Stiri 15 octombrie 2019

CURSUL DE SCHIMB 15.10.2019

1 EUR 4.7524

1 USD 4.3164

Prognoza meteo: România, lovită de un val de aer rece şi ploi. Cât de frig se anunţă, ce regiuni vor fi cele mai afectate 15 octombrie 2019, Ionela Stănilă

Vremea anormal de caldă pentru data din calendar se menţine şi în următoarele zile. Valorile diurne se vor situa între 20 şi 26 grade, mai ridicate decât cele normale în special în Banat, Crişana, Muntenia şi Oltenia. De săptămâna viitoare însă, toamna îşi intră în drepturi. Un val de frig loveşte iar România, iar temperaturile maxime vor scădea cu până la 8 - 10 grade. În peisaj, revin şi ploile.

Prognoza meteo pentru fiecare regiune:

Precipitaţii în Muntenia   Cu mici variaţii de la o zi la alta, în intervalul 14 - 21 octombrie regimul termic va fi caracterizat de valori diurne în general mai ridicate decât cele normale, acestea urmând a se încadra în medie între 22 şi 25 de grade, cu cele mai ridicate valori la începutul intervalului. Apoi, o răcire treptată va determina înregistrarea unor maxime apropiate de cele specifice perioadei, între 16 şi 18 grade, în medie, cu cele mai ridicate valori în zilele de 22, 23 şi 24 octombrie. În ceea ce priveşte parcursul minimelor, variaţiile vor fi nesemnificative în perioada 14 – 23 octombrie, când în medie se vor înregistra valori de 9...10 grade. Ulterior minimele vor coborî uşor, spre o medie de 7 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi ridicată în intervalul 22 – 27 octombrie.  

1

26 de grade în Oltenia   În intervalul 14 – 21 octombrie vremea va fi cu mult mai caldă decât în mord normal, astfel că maximele se vor încadra între 22 şi 26 de grade, în medie. Apoi, vremea se va răci treptat conducând la înregistrarea unor temperaturi maxime în jurul celor normale, cuprinse în medie între 16 şi 18 grade, cu cele mai scăzute valori spre sfârşitul intervalului. Minimele vor avea un parcurs similar cu cel al maximelor, astfel că până în jurul datei de 22 octombrie se vor situa în jurul a 10 grade, apoi vor scădea spre o medie regională în jurul a 8 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi în creştere în a doua săptămână de prognoză.  

Maxime de 8 grade în Banat   Cu uşoare variaţii de la o zi la alta, intervalul 14 – 21 octombrie va fi caracterizat de temperaturi diurne cu mult mai ridicate decât cele specifice perioadei, înregistrându-se valori medii cuprinse între 24 şi 26 de grade. Ulterior datei de 21 octombrie, vremea va intra într-un proces de răcire, urmând astfel ca maximele să scadă de la 24 de grade în medie, spre valori în jurul a 18 grade spre sfârşitul intervalului de prognoză (în perioada 24 – 27 octombrie), valori normale pentru această perioadă din an. În intervalul 14 – 22 octombrie, variaţiile temperaturilor minime vor fi nesemnificative, urmând să se înregistreze valori cuprinse între 10 şi 12 grade în medie. Ulterior datei de 22 octombrie, temperaturile minime vor scădea treptat, astfel că în ultimele zile de prognoză (în intervalul 24 - 27 octombrie) se vor atinge în medie 8 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi în creştere începând cu data de 21 octombrie.  

Ploi în Crişana   În prima săptămână de prognoză, variaţiile de la o zi la alta vor fi în general nesemnificative, urmând a se înregistra, în medie, temperaturi cu mult peste cele normale, între 24 şi 26 de grade, cu cele mai ridicate valori în primele zile (14 , 15 şi 16 octombrie). Ulterior vremea se va răci, astfel că până la la finalul intervalului de prognoză se vor înregistra maxime normale pentru perioada din an, acestea urmând a se situa în jurul a 18 grade. Regimul termic nocturn va avea un parcurs similar cu cel al maximelor, astfel că până în jurul datei de 21 octombrie variaţiile vor fi mici de la o noapte la alta, urmând a se înregistra în medie în jur de 10 grade, pentru ca apoi acestea să scadă uşor până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză spre 7 grade, în medie. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi în creştere în perioada 21 - 27 octombrie.  

