Stiri 12 august 2020, a doua parte

Magazinul online Republica BIO: Veniturile din primul semestru au egalat întreg anul trecut. Vânzările au explodat în luna martie Ioana Nita 12.08.2020,

Ciprian Stancu, fondatorul Republica BIO: Anticipăm o menţinere a trendului ascendent al cererii şi pentru semestrul 2, cu o accelerare în noiembrie şi decembrie ca urmare a Black Friday şi sărbătorilor de iarnă, astfel că estimăm venituri cel puţin duble faţă de 2019. Pe lângă contextul favorabil ne bazăm pe diversificarea portofoliului de branduri din magazin şi pe extinderea distribuţiei produselor marca Republica BIO.

Republica BIO a investit recent în dezvoltarea unor noi funcţionalităţi pentru site precum „coletul meu“, „realitatea virtuală“ şi „cum te simţi azi“.

Magazinul online Republica BIO, specializat în comercializarea de produse bio şi naturale, ţinteşte dublarea afacerilor anul acesta, în condiţiile în care în prima jumătate a acestui an a înregistrat venituri de 3 milioane lei, ajungând astfel deja la nivelul cifrei de afaceri realizată în 2019.

„O creştere spectaculoasă a fost înregistrată în luna martie, dar vânzările s-au menţinut la un nivel ridicat şi în perioada următoare, inclusiv în iunie, după relaxarea măsurilor de siguranţă şi ieşirea din starea de urgenţă impusă de autorităţi”, a declarat pentru ZF Ciprian Stancu, fondatorul Republica BIO. El a pus bazele magazinului online în urmă cu circa cinci ani, busi-nessul înregistrând în medie an de an o creştere de 43%.

Salariile angajaților din Horeca rămân cele mai mici , Adriana Popescu 12 august 2020

Salariile angajaților din restaurante și hoteluri rămân cele mai mici – 1.773 lei este câștigul salarial mediu nominal net pentru aceștia, la nivelul lunii iunie, potrivit datelor publicate marți, 11 august de INS. La polul opus, valorile cele mai mari ale câștigului mediu net s-au înregistrat în

1

activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), cu o medie de 7.540 lei.

Deși, ca urmare a reluării activităţii după introducerea măsurilor de relaxare, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2, s-au înregistrat chiar în horeca: 27,2%, această creșetere nu compensează rămânerea salariilor angajaților din domeniul ospitalității pe ultimul loc din toate ramurile economiei.

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.369 lei, în luna iunie 2020, cu 181 lei (+3,5%) mai mare decât în luna mai 2020, iar câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.298 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 119 lei (+3,7%),

„În luna iunie 2020, în activităţile din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a reluării activităţii anumitor agenţi economici după introducerea măsurilor de relaxare, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte) ori a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, al 13-lea salariu ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare)”, notează INS.

O creştere cuprinsă între 7% şi 9,5% s-a înregistrat în fabricarea băuturilor, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi pe apă, telecomunicaţii.

Pe de altă parte, asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către anumiţi agenţi economici, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte) sau de remunerarea parţială a salariaţilor din unele activităţi economice.

Unde puteți ieși de Sfânta Maria: grătare, brunch-uri, cine speciale Adriana Popescu 12 august 2020

2

Dacă vreți să sărbătoriți Sfânta Maria în oraș, mai ales că va fi și într-o zi de sâmbătă și căutați ceva mai interesant (și gustos!), v-am făcut mai jos o listă de recomandări de evenimente organizate de restaurante.

Borș de pește, icre, scoici și grătare în parcul IOR

Bucătăria lu’ Pește IOR Parc are trei zile de preparate din pește și fructe de mare la discreție pentru 49.90 lei de persoană. Se va găti live în mijlocul naturii din parcul IOR, tot week-endul, de pe 14 august până pe 16 august.

Meniul include: borș de peste, salată de icre, humus de pește, salată de pește afumat, crochete de pește, macrou în crustă de mălai, sardine la plită, macrou la plită, scoici în sos de vin, paella plus chifle, mămăligă și usturoi. Așa că veți avea ce alege dacă sunteți iubitori de pește și fructe de mare.Copiii sub 10 ani au intrarea liberă. Rezervări la tel.: 0735.582.698.

Aripioare, mici și muzică de București vechi La Mahala

În schimb, Bodega La Mahala din Centrul Vechi aduce în atenție aripioarele la grătar, dulci-picante, glazurate – pe care le puteți consuma nelimitat la prețul de 25 de lei. Pentru copii nu va trebui să plătiți. Dar nu doar aripioare veți putea comanda pentru că din meniul restaurantului aveți ce alege – de la mici și cotelete, la saramură și sarmale și multe alte preparate românești. Muzica de Bucureşti vechi, cu romanțe, balade şi alte melodii “de mahala” vă va însoți masa.

Muzică live și mâncare italiană la Trattoria I Butteri

Și Trattoria I Butteri (str. MIhai Eminescu nr. 188) are sâmbătă în meniu muzică live, cu Strada Pogo, pe lângă o serie de preparate propuse pentru meniul de sărbătoare.

3

Iată și ce veți putea savura: gustare – trio de bruschette arancini caprese, paste – pappardelle bolognese, felul doi – pui cu funghi porcini pe pat de spanac, desert – cheesecake.

Prețul meniului este de 79 lei / persoană. Rezervări la trattoriaibutteri@gmail.com. Petrecerea începe de la ora 19.30.

Brunch-uri, la alegere

Expirat Halele Carol vă așteaptă pe terasa umbrită, în week-end, căci, zic cei de aici, doar unde se duc obiceiurile noastre de noapte când nu mai au unde să iasă, altundeva decât pe timp de zi?

Din meniu: pizza Pizza Gică Petrescu (cașcaval afumat, sos de roșii, cârnați de la Sergiana, ceapă verde, muștar, mărar –  35 lei, sandwich ciabatta “la plancha” cu scrambled eggs, prosciutto cotto, roșii, castraveți, salată verde, ketchup – 28 lei, omletă la cuptor cu ciuperci, spanac, mozzarella și rosii cherry cu foccacia  28 lei, frigănele din pâine cu maia, ouă, lapte, zahăr brun, piersici și afine proaspete – 25 lei plus o serie de băuturi din care vă puteți alege.

Brunch-ul se servește între orele 12:00 și 16:00, atât la bucătărie cât și la bar, dar puteți rămâne și după, comandând din meniul standard. Preparatele se comandă individual. Informații pe pagina de facebook Expirat.

Și Point (str. Eremia Grigorescu 10) îți menține programul de brunch de week-end, sâmbătă și duminică. Meniul conține, de regulă, multe feluri de ouă – poșate, moi, Croque Madame, asortate cu tot felul de brânzeturi și legume, tacos, steak-uri, salate, pancakes.

Toate sunt disponibile cu prețuri individuale, de la 25 lei porția, între orele 11.00-16.00. Rezervări și detalii despre meniul complet la tel.: 0748.291.815 și pe instagram: @pointarthub.

4

Cină la Apus de Soare cu Adi Hădean: miel dobrogean copt în pâine, plăcinte, gustări și vin

Dacă ajungeți la mare, o seară gastronomică se întâmplă la restaurantul Apus de Soare – Hotel Scandinavia, Mamaia. Adi Hădean și echipa sa gătesc mielul dobrogean copt în pâine, plăcințele umplute cu brânză, feluri cu legume și multe altele, iar vinul bun le va însoți.

Meniul serii cuprinde:  4 antreuri reci vegetariene, 1 antreu cald cu pește sau fructe de mare, 4 feluri de carne, 3 garnituri vegetariene, 1 desert – minimum 13 feluri diferite, preparate, garantează cei de aici,  cu ce e mai bun și proaspăt din piață.

Accesul se face cu rezervare la tel.: 0752.243.809. Evenimentul are loc atât pe 14 august, cât și pe 15 august, de la ora 19:00. Preț: 220 lei / persoană, cu un welcome drink inclus.

Amenzi de 496.800 lei pentru unitățile de alimentație publică de pe litoral , Adriana Popescu12 august 2020

81 de unități de alimentație publică de pe litoral au fost depistate cu nereguli de inspectorii sanitari veterinari, în prima săptămână a lunii august, respectiv: 27 de restaurante, 10 unități fast-food, 8 unități tip bufet, 4 rulote, 12 magazine alimentare, 11 baruri, 2 bistro-uri, o braserie, 4 laboratoare cofetărie/patiserie, un mijloc de transport auto și un stand cu produse alimentare. În urma acestora, amenzile totale au ajuns la 469.800 de lei,

5

potrivit unui comunicat de presă remis de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). 

Medicii veterinari oficiali care activează în cadrul ”Comandamentului Sezon Estival 2020,” au verificat în total 245 de unități de alimentație publică.

Neconformităţile constatate au fost: manipularea neigienică, ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare în vederea depozitării şi valorificării, comercializarea acestora neetichetate potrivit legislaţiei în vigoare, comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spații neaprobate sanitar-veterinar, condiții necorespunzătoare de igienă în spațiile de producție, depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare, depozitarea ouălor în condiţii necorespunzătoare, depozitarea alimentelor sub formă de materii prime sau semipreparate împreună cu produse finite ce se consumă fără prelucrare termică, funcționarea fără documente de înregistrare sanitară veterinară.

Deasemenea, a fost emisă o Ordonanță de suspendare temporară a activității pentru o unitate de tip fast food și au fost confiscate şi retrase de la vânzare 118 kg de produse alimentare improprii consumului uman, produse care au fost dirijate către o unitate de neutralizare.

ANSVSA, prin intermediul DSVSA Constanţa, pune la dispoziţia celor interesaţi numărul de telefon al Comandamentului Sezon Estival: 0786. 577.007, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor. Acest număr de telefon funcţionează în paralel cu cel al Call-Center-ului ANSVSA: 0800.826.787, apelabil gratuit, din orice reţea de telefonie.

Piata Sudului, o investitie de 10 milioane de euro! Agrostandard | 11 August, 2020

6

Piata Sudului a fost reconstruita si extinsa cu spatii comerciale reconfigurate, in urma unei investitii de circa 10 milioane de euro, inaugurarea avand loc in data dee 11 august. Au fost amenajate 145 de tarabe pentru producatorii de fructe si legume, dispuse pe doua nivele – 105 la parter si 40 la etaj, precum si 37 spatii comerciale. “Investitia de la Piata Sudului este complexa si integrata. Ea este alcatuita din corpul central al cladirii, cu doua corpuri anexe, totalizand o suprafata de peste 6.000 de metri patrati. Are o esplanada verde, parcul central – pentru ca intreaga zona a fost regandita si urbanizata corespunzator.

Mai mult de atat, peste drum avem o parcare etajata, o premiera in Bucuresti, o parcare modulara, cu o capacitate de aproximativ 300 de locuri”, a declarat primarul Sectorului 4, Daniel Baluta.

De saptamana viitoare va fi implementat un sistem electronic de atribuire a tarabelor. Ordinea in piata si in proximitatea acesteia este asigurata de o firma de paza, precum si de echipaje ale politiei locale, potrivit Agerpres.

“Sunt doua categorii de elemente comerciale. Pe de o parte avem tarabele, unde in proportie de 80% sunt producatori – acesta fiind un alt scop pe care acest demers l-a avut, acela de a stimula intreprinzatorii din zonele limitrofe Bucurestiului. Costurile pe care tarabele il au este identic cu cel pe care l-am avut in urma cu an si jumatate, cand am inceput reabilitarea. Celelalte spatii

7

comerciale au fost atribuite, o parte dintre ele – pentru ca mai sunt si cateva care nu au fost inca atribuite – in urma unor licitatii. (…) De exemplu, pentru corpurile din fata, costul chiriei este aproximativ 35 de euro/metru patrat. Pentru o taraba este in jur de 20 de lei pe zi”, a declarat Daniel Baluta.

DIVERSE

CONTROALE la fabricile alimentare cu produse de origine non-animala. PROBLEMELE constatate , 12 august 2020

CONTROALE la fabricile alimentare cu produse de origine non-animala. Verificarile inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor în acest sector se realizează în baza Programul de supraveghere şi control pentru anul 2020 și vizează operatorii din industria alimentară care își desfășoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice, precum şi unităţi de depozitare – alimentare, seminţe, legume fructe.

