1,25 de lei, în condiţiile în care vinul la cramă se vindea cu 5 lei/litrul. În 2018, procesatorii au oferit 1,20 de lei pe kilogramul de struguri, dar vinul s-a dus la 6 lei/litrul. Preţul de achiziţie al strugurilor a scăzut şi în 2019, la 1,10 lei/kg, iar la vin s-a mai adăugat un leu, totul culminând în acest an, când deşi vinul costă în medie 8 lei/litru preţul la struguri a ajuns la 90 de bani.

28

“Cum poate să crească vinul la cramă şi în acelaşi timp preţul strugurilor să scadă, eu asta nu pot să o pricep. Se vrea distrugerea întregului sector”, ne mai spune fermierul. Şi preşedintele Asociaţiei Viticultorilor confirmă situaţia disperată în care se află viticultorii. "Eu ştiu de un preţ de 85 de bani pe kilogramul de struguri. Cred că ar trebui ca toţi viticultorii din Vrancea să se unească şi să ceară socoteală pentru batjocura la care sunt supuşi. Chiar dacă statul plăteşte 700 de lei subvenţie la hectar, banii aceştia se întorc înapoi la stat sub formă de taxe, pentru că am fost obligaţi să cultivăm struguri cu demunire de origine controlată. Este faliment curat", ne-a spus Toader Manole, preşedintele Asociaţiei Viticultorilor din Vrancea. În aceste condiţii, viticultorii spun că singura soluţie pe care o văd pentru ieşirea din declin ar fi capitalizarea celor care lucrează în domeniu, pentru a-şi construi propriile crame de procesare, astfel încât să nu mai fie nevoiţi să vândă toamna strugurii pe preţuri de nimic. Acest lucru se poate face cu bani europeni, pe modelul fondurilor care eu existat pentru reconversie, când viticultorii au beneficiat de 75% bani gratis să-şi dezvolte exploataţia. Acum, aceste fonduri se dau în procent de 50%, lucru care îi ajută tot pe fermierii mari, cei care de fapt achiziţionează strugurii la preţuri mici.

Din acest motiv, Asociaţia Viticultorilor din Vrancea a cerut o întrevedere la Ministerul Agriculturii şi cu autorităţile care reprezintă Guvernul în Vrancea, mai ales că anul trecut actualul ministru al Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, liberalul Ion Ştefan, a făcut o promisiune de care a uitat. Acesta a iniţiat un proiect prin care producătorii de struguri pentru vin şi de masă să beneficieze de o primă de comercializare, în valoare de 200 euro/tonă, pentru producţia care intră în crame, la procesare, sau ajunge la tarabă, la vânzare. Singura obligaţie a viticultorilor era să facă dovada valorificării producţiei. “Această lege va da un impuls viticulturii din România şi industriei vinului din România. Să nu uităm că producătorii viticoli au atras 100% fondurile europene disponibile prin programele de reconversie. Acum, ei trebuie sprijiniţi să fie competitivi atât în ţară, cât şi la export”, spunea anul trecut, în campania electorală de la Europarlamentare, Ion Ştefan, despre proiectul pe care s-a aşternut praful.

EXCLUSIV. 80% din recolta de grau din acest an este cumparata deja de traderi! Agrostandard | 17 August, 2020 |

Nici nu s-a terminat bine recoltatul graului, ca recolta a si fost achizitionata de traderi. La acest moment,

29

undeva la 80% din productia acestui an, serios dijmuita de seceta oricum, a ajuns in depozitele marilor comercianți internationali, dupa cum ne-a declarat seful LAPAR, Nicu Vasile. Dupa cate se pare, acestia s-au miscat asa de repede ca autoritatile n-au avut timp nici macar sa cumpere grau sa reinnoiasca rezerva de stat, si asa foarte mica. Ca sa nu mai vorbim de masurile de sprijin promise procesatorilor pentru a-si face stocuri. Nici legea n-a aparut, dar nici grau nu prea mai este…

Asistam insa si la un alt fenomen, fermierii care n-au avut productie si ne referim la cei din sud si sud-estul tarii, cauta disperati grau in piata pentru a-si onora contractele (catre banci, leasinguri, inputuri, arenda etc.). Altfel, exista riscul ca intr-o luna – doua sa fie executati.

“Fermierii din sud si sud-estul tarii sunt fortuiti, au facut contracte din primavara, dar n-au putut sa le onoreze si vor fi executati intr-o luna-doua, o parte din ei. S-au transformat acum din fermieri in cumparatori de cereale, iar daca nu vor face rost de cereale, vor fi executati”, a declarat pentru publicatiile AgrosStandard si FoodBiz seful LAPAR, Nicu Vasile.

In zonele de sud si sud-est principalul factor limitativ al productiei este seceta. Ori din 10 ani, 4 sunt cu seceta pronuntata, potrivit studiilor, a mai aratat seful LAPAR.

Productia de grau din acest an este estimata la circa 5,5 mil. de tone, potrivit datelor MADR, fata de aproximativ 10 milioane tone, anul trecut, din cauza secetei. Rezerva de stat a Romaniei se ridica la 350.000 tone de grau, in condiiile in care consumul lunar este de 170.000 tone.

“Romania este tara cu cea mai mica rezerva strategica din Europa, vrem sa o aducem la 2 milioane de tone”, atrage atentia Nicu Vasile.

Aplicatie pe telefon, prin care producatorii agricoli isi pot vinde produsele direct catre client august 17, 2020

Platforma Mall Tarananesc, care le permite producatorilor romani sa-si comercializeze produsele direct catre clienti, devine disponibila si pe mobil, anunta Asociatia Crestem Romania.

Scopul aplicatiei este acela de a facilita contactul intre micii producatori locali si famiile care locuiesc in zona urbana, in special in aceasta perioada de pandemie.

Pana la ora actuala, pe site s-au inscris peste 1.300 de mici producatori agricoli, care si-au pus deja la vanzare produsele agricole, spun creatorii

30

aplicatiei.

„Platforma isi propune sa dezvolte un ecosistem in care micul gospodar sau micul antreprenor din mediul rural sa poata gasi solutii pentru a ajunge pe mesele clientilor. Dupa lansarea Hartii Gospodarilor, componenta care da o dimensiune geografica reala clara, site-ul Mall Taranesc vine sa completeze profilul gospodariei si sa genereze un mecanism de interactiune intre cei ce doresc sa vanda si cei ce doresc sa cumpere”, se precizeaza in comunicat.

Functionalitatile aplicatiei Pe aceasta platforma, utilizatorii pot introduce informatii precum certificatele de producator, autorizatiile sanitar-veterinare, certificate eco/bio si alte documente prin care pot atesta calitatea produselor comercializate.

Mai mult, producatorii au posibilitatea de a chema direct din aplicatie curierul, pentru a prelua si livra produsele.

Tinerii români, atrași de Medicina Veterinară , Food Biz ,aug. 16, 2020

Medicina veterinară este secția cu cei mai mulți candidați înscriși, peste 800 de dosare, și în acest an la Universitatea de Medicină Veterinară din București (USAMV), după cum ne-a declarat prorectorul Răzvan Ionuț Teodorescu, încă o dovadă că tinerii privesc cu interes agricultura, un domeniu cu potențial mare de dezvoltare în viitor.

31

Chiar dacă 2020 a fost un an greu în contextul pandemiei de COVID-19, cu mai multe premiere determinate de noul context, la USAMV toată lumea își vede de treabă, iar universitatea continuă să se afle în topul preferințelor în rândul absolvenților de liceu.

La admiterea din acest an, Universitatea a pus la dispoziție în total 3.400 de locuri, din care 2.100 de locuri la buget, pentru studii universitare de licență disponibile în limba română, engleză și franceză și studii universitare de master.  Ca o noutate, depunerea dosarului s-a putut face fără nici o taxă

https://youtu.be/ZEY4aFc-9AA

Zino Agha creşte vaci Charolaise într-o fermă de 5 stele Marian MUŞAT17 august 2020

După o investiţie de 100.000 euro în zootehnie, Zino Agha şi-a construit o fermă modernă. Iată de ce a ales să crească bovine de carne şi cum îşi va dezvolta afacerea în viitor!

Zino Agha a ajuns din Bucureşti direct la coada vacii... Din pură întâmplare! O spune cu nonşalanţă! „Am venit în ţară după 8 ani petrecuţi în străinătate şi împreună cu un «prieten» am vrut să dăm drumul unei afaceri. El a avut un vis: să aibă o fermă de animale! Nu ştiam nimic despre vaci! Atunci am aflat că există vaca de carne şi cea de lapte! Până la urmă s-a dovedit că partenerul meu avea intenţii ascunse, adică să facă o fermă de animale pe banii mei şi pe osteneala mea! Ne-am despărţit, iar eu am rămas cu ferma, şi - iată - am prins drag de munca pe care o fac în comuna argeşeană Muşăteşti!”, povesteşte Zino Agha.

O afacere în flux, fără sincope

Ferma Vâlsăneşti de vaci Charolaise exista din 2014. Patru ani mai târziu a fost scoasă la licitaţie. „Eu am preluat-o din ianuarie 2018. Am cumpărat-o cu 56 de văcuţe. De atunci am tot investit în ea, am modernizat-o. Actualmente, este populată cu 125 de exemplare din rasa Charolaise, la care s-au adăugat şase vaci cu lapte şi 100 de capre. Animalele cresc natural, pe

32

păşune, nu primesc în tain şrot de soia modificată genetic, sunt libere şi sănătoase, aşa cum se creşteau odată vitele pe plaiurile argeşene”, ne-a declarat Zino Agha.

Fermierul livrează carnea în viu către Carrefour, periodic, în cadrul acţiunii de promovare pe Filiera Calităţii pentru Carnea de Mânzat, obţinând un preţ mulţumitor. Primeşte banii la timp şi spune că nu a avut nici o reclamaţie din partea retailerului.

 Alergând după o... stea!

 Şi-a construit afacerea după proverbul japonez „După ce ai gândit - hotărăşte-te; după ce te-ai hotărât - nu te mai gândi!”Prima sa grijă a fost să asigure suficientă suprafaţă de păşunat. A preluat în arendă şi în concesiune peste 150 ha. Intenţionează să obţină încă 48 ha de izlaz, prin licitaţie.

„Avem păşune pentru 500 de capete. Vreau să fac un proiect pe fonduri europene pentru modernizarea fermei şi să măresc efectivul de animale. După ce va fi lansată măsura de finanţare, voi depune dosarul cu proiect cu

33

tot. Intenţionez să construiesc un grajd ultramodern şi să cumpăr cele mai performante utilaje agricole. De asemenea, pentru că există pe piaţă cerinţă şi interes pentru vaca de carne, mi-am propus să construiesc un miniabator şi o unitate de procesare. Este timpul să trec la un nivel mai sus, pentru ca ferma să primească o... stea în plus în ceea ce priveşte standardele calităţii şi activităţii! La finalul investiţiilor, vreau ca Ferma Vâlsăneşti de vaci Charolaise să ajungă la 5 stele”, declară hotărât fermierul.

  Nevoit să vândă animale

În această perioadă, toată suflarea este mobilizată la strângerea furajelor pentru iarnă. Lucerna se coseşte, se greblează, se balotează şi se transportă în parcul de furaje. Vremea este bună şi e păcat să nu profite de ea. „Am fost nevoit să vând din animale pentru că în fermă nu mai sunt spaţii de cazare. La iarnă, când se va intra la stabulaţie, mai mult de 100 de animale nu încap în grajd. Trebuie să mai dau din ele. Altminteri, nu le pot ţine înghesuite; se bat, se lovesc, se împung… Le trebuie spaţiu. Vechiul adăpost al fostului CAP nu oferă condiţii optime de cazare şi de nutriţie pentru animalele mele. Apoi trebuie construite noi adăposturi pentru vacile de lapte, cât şi pentru capre. Deocamdată nu am ce face! Ştiţi cum e vorba: Să faci rai din ce ai!”, a adăugat Agha.

Agha spune că „dacă ai logistică şi un plan bine stabilit, le poţi face pe toate”. Până acum, investiţia în fermă s-a ridicat la peste 100.000 de euro. Crescătorul are cinci angajaţi, pe care pune mare bază. „Oamenii muncesc de drag, câştigă bine; ei nu se uită la ceas ca să plece acasă după 8 ore de muncă, aşa cum se întâmplă în fabrică”, ne-a declarat Agha, în finalul discuţiei.