Maxime de 24 de grade în Transilvania   În intervalul 14 - 21 octombrie, regimul termic va fi caracterizat de valori cu mult mai ridicate decât cele climatologic specifice datei, urmând a se înregistra maxime cuprinse între 22 şi 24 de grade, în medie. Ulterior vremea va intra într-un proces de răcire treptată de la o zi la alta, urmând a se înregistra maxime în jurul celor normale, acestea coborând spre 15 grade la sfâşitul intervalului de prognoză.

2

Până în jurul datei de 23 octombrie, variaţiile temperaturilor minime vor fi nesemnificative, în medie urmând a se înregistra valori în jurul a 7 grade. Apoi, minimele vor coborî spre o medie de 4 grade, valoare ce se va menţine până la sfârşitul intervalului de prognoză. Probabilitatea de apariţie a ploilor va creşte începând cu data de 21 octombrie.  

Răcire accentuată în Maramureş   În intervalul 14 - 20 octombrie, cu uşoare variaţii de la o zi la alta, vremea va fi cu mult mai caldă decât în mod normal, urmând a se înregistra temperaturi maxime cuprinse între 22 şi 25 de grade, în medie, cu cele mai ridicate valori în zilele de 15 şi 16 octombrie. Apoi, o răcire treptată a vremii va determina înregistrarea până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză a unor temperaturi maxime în general apropiate de cele normale pentru perioada din an, maximele coborând până spre medii în jurul a 17 grade. În intervalul 14 - 22 octombrie, temperaturile minime se vor încadra, în medie, între 7 şi 9 grade, cu cele mai ridicate valori în 20 şi 21 octombrie, apoi vor scădea spre 6 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi în creştere în a doua săptămână de prognoză.  

Minime de 9 grade în Moldova   La începutul intervalului, regimul termic va fi caracterizat de valori mai ridicate decât cele climatologic specifice perioadei, apoi acestea vor scădea treptat, situându-se în general în jurul mediilor multianuale. Astfel, în intervalul 14 – 21 octombrie se vor înregistra maxime cuprinse între 20 şi 24 de grade, în medie, cu cele mai ridicate valori în prima zi. Apoi, temperaturile vor continua să scadă uşor spre medii în jurul a 14 grade, până la sfârşitul intervalului. Până în data de 21 octombrie variaţiile temperaturilor minime vor fi nesemnificative, acestea urmând a se situa în jurul a 9 grade, apoi vor scădea treptat spre o medie de 6 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va creşte începând cu data de 22 octombrie.  

Ploi şi pe litoral   În prima zi a intervalulului, regimul termic va fi caraterizat de temperaturi diurne mai ridicate decât cele normale perioadei, apoi variaţiile mici de la o zi la alta vor conduce la înregistrarea unor valori maxime, în general, apropiate de mediile multianuale. Astfel, în prima zi maximele se vor situa în jurul a 20 de grade, apoi vor scădea uşor şi se vor înregistra maxime cuprinse între 16 şi 18 grade. În ceea ce priveşte evoluţia minimelor, variaţia acestora va fi nesemnificativă, astfel că, pe parcursul intervalului de prognoză, se vor încadra între 10 şi 12 grade în medie, cu cele mai ridicate valori în prima săptămână. Probabilitatea de apariţie a ploilor va creşte începând cu data de 22 octombrie.  

3

Variaţii termice şi la munte   În perioada 14 – 20 octombrie vremea va fi cu mult mai caldă decât în mod normal, deşi de la o zi la alta vor exista mici variaţii, maximele urmând astfel a se încadra, în medie, între 16 şi 18 grade, cu cele mai ridicate valori în intervalul 14 - 16 octombrie. Ulterior, o răcire treptată a vremii va determina înregistrarea unor maxime în jurul celor normale, acestea coborând spre 8 grade, în medie, în ultima zi de prognoză, pornind de la medii în jurul a 14 grade în data de 21 octombrie.