Verificările au urmărit modul în care operatorii din industria alimentară respectă condiţiile de înregistrare, autorizare și funcționare a unităților, modul de întreținere și igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, condițiile de prelucrare și de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, cerințele de trasabilitate și a cele privind etichetarea, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

În perioada aprilie – iulie 2020, s-au efectuat 31.051 de controale în unităţile din industria agroalimentară și au fost verificate 183 de mijloace de transport pentru produse alimentare de origine non-animală, la nivelul celor 42 de Direcții Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

În timpul controalelor efectuate în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator conform procedurilor şi instrucțiunilor din Programul de supraveghere şi control pentru anul 2020, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea calității produselor alimentare în limitele maxime admise privind prezența de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţele interzise în alimente. De asemenea, s-au prelevat probe în vederea verificării respectării criteriilor microbiologice în alimente și de pe suprafețe/ustensile de lucru din unitățile de industrie alimentară.

PROBLEMELE CONSTATATE

8

Cele mai frecvente deficienţe constatate de către reprezentanţii ANSVSA cu ocazia controalelor, au fost:

– neconformităţi privind respectarea bunelor practici de igienă și fabricație cum ar fi: neîntreținerea igienică a spațiilor de depozitare, întreținerea necorespunzătoare a spațiilor tehnologice de producție – iluminare neprotejată, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanțe destinate operațiunilor de dezinfecție, neefectuarea operațiunilor de DDD în condițiile legislației specifice domeniului alimentar;

– neconformităţi privind monitorizarea și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;

– neconformităţi legate de asigurarea trasabilității și conformității produselor alimentare (etichetare, buletine analiză cu rezultate nesatisfăcătoare);

–  neconformităţi privind întreținerea și igiena echipamentului de protecție sanitară a personalului muncitor și/sau legate de atestarea stării de sănătate a acestuia;

– alte tipuri de neconformități (desfășurarea de activități neînregistrate sanitar-vetrinar și pentru siguranța alimentelor, neanunţarea începerii activităţii de către operatorii alimentari).

– neinformarea consumatorilor cu privire la alergenii prezenţi în preparate.

Controalelor efectuate de inspectorii ANSVSA se concentrează în principal pe prevenție și consilierea operatorilor din industria alimentara. Sancțiuniile contravenționale sunt acordate în momentul în care deficiențele constatate inițial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit sau pun în pericol sănătatea consumatorilor.

RECOMANDARI ANSVSA

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor recomandă populaţiei ca, în perioadele cu temperaturi ridicate, să acorde atenţie modului în care păstrează sau prepară alimentele şi a locurilor de unde acestea sunt cumpărate.

Astfel, consumatorilor li se recomandă să:

cumpere produse alimentare numai din locuri sau spaţii înregistrate sau autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, pentru că le oferă garanţia unor produse sigure, care sunt controlate sanitar

9

veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi care sunt depozitate în condiţii corespunzătoare de temperatură şi igienă;

nu cumpere produse alimentare expuse la vânzare în locuri şi condiţii necorespunzătoare (pe stradă, din portbagajul maşinilor etc.) cu atât mai mult în cazul alimentelor uşor perisabile – carne, peşte, ouă, lapte şi produse lactate;

aleagă alimentele cu atenţie, ținând cont de aspect, miros, termen de valabilitate);

ia în considerare temperatura la care trebuie păstrate se lasă la final alimentele ce necesită păstrare la rece;

verifice prospeţimea în momentul achiziţionării – să nu cumpere alimentele cu miros neplăcut sau având culoarea, consistenţa modificată sau care prezintă mucegai pe suprafaţă;

nu cumpere produse care poartă indicaţiile “păstraţi la frigider”, “păstraţi la rece” sau “păstraţi în congelator” şi care nu au fost depozitate în condiţii de refrigerare sau congelare.

ambaleze separat alimentele care urmează a fi depozitate în frigider şi să le menţină în decursul perioadei de valabilitate, la temperaturile indicate pe ambalaj;

păstreze alimentele gătite în recipiente acoperite; nu recongeleze produsele care au fost decongelate, pentru a fi

preparate sau consumate ulterior; îndepărteze alimentele alterate, care sunt o sursă de contaminare

pentru celelalte alimente; spele bine fructele şi legumele înainte de a le depozita în frigider şi

înainte de a le consuma.

Controalele Autorității cu această tematică sunt în desfășurare la nivel national.

A plătit avans de 4.000 de euro pentru un tractor second-hand ce nu există! Angelica Lefter Angelica Lefter - 12 august 2020 06:44

Fermieri, atenție la tranzacțiile de vânzare-cumpărare desfășurate online! Noile tehnologii și accesul la internet pot fi utile, însă tot de acestea se pot folosi și hoții moderni. Așa a pățit o femeie din localitatea Socodor, județul Arad, care a plătit avansul pentru un tractor inexistent.

Femeia-fermier a negociat pentru achiziționarea unui tractor la mâna a doua cu doi bărbați din București. A plătit un avans de 4.000 de euro, însă tranzacția s-a încheiat în acest punct.

Potrivit oamenilor legii din orașul Chișineu-Criș, doi bărbați de 32 și 35 de ani, din București, ar fi pretins, în data de 1 august, de la femeia de 44 de ani

10

din Socodor suma de 4.222 de euro, cu titlu de avans, pentru a-i vinde un tractor postat pe un site on-line de anunțuri, a scris newsar.ro. Arădeanca nu si-a mai primit utilajul, iar anunțul s-a dovedit a fi fals.

Prejudiciul urmează să fie recuperat, iar pe numele celor doi a fost întocmit un dosar de cercetare penală pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, conform polițiștilor.

UNIUNEA EUROPEANA

România se numără printre acele ţări care nu vor fi capabile să-şi redreseze total nivelul PIB-ului în 2021, potrivit raportului "COVID-19 şi Europa de Sud-Est (ESE): Perspectivele iniţiale de combatere a crizei", realizat de SeeNews. InCont.ro, 11 august 2020

Raportul acoperă Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Serbia şi Slovenia.

Analiza se bazează pe 11 indicatori cheie: măsuri de oprire a evoluţiei, măsuri economice, recuperare a PIB-ului, risc de expunere la datorii, producţie industrială, ratinguri de credit, risc sectorial, stimulare a valorii adăugate brute, piaţa muncii, risc fiscal şi risc la export.

"Piaţa forţei de muncă din România este una dintre cele mai bine poziţionate în toată regiunea Europei de Sud-Est, datorită ratei extrem de scăzute a şomajului înainte de debutul pandemiei COVID-19. Ca urmare a gradului mare de ocupare a forţei de muncă, impactul pandemiei va fi cu atât mai greu de acoperit în cifrele legate de şomaj, chiar daca sunt unele dintre cele mai mici din ESE, până la finalul lui 2021 nu vor mai reveni la nivelul din 2019. De asemenea, România este printre acele ţări care nu vor fi capabile să-şi redreseze total nivelul PIB-ului în 2021", se spune în raport.

Conform sursei citate, Bulgaria se numără printre ţările din sud-estul Europei care prezintă un risc mediu de redresare a PIB-ului în 2021 la nivelurile sale pre-pandemice din 2019.

"Unul dintre factorii agravanţi în această direcţie este dependenţa acestei ţări de exporturi. Bulgaria avea al doilea cel mai mare raport dintre exporturi şi PIB în 2019 (după Slovenia). Având în vedere imprevizibilitatea evoluţiei pandemiei, incertitudinea canalelor de distribuţie şi posibilitatea unei încetări bruşte a comerţului reprezintă un risc extrem pentru economie. Valoarea măsurilor fiscale şi monetare pentru reducerea efectelor negative ale crizei s-a ridicat la 10,7% din PIB, fapt care poziţionează ţara pe locul al

11

treilea din regiune, după Slovenia şi Serbia. Este important de menţionat că unele dintre aceste măsuri vizează consolidarea sistemului bancar şi nu stimularea directă a economiei", se menţionează în document.

Datorită sectorului său agricol puternic, Albania are cea mai performantă economie dintre cele 11 analizate în raport în ceea ce priveşte oportunităţile de atenuare a impactului crizei economice indusă de pandemie. Dezavantajul este pachetul de măsuri anunţat de guvern pentru criză, care reprezintă doar 2,8% din PIB - una dintre cele mai mici rate din întreaga regiune a ESE.

Țările Europei de Sud-Est au mai multe avantaje în faţa crizei economice De asemenea, Moldova este una dintre cele două ţări din ESE, împreună cu Albania, care se află într-o poziţie favorabilă în ceea ce priveşte oportunităţile de atenuare a impactului crizei economice cauzată de pandemie, datorită sectorului agricol puternic. Cu toate acestea, Moldova este a doua cea mai vulnerabilă ţară din ESE în ceea ce priveşte riscul de expunere măsurat prin cota consumului privat şi formarea brută de capital în economie.

Potrivit raportului, datele arată că ţările din regiunea Europei de Sud-Est (ESE) prezintă mai multe avantaje în faţa crizei economice viitoare. În primul rând, majoritatea ţărilor aveau un nivel scăzut al datoriei publice în momentul anunţării stării de urgenţă. Acest lucru a dat guvernelor locale posibilitatea de a pune în aplicare măsuri economice cuprinzătoare pentru a sprijini întreprinderile şi persoanele fizice, fără a pune prea multă presiune asupra datoriilor suverane.

Din perspectiva asistenţei medicale, majoritatea ţărilor din ESE au acţionat decisiv şi rapid la debutul pandemiei, impunând măsuri stricte de stopare a evoluţiei. Ratele de infecţie în toată regiunea erau cu mult sub nivelurile globale în momentul în care ţările de pe glob au început să îşi redeschidă economiile. Rămâne de văzut dacă aceste câştiguri iniţiale vor deveni irelevante, date fiind noile creşteri ale cazurilor din mai multe ţări din ESE.

SeeNews menţionează că la începutul crizei, regiunea era predispusă şi la anumite riscuri. Majoritatea ţărilor din regiune se bazează foarte mult pe sectoare pe care, în scopul prezentului raport, le-am numit "sectoare în pierdere" - acestea sunt industriile care se aşteaptă să suporte urmările crizei economice provocată de COVID-19.

Raportul relevă că există şi sectoare care vor ieşi "învingătoare" din această criză, dar cele mai multe dintre acestea compun o pondere prea mică din valoarea adăugată brută (VAB) a economiilor din ESE pentru a face

12

diferenţa şi a contrabalansa efectele negative într-un mod semnificativ. Această disproporţie între sectoarele în pierdere şi cele învingătoare face ca regiunea ESE să fie, în special, susceptibilă la riscuri sectoriale iar unele economii se confruntă în mod inevitabil cu probleme legate de gradul de ocupare a forţei de muncă, precum şi cu riscuri fiscale cauzate de diminuarea impozitelor. Analiza arată că, potrivit prognozelor, în prezent doar 7 din cele 11 ţări din Europa de Sud-Est vor putea readuce anul viitor nivelurile PIB-ului la cele din 2019.

SeeNews este o platformă de afaceri din sud-estul Europei. Produce ştiri financiare şi de business, interviuri, studii de piaţă şi analize pentru diferite industrii.

 ..........................

Grecia

Presa din Grecia: Cum au ajuns Salonicul şi Halkidiki în faţa unui lockdown iminent? • 10 August 2020

A fost o lună fierbinte luna care tocmai s-a încheiat. Din toate punctele de vedere. În ciuda recrudescenţei epidemiei în Balcani, guvernul grec a decis să-și deschidă granițele către Balcani, scrie Thessalia TV, citată de Rador.

Începând cu luna mai, secretarul de stat în Ministerul de Interne, responsabil pentru Macedonia și Tracia, Theodoros Karaoglou, a propus în scris guvernului deschiderea imediată, în prima fază, a patru dintre cele treisprezece puncte de trecere terestră de la granița de nord, și anume: Kipoi

13

cu Turcia, Promachonas (Bulgaria), Evzones (Macedonia de Nord, Serbia) și Krystallopigi la granița greco-albaneză.

Şi în acelaşi timp efectuarea la acestea a unor controale sanitare pe toată durata zilei (termometrizare într-o primă fază) pentru cei care intrau şi ieşeau din ţară.

Aşadar, granițele se deschid, sârbii încep să vină, deşi la mijlocul lunii iunie un act publicat în Monitorul Oficial al Greciei prevedea prelungirea până la data de 30 iunie a interdicției de a intra în Grecia pentru locuitorii din țări terțe, din afara statelor UE și a Acordului Schengen.

Protestele oamenilor din sectorul turistic al Greciei de Nord l-au obligat pe premier să intervină pentru ca frontierele să se deschidă. La graniță însă lucrurile devin brusc greu de separat, sute de sârbi rămân blocaţi de-a valma, din cauza lipsei de clarificări, dar după cum spune ministrul Turismului „am depus un efort (!) pentru a rezolva problema, întrucât au fost mulți oameni care s-au adunat la frontieră și, în cele din urmă, este de aşteptat să treacă în Grecia și, în final, este dată o soluție de premierul însuși, pentru a rezolva această problemă”.