Zino Agha este cetăţean român, născut în Bucureşti. Tatăl său este irakian. Zino a absolvit cursurile Facultăţii de Calculatoare la Universitatea Politehnică Bucureşti. Este căsătorit cu Ana-Maria Agha şi au împreună două fetiţe drăgălaşe.

34

 O PROMOVARE MAI BUNĂ PENTRU RASA CHAROLAISE

Fermierul Zino Agha este membru al Asociaţiei Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România. Este nemulţumit de faptul că nu se promovează nici rasa şi nici Asociaţia: „Poate că ar trebui să organizăm concursuri, expoziţii, întâlniri, să facem reclamă în media să se audă mai mult şi mai frecvent despre noi. Rasa de bovine de carne Charolaise are destule avantaje: animalele sunt frumoase, impunătoare şi docile; valorifică mai bine furajele, fătările sunt uşoare şi vacile pot pierde până la 20% din greutatea vie în perioadele nefavorabile. De asemenea, asigură o producţie de carne superioară, au o excepţională viteză de creştere şi produc cele mai grele carcase, cu o carne slabă, căutată de măcelari deoarece nu are grăsime”.

   „Ferma zootehnică este o uzină cu foc continuu, nu există sărbătoare; animalele trebuie să mănânce, să fie adăpate, să le faci curat! Plouă, ninge, trebuie să fii prezent pe linia grajdului, nu ai de ales! Mă înţeleg cu oamenii cu care lucrez şi fiecare ştie ce are de făcut”, ZINO AGHA, crescător de vaci de carne

35

Dezastru la Pechea si Liesti, in judetul Galati. Ferme de suine devastate de PPA si de COVID-19. 17 august 2020

Judetul Galati, lovit și de Pesta Porcina Africana, și de COVID-19. La două mari ferme din Liești și din Pechea s-au identificat focare de PPA. Din efectivul total de 27.000 de porci, 14.000 au fost deja sacrificați, iar inspectorii Direcției Sanitar Veterinare caută sursele de infectare.

Din anchetele efectuate de autoritatile locale, se pare că dezastrul s-a raspandit de la cerealele depozitate in magaziile fermelor. Campurile cu cereale au fost infestate cu pesta de mistreții din Republica Moldova, care în anumite perioade trec Prutul pe malul românesc. In conditii de seceta, raul este foarte scazut, iar mistretii il traverseaza foarte usor. Situatia este bine cunoscuta in zona, dar nimeni NU a luat masuri de prevenire.

Din fericire, in gospodariile populatiei, pana in momentul de fata, nu s-a depistat nici un caz de Pestă Porcină Africană (PPA).

Prefectul județului Galați, Gabriel Ioan Avrămescu a declarat, pentru presa locala, că s-a urmărit lanțul alimentar de comercializare a produselor finite, acestea fiind retrase înainte de a fi puse la vânzare.

In acest context, tot la Pechea, s-a declansat si un mare focar de infectare cu noul coronavirus, identificat nu cu mult timp in urma conform Centrului Medico-Social Pechea, unitate aflată sub autoritatea Primăriei Galați.

21 de persoane din  cele 83 internate aici au fost confirmate pozitiv cu COVID-19. După primele investigații se pare că un angajat al fermei de crestere a suinelor ar fi cel care a adus boala in zona. Situația este complicate, pentru că muncitorul respectiv făcea naveta la Galați, iar riscul contaminării masive este unul ridicat. S-a luat decizia ca, pentru 14 zile, toti angajatii fermei de la Pechea sa intre in carantina.

Este VITAL, pentru sanatatea dumneavoastra si pentru a va pastra locurile de munca, CA SA RESPECTATI CU STRICTETE REGULILE

36

SANITARE DE BAZA- SPALATUL MAININILOR, PURTATREA MASTII SI, pe cat posibil, LIMITAREA ORICARUI CONTACT FIZIC atat la SERVICIU, cat si in MIJLOACELE DE TRANSPORT PUBLIC.

Noua organizație a lui Laurențiu Baciu intră în funcțiune de la 1 septembrie, 17 august 2020

Noua asociație fondată de Laurențiu Baciu, Forum pentru Agricultura de Viitor, va intra în funcțiune de la 1 septembrie 2020, a declarat fermierul din Bacău în exclusivitate pentru AGRO TV. Potrivit lui, odată cu începerea activității, obiectivul principal al asociației va fi să lupte pentru ca problemele fermierilor loviți de secetă să fie rezolvate.

După cum AGRO TV a informat în urmă cu o lună, organizația fondată de fostul președinte LAPAR, Forum pentru Agricultura de Viitor, a fost legitimată de către judecătoria Sector 1. „Am început cu 24 de județe, avem reprezentare în 24 de județe. Îmi pare rău să dau un anunț că jumătate din membrii noii organizații sunt foști membri LAPAR”, a declarat atunci Laurențiu Baciu pentru AGRO TV.

Potrivit fermierului, asociația va veni în sprijinul tuturor fermierilor și a celor care activează în sectorul agricol, indiferent că este vorba despre sectorul vegetal, zootehnic sau cel de procesare.

„Va fi o organizație mult mai deschisă, în care își vor avea locul toți producătorii agricoli, indiferent de dimensiunea și de specificul fermei. Nu contează dacă e fermă mică sau mare, dacă face zootehnie, dacă crește legume, fructe. Tot ce înseamnă producător agricol își are locul aici”, a mai declarat Laurențiu Baciu.

Liderul fermierilor a mai precizat că a fost îndemnat să creeze această organizație de insistențele fermierilor, unii dintre ei chiar din interiorul LAPAR-ului. Acesta a mai subliniat că asociația își propune să treacă la treabă cât mai repede și să comunice cu instituțiile statului pentru a apăra interesele fermierilor. ”Primele uși deschise vor fi cele de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, urmate de cele de la Ministerul Mediului și Ministerul Finanțelor Publice”, a mai precizat Baciu.

37

Pregătirea operatorilor în vederea aplicării produselor de protecția plantelor, 17 august 2020

Despre lucrurile pe care trebuie să le aibă în vedere operatorii în faza de pregătire a aplicării produselor pentru protecția plantelor, precum și despre echipamentul individual de protecție ce trebuie purtat în această etapă, ne vorbesc astăzi specialiștii Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM.

https://youtu.be/6utabKp4peA

INDUSTRIE ALIMENTARA

lantul alimentar 2020-08- 17

România este un furnizor imporant de ovine vii, principalii beneficiari fiind țările din zona Golfului Persic. Exportul masiv de ovine nu contribuie însă la readucerea pe plus a balanței comerciale. În ciuda numărului mare de oi și a cantităților uriașe de cereale exportate de

38

România, deficitul comercial s-a tot adâncit, ajungând la 1.400.000.000 de euro, din cauză că importurile de hrană procesată au crescut semnficativ. România nu este, însă, singura țară europeană care înregistrează deficit comercial în domeniul produselor agro-alimentare. Lantulalimentar.ro a arătat, pe baza unor date oficiale, că marile puteri economice ale Uniunii Europene, Franța și Germania, au la rândul lor o balanță comercială negativă în zona agro-alimentară.

Desigur, autoritățile românești nu pot ignora acest indicator macro-economic. Toți miniștrii români ai agriculturii au declarat că România trebuie să reducă deficitul, că trebuie să reducă importurile de materii prime agricole ( fructe și legume ) și să producă, eventual să exporte, hrană procesată. Au existat și măsuri în acest sens. Unul din argumentele invocate de Petre Daea pentru lansarea Programului ”Tomate românești” a fost acela că vor fi reduse importurile de roșii. Ținta nu a fost atinsă: în 2017, importurile au scăut, dar în anii următori, în ciuda zecilor de milioane de euro plătite anual fermierilor români, importurile de roșii au crescut semnificativ, principalul furnizor pe piața românească fiind Turcia!

Invitat on line al postului ViaCluj.TV, actualul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a abordat subiectul exportului de ovine în țările arabe, precizând că a făcut deja demersuri instituționale pentru a convinge beneficiarii să importe carcase de oaie și produse din carne de oaie.

Adrian Oros, ministrul Agriculturii

”Înainte de declanșarea pandemiei covid-19, am avut discuții cu toți ambasadorii statelor arabe, iar unii dintre ei, al Qatarului, al Iordaniei, al Kuweitului mi-au spus că țările pe care le reprezintă ar putea cumpăra și carcase sau produse procesate, nu numai animale vii, de care consumatorii musulmani sunt interesați numai în anumite perioade ale anului. Noi avem 52 de abatoare care dețin ștampila ovală, acestea pot fi acreditate pentru producția în sistem halal și să exporte pe piața arabă. În acest fel, vom crea locuri de muncă, vor fi contribuții la buget, vom exporta hrană procesată, cu valoare adăugată și astfel vom contribui la reechilibrarea balanței comerciale”, a declarat Adrian Oros în emisiunea Romania ViaCluj.TV moderată de Claudiu Pădurean.

Ministrul a asigurat că păstrează deschise legăturile cu țările arabe și speră să ajungă la anumite acorduri care să schimbe paradigma comercială actuală.

39

Lantulalimentar.ro precizează însă că deficitul comercial în domeniul agro-alimentar nu influențează nivelul de aprovizionare cu alimente și gradul de satisfacție al cumpărătorului final. Acesta este strict un indicator macro-economic și nu un criteriu al nivelului de satisfacție al clientului. Aprovizionarea piețelor și a magazinelor, diversitatea și calitatea mărfurilor, calitatea serviciilor, raportul calitate-preț sunt criterii de evaluare a pieței agro-alimentare. Agricultura și industria agro-alimentară din România comunistă produceau cantități uriașe pentru export, iar importurile de hrană erau nesemnificative. Cel mai probabil, balanța comercială era pozitivă: exportam mai mult decât importam, dar rafturile erau goale, iar românii stăteau la cozi cu orele pentru mâncare de proastă calitate. Balanța comercială e un indicator macro-economic care nu trebuie absolutizat.

SONDAJ Pandemia i-a făcut pe români să mănânce mai sănătos şi să redescopere produsele locale 17 august 2020, Elena Deacu

Pandemia i-a făcut pe români să mănânce mai sănătos şi să redescopere produsele locale Pandemia de COVID-19 a modificat multe aspecte ale vieţii românilor, mâncarea nefăcând excepţie. Studiile ne arată răspunsuri neaşteptate, dar îmbucurătoare, la întrebarea „Astăzi ce mai mâncăm?”

În prima jumătate a anului în curs, agenţia de cercetare de piaţă IZI Data a realizat trei sondaje cu scopul de a evalua atitudinile românilor faţă de produsele locale. Rezultatele vizează şi modificările de comportament ale românilor faţă de alimentaţie în contextul pandemiei de COVID-19. Sondajele au relevat că perioada pandemiei a fost una de conştientizare şi schimbare de comportament pentru români, care declară că acum fac alegeri mai sănătoase în materie de alimente şi sprijină producătorii locali.

Pandemia a reprezentat şi o perioadă de conştientizare a comportamentului alimentar: 26% dintre români declarând că mănâncă mai sănătos. De asemenea, 30% dintre tineri (18-24 ani) susţin că achiziţionează alimente sănătoase, în timp ce 35% din bucureşteni se încadrează în acelaşi trend.

40

O treime dintre românii care locuiesc la oraş au început să gătească mai des, în timp ce 74% au comandat mai rar mâncare gata preparată. Tinerii sunt fruntaşii clasamentului când vine vorba de gătit, peste jumătate dintre ei (18-24 ani) declară că gătesc mai des în perioada pandemiei, cu o scădere liniară corelată cu înaintarea în vârstă. Persoanele mature găteau oricum şi înainte de perioada pandemiei: 60% din total eşantion susţin că gătesc la fel de des ca înainte. Producătorii locali au înregistrat creşteri semnificative ale vânzărilor

Un studiu iZi data realizat la începutul anului, înainte de pandemie arăta că 19% din români achiziţionau din online produse de la micii producători locali. Una dintre schimbările de comportament din pandemie este preferinţa în creştere pentru produsele locale – 36% din total eşantion a declarat că în pandemie au cumpărat mai des de la producătorilor locali. În acelaşi timp, în perioada pandemiei, cifrele de vânzări ale Nord Natural, Roade şi Merinde, Nod Verde şi Cumsecade, food hub-uri ce susţin producătorii locali, în medie, s-au triplat.

