Stiri 18 decembrie 2019 CURSUL DE SCHIMB 18.12.2019

1 EUR 4.7773

1 USD 4.2911

Studiu: unele neonicotinoide ar putea fi benefice albinelor!Liviu GORDEA  18 decembrie 2019

Oamenii de ştiinţă suedezi au demonstrat că utilizarea unui produs din clasa neonicotinoidelor nu prezintă nici un fel de risc pentru sănătatea albinelor şi chiar poate avea o influenţă pozitivă asupra activităţii acestora.

Povestea neonicotinoidelor este din ce în ce mai nuanţată. Europa a interzis utilizarea a trei dintre aceste insecticide pentru a proteja populaţiile de albine. Alte două produse pe bază de neonicotinoide sunt încă permise, dar nu se ştie prea multe despre impactul lor asupra albinelor. Noi cercetări publicate în jurnalul ştiinţific "Environmental Science & Technology" indică faptul că unul dintre aceste produse autorizate controlează în mod eficient dăunătorii şi chiar pot ajuta albinele!

Neonicotinoidele sunt folosite pe scară largă pentru a proteja culturile împotriva insectelor care le pot distruge. Unele dintre aceste culturi beneficiază de polenizare, dar tratamentul cu pesticide poate expune albinele şi alte insecte benefice reziduurilor din polen şi nectar. Această expunere ar putea ucide albinele sau le-ar putea afecta comportamentul - de exemplu, prin diminuarea abilităţilor de hrănire - contribuind la scăderea populaţiei de albine. Acest rezultat a dus la interzicerea a trei insecticide din clasa neonicotinoidelor, cu risc ridicat în Europa.

Cercetătorii suedezi Maj Rundlöf şi Ola Lundin, de la Universitatea Lund, respectiv Universitatea Suedeză de Ştiinţe Agricole, au fost curioşi să afle dacă utilizarea unuia dintre produsele pe bază de neonicotinoide mai puţin

1

riscant ar fi sau nu dăunătoare pentru albine şi culturile înflorite pe care le folosesc pentru hrană.

Într-un studiu de teren, aceştia au descoperit că aplicarea tiaclopridului neonicotinoid pe trifoi roşu nu a avut efecte negative observabile asupra bondarilor. Mai mult decât atât, tratamentul cu Tiacloprid a controlat în mod eficient dăunătorii şi a determinat o creştere a prezenţei bondarilor în culturile vizate. Pe de altă parte, dacă acest neonicotinoid nu ar fi disponibil, fermierii ar putea înlocui trifoiul roşu cu alte culturi fără flori, mai puţin sensibile la infestările dăunătorilor, au motivat cercetătorii suedezi.

Potrivit acestora, studiul indică faptul că anumite insecticide neonicotinoide, încă permise în Uniunea Europeană, ar putea fi benefice albinelor, prezentând un risc scăzut pentru aceste insecte polenizatoare, protejând în acelaşi timp culturile cu flori ca sursă importantă de hrană. Cercetătorii spun, de asemenea, că insecticidele neonicotinoide nu ar trebui considerate un grup omogen atunci când se efectuează evaluări ale riscurilor.

Campanie masiva pentru interzicerea totala a pesticidelor in agricultura. Care este raspunsul UE Decembrie 18, 2019

Potrivit Romapis, o campanie pentru interzicerea pesticidelor si salvarea albinelor a fost demarata de catre 90 de organizatii din 17 tari ale UE.  In cazul in care vor reusi sa stranga un milion de semnaturi pana in septembrie 2020, Comisia Europeana va trebui sa ia in calcul solicitarile vizate de aceasta initiativa, noteaza Agerpres.

„A fost lansata o Initiativa Cetateneasca Europeana (ICE) cu scopul de a determina eliminarea treptata a pesticidelor sintetice din agricultura pana in 2035, pentru a sprijini fermierii si pentru a salva albinele si natura. Daca aceasta initiativa va strange un milion de semnaturi de sustinere pana in septembrie 2020, Comisia Europeana si Parlamentul European trebuie sa ia in considerare transpunerea in lege a solicitarilor acestei campanii. 90 de organizatii din 17 tari ale UE promoveaza aceasta campanie, cu sprijinul asociatiilor pentru agricultura ecologica”, se precizeaza intr-un comunicat al asociatiei.

2

Care sunt solicitarile ICE

Initiativa Cetateneasca Europeana solicita CE sa vina cu propuneri legislative pentru a elimina, treptat, toate pesticidele sintetice pana in anul 2035,  astfel: reducerea folosirii in UE a pesticidelor sintetice cu 80% pana in 2030, incepand cu cele mai periculoase, pentru a se ajunge in 2035 la o agricultura 100% lipsita de pesticide sintetice.

De asemenea, Initiativa cere restaurarea biodiversitatii prin refacerea ecosistemelor naturale din zonele agricole, astfel incat fermele sa devina un vector al recuperarii biodiversitatii si sprijinirea fermierilor in tranzitie. Acest lucru se poate face prin reforma agriculturii, respectiv prin prioritizarea agriculturii la scara mica, diversa si durabila, sprijinind o crestere rapida a practicilor agroecologice si organice si permitand atat formarea profesionala a agricultorilor, cat si cercetarea independenta in domeniul agriculturii fara pesticide si organisme modificate genetic.

Romapis: un sfert din animalele salbatice ale Europei sunt grav afectate

Reprezentantii Romapis sustin ca oamenii de stiinta cer masuri urgente pentru stoparea colapsului naturii, avand in vedere ca un sfert din animalele salbatice din UE sunt grav amenintate iar jumatate din siturile naturale sunt intr-o situatie deplorabila.

Potrvit studiilor de specialitate, milioane de fermieri din intreaga Europa nu mai pot tine pasul cu preturile neechitabile si nu mai pot concura cu marile corporatii. In aceste conditii, patru milioane de ferme au disparut intre 2005 si 2016.

Comisarul european pentru agricultură susține creșterea finanțării pentru sectorul apicol REDACȚIA FIR 18 DECEMBRIE 2019

„Sectorul apicol este crucial pentru agricultură și pentru biodiversitate în general. Trebuie să încurajăm apicultorii din întreaga UE, motiv pentru care susțin ferm sporirea de la 120 de milioane euro la 180 de milioane euro a finanțării din partea UE pentru programele apicole pentru următorii 3 ani, ca parte a propunerii Comisiei privind următorul buget alocat agriculturii”, a

3

declarat comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, cu ocazia publicării, marți, 17 decembrie, a raportului privind punerea în aplicare a programelor apicole din UE, citat în comunicatul de presă emis de Parlamentul European (PE).Numărul stupilor și cel al apicultorilor din Uniunea Europeană au crescut de-a lungul anilor, determinând un avans al producției de miere cu 16 % în Uniunea Europeană, în perioada 2014-2018. 17,5 milioane de stupi din UE gestionați de 650.000 de apicultori au produs 280.000 de tone de miere în 2018.

Apicultura este practicată în toate statele membre ale UE, iar Uniunea Europeană este pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari producători de miere din lume, după China, dar, cu toate acestea, este importator net de miere din țări terțe. Țările UE cu cea mai mare producție de miere (România, Spania, Ungaria, Germania, Italia, Grecia, Franța și Polonia) sunt situate în principal în sudul Europei, unde condițiile climatice sunt mai favorabile apiculturii. Anul trecut, România a fost principalul producător de miere din UE, cu 30.900 tone și 1,8 milioane de familii de albine administrate de aproape 23.000 de apicultori.

Uniunea Europeană cofinanțează programe apicole elaborate la nivelul statelor membre în cooperare cu sectorul apicol, în scopul îmbunătățirii condițiilor pentru sector și a comercializării produselor acestuia. Programele se desfășoară pe parcursul unor perioade de câte trei ani, în perioada 2017-2019 fiind pusă la dispoziție o contribuție anuală din partea UE de 36 de milioane euro, dublată de fonduri naționale.

Propuneri pentru includerea programelor pentru apicultură în planurile strategice PAC

Pentru perioada 2020-2022, contribuția anuală a UE a fost majorată de la 36 de milioane euro la 40 de milioane euro, potrivit comunicatului Parlamentului European. Bugetul alocat pentru fiecare stat membru este bazat pe numărul de stupi notificat către UE.

În 2018, dintre cele opt măsuri eligibile în cadrul programelor apicole, cele de asistență tehnică (de exemplu, cursuri de formare profesională, sprijin pentru achiziționarea de echipamente tehnice, sprijin pentru tinerii apicultori) și combaterea agresorilor au primit cea mai mare parte a finanțării disponibile, cu o pondere cumulată de aproape 60%.

4

Repopularea familiilor de albine și asistența pentru gestionarea deplasării stupinelor în scopul stupăritului pastoral au beneficiat de peste 30 % din buget. Alte măsuri includ cercetarea aplicată, analizele produselor apicole, îmbunătățirea calității produselor și monitorizarea pieței.

În ceea ce privește politica agricolă comună (PAC) pentru perioada de după 2020, Comisia a propus includerea programelor pentru apicultură în planurile strategice PAC. Aceste planuri, elaborate la nivel național, stabilesc modalitățile prin care fiecare stat membru intenționează să îndeplinească obiectivele PAC. Astfel, sectorul apicol se va bucura de o vizibilitate sporită și va contribui, totodată, la îndeplinirea obiectivelor generale ale PAC, inclusiv în ceea ce privește acțiunile climatice. De asemenea, programele vor deveni obligatorii pentru statele membre, pentru a se asigura aplicarea și sprijinirea lor continuă, se mai arată în comunicatul Parlamentului European.

APIA si SUBVENTII

Adrian Pintea, APIA: Plata subvențiilor ANT la hectar și animale va începe după 15 ianuarie! agrointeligenta.ro18 decembrie 2019 14:10

Șeful APIA vine cu o veste excelentă pentru fermieri! Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Adrian Pintea, a anunțat că producătorii agricoli vor primi subvențiile plătite din Bugetul de stat, adică Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT-uri), atât pentru vegetal cât și pentru zootehnie după data de 15 ianuarie 2020.

La acest moment, APIA nu poate face plata ANT pentru că sumele ce se acordă pe 2019 nu au putut fi cuprinse în bugetul de anul acesta, creionat la finele anului trecut. Astfel, plata ANT pe anul în curs se face din bugetul de stat pe 2020, la care proiectul este în dezbatere publică și va fi adoptat până la finele anului prin asumare de către Guvern.

”Ajutoarele Naționale Tranzitorii aferente anului de cerere 2019 nu au fost plătite pentru că se achită din Bugetul anului următor iar așa cum ne spun guvernanții noștri că până la sfârșitul anului vom avea bugetul pe anul 2020, preconizez că după data de 15 ianuarie și aceste forme de sprijin vor fi plătite, atât în sectorul zootehnic cât și cel vegetal. Bineînțeles, pentru fermierii care au îndeplinit toate condițiile și termenele care sunt prevăzute prin legea”, a anunțat șeful APIA în cadrul emisiunii Agro Talk de pe B1 TV. Reamintim că anterior acestor plăți Ministerul Agriculturii trebuie să publice plafoanele aferente ajutorului plătit din Bugetul de stat iar acestea să fie aprobate de Guvern și publicate în Monitorul Oficial. Ulterior APIA poate stabili cuantumul pe cap de

5

animal și hectar. Banii se acordă următoarelor sheme: ANT 1 – Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil; ANT 2 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru in pentru fibră; ANT 2 și 3 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră; ANT 4 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru tutun; ANT 5 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru hamei; ANT 6 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr. În cazul sectorului zootehnic ajutoarele se acordă pentru: ANT 7 – Ajutor Naţional Tranzitoriu – Schema decuplată de producţie, specia bovine – sector lapte; ANT 8 – Ajutor Naţional Tranzitoriu – Schema decuplată de producţie, specia bovine – sector carne și ANT 9 – Ajutor Naţional Tranzitoriu – Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2019.

APIA a plătit 85,25 % din numărul fermierilor eligibili la plata regulară APIA a anunțat într-un comunicat transmis pe 17 decembrie că începând cu data de data de 2 decembrie au fost autorizați pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019, un număr de 719.895 fermieri (ceea ce reprezintă 85,25 % din numărul fermierilor eligibili la plata regulară) cu suma totală de 597,2 milioane euro, astfel: – 520,5 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); – 63,98 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR); – 12,72 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Reamintim că în perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate plăți în avans aferente Campaniei 2019 în suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: – 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); – 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

6

719.895 De Fermieri Si 597,2 Milioane Euro Financiarul Data dec. 17, 2019  

Un număr de 719.895 de fermieri au fost autorizaţi pentru efectuarea plăţilor regulare aferente anului de cerere 2019, cu suma totală de 597,2 milioane euro, începând cu data de data de 2 decembrie şi până în prezent, informează marţi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Numărul de 719.895 de fermieri reprezintă 85,25 % din numărul fermierilor eligibili la plata regulară, precizează APIA.

Din suma totală de 597,2 milioane de euro, 520,5 milioane de euro provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 63,98 milioane euro provin din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar 12,72 milioane de euro reprezintă cofinanţare de la Bugetul Naţional, se menţionează în comunicatul APIA.

Plăţile urmează să se deruleze în acelaşi ritm susţinut, astfel încât toţi beneficiarii să primească în timp util banii cuveniţi, potrivit sursei.

În perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate plăţi în avans aferente Campaniei 2019 în suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans, completează APIA.

Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), respectiv de 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

PLĂȚI FINALE LA APIA: 85,25% DINTRE FERMIERI CU SUBVENȚIILE ÎN CONTURI! agrointeligenta.ro17 decembrie 2019 10:27

Plăți finale la APIA! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de data de 2 decembrie și până în prezent, au fost autorizați pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019, un număr de 719.895 fermieri (ceea ce reprezintă 85,25 % din numărul fermierilor eligibili la plata regulară) cu suma totală

7

de 597,2 milioane euro, astfel: – 520,5 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); – 63,98 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR); – 12,72 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Plățile se vor derula în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți. Reamintim faptul că, în perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate plăți în avans aferente Campaniei 2019 în suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: – 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); – 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Plafon de 150.000 de euro la subvențiile fermelor cu capital străin, subvenție în plus la ferma până în 30 hectare! agrointeligenta.ro17 decembrie 2019

Discuții importante privind subvențiile pe care le încasează fermierii români. Ministrul Agriculturii Adrian Oros s-a întâlnit cu omologul său polonez, iar întrevederea a fost un bun prilej pentru ambii oficiali să se pună de acord pe anumite teme, dar și să schimbe păreri despre viitoarea Politică Agricolă Comună.

”În marja Consiliului AGRIFISH desfășurat între 16-17 decembrie a.c. la Bruxelles, Polonia a solicitat României o întâlnire bilaterală în cadrul căreia s-au abordat teme de interes comun precum alocarea financiară pentru agricultură din cadrul CFM în perioada 2021-2027, plafonarea plăților directe, plata redistributivă, susținerea fermelor de familie și a tinerilor fermieri, precum și elaborarea Planurilor Naționale Strategice.

8

Din partea Poloniei au participat Krzysztof Ardanowski, ministru, Zofia Krzyzanowska, consilier general în cadrul Ministerului agriculturii, Waldemar Guba, Director Departament Strategie si Analiză, Adam Kraina, consilier cabinet ministru, Joanna Horyza, CSA”, se arată într-un comunicat de presă remis astăzi de Ministerul Agriculturii. Delegația României a fost condusă de minstrul Agriculturii, Adrian Oros. La reuniunea bilaterală au participat Robert Chioveanu, președinte ANSVSA, Achim Irimescu, CSA, Ana Maria Popa și Emilia Mohan, atașați pentru agricultură.

”Discuțiile au vizat continuarea și accelerarea procesului de convergența externă a plăților directe din perspectiva raportării tuturor statelor membre la același nivel de ambiție de mediu și climă propus de Comisie. Cei doi miniștri au agreat continuarea eforturilor comune în identificarea celei mai bune abordări pentru ca fermierii din România și Polonia să beneficieze de subvenții cât mai echitabile în raport cu noile cerințe ale PAC. Un asemenea demers este susținut atât de Statele Visegrád precum și de Țările Baltice. Discuțiile au vizat, de asemenea, plafonarea plăților directe și plata redistributivă. Polonia aplică în prezent o plafonare la 150.000 euro impusă fermelor mari cu capital străin care se pot susține singure pe piață.

Plata redistributivă de 8% a fost concepută pentru a consolida segmentul de ferme între 3-30 ha, identificate ca fiind exploatațiile care dețin cel mai important potențial în menținerea viabilității și vitalității zonelor rurale”, se mai arată în comunicatul de presă. Susținerea fermelor de familie și a tinerilor fermieri reprezintă o prioritate pentru ambele state membre, arată MADR. ”Dezvoltarea reală a zonelor rurale rămâne o prioritate primordială, a reiterat Ministrul român al Agriculturii, fapt care impune menținerea unui buget consistent pentru Pilonul II”, se încheie comunicarea oficială.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

ȘEFUL APIA: DATA DE LA CARE ÎNCEPE PLATA AJUTOARELOR NAȚIONALE TRANZITORII!Agroinfo  18 decembrie 2019 -

SUBVENȚII FERMIERI. Ajutoarele naționale tranzitorii, atât în vegetal, cât și pentru zootehnie, sunt plătite de la bugetul de stat. În fiecare an, plata acestor ajutoare pentru fermieri s-a făcut din bugetul pentru anul următor anului de cerere. Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a declarat

9

astăzi, pentru B1 TV, că plata acestor ajutoare va fi demarată după 15 ianuarie 2020.

Ajutoarele Naționale Tranzitorii aferente anului de cerere 2019 nu au fost plătite pentru că se achită din Bugetul anului următor iar așa cum ne spun guvernanții noștri că până la sfârșitul anului vom avea bugetul pe anul 2020, preconizez că după data de 15 ianuarie și aceste forme de sprijin vor fi plătite, atât în sectorul zootehnic, cât și cel vegetal. Bineînțeles, pentru fermierii care au îndeplinit toate condițiile și termenele care sunt prevăzute prin legea, a declarat șeful APIA, pentru B1 TV.

Conform regulamentelor europene în vigoare, ajutoarele naționale tranzitorii, ANT, se acordă în sistem regresiv. Concret, cuantumul acestor ajutoare scade cu circa 5% în fiecare an. Astfel, anul acesta valoarea pe hectar și pe cap de animal va fi mai mică prin comparație cu anul trecut.

VĂ REAMINTIM CUANTUMUL ANT VEGETAL ȘI ANT ZOOTEHNIE PENTRU ANUL 2018:

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN SECTOR VEGETAL (ANT)ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil - 14,7033 euro/ha = 68,5732 lei/haANT 2 şi 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru in pentru fibră - 7,6474 euro/ha = 35,6659 lei/haANT 2 şi 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră   - 7,6474 euro/ha = 35,6659 lei/haANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun 1.487,6627 euro/ha= 6.938,1613 lei/haANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei 381,5147 euro/ha= 1.779,3082 lei/haANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr 77,8186 euro/ha = 362,9303 lei/ha

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN ZOOTEHNIE (ANTZ)ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte 16,5777 euro/tonă= 77,3150 lei/tonăANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne 76,0774 euro/cap = 354,8097 lei/cap de bovinăANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine 4,8503 euro/cap = 22,6208 lei/cap de ovină

10

APIA, noutati despre sprijinul pentru prima impadurire Decembrie 18, 2019

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura informeaza potentialii beneficiari ca s-a prelungit cea de a 4-a sesiune de depunere a cererilor de sprijin pentru Schema de ajutor de stat “Sprijin pentru prima impadurire si crearea de suprafete impadurite“, aferenta Masurii 8 ”Investitii in dezvoltarea zonelor impadurite si imbunatatirea viabilitatii padurilor”, submasura 8.1 ”Impaduriri si crearea de suprafete impadurite”, din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020, pana la data de 31.03.2020 (inclusiv), ora 16.00.

Astfel, prelungirea termenului de depunere a cererilor de sprijin asigura conditiile necesare pentru accesarea submasurii 8.1 pentru care exista un interes real, accesarea fondurilor FEADR aferente avand impact pozitiv pentru atingerea obiectivelor PNDR 2014-2020.

Reamintim totodata ca alocarea financiara pentru sesiunea 4/2019 este de 15.000.000 euro.

Pentru informatii detaliate privind conditiile de depunere si selectare a cererilor de sprijin, a fost publicat pe site-ul APIA – ww.apia.org.ro, Ghidului solicitantului pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima impadurire si crearea de suprafete impadurite”, aferenta Masurii 8 „Investitii in dezvoltarea zonelor impadurite si imbunatatirea viabilitatii padurilor”, Submasura 8.1 „impaduriri si crearea de suprafete impadurite”, din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 – sesiunea 4/2019, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 476/09.09.2019, care poate fi gasit aici

Adrian Oros: Unele cooperative s-au inființat doar pentru a lua bani pe anumite măsuri SIMONA DAN 18 DECEMBRIE 2019

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat, pentru Fermier în România, că unele cooperative s-au înființat doar pentru a fi luați bani pe anumite măsuri, iar ulterior să se desființeze și foștii membrii să rămână cu bunurile achiziționate. În

11

acest sens, exista o inițiativă de modificare a legii în Parlament potrivit căreia cei care au format o cooperativă ar fi putut păstra în folosință bunurile acesteia, după desființare.„Exista un proiect de modificare a legii care prevedea că toate activele cumpărate pe perioada funcționării cooperativei, dacă dispare cooperativa pot rămâne în utilizarea celor care au făcut parte din cooperativă. ” Asta e o șmecherie ieftină și sper că, colegii mei din Parlament au oprit această modificare. Cum adică? Tu intri în cooperativă nu ca să faci o cooperativă să rămâi pe piață, să devii competitiv, să vinzi marfa, tu intri doar ca să ai niște avantaje fată de ceilalți care sunt pe piață după care cooperativa se desființează. Rostul cooperativelor este de a rămâne. Cele care sunt deja pe piață funcționează și au demonstrat că chiar pot funcționa, pentru că au niște facilități fiscale”, a declarat Adrian Oros, pentru Fermier în România.

Ultima modificare a Legii cooperativelor a fost operată chiar anul acesta și clarifică faptul că măsurile fiscale prevăzute prin Legea cooperativelor agricole constituie facilități fiscale acordate prin derogare de la prevederile Codului Fiscal. O altă noutate e reprezentată de modalitatea de aplicare a scutirii de 5 ani de la plata impozitului pe profit pentru cooperativele agricole eligibile. Mai exact, vor putea beneficia de această măsură nu doar cooperativele nou-înființate pentru primii 5 ani de activitate (cum se înțelegea înainte de adoptarea Legii 21/2019), ci și cooperativele agricole deja existente pentru o perioadă de 5 ani, începând cu luna următoare intrării în vigoare a legii.

 AFIR si FINANTARI

Ministerul Fondurilor Europene: În 2020, vom trimite Comisiei Europene 23 de aplicaţii de contractare pentru apă şi canalizare în valoare de 4 mld. Euro ramona.cornea@zf.ro Ramona Cornea 18.12.2019,

Marcel Boloş, ministrul fondurilor europene: Zona de apă şi de canalizare este cea mai întârziată, cu toate că este cea mai importantă, fiind condiţia de bază a traiului oamenilor. În trei ani de zile au fost trimise la Comisia Europeană 10 aplicaţii de finanţare.

12

Ministerul Fondurilor Europene afirmă că în 2020 va trimite Comisiei Europene 23 de aplicaţii de contractare pentru apă şi canalizare cu o valoare totală de 4 miliarde de euro, ce vor fi finanţate de Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). În ultimii trei ani, România a trimis Comisiei  Europene doar 10 aplicaţii de finanţare pentru infrastructura de apă şi canalizare.

„Zona de apă şi de canalizare este cea mai întârziată, cu toate că este cea mai importantă, fiind condiţia de bază a traiului oamenilor. În trei ani de zile au fost trimise la Comisia Europeană 10 aplicaţii de finanţare. Chiar ieri am avut o discuţie cu operatorii pentru că ne-am fixat un target destul de îndrăzneţ pentru 2020. Vrem să trimitem 23 de aplicaţii de finanţare în valoare de 4 miliarde de euro, o sumă destul de mare şi un număr mare de beneficiari. Am avut o discuţie individuală cu toţi beneficiarii care ar urma să fie antrenaţi în acest demers“, a declarat Marcel Boloş, ministrul fondurilor europene.