Grupurile mari de oameni trec granița greacă, începând cu 15 iunie, unii oameni chibzuiţi exprimă temeri, dar mass-media pro-guvernamentală celebrează turismul din nord care va salva sezonul estival din Grecia.

Grecia avea 13 cazuri noi în acea zi. Între timp, în Balcani, pandemia escaladează din nou în mod periculos, iar Belgradul ia măsuri, după care urmează şi alte țări. În Grecia, de la 1 iulie până în 6 iulie, au fost înregistrate 87 de cazuri importate dintr-un total de 133 de cazuri.

În Halkidiki, o familie de sârbi se îmbolnăveşte și cautând hotelul de referință care ar trebui să-i găzduiască, constată că nu a fost desemnat niciun hotel de carantină, deoarece omul de afaceri care a acceptat inițial să-și aloce hotelul în acest scop, în zona Fourka, s-a răzgândit în ultima clipă sub presiunea primită de la alţi factori locali.

În cazul sârbilor, de fapt, angajaţii hotelurilor la care erau cazaţi a fost nevoiţi să gestioneze singuri cazurile, punându-le în carantină. Asimptomaticii au cerut să se întoarcă în țara lor, cuplul și-a exprimat dorința de a părăsi Halkidiki și de a se întoarce în Serbia, dar acest lucru nu a fost posibil până când hotelierul nu a primit o confirmare scrisă de la autorităţile sanitare greceşti pentru a le returna pașapoartele pe care le reţinuse la check-in.

14

În cele din urmă, familia s-a întors în țara lor. La data de 10 iulie aveam 27 de cazuri importate -50 în total, la Promachonas au fost depistaţi pozitiv prin testarea aleatorie 25 de turiști veniți din România și Bulgaria în concediu. Până ca granițele să fie închise din nou și să fie introduse condiții noi, mai mulți balcanici asimptomatici au circulat zile întregi prin Halkidiki și, bineînțeles, prin Salonic.

Între timp, o serie de evenimente sociale cu multă lume au început să se organizeze pe parcursul lunii iulie. Nunți și botezuri în Salonic și Halkidiki fără nicio măsură de control și protecție. Rezultatul este cunoscuta propagare a contaminării, cu zeci de cazuri la astfel de ceremonii și, în principal, la petreceri.

În același timp, până la sfârșitul lunii iulie, sărbătorile bisericilor din municipiul Salonic s-au desfăşurat normal, în urma presiunii Bisericii asupra municipalităţii, cu participarea a mii de oameni, deși în alte oraşe au fost interzise. O mare problemă au constituit-o, desigur, şi cluburile și barurile din Salonic și Halkidiki, unde aglomeraţia era incredibilă în rândul populației tinere. Imaginile postate de tineri pe rețelele de socializare amintesc de vremurile bune, în timp ce guvernul vorbea despre controale și amenzi.

Dar ce anume s-a întâmplat? În cazul a zeci de inspecții, proprietarii cluburilor au fost anunțați în avans și în ultima clipă clubul a fost golit sau au fost puse în aplicare regulile de distanțare, iar de ochii lumii, barurile au primit avertismente doar pentru poluarea fonică.

În unele cazuri, în Halkidiki, când angajații se îmbolnăvesc, îi trimit acasă cu o dispoziţia de a nu spune nimic nimănui pentru a nu afecta renumele clubului/restaurantului. Este relevant faptul că, chiar şi duminică seară, cu câteva ore înainte de a se interzice ca oamenii să stea în picioare în cluburi, care, desigur, au fost lăsate să funcţioneze pe tot parcursul weekendului, deoarece guvernul a cedat iar la presiunea oamenilor din sectorul restaurantelor și nu a implementat măsura direct din ziua în care a fost anunțată, adică de sâmbătă, în Halkidiki, la un concert de la un bar de pe plajă, imaginea a fost de mare aglomeraţie, deşi în țară se înregistrau deja 75 de cazuri noi cu 15 în Salonic și 4 în Halkidiki. În Salonic, în cazurile restaurantelor de pe terase, există reclamații cum că portarul avea obligaţia să-l informeze pe responsabilul restaurantului imediat ce apărea vreo patrulă de poliţie, dând astfel alarma ca mulţimea să se disperseze pe perioada inspecţiei.

Chiar și astăzi controalele sunt limitate, deşi după ședința de astăzi, după rata înfricoşătoare de răspândire şi după modelele matematice ale

15

Universităţii din Salonic care preconizează o explozie uriașă de cazuri la sfârșitul lunii august în oraș, încep inspecții intensive în cluburi, impunându-se prevederi cu privire la orarul de funcţionare, interzicerea circulaţiei și alte măsuri dure.

Desigur, toate acestea, după cincisprezece august, ca nu cumva Biserica să fie deranjată … La data de 30/7 a fost tras semnalul de alarmă cu privire la ceea ce se întâmplă, dar se pare că nimeni nu a ascultat. În plus, pentru unele dintre aceste cluburi există proprietari celebri, dar şi clienţi la fel de celebri care le frecventează. Sursa: Thessaliatv.gr/ Rador/ Traducerea: Carolina Ciulu

CHINA

Ironia pandemiei: Oktoberfest nu se mai ține în Bavaria, ci în China • 11 August 2020 •

Din cauza pandemiei, tradiționalul festival al berii din Bavaria, Oktoberfest, nu se va mai organiza anul acesta. Însă Oktoberfest-ul trăiește într-o altă formă, în alte colțuri de lume.

O’zapft is… Dar nu în Bavaria! Fiindcă cep la butoiul cu bere nu se mai dă anul acesta. Cel puțin nu la München. Conform tradiției, primarul orașului inaugurează festivalul rostind formula magică pentru iubitorii berii „O’zapft is”. Astfel a început oficial, decenii la rând, cea mai mare serbare populară din lume. Până anul acesta când criza coronavirus a pus capăt distracției. Evenimentul a fost anulat.

Cu peste 6 milioane de vizitatori anual, Oktoberfest-ul este un factor economic extrem de important pentru orașul München, dar și pentru întreaga regiune. De la apariția sa, în 1810, până în prezent, festivalul a fost anulat de 24 de ori – între altele din cauza războaielor sau a epidemiei de holeră. Apoi, timp de 70 de ani, a fost organizat fără întrerupere.

16

Anul acesta ar fi trebuit să înceapă, ca întotdeauna, în cea de-a doua parte a lunii septembrie. Pe 21 aprilie, însă, premierul landului Bavaria, Markus Söder, anunțase deja anularea evenimentului. Pagina online a festivalului se deschide cu următorul avertisment: „Din cauza pandemiei, Oktoberfest 2020 este anulat fără posibilitate de înlocuire“. Oare, chiar nu există niciun înlocuitor?

Înlocuitorul nu este înlocuitor

În schimb, anul acesta, la München se organizează prima ediție a evenimentului „Vară în oraș“. Pe lângă multele standuri cu de toate, răspândite în capitala Bavariei, există și atracții cum ar fi cel mai mare trenuleț pe apă mobil din lume. Cine întreabă la administrația orașului dacă „Vară în oraș“ este înlocuitorul Oktoberfest-ului primește răspuns negativ. Noul eveniment este un experiment organizat în condiții de igienă și siguranță stricte.

Punctele de divertisment și standurile cu mărfuri, mâncare sau băutură sunt răspândite prin oraș pentru a nu se ajunge la îmbulzeala tipică Oktoberfest-ului. Evenimentul inaugurat pe 24 iulie va ține cel puțin până pe 6 septembrie și are rolul de a sprijini antreprenorii și liber profesioniștii afectați de pandemie. Ceea ce la târgurile obișnuite era de neimaginat până anul acesta, acum este posibil: proprietarii de standuri, carusele și alte atracții nu achită taxe pentru amplasarea acestora. În ciuda eforturilor administrației locale, însă, în oraș nu domnește atmosfera specifică Oktoberfest-ului.

Mini-Oktoberfest

Renumita sărbătoare bavareză a berii este mai puțin iubită pentru standurile cu dulciuri sau oferta de divertisment, ci mai mult pentru corturile uriașe în care se servește berea producătorilor locali. Iar aceștia s-au gândit acum la o alternativă: „Die Wirtshauswiesn“.

Evenimentul este programat să înceapă pe 19 septembrie – data la care ar fi trebuit să înceapă Oktoberfest-ul. Prin „Wirtshauswiesn“ cârciumarii din centrul orașului s-au gândit la un mini-Oktoberfest cu bere, bine-cunoscuții covrigi bavarezi, mâncăruri tradiționale și chiar muzica specifică petrecerii uriașe de pe „Wies`n“ (pajiște).

Dar mini-Oktoberfest-ul nu este un înlocuitor, ci o manifestare ceva mai apropiată de adevăratul Oktoberfest. „În 1810, când a avut loc primul Oktoberfest, nu existau corturi. Pe Theresienwiese (n.r. Locul în care se organizează în mod tradițional Oktoberfest-ul) nu exista catering. Oamenii

17

s-au retras în oraș, la hanuri. De aici analogia cu Wirtshauswiesn“, explică Gregor Lemke, purtător de cuvânt al gastronomilor din orașul München. Desigur, noul experiment se va desfășura cu respectarea condițiilor de igienă: distanțare, mască, dezinfectanți. Senzația nu va fi cea de Oktoberfest. În schimb, există în altă parte. La 8000 de kilometri distanță.

Cel mai mare Oktoberfest din lume la Qingdao

Cine și-ar fi imaginat că, din cauza pandemiei, cel mai mare Oktoberfest de anul acesta nu se va ține în țara de origine a serbării, ci în țara de origine a coronavirusului? Ironia pandemiei – dacă putem spune așa. Până acum, festivalul berii organizat la Qingdao (estul Chinei), împrumutând mult de la adevăratul Oktoberfest, trecea drept cea de-a doua mare serbare a berii din lume.

Anul acesta, fiindcă în Bavaria nu se mai organizează festivalul, dar la Qingdao da, cel din China devine cea mai mare manifestare de acest fel din lume.

Evenimentul căruia organizatorii îi spun cu plăcere „Oktoberfest-ul Chinei“ a început deja și se va încheia pe 23 august. Se estimează că standurile cu bere vor avea câteva sute de mii de vizitatori. Acestora li se înregistrează datele personale și li se măsoară temperatura. Toți poartă mască de protecție.

Regulile par să nu influențeze numărul participanților. Conform presei din China, la deschiderea festivalului au fost mai mulți vizitatori ca anul trecut.

Două concepte

Oktoberfest-ul din München nu se mai organizează anul acesta. A fost anulat din timp. În schimb, în capitala Bavariei, au loc „Vară în oraș“ și „Wirtshauswiesn“ – două evenimente noi-nouțe. Cu respectarea normelor de igienă, dar fără senzația de Oktoberfest.

În Qingdao se ține festivalul berii ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Chiar dacă și acolo se impun reguli de igienă, fluxul mare de vizitatori nu pare să deranjeze. Însă nici soluția bavareză, nici cea din China nu-i mulțumește pe fanii adevăratului Oktoberfest. Speranța vine doar de pe site-ul oficial al uriașei manifestări cu originea în Germania: „Tradiționala serbare a berii va începe sâmbătă 18 septembrie 2021 la ora 12:00“.

SUA

18

Următorul val de sancţiuni americane ar putea viza producătorii de băuturi alcoolice din blocul comunitar şi din Marea Britanie Catalina Apostoiu 12.08.2020,

În această săptămână, oficialul american de top pe comerţ Robert Lighthizer analizează noi tarife care ar putea creşte preţurile unei game de bunuri europene ca ginul britanic şi berea germană, relatează Bloomberg.1

Deşi tarifele au legătură cu soluţionarea unei dispute privitoare la subvenţii ilegale acordate Airbus, acestea afectează şi alte sectoare.

SANATATE si GASTRONOMIE

Cum arată exodul medicilor români în Europa. În Franţa şi Germania, românii sunt cei mai numeroşi din totalul medicilor străini, iar în Ungaria ponderea medicilor români este de 70% din totalul specialiştilor străini Georgiana Mihalache 12.08.2020,

Franţa şi Germania au avut peste 8.700 de medici români în 2018, iar în Ungaria ponderea medicilor români este de 70% din totalul specialiştilor străini.

Cei mai mulţi medici străini din Franţa şi Germania vin din România, peste 8.700 de specialişti români fiind înregistraţi în cele două ţări, arată datele OECD, o organizaţie internaţională, aferente anului 2018.