De ce cumpărăm produse locale?

Printre motivaţiile clienţilor hub-urilor de produse locale se numără faptul că se simt bine pentru că ajută oameni care fac o treabă bună (68%), în timp ce 57% consideră că produsele locale sunt superioare celor de la supermarket. În ceea ce priveşte profilul vizitatorilor site-urilor de produse locale, studiul indică faptul că 23% sunt bărbaţi, iar 77% sunt femei. Dintre aceştia, 65% au copii.

CEO-ul Danone: Nu va mai exista clasă de mijloc Food Biz , aug. 16, 2020

Emmanuel Faber, CEO-ul Danone, susține că pandemia de Coronavirus va genera o polarizare a sectorului alimentar, consumatorii urmând fie să aleagă produse mai sănătoase și mai costisitoare, fie mai ieftine, pentru a reduce cheltuielile gospodăriilor. Astfel, se va produce o polarizare a pieței, unde nu va mai fi clasă de mijloc.

Faber se așteaptă ca noi comportamente de consum să apară în urma pandemiei, cauzate de doi factori: situația economică și criza socială care ar putea apărea, alături de apetitul pentru alimente sănătoase. Acești factori vor genera polarizarea pieței, iar obiceiurile consumatorilor se vor schimba în funcție de circumstanțele financiare și de creșterea consumului de produse considerate sănătoase.

41

„Într-un fel, nu va mai fi o clasă de mijloc. O parte din aceasta va decădea. Pe de altă parte, vom vedea și un avans către clasa superioară, pentru că mulți oameni vor cere sănătate și calitate. Această relație între mâncare și sănătate nu a fost niciodată mai clară decât acum, pentru această generație, în contextul bolii COVID-19”, a explicat Faber (foto) într-un interviu pentru foodnavigator.com.

Danone are pe masă mai multe scenarii în care analizează ce branduri să păstreze și ce canale să folosească pentru promovare și vânzare.

Vânzările Danone au scăzut cu 1% în primele șase luni din acest an, ajungând la 12,1 miliarde de euro. Dacă în primul trimestru, vânzările au fost stabile, în al doilea au fost lovite de izolarea impusă sau recomandată în multe state și au scăzut cu 5,7%, cel mai mare impact înregistrând vânzările de apă.

Kazahstan vrea să importe lapte și lactate din România meatmilk 17 august 2020

Potrivit unui comunicat emis de MADR, domnul Nechita-Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a purtat o discuție în regim de video-conferință cu omologul său din Republica Kazahstan, Saparkhan Omarov.

Cu această ocazie, cei doi miniștri au abordat teme de interes pentru ambele țări, între care amintim cooperarea bilaterală, semnarea Memorandumului de cooperare în domeniul agriculturii între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și Ministerul Agriculturii din Kazahstan, stabilirea relațiilor de cooperare între universitățile agrare din România și

42

Kazahstan, perspective privind colaborarea dintre agenții economici din cele două state.

Totodată, ministrul din Republica Kazahstan a adresat ministrul Adrian Oros invitația de a efectua o vizită de lucru în această țară, de îndată ce pandemia generată de COVID-19 se va termina.

Ministrul Saparkhan Omarov a precizat în cadrul video-conferinței că există un interes deosebit pentru îmbunătățirea relațiilor de cooperare între Republica Kazahstan și România, partea kazahă fiind interesată îndeosebi de implementarea tehnologiilor referitoare la creșterea animalelor și prelucrarea produselor lactate, precum și de o colaborare la nivel academic între universitățile de profil agricol și chiar de inițierea unui schimb de experiență între studenții acestor universități, în beneficiul ambelor părți.

În ceea ce privește specificul agriculturii din Kazahstan, ministrul Saparkhan Omarov a explicat că în ultimii ani sectorul bovinelor de lapte s-a dezvoltat foarte mult, la acest moment fiind de mare interes investițiile în unitățile de procesare a laptelui, pentru transformarea acestora în produse cu valoare adăugată mare.

De asemenea, ministrul din Kazahstan a afirmat că și sectorul agriculturii ecologice a cunoscut o creștere în ultima perioadă pentru că de la an la an a crescut cererea de astfel de produse.

La rândul său, ministrul Adrian Oros a subliniat că este nevoie să se treacă la lucruri concrete în ce privește colaborarea dintre cele două țări, iar în acest sens, în perioada următoare, cu sprijinul Ambasadelor, se vor pune în contact agenții economici, dar și cadrele didactice din Universitățile de profil agricol din România și Kazahstan, pentru a stabili exact modul de lucru.

Colaborarea se va concretiza și prin semnarea unui Memorandum de cooperare între MADR și Ministerul Agriculturii din Kazahstan, în care vor fi trecute domeniile de interes.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

BAROMETRU Restaurantele se aşteaptă ca traficul redus de clienţi să rămână principala provocare în următoarele luni 17 august 2020, 15:16 de Elena Deacu

BAROMETRU Restaurantele se aşteaptă ca traficul redus de clienţi să rămână principala provocare în următoarele luni. Aproape 90% din

43

restaurante au înregistrat venituri în cel de-al doilea trimestru din 2020 la un nivel de cel mult 75% faţă de trimestrul doi din 2019, iar patronii se aşteaptă ca traficul redus de clienţi să rămână principala provocare în următoarele luni, arată Barometrul Restaurantelor din România – ediţia I, realizată de ghidul gastronomic Gault&Millau.

Măsurat la începutul lunii august, indexul de încredere al restaurantelor este la 37 / 100 puncte, însă rezilienţa şi adaptabilitatea restaurantelor sunt premisele revenirii acestui sector. Presiunea pe venituri este împovărătoare şi ~15% din restaurantele din comunitatea Gault&Milla nu s-au redeschis până acum (unele sunt închise definitiv, altele nu au terasă şi se vor deschide odată cu permiterea clienţilor în interior). Cu toate acestea, 46% din restaurante se declară încrezătoare în supravieţuirea business-urilor şi în următoarele 3 luni. Indexul de încredere poate lua valori între 0 si 100, unde 0 reprezintă lipsa încrederii şi o evoluţie foarte slabă, iar 100 reprezintă încredere deplină şi evoluţie foarte bună a afacerii şi este compus din 5 întrebări referitoare la evoluţia istorică recentă a afacerii, nivelul general de încredere şi evoluţia aşteptată.

Impactul până acum este major: cifra de afaceri a fost puternic afectată – 87% din restaurante au înregistrat venituri în T2 2020 la un nivel de cel mult 75% faţă de T2 2019, iar aşteptările de recuperare a decalajului faţă de 2019 sunt limitate pe termen foarte scurt. Deşi T2 2020 a fost de asemenea mult sub primele luni ale acestui an, o uşoară îmbunătăţire este aşteptată din partea restaurantelor în următoarele 3 luni (iulie – septembrie 2020) faţă de T2 2020 (aprilie – iunie 2020), pe fondul finalizării perioadei de ajustare la noile modele de operare şi reducerii (sperate) a numărului de cazuri noi Covid-19. 28% din restaurante estimează o evoluţie a veniturilor în T3 2020 similară sau chiar peste T2 2020.

Principalele provocări în următoarele 3 luni În următoarele 3 luni este de aşteptat ca traficul redus de clienţi să rămână principala provocare (menţionată de ~80% din respondenţi), urmată de complexitatea implementării măsurilor de siguranţă impuse de autorităţi (43%), creşterea costurilor (e.g. chirii – mai ales dacă în starea de urgenţă au fost renegociate, preţuri furnizori; 30%) şi de imposibilitatea de a investi în dezvoltarea afacerii (26%).

44

Problema forţei de muncă are o importanţă redusă relativ la provocările mai sus menţionate, însă ea este o preocupare continuă pentru antreprenorii din restaurante, care observă acum – pe lângă fenomenul exodului în afara ţării a persoanelor din această industrie şi pe cel al recalificării profesionale şi migrării către cu totul alte industrii. Aşteptări legate de comportamentul clienţilor În ceea ce priveşte aşteptările legate de comportamentul clienţilor, restauratorii se aşteaptă ca bonul mediu să se diminueze (58% din respondenţi), iar clienţii să comande mai mult acasă (49%), să petreacă mai puţin timp în restaurant (44%), să respecte regulile de siguranţă (58%) – sectorul vede schimbări semnificative în comportamentul clienţilor, o parte din ele fiind şi oportunităţi ce pot fi valorificate. Organizarea perioadei de deschidere în două sau mai multe servicii, de exemplu, cu cina servită între intervale fixe de timp, de fiecare dată cu rezervare înainte – ar putea reduce complexitatea operaţională, în timp ce ar stabiliza sau chiar creşte veniturile şi ar răspunde nevoii clienţilor de a avea mai multă certitudine în timpul vizitei.

Creşterea frecvenţei de a comunica despre măsurile de siguranţă luate sau a oricăror aspecte care modifică experienţa obişnuită ar putea elimina din temerile de a vizita acel restaurant şi creşte satisfacţia clienţilor. Meniurile de degustare, un element încă deloc comun în România, ar putea, la rândul lor, să ducă la creşterea bonurilor medii, aducând în acelaşi timp o experienţă mai bogată a oaspeţilor, cu aşteptări de dinainte setate. „Esenţial pentru funcţionarea restaurantelor în următoarea perioadă este ca disciplina clienţilor să fie una crescută mai ales în două privinţe. În solidaritate cu restaurantele din comunitatea noastră, facem un apel către iubitorii de gastronomie: să facă rezervări, anunţând din timp dacă nu le mai pot onora, şi să respecte regulile de siguranţă fără a încerca negocierea lor – care înseamnă risc de a pune în pericol pe ei înşişi, pe alţi clienţi sau pe cei din echipa restaurantului”, afirmă reprezentanţii Gault&Millau.

Schimbări ce voi fi implementate în următoarele 3 luni În tot acest context deja solicitant, restaurantele au reacţionat rapid şi prevăd schimbări adiţionale până la stabilizarea unui nou model de business sustenabil. Una dintre cele mai importante modificări în peisajul gastronomic este că în acest moment 59% din restaurantele respondente au declarat că au modificat sau vor modifica meniurile (introducere noi feluri de mâncare, simplificare listă feluri propuse). Adiţional, 56% vor menţine sau adăuga serviciile de livrare, 44% îşi vor diminua asumat activitatea (e.g. mai puţini angajaţi, mai putin spaţiu folosit), iar 35% se vor reorienta şi spre evenimente private. Este interesant de observat cum doar 17% prevăd scăderi sau creşteri de preţuri, evidenţiind mai degrabă o ajustare strategică a modelului de business, decât capacitatea şi/sau disponibilitatea de a ajusta calitatea şi de a schimba politica de preţuri. În tot acest context deja solicitant, restaurantele doresc să

45

continue procesul de informare şi educare a clienţilor, în special în zona de calitate şi produse locale. Aceste concluzii evidenţiază, încă o dată, existenţa unei pături consistente de restaurante care speră, cu sprijinul publicului larg, să continue traiectoria pozitivă pe care s-a lansat gastronomia românească de câţiva ani şi să reuşească să treacă cu bine peste această perioadă.

HORA îndeamnă operatorii din Horeca să-și unească vocile On aug. 17, 2020

Organizația Patronală HORA, autoritatea reprezentativă a industriei ospitalității românești, a înaintat în data de 6 august o scrisoare deschisă Primului Ministru. În respectivul document se propuneau, printre altele, o serie de măsuri menite să asigure funcționarea în siguranță a teraselor și deschiderea restaurantelor la interior. Iată care au fost propunerile înaintate reprezentatului Guvernului României prin președintele Hora, Daniel Mischie, în contextul în care restaurantele din Europa sunt deschise:

– redeschiderea în cel mai scurt timp a restaurantelor în interior, cu respectarea regulilor împotriva răspândirii COVID-19:– asigurarea distanțării fizice prin menținerea unui mese libere între două mese ocupate;– evitarea aglomerărilor de persoane la ghișee și grupuri sanitare;– purtarea obligatorie a măștii de către client în momentul deplasării către grupurile sanitare, la intrarea sau ieșirea din restaurant;– se vor asigura dispozitive și substanțe virulicide necesare dezinfectării mâinilor clienților și informarea acestora cu privire la modul de utilizare;– informarea clienților asupra regulilor de igienă și distanțare fizică precum și a necesității limitării timpului de servire a mesei, acolo unde este cazul;– curățarea și dezinfectarea cu substanțe bactericide și virulicide a spațiilor/suprafețelor în care au acces clienții și a ustensilelor utilizate în timpul servirii mesei;– eliminarea obligativității purtării mănușilor de către personalul de servire în interiorul restaurantului, considerăm că este mult mai eficientă spălarea frecventă si directă a mâinilor;– inițializarea unei campanii de încurajare a publicului pentru a respecta

46

regulile de distanțare fizică, purtare a măștii de protecție, spălarea frecventă și corectă a mâinilor.