Până în jurul datei de 22 octombrie nu vor fi variaţii notabile în ceea ce priveşte parcursul minimelor, urmând astfel a se înregistra valori de 8....9 grade, în medie, apoi acestea vor scădea treptat până spre sfârşitul intervalului de prognoză, spre medii în jurul a 2 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi în creştere în intervalul 21- 27 octombrie.

Petre Daea își face bilanțul ca ministru al Agriculturii agrointeligenta.ro15 octombrie 2019 14:11

Petre Daea își prezintă bilanțul! Șeful de la agricultură va ține mâine, miercuri 16 octombrie ultima conferință ca ministru al agriculturii din Guvernul Dăncilă. Daea urmează se plece imediat ce se intalează noul Executiv în prezent conducând ministerul de pe postul de interimar. ”Miercuri, 16 octombrie 2019, ora 13.00, ministrul Petre Daea va prezenta într-o conferinta de presă la sediul MADR bilanțul activității sale”, anunță Ministerul Agriculturii. Evenimentul are loc în aceeași zi cu demararea Campaniei de plată în avans pentru anul 2019. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, părăsește funcția de șef al agriculturii după ce joia trecută actualul Guvern a fost demis cu 238 de voturi din cele 245 exprimate în plenul Parlamentului. Cu două zile înainte Daea era optimist și a declarat presei că moţiunea de cenzură a Opoziţiei la adresa Guvernului PSD nu va trece de votul Parlamentului. Întrebat ce se va întâmpla joi, când va fi dezbătută moţiunea de cenzură, Petre Daea a declarat că nu se va întâmpla nimic, nici la Guvern, nici la ministerul pe care îl conduce, ci la Parlament, însă moţiunea nu va trece. ”La Guvern, nimic, la minister nimic, la parlament. Nu trece moţiunea, vă spun eu”, a spus, scurt, ministrul Agriculturii. Daea este printre miniștrii care au rezistat în echipa guvernamentală atât în Guvernul condus de premierul Sorin Grindeanu, Mihai Tudose dar și Viorica Dăncilă.

APIA si SUBVENTII

UN ȘEF APIA: BANII AJUNG ÎN 24 DE ORE ÎN CONTURILE FERMIERILOR! Agroinfo 15 octombrie 2019 -

4

CÂTEVA ORE PÂNĂ LA PLATA AVANSULUI APIA. În această noapte, la minutul unu, declară ministrul interimar al agriculturii, Petre Daea, începe plata avansului la subvențiile APIA aferente acestui an de campanie. Un director executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că banii vor intra în 24 de ore în conturile fermierilor de pe prima listă de plată a avansului.

Campania de plăți în avans se va derula în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019. Practic, în 24 de ore de la demararea campanei, banii vor fi virați efectiv în conturile agricultorilor. Urmează ca, după 1 decembrie, să facem plățile regulare, respectiv diferența din subvenția rămasă după plata avansului, precum și sprijinul cuplat pentru vaci cu lapte și taurine de carne, a declarat Ghiță Burlui, directorul APIA Bacău, pentru publicația Deșteptarea.

Sunt deja procesate pentru plată 400 de dosare de subvenții depuse de fermieri, a spus ieri ministrul interimar al agriculturii.

Pe data de 16 octombrie este Consiliul de miniştri, dar voi rămâne în ţară pentru a mă asigura că în primul minut al zilei de miercuri dăm drumul la subvenţii. Avem pregătite deja peste 400.000 de dosare, iar până la 1 noiembrie vrem să plătim subvenţiile pentru 80% dintre fermieri. Acum vor intra la plata avansului atât fermele mari, cât şi fermele mici, indiferent dacă e vorba de subvenţia pe suprafaţă sau pe cap de animal, a precizat Petre Daea.