În 2018, circa 53% din români aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, iar 69% din ei erau legaţi la sistemul public de alimentare cu apă. În mediul urban, aproape 90% din locuinţe erau legate la sistemul public de canalizare anul trecut, însă în mediul rural procentul a fost de doar 10%, conform statisticilor Institutului Naţional de Statistică. Gradul de contractare a fondurilor europene este de 98% în prezent, însă gradul de absorbţie este de 35%, ceea ce înseamnă că este un decalaj mare între contractare şi implementare, spune Marcel Boloş

„Este un decalaj foarte mare între contractare şi implementarea de proiecte. Prin urmare, cea mai mare problemă pe care o avem este întârzierea în implementarea proiectelor. Acest lucru are consecinţe mai ales în zona proiectelor de infrastructură. Întârzierea în trimiterea aplicaţiilor de finanţare şi cea în împlementarea proiectelor vor avea un impact financiar la sfârşitul perioadei de programare“, explică el.

Slaba capacitate de implementare a proiectelor de infrastructură mare este una dintre principalele probleme cu care se confruntă Ministerul Fondurilor Europene. Pentru a rezolva această problemă, instituţia vrea să le aducă beneficiarilor experţi de implementare pentru a îi asista în procese precum proceduri de achiziţii publice şi să îi ajute în soluţii tehnice.

Beneficiarii proiectelor de apă şi apă uzată implementate în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare au parte de o primă măsură de simplificare în elaborarea şi aprobarea cererilor de finanţare pentru proiectele majore de dezvoltare a infrastructurii de apă şi canalizare, după ce

13

Ministerul Fondurilor Europene a propus aplicarea unei rate standard (rată forfetară) pentru determinarea cuantumului investiţiilor din fonduri nerambursabile ce pot fi susţinute prin POIM în actuala perioadă de programare.

Această măsură a fost necesară pentru accelerarea aprobării proiectelor majore de către Comisia Europeană, precum şi pentru asigurarea unui portofoliu de proiecte care să contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare a României, respectiv accesul la servicii de alimentare cu apă şi canalizare.

Ministrul Marcel Boloş afirmă că printre problemele cu care se confruntă instituţia pe care o conduce este şi lipsa studiilor de fezabilitate pentru proiectele de infrastructură mare din următoarea perioadă de finanţare 2021 – 2027.

„Realizarea unui studiu de fezabilitate durează doi – trei ani. Acesta este un handicap ce trebuie recuperat“, spune Boloş.

Ministerul Fondurilor Europene are un buget de 2,1 miliarde de lei pentru 2020, majorat cu 62%. Marcel Boloş afirmă că fondurile se vor duce spre proiectele de apă şi canalizare, managementul deşeurilor, investiţiile în capitalul uman şi spre proiectele ce implică persoane defavorizate.

Ministrul Oros, despre rezolvarea problemei fortei de munca in agricultura Decembrie 18, 2019

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, sustine ca invatamantul dual, ar putea contribui la rezolvarea problemei cu forta de munca specializata din agricultura, in conditiile in care aceasta problema este tot mai acuta, pe zi ce trece.

„Este un deficit de forta de munca calificata in acest domeniu. Liceele agricole acelea care existau si formau specialisti cu studii medii, scolile profesionale, au cam disparut si asta este o constatare pe care o facem de cativa ani, dar mai acut se simte de 2-3 ani, pentru ca mai existau vechii agricultori care aveau o calificarea si care stiau sa faca lucruri, dar intre timp s-au pensionat. Pe de alta parte, trebuie sa recunoastem ca in unele zone din

14

agricultura si industrie alimentara se lucreaza cu tehnologii foarte performante si aici trebuie sa vina oameni mai tineri care invata mai usor sa faca lucrurile. Este un deficit fantastic de forta de munca”, a precizat Adrian Oros.

Oros, despre liceele agricole: „O idee nerealista”

„Sa vii sa spui ca o sa ai bani sa le dotezi cu laboratoare, cu ferme, cu terenuri, cu specialisti, cu toata tehnica asta din agricultura, este o idee nerealista. Exista insa in toata lumea normala acest invatamant dual, care poate sa fie la nivel profesional, liceal si universitar. In toata lumea invatamantul tehnic, acolo unde inveti sa faci lucruri este in acest sistem dual si nu te costa pregatirea, practica aproape nimic, pentru ca ai ca si parteneri, fermierii, cooperativele, asociatiile care exista. Sunt niste agenti economici care sunt pe piata, pe economia reala, toti elevii sau studentii pot sa faca practica in acele ferme laboratoare sau fabrici de procesare. O pregatire practica care nu costa nimic sistemul de invatamant, iar pregatirea teoretica se poate face in scolile existente, cu profesori, dar cu revizuirea curriculei”, a declarat seful MADR.

Ministrul a mai precizat ca in invatamantul dual activeaza trei actori principali: o autoritate publica locala (la nivel de comuna, oras sau judet), inspectoratele scolare prin liceele care doresc sa aiba asemenea clase si agentul economic.

ALTELE

Numiri importante în Guvern. Deciziile au apărut în Monitorul Oficial Bogdan Ungureanu 18 decembrie 2019

Premierul Ludovic Orban a luat o serie de decizii privind numiri importante în Guvernul României, dar şi la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Deciziile prim-ministrului au fost deja publicate în Monitorul Oficial.

Eduardt Cozminschi este noul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, potrivit unei decizii luate de premierul României şi publicate înMonitorul Oficial.

Totodată, Mariana Cotoi a fost numită secretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, iar Claudiu Daniel Catană, preşedinte al Organizaţiei de Tineret a ALDE, la Ministerul Tineretului şi Sportului.

15

La Ministerul Agriculturii a fost desemnat secretar de stat Aurel Simion.Premierul Ludovic Orban a semnat şi numirea lui Ovidiu Şandor în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, informează Agerpres.

Numire surpriză: Ministrul Agriculturii Adrian Oros își mai ia un secretar de stat de la ALDE agrointeligenta.ro18 decembrie 2019 10:21

Ștefan Gheorghe, cel mai nou secretar de stat la Ministerul Agriculturii. Numirea sa este o surpriză după ce ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că nu intenționează să aibă o echipă cu peste trei secretari de stat.

Numirea lui Ștefan Gheorghe , fost membru PNL, în prezent vicepreședinte ALDE Giurgiu, a fost publicată în Monitorul Oficial marți, 17 decembrie. Ștefan Gheorghe devine, astfel, cel de-al doilea secretar de stat de la ALDE în Ministerul Agriculturii, unde Adrian Oros l-a păstrat până la acest moment și la Claudiu Sorin Roșu Mareș.

Cine este Ștefan Gheorghe Gheorghe Ştefan este un specialist recunoscut în domeniul pisciculturii , ocupând mai multe funcţii importante în domeniu: preşedinte al Agenţiei de Pescuit şi Acvacultură, consilier în cadrul Ministerului Agriculturii, preşedinte al Patronatului Peştelui din România, potrivit giurgiupesurse.ro. Ceilalți secretari de stat de la MADR sunt Emil Dumitru și Aurel Simion, acesta din urmă numit tot ieri în echipa ministrului Adrian Oros.    

Aurel Simion, noul secretar de stat din Ministerul Agriculturii agrointeligenta.ro18 decembrie 2019 Aurel Simion, fondatorul brandului de produse tradiționale ”Ca altădată”, este cel mai nou membru al echipei ministrului Adrian Oros.

Vâlceanul Aurel Simion ocupă de ieri, marți – 17 decembrie, cea de-a treia funcție de secretar de stat în aparatul de conducere al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Sursa: Ziarul de Vâlcea Pentru funcția de secretar de stat, pe vâlceanul Aurel Simion îl recomandă pregătirea în sectorul agroalimentar – are un doctorat în prepararea prin afumare a preparatelor, dar și experiența sa antreprenorială, acesta fiind administratorul companiei Avi-Giis din Vâlcea (prelucrarea şi conservarea cărnii).

16

Simion a fost printre primii producători locali care și-a atestat produsele ca fiind produse tradiționale. El se mândrește cu munca sa, fiind prezent la târgurile naționale și internaționale cu bunătățile ”De Altădată”, precum cârnații din topor, carnea la garniță sau cârnații cu ambâț.

„Am început cu produsele tradiţionale în 2012, uşor, în aşa fel încât să ajung la o reţetă tradiţională din zona Olteniei, de sub munte. Nu este uşor să ajungi la o reţetă pe care să nu o schimbi, dar să îi dai o oarecare perpetuare în timp. Încercările noastre au durat apoape un an de zile, apoi am luat hotărârea de a le atesta tradiţional, bineînţeles după ordinele în vigoare. Le-am atestat, sunt produse fără E-uri. Referitor la doctoratul în produse tradiţionale, acesta a venit dintr-o necesitate, la un momentdat, ca să faci un produs de calitate, trebuie să îi respecţi anumiţi timpi în procesul de maturare al cărnii, iar eu am luat lucrurile foarte în serios”, ne-a povestit Aurel Simion în unul dintre interviurile acordate Agrointeligența LIVE. După numirea oficială a lui Aurel Simion în funcția de secretar de stat, Ministerul Agriculturii are echipă completă. Ministrul Adrian Oros a anunțat zilele trecute că intenționează să lucreze cu trei secretari de stat, astfel că aceștia sunt acum Emil Dumitru, Claudiu Sorin Roșu Mareș și Aurel Simion.

ULTIMA ORĂ. Proaspătul secretar de stat MADR, Aurel Simion, se află în birou ministrului Agriculturii pentru a-şi prelua îndatoririle Ionel Vaduva astăzi, 15:15

Numit marţi, 17 decembrie 2019, în funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de către premierul României, Ludovic Orban, Aurel Simion, fondatorul brandului de produse tradiţionale „Ca altădată”, şi-a preluat mandatul la nici 24 de ore de la decizia şefului Executivului de la Bucureşti.

Miercuri, 18 decembrie 2019, în jurul orei 15:00, Simion se afla în biroului şefului MADR pentru a vedea care vor fi sectoarele de activitate de care va urma să se ocupe.

17

„Aurel Simion, fondatorul brandului de produse tradiţionale «Ca altădată» este cel mai nou membru al echipei mele”, anunţa şi Adrian Oros, ministrul de resort, pe pagina sa de socializare, în urmă cu câteva ore.Joi, 17 decembrie 2019, premierul Ludovic Orban semna decizia nr. 518 de numire a lui Aurel Simion în funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 1015 de marţi, 17 decembrie 2019.

Organigrama MADR cuprinde în prezent cinci secretari de stat. Pe lângă Simion, ultima achiziţie a ministrului Adrian Oros, în fruntea listei se află Florian-Emil Dumitru, fost preşedinte al organizaţiei Pro Agro şi mic fermier. Acesta se ocupă de politicile agricole, afacerile europene, Autoritatea de Management a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (AM PNDR), îmbunătăţirile funciare şi de Autoritatea Naţională Fitosanitară.

Lista este completată cu Claudiu Sorin Roşu Mareş, poziţie ocupată de acesta încă din guvernarea anterioară, ultimii doi secretari de stat MADR fiind Gheorghe Ştefan, fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură (ANPA), respectiv Ionuţ Cătălin Nica.

Tensiunile de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia ConsumatorilorPremierul Orban l-a eliberat din funcţie pe fostul şef al ANPC, Horia-Miron Constantinescu, în luna noiembrie. El fusese numit în fruntea acestei instituţii în luna august, la propunerea premierului de atunci, Viorica Dăncilă.Cu puţin timp înainte de demiterea, Constantinescu spunea că pregătește reorganizarea instituției, inclusiv prin obligarea unor comisari să dea concurs pentru posturile pe care le ocupă în prezent. Asta a atras nemulţumirea lui Virgil Popescu, ministrul Economiei, care l-a somat public pe Constantinescu să pună capăt acestei discuții, deoarece ministerul nu intenționează să reorganizeze ANPC.

18

Eduardt Cozminschi este noul președinte al ANPC agrointeligenta.ro18 decembrie 2019 5:23 Foto: Realitatea de Botoșani

Botoșăneanul Eduardt Cozminschi este noul președinte Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Numirea a fost făcută de către premierul Ludovic Orban și a intrat în vigoare ieri, marți – 17 decembrie, când decizia a fost publicată în Monitorul Oficial.

Cine este Eduardt Cozminschi

Eduardt Cozminschi este membru PNL Botoșani, secretar geneal al organizației municipale. Cozminschi a avut în trecut conflicte cu vechea conducere locală a partidului – cu fostul lider PNL, actual lider ALDE Botoșani, Florin Țurcanu. Noul șef ANPC a avut dispute și cu actuala conducere a PNL Botoșani, reușind, în final, să obțină numirea la șefia ANPC, funcție care a revenit, la negociere filialei Botoșani.

La bază, Eduardt Cozminschi este profesor de fizică. El este licențiat și în Drept, activând profesional ca mediator autorizat, potrivit Monitorul de Botoșani. Funcții în conducerea ANPC au mai fost deținute și de alți trei botoșăneni. Este vorba de liberalii Gheorghe Ciubotaru și Mihai Țurcanu, iar recent de fosta lideră ALDE, Liliana Mincă. Pentru funcția de președinte a ANPC a fost vehiculat și numele fostului europarlamentar Mihai Țurcanu. Se pare că ”ruptura” fratelui său de PNL, Florin Țurcanu fiind liderul ALDE la Botoșani, să îl fi costat pierderea unei poziții la șefia ANPC sau la cea a ANSVSA.

La sfârșitul lunii noiembrie, după ce PNL a preluat guvernarea, presa din Botoșani relata că liberalii „sunt disperați” să ocupe cât mai repede posturile de directori în administrația locală, dar și de secretari de stat sau subsecretari în cadrul ministerelor. Peste 50 de CV-uri au fost depuse de către liberalii care se considerau îndreptățiți să primească funcții de conducere. Botosaninecenzurat.ro scria atunci că “printre cei care au depus CV-uri se numără fostul deputat Verginel Gireadă, care a optat pentru postul de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, dar și Eduardt Cozminschi care își dorește neapărat un post în cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor”. Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

19

Adrian Oros: Dezvoltarea reala a zonelor rurale, o prioritate primordial In dec. 18, 2019 

În marja Consiliului AGRIFISH desfășurat între 16-17 decembrie la Bruxelles, Polonia a solicitat României o întâlnire bilaterală în cadrul căreia s-au abordat teme de interes comun precum alocarea financiară pentru agricultură din cadrul CFM în perioada 2021-2027, plafonarea plăților directe, plata redistributivă, susținerea fermelor de familie și a tinerilor fermieri, precum și elaborarea Planurilor Naționale Strategice.

Din partea Poloniei au participat Krzysztof Ardanowski, ministru, Zofia Krzyzanowska, consilier general în cadrul Ministerului agriculturii, Waldemar Guba, Director Departament Strategie si Analiză, Adam Kraina, consilier cabinet ministru, Joanna Horyza, CSA.

Delegația României a fost condusă de minstrul Agriculturii, Adrian Oros. La reuniunea bilaterală au participat Robert Chioveanu,președinte ANSVSA, Achim Irimescu,CSA, Ana Maria Popa și Emilia Mohan, atașați pentru agricultură.

Discuțiile au vizat continuarea și accelerarea procesului de convergența externă a plăților directe din perspectiva raportării tuturor statelor membre la același nivel de ambiție de mediu și climă propus de Comisie. Cei doi miniștri au agreat continuarea eforturilor comune în identificarea celei mai bune abordări pentru ca fermierii din România și Polonia să beneficieze de subvenții cât mai echitabile în raport cu noile cerințe ale PAC. Un asemenea demers este susținut atât de Statele Visegrád precum și de Țările Baltice.

Discuțiile au vizat, de asemenea, plafonarea plăților directe și plata redistributivă. Polonia aplică în prezent o plafonare la 150.000 euro impusă fermelor mari cu capital străin care se pot susține singure pe piață. Plata redistributivă de 8% a fost concepută pentru a consolida segmentul de ferme între 3-30 ha, identificate ca fiind exploatațiile care dețin cel mai important potențial în menținerea viabilității și vitalității zonelor rurale.

20

Susținerea fermelor de familie și a tinerilor fermieri reprezintă o prioritate pentru ambele state membre. Dezvoltarea reală a zonelor rurale rămâne o prioritate primordială, a reiterat Ministrul român al Agriculturii, fapt care impune menținerea unui buget consistent pentru Pilonul 2.

La inițiativa ministrului român al Agriculturii, cei doi miniștri au convenit intensificarea colaborării privind elaborarea Planurilor Naționale Strategice.

În cadrul bilateralei, partea românã a adus în discutie și problematica pestei porcine africane. România și Polonia au agreat realizarea unui schimb de experiențe privind accesarea fondurilor europene precum și continuarea colaborîrii la nivel tehnic prin intermediul șefilor serviciilor veterinare.

Târg de Crăciun în curtea Ministerului Agriculturii, în perioada 19-23 decembrie agrointeligenta.ro18 decembrie 2019 9

Târg de Crăciun în curtea Ministerului Agriculturii din centrul Capitalei! În pragul Sărbătorilor de iarnă, în perioada 19 – 23 decembrie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale își deschide porțile pentru a găzdui un Târg de Crăciun, o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești, la care sunt invitați toți cei care vor să redescopere tradiția bucatelor specifice Crăciunului, se arată într-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Consumatorii vor putea regăsi preparate tradiționale, produse obținute conform unor rețete consacrate atestate de MADR, sau ale căror denumiri sunt recunoscute la nivelul Uniunii Europene, din arealul zonei montane, ori produse specifice care păstrează autenticitatea, transmisă din generație în generație, pregătite pentru masa de Crăciun. Expoziția va oferi și alte produse alimentare din areale geografice ale României: Maramureș, Moldova, Transilvania, Muntenia, Oltenia, Dobrogea etc.

Îi invităm pe toți cei care cunosc gustul inconfundabil al preparatelor tradiționale românești de Crăciun să găsească la acest târg o gamă variată de produse din carne de porc, dar și cozonaci, brânzeturi sau vinuri pregătite și expuse de peste 30 producători de produse alimentare pentru masa de sărbători de iarnă, din județele: Alba, Argeș, Arad, Brașov, Bihor, Botoșani, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj,

21

Harghita, Iași, Ilfov, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Sibiu, Tulcea, Vâlcea, Vrancea și municipiul București.

Vom redescoperi gustul bucatelor tradiționale din diferite regiuni ale României, al produselor din carne (caltaboș, tobă de casă, lebăr, cârnați de porc proaspeți și afumați, slănină afumată, jumări, jambon afumat, mușchi afumat, pastramă de porc, sloi/tocan de oaie și mititei), al produselor din lapte (brânză, smântână, cașcaval, telemea, urdă, brânză de burduf în coajă de brad și în membrană naturală, caș, cașcaval Rucăr și cașcaval Dalia etc.), al produselor din pește (batog de crap argintiu și de somn, pastramă de crap argintiu și de somn, sardeluțe, scrumbie marinată, zacuscă cu pește etc.), al produselor de panificație și patiserie (cozonaci, plăcintă cu dovleac, plăcintă cu brânză etc.), al siropurilor, gemurilor sau dulcețurilor de fructe, al diferitelor sortimente de zacuscă, uleiuri aromate, cosmetice naturale și altele.

Produsele românești renumite, precum Cârnații de Pleșcoi, Telemeaua de Sibiu, Scrumbia de Dunăre afumată, produse care beneficiază de sistemul de calitate europeană „Indicație Geografică Protejată – I.G.P și Telemeaua de Ibănești “Denumire de Origine Protejată” – D.O.P vor încânta vizitatorii la acest eveniment.

De asemenea, se vor regăsi şi alte produse aflate în curs de dobândire a protecției la nivelul Uniunii Europene, cum ar fi Plăcinta dobrogeană, Salata cu icre de știucă Tulcea (în curs de dobândire IGP) și Salată tradițională cu icre de crap (în curs de dobândire STG). La eveniment vor fi prezenți și producători de fructe, de miere (polen, faguri, propolis) precum și producători de palincă şi de diferite sortimente de vin de origine controlată. Ministrul Nechita-Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, joi 19 decembrie, la ora 11.00. Programul de vizitare al târgului este între orele 8.00 – 18.00, iar în ultima zi, 23 decembrie, producătorii vă așteaptă până la ora 16.00.

Scăderea TVA, o bună dovadă de iresponsabilitate politicăConstantin Rudniţchi Scăderea TVA și creșterea alocațiilor ar arunca deficitul bugetar în aer. Inițiativele parlamentare în acest sens sunt total împotriva situației bugetare.Lucrurile ar putea părea meschine, dacă nu ar fi de-a dreptul periculoase. Inițiativa de scădere a cotei de TVA de la 19% la 16% a trecut tacit prin Senat și, ieri, a depășit și Comisia de buget-finanțe a Camerei Deputaților.

Totul pare o poliță politică. Proiectul de lege privind reducerea TVA a fost inițiat în luna iunie de către câțiva deputați PNL. Atunci, PSD, aflat la guvernare, nu a susținut modificarea legii. Dar ieri rolurile s-au schimbat.

22

Deputații PSD, acum în opoziție, au votat pentru reducerea cotei de TVA, în timp ce reprezentanții PNL, acum la guvernare, au votat împotriva proiectului.

Măcar totul a fost făcut și spus pe față. Nu a fost vorba despre o strategie politică. Nu a fost decât o revanșă care să arate cât de greu este la putere și cât de multă inconștiență în opoziție.

Dar, dincolo de jocurile politice puerile, tema este foarte complicată din punct de vedere economic. Matematic vorbind, ministrul finanțelor a și calculat potențialul impact al scăderii TVA de la 19% la 16%. Scăderea TVA și creșterea alocațiilor copiilor, un alt proiect adoptat în Parlament, ar sălta deficitul bugetar la 5% din produsul intern brut. În acest punct, lucrurile devin cât se poate de serioase. Nu mai este vorba despre jocuri politice, ci despre o mare problemă economică. Într-un moment în care Guvernul caută soluții bugetare pentru revenirea deficitului în parametri normali, a te gândi că este posibil să scazi TVA și să crești alocațiile pentru copii în disprețul total al efectelor asupra bugetului, este de-a dreptul periculos.

Scăderea TVA nu are susținere economică, în acest moment. Guvernul Orban a anunțat că dorește să renunțe la măsurile prociclice. Iar o scădere a TVA ar fi exact o astfel de măsură. Reducerea TVA ar avea tocmai efectul de crește consumul într-un moment în care acesta s-a mai temperat. Iar reluarea creșterii consumului ar însemna o inflamare a deficitului comercial și, implicit, a deficitului de cont curent. Să nu uităm că România se află într-o zonă critică în ceea ce privește acești indicatori macroeconomici, la ambii înregistrând deficite record pentru perioada de după criza economică.

În plus, nici oamenii de afaceri nu mai solicită scăderi de taxe și impozite. Desigur, nici un om de afaceri sau reprezentant al mediului de business nu își poate permite să clameze public acest lucru. Dar, în întâlniri „off the record”, adică informale, cei mai mulți oameni de afaceri chiar spun că nu mai solicită scăderi de taxe sau impozite. Reprezentanții mediului de afaceri dau dovadă de mai multă responsabilitate decât politicienii, atunci când nu reclamă o relaxare fiscală.

Antreprenorii au memoria crizei. Ei știu că excesele bugetare de acum pot fragiliza situația economiei în momentul în care creșterea economică se transformă în recesiune sau doar în recesiune tehnică.

Politica făcută „după ureche” este oricând nocivă. Cu atât mai mult acum, când economia nu se află în cel mai senin moment. Reducerea deficitului bugetar va însemna eforturi bugetare mari, iar, în acest context, inițiativele parlamentare care reduc veniturile și cresc cheltuielile au un efect de dinamitare a bugetului. Este ca și cum ți-ai tăia singur craca de sub picioare.

23

  Reducerea TVA a fost amânată, la cererea PNL: ”Facem un apel la responsabilitate”

https://incont.stirileprotv.ro/credite-si-economii/deputatii-ar-putea-vota-astazi-reducerea-tva-de-la-19-la-16-analisti-decizia-ar-provoca-o-gaura-de-10.html

Deputații au decis miercuri să retrimită la comisia de specialitate pentru 2 săptămâni proiectul privind scăderea taxei generale pe valoarea adăugată (TVA) de la 19 la 16 procente şi a celei pentru livrarea de alimente, de la 9 la 5%.

Asta, după ce măsura care ar duce la ieftinirea tuturor produselor şi serviciilor din România a fost votată în comisia de buget a Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz. Dacă s-ar vota şi în plen, decizia ar provoca o gaură de 10 miliarde de lei în buget, potrivit analiştilor.

Atât premierul Orban, cât şi preşedintele Iohannis s-au declarat împotriva scăderii TVA, pe motiv că ar arunca în aer bugetul. Asta, deşi iniţiativa legislativă, a fost depusă de liberali pe vremea când erau în opoziţie, dar, spun guvernanţii, este folosită acum de PSD, în scop populist.

Propunerea legislativă a PNL privind reducerea nivelului cotei standard de TVA de la 19% la 16% de la 1 ianuarie 2020 a primit raport favorabil la Comisia pentru buget - finanţe a Camerei Deputaţilor. Proiectul depus în trecut de 5 liberali a fost propulsat acum de PSD. Cei de la PNL au fost împotrivă.