De asemenea, s-a propus:– promovarea întoarcerii la normalitate, a petrecerii unor momente frumoase îsn restaurant și reluarea unei vieți normale;– eliminarea impozitului specific pentru anul 2021, respectiv 40 milioane euro anual, conform studiului comandat de HORA menționat mai sus;– reglementarea bacșișului/tips-ului din industrie ca venit din alte surse, fără plată CASS;– clasificarea grupurilor de firme afiliate ca parte a IMM-urilor, dacă nu îndeplinesc condiții de întreprinderi mari;– focusarea controalelor făcute de către instituțiile statului pe respectarea reglementărilor privind raspândirea virusului SARS COV 2.

Răspunsul autorităților a fost unul negativ, starea de alertă fiind prelungită în țara noastră pentru încă o lună. Urmare a acestui aviz nefavorabil, HORA organizează un protest sub deviza HORECA #puterniciîmpreună. Astfel, miercuri – 19 august, între orele 17:00 și 18:00 se propune întreruperea activității și poziționarea în fața restaurantelor și teraselor cu pancarte, operatorii din domeniul ospitalității fiind așteptați să se unească într-o demonstrație pașnică de exprimare a nemulțumirii față de măsurile adoptate de autorități pentru această industrie.

Cu ce putem înlocui produsele din material plastic folosite în HORECA On aug. 17, 2020

În contextul în care multe țări, inclusiv cele care fac parte din Uniunea Europeană interzic farfuriile și tacâmurile de plastic de unică folosință, ar trebui să devină parte a unei rutine sănătoase să utilizăm alternativele cu cel mai mic impact asupra mediului. Directiva UE privind articolele din plastic de unică folosință face parte din Strategia europeană privind materialele plastice – cea mai cuprinzătoare strategie la nivel mondial care adoptă o abordare bazată pe ciclul de viață al materialelor pentru a combate risipa de deșeuri din plastic și pentru a sprijini viziunea unei industrii inovatoare și durabile a articolelor din plastic.

În acest spirit, Comisarul pentru mediu, Karmenu Vella, a concluzionat că folosirea acestor obiecte poate provoca daune pe termen lung asupra mediului, iar legislația Uniunii privind aceste articole urmează să elimine 70% din deșeurile maritime; cumulat aceste daune sunt estimate la 22 miliarde de euro până în 2030. Noile norme vor introduce de asemenea o interdicție asupra anumitor articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: tacâmurile, farfuriile, paiele,

47

agitatoarele pentru băuturi, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile.

Deși am avut parte de o vară atipică în care festivalurile sau petrecerile câmpenești și târgurile nu s-au mai ținut și deci nu au generat aceleași cantități de deșeuri din plastic, la nivel global plasticul reprezintă 85% din totalul deșeurilor de pe plaje.

În acest sens, directiva UE are ca obiectiv și promovarea unor abordări care să acorde prioritate produselor alternative cu impact redus asupra mediului. Există materiale care pot replica structura cartonului și care sunt produse din prelucrarea trestiei de zahăr, folosite cu precădere în țările în care materia primă este disponibilă la prețuri reduse. Snick Ambalaje pune la dispoziția operatorilor Horeca bărcuțe din carton care pot înlocui cu succes farfuriile de unică folosință din plastic, sunt disponibile în forme variate care le permit utilizarea pentru diverse feluri de mâncare și sunt ergonomice.

În ce privește tacâmurile, soluția aleasă de Snick pentru a înlocui tacâmurile din plastic este dată de tacâmul de lemn sau cel din CPLA – Compostable PLA. Acidul polilactic, cel mai frecvent cunoscut sub numele de PLA, este un polimer format din resurse regenerabile. Spre deosebire de alte termoplastice care sunt pe bază de petrol, unele dintre materiile prime utilizate pentru producerea PLA includ amidon de porumb, rădăcini de tapioca sau trestia de zahăr.

A nu se confunda cu bioplasticele obținute din grâu, cartofi, frunze de palmier sau ananas și amidon de porumb. Acestea sunt materiale biodegradabile, care, de exemplu, sunt deja utilizate pe scară largă ca pungi, ca înlocuitor pentru pungile din plastic în țările în care legislația o impune. Este important totuși să clarificăm aceste lucruri pentru ca în mintea utilizatorilor să nu se suprapună termenii: „compostabil”, „biodegradabil” și „bio”. Acești termeni nu sunt interschimbabili și este recomandat ca farfuriile, tacâmurile, paiele sau paharele de unică folosință să fie depozitate/reciclate/aruncate în mod corespunzător. De exemplu, majoritatea materialelor plastice compostabile trebuie trimise către o uzină de compostare și nu pot fi aruncate prin compostare casnică; nu toate produsele

48

pe bază de bio sunt neapărat biodegradabile. Prin urmare, este întotdeauna cel mai bine să citiți cu atenție instrucțiunile de pe etichetele acestora.

Protest în HoReCa. Restaurantele și terasele își suspendă activitatea 17 Aug 2020 - Andra Imbrea

Restaurantele și terasele care fac parte din Organizația Patronală HORA anunță că își vor suspenda activitatea miercuri, 19 august, în semn de protest față de refuzul autorităților de a redeschide restaurantele, precum și față de îngrădirea programului și a modului de funcționare a locațiilor. Reprezentanții HoReCa, una dintre cele mai afectate industrii în pandemia de Covid-19, cer redeschiderea completă a restaurantelor, în condiții de siguranță.

"Având în vedere faptul că industria HORECA din România se confruntă cu o situație de criză fără precedent, ne simțim obligați să luăm o poziție fermă și să organizăm un protest pașnic prin suspendarea activității, miercuri 19.08.2020 între orele 17:00-18:00, acțiune la care vom respecta toate prevederile sanitare in vigoare. La protest vor participa atât angajații cât și partenerii industriei. Recurgem la această soluție deoarece numeroasele apeluri făcute de HORA la adresa guvernului au rămas fără răspuns iar responsabilitatea pe care o avem față de angajații noștri nu ne poate lăsa nepăsători. Locurile de muncă din industria ospitalității salvează vieți!", se arată într-un comunicat HORA.

HoReCa înainte de pandemia Covid-19

Înainte de criza COVID-19, în industria HORECA activau 40.000 de societăți comerciale cu capital 100% românesc având o cifră de afaceri de 5 miliarde euro și aproximativ 400.000 de angajați reprezentând 10% din

49

numărul total al angajaților care activează în sectorul privat (190.000 de angajați direct implicați si aproximativ 210.000 angajati ai furnizorilor de produse, materii prime si servicii).

Totodată industria HoReCa contribuia semnificativ la evoluția unor companii ce dezvoltă afaceri în domenii conexe, precum agricultură, furnizorii locali de ingrediente, producători și distribuitori materie primă în bucătărie, importatori și distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum și sisteme de gestiune, curățenie, transport, logistică, ambalaje.

"Urmare a crizei datorată pandemiei și a măsurilor restrictive instaurate de autorități, industria noastră este în prezent cea mai afectată, înregistrând un declin brusc care a dus astăzi la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% față de primele șase luni ale anului trecut și a determinat suspendarea activității în cazul a peste 40% dintre operatori. Toți cei care lucrează în sau pentru industria HORECA pot participa la protestul de miercuri, 19 august, pentru a trage impreună un semnal de alarmă asupra viitorului celor 400.000 ce lucrează în această industrie. Miercuri, între orele 17:00 și 18:00 întrerupem vânzarea și ne poziționăm în fața restaurantelor și a teraselor cu pancarte însoțite de mesaje ferme, prin care ne exprimăm, pașnic și conform normelor de prevenire a răspândirii COVID-19, nemulțumirea față de măsurile adoptate", susțin reprezentanții HORA.

Aceștia mai arată că, potrivit unui studiu HORA realizat împreună cu Alianța pentru Turism, efectuat pe o perioadă de 5 ani, aportul industriei HoReCa la PIB este de aproximativ 5,07.

"În ceea ce privește activitatea din alte țări europene se poate observa că industria HORECA poate funcționa. În afara României, toate țările Comunității Europene au redeschis restaurantele (interior și exterior) cu reglementări stricte, respectarea acestora fiind sub atenta supraveghere a statului, acesta reușind astfel să mențină un număr mult mai mic de cazuri de îmbolnăvire față de România. Considerăm că in țara noastră creșterea numărului de infecții se datorează lipsei reglementărilor adecvate și imposibilității statului de a asigura respectarea celor existente. Luând în considerare faptul că redeschiderea teraselor la 01.06.2020 nu a atras o creștere a numărului de persoane infectate, putem concluziona că redeschiderea completă a restaurantelor se poate face in siguranță, în unitățile în care se respectă reglementările.

Așa cum s-a putut observa, creșterea numărului de îmbolnăviri a avut loc la două săptămâni de la începerea vacanțelor din zonele turistice. În lipsa unor reglementări clare, restaurantele au întâmpinat dificultăți iar incapacitatea

50

autorității centrale și locale de a urmări respectarea regulilor a dus la suprareglementări și controale abuzive, multe dintre ele fără a avea legătură cu situația pandemică în care ne aflăm. Considerăm că restricționarea vânzării și a consumului în restaurant nu rezolvă dificultățile statului în a asigura respectarea legii și că prin aceste restricții se aduc doar mari prejudicii sectorului HORECA. Nu există argumente pentru blocarea acestui sector iar Guvernul actual poartă responsabilitatea distrugerii sectorului HORECA prin măsuri total disproporționate față de situația reală, astăzi fiind afectați în mod direct de aceste restricții nejustificate 400.000 de angajați", se arată într-un punct de vedere semnat de președintele HORA, Daniel Mischie.

Primul mall din Târgoviște se deschide pe 20 august. Ce magazine sunt în Dâmbovița Mall Andra Imbrea17 Aug 2020 Prime Kapital, dezvoltator și investitior pe piața imobiliară din Europa Centrală și de Est, va inaugura la Târgoviște primul centru comercial din județ. Este vorba despre Dâmbovița Mall, cu o suprafață construită totală de peste 70.000 mp, 1280 locuri de parcare din care 815 în subteran și magazine pentru toate categoriile de vârstă și interese.

Primul centru comercial din Tărgoviște își va deschide porțile pe 20 august.  În plus, mallul include și primul hipermarket Carrefour din Târgoviște, în suprafață de aproximativ 9.600 mp, zona de servicii, zona fashion, zona de food court generoasă și o terasă cu un decor deosebit.

Dâmbovița Mall va beneficia de un acces prin trei zone de interes: șoseaua de centură, zona centrală (Cartier CFR) și zona gării. Oferta centrul comercial include branduri precum  Carrefour Hypermarket, C&A, LC Waikiki, Sinsay, Hervis, House, Cropp, Intersport, Sportisimo, DM, Sizeer, Noriel, New Yorker, CCC, Pepco, Deichmann, Altex, Flanco,  Boutique17, Meli Melo, U.S.Polo ASSN, Smyk, Teilor, Kendra, Splend`or, Happy Day,

51

Juba Caffe, KFC, Spartan, Mesopotamia, Bunătăți Ardelenești, Orange, Banca Transilvania, Arsis, Travel Brands, Total Wash, Animax.

Totodată, începand cu data de 20 august, dâmbovițenii vor beneficia de un nou spațiu modern al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule Dâmbovița, situat la etajul 1 al Centrului Comercial, unde se vor efectua toate activitățile de înmatriculare vehicule, examinări și  eliberare premise auto.