Avansul la subvențiile APIA le este plătită fermierilor români în procent de 70% din plățile directe și 85% din plățile compensatorii acordate pentru măsurile de dezvoltare rurală.

Sumele plătite în avans, pe hectar și pe cap de animal, pentru plățile directe sunt următoarele:

Schema de plată unică pe suprafață este 102,6082 euro/ha. Avans 70% din această sumă este 71,8257 euro/ha = 341,1433 lei/haPlata redistributivă pentru primul nivel este 5 euro/ha. Avans 70% din sumă este 3,5 euro/ha = 16,6236 lei/haPlata redistributivă, al doilea nivel, este 48,7127 euro/ha. Avans 70% din sumă este 34,0988 euro/ha = 161,9556 lei/haPlata pentru înverzire este 59,3201 euro/ha. Avans 70% din sumă este 41,5240 euro/ha = 197,2223 lei/haPlata pentru tinerii fermieri este 31,2477 euro/ha. Avans 70% din sumă este 21,8733 euro/ha = 103, 8894 lei/ha

5

ZOOTEHNIESprijin cuplat ovine/caprine este de 17,7173 euro/cap de animal. Avans 70% din această sumă este 12,4021 euro/cap de animal = 58,9050 lei/cap de animal

Cuantumul este stabilit în euro, dar plata către fermieri se face în lei.INTEGRAL LISTA SCHEMELOR DE PLATĂ CARE INTRĂ LA AVANSUL APIA!

CELE 9 SCHEME DE PLATĂ LA CARE APIA PLĂTEȘTE AVANS FERMIERILOR! LISTA COMPLETĂ! Agroinfo  14 octombrie 2019 - PLATA ÎN AVANS A SUBVENȚIILOR APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că le va plăti fermierilor un avans la subvenții în procent de 70% din plățile directe pe suprafață și sprijinul cuplat la ovine și caprine și 85% din plățile pe dezvoltare rurală pentru Măsurile 10,11 și 13. AGROINFO vă pune la dispoziție lista completă a schemelor de plată care intră la avans și cuantumul pe hectar și cap de animal, calculat pentru avans.

LISTA PENTRU AVANS APIA 2019!

PLĂȚI DIRECTE 2019! AVANS 70% DIN CUANTUMUL PE HECTAR ȘI 70% DIN CUANTUM SPRIJIN CUPLAT OVINE ȘI CAPRINE!VEGETAL

Schema de plată unică pe suprafață este 102,6082 euro/ha. Avans 70% din această sumă este 71,8257 euro/ha = 341,1433 lei/haPlata redistributivă pentru primul nivel este 5 euro/ha. Avans 70% din sumă este 3,5 euro/ha = 16,6236 lei/haPlata redistributivă, al doilea nivel, este 48,7127 euro/ha. Avans 70% din sumă este 34,0988 euro/ha = 161,9556 lei/haPlata pentru înverzire este 59,3201 euro/ha. Avans 70% din sumă este 41,5240 euro/ha = 197,2223 lei/haPlata pentru tinerii fermieri este 31,2477 euro/ha. Avans 70% din sumă este 21,8733 euro/ha = 103, 8894 lei/ha

ZOOTEHNIESprijin cuplat ovine/caprine este de 17,7173 euro/cap de animal. Avans 70% din această sumă este 12,4021 euro/cap de animal = 58,9050 lei/cap de animal

IMPORTANT! Plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de

6

30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3.

PLĂȚI COMPENSATORII DEZVOLTARE RURALĂ! AVANS 85% DIN CUANTUMUL PE HECTAR!

Facem precizarea că informațiile legate de avansul APIA la plățile compensatorii sunt furnizate de APIA Gorj. Astfel, în alte zone din țară ar putea să intre la plată și alte pachete din Măsura 10 agro-mediu și climă.