Dan Vîlceanu, deputat PNL: “Dacă e atât de bine să reducem TVA-ul, de ce nu aţi respectat programul de guvernare să-l reduceți de la 19 la 18 la sută?”

Președintele comisiei: “Data viitoare! Am avut o moţiune, aveam şi noi un plan, asta e”.

Eugen Neaţa, deputat PNL: “E imposibil de preluat într-un calcul de impact bugetar pentru anul 2020 şi de aceea cu respect vă solicităm domnule preşedinte să amânăm decizia unui vot la acest proiect de lege până avem toate datele de la guvern încât să ştim că suntem şi în aplicabiliatea legii

24

responsabilităţii bugetar fiscale şi în legea plafonaelor tocmai înainta spre asumare.”

Secretar de stat: “Punctul de vedere e în curs de elaborare, ce pot să vă confirm este că lucrăm pentru determinarea fisei financiare, astfel încât să putem să vă prezentăm o valoare privind impactul financiar.”

Premierul Orban nu susţine o asemenea măsură şi s-a dezis de proiectul depus în trecut de colegii săi liberali.

Ludovic Orban, premier: “Nu vom vota un proiect, chiar dacă aparține unui coleg de-al nostru, care a inițiat un proiect de lege ca parlamentar individual, și nicidecum din partea PNL.”

Proiectul de lege prevede, pe lângă reducerea de la 19 la 16% a TVA-ului general, şi reducerea la 5 procente, de la 9 cât e în prezent, pentru livrarea de alimente. Nici preşedintele nu e de acord cu aceasta măsură, nu acum.

Klaus Iohannis, preşedinte: “Sunt convins că în Parlament aceste chestiuni vor fi dezbătute și discutate și eu contez pe înțelepciunea politică a tuturor partidelor din Parlament. În final, pe cine să ajute să împovărezi un buget care deja are constrângeri semnificative?”

România are acum o cotă generală de TVA de 19% şi 5% pentru alimente. În acest an, estimarea arată că, la buget, din această taxă ar ajunge circa 70 de miliarde de lei. Puţin, comparativ cu Bulgaria, Polonia, Ungaria, sau chiar şi cu media Uniunii Europene. Dacă s-ar reduce TVA-ul, s-ar vedea imediat în preţuri mai mici la toate produsele şi serviciile spun reprezentanţii magazinelor.

Valer Hancaș, reprezentantul unui lanţ de hipermarketuri: “Dacă decizia este finală până la sfârşitul anului 2019, cu siguranţă noile preţuri vor fi regăsite la raft începând chiar cu 1 ianuarie 2020.”

Femeie: “E bine, ce să zic, am impresia că poate noul guvern ne va aduce ceva mai bun”

Bărbat: “Personal cred că vor exploda puţin preţurile, chiar dacă comercianţii vor simţi scăderea TVA, nu cred că va fi o soluţie aşa bună pe termen scurt, în viitor vom vedea. ”

Rămâne de văzut ce se va întâmpla în Parlament, unde miercuri ajunge la vot final această iniţiativă. În Camera Deputaţilor susţinătorii reducerii TVA au, teoretic, voturile PSD şi ale Pro România, în timp ce USR, PNL, UDMR se pare că se vor abţine de la vot.

25

Agricultura primară a României a ajuns subiect de siguranţă financiară: Comitetul pentru Supraveghere Macroprudenţială vrea să identifice soluţii pentru reducerea deficitului comercial provocat de comerţul cu produse agroalimentare Roxana Rosu 18.12.2019,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM), întrunit în şedinţă pe data de 16 decembrie, a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să identifice posibile soluţii pentru reducerea deficitului comercial provocat de comerţul cu produse agroalimentare.

De asemenea, membri CNSM apreciază că nivelul de îndatorare continuă să se menţină sub pragul de semnal, recomandând ca BNR să monitorizeze atent evoluţia dezechilibrelor structurale şi a îndatorării la nivel agregat şi sectorial.

În continuare, ei recomandă BNR menţinerea ratei amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0%, nivel la care se află din ianuarie 2016. Amorti-zorul anticiclic de capital este un instrument macroprudenţial pentru pre-venirea şi limitarea creşterii excesive a creditului şi a îndatorării sectorului neguvernamental.

Din Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) fac parte reprezentanţi BNR, ASF şi ai Guvernului, fiind condus de guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

  BNR: Românii sunt mai bogaţi ca niciodată. Avuţia netă a populaţiei a atins un maxim istoric Dorin Oancea 17.12.2019, 16:05 933

Avuţia netă a populaţiei a atins un maxim istoric de 2.082 miliarde lei, după un avans de 8 la sută în cel de-al doilea trimestru al anului 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, arată Raportul asupra stabilităţii financiare prezentat marţi de BNR. 

Viceguvernatorul Florin Georgescu spune că avuţia populaţiei a recuperat în totalitate pierderile consemnate după declanşarea crizei financiare, iar poziţia financiară a populaţiei a continuat să se îmbunătăţească, pe fondul evoluţiilor pozitive ale avuţiei nete, precum şi ale veniturilor disponibile.

Principalul determinant al acestei dinamici a fost evoluţia activelor imobiliare (+11 la sută), în timp ce activele financiare au înregistrat o scădere de 0,4 la sută în perioada analizată.

26

Ce impact ar avea scăderea TVA 17 decembrie 2019  Cosmin Pam Matei 

Comisia de Buget a Camerei Deputaților a dat, marți, aviz favorabil asupra proiectului liberalilor care reduce TVA de la 19% la 16% iar TVA pentru alimente de la 9% la 5% de la 1 ianuarie 2020.

Impactul reducerii TVA de la 19% la 16% este de peste 8 miliarde de lei iar reducerea cotei TVA pentru alimente de la 9% la 5% va va produce un minus de încasări din taxa pe valoarea adăugată de 3,7 miliarde de lei în 2020. În total, vor fi 11,3 miliarde de lei mai puțin la buget. Această chestiune este foarte importantă pentru că încasările din TVA reprezintă a doua mare sursă de venituri pentru statul român. Bugetul pe 2020 este gândit pe venituri bugetare în termeni nominali de 360,1 miliarde lei ( 31,89% din PIB), în creștere în valoare nominală pe orizontul de referință. Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2020 le înregistrează contribuțiile de asigurări sociale (34,4% din total venituri), urmate de TVA (20,2%) și accize (9,3 %) și sume primite de la UE (8,1 % din total venituri).

Istoria ne arată că scăderile cotei de TVA nu au dus la bani în plus la buget și nici nu au diminuat frauda. Conform unui document guvernamental, veniturile din TVA s-au menținut în ultimii ani la o pondere de aproximativ 6,3% în PIB, reflectând dinamica consumul final al gospodăriilor populației, ajustată cu componentele de autoconsum și instituții fără scop lucrativ aflate în serviciul gospodăriilor populației. Încasările din TVA sunt estimate la 6,4% din PIB în 2020, reprezentând o pondere similară cu cea prognozată pentru anul 2019. Pentru anul următor, estimările indică o creștere marginală la 6,5% din PIB în principal datorită implementării unor măsuri de îmbunățire a colectării TVA evaluate la 1,8 miliard de lei în perioada 2020-21. Pe termen mediu, veniturile din TVA sunt proiectate să se mențină la nivelul de 6,4% din PIB până în 2023 reflectând decelerarea ratei de creștere prognozate pentru consumul gospodăriilor.

Scăderea TVA a va lăsa mai mulți bani în buzunarul cetățenilor, ceea ce se va reflecta în consum.

……………………….

LEGISLATIV

 Legislatie romaneasca

Ordinul nr. 143/2019 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 113/2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru organizarea şi

27

desfăşurarea activităţii de control oficial în unităţile de prelucrare, procesare, depozitare, transport, valorificare şi comercializare a produselor şi subproduselor alimentare de origine nonanimală, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 1013 din 17.12.2019. A intrat în vigoare la 17.12.2019

Instrucţiunea pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de control oficial în unităţile de prelucrare, procesare, depozitare, transport, valorificare şi comercializare a produselor şi subproduselor alimentare de origine nonanimală din 17.12.2008 , Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 143/2019 la 17.12.2019

Ordinul nr. 113/2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de control oficial în unităţile de prelucrare, procesare, depozitare, transport, valorificare şi comercializare a produselor şi subproduselor alimentare de origine nonanimală, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 143/2019 la 17.12.2019

Legislaţie europeană  Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1198 al Comisiei din 12 iulie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de articole de masă şi articole de bucătărie din ceramică originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 189 din 15 iulie 2019), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 320 din 11.12.2019. A intrat în vigoare la 11.12.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2072/2019 de stabilire a unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 690/2008 al Comisiei şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 al Comisiei, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 319 din 10.12.2019. A intrat în

28

vigoare la 10.12.2019

Decizia nr. 2119/2019 privind poziţia care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene, la cea de a treia reuniune a Conferinţei părţilor la Convenţia de la Minamata privind mercurul, referitoare la adoptarea unei decizii de stabilire a pragurilor pentru deşeurile de mercur, astfel cum se menţionează la articolul 11 alineatul (2) din convenţia respectivă, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 320 din 11.12.2019. A intrat în vigoare la 11.12.2019

Decizia nr. 34/2018 de modificare a Protocolului 47 (privind eliminarea barierelor tehnice în calea comerţului cu produse vitivinicole) la Acordul privind SEE [2019/2070], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 323 din 12.12.2019. A intrat în vigoare la 12.12.2019

Regulamentul delegat nr. 2126/2019 de completare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele referitoare la controalele oficiale specifice vizând anumite categorii de animale şi de mărfuri, măsurile care trebuie luate în urma efectuării acestor controale şi anumite categorii de animale şi de mărfuri exceptate de la efectuarea controalelor oficiale la posturile de inspecţie la frontieră (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 321 din 12.12.2019. A intrat în vigoare la 12.12.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2129/2019 de stabilire a unor norme pentru aplicarea uniformă a frecvenţei în ceea ce priveşte controalele de identitate şi fizice asupra anumitor transporturi de animale şi bunuri care intră în Uniune (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 321 din 12.12.2019. A intrat în vigoare la 12.12.2019

Regulamentul delegat nr. 2127/2019 de modificare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte data aplicării anumitor dispoziţii din Directivele 91/496/CEE, 97/78/CE şi 2000/29/CE ale Consiliului (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 321 din 12.12.2019. A intrat în vigoare la 12.12.2019

Decizia nr. 34/2018 de modificare a Protocolului 47 (privind eliminarea barierelor tehnice în calea comerţului cu produse vitivinicole) la Acordul

29

privind SEE [2019/2070], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 323 din 12.12.2019. A intrat în vigoare la 12.12.2019

Regulamentul delegat nr. 2123/2019 de completare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele pentru cazurile şi condiţiile în care se pot efectua controale de identitate şi controale fizice vizând anumite mărfuri la punctele de control şi în care se pot efectua controale documentare la distanţă de posturile de inspecţie la frontieră (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 321 din 12.12.2019. A intrat în vigoare la 12.12.2019

Regulamentul delegat nr. 2125/2019 de completare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele referitoare la efectuarea controalelor oficiale specifice vizând materialele de ambalaj din lemn, notificarea anumitor transporturi şi măsurile care trebuie luate în caz de neconformitate, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 321 din 12.12.2019. A intrat în vigoare la 12.12.2019

Decizia nr. 3/2018 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) la Acordul privind SEE [2019/2039], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 323 din 12.12.2019. A intrat în vigoare la 12.12.2019

Decizia nr. 4/2018 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) la Acordul privind SEE [2019/2040], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 323 din 12.12.2019. A intrat în vigoare la 12.12.2019

Decizia nr. 5/2018 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) la Acordul privind SEE [2019/2041], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JOCE nr. 323 din 12.12.2019. A intrat în vigoare la 12.12.2019

INTERNE

Ultima serie de întâlniri cu reprezentanții mediului asociativ Miercuri, 18 Decembrie 2019

Conducerea MADR a încheiat seria întâlnirilor de lucru cu membrii asociațiilor și federațiilor reprezentative.

30

Astfel, în data de 13 și 16 decembrie 2019, s-au desfășurat reuniuni cu reprezentanți din sectoarele vegetal – alte culturi și procesare, industrie alimentară, agricultură ecologică, pescuit și acvacultură pentru discuții asupra principalelor probleme cu care se confruntă fermierii. La întâlnire au participat directorii direcțiilor tehnice de specialitate, alături de experți din cadrul MADR și ai instituțiilor din subordine.

Printre principalele probleme cu care se confruntă reprezentanții mediului asociativ din sectorul vegetal dedicat altor culturi se regăsesc: acordarea de sprijin pentru materia primă utilizată la producerea berii, susținere în extinderea suprafețelor cultivate cu hamei, legislația privind produsele de protecție a plantelor omologate și utilizate pentru hamei, inventarierea rezervelor de semințe, sprijin în relația cu alte instituții ale statului. 

Secretarul de stat Claudiu-Sorin Roșu-Mareș a declarat că aspectele discutate vor fi analizate și se vor identifica soluții viabile pentru a veni în sprijinul acestui sector. Totodată, oficialul i-a îndemnat pe reprezentații mediului asociativ să acționeze ca partener de dialog pentru Minister și să contribuie cu soluții practice și fezabile care să poată fi transpuse în conturarea Planului Național Strategic, acesta fiind cheia pentru rezolvarea problemelor actuale.

În cadrul celei de-a doua întâlniri, cu reprezentanții sectorului vegetal pe filiera de procesare, problemele ridicate au fost: o piață corectă, necesitatea susținerii dezvoltării, cercetării și inovării, practicile anticoncurențiale, reformarea învățământului agricol și crearea Camerelor agricole. 

Secretarul de stat Mareș a subliniat că inovarea și cercetarea reprezintă un subiect de interes major care va beneficia de o atenție deosebită în elaborarea Planului Național Strategic. Totodată, secretarul de stat a subliniat că propunerile transmise vor fi examinate de conducerea MADR,

31

iar cele fezabile vor constitui elemente ale unor politici pe care Ministerul le va urmări în Planul Național Strategic.

La cea de-a treia întâlnire cu sectorul din industria alimentară printre solicitările membrilor din sector menționăm: elaborarea unor campanii publice de informare despre importanța produselor certificate conform schemelor de calitate, clarificarea privind reducerea TVA-ului de la 9% la 5% pentru produsele tradiționale prin realizarea normelor metodologice pentru produsele la care se aplică, susținerea segmentului de acvacultură, facilitarea accesului pe piețe a micilor producători de produse tradiționale.

Referitor la solicitarea asociației pentru promovarea produselor românești privind elaborarea unor campanii publice de informare despre importanța produselor certificate conform schemelor de calitate, directorul direcției de specialitate din MADR, Amelia Rus, le-a transmis participanților că Ministerul a inițiat demersuri pentru notificarea Ordinului 724 la UE încă din 2018 pentru a veni în sprijinul producătorilor în vederea accesării resurselor financiare prin PNDR, și i-a informat asupra stadiului actual, declarând că Ministerul își dorește finalizarea cât mai rapidă a acestor demersuri.

Luni, 16 decembrie 2019, s-au desfășurat reuniuni cu reprezentanți din sectoarele agricultură ecologică, reprezentanții sindicatelor din instituții publice, precum și cei ai sectorului pescuit și acvacultură pentru discuții despre principalele probleme cu care se confruntă. La întâlnirea condusă de secretarul de stat Emil Dumitru au participat directorii direcțiilor tehnice de specialitate, alături de experți din cadrul MADR și ai instituțiilor din subordine.

Printre principalele probleme cu care se confruntă reprezentanții mediului asociativ din sectorul agricultură ecologică amintim: accesul la piața de desfacere, conștientizarea consumului de produse bio, surse de finanțare.

În cadrul întâlnirii, secretarul de stat Emil Dumitru a declarat că Ministerul va organiza grupuri de lucru pentru discutarea aspectelor tehnice cu reprezentanții sectorului în vederea conturării Planului Național Strategic în funcție de nevoile și specificitatea fiecărui sector. De asemenea, secretarul de stat a adăugat că în perioada următoare va fi supus dezbaterii publice un proiect de act normativ privind constituirea Consiliilor pe produs.  

Oficialul a evidențiat că sectorul de agricultură ecologică a înregistrat o creștere semnificativă atât în privința suprafețelor care se află în conversie, cât și a celor certificate, fiind o nișă în continuă dezvoltare. În acest context, secretarul de stat a afirmat necesitatea individualizării produselor la raft

32

pentru a putea fi distinse în lanțurile comerciale. Totodată, Emil Dumitru a subliniat posibilitatea încheierii unui parteneriat cu Asociația Marilor Rețele Comerciale din România cu ajutorul căruia producătorii să aibă o mai mare vizibilitate în magazine.

Aspectele expuse de reprezentanții sindicatelor sunt: lipsa unor facilități fiscale pentru asociere, finanțarea fermelor de familie, o alocare financiară mai mare pentru Grupurile de Acțiune Locală, susținerea alocării pe anumite programe.  Secretarul de stat a afirmat că Planul Național Strategic se va contura împreună cu institutele și stațiunile de cercetare din România în parteneriat cu mediul asociativ și cadrele universitare de la universitățile de profil.

În urma prezentării problemelor ridicate de către reprezentanții sindicatelor, conducerea MADR și-a arătat deschiderea spre dialog și i-a asigurat pe cei prezenți de stabilitate.      

Printre dificultățile întâmpinate de sectorul pescuit și acvacultură menționăm: modernizarea infrastructurii de pescuit, lipsa subvenției pentru fermele piscicole, concurența neloială, necesitatea unei legislații pentru micul pescar, realizarea cadastrului piscicol.

Actuala conducere a MADR a accentuat necesitatea ca politicile în acest domeniu să fie axate pe dezvoltarea industriei de procesare, iar sectorul să fie dezvoltat pe principii sănătoase și solide. S-a convenit organizarea unei întâlniri interinstituționale pentru discutarea unora dintre aspectele semnalate și identificarea unor soluții viabile care să vină în sprijinul sectorului.    

FERMIERII DIN VEGETAL ÎI CER MINISTRULUI AGRICULTURII! LISTA PROBLEMELOR! Agroinfo  18 decembrie 2019 - PROPUNERILE FERMIERILOR. Ministrul agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a declarat încă de la instalare că acordă mare importanță întâlnirilor, discuțiilor cu fermierii. 

Ministerul Agriculturii ne-a comunicat constant câte întâlniri a avut ministrul agriculturii cu fermierii români. Seria întâlnirilor de lucru s-a derulat în decembrie într-un ritm susținut. Simpla întâlnire cu fermierii nu le rezolvă și problemele. Ce listă de probleme au pus fermierii din vegetal pe masa ministrului Oros?

AGROINFO publică lista problemelor cu care se confruntă în acest moment fermierii din sectorul vegetal din România și vom urmări câte dintre aceste

33

probleme își găsesc rezolvarea și câte dintre propunerile pe care le-au făcut agricultorii se vor materializa în Planul Național Strategic 2021-2027.

SECTOR VEGETAL. CULTURĂ MARE

- dezvoltarea de sisteme de consultanță agricolă;- protecția producătorilor de material semincer;- elaborarea unui cadru legislativ pentru distanțele de protecție în vederea obținerii semințelor de calitate;- accesul la noile tehnologii de selecție și reproducere;- susținerea la Uniunea Europeană a modificărilor pe care agricultorii și asociațiile le solicită în privința organismelor modificate genetic;- adoptarea unui set de măsuri în vederea stimulării utilizării semințelor certificate;- dimensionarea clară a fermelor mijlocii;- transferul de generație.

- legea arendei;- legea vânzării terenurilor;- comsarea terenurilor;- învățământul dual și legislație privind cercetarea privată.

SECTOR VEGETAL. CULTIVATORI DE CARTOFI ȘI SFECLĂ

- problema dăunătorilor foarte agresivi și necesitatea obținerii unei noi derogări pentru folosirea neonicotinoidelor;- menținerea sprijinului cuplat în sectorul vegetal și în perioada de tranziție, respectiv 2021;- sunt costuri foarte mari la transporturi cu sfecla de zahăr către fabricile de procesare;- cultivatorii de cartofi au semnalat că problema costurilor ridicate la înființarea culturii de cartof pentru industrializare și faptul că suprafețele sunt în scădere față de anii precedenți.

SECTOR LEGUMICOL ȘI POMICOL

- facilități fiscale pentru micii producători și proceduri contabile simplificate;- rezolvarea deficitului forței de muncă;- măsuri pentru stimularea lucrătorilor din agricultură;- soluții pentru ca micii producători să se poată reuni în grupuri și organizații de producători, cooperative;- soluții pentru stimularea sectorului de spații protejate;- climatizarea serelor;- simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene;- trasabilitatea pesticidelor.

34

SECTOR VEGETAL. ALTE CULTURI

- acordarea de sprijin pentru materia primă utilizată la producerea berii;- susținere în extinderea suprafețelor cultivate cu hamei;- legislația privind produsele de protecție a plantelor omologate și utilizate pentru hamei;- inventarierea rezervelor de semințe;- sprijin în relația cu alte instituții ale statului.

INDUSTRIA ALIMENTARĂ. PROCESARE

- elaborarea unor campanii publice de informare despre importanța produselor certificate conform schemelor de calitate;- clarificarea privind reducerea TVA-ului de la 9% la 5% pentru produsele tradiționale prin realizarea normelor metodologice pentru produsele la care se aplică;- susținerea segmentului de acvacultură;- facilitarea accesului pe piețe a micilor producători de produse tradiționale.

AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ

- accesul la piața de desfacere;- conștientizarea consumului de produse bio;- surse de finanțare.

SINDICATE

- lipsa unor facilități fiscale pentru asociere;- finanțarea fermelor de familie;- o alocare financiară mai mare pentru Grupurile de Acțiune Locală;- susținerea alocării pe anumite programe. 

SECTOR PESCUIT ȘI ACVACULTURĂ

- modernizarea infrastructurii de pescuit;- lipsa subvenției pentru fermele piscicole;- concurența neloială;- necesitatea unei legislații pentru micul pescar;- realizarea cadastrului piscicol.

A început genotiparea la rasa Bălțată Românească! Fără test ADN, vacile nu mai primesc certificat zootehnic! Ramona Dascălu18 decembrie 2019 Asociația de Crescători de Vaci Bălțată Românească de tip Simmental (ACVBR-SIM) anunță că întreg efectivul de animale din rasa Bălțată Românească urmează să fie genotipat. Asociația menționează că prin acest

35

demers de genotipare se va verifica și confirma originea tuturor taurinelor de Balțătă Românească, înscrise în Registrul Genealogic. “ACVBR-SIM a început procedura de genotipare a întregului efectiv de Bălțată Românească, din secțiunea principală a Registrului Genealogic.

Prin acest demers se va verifica și confirma originea tuturor taurinelor de Bălțată Românească, înscrise în Registrul Genealogic, testarea ADN făcându-se atât pe linia paternă, cât și pe cea maternă”, se arată într-o postare publicată pe pagina de Facebook a Asociației de Crescători de Vaci Bălțată Românească de tip Simmental. ACVBR-SIM atrage atenția că începând de anul viitor niciun animal din rasa Bălțată Românească nu va mai primi certificat zootehnic fără confirmarea originii.

“Din anul 2020, nici un animal din rasa Bălțată Românească nu va mai primi certificat zootehnic fără confirmarea originii. Crotaliile personalizate de către ACVBR-SIM, aplicate fiecărui animal genotipat vor fi o garanție în plus pentru cumpărători, privind faptul că acel animal este de rasă pură Bălțata Românească”, informează ACVBR-SIM.

Adrian Mocanu, fermier Prahova: ”Nu putem sub 100 de hectare să dăm subvenții” Ramona Dascălu 18 decembrie 2019

Adrian Mocanu, fermier cu ștate vechi în agricultura românească și în același timp și vicepreședintele Asociației

36

Producătorilor de Porumb din România (APPR) a declarat ieri, marți – 17 decembrie, în cadrul unul prânz organizat de APPR, că la ora actuală sunt mai multe probleme cu care se confruntă agricultura din țara noastră.