Prime Kapital a luat toate măsurile de protecție și siguranță împotriva COVID-19, astfel încât la Dâmbovița Mall siguranța vizitatorilor, angajaților, și personalului auxiliar să primeze. Pe lângă termoscanarea tuturor vizitatorilor și prezența dispenserelor de dezinfectant, se vor pune la dispoziția dâmbovițenilor și măști de protecție de unică folosință, în mod gratuit la intrările în centru comercial. Dezinfectarea și igienizarea suprafețelor se va face cu rigurozitate, iar aerul condiționat din spațiile interioare va fi împrospătat în flux continuu, fără recirculare.

Odată cu inaugurarea centrului comercial se va lansa, în parcarea exterioară a Dâmbovița Mall și DriveIn Cinema, ca parte a primei rețele de cinematografe în aer liber cu acces gratuit din România, concept organizat de Prime Kapital și implementat deja în alte 5 locații din portofoliul companiei.

Proiecțiile vor avea loc în fiecare seară a săptămânii și, cel mai important, accesul va fi gratuit. Cei care doresc să participe trebuie doar să se înscrie online pe platforma www.dambovitamall.ro/cinema . Pentru o experiență inedită, vizionarea se va putea face direct din autoturism fiind disponibile 90 de locuri de parcare sau în gradenă unde vor fi puse la dispoziție 56 de locuri cu respectarea distanțării sociale. Spectatorii vor avea de asemenea posibilitatea de a comanda telefonic mâncare și băuturi de la operatorii de food-court ai centrului comercial, iar livrarea se va realiza direct în zona de eveniment în condiții de maximă igienă și siguranță.

Prime Kapital este un dezvoltator, investitor și operator imobiliar, activ în Europa Centrală și de Est. Fondatorii afacerii activează în piața imobiliară din România și din regiune de mai bine de un deceniu și au o reputație neegalată cu privire la calitatea și sustenabilitatea pe termen lung a dezvoltărilor realizate.

Prime Kapital are o prezență amplă pe piața din România și este integrat pe verticală, având o echipă de peste 200 de specialiști în domeniul imobiliar, ce îmbină competențe multi-disciplinare și acoperă întregul lanț valoric,

52

specific dezvoltărilor imobiliare, de la achiziția, designul și construcția proiectelor, la închirierea, vânzarea și administrarea proprietăților.

Lidl donează câte 1 leu către Teach for Romania la achiziționarea oricărui produs din gama „Școala în coolori vesele”Anca Olteanu 17 Aug 2020

În perioada 17 – 30 august, la achiziționarea oricărui produs din gama „Școala în coolori vesele”, Lidl donează câte 1 leu către programul educațional Teach for Romania, susținând recrutarea și formarea cadrelor didactice din 28 de comunități vulnerabile, pentru a putea oferi educație celor peste 2.500 de copii beneficiari ai proiectului.

În România, doar 34 din 100 de elevi promovează bacalaureatul, iar 44% din elevii români suferă de analfabetism funcțional (Testul PISA 2018 - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). În timp ce 1 din 5 copii abandonează școala în mediul rural, un studiu derulat anul acesta de către World Bank spune că un copil de 15 ani de la sat are același nivel de cunoștințe ca un copil de 12 ani de la oraș, decalajele dintre mediul urban și mediul rural din domeniul educației fiind din ce în ce mai îngrijorătoare.

Teach for Romania este o organizație non-guvernamentală, parte din rețeaua globală Teach for All, care caută și pregătește persoane, cu sau fără experiență anterioară de predare, pentru a deveni profesori în învățământul de stat, pentru copiii din medii vulnerabile.

Acesta este cel de-al patrulea an în care Lidl susține programul Teach for Romania. De la demararea parteneriatului și până în prezent, Lidl, împreună cu clienții săi, au susținut organizația cu peste 3.700.000 lei, oferind un sprijin an de an celor peste 2.500 de copii beneficiari din program. De exemplu, pentru că 46% din elevii români au performanțe slabe la matematică, în cadrul programelor Teach for Romania, profesorii au ținut ore de numerație, învățându-i pe copii cum să aibă gândire critică, dar și cum să comunice, să socializeze și să aibă abilități socio-emoționale.

53

Gama „Școala în Coolori vesele” este disponibilă în toate magazinele Lidl din țară până pe 30 august. Oferta include rechizite, cărți de activități, dar și jocuri educative.

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de pe piața de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent în 30 de țări din întreaga lume și în prezent operează în jur de 10.500 de magazine și mai mult de 150 de centre în 29 de țări la nivel mondial.

INS: În iunie 2020, comerțul en-gros cu alimente a crescut spectaculos meatmilk 17 august 2020

Conform ultimului raport tematic emis de INS, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata în luna iunie 2020, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de luna precedentă, atât ca serie brută cu 9,2%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,7%.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 3,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,0%.

În perioada 1.I-30.VI.2020 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de perioada 1.I-30.VI.2019, atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,0%, respectiv cu 2,2%.

54

Iunie 2020 comparativ cu mai 2020

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iunie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 9,2%, datorită creșterii cifrei de afaceri din:

comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+39,5%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+15,8%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+13,7%), comerţul cu ridicata nespecializat (+8,0%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+7,5%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+5,0%) și comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+2,8%).

Comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii a scăzut cu 19,7%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iunie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut cu 7,7%. Iunie 2020 comparativ cu iunie 2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iunie 2020, comparativ cu luna iunie 2019, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 3,0%, datorită creșterii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+28,8%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+7,8%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+6,6%), comerţul cu ridicata nespecializat (+5,5%) şi activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+3,2%).

Scăderi au înregistrat comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-17,8%), 3/4 comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-7,1%) și comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-2,1%).

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iunie 2020, comparativ cu luna iunie 2019, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 1,0%.

Perioada 1.I-30.VI.2020 comparativ cu perioada 1.I-30.VI.2019

55

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-30.VI.2020, comparativ cu perioada 1.I-30.VI.2019, în termeni nominali, a înregistrat o creştere pe ansamblu cu 4,0%, datorită creșterii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+23,9%), comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+15,4%), comerţului cu ridicata nespecializat (+5,2%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+3,4%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+3,1%) şi comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+0,5%).

Scăderi au înregistrat activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-11,0%) şi comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-3,1%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-30.VI.2020 comparativ cu perioada 1.I-30.VI.2019, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu cu 2,2%.

ANSVSA a identificat grave abateri în comerțul cu produse alimentare de pe litoral meatmilk 17 august 2020

Activitatea inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor se axează, în principal, pe prevenția apariției riscului și a pericolelor privind siguranța alimentară, la protejarea sănătăţii publice şi, implicit, a intereselor turiştilor aflaţi în vacanţă pe litoralul Mării Negre, se arată într-un comunicat elis de ANSVSA și transmis redacției Meat.Milk.

Echipele de control verifică modul în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind producerea, prelucrarea, depozitarea, transportul şi comercializarea produselor alimentare.

Controalele se desfășoară și în colaborare cu alte instituții cu atribuții de control, pentru a se asigura că, în contextul evoluției pandemiei de COVID-19,  atât normele și cerințele de igienă alimentară sunt respectate, cât și cele

56

privind distanțarea fizică a clienților aflați la terase și în alte unități de alimentație publică, a purtării măștilor de protecție pentru personalul angajat și realizarea de dezinfecţii şi igienizări cu substanţe virulicide care să asigure atât dezinfectarea mâinilor clienţilor, dar şi a echipamentelor care sunt în unitatea respectivă.

Ca urmare a acțiunilor întreprinse de inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor, care activează în cadrul Comandamentului Sezon Estival 2020, până la această dată nu s-au înregistrat episoade de toxiinfecții alimentare care să pună în pericol sănătatea turiștilor.

Controalele inspectorilor sanitari veterinari sunt în desfășurare la unităţile de alimentație publică din zonele de interes turistic de pe litoral.

În prima săptămână din luna august medicii veterinari oficiali care activează în cadrul ”Comandamentului Sezon Estival 2020,” au verificat 245 de unități de alimentație publică: 77 de restaurante, 2 cafe-baruri, 3 pizzerii, 31 de unităţi tip fast – food, 7 braserii, 19 unităţi de tip bufet, 20 de baruri, 2 snack-bar-uri, 8 rulote, 49 de magazine alimentare, 17 laboratoare de cofetărie/patiserie, o gelaterie, un stand cu produse alimentare, 3 unități tip bistro, 4 tonete și o autoutilitară.

În urma controalelor s-au constatat neconformităţi cu privire la: manipularea neigienică,  ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare în vederea depozitării şi valorificării, precum şi comercializarea acestora neetichetate potrivit legislaţiei în vigoare, comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spații neaprobate sanitar-veterinar, condiții necorespunzătoare de igienă în spațiile de producție, depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare, depozitarea ouălor în condiţii necorespunzătoare, depozitarea alimentelor sub formă de materii prime sau semipreparate împreună cu produse finite care se consumă fără prelucrare termică și funcționarea fără documente de înregistrare sanitară veterinară.

Au fost constatate abateri de la legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor la 81 de unități, respectiv: 27 de restaurante, 10 unități tip fast – food, 8 unități tip bufet, 4 rulote, 12 magazine alimentare, 11 baruri, 2 bistro-uri, o braserie, 4 laboratoare cofetărie/patiserie, un mijloc de transport auto și un stand cu produse alimentare. Neregulile au fost sancţionate contravenţional, cu amenzi în valoare totală de 469.800 de lei.

De asemenea, a fost emisă o Ordonanță de suspendare temporară a activității pentru o unitate de tip fast food și au fost confiscate şi retrase de la vânzare

57

118 kg de produse alimentare improprii consumului uman, produse care au fost dirijate către o unitate de neutralizare.

DIVERSE

Studiu Deloitte: Pesimismul directorilor financiari a atins un nivel record meatmilk 17 august 2020

Directorii financiari din Europa Centrală au atins un nivel recordde pesimism, iar încrederea lor în evoluția economiei și a întregului mediu de afaceri continuă să scadă pe fondul incertitudinii create de pandemia de COVID-19, potrivit celui mai recent studiu Deloitte CE CFO Survey, realizat pe baza opiniilor exprimate de peste 300 de directori financiari din șase țări – Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România.

Aproape trei sferturi dintre participanți (72%) au declarat că sunt mai puțin optimiști cu privire la perspectivele financiare ale companiei lor decât înainte de pandemie, poloneziifiind cei mai pesimiști (79%), urmați de români (75%).

Totodată, studiul relevă schimbări semnificative față de ediția anterioară cu privire la percepția nivelului de incertitudine economică și financiară cu care se confruntă companiile reprezentate. Procentul celor care percep un nivel ridicat de incertitudine a crescut la 70%, de la 36%, anterior pandemiei.

În acest context, majoritatea directorilor financiari, indiferent de domeniul în care activează, consideră că, în 2020 și la începutul lui 2021, condițiile economice vor fi defavorabile asumării unor riscuri suplimentare privinddeciziilefinanciare. Participanții din România și-au exprimat aversiune față de risc în cea mai mare proporție (96%), fiind urmați la mică distanță de estonieni (94%) și polonezi (92%).

Referitor la inflație, cei mai mulți directori financiari întrevăd o creștere a indicelui prețurilor de consum în țările în care activează. Cele mai ridicate rate ale inflației sunt estimate pentru Polonia (5,2%) și România (4,7%).

Potrivit studiului, cea mai mareamenințare la adresa activității companiei în următorul an este, în opinia directorilor financiari, reducerea cererii, atât pe piața internă, cât și pe cea externă. În consecință, 62% dintre participanți se așteaptă la o scădere a veniturilor pentru compania pe care o reprezintă.

„Contextul actual a determinatcompaniile și, implicit, directorii financiari să își regândească prioritățile. Cei mai mulți se concentrează acum pe optimizareacosturilor, în timp ce deciziile de angajare a unor noi specialiști

58

și dezvoltarea capitalului uman, prioritare în urmă cu doar câteva luni, sunt amânate, ca, de altfel, și creșterea investițiilor, extinderea prin achiziții, lansarea de produse și servicii noi sau extinderea pe alte piețe. Adaptarea la noua situație pare a fi, în prezent, singura urgență”, a explicat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.

Întrebați care este modalitatea de finanțare pe care o consideră potrivită în actualul context, directorii financiari au menționat finanțarea internă (51%) și împrumutul bancar (42%) ca fiind cele mai atractive surse de finanțare.