MĂSURA 10 AGRO-MEDIU ȘI CLIMĂ

- Pachetul 1 – Pajişti cu înaltă valoare naturală 142 euro/ha. Avans 85% din sumă este 120,7 euro/ha = 562,8844 lei/ha- Pachetul 2 – Practici agricole tradiţionale – varianta 2.1 - 100 euro/ha. Avans 85% din sumă este 85 euro/ha = 396,3975 lei/ha- Pachetul 2 – Practici agricole tradiţionale – varianta 2.2 - 21 euro/ha. Avans 85% din sumă este 17,85 euro/ha = 83,2434 lei/ha

Pachetul 3 - Pajişti importante pentru păsări:

P3.1.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex 310 euro/ha. Avans 85% este 263,5 euro/ha = 1.228,8322 lei/ha

Pachetul 3.2.1 – Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/ha. Avans 85% din sumă este 135,15 euro/ha = 630,2720 lei/ha

Pachetul 4 – Culturi verzi 128 €/ha. Avans 85% din sumă este 108,8 euro/ha = 507,3888 lei/ha

MĂSURA 11 AGRICULTURĂ ECOLOGICĂSUBMĂSURA 11.1 CONVERSIE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț) submăsura 11.1 conversie la agricultura ecologică 293 euro/ha. Avans 85% din sumă este 249,05 euro/ha = 1.161,4446 lei/haPachetul 3 – livezi submăsura 11.1 conversie la agricultura ecologică 620 euro/ha. Avans 85% din sumă este 527 euro/ha = 2.457,6645 lei/haPachetul 2 legume 500 euro/ha submăsura 11.1 conversie la agricultura ecologică. Avans 85% din sumă este 425 euro/ha = 1.981,9875 lei/ha.Pachetul 4 – vii 530 euro/ha submăsura 11.1 conversie la agricultura ecologică. Avans 85% din sumă este 450,5 euro/ha = 2.100,9067 lei/haPachetul 5 – plante medicinale și aromatice 365 euro/ha submăsura 11.1 conversie la agricultura ecologică. Avans 85% din sumă este 310,25 euro/ha

7

= 1.446, 8508 lei/ha.

- Pachetul 6 – pajiști permanentevarianta 6.1 (aplicabilă la nivel național pe suprafețe fără angajament M.10) submăsura 11.1 conversie la agricultură ecologică 143 euro. Avans 85% din sumă este 121,55 euro/ha = 566,8484 lei/havarianta 6.2 (aplicabilă în zonele eligibile și numai împreună cu un angajament M.10) submăsura 11.1 conversie la agricultură ecologică 39 euro/ha. Avans 85% din sumă este 33,15 euro/ha = 154,5950 lei/ha

SUBMĂSURA 11.2 CERTIFICAT

Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț) submăsura 11.2 certificat 218 euro/ha. Avans 85% din sumă este 185,3 euro/ha = 864,1465 lei/haPachetul 6 – pajiști permanente varianta 6.1 (aplicabilă la nivel național pe suprafețe fără angajament M.10) submăsura 11.2 certificat 129 euro/ha. Avans 85% din sumă este 109,65 euro/ha = 511,3527 lei/ha.

MĂSURA 13 PLĂȚI PENTRU ZONE CARE SE CONFRUNTĂ CU

CONSTRÂNGERI NATURALE SAU CU ALTE CONSTRÂNGERI SPECIFICE

Submăsura 13.1. Plăţi compensatorii pentru zona montană (ANC – ZM) 97 euro/ha. Avans 85% din sumă este 82,45 euro/ha = 384,5055 lei/ha.Submăsura 13.2. Plăţi compensatorii pentru zone cu constrângeri semnificative (ANC – SEMN ) 62 euro/ha. Avans 85% din sumă este 52,7 euro/ha = 245,7664 lei/ha.Submăsura 13.3 Plăți compensatorii pentru alte zone afectate de constrângeri specifice 75 euro/ha. Avans 85% din sumă este 63,75 euro/ha = 297,2981 lei/ha.

IMPORTANT! Plăţile compensatorii pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,6635 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06.

APIA a anunțat că va demara plata avansului pe data de 16 octombrie 2019. Informații furnizate de APIA.