Din România merg medici pentru a-şi termina studiile şi în ţări precum Belgia, Ungaria sau Marea Britanie, acestea fiind printre cele mai frecvente ţinte pentru specialiştii români.

1 “Trump Aims Next U.S. Tariff Barrage at European Distillers By Bryce Baschuk August 10, 2020“ https://www.bloomberg.com/news/newsletters/2020-08-10/supply-chains-latest-u-s-set-to-hit-europe-with-more-tariffs ; (GB).

19

Datele OECD se referă la numărul de doctori care au obţinut prima calificare medicală în altă ţară şi au dreptul să practice medicina acolo. Numărul îi implică şi pe cei care au obţinut orice alt tip de certificate să practice profesia în ţara „de primire“, dar şi pe medicii rezidenţi. Sunt excluşi însă medicii care au acreditare în ţara respectivă, dar practică medicina în altă ţară.

„Aş alege să merg în Franţa, dar mai mult pentru motive personale acum. Dar şi pentru salariu mult mai mare faţă de ce e aici şi pentru posibilitatea de a te dezvolta profesional. Am colegi care au fost în stagii acolo, inclusiv stagii de genetică, e mult mai OK acolo, te implici mai mult, înveţi mai multe“, a spus pentru ZF Bianca, o tânără rezidentă din Bucureşti, care se gândeşte să plece în străinătate dacă va exista oportunitatea aceasta.

De altfel, Franţa este cea mai frecventă alegere a medicilor români, peste 4.700 de specialişti lucrând în această ţară, din datele OECD.

DOSAR

Test în câmp: Cât „a cântărit” aplicarea unui fungicid la rapiță într-un an cu secetă extremă! Angelica Lefter Angelica Lefter - 12 august Tratamentele fungicide la rapiță au o importanță deosebită, chiar și în condiții de secetă majoră, așa cum s-a întâmplat în acest an. Agrointeligența – AGROINTEL.RO a mers alături de specialiștii companiei Bayer CropScience în câmpul de testare de la Comloșu Mare, în județul Timiș, pentru a vedea rezultatele comparative, la recoltare, pentru loturile

20

tratate cu fungicid și cele la care această investiție nu a fost făcută în acest an.

Carmella Duma, reprezentant market developement Bayer, a explicat cum se efectuează testările pe hibrizii de rapiță și care au fost efectele aplicării fungicidelor precum Propulse 250 EC, pe anumiți hibrizi, dar și care sunt efectele vremii în dezvoltarea plantelor și apariția dăunătorilor.

Atac puternic al bolilor la plantele care n-au fost protejate

”Hibrizii noi care apar și care an de an vin la dumneavosatră în fermă și sunt recomandați de colegii mei din vânzări, sunt testați 2-3 ani. Cu toții știm că anul acesta, în perioada înfloritului, chiar până la finalizarea înfloritului, care a putut dura între 2 săptămâni și peste 4 săptămâni, în funcție de zona geografică, ploaia ne-a ocolit cu desăvârșire, mulți dintre dumneavoastră ați considerat că Sclerotinia nu va apărea și bolile vor avea un impact redus. Neavând ploi în momentul înfloririi, Sclerotinia și scleroții aceștia nu îi vom regăsi în culturile de rapiță, mai ales acolo unde s-a aplicat fungicidul Propulse, fungicid aplicat preventiv în perioada de înflorire a culturii de rapiță. În zonele în care nu s-a aplicat fungicid la înflorit putem observa o altă gamă de boli ce au diminuat producția finală”, a spus Carmella Duma.

Rapița tratată cu fungicidul Propulse și-a păstrat tulpinile sănătoase până la recoltare

Efectele tratamentului cu fungicid s-au putut vedea la recoltare, acolo unde loturile unde s-a aplicat Propulse au avut tulpinile verzi, în timp ce la plantele netratate, acestea au fost uscate și afectate de diferite boli. ”Am două tulpini, una este încă verde. O cultură de rapiță, pregătită pentru recoltat, trebuie să aibă încă tulpini verzi. O tulpină uscată, chiar dacă vizual poate părea că recoltarea se va realiza mult mai ușor și nu întâmpinăm probleme în momentul recoltatului, înseamnă că acea plantă a beneficiat de mai puțină apă și o cantitate mai redusă de nutrienți. Pe plantele cu tulpina verde s-a aplicat Propulse în perioada înfloririi, pe aceasta uscată nu s-a aplicat. Dacă desfacem tulpina uscată, o să observăm că scleroții, atât de

21

caracteristici bolii Sclerotinia, nu sunt prezenți, deoarece în perioada înfloritului nu am avut precipitații și această boală nu s-a manifestat. Dar alte boli, ca și Verticilium, Alternaria mai ales, și făinarea în anumite zone au determinat o uscare prematură a acestei plante, iar instalarea bolii Phoma, în urma atacului de Ceutorhynchus napi din primăvară, a determinat putrezirea completă a tulpinii”, explicaă reprezentanta Bayer CropScience.

Diferența de producție: minim 500 kg/ha

Cel mai important pentru fermier: tratarea cu fungicid a rapiței a reușit să facă diferența la recoltarea. Astfel, la parcelele tratate cu Propulse, fermierul Laurențiu Sarcină, reprezentant al Columirom Comloșu Mare, din județul Timiș, a explicat că și cu apă puțină în sol, datorită Propulse, producțiile au avut cu peste 500 de kilograme la hectar mai mult față de cât s-a estimat.

”Rapița este o cultură uimitoare, mereu am spus acest lucru, am avut o secetă pedologică cruntă, mai ales în perioada martie-aprilie-mai, adică exact perioada în care rapița are nevoie de consum mare de apă, dar m-a surprins pentru că mă așteptam să fie producția mult mai scăzută decât ce am recoltat. Încă o dată, cred că rapița este o cultură care dacă ai grijă de ea și reușești să stăpânești toate verigile tehnologice nu dă greș. Mai mult ca sigur că datorită Propulse, producțiile vor trece cu cel puțin 500 de kilograme la hectar”, a declarat fermierul după primele loturi recoltate.

Recoltarea comparativă și analiza producțiilor, posibilă cu Fieldview

Analiza producțiilor a fost posibilă în câmpul de testare din județul Timiș cu ajutorul Fieldview. Combina echipată cu acest program a ajutat specialiștii și fermierul să analizeze pe loc rezultatele. A fost nevoie de acest echipament de precizie pentru a calcula producția diferențele de producție întrucât la fiecare hibrid s-a aplicat pe o jumătate de lot fungicidul Propulse, pe cealaltă jumătate nu s-au tratat plantele. Numai cu Fieldview, echipa Bayer a putut recolta ”la linie” și calcula exact sporul de producție pentru fiecare hibrid de rapiță Dekalb.

22

”Folosesc Fiedlview de câțiva ani și a început să-mi devină indispensabil pentru simplul fapt că de fiecare dată când se face o operație este înregistrată, rămâne acolo și foarte important va fi acum la recoltat pentru că voi vedea producțiile pe fiecare hibrid în parte și mă va ajuta să iau decizi pe viitor”, a explicat fermierul Laurențiu Sarcină.

Harta producțiilor, realizată în timp real

Fabian Bădescu, reprezentantul tehnic al platformei Climate Fieldview Bayer a prezentat în amănunt sistemul care poate colecta datele din producție întocmind o hartă utilă specialiștilor: ”Vreau să menționez că și colegii mei din Market Development folosesc această platformă în rețeaua lor de testare și în cazul nostru concret ne folosim de această combină pentru a colecta datele de producție. Practic se construiește acea hartă de producție utilizând senzorul de producție, senzorul de umiditate și GPS. Pe lângă harta de recoltare, fermierul și-a mai înregistrat și harta de la semănat și de la tratamente. Are o evidență concretă asupra produselor pe care le folosește, iar acum la final poate să vadă rezultatul final și să ia cele mai bune soluții utilizând aceste hărți. Dispozitivul Fiedlview Drive se cuplează la priza de diagnostic a utilajului. El preia din sistemul camBUS al combinei date de la senzorii de producție și umiditate și GPS și apoi aceste date sunt transmise prin Bluetooth pe un iPad conectat cu dispozitivul și acele date sunt puse sub formă de hartă. Setăm echipamentul, am selectat combina, am pus GPS, senzorul de producție și umiditate au fost calibrate în prealabil cu scopul de a avea date cât mai precise, acea producție pe hectar să fie cât mai exactă.”

https://youtu.be/FwfQEdaYatI

În final, Carmella Duma, reprezentant Market Developement Bayer, a explicat faptul că harta obținută în urma recoltării include și mențiunile legate de partea de culturp tratată cu Propulse și cea netratată, astfel încât specialiștii să poată analiza cu atenție toate datele.

23

”În urma recoltării geospațiale am obținut harta de producție și totodată am putut face notările din timpul recoltatului atât în partea tratată cu Propulse versus partea netratată cu Propulse. Această recoltare geospațială ne ajută să facem analiza pe fiecare hibrid în parte și totodată să înțelegem comportamentul hibrizilor privind toleranța acestora privind complexul de boli ce-l regăsim în fiecare an în cultura de rapiță. La final, după recoltarea tuturor loturilor din România și a biozonei din care facem parte, are loc validarea acestora și după o atentă analiză, noii hibrizi care vin către fermieri vor avea sporuri de producție superioare și toleranță în ceea ce privește rezistența la boli: Sclerotinia, Alternaria, Botrytis, chiar și făinarea. În acest câmp, producțiile au variat de la 3,7 tone/ha la 4,7 tone/ha, în funcție de setul de hibrizi testat și în funcție de potențialul fiecărui hibrid. Hibrizii au făcut parte din toate grupele de timpurietate, de la hibrizi extratimpurii, cu înflorire și restart timpuriu, până la hibrizii cu înflorire semitardivă și tardivă și, la fel, restart tardiv”, a mai spus reprezentantyul Bayer.

* * *

24

25

26

27

28

* * *

La Ploieşti vor fi fabricate rachete care produc ploaie pe timp de secetă, dar şi zăpadă în iernile uscateA.P. Miscellanea / 12 august

Sistemul naţional de combatere a grindinei va putea fi folosit începând de anul viitor şi pentru combaterea secetei. Directorul Sistemului Antigrindină, generalul Gheorghe Căunei, a declarat în exclusivitate pentru observatorulph.ro că rachetele care produc precipitaţii (ploaie în perioada secetoasă, respectiv zăpadă în anotimpul rece) vor fi produse în curând de societatea Electromecanica Ploieşti, scrie Observatorul Prahovean.

Electromecanica Ploieşti, societate care face parte din Compania Naţională Romarm, va fabrica un tip de rachetă care va avea rolul de a produce artificial precipitaţii. În această perioadă se fac mai multe teste, inclusiv probe în poligonul de încercare.

Directorul Sistemului Antigrindină, generalul Gheorghe Căunei, a declarat în exclusivitate pentru observatorulph.ro, care este principiul de funcţionare a rachetelor care ar putea fi folosite cu succes pentru combaterea secetei.

"Vrem să creştem gradul de precipitaţii pentru că şi România se confruntă cu schimbări climatice majore. Anul trecut, în decembrie, am făcut un experiment în Bărăgan, prin care am reuşit să creştem nivelul precipitaţiilor, de la 0,1 l/mp la 10 l/mp, folosind un avion. La Electromecanica Ploieşti se testează deja o rachetă, care va putea fi folosită pentru combaterea secetei, sperăm, chiar de anul viitor. Racheta conţine iodură de argint, o substanţă

29

care prin ardere creează centre de condensare ce provoacă în mod artificial precipitaţii", a declarat generalul Căunei.

Acesta susţine că rachetele care aduc ploaia vor fi folosite prin unităţile existente de combaterea a grindinei inclusiv cele aflate în Prahova, unde există 11 puncte de lansare care protejează o suprafaţă de 140.000 de hectare.

Diferenţa faţă de rachetele antigrindină o reprezintă raza de acţiune. Astfel, dacă rachetele pentru ploaie vor acţiona la altitudini joase, de 1500-2000 de metri, cele pentru combaterea grindinei acţionează la 10.000 de metri, în norii care se formează vertical, detaliază Observatorul Prahovean.

Mai mult, rachetele pentru precipitaţii, lansate terestru sau prin intermediul aviaţiei utilitare, ar putea fi folosite şi în sezonul rece.