Potrivit prahoveanului, una dintre aceste probleme este reprezentată tocmai de modul în care sunt acordate subvențiile fermierilor români. Fermierul Adrian

Mocanu a spus că fermierii care au sub 100 de hectare nu ar trebui să mai beneficieze de subvenții: “Părerea mea este că, copiem modelele de agricultură occidentală, care nu se potrivesc la noi. O tragem în sus cu tânărul fermier, dar dacă eu aș zice mâine că desfac ferma, aș găsi 100 de tineri fermieri care ar lua-o pe bucăți, deci nu e aceeași problemă cu cea pe care o au ei, nu găsești un fermier să preia o fermă la cheie, deci nimeni nu mai vrea să mai lucreze în agricultură, asta însemnând că e și foarte greu și trebuie să realizați lucrul ăsta, că ne chinuim mult și pentru asta trebuie să fim apreciați. Deci, nu trebuie să luăm modele lor, să sprijinim fermele mici, după părerea mea o fermă sub 100 de hectare nu are ce căuta în calculele guvernului pentru că dintr-o sută de hectare poate trăi o familie, cel cu 50 de hectare nu mai trăiește, deci trebuie să asigurăm viabilitatea statului românesc astfel încât lumea să trăiască decent. Nu putem sub 100 de hectare să dăm subvenții. Pentru ce? Trebuie să sprijinim mai mult performanța și cred că vor veni în viitorul apropiat zile în care nu vom mai avea ce face cu producția cerealieră pentru că nu avem zootehnie, exporturile au probleme de logistică și s-ar putea să ne trezim într-un an în care nimeni nu vine să întrebe de porumbul și de grâul pe care îl produc, cum de fapt mi s-a întâmplat anul ăsta la floarea soerelui. Deci, nu am avut unde da floarea soarelui, datorită poziției am reușit să o dau. Dacă eram mai necunoscut, rămâneam cu ea pe stoc. Nu voia nimeni să o ia și nu vă mai spun că am dat-o la un preț derizoriu, o cultură la care am pierdut în acest an”.

Fermierul prahovean a vorbit și despre problema neonicotinoidelor. Acesta a declarat că el personal nu a auzit niciun apicultor plângându-se de câmpurile sale, în condițiile în care an de an primește apicultori pe culturile sale, care sunt stropite.

“Părerea mea este că una vorbesc, eu am prieteni apicultori care vin în fiecare an la mine și să mă ierte Dumenezeu, îmi stropesc culturile tare și regulat și niciunul nu s-a plâns că a avut vreo problemă pe câmpurile mele. Vin an de an, îi ajut să meargă pe câmp, toată lumea e mulțumită.

Când ajungi la minister: “Scoateți-le!” Și nu știu de ce. Îi rog să se gândească, probabil or să ajungă vorbele mele la dânșii, că eu trebuie să îmi protejez cultura de porumb și dacă nu o să o pot trata cu tratamentul de sămânță, o să încerc să fac ceva terestru și terestru ar însemna să stau cu metrul la capul locului și nu cred, făță de un erbicid de contact, dacă mai are loc vreo albină pe acele câmpuri”, a spus Adrian Mocanu, vicepreședintele APPR. Adrian Mocanu face

37

parte dintre fermierii importanți din România, lucrând circa 1.250 de hectare în județul Prahova. La societatea lui, Mocanu a investit în spații de stocare de 3.000 tone, 10 tractoare relativ noi cu puteri cuprinse între 100 CP și 380 CP, combine și utilaje agricole a căror valoare totală depășește 2 milioane euro.

Schimbări la APPR: Arnaud Perrein nu mai candidează la funcția de președinte al asociației Ramona Dascălu17 decembrie 2019

Schimbări majore în cadrul Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR)! Directorul executiv al APPR Alina Crețu a anunțat astăzi, marți – 17 decembrie, în cadrul unui prânz organizat la hotelul Capital Plaza din București, după o întâlnire a Consiliului Director, că actualul președinte al asociației, Arnaud Perrein, nu va mai condida pentru un nou mandat de președinte anul viitor.

“Domnul președinte nu va mai candida la președinția asociației odată cu alegerile din 5 februarie 2020. Pe parcursul ultimelor săptămâni am avut 2-3 Consilii Directoare și probabil că vom mai avea încă unul în care să încercăm să vedem care ar fi formula câștigătoare pentru următorul mandat. Așa cum știți, APPR este o organizație extrem de dinamică, dar mai ales democratică, și încă nu avem știri majore pentru dumneavoastră, probabil că știrile vor fi chiar în ziua alegerilor.

Sperăm să avem cât mai mulți candidați, s-a lansat campania electorală pentru Asociația Producătorilor de Porumb. Sperăm ca cel puțin cei care sunt prezenți astăzi aici și care fac parte, cei mai mulți dintre ei, din actualul Consiliu Director să candideze și pentru următorul Consiliu Director al Asociației și dacă domnul președinte nu își mai dorește această poziție îi rugăm pe toți ceilalți să își depună

38

candidaturile în mod oficial, cât de repede, dar și pe alți membri APPR”, a declarat țu, director executiv al APPR.

După anunțul făcut de Alina Crețu, a luat cuvântul și Arnaud Perrein, care a spus că era timpul să se retragă întrucât a fost președinte al asociației pentru o perioadă de 7 ani de zile, dar a dat asigurări că APPR se va dezvolta în continuare.

“Mulțumesc că ați venit. Dacă APPR s-a dezvoltat atât de bine până acum este și datorită vouă pentru că ne-ați susținut mereu și este mare lucru. Am 7 ani de când sunt președinte, era și timpul să mă retrag, asociația nu este a francezilor, nu este a francezului, este a producătorilor din România, care vor să schimbe în bine agricultura din România, într-o agricultură mai echilibrată, mai corectă și mai avem încă foarte foarte multe de făcut.

O să vedeți că de acum încolo, din februarie încolo, lucrurile se vor schimba în bine, APPR se va dezvolta în continuare, sunt multe provocări, multe necunoscute și sincer să fiu, mă simt și un pic depășit acum, pentru că se merge foarte departe la nivel politic, la nivel de comunitate europeană, la nivel Digi Agri,sunt lucruri complexe și aici avem nevoie din ce în ce mai mulți oameni competenți care să dezvolte APPR. Noi ne bazăm în continuare pe cât mai mulți producători, printre care și Nicolae Sitaru, care a fost de la început cu noi, Liviu Bălănici din Iași, Costin Telehuz și mulți alții care sunt aici, sperăm să facem un Consiliu Director mai mare, să vorbim mai des, să ne consultăm mai des pentru că sunt foarte multe probleme. Este o agricultură bipolară în România cu ferme foarte mari, foarte competitive, dar și o agricultură de subzistență și trebuie să găsim un echilibru între toate acestea, mai ales că acum este vorba despre o plafonare, e vorba despre neonicotinoide, e foarte mult de lucru, dar cu înțelepciune și cu răbdare o să găsim soluții la toate, să fie cât mai bine. Îmi doresc o Românie mai corectă și mai echilibrată, și la fel ca mulți români și eu îmi doresc să le ofer copiilor mei, care au plecat în străinătate, condiții ca să vină înapoi în România”, a spus Arnaud Perrein.

De asemenea, în cadrul evenimentului a vorbit și Nicolae Sitaru, membru fondator al APPR în urmă cu

39

10 ani, și care până la începutul acestui an a fost președintele celei mai importante organizații de fermieri din județul Ialomița – Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița (ACCPT Ialomița).

Nicolae Sitaru a mulțumit presei pentru prezență, după care a prezentat pe scurt situația actuală a agriculturii din România: “Întâi și întâi și eu vreau să le mulțumesc tuturor care sunt aici pentru că sunteți și ați fost întotdeauna apropiații noștri și așa cum zicea și Arnaud (Arnaud Perrein, n.r.) am crescut și datorită sprijinului pe care l-am avut întotdeauna de la voi. E adevărat că și în APPR, cred că ați simțit, sunt niște fermieri care au fost mai echilibrați și care au avut niște poziții publice mai aproape de realitate.

Încercăm prin dialog să rezolvăm anumite lucruri și cred că rolul nostru, al organizațiilor profesionale, în primul rând este să fim parteneri de dialog cu autoritățile care sunt în măsură să ia decizii și cred că împreună facem parte dintr-o familie, familia aceasta mare de agribusiness, și noi și voi, și trebuie să facem din agricultura României o agricultură care să fie performantă, întâi și întâi, să poată să suporte competiția europeană în care suntem. Sunt diferite discuții acum legate de plafonare și care probabil în câteva luni se vor încheia cu o decizie, o decizie care, sperăm noi, să nu fie una care să facă rău, ci să facă bine tuturor. Sigur, eu fiind un fermier mare aș dori ca această plafonare să nu existe și ar fi anormal să zic eu acum că îmi doresc o plafonare, dar dacă interesul public este să fim noi plafonați, asta e, ne vom asuma această decizie. Această decizie este o decizie foarte grea de luat pentru că s-ar putea ca prin ricoșeu să distrugă niște lucruri care s-au întâmplat în România și unele dintre ele în ultimii 12 ani, după integrarea României în Uniunea Europeană, s-au întâmplat frumos.

Dacă ne uităm, că nu sunt mulți ani din 2007, de când am devenit parte integrantă în familia europeană, vedem că nu mai există pârloage, de 12 ani au dispărut cele 4 milioane de hectare care erau pârloagă în România, asta înseamnă că Politicile Agricole Comune au fost în sensul în care s-a vrut dezvoltarea acestui sector, el a reacționat și a acoperit toată suprafața, am avut niște temeri cu achizițiile terenurilor de către străini, care a fost o problemă foarte mare, când pământul era 500 de euro sau 1000 de euro sau 2000 de euro, acum însă a început să devină o problemă secundară pentru că pământul a devenit o valoare și speculanții sunt oarecum mai puțin interesați de o valoare pe care o pot specula mai greu, că nu mai pot lua anul ăsta pământ și să-l vândă la anul cu un preț de trei ori mai mare”. Cunoscutul fermier Nicolae Sitaru a declarat că România va fi prima țară din Europa la producția de porumb numai atunci când se vor produce peste 50 de milioane de tone de porumb.

“Eu cred că sectorul acesta s-a dezvoltat, mai avem foarte multe lucruri de făcut, avem încă o rezervă uriașă de creștere, gândiți-vă că suntem cu producția de

40

porumb cu care se laudă domnul Daea primii în Europa, dar de fapt nu suntem primii în Europa, să fim primii la producția pe hectar și atunci vom fi primii în Europa și atunci putem și avem motive să fim mândri.

Asta ar însemna că România să ajungă să producă 50, 50 și ceva de milioane de tone și atunci am putea să avem motive mai mari de mândrie, chiar dacă o parte din ele vor fi exportate. Sigur, că ne dorim cu toții să fie și valoare adăugată, să dezvoltăm și agricultura pe orizontală, dar este un proces care durează și trebuie găsite pârghiile prin care acest lucru să se întâmple (…). Aș vrea ca România să nu se întoarcă la anii când unii se pricepeau să facă de toate, să crească și vaci, și cai, și porci și de toate pentru că nu a fost o perioadă prea fericită în viața noastră. În perioada aia era unul care la sfârșitul anului ștergea datoriile, acum ăla nu există, a murit, a fost împușcat. Deci, trebuie să facem fiecare ce ne pricepem, ce avem competență că altfel dacă le facem pe toate și le facem prost s-ar putea ca lucrurile bune care s-au întâmplat să se transforme în lucruri mai puțin bune”, a spu Nicolae Sitaru.

La eveniment au fost prezenți mai mulți membri importanți ai APPR, între care și fermierul prahovean Adrian Mocanu, vicepreședinte al APPR, Dragoș Costin Telehuz, actualul președinte al ACCPT Ialomița, și Liviu Bălănici, președinte al ACCPT Iași, ambele organizații fiind membre ale APPR.

RETROSPECTIVĂ 2019. Topul celor mai importante evenimente din agrobusiness: investiţiile în tehnologie şi producţie au crescut, iar China a devenit tot mai interesată de fermele româneşti Florentina Niţu 17.12.2019, ♦ Anul 2019 s-a remarcat prin două mari tranzacţii în spatele cărora se află investitori chinezi şi câteva investiţii majore în modernizare sau extindere

Constantin Duluţe

♦ A fost înfiinţată Casa de Comerţ Unirea, societate prin care statul îşi propunea să înfiinţeze un lanţ de aprozare cu produse agroalimentare româneşti 

♦ Condiţiile climatice defavorabile au dus la scăderea producţiilor agricole după ce anul 2018 s-a remarcat prin producţiile record la cereale, dar şi la fructe şi legume.

41

 Bani chinezeşti pentru firme româneşti

Fondul chinez de investiţii CEE Equity Partners a încheiat un parteneriat strategic cu Brise Group, unul dintre cele mai mari grupuri din agrobusiness din România, controlat de antreprenorul Marius Bucur, în urma unei tranzacţii de 50 mil. euro. Investiţia constă în modernizarea şi dezvoltarea celor 15 silozuri de cereale ale grupului românesc.

Creșteri spectaculoase ale profiturilor în industria de lactate meatmilk miercuri, 18 decembrie, 2019

Romanii consuma lactate, iar firmele de profil castiga tot mai mult teren pe an ce trece. Potrivit risco.ro, anul 2018 a fost unul extrem de profitabil pentru producatorii de produse din lapte. Unele dintre cele mai mari firme au inregistrat cresteri spectaculoase a profiturilor.

Daca in trecut consumul de lapte, branza, smantana si alte produse lactate se rezuma la produsele obtinute local, astazi vorbim de o intreaga industrie generatoare de profituri foarte mari. Dovada ca afacerile merg bine in sectorul productiei de lactate? Doua companii de renume au inregistrat cresteri spectaculoase a profitului in 2018! Iata, asadar, cum arata cifra de afaceri si profitul inregistrat de trei mari companii din Romania:

42

FABRICA DE LAPTE BRASOV S.A. FABRICA DE LAPTE BRASOV sau Olympus, asa cum este cunoscuta compania, ofera o gama variata de produse. Compania este detinuta de o familie care a dezvoltat deja o traditie a producerii produselor lactate.Olympus a intrat pe piata gastronomica din Romania in 1999 si s-a extins treptat. In 10 ani a achizitionat fabrici renumite de prelucrare a laptelui din Grecia, a construit un depozit frigorific dotat cu cea mai inalta tehnologie la Crevedia, iar apoi a construit fabrica de lactate de la Halchiu, jud. Brasov, finalizata la inceputul anului 2011.

Iaurtul specific grecesc este vedeta companiei, insa aceasta are multe alte produse, toate la fel de calitative si de gustoase. Iar afacerile merg bine

43

pentru FABRICA DE LAPTE BRASOV. Compania a inregistrat in 2018 o cifra de afaceri de 468 milioane de RON, in cresterea cu 8% fata de anul 2017.Profitul a cunoscut o crestere remarcabila. Daca in 2017 compania inregistrat o pierdere de 1 milion de RON, in 2017 a avut un profit de 12,3 milioane de RON, in crestere cu 1287% fata de anul precedent.FRIESLANDCAMPINA ROMANIA S.A. Piata produselor lactate din Romania este dinamica si promite foarte multe schimbari pozitive. Cu toate acestea, este o piata competitiva, iar companiile producatoare de produse lactate se confrunta cu foarte multe provocari.FrieslandCampina a progresat pe piata din Romania si s-a facut remarcata datorita produselor pe care le-a lansat, targetand mai multe grupuri de oameni. Un brand vedeta al companiei este Napolact, insa si Milli ofera o varietate de produse lactate. Tot in portofoliul companiei se afla si Oke, Completa, Frico si Dots.Cu toate acestea, Napolact este de departe cel mai cunoscut brand, oferind o varietate de produse de larg consum: lapte, iaurt, bauturi pe baza de iaurt, smantana, unt si diferite tipuri de branza. Dar sa vedem si ce spun cifrele inregistrate de companie in ultimii ani.

Compania a inregistrat in 2018 o cifra de afaceri de 416,8 milioane de RON, in crestere cu 8% fata de anul 2017. O cresterea spectaculoasa a fost inregistrata la capitolul profit. Astfel, daca in 2017 compania a inregistrat o pierdere de 209,7 mii RON, in 2018 a inregistrat o crestere de 5954%. Asadar, profitul companiei in 2018 a fost de 12,8 milioane de RON.

44

HOCHLAND ROMANIA SRL Hochland sau Bucuria Gustului, asa cum mai este cunoscuta compania, a luat nastere in 1972, cand George Summer si Robert Reich au infiintat fabrica de branzeturi Hochland. Astazi, cu o experienta de peste 85 de ani in domeniul branzeturilor, Hochland este o companie de familie, independenta de marile corporatii, si unul dintre cei mai importanti producatori de branza din Europa. Are 16 fabrici, in 8 tari, in care lucreaza peste 4.000 de angajati.Produsele Hochland au intrat pe piata din Romania in 1993, prin intermediul companiei Whiteland, iar Hochland Romania a luat nastere oficial in 1998, prin preluarea fabricii de la Sighisoara, unde a inceput productia de branza topita. In 1999 Hochland achizitioneaza fabrica de la Sovata, unde produce branzeturi specific romanesti, precum cascavalul, dar si materie prima pentru fabrica de branza topita de la Sighisoara.

Cifrele arata bine pentru Hochland Romania. Astfel, compania a inregistrat in 2018 o cifra de afaceri de 399,6 milioane de RON, in crestere cu 18% fata de anul precedent. Profitul a cunoscut si el o crestere, insa nu la fel de spectaculoasa cum s-a intamplat in cazul companiilor prezentate anterior. Hochland Romania a inregistrat in 2018 un profit de 32,9 milioane de RON, in crestere cu 9% fata de anul 2017.

Asa cum spuneam, industria producatoare de lactate este intr-o continua crestere, companiile de top inregistrand cifre tot mai mari. Preferintele romanilor in ceea ce priveste produsele lactate de larg consum au crescut, motiv pentru care piata cunoaste o dinamica interesanta.

Proiectul European De Cercetare Atlas De   Redactia Financiarul  Data dec. 17, 2019  113

45

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Murfatlar a devenit partener, alături de alte 30 de entităţi din domeniul ştiinţific, din şase state, în cadrul proiectului european de cercetare Atlas, în valoare de peste 15,4 milioane de euro, au anunţat reprezentanţii instituţiei, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.

„Pe baza acestor studii pilot, aşa-numitele „hub-uri de inovare”, va fi înfiinţată o reţea de utilizatori finali, furnizori de servicii, cercetători şi factori de decizie, care să exploateze beneficiile agriculturii digitale. Mai mult, prin acordarea unor granturi, companiile inovatoare vor fi atrase să îşi ofere serviciile prin intermediul acestei platformei. Urmare a implementării acestui proiect, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Murfatlar, unitate de cercetare din structura Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti’, va deţine unul dintre cele patru huburi de inovare, în acest sens urmând a fi achiziţionaţi senzori pentru colectarea informaţiilor multiple despre datele climaterice, nivelul de umiditatea al solului, evoluţia fenofazelor viţei-de-vie, potenţialul atac al bolilor şi dăunătorilor sau modul de utilizare a echipamentelor agricole iar pe baza datelor stocate într-un cloud urmând a se face fundamentarea deciziilor potrivite pentru adaptarea tehnologiei la condiţiile specifice zonei”, afirmă Aurora Ranca, director la SCDVV Murfatlar.

Proiectul de cercetare „Atlas” a fost iniţiat în data de 1 octombrie 2019 şi are o valoare totală de 15.406.420 de euro, din care finanţarea asigurată de Comisia Europeană (CE), prin programul „Orizont 2020”, este de 12.890.976 de euro.

Potrivit sursei citate, proiectul se va derula pe o perioada de 36 de luni, implicând participarea a 30 de parteneri din Germania, Elveţia, Grecia, Italia, România, Spania şi Letonia.

Obiectivul general al iniţiativei constă în dezvoltarea unei platforme de servicii digitale deschise pentru aplicaţii agricole şi construirea unui ecosistem durabil pentru o agricultură inovatoare bazată pe date. Platforma

46

digital urmează să asigure interconectarea flexibilă a datelor provenind de la maşini agricole, sisteme de senzori şi instrumente de analiză a datelor pentru a depăşi problema lipsei de interoperabilitate şi pentru a permite fermierilor să crească productivitatea într-un mod durabil, utilizând cea mai avansată tehnologie digitală.

În acest sens, în cadrul general al proiectului „Atlas”, SCDVV Murfatlar beneficiază de un buget de 91.750 de euro, pentru achiziţii de echipamente şi realizarea propriei baze de date.

Proiectul Atlas are o valoare demonstrativă, implicând colaborarea cu fermierii români interesaţi, cu factorii de decizie naţionali şi locali, mediul universitar, mass-media.

Lansarea proiectului a avut loc la sediul coordonatorului, Institutul Fraunhofer din Sankt Augustin (Germania), în perioada 16 – 17 octombrie 2019.ANSVSA: Nu există pericol de antrax în Portul Midia Meatmilk miercuri, 18 decembrie, 2019

Precizări ANSVSA privind informațiile eronate aparute în spațiul public referitoare la riscul ca în cadavrele oilor din nava eșuată să se dezvolte antrax și să prezinte o amenințare pentru sănătatea publică.

Ca urmare a informațiilor eronate apărute în spațiul public referitoare la posibilitatea ca pe cadavrele oilor din nava eșuată să dezvolte antrax* care să prezinte o amenințare pentru sănătatea publică, pentru o corectă informare a opiniei publice, ANSVSA face următoarele precizări: Aceste cadavre nu pot reprezenta o sursă de contaminarecu spori Bacillus anthracis a apei mării sau a mediului din zona respectivă.

47

 Pentru a fi acceptate la export, toate animalele de la bordul navei au fost certficate clinic sanătoase, în exploatația de origine, de către un medic veterinar, starea de sănătate fiind confirmată la îmbarcare și de către medicii veterinari oficiali, din Punctul de Ieșire pentru export, din portul Midia. Mai mult, având în vedere că originea animalelor este România, acestea sunt vaccinate anual împotriva antraxului (acțiune prevăzută în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora). Se exclude riscul apariției antraxului atâta timp cât în efectivul respectiv nu s-au înregistrat animale cu forme clinice de antrax și animale moarte de antrax. În cazul ipotetic în care ar fi existat animale bolnave clinic de antrax și care au murit din cauza antraxului, în cadavrele nedeschise, forma vegetativă a bacteriei Bacillus anthracis rezistă câteva zile, după care este distrusă de flora de putrefacție. Condiția ca forma vegetativă a bacteriei Bacillus anthracis (agentul patogen al antraxului) să se transforme în spori, care reprezintă forma de rezistență a bacteriei în natură și respectiv, de contaminare a altor animale, a omului a mediului etc. este ca, acele cadavre să se deschidă în interval de 2- 3 zile pe sol, în condiții de uscăciune astfel încât forma vegetativă să vină în contact cu oxigenul atmosferic și să sporuleze. Chiar dacă rămân cadavre (presupuse ale unor animale bolnave de antr în apa mării, acestea nu prezintă un pericol de contaminare, deoarece în mediul respectiv nu există oxigenul atmosferic necesar sporulării, iar forma vegetativă este eliminată de flora de putrefacție și de mediul salin. *Antraxul sau cărbunele sau dalac este o boală infecțioasă produsă de Bacillus anthracis, boala este o zoonoză (boală comună omului și animalelor, fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate ( bovine, caprine, ovine). Nișa ecologică a acestei bacterii este reprezentată de sol, motiv pentru care infecția cu antrax este considerate ,,boală telurică’’.Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

48

Exportul de animale vii, în atenția Parlamentului European, după accidentul din Portul Midia  REDACȚIA FIR 18 DECEMBRIE 2019

Marți, în Parlamentul European, deputații au dezbătut problema exportului de animale vii către țări terțe, abordând aspecte referitoare la condițiile de transport și la obligația statelor membre de a se asigura că acestea sunt respectate, pentru protejarea animalelor.

Inițiativa din Parlamentul European a venit ca urmare a accidentului din Portul Midia, când o navă încărcată cu peste 14.600 de oi care urmau să fie exportate din România a eșuat, provocând moartea majorității animalelor care se aflau la bord. Reamintim că doar 252 de oi au fost salvate în timpul operațiunilor de salvare, iar dintre acestea numai 180 au supraviețuit.

Dan Motreanu, europarlamentar

„Recentul accident din Portul Midia este regretabil și sunt de acord că este nevoie de mai multe controale și de mai multă rigoare pentru ca astfel de evenimente să fie evitate.

Pe de altă parte, nu trebuie omis faptul că România are deja o legislație solidă, armonizată cu standardele europene, în ceea ce privește transportul de animale vii. Mai mult, guvernul liberal este preocupat de îmbunătățirea acestei legislații. La inițiativa ministrului agriculturii, în Parlamentul României există deja o propunere legislativă, care are ca scop protejarea suplimentară a animalelelor ce sunt transportate către țările terțe”, a reacționat europarlamentarul Dan Motreanu pe pagina sa de facebook, după reuniunea plenului Parlamentului European de aseară, de la Strasbourg.

Ce fac agricultorii iarna? La Agricost, încep programele de pregătire și perfecționare profesională REDACȚIA FIR 18 DECEMBRIE 2019

49

Credeați că marii agricultori intră în vacanță în lunile de iarnă? Nici pe departe. Activitatea din câmp se mută în atelierele de instruire din țară sau din străinătate. Se fac evaluări ale rezultatelor agricole din anul curent, se finalizează bugetul pentru anul viitor și planurile de investiții.