8

Șeful APIA anunță o plată importantă: ”De astăzi trimitem listele către centrele județene” agrointeligenta.ro 15 octombrie 2019

Plată importantă, demarată de astăzi! Șeful Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, dă o veste fermierilor care așteaptă banii pentru ajutorul la motorina utilizată în trimestrul II! ”De astăzi transmitem listele la județe. Deci în conturile fermierilor bani ajuns la sfârșitul săptămânii sau vineri”, a explicat Adrian Pintea pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO. Fermierii care au solicitat subvenția la motorină vor primi în zilele următoare numai parțial banii pentru trimestrul al II-lea din acest an. Sergiu Jităreanu, directorul APIA Iași, a anunțat că procentul va fi de 52,67% din suma aferentă în această fază a plăților.

”Pentru motorină se plătește luna aceasta trimestrul II din acest an. La nivelul județului, suma totală este de 3.453.414 lei pentru 328 de fermieri. Banii ar trebui să intre luna aceasta în conturile fermierilor. Cuantumul este de 1,89 lei pe litrul de motorină folosit în agricultură. Nu se face o plată totală, este doar 52,67% din suma cuvenită, rămânând ca ulterior să venim cu diferența de sumă. Atât s-a alocat pentru luna în curs”, a declarat Sergiu Jităreanu.

Sumele necesare pentru plata motorinei au fost aprobate în Ședința Guvernului din data de 2 octombrie când a fost a fost adoptată o Hotărâre care modifică HG nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Prin actul normativ se completează lista beneficiarilor schemei de ajutor de stat ce vizează institutele/stațiunile de cercetare-dezvoltare, eliminându-se astfel situațiile discriminatorii privitoare la institutele care au ca obiect de activitate testarea și înregistrarea soiurilor la accesarea schemei de ajutor, începând cu anul 2020. Valoarea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.

De asemenea, va crește suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2019, de la 580.000.000 lei la 595.606.000 lei. Aceste modificări vizează includerea institutelor care au ca obiect de activitate testarea și înregistrarea soiurilor în categoria beneficiarilor schemei de ajutor de stat prin reducerea accizei la motorina utilizată și completarea resurselor financiare necesare pentru plata ajutorului de stat aferent perioadei aprilie-iunie 2019. Impactul financiar este de 15.606.000 lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2019.

9

AFIR si FINANTARI

AFIR: 53% ABSORBȚIE BANI EUROPENI pentru SATUL ROMÂNESC! Agroinfo 15 octombrie 2019 - LĂUDATĂ DE MICROSOFT! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este singura instituție publică din România promovată de compania Microsoft ca exemplu de succes în utilizarea Inteligenței Artificiale (AI), anunță un comunicat AFIR transmis pentru AGROINFO.

Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Adrian Chesnoiu, împreună cu reprezentații Direcției IT din cadrul Agenției, directorul Daniel Ifrim și șeful de serviciu Bogdan Tulbure, au avut mai multe întrevederi cu reprezentanții companiei Microsoft despre rezultatele obținute de Agenție prin utilizarea inteligenței artificiale. Dezbaterile s-au transformat într-un clip de prezentare al sistemelor IT implementate de AFIR realizat de către Microsoft, un infografic ce ilustrează trecerea de la depunerea pe hârtie a proiectelor la cea online din prezent, și o descriere a AFIR, publicată alături de alte materiale informative pe platforma web internațională a companiei Microsoft.

Absorbția fondurilor europene gestionate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) este în acest moment la un nivel de 53%. Acest lucru a fost posibil și datorită soluțiilor de inteligență artificială, care au optimizat procesul de solicitare a finanțării, de derulare a achizițiilor sau de plată ale beneficiarilor.

„Realizarea unei prognoze (analize) interne a resurselor necesare pentru gestionarea proiectelor finanțate prin PNDR 2020 necesita o intervenție manuală a angajaților AFIR, lucru care a fost destul de dificil de realizat în trecut. Suntem prima instituție publică din România care utilizează la un nivel atât de ridicat inteligența artificială, iar acest lucru a schimbat întreaga abordare a procesului de implementare. Ne-am dorit să creștem acuratețea prognozelor de cheltuieli și finanțare, deoarece această optimizare ajută atât beneficiarii noștri, cât și eficiența activităților instituției,” a subliniat șeful AFIR.