"Iarna trecută am avut un record negativ de precipitaţii. Imaginaţi-vă ce ar însemna să producem un strat de 10 cm de zăpadă pentru culturile de grâu, de exemplu sau pentru refacerea rezervelor de apă în alimentarea marilor oraşe, precum Capitala", a precizat pentru observatorulph.ro directorul Sistemului Antigrindină, generalul Gheorghe Căunei.

* * *

Vinul de azi: Sfânta Maria 2017 Profit.ro scris astăzi, 09:05

Cu prilejul unei mari sărbători creștinești, ne întâlnim din nou cu Crama Oprișor. Colecția Cupola Sanctis este un demers care și-a dorit să reprezinte o plecăciune în fața celui mai adânc și intim aspect al Olteniei Profunde: credința. Avem de-a face cu un vin sec, în care notele de fructe roșii, dulcețuri și gemuri reușesc să te facă să rămâi plăcut impresionat, mai ales prin catifelarea tandră de cacao. Cu postgust lung și surprinzător, acest vin merită toată atenția. Un vin semnat de Liviu Grigorică, care poate fi oferit în dar prietenilor sau savurat pur și simplu cu aceștia.

30

Un mare lac din România a secat aproape complet. Acum arată ca un deșert | Andreea Dogar aug. 12, 2020

Foto: Google Maps / George-Sergiu Niculescu / Facebook

George-Sergiu Niculescu, prefectul județului Constanța, a anunțat că Lacul Nuntași din comuna Istria, județul Constanța, a secat în proporție de 95%.

Lacul cu apă sărată se întindea pe mai bine de 800 de hectare, însă acum în urma lui a rămas doar un pustiu alb (pentru comparație, Lacul Techirghiol are 1.068 de hectare).

„Nu, pozele nu sunt făcute în Anzi, acolo unde se găsește cel mai mare deșert de sare din lume. Sunt făcute în județul Constanța, comuna Istria, unde ar fi trebuit să găsim lacul Nuntași. Acum vedem doar ce a mai rămas din el. Astăzi, în urma unei adrese primite de la primăria Istria, prin care ni se cere sprijinul pentru remedierea unei situații nemaiîntâlnite, m-am dus personal la fața locului, însoțit de directorul ABADL (Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral – n.r.), dl. Bogdan Bola și de specialiști din cadrul instituției. Recunosc, nu-mi imaginam că situația poate fi atât de gravă, mai ales că vorbim despre un lac atât de căutat în trecut, cu real potențial”, a scris Niculescu pe Facebook.

„Situația stă în felul următor: din cauza secetei pedologice și a obturării canalelor prin care putea fi alimentat cu apă, lacul Nuntași este secat în proporție de 95%! Și vorbim despre un lac cu apă sărată, asemănător celui din Techirghiol, care se întindea pe mai bine de 800 de hectare. Acolo, în urmă cu zeci de ani, oameni din toată țara veneau să se bucure de efectul terapeutic al nămolului sapropelic. Acum? O imagine dezolantă și nimic mai mult”, a mai spus el.

31

Prefectul a declarat că în perioada următoare vor fi decolmatate canalele de alimentare: „Atât cel care face legătura între lacul Sinoe și lacul Istria, cât și între lacul Istria și lacul Nuntași. Abia apoi se va putea remedia această situație și lucrurile vor reveni la normal”.

Foto: George-Sergiu

* * *

Hypermarketuri vs supermarketuri în pandemie. Formatul care a profitat cel mai mult de creșterea consumului de produse de larg consum 10 aug, 2020 | Alina Stanciu |

Pandemia a adus retailerilor internaționali, în unele luni, vânzări cu până la 34% mai mari din punct de vedere valoric față de perioada similară a lui 2019.

Cei mai câștigați au fost operatorii de supermarketuri care nu au raportat scăderi, la niciuna dintre categoriile principale de produse, în nicio lună din perioada martie-iunie 2020. ECONOMICA.net Pandemia cu noul coronavirus a adus retailerilor moderni creșteri de două cifre ale vânzărilor de alimente, produse pentru casă, de îngrijire personală și tutun, raportat la perioada similară a anului trecut. Iar cei mai mulți bani au ajuns în conturile operatorilor de supermarketuri, arată o analiză realizată de compania de cercetare RetailZoom pentru ECONOMICA.NET.

Enumerați în ordine aleatorie, Mega Image, Carrefour Market, Penny, Profi, unitățile Shop&Go mai mari de 100 de mp, DM și Inmedia au înregistrat împreună, în perioada martie-iunie 2020, un plus al încasărilor de 20% față de perioada similară a anului trecut, în timp ce hypermarketurile (Cora, Carrefour Metro) și magazinele tip convenience (Inmedio, Shop&Go mai mici de 100 de mp, Profi mai mici de 100 de mp, Xpress, Xtime) au avut creșteri de numai 8%. Creșterea reflectă atât un cpnsum mai mare, cât și dinamica prețurilor. Aceasta în condițiile în care, din datele RetailZoom, în

32

2020 prețurile la produsele analizate au crescut cu 8,3% în cazul alimentelor, cu 7,1% la produsele pentru casă și au scăzut cu 1,8% în cazul produselor de îngrijire personală.

Starea de urgență a alungat oamenii din hypermarketuri Sursa-RetailZoom * *

INCLUDE Tigări & Tutun vs analiza prezentată în Jurnal ed.9 la pagina 4, în care acest sector este exclus. Discrepanța dintre canale se datorează, într-o proporție importantă, și reacției consumatorilor la început de pandemie. După cum reiese din analiza RetailZoom, în martie, prima lună cu stare de urgență, consumatorii au cumpărat mai puțin din hypermarketuri și magaazinele tip convenience față de peri evoluția vânzărilor, de la începutul Pandemiei până la sfârșitul lunii oada similară a lui 2019, reorientându-se către magazinele de proximitate. Avem astfel scăderi de 7 și respectiv 3% la magazinele mari și cele convenience și un plus de 9% la supermarketuri. În lunile următoare, toate cele trei categorii de magazine au raportat creșteri, supermarketurile fiind însă mereu cu mai mulți pași înaintea celorlalte formate.

"Canalul supermarket definește evoluția pieței în perioada analizată, contribuind cu dinamica cea mai mare față de celelalte canale la evoluția vânzărilor, de la începutul pandemiei până la sfârșitul lunii iunie. Pe fondul unui trend general de creștere a importanței magazinelor mici, dar și pe fondul generat de pandemie (izolare și deplasare preponderent către magazinele mici din proximitate în lunile martie și aprilie), în luna iunie 2020 față de martie 2020 observăm o recuperare parțială a cumpărăturilor pierdute de magazinele de format mare", au explicat analiștii RetailZoom. "Pe fondul unui trend general de creștere a importanței magazinelor mici, dar și pe fondul generat de pandemie (izolare și deplasare preponderent către magazinele mici din proximitate în lunile martie și aprilie), în luna iunie 2020 față de martie 2020 observăm o recuperare parțială a cumpărăturilor pierdute de magazinele de format mare", mai spun aceștia. De ce au pierdut magazinele mari Potrivit acestora, produsele alimentare contribuie cel mai mult în totalul raportat (>70%).

"Aceasta influențează dinamica observată în toate formatele de magazine și aduce și scăderile observate în formatul mare și convenience pentru perioada aprilie. După aprilie însă, creșterile comparativ cu anul anterior pentru alimente sunt depășite doar de către țigări", mai spun experții retailZoom. Totodată, scăderile categoriilor de îngrijire personală înregistrate cu precădere în hipermarketuri și cash&carry au un impact major asupra trendurilor negative observate după vârful de stocare din martie 2020.

33

"Sectorul de îngrijire a casei este de asemenea influențat de recuperarea vânzărilor observate în formatul mare de magazine, înregistrând o dinamică în opoziție față de supermarketuri (în iunie +1% pentru casă vs 2019 în formatul mare si -1% în super). În termeni de importanță pentru acest sector, cele două formate de magazine mai mari (supermarketuri și magazine de format mare) au un nivel relativ similar și contribuie cel mai mult (peste 95%) în totalul raportat din punct de vedere al vânzărilor valorice", mai explică analiștii RetailZoom.

Perioadă atipică de vară

Retailul traversează o perioadă atipică cu un consum în scădere de produse de sezon precum înghețata, sucurile sau produsele de plajă, arată o analiză a companiei de cercetare Retail Zoom. În prima lună de vară, consumul s-a mai domolit față de perioada martie-mai, astfel că vânzările totale au crescut cu 6,5% față de perioada similară a lui 2019. În mai, vânzările au fost cu 13% mai mariIunie 2020 a adus retailerilor moderni noi provocări, consumul fiind din nou unul atipic, arată o analiză a companiei de cercetare Reatil Zoom. Față de perioada similară a anului trecut, produsele specifice sezonului precum răcoritoarele, înghețata sau produse de protecție solară nu și-au mai făcut loc în coșul românilor în aceeași măsură. Spre exemplu, la băuturi răcoritoare, scăderea din iunie a fost de 7%, în timp ce în săptămâna 23-26 vânzările de răcoritoare necarbonaate au scăzut cu 8%, iar cele carbonatate cu 2%.

Totodată, în aceeași săptămâna, s-a vândut cu 22% mai puțină înghețată decât în perioada similară a lui 2019 și cu 15% mai puțină apă minerală. De asemenea, produsele de protecție solară pierd 6 poziții în clasamentul categoriilor de îngrijire personală, facând loc produselor de dezinfectare (spirt, șervetețe si gel antibacterian). Per total, în iunie 2020 față de iunie 2019, valoarea vânzărilor a crescut cu 15,6% în retailul modern, cu un plus de 16% la alimente, 10% la produsele de îngrijire personală, 16% la produse de casă și 19% la țigări și tutun. Dintre produsele de sezon, berea este printre puținele cu creșteri de două cifre. "Săptămâna Rusaliilor și prima săptămână de vacanță înregistrează fiecare un plus de 10%, peste media lunii, pe când ultima săptămână a lunii indică o scădere a vânzărilor (-1%) față de săptămâna similară din 2019. Este a doua săptămână din 2020 când vânzările sunt sub nivelul lui 2019. Comparativ însă cu media săptămânilor din perioada pandemiei, multe dintre categoriile sezonale înregistrează în continuare creșteri, dar mai temperate (maxim 75% din creșterile inregistrate anul trecut în iunie vs media lunilor martie-mai). Categoria de top a sectorului alimentar, berea, are o creștere semnificativă în comparație cu anul trecut (+13%), pe fondul canalului horeca în continuare deschis

34

parțial", susțin specialiștii Retail Zoom. Menționăm că analiza realizată de RetailZoom pentru ECONOMICA.NET are la bază indexul de date scanate ale RetailZooom compus din peste 3.000 de magazine, din comerțul modern internațional.

Total FMCG acoperit se referă la 184 de categorii: produse alimentare, de îngrijire personală, casă, țigări și tutun. Întregul raport se referă la evoluția vânzărilor valorice (RON) din perioada 24.02.2020-28.06.2020 versus aceeași perioadă a anului trecut.

* * *

Călin Tomescu a pariat pe orz şi a câştigat... 8 tone/hectar Violeta Mâţ cat: 12 august 2020

Tânărul fermier a recoltat anul acesta peste 8 tone de orz la hectar. Cum a reuşit să obţină această producţie şi ce face pentru a lupta contra secetei?

La 26 de ani, Călin Tomescu lucrează 200 de hectare de teren în Dudeştii Noi, judeţul Timiş. A absolvit, acum doi ani, Facultatea de Agricultură la USAMVB Timişoara, iar rolurile sunt puţin inversate în ferma familiei: el lucrează efectiv în câmp, pe toate utilajele, iar tatăl său îl ajută.

În 2020, a semănat 22 de hectare cu orz, în jur de 60 de hectare cu grâu, 50 de hectare cu soia, 20 de hectare cu floarea soarelui şi aproape 50 de hectare cu porumb.

 „Orice tip de sol ai, trebuie să conservi apa în el!”

„Noi nu putem iriga, deci trebuie să facem totul din tehnologie. Eu sunt singurul din zonă care nu ară pământul, de vreo cinci ani. Humusul, cea mai importantă parte din sol, materia organică, creşte undeva între 5 şi 10 centimetri. Dacă vin cu plugul la 30 de centimetri, îmi distrug humusul, şi atunci ce fac? La semănat, toamna, fac doar o scarificare superficială, la maximum cinci centimetri adâncime, cu discul, nu disc greu, chiar dacă la noi solul e foarte greu, nu e cernoziom. Orice tip de sol ai, trebuie să conservi apa în el. Dacă am avea irigaţii, aş face cultură dublă, de grâu şi de soia”, spune Călin Tomescu.