„În această perioadă, folosim repausul pentru a instrui angajații. În perioada decembrie – martie, organizăm instruiri tehnice. Personalul din Departamentul tehnic central împreună cu șefii de ferme discută tehnologiile propuse pentru anul 2020, iar pe baza experiențelor și ideilor acestora, a rezultatelor obținute în urma testărilor efectuate în anul 2019, tehnologiile sunt îmbunătățite”, a declarat Gianina Ioniţă, director executiv Agricost – Al Dahra.

Mecanizatorii din cadrul fermelor participă la instruiri mecanice. Își consolidează regulile privind exploatarea echipamentelor din dotare, analizează defecțiunile echipamentelor utilizate în anul 2019 și se decid măsuri pentru prevenirea lor în viitor.

În anul 2020, Agricost va încheia programul de dotare a tuturor fermelor cu combine, tractoare si remorci noi. De aceea, instruirea angajaților din acest an se realizează cu sprijinul furnizorilor, iar o parte se pregătesc la fabricile de echipamente din străinătate. Pentru că lucrările în câmp „au înghețat” în această perioadă, specialiștii Agricost au întâlniri cu reprezentanți ai altor ferme din Europa într-o serie de schimburi de experiență.

Fermele administrate de Agricost sunt într-o permanentă competiție, iar în perioada iernii se evaluează rezultatele, din punctul de vedere al producției și al veniturilor, iar performerii sunt premiați.

Perioada de iarnă este și perioadă de concedii pentru agricultori. La Agricost, încep excursiile oferite angajaților de către companie. Anul viitor, în lunile ianuarie – februarie, aproximativ 200 de angajați vor pleca într-o vacanță de 7 zile, o parte în Andaluzia, ceilalți în Maroc.

Un fermier din Craiova vrea să dea lovitura cu rețete tradiționale de murături și coșul cu produsele proaspete pentru Crăciun 18 decembrie 2019Salata de conopidă în sos de muștar cu mărar verde sau salata de dovlecei murați cu ardei si arpagic sunt doar câteva dintre bunătățile cu care Marinela Vană din Craiova își întâmpină clienții în piața centrală

50

din Craiova. Producătorul de legume ne-a povestit cum pregătește murăturile și de unde i-a venit ideea să pregătească coșuri cu produse tradiționale în funcție de dorința fiecăruia. “Ca producători  de legume, am extins  oarecum orizontul și pentru că suntem atenți  la cerința consumatorului, am venit în sprijinul lui cu produsele procesate în mod tradițional. Lipsa timpului, lipsa experienței  tinerelor doamne ne-a îndemnat să  mergem pe acest drum! Zacuscă, murături, pastă de tomate sau ardei, salate, iutică și chiar varză murata  sunt doar câteva din produsele cu care ne mândrim. Folosim cele mai bune produse, păstrăm  cu sfintenie rețetele de demult, dar reușim să surprindem și cu produse rafinate, cum ar fi roșiile cherry coapte cu usturoi în ulei de măsline”, a menționat Marinela Vană, producător de legume din Dolj.

Marinela Vană este un tânăr legumicultor ce a dat lovitura cu roșiile cherry pe care le cultivă iarna. Pe lângă acestea, nu a încetat să depună eforturi pentru ca totul să fie ca la carte. Rețetele pentru pregătirea murăturilor sunt vechi, autentice și producătorul nu face rabat de la calitate. “Ne prinde dimineața sterilizând borcane, iar a doua zi o luăm de la capăt! Fiecare are roluri bine determinate, am învățat  de la stupii  tatălui, să fim harnici ca albinuțele. Nu vrem să dezamăgim oamenii care au deja încredere în noi. Dorința mea cea mai mare este aceea de a încuraja  populația să mănânce  sănătos, românește și să nu uite de tradiție! Produsele noastre au depășit  și granița în prag de sărbători! Rudele de aici le-au trimis prin produsele noastre apropiaților din străinătate un strop  din “magia Crăciunului „!”, a continuat Marinela Vană.

Fie că pregătește murături asortate cu gogonele, ardei, varză, conopidă, rondele de morcovi, țelină și usturoi în saramură dulce-acrișoară, cu boabe de muștar, piper, mărar uscat și sare sau pregătește gogoșari umpluți cu conopidă, ardei gras umplut cu varză, morcovi și țelină, Marinela pune suflet în orice rețetă. Specialitatea sa este salata de dovlecei murați cu ardei și

51

arpagic și ne-a dezvăluit și nouă cum o prepară.

În materie de murături, tânărul fermier se mândrește cu o multitudine de rețete, mare parte păstrate din bătrâni.

“Tăiem rondelele de dovlecei și ardei, îi așezăm în straturi cu mărar verde și câțiva grăunți de arpagic. Se toarnă saramură fierbinte și se închide ermetic. Mai avem o altă salată cu legume prăjite și usturoi sterilizate la bain marin. Conține felii de vinete, dovlecei, ardei de toate tipurile colorați, toate așezate în straturi cu usturoi și pătrunjel verde”, a povestit tânărul fermier.

Pe lângă acestea, Marinela Vană mai pregătește și borcane vesele cu morcovi murați, castraveciori cornișon sau salată de conopidă în sos de muștar cu mărar verde. Satisfacțiile materiale sunt mai puține comparativ cu cele sufletești, atunci când primește aprecieri din partea oamenilor și când aceștia le recomandă produsele și altora. “La începutul „carierei”, când am devenit tânăr fermier cu acte în regulă, am avut o exploatație zootehnică. Am prins de atunci dragoste, dar și experiență în a îngriji animalele. Acum ne-am limitat doar la creșterea puilor. Anual creștem 200 pui din care o parte îi punem la dispoziția  clienților”, a continuat producătorul.

52

Având produsele proaspete la dispoziție, i-a venit ideea să realizeze un coș de Crăciun, în funcție de dorințele clientului. “Noi punem la dispoziție produsele, iar clientul îsi alege în functie și de bugetul fiecăruia. Noi ne am gândit la un borcan de murături, o zacuscă (vinete, ciuperci, fasole sau de țelină), un caltaboș, un cârnăcior, o sticlă cu vin sau pălincă, o sunculiță fiartă în zeamă de murături cu usturoi și boia. Sperăm să îi surprindem și să le facem sărbătorile frumoase”, a mai spus Marinela Vană.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Schimbarea la faţă a Gării de Nord? Starbucks merge cu o cafenea în interiorul gării care mai găzduieşte nume internaţionale precum McDonald’s sau KFC

Cristina Rosca 18.12.2019

Lanţul de cafenele prezent local în sistem de franciză are circa 50 de unităţi în România şi va mai deschide până la finalul lui 2019 alte două.

Starbucks, lanţul american de cafenele adus în România de polonezii de la Amrest în sistem de franciză, va deschide o unitate în interiorul Gării de Nord din Bucureşti, completând astfel paleta de mărci prezentă aici.

În cea mai importantă gară din ţară mai sunt prezente restaurantele McDonald’s, KFC, Subway şi Springtime, cafenelele Ted’s, So! Coffee şi Coffee2Go, alături de un magazin de proximitate Carrefour Express, o agenţie de pariuri Superbet şi o agenţie de turism Christian Tour, arată cele mai recente date ale ZF.

53

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

MADR, targ cu preparate traditionale organizat in urmatoarele zile Decembrie 18, 2019

In pragul Sarbatorilor de iarna, in perioada 19 – 23 decembrie 2019, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale isi deschide portile pentru a gazdui un Targ de Craciun, o expozitie cu vanzare de produse agroalimentare romanesti, la care sunt invitati toti cei care vor sa redescopere traditia bucatelor specifice Craciunului.

Consumatorii vor putea regasi preparate traditionale, produse obtinute conform unor retete consacrate atestate de MADR, sau ale caror denumiri sunt recunoscute la nivelul Uniunii Europene, din arealul zonei montane, ori produse specifice care pastreaza autenticitatea, transmisa din generatie in generatie, pregatite pentru masa de Craciun. Expozitia va oferi si alte produse alimentare din areale geografice ale Romaniei: Maramures, Moldova, Transilvania, Muntenia, Oltenia, Dobrogea etc.

Ii invitam pe toti cei care cunosc gustul inconfundabil al preparatelor traditionale romanesti de Craciun sa gaseasca la acest targ o gama variata de produse din carne de porc, dar si cozonaci, branzeturi sau vinuri pregatite si expuse de peste 30 producatori de produse alimentare pentru masa de sarbatori de iarna, din judetele: Alba, Arges, Arad, Brasov, Bihor, Botosani, Dambovita, Giurgiu, Gorj, Harghita, Iasi, Ilfov, Maramures, Mures, Olt, Prahova, Sibiu, Tulcea, Valcea, Vrancea si municipiul Bucuresti.

Vom redescoperi gustul bucatelor traditionale din diferite regiuni ale Romaniei, al produselor din carne (caltabos, toba de casa, lebar, carnati de porc proaspeti si afumati, slanina afumata, jumari, jambon afumat, muschi afumat, pastrama de porc, sloi/tocan de oaie si mititei), al produselor din lapte (branza, smantana, cascaval, telemea, urda, branza de burduf in coaja de brad si in membrana naturala, cas, cascaval Rucar si cascaval Dalia etc.),

54

al produselor din peste (batog de crap argintiu si de somn, pastrama de crap argintiu si de somn, sardelute, scrumbie marinata, zacusca cu peste etc.), al produselor de panificatie si patiserie (cozonaci, placinta cu dovleac, placinta cu branza etc.), al siropurilor, gemurilor sau dulceturilor de fructe, al diferitelor sortimente de zacusca, uleiuri aromate, cosmetice naturale si altele.

Produsele romanesti renumite, precum Carnatii de Plescoi, Telemeaua de Sibiu, Scrumbia de Dunare afumata, produse care beneficiaza de sistemul de calitate europeana „Indicatie Geografica Protejata – I.G.P si Telemeaua de Ibanesti “Denumire de Origine Protejata” –  D.O.P vor incanta vizitatorii la acest eveniment. De asemenea, se vor regasi si alte produse aflate in curs de dobandire a protectiei la nivelul Uniunii Europene, cum ar fi Placinta dobrogeana, Salata cu icre de stiuca Tulcea (in curs de dobandire IGP) si Salata traditionala cu icre de crap (in curs de dobandire STG). La eveniment vor fi prezenti si producatori de fructe, de miere (polen, faguri, propolis) precum si producatori de palinca si de diferite sortimente de vin de origine controlata.

Ministrul Nechita-Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, joi 19 decembrie, la ora 11.00. Programul de vizitare al targului este intre orele 8.00 – 18.00, iar in ultima zi, 23 decembrie, producatorii va asteapta pana la ora 16.00.

cora începe să investească în modernizarea hipermarketurilor din România RETAIL Profit.ro scris astăzi, 18:27

La 16 ani de la inaugurare, hipermarketul cora Pantelimon, primul deschis în România de grupul franco-belgian Louis Delhaize, trece printr-un amplu proces de modernizare, investiție de 3 milioane de euro. Procesul de modernizare va continua în toate cele 11 hipermarketuri cora din România. CITEȘTE ȘI Whirlpool retrage de pe piață 500.000 de mașini de spălat vândute în Marea Britanie, risc de incendiu Prezent pe piața românească din 2003, grupul operează în prezent 11 hipermarketuri în București și în marile orașe.

55

DIVERSE

AURSF,   APCONS   și CREDERE:   Scrisoare deschisă către Primul Ministru în legătură cu numirea noului președinte   ANPC Financial Intelligence   18.12.2019,

 Alin Iacob, presedintele AURSF

Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), Asociația pentru Apărarea Drepturilor și Intereselor Consumatorilor (APCONS) și Asociația CREDERE pentru Informarea, Consilierea și Educarea Consumatorilor,  asociații active și profund implicate în susținerea drepturilor și intereselor consumatorilor, i-au adresat o scrisoare deschisă Primului Ministru Ludovic Orban:

 „Stimate domnule Prim-Ministru, Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), Asociația pentru Apărarea Drepturilor și Intereselor Consumatorilor (APCONS) și Asociația CREDERE pentru Informarea, Consilierea și Educarea Consumatorilor, în calitate de asociații active și profund implicate în susținerea drepturilor și intereselor consumatorilor din România, salută încheierea rapidă a interimatului nefericit de la conducerea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, în conformitate cu solicitarea noastră publică de la finalul lunii noiembrie. În același timp, însă, regretăm numirea în funcția de Președinte al ANPC a unei persoane fără nicio zi de experiență în ceea ce privește protecția consumatorilor. Susținem pe deplin una dintre prioritățile anunțate de dumneavoastră la preluarea mandatului de prim-ministru și anume “readucerea competenței și profesionalismului în funcționarea instituțiilor publice” însă ne exprimăm îndoiala că această numire respectă acest deziderat. Considerăm că a venit momentul ca vocea, talentul și susținerea politică să nu mai fie singurele criterii luate în calcul de decidenți atunci când desemnează conducători ai unor instituții specializate ale statului, unde este nevoie de reacții rapide și competente încă din prima zi de mandat. De asemenea, mulțumindu-vă pentru facilitarea unei întâlniri interesante și constructive cu Secretarul General al Guvernului, vă reiterăm cererea de a ne întâlni și cu dumneavoastră, atunci când agenda vă va permite. Ne place

56

să credem că înțelegeți importanța rezolvării juste a problemelor cu care se confruntă consumatorii, stakeholder pe care se bazează creșterea economică a României și care, cel puțin din acest motiv, ar trebui să beneficieze de tot atâta atenție din partea dumneavoastră ca și reprezentanții mediului de afaceri,

Cu deosebită considerație,Alin Iacob, președinte AURSFVasile Cazan, președinte APCONSDorinel Tănase, președinte Credere” 

Eduardt Cozminschi – noul președinte al ANPC Eduardt Cozminschi este noul președinte al ANPC, potrivit unei decizii a premierului Ludovic Orban, publicată în Monitorul Oficial.  Potrivit presei locale, Eduardt Cozminschi, este secretar general al organizației municipale a PNL Botoșani.  La bază, Eduardt Cozminschi este profesor de fizică. El este licențiat și în Drept, activând profesional ca mediator autorizat, potrivit Monitorul de Botoșani. 

GLOBAL

FAO: Europenii ar trebui să mănânce mai puțin Meatmilk miercuri, 18 decembrie, 2019

Numărul persoanelor care suferă de foame în Europa și Asia Centrală este scăzut, însă se înregistrează un număr mare de persoane afectate de o insecuritate alimentară moderată, cum ar fi acces limitat la alimente și la alimente nutritive,

57

precum și de exces de greutate și obezitate, se arată într-un nou raport al FAO.

 În Europa, securitatea alimentară s-a îmbunătățit Analiza la nivel regional a securității alimentare și a nutriției în Europa și Asia Centrală în anul 2019, prezentată astăzi la Moscova, oferă recomandări specifice pentru factorii de decizie pentru intervenții direcționate privind nutriția, inegalitățile și dezvoltarea rurală și atingerea obiectivelor globale ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. În Europa și Asia Centrală, securitatea alimentară s-a îmbunătățit substanțial în ultimele două decenii, iar marea majoritate a celor 50 de state monitorizate au reușit să mențină prevalența subnutriției sub 5% – mai puțin de jumătate din media mondială (10,8%). Noile estimări pentru anul 2018 sugerează că un nivel sever al privării de alimente nu mai reprezintă o problemă (1,8 la sută din totalul populației, comparativ cu 9,2 la sută la nivel global). Cu toate acestea, pături importante ale populației au dificultăți în accesarea regulată a alimentelor nutritive și suficiente. Conform estimărilor, peste 100 de milioane de persoane (11 la sută din populație) din regiune sunt expuse la o insecuritate alimentară moderată sau severă – un indicator, dezvoltat de FAO pe baza Scalei de Experiență a Nesiguranței Alimentare, pentru a urmări progresul spre atingerea obiectivului Zero Foame. „Un număr considerabil de adulți și copii încă suferă de diverse forme de malnutriție, inclusiv deficiențe de creștere, scădere în greutate, exces de greutate, obezitate, anemie; de fapt, unele dintre ele coexistând în multe state ”, a declarat Cheng Fang, economistul FAO. „În special, excesul de greutate și obezitatea implică probleme de sănătate semnificative”, a adăugat Fang, referindu-se la un raport care constată că obezitatea adultă în aproape toate țările regiunii a depășit în 2016 media mondială de 13,2%, iar în 13 țări a fost de două ori mai mare decât media mondială. Obezitatea în rândul adulților a crescut în toate țările din regiune. Datele dezagregate de sex arată că femeile sunt mai predispuse la o nesiguranță alimentară moderată sau severă decât bărbații (10,7% până la 9,8%) în Europa și Asia Centrală. Pe o notă pozitivă, prevalența ponderii

58

scăzute la naștere este sub media globală de 14,6%; cu toate acestea, există o tendință recentă de creștere în majoritatea țărilor. Cauze și factori determinanți După cum se subliniază în raportul FAO, inegalitățile socio-economice încetinesc sau chiar împiedică progresul în ceea ce privește reducerea sărăciei, insecurității alimentare și malnutriției, punând la risc principiul Agendei 2030 de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Malnutriția în rândul copiilor este puternic influențată de educația maternă, de mijloacele de trai și de localizarea geografică. Acest lucru sugerează că intervențiile direcționate privind educația maternă și generarea de venituri pot îmbunătăți situația cu privire la nutriția copiilor mai mici de cinci ani. Obezitatea este un fenomen în creștere mai rapidă în gospodăriile cu profil socio-economic mai scăzut ce ține de condițiile de viață și de muncă, venit și educație. „Politicile și alte intervenții ar trebui să vizeze grupuri defavorizate și vulnerabile pentru a aborda inegalitățile socio-economice”, a declarat Vladimir Rakhmanin, director general adjunct al FAO și reprezentant regional, la evenimentul de lansare a raportului. „Am văzut cum schimbările structurale în multe țări din regiune cu venituri mai mici, cu o creștere economică accelerată au ajutat să scoată persoanele cele mai vulnerabile din sărăcie și au redus semnificativ nivelul de foame”, a adăugat Rakhmanin. În acest scop, raportul solicită țărilor să canalizeze mai multe investiții publice în agricultură și în zonele rurale și să îmbunătățească calitatea investițiilor, deoarece cheltuielile în aceste zone sunt mici în comparație cu importanța sectorului în economie. Această situație poate împiedica realizarea obiectivelor de securitate alimentară, nutriție și mediu. Transformări structurale Raportul are o nouă secțiune axată pe transformările structurale care au loc în Europa și Asia Centrală – în economie, producția agricolă și alimentară, modelele și dietele de consum alimentar, comerțul și politicile sale. Acesta oferă îndrumări cu privire la ce acțiuni ar fi necesare pentru îndeplinirea obiectivelor globale de dezvoltare durabilă. 

59

Analiza a arătat că, deși agricultura este o sursă importantă de venit pentru mulți, productivitatea sectorului rămâne în urma altor sectoare. Aceasta duce la sărăcie, insecuritate alimentară și rate de malnutriție mai mari în zonele rurale și, din nou, necesită sprijin sporit pentru agricultură și dezvoltare rurală pentru a stimula productivitatea și diversificarea veniturilor. În toate țările regiunii, există o diversitate mult mai mare în produsele alimentare disponibile datorită producției și comerțului cu produse agroalimentare; cu toate acestea, calitatea dietelor actuale în comparație cu dietele sănătoase a fost pusă la îndoială. Acest lucru se datorează nu numai constrângerilor din sistemul de producție alimentară, ci și importului de alimente procesate, care conțin grăsimi, zahăr și sare și au un impact negativ asupra nutriției și sănătății. După cum demonstrează studiile de caz pe țări, extinderea comercială anticipată în regiune este adesea împiedicată de măsuri non-tarifare care există în mai multe forme în multe țări.Proteinele provenite de la animale au câștigat importanță în majoritatea țărilor, contribuind la schimbările alimentare și la securitatea alimentară. Cu toate acestea, există diferențe regionale în ceea ce privește diversitatea alimentară. Turcia și țările din Balcanii de Vest au o disponibilitate mai mare de fructe, legume, în timp ce fostele țări membre ale Uniunii Sovietice au mai multă carne și pește. „Aceste tendințe indică necesitatea unor politici sensibile la nutriție, atât în sfera de producție, cât și în sfera de comerț, care să crească disponibilitatea mai multor produse alimentare”, a spus Fang.  Pentru a reseta producția, dietele și politicile conexe pentru o producție și nutriție alimentară mai bună și mai durabilă, raportul pune accent pe două concepte-cadru din ce în ce mai populare – abordarea sistemului alimentar și agroecologia. Există compromisuri între toate obiectivele sistemelor alimentare și agroecologie, iar politica publică are rolul critic de a oferi stimulente și de a crea un mediu bun pentru participarea tuturor micilor proprietari. Reorientarea politicii ar trebui, de asemenea, să sublinieze necesitatea acordării unei atenții mai mari celor mai săraci și vulnerabili.

UNIUNEA EUROPEANA

60

17 December 2019Brussels, BelgiumAgriculture and Rural Development

EU agri-food trade surplus hits record levels in September 2019

September 2019 saw the EU record its largest ever monthly surplus in agri-food trade, coming to a total value of €3.7 billion. The surplus was recorded following a rise in both the monthly export and import values of agri-food products. The EU’s agri-food exports rose to €13.06 billion in September 2019, an increase of 18% compared to the previous year, while the value of imports rose by 6% to €9.32 billion. These are amongst the principle findings of the monthly trade report for September 2019, published by the European Commission.Source: EUROSTAT - COMEXT

The highest increases in monthly export values were recorded for China (a rise of €509 million), the USA (an increase of €305 million), and Japan (up by €162 million). However, there were falls in the EU’s exports to Hong Kong (down by €37 million), Algeria (a reduction of €19 million) and Egypt (down €14 million).

There was an increase in the value of the EU’s agri-food imports from Ukraine (up by €108 million), South Africa (rising by €72 million), and Chile (a rise of €48 million). Conversely, there was a decline in the value of

61

imports from the USA (down by €106 million), Russia (a decrease of €17 million), and Ghana (a fall of €15 million).

A number of product categories experienced a rise in export values, such as pork meat (up €269 million), spirits and liqueurs (a jump of €260 million), wheat (up by €149 million), and wine (rising by €149 million). However, there was a decrease in the value of exports for non-edible products (down €43 million), sugar (falling by €30 million), fatty acids and waxes (a reduction of €18 million), and vegetable oils (excluding palm and olive oil) (down by €16 million).

Increases in imports were recorded for tropical fruit (up €128 million), oilseeds (other than soyabeans) (a rise of €109 million), and vegetables (an increase of €54 million). Import values fell for a number of products, including cereals (other than wheat and rice) (down by €55 million), wheat (a drop of €46 million), raw tobacco (a decline of €30 million).

GERMANIA

2020: Nașterea Uniunii Europene continentale, 18.12.2019 Boris Kálnoky

Din cauza Brexitului, are loc o reașezare a forțelor în Europa: Germania își îndreaptă atenția spre estul și centrul Europei, pentru a-și spori influența pe continent.     

În 2020, UE va deveni mai mică iar politica europeană va deveni mai dură. Plecarea definitivă a britanicilor va avea urmări asupra raporturilor de forțe în comunitate.       Se întrevede o despărțire lentă de modelul de bază germano-francez și o revenire la structurile istorice. Din noul context va face parte și construirea unui bloc est-central european, acolo unde odinioară era Imperiul Habsburgic: este vorba de cele patru țări din grupul Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia), plus celelalte țări din regiune, tot mai legate între ele.   Germania trebuie să se întrebe care este locul ei în Europa. Viitorul Uniunii depinde de decizia Berlinului. Politicienii germani se comportă adesea ca și cum nu ei ar fi cei care controlează centrul de putere al continentului. Dar

62

celelalte state știu cum stau lucrurile. Este unul din motivele pentru care britanicii părăsesc Uniunea. Ei recunosc dominația germană și nu mai vor să rămână într-o astfel de structură.

2019 a fost un an cu dispute tot mai frecvente între Paris și Berlin: este începutul unei lupte pentru dominație într-o UE nouă, continentală. Francezii realizează că Germania ar putea domina politic pe viitor continentul și mai clar decât acum și decât oricând după al Doilea Război Mondial și încearcă să evite acest scenariu. Cu rețete folosite anterior de De Gaulle, Mitterrand și alți președinți francezi: și anume legarea Germaniei de structuri care nu permit adoptarea de direcții proprii unice iar în cadrul acestor structuri ocuparea a cât mai multe poziții-cheie. Solicitarea lui Macron de creare a unei armate europene este o astfel de măsură. Franța ar domina o astfel de armată europeană, ca singură putere nucleară pe continent și ca singură țară care are voința de a interveni militar în străinătate.