În trecut, procesul de plată se efectua pe hârtie și era „departe de a fi optimizat”. Echipa specialiștilor AFIR a petrecut luni întregi transformând acest proces într-unul complet online. Soluția optimă pentru AFIR a însemnat un mecanism de predicție pentru plăți care a fost livrat printr-o soluție combinată între mai multe tehnologii cloud (Azure Data Warehouse și Azure Machine Learning, Azure SQL și Power BI).

10

ALTELE

Pro Agro îl susține pe Emil Dumitru pentru funcția de Ministru al Agriculturii meatmilk marți, 15 octombrie, 2019

Sectorul agroalimentar din România este atent la situația politică a României. Indiferent de ceea ce înseamnă lupta politică, asociațiile profesionale din România au făcut și vor face o singură politică, Politica Agricolă Comună – PAC.

Federația Națională PRO AGRO apreciază în mod pozitiv faptul că, printre numele vehiculate de a prelua portofoliul de Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, figurează și domnul Florian-Emil DUMITRU, membru în cadrul Federației Naționale PRO AGRO și președinte în mandatul trecut.

 Acest lucru ne demonstrează că efortul depus de către organizațiile profesionale de a promova obiectiv interesul legitim al fermierilor din România, este apreciat și de către mediul politic care a înțeles că printr-un parteneriat cu societatea civilă, va reprezenta un motor de dezvoltare a satului românesc și a economiei naționale. Reamintim faptul că, Federația Națională PRO AGRO este o organizaţie profesională înfiinţată în anul 2012 pentru producătorii români din agricultură, industria alimentară şi servicii conexe, în vederea promovării, reprezentării, susţinerii şi apărării intereselor membrilor organizaţiilor profesionale reprezentative la nivel naţional și în raport cu instituţiile europene și naţionale atât publice cât şi private. Federația Națională PRO AGRO este cea mai mare organizație din România, având 114.266 de angajați, reprezentând cumulat 35,98% din sectoarele agricultură și industrie alimentară, fiind singura organizație care îndeplineşte simultan condiţiile de reprezentativitate, constatată de Tribunalul Bucureşti (decizia tribunalului nr.1/RZ din data de 9.02.2018), iar Federația Națională PRO AGRO în cifre reprezintă:

11

 -peste 2.220.000 de hectare de teren arabil;-peste 1.800.000 de hectare de teren pașune;-83% din producția de carne de porc;-90% din producția de carne de pui;-33% din producția de carne de pește;-peste 1.000.000 de familii de albine;-peste 60% din producția de mezeluri;-70% din piața vinului;-peste 600.000 de capete de bovine;-peste 5.000.000 capete de ovine;-peste 500.000 de capete de caprine;-peste 40% din capacitatea de procesare în panificație;-peste 40% din capacitatea de stocare a cerealelor; În acest context credem oportună nominalizarea unui fermier pentru fermieri cu privire la preluarea portofoliului de Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Federația Naționlă PRO AGRO prin membrii săi susține propunerea domnului Florian-Emil DUMITRU pentru poziția de Ministru al agriculturii. Prezenta scrisoare de susținere este semnata de președintele PRO AGRO și în numele organizațiilor rmembre. Președinte PRO AGROIonel ARION

Ludovic Orban, premier desemnat! Cine vine Ministru la Agricultură! agrointeligenta.ro15 octombrie 2019

Ludovic Orban, premierul desemnat de președintele Klaus Iohannis pentru a forma noul Guvern al României. Șeful statului a anunțat că decizia de a-l desemnat pe liderul PNL pentru funcția de prim-ministru este un lucru firesc, democratic, având în vedere că PNL a coagulat Opoziția pentru adoptarea moțiunii de cenzură ce a condus la căderea Guvernului Viorica Dăncilă.