35

 

Cea mai bună cultură în 2020: Peste 8 tone de orz la hectar!

 Anul acesta, deşi a fost secetă, a obţinut cea mai bună producţie la cultura de orz de toamnă: a recoltat peste 8.000 kg/ha. Orzul l-a semănat în 10 octombrie, când era deficit mare de apă. Pe 16 ha - Jup, de la Caussade, iar pe alte 6 ha - orz bază de la Gherla. Cultura premergătoare a fost grâu, ceea ce „nu e foarte indicat”, recunoaşte tânărul fermier, dar spune că „dacă orzul merge pentru furajare, nu este o problemă foarte mare”.

Fertilizare orz: 150 kg/ha DAP încorporat cu discul, în septembrie, 150 kg/ha uree, aplicate în două etape, la sfârşitul lunii februarie şi la jumătatea lunii martie şi 200 kg/ha Nitrocalcar cu sulf - 100 kg/ha aplicate la împăiere, şi 100 kg/ha aplicate la înspicat.

Seceta de anul acesta l-a determinat să se gândească serios ca de anul viitor să aplice îngrăşăminte lichide, care au o absorbţie mai bună în sol.

 Tratamente la orz: Prea multe sau prea puţine?

 Tratamente orz: TI - Zizan 500 SC, la sfârşitul lunii februarie; TII - Falcon 460 EC, la sfârşitul lunii martie; TIII -Falcon 460 EC + erbicid Secator, în 20 aprilie; TIV - Nativo Pro 325 SC, la spic în floare, în luna mai.

„Sunt multe, dar dacă nu aplicam toate tratamentele, nu obţineam aşa producţie. Primul tratament a fost preventiv, cam pe toate le fac preventiv, nu prea las să se vadă boala pe plante, iar al treilea tratament a fost făcut pentru pătarea în ochi pe tulpină. În plus, anul acesta am intrat destul de devreme şi cu un insecticid împotriva Lema. Ultimul tratament cred că a fost esenţial pentru producţie. Am avut o parcelă martor, unde am aplicat doar două tratamente, iar de acolo am scos doar cinci tone de orz pe hectar”, susţine Călin Tomescu. 

36

Ce a făcut diferenţa dintre producţia de orz şi cea de grâu?

Grâu a semănat, în toamna lui 2019, pe 60 de hectare, în aceeaşi dată în care a semănat şi orzul. A ales să meargă cu două soiuri: Anapurna şi Apache, de la Limagrain. În anii trecuţi a avut şi Glosa, despre care spune că „are o calitate foarte bună, dar cantitate mai redusă”. Singura deosebire faţă de orz a fost că la grâu a aplicat doar trei tratamente, însă producţia medie pe fermă în acest an a fost de numai 4.000 de kilograme de grâu pe hectar.

„Din iarnă au ieşit foarte bine ambele culturi, dar ce cred eu că a făcut diferenţa de producţie, deşi am aplicat aceeaşi tehnologie la orz şi la grâu, este că orzul a prins o ploaie de 5-6 litri cu vreo două săptămâni înainte de împăiere, când a fost aplicat şi nitrocalcarul, ceea ce l-a ajutat. Aia a fost perioada critică la orz. Din februarie până la înspicat am avut doar 20 de litri de apă. Grâul a stagnat şi a fost mai întârziat şi din cauza variaţiilor de temperatură din primăvară, şocul termic a fost puternic”, explică tânărul fermier.

 Preţul corect la orz

Acesta spune că orzul îl vinde după recoltat, iar grâul îl depozitează şi îl vinde în decembrie sau în februarie, când preţurile sunt mai bune: „Încercăm să mergem pe grâu de panificaţie, pe care îl depozităm şi îl vindem iarna, cui oferă un preţ mai bun”, spune tânărul.

La recoltat, preţul orzului era de 58-65 de bani pe kilogram, iar pentru grâu, de 65-70 de bani pe kilogram. La un cost de producţie ce depăşeşte 2.500 de lei pe hectar, preţul corect ar fi de de 75-80 de bani pentru kilogramul de orz şi de peste 1 leu pentru kilogramul de grâu, crede Călin Tomescu.

 „Înverzirea”: Obligaţii versus beneficii

„Eu aş face înverzire şi dacă n-ar fi obligatoriu, pentru că fac pentru mine. Imediat ce recoltez, intru la semănat, cât mai este umiditate în sol, direct în mirişte, cu semănătoare. Mă costă cinci litri de motorină pe hectar semănatul

37

direct în mirişte, plus 100-150 de lei pe hectar înfiinţarea unei culturi verzi, cu tot cu sămânţă şi motorină.

Înverzirea este un lucru foarte bun, dar e prost gândit faptul că nu sunt aprobate mai multe combinaţii de plante. În alte ţări, sunt şapte, zece combinaţii de plante pentru înverzire. Pe noi ne obligă APIA să semănăm muştar cu rapiţă. De exemplu, ridichea furajeră, care mie mi se pare cea mai bună cultură pentru înverzire, nu este acceptată pentru ZIE (zonele de interes ecologic)”, spune, uşor revoltat, fermierul timişean. Călin Tomescu recunoaşte că seamănă muştar cu rapiţă doar pe suprafaţa minimă obligatorie pe care o cere APIA, iar pe restul suprafeţei pune ridiche furajeră.

„Nici soia nu este încadrată la culturi pentru înverzire. Dacă eu fac înverzire cu alte culturi şi poate fac mai bine, de ce să-mi taie subvenţia?”, se întreabă Călin Tomescu.

 

De ce este necesară agricultura de precizie!

„Am auzit multă lume zicând că nu merită să investească în agricultura de precizie. Eu cred că merită, şi încă foarte mult, pentru că, de exemplu, într-o solă nu ai aceeaşi structură de sol şi ai nevoie de rată variabilă la semănat, la fertilizat. Se poate vedea, inclusiv la recoltat, cu ajutorul GPS-ului şi cu un cântar pe combină, ce parte a solei a fost mai bună şi ce parte a fost mai slabă.

În plus, cred că cel mai important lucru pentru orice fermier sau agronom este să realizeze cartarea solului, pentru a vedea exact ce şi cât trebuie să pună în fiecare loc, pentru că degeaba dăm mult şi facem producţie bună, dacă facem costuri mari, înseamnă că avem profit mic”, spune Călin Tomescu.

Deocamdată el are GPS doar pentru combină, John Deere 9880STS, cu heder de 11 m, cumpărată acum trei ani din Germania, la mâna a doua.

38

Restul utilajelor cu care lucrează sunt mai vechi: un tractor Case de 270 CP şi unul John Deere de 90 CP, semănătoare Väderstad Rapid, disc Väderstad de 8,2 m, maşină de fertilizat şi de erbicidat Rauch.

Ar vrea să îşi înlocuiască utilajele, mai puţin combina. „Am nevoie şi de un tractor mare, cam de 400 de cai putere, şi de o maşină autopropulsată de erbicidat, chiar dacă am doar 200 de hectare. La patru tratamente, câte am făcut anul ăsta doar la orz, cel mai important este să faci lucrările exact în momentul optim, ca să nu ai pierderi”, încheie tânărul fermier.

„Degeaba facem producţie bună; dacă avem costuri mari, înseamnă că profitul e mic”Călin Tomescu, Tânăr fermier din Timiș

 RIDICHEA FURAJERĂ - AVANTAJE

Călin Tomescu explică avantajele acestei culturi: „În primul rând, ridichea furajeră scarifică natural terenul, deoarece creşte la 20-30 de centimetri în adâncime. Iarna, bulbul putrezeşte, deci este îngrăşământ. Având frunza lată, umbreşte foarte bine solul, ceea ce mă ajută să adun umiditate în sol pentru toamnă, la semănat. În plus, ridichea nu creşte la fel de înaltă ca muştarul şi este mai uşor de încorporat mecanic în sol, această lucrare se poate face doar cu discul”.

 EXPERIMENT CU SOIA: SPOR DE PESTE 100%

Pe o solă unde toamna trecută a semănat grâu a fost înainte soia, iar de pe o parcelă nu a recoltat soia, ci a încorporat-o în sol, ca să testeze ce efect ar putea avea ca plantă pentru înverzire. Anul acesta, de pe parcela respectivă a recoltat 8.500 de kilograme de grâu pe ha, faţă de media de 4.000 de kilograme pe hectar obţinută în fermă.

 O altă cultură bănoasă este orzoaica de bere. Fermierul Nicolae Doru Moţ s-a ataşat de această specie agricolă care i-a adus mai mereu satisfacţii. Ce condiţii trebuie să întrunească recolta pentru a fi agreată de berari? un reportaj de VIOLETA MÂŢ

* * *

Cea mai veche constructie din Buzau, transformata intr-o „locuinta traditionala” 12 august 2020

O locuinta traditionala amenajată ca pe vremea bunicii a devenit un punct de atracție pentru buzoieni. Este vorba despre noua expoziție găzduită de cea mai veche construcție din Buzău, casa „Vergu

39

Mănăilă”, care după ce a stat zece ani închisă, și-a redeschis porțile oferind publicului o expoziție spectaculoasă.

„Locuinaa traditionala din zona Buzăului” este tema expoziției care redă curioșilor o locuință veche, exact așa cum erau amenajate casele fiecărei familii în urmă cu 100-200 de ani.

„Conceptul noii expoziții de bază valorifică nu numai patrimoniul etnografic specific secolelor XVIII – XIX din zona Buzăului, ci și imobilul care găzduiește expoziția. Acest lucru este posibil prin echiparea tematică a camerelor clădirii, precum și prin amenajări muzeotehnice dedicate”, a spus Costache Daniel, directorul Muzeului Județean Buzău.

Casa are o bucătărie dotată cu tot ce se găsea într-o astfel de încăpere și în urmă cu mai bine de un veac. In aceasta locuinta traditionala se regăsesc obiecte originale, printre care o sobă, mobilier tradițional, debara dar și un hambar specific sfârșitului secolului al XVIII-lea, începutul secolului al XIX –lea. Toate aceste obiecte tradiționale cu aer de epocă au fost găsite chiar în această locație sau au fost donate de buzoieni.

40

În camera de lucru din locuința tradițională, vizitatorii vor putea regăsi război de țesut (o mașină de lucruspecială) și țesături specifice Buzăului. Găsim la Casa Vergu Mănăilă și o cameră de dormit, precum și o cameră de zi cu un pătuț de copil specific vremurilor dar și o cameră unde familia își petrecea majoritatea timpului.

Casa Vergu-Mănăilă a fost atestată documentar în 1794, naţionalizată în 1948, apoi a ajuns în paragină, fiind reconstruită ulterior în perioada 1971-1974, pe vechea fundaţie. Corespondent Agro TV Buzau: Marilena Dinu

* * *

12 măsuri antisecetă Vasile Popescu 12 august 2020

Dacă timp de 10 zile vara şi 14 zile iarna nu plouă, apar dereglări ale bilanţului hidrologic. Ce măsuri trebuie să luăm atunci când solul nu mai poate furniza plantelor apa necesară?

Secetă pedologică este atunci când coeficientul de transpiraţie (cantitatea de apă în kg consumată pentru a forma 1 kg de substanţă uscată) este de 311 la mei, 322 la sorg, 368 la porumb, 397 la sfecla de zahăr, 518 la grâu, 831 la lucernă, 905 la in.Observăm că meiul şi sorgul sunt cele mai rezistente la secetă.

Genticienii şi amelioratorii se străduiesc să creeze soiuri ş hibrizi cu o cât mai mare toleranţă la secetă şi chiar rezistenţă la stresul hidric. 

Principalele modificări morfo-fiziologice întâlnite la plante pentru toleraţă la secetă:

41

Micşorarea masei vegetative - aeriene faţă de volumul sistemului radicular;

Rădăcini adânci, ramificate, cu perişori denşi şi tensiune osmotică mare;

Frunzemici, ercte, cu procent ridicat de clorofilă şi acid ascorbic; Frunzele de la bază cad şi alte frunze se răsucesc; Stomate mai mici, în număr redus şi aşezate în adâncitură şi acoperită

cu peri albi care reflectă lumina solară; Frunzecu cuticula groasă şi acoperite cu strat de ceară; Creşterea presiunii osmotice a sucului celular; Celule cu protoplasma mai elastică, care suportă deshidratarea şi pot

pierde până la 50% din apă şi care rezistă deoarece caloizii din celule, prin deshidratare, se transformă în gel, cu forţă mai mare de reţinere a apei;

Respiraţia şi transpiraţia sunt reduse; Aceste plante acumulează acizi organici cu rolul de a neutraliza

amoniacul rezultat din degradarea proteinelor latemperaturi ridicate; Din hidrolizarea amidonului rezultă monozaharide, iar din proteină

rezultă aminoacizi care împiedică coagularea ireversibilă a protoplasmei;

La porumb, în condiţii de secetă, vârful ştiuleţilor nu formează boabe, pe o lungime mai mare sau mai mică, în funcţie de deficitul de umiditate.