Între timp, Germania se vede în est pusă în fața unei realități noi, dar care nu constituie o premieră. Țările din centrul și estul Europei, precum odinioară Imperiul Habsburgic, se aliază. Evoluția decisivă din ultimii ani în Est nu a fost disputa verbală cu Berlinul pe teme ca migrația, statul de drept și integrarea europeană, ci dorința statelor central și est europene de a fi recunoscute de Germania ca partener strategic. În care calitate, Germania ar trebui să discute cu aceste țări principiile unei politici pragmatice și realiste de interese și influențe și să renunțe la predici moraliste. Aceste țări se oferă să extindă puterea Germaniei în Europa, dar doar dacă și Berlinul oferă ceva la schimb.

Germania se reorientează spre Est?Este o dinamică petrecută mereu în culise încă din 2014/15. Și sunt tot mai multe semnale că Berlinul începe să ia în considerare această opțiune. Ministrul de Externe german Heiko Maas continuă cu predicile moraliste, dar în spatele acestei fațade operează o "nouă politică față de Est”, una pragmatică. Adică se apropie de grupul Vișegrad.

Boris Kálnoky

63

O cerere făcută de grupul liberalilor germani din FDP în Bundestag pe 7 noiembrie prevede o cooperare instituționalizată strategică cu țările V4 (cele patru state din grupul Vișegrad). Chiar dacă este o inițiativă oficial fără șanse, pentru că vine din opoziție, mai mulți politicieni conservatori au afirmat că o astfel de abordare ar fi de fapt o necesitate absolută (de exemplu Edmund Stoiber în interviu cu "Die Welt”) și că se va încerca preluarea în comisiile din Bundestag a conținutului solicitării FDP.

Germania se va apleca după Brexit înspre țările din centrul și estul Europei, pentru a servi drept contragreutate față de Franța și pentru a evita ca statele V4 să fie prea tare atrase se mișcările de dreapta din Italia și Franța.Cel mai mare impediment în acest proces a fost însă creat tot de politica germană: este vorba de dezbaterea privind respectarea principiilor statului de drept și procedura pe baza articolului 7 împotriva Poloniei și Ungariei. Cum se pune capăt unei astfel de proceduri? Nimeni nu știe. Nimeni nu are tupeul să îi ierte pe "păcătoși”, de teamă să nu devină astfel obiectul altor atacuri. Cele două țări nu pot fi nici condamnate - ar fi nevoie de unanimitate în acest sens.

Soluția ar fi mecanismul privind statul de drept, propus de noua Comisie Europeană, care ar urma să fie valabil pentru toate țările membre. Ar fi o oportunitate de a include actuala procedură în noul mecanism.Este însă un teren alunecos, pe care trebuie operat cu maximă atenție, pentru că există multe capcane: de exemplu abordarea față de independența Curții Constituționale a Franței, instituție puternic politizată. Sau față de politica de iarmaroc tradițional coruptă a Austriei. Sau față de practica dubioasă a repartizării fondurilor europene în Grecia. Și lista nu se termină aici.2020 ar urma să marcheze nașterea unei Uniuni Europene continentale, a cărei politică va arăta din nou ca politica, nu ca predica de pe munte.Boris Kálnoky, născut în 1961, relatează în calitate de corespondent la Budapesta pentru cotidianul "Die Welt" și pentru alte instituții de presă germane.

.........................................

R MOLDOVA

Vinurile Moldovei – un proiect cu succes vizibil din România. Dar și gastronomia! decembrie 18, 2019 Cezar IoanDupă 7 ani de la prima mea vizită peste Prut, la jumătatea lui decembrie 2019, am dat curs unei noi invitații din partea #WineOfMoldova de a participa la evenimentul oenologic cel mai

64

important din Republica vecină – Vernisajul Vinului. Între timp – și vreau neapărat să reamintesc asta – România a devenit cea mai importantă piață de export din Uniunea Europeanu pentru vinurile de peste Prut.

Aflat la a XVII-a ediție (au loc două pe an – unul primăvara și unul iarna), Vernisajul este momentul de maximă vizibilitate internă, la care au participat acum peste 1.200 de vizitatori dornici să deguste și să cunoască cele 66 de crame expozante. Dincolo de vinuri, și gastronomia, muzica și peisajele din Republica Moldova sunt unele pentru care merită să-ți programezi o excursie acolo cu prietenii.

Vinurile Moldovei reușesc să prezinte o imagine comună consistentă și să dea un mesaj de încredere

Palatul Republicii a fost luat cu asalt de vizitatori indigeni sau străini la Vernisajul Vinului din decembrie 2019

Derulat la Palatul Republicii din Chișinău, Vernisajul de iarnă 2019 a beneficiat din plin de pe urma găzduirii într-o clădire impunătoare, care susține nu doar logistic numărul mare de expozanți și vizitatori, ci și ca imagine. Indiferent dacă ai mai fost sau nu acolo, ai senzația unei industrii puternice și decise să emită un mesaj comun asupra diversității, forței și calității vinurilor Moldovei. Cu minusul unui spațiu cam îngust rezervat

65

micilor producători, care a creat “ambuteiaje” descurajante pentru cei mai lipsiți de răbdare, totul era foarte bine organizat și deservit de personalul ajutător, ca și de reprezentanții cramelor producătoare.

Pahare suficiente, curate, standuri bine aprovizionate cu apă și cu mici ronțăieli care să-ți schimbe gustul între două vinuri, scenă cu un program artistic de foarte bună calitate, dar discret – astfel încât să nu impună un nivel crescut al conversațiilor – toată organizarea programului de aproximativ 3 ore al Vernisajului a fost demnă de ambițiile unui sector economic atât de important pentru Moldova. De urmărit și pe viitor, cu siguranță! Reunirea atâtor forțe e de natură să transmită un mesaj de încredere în afara industriei vinului, către consumatorii interni și externi, dar este și un important factor de coeziune internă (economică și mai ales socială – căci vinul e un subiect de mândrie aproape de sufletul fiecărui moldovean.

În spatele vinurilor Moldovei stau investiții masive și făcute cu cap

Deplasarea la Chișinău (care, apropo, arată mai bine decât mi-aș fi imaginat la șapte ani după prima vizită – mai curat, mai luminat, mai vioi) a fost completată de către organizatori cu un program de deplasări către crame aflate la distanțe comode față de capitală și unde ai lucruri interesante de văzut și gustat: Mileștii Mici, Asconi și Castel Mimi.

Mileștii Mici în fața provocării de a se reinventa

Galeriile subterane de la Mileștii Mici sunt atât de lungi încât ai nevoie de microbuz, autoturism sau bicicletă ca să apuci să le vizitezi măcar parțial. Ele găzduiesc maratoane și alte evenimente sportive și pot asigura cadrul pentru un turism de elită în viitor (fotografia de mai sus a fost realizată de Călin Stan)

66

La Mileștii Mici – celebra companie de stat cu peste 200 km de galerii subterane condusă azi de un profesionist tânăr, angajat prin concurs, cu un contract de management pe 5 ani – am avut surpriza extrem de plăcută să descopăr un Riesling de Rin 2018 care continuă să stea “agățat” de amintirile mele despre Moldova la cel mai înalt nivel. Rămâne de văzut cât de mult va reuși să schimbe în această jumătate de deceniu Viorel Garaz (care, apropo, vine cu o experiență masivă de promovare a Wine of Moldova la nivel internațional) imaginea cam învechită a acestui brand. Cunoscându-l de la colaborări trecute și, mai ales, vorbind acum cu el, mi-a dat un sentiment de încredere și speranță: știe ce trebuie făcut, știe cum trebuie făcut și are hotărârea de a face o schimbare în bine la Milești. Îi doresc succes, deoarece cred că acele galerii extrem de atractive constituie un patrimoniu de atractivitate mondială, unde un pasionat al vinului poate trăi experiențe memorabile de secol XXI. Personal, nu la fel de interesantă mi se pare colecția de vinuri vechi. Cred că este un balast care le atârnă greu de picioare: poate că e foarte interesantă pentru turismul “de masă”, dar pentru consumatorul educat dă un semnal care nu mai e deloc la modă.

La Asconi, cele două restaurante fac o treabă bună și întregesc imaginea de tradiție modernizată

“Sol Negru”, unul dintre cele două restaurante de la Asconi, e deschis de vineri până duminică, în timp ce al doilea restaurant e disponibil în fiecare zi a săptămânii

Asconi (cramă cunoscută în România mai ales prin vinurile purtând numele “Sol Negru”, după cernoziomul pe care sunt plantate viile) s-a dovedit o altă experiență memorabilă. Există aici 12 căsuțe turistice construite în manieră tradițională, acoperite cu stuf dar dotate la interior cu tot confortul modern, care pot găzdui mai mult de un autocar cu turiști. În plus, cele două restaurante din incintă și terasele aferente oferă vizitatorilor șansa unor experiențe culinare (și muzicale) memorabile. Spațiile exterioare sunt apte să găzduiască evenimente de dimensiuni mari, cu sute sau mii de oameni simultan. Castel Mimi e o experiență greu de cuprins cu imaginația: vorba olteanului, “așa ceva nu există!”

67

Peste 10.000 de persoane au încăput în curtea Castel Mimi la evenimentele organizate până acum. Dar nu numai curtea are un impact spectaculos, ci întregul ansamblu arhitectural și calitatea evenimentelor organizate aici

Castel Mimi este o experiență pe care că mărturisesc că nu am mai trăit-o: “Zici că ești la Schonbrun!”, a exclamat cineva din grupul nostru când a dat cu ochii de piața imensă și de castelul care se zărea în depărtare, peste căsuțele cu bunătăți stradele de Crăciun și vin fiert, peste bradul înalt de cel puțin 20 de metri, lângă scena unde evolua măcar o jumătate de orchestră simfonică. Și nu pot decât să fiu de acord cu remarca: nici în Italia, nici în Franța, nici în Spania, nici în Germania, nici în Grecia sau Bulgaria, nu am văzut așa ceva. Este deja un obiectiv turistic de talie mondială (mai ales “îmbrăcat în straie de sărbătoare” și cu mii de oameni dansând, plimbându-se sau mâncând în curtea frumos amenajată). Chiar și numai Castel Mimi ar putea fi un magnet turistic care să atragă priviri din lumea întreagă către Republica Moldova. Iar proiectul este încă în curs de expansiune, așa că Mimi e un nume care nu trebuie luat deloc în glumă, ci dimpotrivă.

Republica Moldova crește și prin agroturismul tradițional, cu sprijin internațional

Ulițele din pământ bătătorit, gardurile din piatră, stilul arhitectural al caselor de țară, mâncarea – dar mai ales localnicii oferă vizitatorilor șansa unei experiențe rurale autentice la Trebujeni. Au loc aici și evenimente muzicale de înaltă ținută artistică

Separat de vizitele la Vernisajul Vinului și la cramele despre care am scris mai sus, am avut ocazia să văd “solidaritatea internațională la lucru” la Trebujeni, un sătuc lângă Orheiul Vechi. Guvernele Statelor Unite, Suediei și Marii Britanii au contribuit financiar și cu know-how pentru a

68

pune pe picioare aici exemple viabile de agroturism sustenabil. Cu acest sprijin și prin prezența fizică a membrilor agențiilor comerciale și a altor membri ai corpului diplomatic al țărilor menționate (ceea ce atrage atenția media și a opiniei publice), un sat părăginit a primit șansa renașterii pe baze sustenabile. Case vechi au fost restaurate în stilul arhitectural vechi și modernizate pe interior astfel încât să liveze nivelul de confort așteptat de turiștii străini, dar păstrând acea simțire autentică și oferind o experiență de cunoaștere nemijlocită a “spiritului rural moldovenesc” (până și micile “detalii” precum termopanele albe prin locuri mai puțin vizibil au farmecul lor, din punctul modern de vedere). Un exemplu că “și acasă se poate”, un motiv pentru tineri de a nu-și părăși țara sau pentru a se întoarce cu speranță de viitor acasă, unde bătrânii încă mai sunt vii și-i așteaptă.Dacă povestea acestei vizite v-a stârnit interesul să aflați mai multe despre vinurile și oportunitățile turistice din Republica Moldova, urmăriți hashtag-urile #WineOfMoldova, #BeOurGuest, #VisitMoldova sau dați search pe Instagram și Facebook după WineOfMoldova și Moldova.Travel

SANATATE si GASTRONOMIE

Nu e pasare ca porcul… si nici ca pastravul! Retete traditionale din Bucovina In dec. 18, 2019   

Să vorbești acum, în ajunul Ignatului, de preparate din pește este o dovada de… curaj gastronomic, ca să nu mai spunem și curaj jurnalistic. Totuși, colega noastră de la Iași, Raluca Daria Diaconiuc, s-a încumetat să realizeze un reportaj despre bunătățile din păstrăv, rețete tradiționale din Bucovina. Și cand te gândești că înainte de venirea pestei porcine africane toată suflarea credea în zicala “nu e pasăre ca porcul“ …și nici ca păstrăvul, ca să păstrăm tema reportajului de la Iași.

https://youtu.be/TnASZIrlB6U

69

Miezul de nuca pe masa de Craciun a ajuns un lux In dec. 18, 2019  

Cel mai scump ingredient de pe masa de sărbători nu este carnea de porc, ci… miezul de nucă. Dacă ar fi să-l dai la schimb – 1 kg de nuci curățate echivalează cu 2 kg de carne de porc. Prețurile mari, firește că reduc și vânzările, însă comercianții speră ca în preajma sărbătorilor să aibă ceva profit.

https://youtu.be/ru7TufSEY4A

FARMACIA VERDE – Beneficiile nestiute ale porumbului In dec. 18, 2019  

Porumbul face parte dintr-o categorie de alimente care protejează sănătatea. Numeroase studii au găsit o legătură strânsă între consumul de cereale şi riscul scăzut de boli de inimă, cancer, accident vascular cerebral, diabet şi obezitate. Bineînţeles, conteză cât mâncăm. Trebuie să consumăm porumb în funcție de nivelul  zilnic de activitate pe care îl avem. „Minutul de sănătate” este dedicat, astăzi, beneficiilor neștiute aduse de această cereală.

https://youtu.be/CnpPdlLI6ug

70

Activitatea creierului depinde de acest ‘combustibil’. În ce alimente se găseşte Cristina Popescu

Majoritatea celor care ţin regim sau vor să-şi păstreze greutatea optimă pun semnul egal între mâncare nesănătoasă şi carbohidraţi, însă nutriţioniştii avertizează că lucrurile nu trebuie privite aşa de categoric.

Există carbohidraţi „sănătoşi”, uşor de asimilat de organism, care nu ar trebui să lipsească dintr-o dietă echilibrată cum ar fi cei din cereale, legume sau fructe. Cei procesaţi, în schimb, cum găsiţi în pâinea albă, în orezul alb, în produsele de patiserie, cartofii prăjiţi, băuturile alcoolice sau energizante sunt nocivi, potrivit doctorulzilei.ro.

Reputația proastă a carbohidraților

Specialiştii recunosc că, în ultimii cinci ani, reputaţia carbohidraţilor a fost una proastă. „Asta pentru că oamenii nu ştiu să facă diferenţa între carbohidraţii buni şi cei răi şi îi bagă pe toţi în aceeaşi oală”, explică medicul nutriţionist Luiza Pârvu.

Carbohidraţii pot reprezenta până la 50% din necesarul caloric zilnic

Mai mult, combustibilul preferat al creierului este tot un carbohidrat, respectiv glucoza. Nutriţioniştii atrag atenţia că o dietă care se bazează mai mult pe proteine (dieta de 13 zile, de schimbare a metabolismului) sau regimul cu ciorbă de varză sunt dezechilibrate şi facă rău pe termen lung. „Glucidele (carbohidraţii) sunt baza alimentaţiei oricărei persoane. O dietă fără glucide este imposibilă!”, afirmă nutriţionistul Eduard Adamescu, de la Cabinetul de Obezitate „Calea Moşilor”, din Capitală.

Important este să asimilaţi carbohidraţii din alimente care conţin în plus fibre, ce ajută la o eliberare mai lentă a zahărului în sânge

71

„Carbohidraţi cu eliberare prelungită sunt cei din cereale ori cei din fructe, care vin în plus cu vitamine şi minerale”, specifică medicul Luana Şahian.

Specialistul recomandă fructele între mese drept cea mai bună sursă de carbohidraţi pe parcursul zilei. Dintre legume, roşiile conţin carbohidraţi în proporţie de 10%, dar o sursă şi mai bună o reprezintă fasolea pastăi, mazărea, năutul, orezul brun. „Carbohidraţii din legume, care se eliberează lent în sânge, sunt capabili să menţină glicemia la un nivel optim pe o durată mai mare de timp şi să întârzie senzaţia de foame”, adaugă medicul Luiza Pârvu.

Carbohidrați de calitate

Dacă veţi aduce organismului carbohidraţi de calitate, nu veţi experimenta senzaţia de „foame cruntă”, manifestată prin ameţeală, iritabilitate, căreia nutriţioniştii îi spun hipoglicemie. „Această senzaţie apare şi atunci când faceţi un efort foarte mare, iar organismul nu primeşte suficienţi carbohidraţi”, exemplifică medicul Luiza Pârvu.

DOSAR

Proprietarul Superbet, fondatorul Țuca Zbârcea & Asociații, deținătoarea Paloma Tours, dar și fiul fostului director regional IFC intră în afacerea Holde Agri Invest. Plasamentul pentru bursă - inițiat PIAȚA DE CAPITAL Adrian Panaite scris astăzi, 06:14

Sacha Dragic,proprietarul Superbet, unul dintre cei mai mari operatori de jocuri de noroc din România, Cornel Popa, partener fondator al casei de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, și Claudia Badiu, deținătoarea companiei de turism Paloma Tours, dar și fiul de numai 20 de ani al fostului director regional al diviziei IFC a Băncii Mondiale au intrat în afacerea Holde Agri Invest, un holding anunțat în premieră de Profit.ro și care a reunit antreprenori redutabili pentru a deveni unul dintre principalii jucători din agribusiness.

Lansată de un grup de tineri cu experiență într-un proiect similar și intrată sub umbrela Certinvest, compania vizează să ajungă la exploatații agregate de peste 25.000 de

72

hectare și randamente cu 2 cifre. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider În aceste zile este în derulare plasamentul privat la Holde Agri Invest, operațiune de piață de până la 29 milioane lei. Compania din domeniul agricol vizează să ajungă la exploatații agregate de peste 25.000 de hectare și randamente cu 2 cifre. Lansată de un grup de tineri cu experiență într-un proiect similar și intrată sub umbrela Certinvest, societatea a atras deja în acționariat peste 20 de antreprenori și profesioniști ai pieței financiare. Consultant olandez în agricultură, utilaje de ultimă oră, silozuri pentru optimizarea vânzărilor și profit net anual de 16,8 milioane lei până în 2030 sunt argumentele cu care fondatorii vin în fața investitorilor de portofoliu.

proiectul ca unul destinat investitorilor de retail care caută active tangibile.

„Ai teren, ai fermă, ai utilaje, ai recoltă.” Ultimele date relevă că cifra de afaceri a companiilor locale care activează în sectorul agriculturii va crește cu aproape jumătate de miliard de euro în acest an, reconfirmând agricultura ca fiind printre sectoarele strategice ale economiei românești. Dacă oportunitățile din agricultura românească, din lipsa emitenților din sector, au trecut în mare parte pe lângă investitorii de pe bursă, aceștia ar urma să aibă un debușeu important în deceniul următor, o companie care să concentreze exploatații cerealiere mari și care să ofere dividende an de an. Holde Agri Invest (HAI) este societatea cu care Certinvest, cel mai mare administrator independent de active financiare, vine în piață, după ce a preluat sub mantia sa un proiect de business realizat de un grup de tineri antreprenori, beneficiind și de o echipă închegată cu specializare în afacerile din domeniul agricol.

Firma ar urma să fie una de creștere la Bursa de Valori București, planul fiind ca în doar câțiva ani să ajungă la exploatarea în regim multi-modul a unor ferme de câte 2.000-3.000 de hectare de teren agricol, pentru o suprafață agregată de 20.000-30.000 de hectare. Liviu Zăgan, CEO la Holde Agri și coordonator al proiectului, a văzut încă de la început compania și acțiunile ei ca pe o alternativă pentru românii care dispun de economii la populara achiziție de garsonieră în vederea închirierii pentru un venit suplimentar. „La fel de sigur și de palpabil”, a descris investiția pe care o promovează Zăgan într-o discuție cu Profit.ro, adăugând însă că randamentul ar trebui să fie încă și mai mare.

Până la investitorii de portofoliu, societatea s-a deschis către o serie de antreprenori cunoscuți în lumea de business românească și care au arătat interes pentru acest tip de plasament după ce au fost contactați în baza relațiilor financiare preexistente cu Certinvest. Cei mai mari investitori vor fi

73

Iulian Cârciumaru și Andrei Crețu, fondatorii companiei 7card și care, prin Vertical Seven Group, au acumulat o deținere de 25,03% din acțiunile Holde Agri încă dinainte de plasamentul privat. Operațiunea de piață este în derulare chiar în aceste zile sub coordonarea intermediarului SSIF BRK Financial Group din Cluj-Napoca, potrivit unor informații obținute de Profit.ro din piața de capital. Plasamentul ar urma să nu fie mai mare de 29 milioane lei, fără ca subscrieri într-un cuantum mai mic să însemne că vânzarea în vederea listării pe sistemul alternativ de tranzacționare AeRO al Bursei nu înseamnă un succes.

Banii vor fi folosiți pentru achiziția de terenuri agricole, de facilități logistice în domeniu și de utilaje. Compania a operat în anul-pilot 2019 o fermă de 2.800 de hectare de lângă Roșiorii de Vede, județul Teleorman, achiziționată de la un antreprenor spaniol, pentru care a majorat suprafața la 3.500 de hectare într-o achiziție din această toamnă, când Holde Agri a inclus în portofoliul său și un siloz în aceeași locație. Pentru anul viitor deja are semnat un contract pentru achiziția unei noi ferme în județul Călărași. Interesul este ca fiecare modul să fie de câte 2.000-3.000 de hectare, astfel încât exploatația să fie cât mai eficientă.

Pentru anul 2020 deja Holde Agri are alocate suma de 2,9 milioane euro pentru achiziția Fermei Holde#2 și 6,5 milioane euro pentru Ferma Holde#3. Suprafața cultivată ar urma să ajungă la 10.000 hectare încă de anul viitor fiind baza de plecare pentru un plan de afaceri care vizează obținerea unui profit net de 4,7 milioane lei în 2023 și 5,7 milioane lei în 2027. Este planul de business care a atras atenția în piață.

O participație încă și mai mare decât cea de 8,00% a Certinvest Management Solutions, respectiv de 8,58% din titlurile Holde Agri, o are firma Anlero Invest din Pitești, deținută de soții Valentin și Andreea Vișoiu, care dețin pachetul de control de la Conarg din Argeș. Cristian Ludovic Pop, fondatorul Animax, cu o participație de 6,02% înaintea plasamentului privat, este, de asemenea, unul dintre cei mai mari acționari. Ce va însemna firma pentru bursă. Proiect văzut până la o valoare de peste 70 de milioane de euro Încă din Actul Constitutiv era inclusă în planul de dezvoltare listarea la BVB în 3 ani de zile, dar interesul pentru proiect, începutul foarte bun și posibilitățile de achiziții au precipitat pasul către ringul de tranzacționare.

„Oportunitățile ne-au tras de mânecă și am hotărât să nu le scăpăm”, spune pentru Profit.ro Eugen Voicu, cel care își leagă numele de Certinvest și are o experiență de peste 20 de ani pe piața de capital românească. Cu doar un an de funcționare și cu estimări pentru anul 2020 de venituri operaționale de 46,5 milioane lei și un câștig pretaxare EBITDA de 15,33 milioane lei,

74

Holde nu se putea lista decât pe sistemul multilateral de tranzacționare, dar Voicu apreciază că va fi o „ucenicie” binevenită pe piața AeRO. Ținta este aducerea la cota pieței reglementate. L-am întrebat pe cel care a luat proiectul sub umbrelă la ce valoare vizează să ajungă firma având în vedere ținta pentru o suprafață exploatată de 30.000 de hectare, randamentele pe care le preconizează cu 2 cifre și discountul de regulă cerut pe piața bursieră românească. Miza este pentru o capitalizare bursieră a Holde Agri de 70-100 milioane de euro.

„Ambiția este să fim o vedetă pe AeRO. Avem toate ingredientele”, spune Voicu. Superbet lansează pariul cu agricultura Este miza pe care o au și antreprenorii atrași deja în proiect. Conform informațiilor Profit.ro, unul dintre cei mai noi intrați este Sacha Dragic, deținătorul casei de pariuri Superbet.