Aflat la cea de-a 12-a ediție, Deloitte CE CFO Survey indică percepția directorilor financiari din regiune cu privire la performanța viitoare a companiei pe care o reprezintă în economia globală post-criză. Studiul integral este disponibil aici.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate.

Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 312.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.700 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.

GLOBAL

FAO: preturile la alimente, in crestere pentru a doua luna consecutiva august 17, 2020

59

Preturile la produsele alimentare au suferit o noua crestere in luna iulie, cele mai mari cresteri fiind inregistrate la produsele lactate, uleiuri vegetale si zahar, arata o analiza a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO).

FAO publica lunar propriul sau Food Price Index, care masoara modificarile de preturi inregistrate la un cos de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne si zahar. In iulie, acest indice a crescut la 94,2 puncte, de la 93,1 puncte luna precedenta.

„La fel ca in iunie, cresterea preturilor la uleiuri vegetale, lactate si zahar a compensat pretul mai redus la carne, pe fondul valorii constante a indicelui pretului cerealelor”, se arata in comunicatul FAO.

Preturile la uleiuri vegetale au urcat cu 7,6% in iulie, ajungand la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni. Preturile la lactate si zahar au urcat cu 3,5% si, respectiv, 1,4%, in timp ce Preturile la carne au scazut cu 1,8%,in urma reducerii cererii.

UNIUNEA EUROPEANA

GERMANIA

Knorr va redenumi popularul sos „Zigeuner” (ţigănesc) drept sos paprika în stil unguresc, din cauza plângerilor că numele este jignitor 17 august 2020, 08:46 de News.ro

Knorr va redenumi popularul sos „Zigeuner” (ţigănesc) drept sos paprika în stil unguresc, din cauza plângerilor că numele este jignitor

Compania germană Knorr, parte a grupului Unilever, va redenumi popularul său sos „Zigeuner” (ţigănesc) drept sos paprika în stil unguresc, în urma plângerilor că numele este jignitor, devenit astfel ultimul dintr-o serie de branduri care ia o astfel de măsură în urma unui val de proteste împotriva rasismului, relatează Reuters.

Moartea afro-americanului George Floyd în custodia poliţiei din Minneapolis a provocat îngrijorări în toată lumea legate de rasism, determinând brandurile să renunţe la nume considerate ca umilitoare, cum ar fi îngheţata Eskimo Pie şi mixul pentru clătite Aunt Jemima. Unilever a anunţat în iunie că va renunţa la cuvânt ”fair” din produsele de albire a pielii Fair & Lovely. Romani Rose, liderul Consiliului German al Sinti şi al Romilor, a salutat decizia, despre care a scris publicaţia Bild am Sonntag,

60

dar a spus că este mai îngrijorat de creşterea rasismului, cum ar fi scandările de tipul ”ţigan” sau ”evreu” pe stadioane.

”Este bine că Knorr reacţionează la plângerile multor oameni. Dar şniţel ţigănesc şi ”sos ţigănesc” nu sunt lucrurile cele mai importante”, a spus el. Unilever nu a fost disponibil imediat pentru comentarii. Naziştii i-au supus pe sinti, numele folosit de etnicii romi din Germania timp de secole, la sterilizare forţată, în conformitate cu legea „purităţii rasiale”, iar romii au fost deportaţi în lagăre ale morţii, unde au portat uniforme inscripţionate cu litera Z, de la “Zigeuner” (ţigan).

”Sosul Țigănesc” de la Knorr va deveni ”Sos Paprika Unguresc” din motive strict rasiale! Lefter Angelica 17 august 2020

Trasformări majore la nivel mondial privind denumirea produselor alimentare arhicunoscute! Companiile mari renunță, una câte una, la denumirile unor produse consacrate pentru a nu crea un cadru discriminatoriu pentru anumite categorii sociale.

”Sosul Țigănesc” (Zigeunersauce), vândut în Germania, de la Brandul nemțesc de produse alimentare Knorr, deținut de Unilever, va fi redenumit deoarece actualul nume este considerat discriminatoriu față de romi, potrivit hotnews.ro care citează AFP și publicația germană Deutsche Welle.

Sosul iute este unul popular, nelipsit în multe gospodării germane, iar în câteva săptămâni va fi vândut în țară sub denumirea de ”Sos Paprika

61

Unguresc”, a anunțat Unilever într-un comunicat remis AFP luni – 17 august. Astfel a confirmat informația apărută inițial în ziarul Bild în cursul acestui weekend.

Întrucât termenul de sos țigănesc poate fi interpretat într-o conotație negativă am decis să dăm alt nume sosului nostru Knorr”, a anunțat compania. Aceasta a adăugat că lucrează intensiv la scoaterea tuturor stereotipurilor discriminatorii din produsele și reclamele sale.

Schimbarea de nume vine pe fondul dezbaterilor privind rasismul din întreaga lume, dar în mod special în Statele Unite, după uciderea afro-americanului George Floyd de către Poliția din Minneapolis.

Și alte companii importante au decis să își redenumească branduri tradiționale ca răspuns la îngrijorările privind stereotipurile rasiale. PepsiCo a anunțat redenumirea unuia dintre cele mai populare mărci de sirop ale companiei, ”Mătușa Jemina”, reprezentat de 131 de ani prin fața unei femei de culoare.

La rândul său, compania Mars a anunțat că vrea să renunțe la imaginea lui Uncle Ben, un afro-american vârstnic care este pe pachetele sale de orez din anii 1940.

Decizia Unilever a fost salutată de Consiliul Central pentru Romi din Germania. Se pare că la nivel mondial există această tendință de a schimba denumirea produselor de tradiție, pentru a nu crea disconfort persoanelor care fac parte dintr-o anumită rasă ori etnie.

O denumire similară o are ”Mușchiul Țigănesc”, un  preparat din carne cu tradiție în România, dar care, până acum, și-a păstrat denumirea. Mezelul se obține din contopirea cotletului cu ceafa de porc și este produs sub această denumire de mai multe companii din țară. Sub același nume este pus la vânzare în supermarketuri și magazinele mai mici.

VIETNAM

62

Vietnamul interzice importurile de animale sălbatice pentru a reduce riscul unor pandemii viitoare : Lidia Neagu 17 August 2020 Vietnamul va interzice importul de animale sălbatice şi închide pieţele în care aceste animale erau comercializate, conform unui anunţ făcut joi de mai multe ONG-uri pentru protecţia faunei sălbatice, potrivit The Guardian.

O directivă emisă de prim-ministrul țării, Nguyen Xuan Phuc, oprește comercializarea speciilor sălbatice, precum și a produselor animale, cum ar fi ouă, organe sau părți ale corpului. De asemenea, solicită acțiuni mai dure împotriva persoanelor implicate în vânători ilegale, uciderea sau promovarea animalelor sălbatice.

“Aceasta este pentru prima oară când guvernul a mobilizat zeci de ministere şi de agenţii pentru a rezolva problema comerţului cu animale sălbatice, care are un impact devastator şi provoacă îngrijorare de mai mulţi ani”, a susţinut joi, în cadrul unui comunicat, Hoang Thi Minh Hong, reprezentantul vietnamez al ONG-ului WildAid.

Hong a precizat că această chestiune a revenit în centrul atenţiei în contextul noului coronavirus, “când pandemia de COVID-19 a demonstrat încă o dată pericolul transmiterii de boli de la animalele sălbatice la oameni”.

Noua directivă a guvernului vietnamez interzice şi vânătoarea, transportul şi consumul de carne de animale sălbatice şi interzice şi vânzarea online a acestor animale.

Această directivă este rezultatul presiunii constante exercitate de organizaţiile de mediu atât din Vietnam cât şi din afara acestei ţări, pentru stoparea tranzacţiilor cu animale sălbatice.

În luna aprilie, ONG-ul din Hanoi Pan Nature a trimis o scrisoare deschisă adresată premierului vietnamez, semnată şi de alte 14 organizaţii pentru

63

protecţia mediului şi a faunei, prin care solicita închiderea pieţelor de animale sălbatice şi stoparea tranzacţiilor online.

Premierul Phuc a răspuns solicitând Ministerului Agriculturii din Vietnam să întocmească un proiect de directivă în acest sens şi să-l prezinte public cât mai rapid.

Organizaţiile pentru protecţia animalelor şi-au intensificat acţiunile pentru stoparea comerţului cu animale sălbatice în special după ce s-a anunţat că pandemia cu noul coronavirus a pornit dintr-o astfel de piaţă din Wuhan, China, unde erau vândute animale sălbatice pentru carne.

Comerţul cu animale sălbatice este foarte răspândit în Vietnam, unde există mii de mici pieţe şi târguri în care animalele sălbatice sunt vândute pentru a fi consumate sau pentru a deveni animale de companie. Tranzacţiile cu animale sălbatice erau înfloritoare şi în mediul online, în special pe Facebook.

AUSTRALIA

Cercetătorii australieni au dezvoltat o tehnologie care transformă apa de mare în apă potabilă în 30 de minute : Lidia Neagu in EcoLIFESTYLE 15 August 2020 Cercetătorii au dezvoltat o tehnologie care transformă apa de mare în apă potabilă în 30 de minute. În Australia, oamenii de știință au folosit un filtru de înaltă tehnologie şi puterea luminii directe a soarelui pentru a desaniliza volume semnificative de apă de mare în apă potabilă într-un interval mai mic de jumătate de oră.

Potrivit Universităţii Monash cu sediul la Melbourne, filtrul cu un design special este capabil să genereze zilnic sute de litri de apă potabilă şi necesită doar razele directe ale soarelui pentru purificarea acesteia în cadrul unui proces eficient energetic, cu costuri reduse şi sustenabil.

64

La fabricarea filtrelor au fost folosite cadre cristaline metal-organice (MOFs), o clasă de componente constând din ioni de metal care formează un material cristalin cu cea mai mare suprafaţă a oricărui material cunoscut.

În timpul procesului de desalinizare, un filtru MOF funcţionalizat absoarbe mai întâi sărurile din apă, fără niciun consum de energie, apoi cadrele MOF pline cu sare pot fi puse sub razele soarelui pentru a se regenera, având nevoie de mai puţin patru minute înainte să poată absorbi din nou sare din apă.

Organizația Mondială a Sănătății sugerează că apa potabilă de bună calitate ar trebui să aibă o parte solidă dizolvată totală (TDS) mai mică de 600 părți pe milion (ppm).

Cercetătorii Monash au fost capabili să obțină un TDS mai mic de 500 ppm în doar 30 de minute și să regenereze MOF pentru reutilizare în patru minute sub lumina soarelui, eliberând rapid sărurile adsorbite.

MOF-urile au fost descoperite în anii 1990 și ar putea avea potențial de utilizare în stocarea hidrogenului, energia solară și chiar eliminarea gazelor toxice din aer. Sunt o clasă de compuși formată din ioni metalici care formează un material cristalin cu cea mai mare suprafață a oricărui material cunoscut.

Sunt atât de poroase încât pot încadra întreaga suprafață a unui teren de fotbal într-o linguriță.

Autorul principal al studiului, profesorul Huanting Wang de la Departamentul de inginerie chimică a Universităţii Monash, a precizat că desalinizarea este o opţiune fezabilă pentru a adresa criza deficitului de apă la nivel global.

„Desalinizarea a fost utilizată pentru a remedia escaladarea penuriei de apă la nivel global. În contextul disponibilităţii apei salmastre şi a apei de mare, la care se adaugă faptul că procesul de desalinizare este sigur, apa tratată poate fi integrată în sistemele acvatice existente cu riscuri minimale pentru sănătate. Dar procesele de desalinizare termală prin evaporare sunt energo-intensive, iar alte tehnologii, precum osmoza inversă, prezintă un număr de dezavantaje, printre care consumul energetic ridicat şi utilizarea chimică în curăţarea membranelor şi declorinare”, a declarat Wang.

Cu un consum scăzut de energie şi fără a fi necesare alte substanţe chimice în timpul procesului, noua tehnologie se dovedeşte o variantă durabilă şi sustenabilă pentru soluţii viitoare de apă curată, a explicat Wang.