12 măsuri pentru a reduce efectele secetei

1. Solul să aibă porozitate ridicată pentru a asigura o bună permeabilitate, să înmagazineze întreaga cantitate de apă din precipitaţii, iar la suprafaţă să aibă un strat protector, un mulci natural, care să împiedice pierderea apei prin evaporare;

42

2. Terenul să fie mărunţit şi nivelat; bolovanii măresc de 2-3 ori suprafaţa de evaporare a apei, iar spaţiile dintre bolovani sunt advărate camere de ventilaţie;

3. Prezenţa materiei organice în sol măreşte cu 20% capacitatea de înmagazinare a apei, iar humusul poate acumula de 4-6 ori mai multă apă, întârziind cu 2 săptămâni instalarea secetei;

4. Perdelele forestiere de protecţie asigură 300-500 mc/ha apă în plus, atât din topirea zăpezii, cât şi prin reducerea evaporaţiei;

5. Un strat de paie peste zăpadă întârzie topirea acesteia cu 7 zile şi acumularea a 36 mm de apă în plus;

6. La semănat să se realizeze o densitate a plantelor mai mică, dar uniformă, pentru a menţine umiditatea ridicată;

7. Să se folosească specii de plante mai rezistente la stresul hidric, cu perioadă de vegetaţie mai scurtă, cu creştere mai rapidă, pentru a nu fi prinşi de arşiţă, cu consum specific mai mic;

8. Să se aplice o fertilizare echilibrată, controlată, astfel încât cu puţină apă să se absoarbă suficiente elemente nutritive;

9. Fertilizarea foliară asigură creşterea capacităţii sistemului radicular de a absorbi mai multă apă şi hrană;

10.Rotaţia culturilor: a nu se repeta culturi cu consum mare de apă şi cu elemente nutritive din acelaşi strat de sol cu culturile premergătoare;

11.Protecţia culturilor faţă de buruienile mari consumatoare de apă şi de elemente nutritive, faţă de boli şi dăunători, care diminuează fotosinteza şi care sporesc pocesele de respiraţie şi transpiraţie;

12.Schimbarea epocii de semănat pentru a evita arşiţa.

 CE ESTE SECETA?

În intervalul de 10 zile vara şi 14 zile iarna fără precipitaţii, se produc dereglări ale bilanţului hidrologic. Seceta pedologică este atunci când solul nu mai poate furniza plantelor apa necesară. Limita la care începe seceta este dată de raportul temperatură - cantitate de precipitaţii astfel:

 Temperatura medie anuală (0°C) 25 20 15 10 5 0 - 5Precipitaţii medii anuale (mm) 700 600 500 400 300 200 100

 Prin urmare, la temperatura de 10°C seceta începe la 400 mm precipitaţii. Zile de secetă şi arşiţă sunt considerate cele în care temperatura depăşeşte 32 grade C, iar umiditatea atmosferică este sub 30%. un articol de Vasile Popescu

43

Ioana Constantin: „Tone de legume și fructe sunt aruncate sau vândute pe prețuri de nimic” 12.08.2020 Ioana Constantin/

„Tone de legume și fructe, tiruri întregi, sunt aruncate sau vândute pe prețuri de nimic, iar piețele din marile orașe arată exact ca și piața din imagini din sectorul 1: fără condiții decente pentru producători, fără condiții pentru cumpărători”, a afirmat Ioana Constantin, candidatul PMP la Primăria Sectorului 1, pe pagina sa de Facebook.

„PMP propune construirea de depozite de colectare și depozitare legume – fructe în fiecare județ, piețe modernizare cu costuri reduse pentru producătorii noștri, dar și piețe volante pentru a aduce mai aproape de cumpărători produse proaspete și sănătoase.Pentru sectorul 1, angajamentul meu și al PMP este să avem piețe modernizate, costuri reduse pentru producători, zone unde să și poată depozita produsele în condiții bune. Pentru locuitorii din sectorul 1, piețe curate, accesibile, iar în fiecare cartier piețe volante pentru a putea beneficia de produsele românești.Produsele românești sunt sănătate curată!”, a mai scris secretarul general adjunct al Partidului Mișcarea Populară. (Articol susținut de Pebloguri.ro)

* * *

Radu Halip face agricultură pe 4 hectare Liviu GORDEA 12 august 2020

De mica gospodărie a lui Radu Halip depind cinci persoane. Într-o agricultură de subzistenţă, rezultatele de producţie sunt şansa lui de a-şi continua afacerea în viitor.

Decupăm cu mintea o fotografie din context. Contur de Românie într-o Europă în care noi avem cele mai multe ferme mici, care reuşesc să supravieţuiască, ba chiar să prospere uneori, printr-o muncă asiduă a proprietarilor. Radu Halip, rezident în Sculia, o mică aşezare de lângă Gătaia (judeţul Timiş), este protagonistul emblematic al acestui „zoom” asupra unei realităţi detaliate. La 50 de ani, bănăţeanul ţine o mică gospodărie de care

44

depind cinci persoane. Într-o agricultură de subzistenţă, rezultatul pe care îl va obţine determină şansa sa de a-şi continua afacerea în viitor.

 Un cadru atipic

Pe tractorul său vintage, „a prins” o zi însorită între numeroasele ploioase şi a plecat la erbicidat porumbul. Dacă ai vedea doar această secvenţă şi ai face abstracţie de lumea înconjurătoare, probabil nu ai observa această primăvară pandemică ce a trecut deja peste oameni şi ogoare.

L-am surprins pe Radu Halip la sfârşit de mai, când aproape terminase de erbicidat cele 2 hectare de porumb pe care le deţine la marginea şoselei ce duce spre Reşiţa. Un peisaj cu dealuri domoale şi culturi îngrijite. M-a luat puţin prin surprindere, ştiind că este o zonă cu exploataţii agricole mari.

Un tractor Fiat şi toate implementele aferente

Nu mă aşteptam, sincer, să văd un tractor FIAT fără cabină. De la distanţă părea a fi unul dintre primele modele fabricate la Braşov, având o culoare aproape identică cu bătrânele Universal. Este un FIAT de 55 cai putere, achiziţionat la mâna a două în urmă cu şase ani, mi-a explicat fermierul. Al doilea tractor al său. Iniţial a avut tot un FIAT, însă de 45 CP, cumpărat imediat după Revoluţie, odată cu desfiinţarea fostului IAS Gătaia, dar l-a vândut pentru a-şi lua un tractor mai nou şi ceva mai puternic. Chiar dacă nu este primul său proprietar, susţine că merge foarte bine. „E suficient de puternic pentru ce am eu nevoie. Nu-mi trebuie ceva mai bun. Pentru că nu am mult pământ. Dacă se strică ceva la el, îl repar singur. Am aproape toate utilajele necesare - plug, disc, grapă. Dacă îmi lipseşte ceva, mă ajută fratele meu”, spune acesta.

Cele două hectare le-a erbicidat în mai puţin de 15 minute. În total, deţine 4 hectare şi jumătate. Pe lângă porumb, mai cultivă grâu, ovăz şi lucernă.

45

 Exclus din câmpul muncii

Deşi este de profesie zidar-zugrav, Radu Halip a lucrat o bună perioadă de timp la fostul combinat Comtim, care în perioada sa de glorie (anii ’80) era un gigant industrial cu 15.000 de angajaţi. Din păcate, în 1996 s-a îmbolnăvit de diabet şi a devenit dependent de insulină, motiv pentru care a decis că e mai bine să se facă taximetrist, în Timişoara. Dar nici această meserie nu a putut-o exercita prea mult, deoarece risca să-şi pună clienţii în pericol din cauza bolii sale. Cel puţin asta i s-a comunicat din partea patronatului. Aşa a ajuns să se ocupe exclusiv de agricultură. Pe lângă pensie, ceea ce cultivă şi creşte în gospodărie îi asigură un trai îndestulător, pentru el şi familia sa. Cam aşa cum se întâmplă de obicei în mediul rural, unde oamenii mai cresc câte un animal şi deţin o palmă de pământ pe care îşi produc hrana. Are trei vaci, patru porci şi în jur de o sută de păsări de curte - în special găini. Pentru el agricultura e o stare de normalitate, aproape firească.

 Genetică sârbească

Seceta din primăvară a pus ceva presiune pe culturi. Noroc cu ploile din iunie. „După arăturile de toamnă am reuşit să păstrăm ceva apă în sol. Am o jumătate de hectar cu ovăz şi acolo se simte mai tare seceta. Plantele sunt mai mici decât ar trebui să fie. Bine, nici grâul nu a crescut la un nivel optim, dar sper să fac ceva producţie”, mi se confesa acesta.

Porumbul, în schimb, are toate şansele să se dezvolte aşa cum îşi doreşte. E un hibrid sârbesc - ZP, acronimul de la Zemun Polje, numele unui important institut de cercetare din ţara vecină. Până una alta, Gătaia se află la nici 30 km de graniţa cu Serbia iar fermierii din zonă cunosc destul de bine această genetică.

 Mica afacere integrată

De obicei, recoltează în jur de 5-6 tone de porumb pe hectar. „Pentru mine e suficient. Ţinând cont că eu nu dau foarte mult azot, aşa cum se întâmplă în cazul celor care fac agricultură intensivă. Eu nu vreau ca substanţele astea să se regăsească în carnea şi laptele pe care le produc. Am păţit-o odată, când am balotat tulei de porumb de la un fermier care a dat mult azot şi laptele nu se mai închega. Eu am hrănit vacile cu acei tulei şi am observat că nu mai puteam face lapte acru. De atunci prefer să hrănesc animalele doar cu ce cultiv eu, pentru că de obicei fermierii care au suprafeţe mari de teren dau foarte mult azot”, se justifică bănăţeanul.

46

   „M-am născut având animale în curte. Tatăl meu le creştea şi cred că astfel am moştenit şi eu pasiunea asta” , RADU HALIP, mic fermier din Gătaia, jud. Timiş

 ŞANSA SUPRAVIEŢUIRII

Radu Halip e înregistrat la APIA. Asta înseamnă că primeşte subvenţie. E la curent cu politicile agricole şi consideră că este nevoie de sprijin pentru dezvoltarea micilor gospodării, însă, în opinia sa, dacă tinerii nu se implică, totul s-ar putea să fie în zadar. Are cinci copii şi tare s-ar bucura ca măcar unul dintre ei să-i calce pe urme. Şansele au scăzut destul de mult pentru că una dintre fetele sale a plecat deja de acasă, la Timişoara, iar băiatul cel mare s-a mutat în Germania. Soţia lucrează ca asistent la Spitalul de Psihiatrie din Gătaia. Cel puţin pentru moment, totul atârnă pe umerii săi.

 O STRUCTURĂ A PROPRIETĂŢII FOARTE FRAGMENTATĂ

România este ţara europeană cu cele mai multe ferme mici, procentul depăşind cu mult media UE. Potrivit statisticilor oficiale, majoritatea producătorilor agricoli de la noi care solicită subvenţii, undeva în jur de 90%, lucrează sub 5 hectare. Circa 600.000 dintre cei înscrişi la APIA! Aceştia practică o agricultură de sub şi semi-subzistenţă. Deşi de cele mai multe ori ineficiente din punct de vedere economic, gospodăriile rurale continuă să aibă un rol foarte important pentru securitatea alimentară a României, mai ales din perspectiva autoconsumului. un articol de LIVIU GORDEA

* * *

PRECEDENT Seleuș câștigă în instanță ridicarea carantinei. Edilul: Dumnezeu să binecuvânteze comuna DE Octavia Constantinescu | 12.08.2020 -

Comuna Seleuș, din județul Arad, a câștigat în instanță ridicarea carantinei, cu două zile înainte de expirarea măsurii. Este a doua localitate, după Gornet (Prahova), care câștigă în instanță ridicarea

47

carantinei. Decizia instanței nu este definitivă. 

„Admite în parte acţiunea. Anulează Ordinul DSU nr. 4659263/01.08.2020. Respinge capătul de cerere având ca obiect plata daunelor morale, ca neîntemeiat. Cu drept de recurs în termen de 2 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi, 12.08.2020, prin punerea la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, este decizia Curții de Apel București, pronunțată miercuri. 