Prin D Craig Investments, acesta a dobândit o participație de 5,07% din Holde, un veritabil „pariu cu agricultura”, sintagmă care a devenit celebră la începutul anilor 1990, când a fost lansată de fostul premier Petre Roman. Tot informațiile Profit.ro relevă că, prin PPA Investiții, Cornel Popa, partener-fondator al casei de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, a cumpărat o deținere de 2,79% din titluri, tot printre cei noi intrați numărându-se și Theodor Mihăescu, fiul de numai 20 de ani al fostului director regional al diviziei IFC a Băncii Mondiale, Ana Maria Mihăescu, ce are 1,02% din acțiuni.

Un proiect a cărui idee s-a conturat la „ferma socrului”

Compania ar urma să fie strunită de o echipă care îl are în frunte pe Liviu Zăgan, în vârstă de 42 de ani. De profesie arhitect, el a activat în business încă de la început, ca partener în biroul de arhitectură Cumulus și cu inițiative în diverse proiecte imobiliare, între care unul dintre cele mai cunoscute este hotelul Hilton din incinta Aeroportului Henri Coandă București-Otopeni, deschis în primăvară. „Meserie foarte frumoasă”, spune despre arhitectură Zăgan, dar care arată că, în timp, interesul său a debalansat către agricultură, unde s-a implicat mult în ultimii ani, în firma Cerealflor, cu o fermă de 1.700 de hectare în județul Călărași.

Ce la început a fost doar un ajutor pentru socrul său, George Lițu, de profesie horticultor, proprietarul fermei, i-a acaparat treptat preocupările, iar acum 90% din activitate Zăgan o desfășoară în domeniul agricol. La „ferma socrului” a avut ocazia și să-și contureze o echipă.

Este vorba despre Marius Botea, care este și director de tehnică agricolă la Holde Agri, dar și de olandezul Pierre Cammaert, agronom care este

75

consultant strategic. „E un om deosebit și chiar ne ajută foarte mult”, spune CEO-ul companiei care vine la bursă. Nu este numai experiența acestuia. Cammaert este parte în echipa de consultanță Delphy din Olanda, fostă organizație profesională sub egida statului, și este în legătură cu 250 de specialiști de la probleme de sol, până la diferite tipuri de culturi. A decis să vină în proiectul Holde și cu proprii săi bani, având echivalentul a 0,51% din titluri, după cum a afirmat că le-a recomandat și altor prieteni din Olanda să vină să investească în acțiunile firmei.

„Pentru mine e un semnal de mare încredere”, spune Voicu. Nu sunt numai cei din interior care pun miza pe companie. Conform informațiilor Profit.ro, prin Safe Adventure, Claudia Badiu, deținătoarea companiei de turism Paloma Tours, are un plasament pentru 5,00% din acțiunile Holde. Tot asociați cu afaceri în domeniul turismului, intră în firmă Ștefan Andrei Valeriu și Gabriel Mandache, fiecare cu câte 2,79% din titluri, în timp ce Stelian Judele, acționar la Comersind Galați, a cumpărat 3,43% din acțiuni. Cu tractoarele viitorului pe câmp Pentru Zăgan este investiția sigură, ceva care investitorul chiar poate percepe că deține. „Banii sunt acolo”, spune el și adaugă că riscul este foarte mic. Râzând, afirmă că îl asociază cu riscul de țară: „Cât o să existe România, o să existe și agricultură

Un avantaj competitiv al Holde Agri Invest urmează să fie dat de exploatațiile mari și utilizarea optimizată a utilajelor. Astfel, sub primul aspect, vizează lucrarea a câte 4.000 – 5.000 de hectare de suprafață agricolă cu un tractor de 600 de cai putere și alt tractor de 400 de cai putere. Performanțele noilor utilaje permit o creștere a controlului, sistemele GPS au precizie de centimetri, iar ghidajul face posibilă și efectuarea lucrărilor pe timpul nopții. Zăgan își amintește că acum 2 ani a fost la târgul de profil de la Hanovra, iar acolo erau și câteva standuri mici cu firme producătoare software pentru lucrările agricole. La evenimentul similar de anul acesta, segmentul IT avea dedicat un pavilion imens, cu standuri uriașe, iar roboții despre care se vorbea acum 2 ani, erau prezenți acolo. Aproape fiecare firmă de utilaje agricole are în dezvoltare un prototip de tractor autonom

Sub acest aspect, Voicu apreciază că intrarea în piață a Holde Agri este la un moment nimerit. Se poate utila într-un punct de cotitură pentru noile tehnologii. Secvența anilor agricoli, iarăși, ar urma să fie în favoarea companiei, după cum oportunitățile de achiziții există. Astfel, în România sunt mulți fermieri care au ajuns la exploatații de până la 2.000 de hectare prin dezvoltare organică, dar acum au îmbătrânit, iar schimbările tehnologice sunt majore și necesită investiții mari. Sub acest aspect, are mai mult sens decât munca „pe rupte” într-un ciclu nou, un exit în câștig cu câteva milioane de euro.

76

„Noi nu ieșim la cumpărături, dar doar prin faptul că am devenit un pic vizibili, ne caută ei”, spune Voicu. Firma are centrul principal în București, capitala fiind bine conectată cu zonele din sudul țării, unde Holde Agri vizează achiziția de noi ferme, respectiv județele Teleorman, Ialomița și Călărași. Utilizarea acelorași utilaje pentru mai multe exploatații, printr-un transport facil al acestora de la o fermă la alta va permite ameliorarea costurilor medii la hectar, conform planului de business.

La întocmirea acestuia, Zăgan a lucrat împreună cu alte 3 persoane care fac parte din nucleul dur al echipei. Este vorba despre Matei Georgescu, director de dezvoltare și deținător a unui pachet echivalent cu 0,50% din acțiunile Holde, despre Alexandru Covrig care este director financiar și acționar cu 0,17% din titluri, acesta având experiență de membru în Consiliul Executiv al Vel Pitar, cel mai mare producător de morărt și panificație. Finalmente, Robert Maxim este președintele Consiliului de Administrație, cu 20 de ani de experiență în consultanță, inclusiv la KPMG și Citibank România. Cu 8,99% din acțiuni, el este al 2-lea acționar ca mărime după fondatorii 7Card.

Nu este singurul din acționariat cu experiență relevantă în consultanță. Compania a cooptat-o pe Daniela Nemoianu, fost consultant la KPMG, cu o deținere de 5,99% din titluri, pe Alexandru Leonard Leca, cu experiență de director comercial la A&D Pharma și Țiriac Holding, cu o participație de 3,0% din capitalul social și pe fostul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Publice Dan Manolescu, în prezent președinte al Camerei Consultanților Fiscali, care are 1,00% din acțiuni. Irina Anghel-Enescu de pe segmentul private equity are cu puțin sub acest reper. Cu ea vine, având o participație similară, și asociatul acesteia la firma Homefresh care livrează mâncare la domiciliu, Marian Șeitan. Acesta este și fondator al firmei de marketing direct Hit Mail. Angelica Ropotan, care-și leagă numele de distribuitorul de materiale de construcții Arabesque, este un alt nume sonor, care a intrat în acționariatul Holde cu o deținere de 2,14% din acțiuni.

„Am fost selectivi de la început”, spune Voicu despre acționariatul de dinaintea plasamentului privat. Afirmă că participarea arată interes și că este confirmată o realitate din piața de capital că dacă proiectele sunt de anumită dimensiune, bine pregătite și bine comunicate, surprizele sunt mai degrabă plăcute, în sensul existenței unor suprasubscrieri sau al închiderii unor oferte sau plasamente private în perioade scurte. Spune că în întâlnirile pe care le-a avut la Certinvest cu viitorii acționari a încercat să explice că agricultura nici pe de parte nu are riscul sezonier proverbial, după cum randamentele nu sunt mici.

77

Dimpotrivă, rotația culturilor permite câștig în fiecare an, chiar dacă mai mare sau mai mic, iar câștigurile vizate sunt cu 2 cifre. Ca un fel de imobiliare, dar pe tarla Mesajul lui Voicu și către investitorii de portofoliu care ar urma să cumpere în regim de tranzacționare bursieră este că firma este văzută ca echivalentul unui REIT, fondurile de plasamente imobiliare, în care activele sunt tangibile în real estate, iar dividendele sunt date de suma încasărilor din chirii. La Certinvest exista un proiect mai vechi care viza achiziția de terenuri și plasarea lor în arendă, dar contactele cu echipa din jurul lui Zăgan creează condițiile pentru promovarea unei firme integrate, care să asigure și beneficiile din activitatea operațională. Principiul este același: investești în active, ceea ce înțeleg cei mai mulți investitori individuali de pe bursă. „Ai teren, ai fermă, ai utilaje, ai recoltă”, rezumă Voicu.

„E păcat să nu ai expunere pe această zonă.” Luni de zile cu cerealele în siloz... pentru un preț mai bun Un al 2-lea avantaj competitiv al Holde, dincolo de raportul eficient dintre suprafața cultivată și utilajele folosite, este cel al vânzării la prețuri cât mai bune după utilizarea capacității din silozurile proprii sau de folosirea accesului la finanțare pentru contractarea de terțe facilități logistice. Holde chiar a vândut recent sămânță de floarea soarelui la un preț cu 50% mai mare după ce în vară cotațiile erau foarte joase în urma unor culturi foarte mari pentru care au optat fermerii ce au avut experiența nefericită a anului trecut a recoltelor de rapiță care nu au fost bune. Zăgan chiar are exemplul unui fermier care a așteptat 15 luni pentru a primi prețul pe care l-a vizat la producția sa de grâu.

„Dacă îți permiți să faci așa ceva, poți să ai un profit substanțial mai bun. Și nu au spații de depozitare spectaculoase; pur și simplu și-au permis să finanțeze...”, spune CEO-ul companiei care vine la bursă. Obținerea unui preț mare în raport cu traderii de cereale, foarte concentrați și nume puternice în întreaga lume, este tocmai stocarea producției o perioadă mai lungă pentru vânzarea în lunile ianuare-februarie, când de obicei este mai scumpă. „Cheia e depozitarea”, rezumă Zăgan. Holde Agri Invest se va axa pe cultura mare de cereale, inclusiv bio, unde este un trend favorabil major, și nu vizează zootehnia. Deși nu exclude o deschidere ulterioară pe întreg lanțul, totuși concentrarea va fi doar pe aria actuală de expertiză.

„Ne ferim de o capcană de genul ăsta”, spune CEO-ul de la Holde. Mai degrabă interesul va fi pentru irigații sau pentru serviciile de multiplicare de sămânță, unde deja există deschidere pe piață. Spre exemplu, la porumb, Franța, Ungaria și România furnizează peste 90% din sămânța pentru țările Uniunii Europene, dar are debușee și în piețe precum Ucraina și Rusia. Cu mare parte din recolta pe anul acesta încă în siloz și cu un profit net

78

prognozat de 3,03 milioane lei pentru 2020, Holde Agri Invest așteaptă investitorii de portofoliu atât în plasamentul privat, cât și ulterior prin achiziții în piața secundară după listarea la bursă. Așa cum spune și simbolul bursier, chemarea este clară: HAI! Rămâne de văzut cum vor cuantifica jucătorii din piață riscurile, elementele de analiză fundamentală și care va fi evoluția din piață a cotației pentru care inițial furnizorii principali de ASK-uri urmează să fie chiar cei de la Certinvest.

* * *

Piese de combină la prețuri fără concurență! Gabriel Zamfirescu 13 decembrie 2019

Pentru agricultorii care detin propriile masinarii pentru munca campului, viata nu este intotdeauna cea mai usoara. Aceste combine si tractoare se defecteaza la fel ca orice alta masinarie, insa problema este ca piesele nu sunt la fel de usor de gasit in Romania.

Insa exista un magazin in care clientii pot sa gaseascapiese combina la preturi fara egal. De pe acest site, clientul poate sa comande direct piesa necesara pentru masinaria sa.

Combina agricola este printre cele mai importante investitii din domeniul agricol, deoarece ii ajuta pe agricultori sa fie mai productivi, sa economiseasca timp si bani. Insa, magaiznul Tractorsud.ro nu ofera doar piese pentru combine, ci o gama diversificata, cu multe  piese utilaje agricole.Atunci cand cumparam o combina agricola sau dorim sa o reconditionam, trebuie sa luam in calcul urmatoarele specificatii:-CP (cai putere) – o unitate de masura a puterii.  Prin definitie, un CP este suma tuturor energiilor necesare pentru a muta 16,5 tone la 30, 48 cm intr-un minut. Este o masura a capacitatii utilajului de a muta/ridica o greutate.-Latimea hederului – In timp ce o combina cu o dimensiune mare a hederului suna bine, poate sa nu fie cea mai buna decizie. Atunci cand ne gandim la dimensiunea hederului trebuie sa tinem cont de marimea terenului unde avem plantatia si de disponibilitatea de golire a buncarului combinei (daca nu dispunem de un utilaj cu o capacitate mare de preluare a cerealelor, riscam sa asteptam golirea buncarului de cereale pentru prea mult timp si sa nu fim eficienti). Capacitatea buncarului – reprezinta capacitatea de cereale care pot fi stocate in buncarul combinei.

Senile sau roti?In general, rotile sunt utilizate datorita urmatoarelor avantaje:

79

-Costul scazut – rotile sunt mult mai ieftine decat senilele;-Viteza – in comparatie cu senilele, rotile sunt mai usor de pus in miscare, iar viteza de miscare este mai mare;-Manevrabilitatea – rotile asigura o manevrabilitate ridicata in comparatie cu senilele, care sunt destul de dificil de manevrat;-Categoria usoara – senilele sunt mult mai grele decat rotile, iar daca masa combinei este prioritara pentru tine, cu siguranta vei alege rotile;-Simplitatea – o roata este mult mai usor de reparat/schimbat decat senilele;-Materialele folosite – rotile pot fi construite din materiale care indeplinesc conditiile impuse privind protejarea mediului.Senilele sunt utilizate datorita urmatoarelor avantaje:-Tractiunii – tractiunea este foarte ridicata inclusiv pe suprafete alunecoase cum ar fi zapada sau betonul umed;-Eficienta energetica – in comparatie cu rotile, senilele au o performanta ridicata si sitemul de tractiune bine optimizat, ceea ce ofera un plus de eficienta in ceea ce priveste consumul de energie;-Deplasarea pe teren accidentat – utilajele pe senile pot functiona foarte bine pe un teren accidentat. Acestea pot urca si cobora scari, pot depasi obstacole sau sa traverseze santuri;-Distributia greutatii – greutatea tractoarelor pe senile este foarte bine distribuita pe toata suprafata acestuia;-Estetica – combinele pe senile dau o senzatie de un produs mult mai puternic.Avand in vedere aceste specificatii, achizitionarea unor piese pentru combina de la Tractorsud.ro va deveni o sarcina mai usoara!

* * *

30 de companii au donat 205.000 de euro pentru HOSPICE Casa Speranței Vlad Dima 12 decembrie 2019

La invitatia Carrefour, 29 de companii s-au reunit in cadrul unui concert caritabil, desfasurat la Opera Nationala, luni, 9 decembrie. Andra si invitatii sai, alaturi de Orchestra Simfonica Bucuresti, sub bagheta dirijorului Andrei Tudor si cu interventia scenica a lui Cristian Leonte, au concertat in fata a peste 800 de invitati, companii si vedete, in beneficiul pacientilor de la HOSPICE Casa Sperantei.

WDP, Prime Kapital, DN1 Value Center, Nepi Rockcastle, Renovatio Trading, Element Industrial, Cushman Wakefield Echinox, AFI Cotroceni, P3 Logistic Parks, CBRE, Albalact, Mastercard, RBC, Smart ID, BRD Finance, BRD Societe Generale, Immofinanz, One United Properties, EY, Havas, Tuca Zbarcea & Asociatii, Veranda Mall, Publicis, EMI, Graffiti PR, Marsh, Amalia Nastase Communication, Forbes si Forbes Life si-au unit

80

eforturile intr-o initiativa ce a avut ca scop cresterea gradului de constientizare pentru implicarea civica.

Indemnul unitar al acestora a fost legat de utilizarea instrumentelor financiare, deductibile fiscal, precum redirectionarea impozitului pe profit (in cuantum de 20%) in cazul companiilor sau a impozitului pe venit (in cuantum de 2%) pentru persoanele fizice, catre cauze sociale. Prin aderarea la acest efort comun pentru HOSPICE Casa Sperantei, cele 30 de companii si artistii sustinatori isi doresc sa creeze valoare nu doar sustenabila, ci si scalabila pe termen lung.Donatiile rezultate in urma concertului merg catre HOSPICE Casa Sperantei si asigura 2 milioane de minute de ingrijire paliativa. Ingrijirea paliativa isi propune sa imbunatateasca calitatea vietii pacientilor si a familiilor lor atunci cand se confrunta cu o boala incurabila, prin servicii medicale si sprijin social, consiliere psiho-emotionala si spirituala atat pentru pacienti, cat si pentru familiile lor.

”Dincolo de contributia reala, palpabila, adusa pacientilor de la HOSPICE Casa Sperantei, Centru de Excelenta pentru ingrijire paliativa din sud-estul Europei, acest eveniment sta ca o dovada a faptului ca binele nu lasa loc rivalitatilor de niciun fel. Cum HOSPICE sunt campioni in lumea binelui, la fel, in aceasta seara, 30 de companii si-au unit fortele pentru o cauza comuna. Este o performanta de care suntem mandri si pentru care le multumim celor care au raspuns apelului nostru”, a declarat Anca Damour, Executive Board Member, Carrefour Romania.

81

Pe scena, au urcat – rand pe rand – sa cante alaturi de Andra, artisti si vedete precum: Bodo (Proconsul), Mircea Radu, Mioara Velicu, Liviu Teodorescu, Paula Herlo, Narcisa Suciu, si chiar si fetita de doar 4 ani a cuplului Andra si Catalin Maruta, Eva, intr-un moment foarte emotionant pentru intreaga audienta.

”Avem 4.000 de motive pentru care sa luptam zi de zi, acesta este numarul pacientilor pe care HOSPICE Casa Sperantei ii ingrijeste in prezent. Gestul facut de Carrefour si toti partenerii, de Andra, de toti artistii care au urcat pe scena, de Orchestra Simfonica Bucuresti si de dirijorul Andrei Tudor, ne face sa simtim ca avem si milioane de prieteni in jur. Iar pentru asta suntem extrem de recunoscatori!”, a spus Mirela Nemtanu, Director Executiv Fundatia HOSPICE Casa Sperantei.

“Craciunul a fost intotdeauna un moment important in familia noastra. As vrea ca prin acest concert sa reusim sa aducem sarbatori fericite pentru cei mai putin norocosi dintre noi. Am cantat cu gandul la toti cei care au nevoie de speranta, de momente de liniste in pragul Sarbatorilor de iarna si au nevoie sa creada intr-un viitor mai bun, ca sa poata gasi puterea sa lupte in fiecare zi. “, a completat vedeta serii, Andra.

* * *

82

Numărul focarelor de PPA în continuă scădere Meatmilk miercuri, 18 decembrie, 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 242 de localități din 26 de județe, cu un număr de 670 de focare (dintre care 12 focare în exploatații comerciale și 4 focare în exploatații de tip A). Numărul focarelor active se află în scădere față de precedenta actualizare a situației.

În alte 10 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 542.459 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 2.412 de cazuri la mistreți. În total au fost stinse 2.200 de focare după cum urmează: –        56 de focare în județul Satu Mare (dintre care unul într-o exploatație comercială);–        43 de focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A și unul într-o exploatație comercială);–        85 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);–        3 focare în județul Maramureș;–        190 de focare în județul Brăila (dintre care 15 în exploatații comerciale);–        183 de focare în județul Dolj;–        10 focare în județul Vrancea;–        97 de focare în județul Bihor;–        150 de focare în județul Ialomița;–        23 de focare în județul Ilfov (dintre care unul într-o exploatație comercială);–        72 de focare în județul Giurgiu;–        27 de focare în județul Argeș (dintre care 2 în exploatații de tip A);–        71 de focare în județul Olt;

83

–        54 de focare în județul Galați;–        200 de focare în județul Teleorman;–        95 de focare în județul Constanța;–        121 de focare în județul Călărași (dintre care 4 focare în exploatații comerciale);–        3 focare în județul Timiș;–        10 focare în județul Sălaj;–        586 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A);–        35 de focare în Arad (dintre care 2 focare în exploatații de tip A);–        3 focare în județul Covasna;–        4 focare în județul Bacău;–        18 focare în județul Botoșani;–        2 focare în județul Vâlcea;–        43 de focare în județul Prahova;–        un focar în județul Hunedoara;

2 focare în județul Mehedinți; 2 focare în județul Iași; 9 focare în județul Vaslui (dintre care un focar într-o exploatație

comercială); un focar în județul Sibiu; un focar în județul Brașov.

 Detaliat, situaţia focarelor active de PPA și cazurilor la mistreți se prezintă astfel: –        Judeţul Satu-Mare – 169 de cazuri la mistreţi;–        Judeţul Bihor – 4 focare în gospodăriile populaţiei şi 222 de cazuri la mistreţi;–        Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populaţiei și 48 de cazuri la mistreţi;–        Judeţul Tulcea – 4 focare în gospodăriile populației și 178 de cazuri la mistreţi;–         Judeţul Brăila – 16 focare și 24 de cazuri la mistreți;–        Judeţul Constanţa – 2 focare în gospodăria populației și 36 de cazuri la mistreţi;–        Judeţul Ialomiţa – 17 focare în gospodăriile populației și 166 de cazuri la mistreţi;–        Judeţul Galaţi – 4 focare în gospodăriile populației şi 42 de cazuri la mistreţi;–        Judeţul Ilfov – 7 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 163 de cazuri la mistreți;

84

–        Judeţul Călăraşi – un focar într-o exploatație comercială și 119 cazuri la mistreţi;–        Județul Buzău – 5 focare în gospodăriile populației și 26 de cazuri la mistreți;–        Județul Giurgiu – 200 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 301 de cazuri la mistreți;–        Județul Teleorman – 194 de focare în gospodăriile populației și 537 de cazuri la mistreți;–        Județul Argeș – 3 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 36 de cazuri la mistreți;–        Județul Olt – 60 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 5 cazuri la misteți;–        Județul Dâmbovița – 17 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A) și 46 de cazuri la mistreți;–        Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.–         Județul Botoșani – un focar în gospodăria populației și 99 de cazuri la mistreți;–         Județul Dolj – 70 de focare în gospodăriile populației și 29 de cazuri la mistreți;–         Județul Maramureș – 5 focare în gospodăriile populației și 20 de cazuri la mistreți;–         Județul Prahova – 2 focare în gospodăriile și 8 cazuri la mistreți;–         Județul Iași – 2 cazuri la mistreți;–         Județul Vrancea – 5 focare în gospodăriile populației și 31 de cazuri la mistreți;–          Județul Arad – 59 de cazuri la mistreți;–          Județul Vaslui – un focar în gospodăria populației și 5 cazuri la mistreți;–          Județul Gorj – 39 de focare în gospodăria populației și 8 cazuri la mistreți;–          Județul Vâlcea – un caz la mistreț;–          Județul Neamț – 2 focare în gospodăriile populației;–          Județul Sibiu – 5 focare în gospodăriile populației și 4 cazuri la mistreți;–         Județul Covasna – 6 cazuri la mistreți;–         Județul Brașov – 6 cazuri la mistreți;

Județul Alba – un focar în gospodăria populației și 4 cazuri la mistreți; Județul Mureș – 3 cazuri la mistreți; Județul Bacău – 3 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți; Județul Mehedinți – un caz la mistreț; Județul Harghita – un caz la mistreț.