65

„Acest studiu a demonstrat cu succes că MOFs, care sunt fotoresponsive, reprezintă un absorbant promiţător, eficient energetic şi sustenabil pentru desalinizare. Munca noastră oferă o nouă direcţie interesantă pentru proiectarea unor materiale funcţionale în scopul folosirii energiei solare pentru a reduce cererea de energie şi a îmbunătăţi sustenabilitatea desalinizării apei”’, a precizat acesta.

Hrană din ”inima” deşertului Australian Violeta Mâţ 16 august 2020

Agricultura hidroponică este utilizată în prezent îndeosebi pentru a produce legume, fructe şi flori. Cu aportul unor tehnologii noi, se poate ajunge însă mult mai departe. 

Peste 70% din suprafaţa globului este acoperită de ape, iar o treime din suprafaţa terestră e ocupată cu zone deşertice. Pentru a face faţă unei viitoare crize alimentare, oamenii trebuie să tranforme aceste suprafeţe în facilităţi de producere a hranei.

Agricultură în deşert? Da, se poate!

Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie Regele Abdullah din Arabia Saudită, unul dintre liderii în domeniul cercetărilor privind agricultura în deşert, derulează studii privind atât factorii biotici, cât şi abiotici, de la tehnologii de inginerie genomică pentru a manipula creşterea şi dezvoltarea plantei, regulatori de creştere care măresc rezistenţa plantei la condiţii adverse şi hormoni care influenţează arhitectura tulpinii şi a rădăcinii în funcţie de nutrienţii disponibili, până la microbi şi mecanisme moleculare care ajută plantele să se adapteze la condiţii de căldură extremă, secetă şi salinitate. Sunt studiate şi aspecte ce ţin de legătura dintre memoria somatică a plantelor şi rezistenţa la patogeni, toleranţa la stres şi productivitate.

Iar rezultatele cercetărilor se concretizează. 

Sursa foto: www.sundropfarms.com

Sera care produce tomate cu apă de mare

66

De exemplu, Sundrop, o companie din Australia, a dezvoltat o tehnologie de cultivare a legumelor ce combină agricultura hidroponică (tehnologia cultivării plantelor în soluţii nutritive, fără sol,) cu apă de mare, desalinizarea apei şi producerea de energie solară. Sistemul este sustenabil, iar o astfel de seră poate fi ridicată pe orice teren degradat sau arid, ce nu poate fi folosit pentru agricultură. Serele Sundrop se află în Port Augusta, Australia de Sud.

Zbor cu drona deasupra fermei din inima deşertului! Click AICI şi vezi filmuleţul!

https://www.youtube.com/watch?v=6pAhSU-EvnI

SERELE SUNDROP, ÎN CIFRE

Producţia a început în 2016; în prezent, recoltează 17.000 tone de tomate pe an, echivalentul a 15% din producţia de tomate a Australiei;

Utilizează doar apă salină şi energie solară pentru producerea tomatelor: 180.000 de plante de tomate sunt cultivate în sistem hidroponic, utilizând 1 milion de litri de apă desalinizată;

Apa utilizată pentru producerea tomatelor este desalinizată într-o unitate alimentată cu ajutorul energiei solare: 23.000 de panouri solare sunt orientate către un turn solar cu înălţimea de 123 metri;

Investiţia totală, care se întinde pe 20,2 ha (50 acri), a costat 200 milioane de dolari (inclusiv un sprijin financiar de 6 milioane de dolari din partea Guvernului statului Australia de Sud);

Sere Sundrop mai există în Tennessee, SUA şi Odemira, Portugalia.

(Sursa: Global Center on Adaptation)

articol de VIOLETA MÂŢ

67

SANATATE si GASTRONOMIE

Minunea din grădină: Morcovul combate paraziții intestinali și ajută la refacerea ficatului Cristina Popescu

Cruzi sau gătiţi, sub formă de suc sau de piure, morcovii nu pot să lipsească din nicio farfurie. În plus, pot reduce simptomele neplăcute ale anumitor boli.

Morcovul este un adevărat medicament natural, graţie concentraţiei ridicate de vitamine şi săruri minerale (potasiu, calciu şi magneziu). E bogat în vitamina C şi mai ales în provitamina A – numită şi betacaroten – , care face minuni pentru piele şi pentru ochi. Mai conţine vitamine din grupul B, cu rol calmant şi protector, şi vitamina E, cu acţiune antioxidantă.

Toate părţile legumei (rădăcina, frunzele, florile, seminţele) pot fi folosite în diversele tratamente naturiste.

Remediu pentru gastrită Amestecă o cană de suc proaspăt de morcovi cu 1 pahar de suc de spanac şi bea o dată pe zi, ori de câte ori suferi de colite sau de constipaţie. Un tratament cu acest suc reglează microflora intestinală şi ajută şi în tratamentul gastritei.

Leac contra anemiei Dacă ai anemie feriprivă (prin lipsă de fier), încearcă următorul remediu. Amestecă 100 ml suc proaspăt de morcovi cu 200 ml apă minerală şi miere, până obţii un sirop. Ia câte o lingură pe zi, timp de 2 săptămâni, recomandă clicksanatate.ro.

Soluţie naturală antiacnee Seminţele de morcov conţin un ulei esenţial cu multiple calităţi, care ajută în procesul de detoxificare şi care poate să combată acneea (pentru că are şi virtuţi cicatrizante). Pune o picătură de ulei pe coşurile care-ţi urâţesc tenul, şi vei scăpa în scurt timp de ele.

68

Hidratant pentru pielea uscată Uleiul esenţial de morcov, amestecat cu ulei de argan, hidratează pielea uscată sau lipsită de strălucire. Asociat cu uleiul esenţial de geranium (muşcată), uleiul de morcov ajută la eliminarea petelor brune provocate de expunerea excesivă la soare (fotoîmbătrânire).

Întăritor pentru imunitate Sucul de morcov este excelent în curele de remineralizare şi pentru creşterea imunităţii. Consumă o cană de suc proaspăt de morcovi pe zi, dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 10 zile.

Combat paraziţii intestinali Bea un pahar de suc proaspăt de morcovi pe zi, timp de 3 săptămâni, dacă ai probleme cu viermii intestinali. Poţi să amesteci sucul de morcov cu felii de lămâie, în acelaşi scop.

Stimulant pentru secreţia bilei Tot sucul de morcov ajută în refacerea ficatului după hapatită şi stimulează secreţia biliară.

De ajutor în dietă Bogaţi în fibre uşor de asimilat, morcovii taie pofta de mâncare. Nu uita să-i consumi în salate, atunci când ţii cure de slăbire. În plus, te ajută şi să elimini toxinele din organism. Morcovul are şi efect depurativ, favorizând eliminarea lichidelor.

Truc pentru retenţia urinară Mănâncă salată de frunze proaspete de morcov, preparată astfel: spală frunzele proaspete, mărunţeşte-le fin, amestecă cu pătrunjel tocat şi zeamă de lămâie. Poţi adăuga roşii. Consumul salatei stimulează eliminarea urinei.

DOSAR

Povestea satului ardelenesc din Banat colonizat de boştinarii sibieni. A primit numele unei bănci 17 august 2020, 04:30 de Stefan Both Povestea satului ardelenesc din Banat colonizat de boştinarii sibieni. A primit numele unei bănci Satul Albina împlineşte 95 de ani

Albina este un mic sat

69

din componenţa comunei Moşniţa Nouă, aflată la 14 kilometri de Timişoara şi la trei kilometri de râul Timiş. Acesta a luat fiinţă prin colonizarea de către boştinarii din judeţul Sibiu.

În 1925, adică în urmă cu 95 de ani, o mică colonie aflată la 14 kilometri de Timişoara, pe drumul care merge la Buziaş, a început să fie colonizată de mai multe familii din judeţul Sibiu. Este vorba de aproximativ 80 de familii din Sebeşu de Jos (comuna Turnu Roşu) şi şapte din comuna Sadu. Fiecare colonist a fost împroprietărit atunci cu opt hectare de teren arabil şi 2.877 de metri pătraţi pentru casă şi grădină. Satul poartă numele unei celebre bănci româneşti din Transilvania. Banca Albina a fost înfiinţată în 1871 la Sibiu şi a fost desfiinţată în 1948 de către regimul comunist. Această bancă a sprijinit financiar coloniştii, condiţia cerută fiind ca satul să le poarte numele. Satul se numeşte Albina începând din anul 1931, până atunci aşezarea numindu-se Colonia Bucovăţ-Brod. Numele băncii care i-a împrumutat pe colonişti Satul a primit numele de Albina, de la banca purtând acest nume, cea care a ajutat la construcţia caselor din sat.

Unul dintre urmaşii coloniştilor sibieni este chiar primarul liberal al comunei Moşniţa Nouă, Florin Bucur. „Cunosc povestea de la bunicul meu. Casa bunicului meu a fost prima casă construită în localitatea Albina. Ea nu mai există, a fost demolată şi în locul ei a crescut casa noastră în care locuiesc eu cu familia mea acuma. Părinţii şi bunicii mamei mele au fost printre primii întemeietori ai satului. Era din familia Roman şi au plecat din Sebeşu de Jos. Localitatea se numeşte Albina pentru că au fost nişte împrumuturi luate de la Banca Albina”, a spus Florin Bucur.

Dintre familiile colonizate, unele nu s-au putut adapta noii situaţii şi câţiva s-au întors în satele de baştină, însă cei mai mulţi au rămas. În aceaşi perioadă, s-a mai aşezat în vatra satului o familie din comuna Dealu, judeţul Alba, iar alte trei familii au venit din satul timişean Igriş. Foşti negusori de ceară Locuitorii din Sebesu de Jos erau boştinari şi erau prosperi negustori de ceară. În localitatea sibiană mai supravieţuiesc ultimii membri ai castelor de boştinari.

70

„Pentru că se ocupau de boştină, circulau foarte mult prin ţară. Cumva s-au gândit că ar fi bine să se aşeze în zona noastră, aici, în judeţul Timiş. Din ce îmi aduc aminte de la bunicul, au plecat vreo 80 de familii în prima fază din Sebeşu de Jos. Au fost împroprietăriţi cu teren intravilan, unde şi-au putut construi casele, dar au primit şi opt hectare de teren arabil, dar şi păşune şi pădure. Pădurea Bistra, care acum aparţine de Moşniţa Nouă, aparţinea locuitorilor din Albina. Fiecare locuitor avea peste 2.000 de metri pătraţi din acea pădure.

Urmaşii au făcut şi o asociaţie, pentru a-şi cere drepturile, dar s-a făcut puţin cam târziu”, a mai declarat Florin Bucur. A trecut de la o comună la alta Până în anul 1950, Albina a figurat ca sat aparţinând comunei Bucovăţ, însă în urma unei reorganizări a trecut sub jurisdicţia comunei Moşniţa Nouă. Prima vatră a satului a fost stabilită la patru kilometri de drumul judeţean ce leagă Timişoara de Buziaş.

„În prima fază, vatra satului trebuia să fie în zona Bucovăţ. Iniţial, era mult mai departe de şosea. Stră stră unchiul meu a fost la Bucureşti, alături de câţiva localnici, nemulţumiţi de acest prim amplasament. Au reuşit mutarea localităţii lângă şosea, pe forma actuală. O parte din timp noi am apaţinut de Bucovăţ, care era comună. Mai sunt încă CF-uri care apar ca şi aparţinător de comuna Bucovăţ”, a afirmat Bucur. Oamenii păstrează tradiţiile Ardealului Între timp, localitatea a mai crescut în urma urbanizării, iar majoritatea vechilor case au fost dărâmate. „Primele case păstrau specificul construcţiilor din Sebeşu de Jos. S-a schimbat acuma, nu mai putem spune că arată ca un sat ardelenesc.

Are doar suflet ardelenesc. Sentimental te poţi gândi la el ca la un sat ardelenesc. Pot spune că oamenii păstrează tradiţiile ardealului, din zona din care provin strămoşii. În perioada rugilor, de hramul bisericii, oamenii se îmbracă în portul popular din zona Sibiului. Vin în port la biserică”, a mai declarat Florin Bucur.

71

Biserica ortodoxă din Albina a fost construită din lemn în 1930. În anii 80, în urma unor ample lucrări, pe locul vechii biserici s-a ridicat o nouă biserică. Din anii 30, până în urmă cu zece ani a funcţionat la Albina o şcoală cu clasele 1-4, dar între timp, din lipsa elevilor, a fost defiinţată. Acum, copiii fac naveta cu microbuzul şcolar la Moşniţa Nouă.