Primarul Cristian Branc (PNL) a reacționat, pe contul său de Facebook, lăudându-se că „am promis că voi lupta pentru cetățenii comunei Seleuș și asta am făcut” și încheind cu „Dumnezeu să binecuvânteze comuna noastră!”. 

În 1 august, cele două sate din comuna Seleuș au fost puse în carantină, prin ordin al șefului DSU, pentru că se înregistraseră 55 de cazuri de infectare cu coronavirus, peste media de 3 cazuri la o mie de locuitori. 

Primarul comunei Seleuș, de care țin cele două sate, a atacat în instanță ordinul DSU de punere sub carantină, spunând că ordinul a fost „nelegal și abuziv”.

„Iniţial am susţinut ideea carantinei, pentru că am avut 55 de cazuri, dar apoi am avut doar câteva cazuri noi şi nu se mai justifică o astfel de măsură. Am luat decizia să apelez la instanţă şi pentru că locuitorii comunei mi-au cerut o reacţie, fiind foarte nemulţumiţi.

Noi suntem recunoscuţi pentru cultivarea legumelor, iar localnicii îşi vând produsele în toată ţara, mai ales în Ardeal. De când s-a auzit că suntem în carantină, producătorii din Seleuş au mari dificultăţi în a-şi vinde mărfurile, clienţii se feresc de ei când află de unde provin”, spunea, la acel moment, primarul Cristian Branc (PNL), din Seleuș, pentru Agerpres. La acel moment, comuna avea 60 de cazuri active, iar primarul și viceprimarul fuseseră, la rândul lor, confirmați cu coronavirus. 

* * *

48

Care este povestea Teracota Mediaş, ultima fabrică de sobe presate şi pictate manual din România, cu 113 ani de istorie? "Deoarece tot timpul ne-am adaptat cerinţelor din piaţă, am reuşit să rezistăm până în prezent" 12 aug 2020 528 afişări de Cristina Roşca

E ultima fabrică de sobe presate şi pictate manual din România. E un loc creionat şi dezvoltat pe parcursul a 113 ani, folosindu-se aceeaşi reţetă de pământ.

E Teracota Mediaş, o unitate de producţie care a trecut prin două războaie mondiale, mai multe schimbări de regim, crize economice cărora le-a pierdut şirul şi, mai nou, o pandemie. Şi a rezistat. A rezistat şi multiplelor schimbări de acţionariat - acum aflându-se în mâinile unui antreprenor sas, la fel ca fondatorul businessului -, şi schimbărilor de tendinţe şi de gusturi, apariţiei caloriferelor şi şemineelor. Cum a reuşit să treacă testul timpului povesteşte Radu George, directorul general al fabricii.

49

„Deoarece tot timpul ne-am adaptat cerinţelor din piaţă şi am încercat să oferim clienţilor produse custom made, am reuşit să rezistăm până în prezent“, spune el.

Povestea Teracota Mediaş începe să se scrie în 1906, când antreprenorul sas Gref Iulius pune bazele fabricii, pe care o dezvoltă timp de câteva decenii. Apoi, timp de aproape 80 de ani (1938 - 2015) aceasta a schimbat mai mulţi proprietari, printre aceştia numărându-se inclusiv statul român. Din 2015, fabrica este din nou în proprietatea unui antreprenor sas, Uwe Draser, care deţine grupul de firme Sn Deco.

După mai bine de 110 ani şi o mulţime de schimbări sociale, politice şi economice, Teracota Mediaş produce aceleaşi cahle pictate, folosind cuptoarele vechi, reţeta originală de amestecuri de pământ, acelaşi număr de

50

manufacturieri şi aceeaşi tehnologie de glazurare şi pictare manuală, stă scris pe site-ul companiei.

„Am rezistat încercând să producem cahle presate manual, adaptându-ne cerinţelor clienţilor, într-o fabrică clasică de teracotă. În unităţile de producţie în care presarea este realizată mecanic, clientul poate să aleagă un număr restrâns de modele şi culori, pe când noi personalizăm fiecare piesă în funcţie de ce doreşte cumpărătorul.“ Dacă acesta doreşte o sobă în care să încastreze o anumită emblemă sau un blazon de familie, Teracota Mediaş produce matriţa, realizează această piesă şi o livrează odată cu soba. În prezent, compania produce sobe presate şi pictate manual pe care le livrează în ţară şi în străinătate, atât clienţilor tradiţionali şi celor individuali, cât şi marilor reţele precum Dedeman şi Hornbach.

„De-a lungul a mai bine de 110 ani de istorie, activitatea fabricii a fost întreruptă doar înainte de achiziţia ei de către noul acţionar, la jumătatea anului 2015, şi parţial la începutul acestui an din cauza pandemiei de Covid-19“, spune Radu George.

Momentan fabrica lucrează cu doar 15 angajaţi din cauza pandemiei, însă după ce lucrurile vor reveni la normal numărul de salariaţi se va dubla, pentru ca echipa să fie întregită. Teracota Mediaş are permanent printre membrii echipei sculptori absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti şi pictori de cahle. Prin intermediul lor, fabrica are capacitatea de a reproduce orice model şi de a asigura tiparele necesare producţiei în serie, fiind astfel posibile proiecte de restaurare pornind de la piese vechi sau în stare avansată de degradare.

Deoarece cahlele presate şi pictate manual sunt adevărate opere de artă, împreună cu Asociaţia Imbold, Teracota Mediaş a organizat diferite expoziţii în ţară, precum cele din cadrul evenimentului Noaptea Galeriilor de Artă de la cafeneaua Acuarela în Bucureşti şi seria Teracota Mon Amour de la Castelul Cantacuzino din Buşteni, de la Muzeul Satului din Sibiu sau de la

51

Biserica Fortificată din Viscri (expoziţie încă activă până în septembrie 2020).

„Teracota Mediaş lucrează constant cu restauratori, fundaţii şi investitori în patrimoniul cultural. Printre aceştia se numără Muzeul Astra din Sibiu, Fundaţia Mihai Eminescu, o serie de case de oaspeţi din satele Viscri, Saschiz şi Biertan - sate aflate în patrimoniul UNESCO -, conacul Apafi din Mălâncrav, conacul Banffy din Cluj, Copşa Mare Guesthouses şi Fundaţia Michael Schmidt.“

Activitatea fabricii se împarte în prezent în 3 direcţii de activitate: restaurarea de piese şi producţia de sobe tradiţionale; manufacturarea de sobe pictate, mobile cu feronerie de Reghin şi realizarea de proiecte moderne de sobe şi termoşeminee cu aspect tradiţional sau cu o serie de combinaţii contemporane de teracotă cu plăci din marmură, sticlă refractară şi accesorii metalice.

„Toate acestea le producem în cadrul societăţii nostre situate în Mediaş, pe strada Stadionului, la numărul 55.“

Procesul de producţie începe cu cântărirea şi amestecul argilelor. Acestea se dozează după aceeaşi reţetă folosită din anul 1906 până în prezent, apoi se zdrobesc într-un utilaj. Ulterior se amestecă cu apă, iar materia obţi-nută se aşază pe nişte suporţi din lemn. Peste acest material se aplică un strat de angobă (argilă foarte deschisă la culoare), apoi se porţionează mixul în funcţie de piesa care urmează să fie presată. Se ia această fâşie de material, se aplică în matriţa de ipsos şi se presează cu palma.

52

„Producerea unei sobe de teracotă durează între 4 şi 6 săptămâni deoarece uscarea pieselor se face natural. După presare piesa rămâne în atelierul de fasonare 3 - 4 zile, se curăţă de surplusul de material, se îndreaptă, iar apoi se scoate într-o încăpere unde o să stea până se usucă. Ulterior este coborâtă la cuptor, glazurată şi arsă la 950-1.000 de grade.“ Teracota Mediaş

53

păstrează funcţional cuptorul din anul deschiderii, 1906. Pentru perfecţiune, timpul de ardere este de 24h, urmat de perioada de răcire în cuptor de încă 24h.

„Despre cuptorul de cahle se spune că este unul dintre cele mai reprezentative artefacte din civilizaţia românească, un artefact capabil să redea evenimente şi schimbări petrecute la nivelul societăţii din punct de vedere etnic, politic, social, economic“, spun oficialii Teracota Mediaş pe site-ul propriu.

u toate acestea, meşteşugul fabricării manuale a cahlelor de teracotă a fost aproape uitat la începutul secolului al XX-lea, când sobele au ajuns să fie considerate ca fiind demodate, odată cu apariţia sistemelor moderne de încălzire. „În pofida tuturor beneficiilor pe care le oferă noile sisteme de încălzire, acestea nu au reuşit să înlocuiască frumuseţea sobelor sau şemineelor de teracotă pictată, precum şi atmosfera specială transmisă de acestea.“

Prin tradiţia breslelor de meşteşugari, la fabrica Teracota Mediaş s-a transmis din generaţie în generaţie procedeul tehnologic de producere manuală a cahlelor de teracotă, ceea ce dă posibilitatea manufacturării oricărui model, reproducerii de modele de patrimoniu şi asigură o structură omogenă şi compactă a masei din teracotă.

„Materia primă o luăm de la carierele de argilă din Şuncuiuş din judeţul Bihor - în cazul argilei refractare - şi de la Medgidia - argila caulinoasă.“ Aceasta din urmă reţine căldura, pe când prima conferă pieselor de cahlă duritate şi degajă căldura treptat. Pentru producţie mai este folosit caolinul - o rocă cu granulaţie foarte fină, plasticitate redusă, dar cu rezistenţă foarte mare la temperaturi ridicate, prin ardere devenind solidă şi foarte densă - şi nisip cuarţos de Aghireş. Denumit şi nisipul de sticlă, prin ardere acesta devine foarte solid, cu o rezistenţă mecanică ridicată şi comportament bun la şocuri termice.

54

„Avantajul sobelor construite din cahle presate manual constă în primul rând în grosimea pieselor. O placă presată manual este mai grea cu 1,5 kg decât una presată mecanic. Şi, cel mai important lucru, datorită amestecului de argile folosit - deoarece noi folosim argila caulinoasă şi argila refractară -, plăcile noastre absorb căldura şi apoi o eliberează treptat.“ Soba sau şemineul realizate astfel rezistă timp de cel puţin 50 de ani la cicluri repetate de încălzire. Cahlele din teracotă sunt piese ceramice utilizate pentru zidirea părţii exterioare a sobelor de teracotă. Cele cinci elemente importante ce constituie exteriorul unei sobe sunt: plăcile, colţurile, soclurile, cornişele şi burlanele. În afara acestor piese de bază, se pot manufactura componente exclusiv ornamentale, specifice sobelor din oraşe, co-nace şi case boiereşti, respectiv stâlpi, arcade, medalioane, etajere, borduri, frontoane.

Teracota Mediaş produce în prezent peste 300 de modele de cahle pentru sobe de teracotă. Acestea pot fi simple sau ornamentale, cu modele geometrice sau decorative, glazurate multicolor şi pictate manual înainte sau după ardere cu glazuri termorezistente. Glazurarea cahlelor se poate face în mai multe culori - ocru, maro, alb, verde, albastru, cobalt, vişiniu, policrom bej şi roşu, dar cele care reprezintă cel mai bine tradiţia fabricii sunt piesele glazurate alb şi pictate.

„O mare parte din producţia noastră se bazează pe acei clienţi care cumpără case şi recondiţionează sobe. Reuşim să facem replici după cahle vechi şi să oferim clienţilor o sobă identică cu cea iniţială. De obicei, clientul vine cu o placă sau un colţ, iar noi reproducem. Am avut cazuri când am construit matriţe doar după fotografii vechi.“

Cea mai inedită comandă a fost o sobă construită pentru o casă din Viscri. A fost realizată din diferite modele de cahle. În interiorul acesteia a fost montată o serpentină şi are legate 11 calorifere. „Pe lângă aspectul deosebit are rol de centrală termică cu un randament foarte bun“, spune directorul general al Teracota Mediaş.

55

Clienţii fabricii sunt în special oameni care înţeleg randamentul pe care îl are o sobă de teracotă, mai exact faptul că odată oprit focul, o placă emană căldură timp de circa 8-9 ore. Mai mult de atât, soba de teracotă nu mai este în momentul de faţă o sobă clasică, în interior se pot monta serpentine şi se pot racorda calorifere şi aşa rezultă o centrală termică. „Astfel, pe lângă randamentul foarte bun, arată şi foarte bine.“

Pe scurt şi în concluzie, clasica sobă de teracotă şi-a păstrat farmecul original, însă a fost modernizată şi ancorată în prezent.

* * *

56