 

85

Până la această data (17.12.2019) au fost despăgubiți 13.750 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 331.042.390 de lei. Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel: –       Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru 52 de exploatații afectate dintr-un total de 55 de exploatații în valoare de 3.394.420 de lei;–        Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru 286 de exploatații din 288 afectate în valoare de 1.371.820 de lei;–        Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.173 de exploatații dintr-un total de 1.187 de exploatații în valoare de 46.625.920 de lei;–        Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 3.983 de exploatații dintr-un total de 3.996 de exploatații în valoare de 189.735.950 de lei;–        Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 854 de exploatații din cele 874 afectate în valoare de 3.968.250 de lei;–       Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.493 de exploatații dintr-un total de 2.604 de exploatații în valoare de 6.772.000 de lei;–        Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 223 de exploatații dintr-un total de 251 de exploatații afectate în valoare de 723.000 de lei;–       Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 45 exploatații în valoare de 37.655.430 de lei;–         Judeţul Călăraşi – au fost plătite despăgubiri pentru 438 de exploatații din cele 457 afectate în valoare de 19.768.490 de lei;–        Județul Teleorman – au fost plătite despăgubiri pentru 1.412 de exploatații dintr-un total de 1.413 de exploatații în valoare de 4.499.650 de lei;–        Județul Vrancea – au fost plătite despăgubiri pentru 15 exploatații din cele 19 afectate în valoare de 137.380 de lei;–       Județul Giurgiu – au fost plătite despăgubiri pentru 670 exploatații din cele 675 afectate în valoare de 5.182.590 de lei;–       Județul Dolj – au fost plătite despăgubiri pentru 1.056 exploatații din cele 1.306 afectate în valoare de 5.642.880 de lei;–       Județul Buzău – au fost plătite despăgubiri pentru cele 58 de exploatații afectate în valoare de 242.730 de lei;–        Județul Argeș – au fost plătite despăgubiri pentru 19 exploatații din cele 25 afectate în valoare de 136.270 de lei;–        Județul Olt – au fost plătite despăgubiri pentru 650 de exploatații dintr-un total de 661 de exploatații afectate în valoare de 2.654.290 de lei;–        Județul Botoșani – au fost plătite despăgubri pentru toate cele 19 exploatații afectate în valoare de 82.420 de lei;–        Județul Covasna – au fost plătite despăgubiri pentru cele 43 de exploatații afectate în valoare de 69.000 de lei;

86

–       Județul Dâmbovița – au fost plătite despăgubiri pentru 53 de exploatații din cele 59 afectate în valoare de 1.416.530 de lei;–       Județul Sălaj – au fost plătite despăgubiri pentru cele 4 exploatații afectate în valoare de 29.990 de lei;–       Județul Prahova – au fost plătite despăgubiri pentru 98 din cele 105 exploatații afectate în valoare de 407.740 de lei;–       Județul Vâlcea – au fost plătite despăgubiri pentru cele 2 exploatații afectate în valoare de 3.500 de lei;–         Județul Gorj – au fost plătite despăgubiri pentru 5 din cele 13 exploatații afectate în valoare de 23.970 de lei;–         Județul Vaslui – au fost plătite despăgubiri pentru 16 din cele 18 de exploatații afectate în valoare de 59.000 de lei;–        Județul Arad – au fost plătite despăgubiri pentru 79 din cele 326 exploatații afectate în valoare de 416.140 de lei;

Județul Sibiu – au fost plătite despăgubiri pentru 2 din cele 5 exploatații afectate în valoare de 4.720 de lei;

Județul Bacău – au fost plătite despăgubiri pentru 2 din cele 3 exploatații afectate în valoare de 18.310 lei; Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare. Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe. ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei. Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii. Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană. Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie. Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

* * *

87

BUGETARUL CU SALARIU MAI MARE DECÂT IOHANNIS A AFLAT DIN PRESĂ CĂ E DEMIS! Agroinfo 18 decembrie 2019

DECLARAȚIE DE PRESĂ. AGROINFO a primit o scrisoare de la fostul director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea”. Dr. ing. Ovidiu Badea a aflat dintr-o conferință de presă că este demis. Domnia-sa susține că motivele demiterii ar fi stupide. Despre Ovidiu Badea se știe că ar fi bugetarul cu cel mai mare salariu din România, cam de zece ori mai mare decât al președintelui țării.

Am aflat cu stupoare de înlocuirea mea din funcția de director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea” – funcție deținută prin delegare până la organizarea concursului – din conferința de presă, care a avut loc la  sediul  Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor ( MMAP) la data de 16 decembrie 2019 orele 18, ținută de ministrul Educației și Cercetării și de  ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. Merită menționat faptul că INCDS „Marin Drăcea” se află, potrivit reglementărilor în vigoare, în coordonarea MEC și în coordonarea științifică a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, iar MMAP are doar caliatea de beneficiar al rezultatelor obținute în cadrul contractului de finanțare a Inventarului Forestier Național – Ciclul al II-lea.

Stupoarea este cauzată, nu de decizia ministrului  de încetare a delegării de atribuții ci de motivele (pretextele !!!)  invocate cu această ocazie. În esență doamna ministru Monica Anisie și-a justificat decizia de retragere a delegației prin: - „numeroasele petiții primite la Ministerul Educației și Cercetării”; - „semnale primite din partea presei”; - „controlul pe care l-am dispus”; - „în urma controlului, la data de 31 noiembrie – ultimul bilanț, INCDS a înregistrat pierderi de 5,9 milioane lei”; - „celebra cifră de 38,6 milioane de metri cubi a volumului de lemn recoltat din pădurile României”. Pentru orice persoană cu minime cunoștințe de management (cu atât mai

88

mult pentru un demnitar!), pentru primele două motive invocate ar fi trebuit să dispună verificarea veridicității acuzelor aduse printr-un control care să aibă drept obiectiv aceste ”petiții” și „semnale”. Surpriza totală a fost când prin Ordinul  de Serviciu nr. 771/CC/12.12.2019   aprobat de  doamna ministru, se dispune realizarea unui control care să aibă ca tematică „verificarea activității INCDS „Marin Drăcea” în perioada 1 ianuarie 2019 - prezent”. Perioada controlului prevăzută în ordin era „12-17 decembrie 2019”, iar raportul trebuia finalizat „în termen de 10 zile de la finalizarea misiunii”, adică 27 dec 2019. Ignorându-și propria aprobare, doamna ministru nu a mai așteptat nici măcar  finalizarea controlului efectiv („misiunii”), nemaivorbind de termenul pentru redactarea raportului, și a ieșit în public anunțând – în  tandem cu ministrul MMAP, la sediul acestuia (!!!) – încetarea delegării. Invocarea pierderii în valoare de 5,9 milioane lei, înregistrată la 31 (sic!) noiembrie, este un argument lipsit de relevanță pentru decizia doamnei ministru din cel puțin două motive:  - un prim motiv este legat de faptul că orice institut de cercetare dezvoltare care se finanțează din contracte câștigate prin competiție  și nu de la buget, înregistrează în cursul anului perioade în care cheltuielile în avans ocazionate de derularea contractelor sunt mai mari decât veniturile încasate. Relevant pentru situația financiară a institutului este balanța de la finele anului, atunci când se încasează toate contractele derulate în acel an. Dacă doamna ministru ar fi fost animată de bune intenții, ar fi solicitat informații de la direcțiile din subordinea domniei sale  sau de la reprezentantul ministerului în Consiliul de administrație al INCDS și ar fi aflat realitatea potrivit căreia la 31 decembrie 2019, pe baza proiectelor de cercetare-dezvoltare elaborate, avizate intern de comisiile de avizare și control științific și transmise în termen beneficiarilor, se va realiza nu o pierdere, ci un profit brut de 1,2 milioane de lei;  - cel de al doilea motiv este legat de faptul că „pierderea” invocată la data (corectă !)  de 31 octombrie este generată de realizarea, în ultimele 11 luni, a unor venituri situate mult sub cheltuielile efectuate (30 %) de către Serviciul IFN. Situația a fost creată de nerespectarea, de către Ministerul Apelor și Pădurilor (actualul Minister al Mediului, Apelor și Pădurilor) a prevederilor Codului silvic de finanțare continuă a realizării Inventarului Național Forestier. Pentru a nu trimite în șomaj personalul încadrat în IFN, am luat decizia de redistribuire temporară a celor 75 de salariați la proiecte de cercetare-dezvoltare din institut, salvând în acest mod desființarea acestei structuri. Un efect mult mai grav al lipsei de finanțare a IFN de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură este  cel legat de amânarea cu un an a declanșării lucrărilor celui de-al 3-lea ciclu, cu implicații semnificative asupra viitoarelor rezultate de caracterizare a vegetației forestiere din România.

89

În ceea ce privește „celebra cifră de 38,6 milioane de metri cubi a volumului de lemn recoltat din pădurile României”, pentru o corectă informare a celor interesați să afle adevărul, prezint succint istoricul acestui indicator. Cu ocazia  analizei în vederea avizării Raportului final al  ciclului al II-lea IFN, în luna octombrie a anului  2018 Comisia de Avizare și Control Științific (CACS) – Specializarea Management Forestier a  INCDS „Marin Drăcea”, constatând că indicatorul volumul de lemn recoltat anual din păduri era însoțit de o eroare de  aproape 2,5 ori mai mare (e%=4,75%) decât eroarea maximă admisă la nivel național (e% =2%), impusă prin metodologia aprobată de beneficiar și care a stat la baza  dimensionării rețelei eșantionului, a luat decizia de a nu-l aviza și pe cale de consecință de a nu-l transmite la beneficiar. De remarcat că, la această ședință de avizare au participat, având calitatea de invitați, directorul general al Direcției  Generale Păduri  și directorul Direcției de Reglementări din cadrul  Autorității Publice Centrale care răspunde de Silvicultură. Se impune a menționa faptul că, potrivit Regulamentului de Organizare și Funcționare a Comisiilor de Avizare a proiectelor de cercetare-dezvoltare desfășurate în cadrul INCDS ,,Marin Drăcea”, toate lucrările elaborate în Institut (cercetare sau dezvoltare) sunt supuse avizării comisiilor de specialitate ale Consiliului Științific și obțin în acest mod girul științific al calității elaboratelor.

Raportul final al ciclului al  II-lea IFN, transmis la beneficiar în forma avizată în institut (fără indicatorul volum de lemn recoltat), a fost analizat și avizat favorabil de către Comisia Tehnică de Avizare pentru Silvicultură (CTAS) din cadrul Ministerului de resort. Merită subliniat faptul că, ședința de avizare a fost condusă, în calitate de președintele, de directorul Direcției de Reglementări, iar avizul este semnat de directorul general al Direcției Generale Păduri. Deși cei doi știau de neavizarea anterioară a informațiilor aferente volumului de lemn recoltat, nu au adus în discuție lipsa din raport a acestui indicator și nici nu au propus avizarea condiționată a raportului final  de  includerea, de către Institut, a informațiilor aferente volumului de lemn recoltat. Precizăm faptul că, timp de aproape un an, șeful Serviciului IFN, responsabil al raportului final IFN, nu a contestat hotărârea luată în CACS – Specializarea Management Forestier de a nu aviza acest indicator, iar autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură ,  în calitate de beneficiar, nu a solicitat niciodată,  în mod oficial, transmiterea de către Institut a acestui indicator, indiferent de mărimea erorii de eșantionare asociată.

Menționăm că, potrivit prevederilor contractuale dintre Ministerul de resort și INCDS „Marin Drăcea”, Institutului îi este interzis   ieșirea în spațiul public cu informații rezultate din sistemul IFN fără acordul prealabil al beneficiarului, cu atât mai mult cu cât acestea  nu surprind realitatea din punct de vedere al valorilor estimate. În luna septembrie a acestui an, unele

90

ONG-uri și reprezentanți ai mass-mediei au adus în spațiul public valoarea indicatorului volum de lemn recoltat din pădurile României și au cerut demiterea mea pentru că am „ascuns adevărul”. Atacul în spațiul public s-a suprapus (simplă coincidență !) cu perioada în care INCDS se afla în procedură de acreditare. Rezultatul obținut, 98 de puncte dintr-un total de 100, nu a fost în măsură să tempereze defăimarea mea. În această situație, pentru a da ocazia să se cunoască adevărul,  am solicitat și am obținut de la Ministerul Cercetării și Inovării aprobarea organizării unei dezbateri pe această temă. În cadrul dezbaterii științifice care a avut loc la sediul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor în  data de 5 Decembrie 2019, INCDS Marin Drăcea -  prin Comisia de Avizare și Control Științific  și   Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești ” -  prin  Secția de Silvicultură au prezentat analize, demonstrând științific faptul că  indicatorul volumul de lemn recoltat din păduri rezultă din date insuficiente (un singur exemplu relevant: 1911 arbori groși cu diametrul mai mare de 30 cm, identificați în IFN ca „recoltați”  în ciclul al II-lea față de ciclul I IFN,  generează prin agregare la nivel național, conform cu procedurile incluse în sistemul de prelucrare, un „volum de lemn recoltat” de 27,5 mil. m3!!), iar  eșantionul actual IFN  este subdimensionat pentru stabilirea, cu eroarea de eșantionare impusă, a indicatorului volumul de lemn recoltat din păduri. Totodată, s-a constatat existența unei baze de date primară cu frecvente și aberante informații ale diametrelor și înălțimilor arborilor măsurați în teren în cele două cicluri, informații care au stat și la baza calculului acestui indicator.

De asemenea, compararea, în spațiul public, a valorii volumului de lemn recoltat, estimată prin tehnici de eșantionare statistică la parametri ce depășesc cu mult valorile limită asumate în IFN, cu volumul de lemn recoltat calculat prin alte procedee dendrometrice și raportat la Institutul Național de Statistică este lipsită de profesionalism.  Analiza de detaliu și concluziile prezentate de raportorii celor două entități au fost aduse în spațiul public, fiind posibilă consultarea lor. Mai mult dezbaterea a fost înregistrată în format audio și video de către direcția de Comunicare din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, materialul video fiind prezentat public pe site-ul ministerului la o calitate foarte slabă a înregistrării.

Cu toate acestea, domnul ministru Costel Alexe – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat pe pagina proprie de Facebook și a difuzat în mediul on-line un material video reprezentând „rezumatul” dezbaterii științifice din data de 05.12.2019, însoțit de o serie de etichetări  nejustificate și tendențioase  puse unor specialiști  din cercetarea științifică silvică.  Analizând materialul postat, am constatat   că acesta reprezintă  o manipulare grosolană a opiniei publice și o distorsionare evidentă a

91

discuțiilor purtate. Materialul video prezintă  numai o parte din opiniile prezentate, respectiv cele favorabile opiniei proprii și care sunt în concordanță cu declarațiile anterioare ale domnului Ministru și prezentate într-o conferință de presă ținută cu mult înaintea dezbaterii, în care preciza „am acceptat în integralitate acest raport”;....  ”confirm volumul de lemn recoltat”;  „anunț public pe cei care pun la îndoială profesionalismul ... celor care lucrează în IFN că au o problemă cu mine”. Materialul video nu prezenta deloc argumentele aduse de reprezentantul Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Șișești sau de Președintele Comisiei de Avizare și Control Științific – Specializarea Management Forestier din cadrul INCDS „Marin Drăcea”.

Indignat de faptul că domnul ministru Costel Alexe, din calitatea sa de înalt demnitar public, promovează în spațiul public informații incomplete, manipulează în mod deliberat, prin omisiune, opiniile prezentate într-o dezbatere științifică de către INCDS Marin Drăcea și Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și ignoră adevărul științific exprimat de aceste  două   instituții de prestigiu ale cercetării silvice din România, am considerat normal să adaug drept comentariu la postarea pe facebook un text în care îmi exprimam în termeni categorici dezacordul. Comentariul a rezistat doar câteva zeci de secunde, dovadă definitorie pentru transparența declarată de autorul videoclip-ului în numeroase ocazii. Deranjat de această îndrăzneală, a solicitat de urgență doamnei ministru Monica Anisie retragerea delegării mele din funcția de director general, fapt recunoscut cu nonșalanță în conferința de presă ”mulțumesc doamnei ministru....că a luat cont de solicitarea mea ca ministru al mediului, apelor și pădurilor de a-l demite pe domnul Ovidiu Badea”. În mod evident, prin această declarație se explică de ce doamna ministru Anisie nu a mai așteptat raportul de control dictat, punându-se într-o situație stânjenitoare pentru un demnitar. Din cele prezentate, rezultă în mod indubitabil adevăratele motive ale retragerii delegației de ocupare a funcției de director general al INCDS „Marin Drăcea”.

Este de neînțeles implicarea directă, din poziția de beneficiar al rezultatelor IFN, fără menajamente, dar cu  asumarea unor mari riscuri, a domnului ministru Costel Alexe în promovarea falsului adevăr potrivit căruia valoarea vehiculată de 38,6 mil. metri cubi a volumului de lemn recoltat din pădurile României este corectă, în pofida nu doar a argumentelor științifice prezentate în dezbatere, ci și a argumentelor de bun simț aduse în aceiași dezbatere de  majoritatea vorbitorilor. Este cineva interesat ca România să fie in mod nemeritat considerată că își distruge pădurile, fără ca autoritățile competente să intervină ? Este o întrebare la care alte instituții sunt în măsură să dea un răspuns. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.

92

CSI Dr.ing. Ovidiu Badea

Ziarul Financiar relata, în luna iulie, că Ovidiu Badea încasează pentru anul 2019 suma de 1,94 milioane lei, unul dintre cele mai mari salarii din țară. Potrivit declarației de avere a președintelui Klaus Iohannis, acesta încasează un salariu de 133.879 lei pe an. Prin urmare, Badea câștiga de zece ori mai mult ca președintele României.Ovidiu Badea, fostul director general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”, încasează pentru anul 2019 suma de 1,94 milioane de lei, pentru poziţia pe care o ocupă, potrivit Ordinului nr. 337 din 23 mai 2019.

* * *

Năsui, USR:   Am eliminat necesitatea acordului vecinilor pentru a avea sediu social într-un apartament în care nu se desfășoară activitate comercială, Financial Intelligence   18 decembrie 2019,

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care elimină necesitatea acordului vecinilor pentru a avea sediu social într-un apartament în care nu se desfășoară activitate comercială, a anunțar deputatul USR Claudiu Năsui.

Acesta a scris pe Facebook: „Astăzi am obținut o victorie imensă pentru antreprenorii din România.

Am eliminat din birocrația pentru înființarea de firme. Primul proiect de lege pe care l-am scris, împreună cu Cristina Prună, tocmai a fost votat și a devenit lege.

Mai țineți minte când vorbeam despre proiectul de debirocratizare a procesului de înființare de firme noi? (shorturl.at/gtT68)

93

A trecut de camera deputaților și se duce direct spre promulgare!

Proiectul face debirocratizare pură. Ce am reușit să schimbăm concret?

1) Am eliminat două din hârtiile inutile din procesul înregistrării sediului social.

2) Am eliminat acordul vecinilor pentru a avea sediu social într-un apartament în care nu se desfășoară activitate comercială. Acest lucru îi ajută și pe cei cu profesii liberale, care au doar nevoie de o adresă de corespondență oficială ca să poată munci „la alb”.

3) Am eliminat limitarea românilor de a avea o singură firmă în care să fie acționari unici. Și, implicit, toată hârțogăria la care sunt supuși în momentul în care trebuie să mai înființeze o firmă și adăugau fie altă firmă în acționariat, fie o rudă cu 0,001% din acțiuni.

4) Elimină limitarea de a avea o singură firmă per cameră, lucru care a afectat piața imobiliară. Știți atunci când, înainte să închiriem un apartament, eram întrebați de proprietar dacă vrem să facem sediu social acolo? Ne întrebă asta pentru că este un coșmar care durează 3 ani, dacă îl facem, să îl scoată de acolo.

De cele mai multe ori, ce poate face statul pentru a ajuta antreprenorii este să se dea la o parte. Birocrația inutilă descurajază antreprenoriatul și mediul privat, cel care plătește, până la urmă, pentru toate cheltuielile statului.

Toate aceste măsuri sunt o normalitate în alte țări civilizate din Uniunea Europeană. În Anglia, de exemplu, poți deschide o firmă în două ore. De ce trebuie noi să fim mereu cei în care firmele funcționează cel mai greu? Nu e niciun motiv.

E un sentiment extraordinar să știi că nu faci doar critică. Nu faci doar propuneri care sunt ignorate. Unele chiar trec și îmbunătățesc viața românilor.”

* * *

94

O parte din accizele la țigări și alcool va merge din nou către bugetul Ministerului Tineretului și Sportului TAXE ȘI CONSULTANȚĂ Ovidiu Bărbulescu scris astăzi, 19:23

O cotă de 0,5% din accizele aplicate la nivel național pentru țigarete, țigări și țigări de foi și băuturi alcoolice va fi virată către Ministerul Tineretului și Sportului pentru a-și asigura sursele pentru finanțarea activităților sportive.  Măsura a fost inclusă de Guvern într-un proiect de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pe care își va angaja răspunderea în Parlament și care are drept scop principal modificarea OUG nr. 114/2018.

Vor fi interzise și detașările din privat la stat Guvernul a prevăzut majorarea accizelor la țigarete începând cu 1 ianuarie 2020. Anterior, agenții economici aveau obligația de a vira în conturile Ministerului Tineretului și Sportului cota de 1% din taxele și accizele aplicate la nivel național pentru țigarete, țigări și băuturi alcoolice, dar de la începutul anului obligația a fost abrogată.

* * *

Vinul de azi: Smerenie 2017 POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

De când eram mici, unul dintre gusturile întipărite în memorie este cel al vinului de împărtășanie, cu un parfum aparte. Această amintire este trezită la viață de vinul de astăzi, Smerenie de la Oprisor, un cupaj de Shiraz, Pinot Noir și Dornfelder, care te duce înapoi în timp, cu structură să moale, catifelată. Are o aciditate care te păstrează în prezent, făcându-te să distingi exact notele de vișine și prune afumate. Are ceva pios și elegant, care îți mută gândurile de la zburdălnicie la consecvență și încredere.

Este un vin intens la culoare, roșu spre negru și se potrivește la o discuție între prieteni vechi, după o masă de sărbătoare. Un vin care face din clipă eternitate. Un vin cu un potențial de învechire remarcabil, un vin care nu ar trebui să lipsească din colecția oricărui pasionat. 

95

TIMIŞOARA: Peste 3.000.000 de ţigarete au fost indisponibilizate şi 10 persoane au fost reţinute B.D. Miscellanea / 18 decembriePeste 3.000.000 de ţigarete au fost indisponibilizate şi 10 persoane au fost reţinute, în urma a 34 de percheziţii făcute de poliţiştii de la transporturi din Timişoara, la persoane bănuite de contrabandă, relatează News.ro.

"La data de 17 decembrie a.c., poliţiştii Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Timişoara au efectuat 34 de percheziţii domiciliare, pe raza judeţelor Timiş şi Arad, în cadrul cercetărilor ce se efectuează într-un dosar penal de contrabandă. Activităţile au beneficiat de sprijinul poliţiştilor inspectoratelor de poliţie judeţeane Timiş şi Arad, jandarmilor din cele două judeţe şi Biroului Vamal Timişoara", anunţă IGPR.

În urma percheziţiilor, au fost ridicate 3.370.000 de ţigarete de diferite mărci, 245.115 lei, 45.110 euro, 91 de litri de alcool dublu rafinat de provenienţă Serbia, un pistol cu aer comprimat, o armă şi cartuşele aferente.

Au fost duse la sediul unităţii de poliţie pentru cercetări 18 persoane.

Faţă de 10 dintre acestea a fost dispusă măsura reţinerii pentru 24 de ore, pentru contrabandă.

* * *

Deputaţii au adoptat proiectul de lege pentru înfiinţarea Muzeului Naţional "Brătianu" F.F.Miscellanea / 18 decembrie

Deputaţii au adoptat proiectul de lege pentru înfiinţarea Muzeului Naţional "Brătianu" cu sediul în imobilul "Vila Florica" din localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş, relatează News.ro. Camera Deputaţilor este for decizional.Proiectul a fost iniţiat de Gigel Ştirbu, deputat PNL şi preşedinte al Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, şi susţinut de alţi 56 de deputaţi şi senatori PNL şi USR (deputat Iulian Bulai), potrivit site-ului Camerei Deputaţilor. El a fost aprobat de Senat pe 21 octombrie 2019.

"Considerăm că înfiinţarea Muzeului Naţional «Brătianu» ar face un serviciu tuturor românilor, aceştia având astfel posibilitatea de a aprofunda cunoaşterea importanţei familiei Brătianu în dezvoltarea României.

96

Propunem ca acest muzeu să îşi desfăşoare activitatea în clădirea monument istoric «Vila Florica», cuibul Brătieilor, casa în care au fost luate decizii istorice pentru poporul român", se arată în expunerea de motive.

Conacul Brătianu - Vila Florica a fost cumpărat de stat pe 13 noiembrie 2017. La acel moment, Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, a declarat pentru News.ro că decizia Curţii Constituţionale a României de neconstituţionalitate a Legii privind achiziţionarea de către stat a Vilei Florica nu influenţează procedura de achiziţie de către MCIN. "Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a achiziţionat vila în baza exercitării dreptului de preempţiune. Legea din Parlament a fost un demers complementar, iar decizia CCR nu are influenţă asupta procedurii de achiziţie de către minister", a fost răspunsul lui Lucian Romaşcanu la solicitarea News.ro. Domeniul Florica - format din conac, fermă, capelă, cramă, gară şi chiar un observator astronomic, toate amplasate în mijlocul unui parc înconjurat de podgoriile de la Ştefăneşti - este opera primilor doi Brătieni, Ion şi Ionel, tată şi fiu, care au transformat casa de administraţie a moşiei într-o reşedinţă boierească în care au fost luate importante decizii privind istoria noastră, potrivit culturabratianu.ro.

Conform casei de licitaţii Artmark, valoarea conacului era estimată la cel puţin 2 milioane de euro.

* * *

97