La patru kilometri de satul Albina curge râul Timiş. Pe timpul comunismului, a fost unul din locurile unde timişorenii ieşeau să se relaxeze, să facă plajă, lângă malul râului de pe raza comunei Şag. Încă este amenajată o plajă, care a fost concesionată de o persoană din Albina, însă doar localnicii din zonă mai merg să facă baie în Timiş.

La recensământul din 2011, populaţia stabilă din Albina era de 375 de persoane.

72

* * *

Sfaturi despre numerotarea stupilor Cultiva Profitabil , 17 august 2020

Indiferent ca lucrati intr-o stupina mica sau una cu multe familii de albine, numerotarea stupilor este o regula de gospodarire, pana la urma, pe care apicultorii trebuie sa o aplice.

Numarul de ordine al stupului este cel cu care fiecare si-a inceput viata lui in stupina si nu trebuie schimbat, pentru ca acest numar il individualizeaza.

Multi apicultori insa cofunda adeseori numarul de ordine al stupului cu numarul de ordine al coloniei, ceea ce nu este normal.

O colonie poate fi mutata intr-un alt stup, si ea nu trebuie sa-si piarda individualitatea. Ea a primit un numar de ordine, care dispare o data cu ea, atunci cand colonia e desfiintata.

Tot asa si stupul: el a primit la inceput un numar, care e actul sau de inventar si dispare o data cu vechimea, cu desfiintarea lui sau cu predarea stupului unei alte unitati sau altei persoane.

De aceea unul este numarul stupului si altul e cel al coloniei. Fiecare trebuie sa-si aiba propria sa individualitate.

Numarul de ordine al stupului va fi inscris in interiorul sau, invizibil dinafara si acelasi numar il poarta si piesele sale componente, chiar daca toti stupii sunt la fel si piesele se potrivesc la oricare din prisaca.

E necesara aceasta masura si pentru preintampinarea unei contagiuni in caz de boala. Numarul de ordine al coloniei este scris pe o placuta metalica mobila, care sta intr-un dispozitiv fixat pe peretele din fata al stupului.

73

Cand colonia a parasit stupul si e mutata in altul, placuta cu numarul coloniei trece la stupul nou unde ea a fost mutata si unde se prinde provizoriu.

* * *

Divinul | un produs complex 12 august 2020 Divinul are o concentrație alcoolică de minim 40%, o concentrație în masă a extractului sec nereducător de minim 0,5 g/dm3 , iar concentrația în masa a substanțelor volatile este egală sau mai mare de 2,0 g/dm3 alcool anhidru. De asemenea, prezintă o concentrație în masă a alcoolului metilic de maxim 2,0 g/dm3 alcool anhidru.

Dacă se apelează la distilatele cu conținut redus în substanțe extractive, atunci pot fi folosite apele alcoolizate, reprezentând un amestec cu o concentraţie alcoolică cuprinsă între 20 % vol. şi 25 % vol., obţinut prin diluarea cu apă condiţionată a unui distilat pentru divin învechit, păstrat o anumită perioadă de timp la o temperatură exactă în butoaie de stejar sau în rezervoare în contact cu doagă de stejar. În plus, pentru completarea gustului divinului, este admisă utilizarea siropului de zahăr, o soluție hidrică de zaharoză cu fracția masică a substanței uscate de minim 62%. Culoarea băuturii variază de la cupru pal, la chilimbar scăldat în raze aurii și până la maro închis. Aceasta se datorează și folosirii caramelului de zahăr, care este un colorant natural, obținut exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei, fără adaos de baze, acizi minerali sau alți aditivi chimici. Divinul nu are adaos de alcool etilic de origine agricolă rectificat și nu este aromatizat.

Mirosul divinului este perceput în trei ,,valuri”. Primul se simte de la o distanță de cinci centimetri de pahar și constă în arome aerate, vanilate. La marginea paharului se simte al doilea ,,val”, care este mai bogat, cu note floral – fructate. Cel din urmă ,,val” este sesizabil când coborâți nasul în pahar și simțiți mirosul de maturare.

74

Tehnologia de producție

Alcoolul este obținut din soiuri de struguri albi, sănătoși, cu aciditate fixă ridicată și un conținut de zahăr rezidual care să nu depășească 2 grame/litru. Strugurii se presează sub o presă care nu zdrobește și semințele, iar sucul obținut este lăsat la fermentare și distilat ulterior într-un cub de distilare ,,Charente”. Alcoolul rezultat este distilat încă o dată, a doua fracție de alcool având o tărie cuprinsă între 68 și 72%. Un aspect important este că utilizarea anhidriei sulfuroase nu este permisă deloc în cadrul ciclului tehnologic de producere a vinului pentru distilare. Maturarea are loc în butoaie de stejar pentru minim trei ani. Stejarul trebuie să aibă o vârstă cuprinsă între 100 și 120 de ani. După aceea pot fi adăugate zahărul și caramelul, iar amestecul va sta în butoaie cel puțin încă un an, pentru a se armoniza.

Pe calea Indicației Geografice Protejate

Importanța aplicării Indicației Geografice Protejate ,,Divin” a fost unanim recunoscută de către experţi de la Oficiul Național al Viei și Vinului şi specialiști internaţionali în cadrul unui seminar desfăşurat la Chişinău, la finalul anului 2018.

„Producerea băuturii cu Indicație Geografică Protejată <<Divin>>, urmată de o mai bună promovare pe piața internă, dar și în afara țării, ar contribui la relansarea acestui produs select. Calitatea înaltă a produselor vitivincole din Republica Moldova, inclusiv a divinurilor, este garantată de Indicația Geografică Protejată (IGP). În prezent, IGP-urile constituie circa 12% din suprafețele de viță-de-vie, o cifră semnificativă, în condițiile în care prima recoltă a fost valorificată în anul 2015, iar anual înregistrăm o creștere de 20 – 25%. Ne bucură faptul că mai multe distilerii s-au lansat în producerea divinului cu Indicație Geografică Protejată, iar noi vom continua să stimulăm producerea acestei băuturi nobile sub însemnul calității – IGP”, a declarat atunci Gheorghe Arpentin, directorul Oficiul Național al Viei și Vinului Republica Moldova, potrivit Moldpres. De asemenea, Boris Zamaru, specialist în cadrul Oficiului, a explicat că IGP-urile ,,garantează produse veritabile, de calitate”, acreditare necesară pe piața externă.

Arealul geografic delimitat pentru producerea băuturii cu Indicaţie Geografică Protejată ,,Divin” se extinde pe toată suprafaţa Republicii Moldova. Calitatea, reputaţia şi caracteristicile organoleptice distinctive ale băuturii cu IGP „Divin” sunt favorizate de factori naturali, de exemplu sol, climă, pedologie, soi, şi umani, într-un cuvânt terroir. 

75

Vă invităm să alegeți un produs din selecția www.bauturialcoolice.ro – DIVIN

* * *

Reducerea dependenţei de îngrăşăminte cu azot Liviu GORDEA 17 august 2020 -

Productivitatea culturilor agricole a crescut substanţial în ultimele decenii, datorită utilizării tot mai consistente a îngrăşămintelor pe bază de azot. Partea proastă este că aceste substanţe au efecte negative asupra mediului şi climei, întrucât necesită o cantitate mare de energie pentru a fi produse.

Oamenii de ştiinţă caută însă acum modalităţi de a dezvolta practici mai durabile care să menţină randamentele ridicate ale culturilor cu aporturi reduse de îngrăşăminte azotoase.

O soluţie ar fi fixarea biologică a azotului, o practică răspândită în cazul culturilor leguminoase. Şi chiar dacă o varietate de bacterii care au capacitatea de a fixa azotul sunt comune în rizosferă, unde se găsesc rădăcinile plantelor, astfel de bacterii ce favorizează dezvoltarea plantelor şi-au găsit o utilizare limitată ca inoculant în agricultură. Asta în principal din cauza problemelor generale asociate cu utilizarea de substanţe biologice pentru producţia de culturi şi eficacitatea variabilă la aplicare. Pentru a înţelege mai bine răspunsul metabolic al plantei gazdă la aceşti stimuli, cercetătorii de la Universitatea din Missouri au studiat modul în care bacteriile din sol influenţează creşterea plantelor.

Colonizarea bacteriană şi influenţa asupra metabolismului plantelor

Pentru a depăşi această provocare, oamenii de ştiinţă au utilizat spectrometria de masă cu ablaţie laser prin ionizare cu electrospray (LAESI-MS), ceea ce le-a permis să eşantioneze doar acele zone infectate de bacterii,

76

pe care le-au putut localiza datorită exprimării proteinei fluorescente verzi. Rezultatele lor au arătat că această colonizare bacteriană provoacă schimbări semnificative ale metabolismului plantelor, cu unii metaboliţi mai abundenţi semnificativ la plantele inoculate, iar alţii, inclusiv metaboliţii indicanţi ai azotului, au fost reduse la rădăcinile neinoculate sau inoculate cu o tulpină bacteriană incapabilă să fixeze azotul. Prin urmare, s-a constatat că izolarea rădăcinilor întregi duce la o diluare considerabilă a oricărui semnal datorită marii majorităţi a celulelor radiculare care nu sunt în contact cu bacteriile.

Obiectivul acestei cercetări a fost definirea mecanismelor moleculare prin care bacteriile favorizează dezvoltarea plantelor, astfel încât să se elaboreze protocoale de inoculare eficiente şi coerente pentru a îmbunătăţi performanţa culturilor. Cercetătorii au fost de multă vreme interesaţi în fixarea biologică a azotului şi de interacţiunea plantă-microb în general. Iar acum marea provocare este realizarea inoculării pe culturi non-leguminoase, cum ar fi porumbul, care are această abilitate în natură, dar nu a fost până acum evidenţiată în producţia agricolă practică.

* * *

Un loc de poveste – Ținutul desprins din “Stăpânul Inelelor”, în județul Neamț 17 august 2020 , Daria Diaconiuc În comuna Dobreni județul

Neamț, un tânăr a creat un mic tărâm desprins din filmul “Stăpânul inelelor”. Destinația se află la 15 km de Piatra Neamț și de Tg. Neamț și sunt multe indicatoare.

Cum descrie chiar el tot ce a făcut: “Povestea a început! Vă așteptăm să faceți parte din ea! – Dobreni, jud. Neamț – Am creat un sătuc care să ne aducă aminte că fericirea vine din lucruri mici, un loc al inspirației pentru trup și suflet, construit pentru odihnă și relaxare.

Ne împrietenim cu natura în căsuțe clădite din pământ și lemn luminate de opaiț și încălzite de lemnele din sobe. Pentru o experiență cât mai autentica, toaletele sunt comune.

77

Valea Celor Doisprezece promite experiențe autentice, unde simțurile își revin în stări de mult uitate în timpurile noastre.

Haideți să vedeți cu ochii voștri, căci Valea Celor Doisprezece așteaptă trecători în vizită! Satul își deschide porțile în fiecare Luni și le închide Duminica, iar de la  orele 12 până la orele 16 la prânz ne puteți vizita într-un loc de suflet.

Oamenilor mari le cerem un bilet de 15 lei, copiilor trecuți de vârsta de 7 ani – 5 lei, iar pruncilor le cerem să se bucure de tot și toate.

Respectăm pe cei ce poposesc la noi și noaptea, de aceea rugăm doar trecătorii să ne viziteze doar în orele alese pentru ei: Luni – Sâmbătă 11:00-16:00, Duminica 11.00- 21.00″, asta spune Ionuț Buta. Totul se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 5.000 de metri pătraţi, fiind compusă dintr-un restaurant şi doisprezece căsuţe unice, care nu seamănă una cu alta.  Toate camerele sunt rustice, cu motive tradiţionale româneşti în ceea ce priveşte lenjeria, feţele de masă şi alte obiecte de decor.

78

Pe timpul  sezonului rece încălzirea este asigurată cu sobe cu lemne. Iluminatul va fi de la opaiţ, nu sunt prize electrice în camere pentru ca cei care vor poposi la pensiune. În această perioadă a anului sunt foarte multe persoane care ajung aici și recomandă și prietenilor.

* * *

79