”Am decis să desemnez viitorul prim-ministru al României în persoana domnului Ludovic Orban”, a declarat Președintele României, Klaus Iohannis. Șeful statului a arătat că ”trebuie instalat urgent noul Guvern pentru a îndeplini câteva sarcini în așteptare: organizarea alegerilor prezidențiale, elaboarea proiectului de buget pe 2020, închiderea bugetului pe 2019”. ”În acest moment românii se uită cu speranță, cu încredere și au așteptări mari din partea noastră”, a declarat președintele PNL Ludovic Orban, anunțând că acceptă desemnarea

12

pentru funcția de prim-ministru. Orban a arătat că Guvernul pe care îl va forma va oferi și va da dovadă de ”cinste, competență, integritate, dedicare în servirea interesului public și soluții pentru marile probleme cu care se confruntă România astăzi”.

În cadrul noului Guvern ce va fi format de Ludovic Orban, la acest moment, pentru portofoliul de la Agricultură sunt vehiculate trei nume: fermierul Emil Dumitru, fost președinte al Federației Naționale PRO AGRO, deputatul Nicolae Giugea, fost director al Agenției Domeniilor Statului, și deputatul Adrian Oros, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților. Pentru structura noului guvern, PNL ia în calcul comasarea mai multor ministere. Ministerul Afacerilor Externe se comasează cu Ministerul Afacerilor Europene și, posibil, cu cel al Românilor de pretutindeni. Ministerul Economiei se comasează cu Ministerul Energiei, al Mediului de afaceri și Turismul. Ministerul Mediului se comasează cu Ministerul Apelor și Pădurilor. Ministerul Educației se comasează cu Ministerul Cercetării și Ministerul Tineretului și Sportului.

Conform Digi24.ro, domeniile cheie ale guvernării ar putea fi încredințate unor semi-tehnocrați: Externe, Sănătate, Finanțe, Apărare, posibil și Justiție. Ministerul de Interne – Marcel Vela, fostul președinte al comisiei de apărare din Senat Ministerul Educației – Monica Anisie, președinte PNL Sector 2, fost secretar de stat la Ministerul Educației, în Guvernul Cioloș Ministerul Dezvoltării – Robert Sighiartău, secretarul general al PNL (numele lui Sighiartău este luat în calcul și pentru portofoliul Economiei) Ministerul Transporturilor – Lucian Bode, președintele Comisiei de transporturi din Camera Deputaților Ministerul Muncii – Violeta Alexandru, președintele PNL București; Ministerul Economiei – Virgil Popescu, vicepreședintele Comisiei de industrii din Camera Deputaților; Ministerul Agriculturii – Emil Dumitru, fost lider al Federației Naționale PRO AGRO Ministerul Fondurilor Europene – Bogdan Glăvan, consilierul pe probleme economice a lui Ludovic Orban Ministerul Apărării -Nicolae Ciucă (șeful Statului Major al Apărării). Este luat în calcul și deputatul PNL Ovidiu Raețchi, președintele Comisiei de apărare Ministerul de Externe – Bogdan Aurescu, consilierul prezidențial pentru politică externă Ministerul Sănătății – Vasile Rîmbu, managerul Spitalului Județean Suceava Ministerul Finanțelor – un specialist din afara partidului, posibil Cristian Păun, profesor la ASE, consilierul președintelui PNL, Ludovic Orban Ministerul Justiției – un tehnocrat.

13

După nominalizarea cabinetului de miniștri, premierul desemnat se va prezenta cu membrii echipei sale guvernamentale în plenul Parlamentului pentru a primi votul de învestitură.

Agricultorii anunță scumpirea pâinii! Seceta a afectat culturile de grâu DE S.T.   •   15 OCT 2019   •   14:57

Seceta scumpeşte pâinea.

Fermierii se plâng că recolta de grâu a fost mai puţină în acest an şi de o calitate mai slabă. În plus, boabele de grâu s-au stricat pe câmp şi o treime din producţie va ajunge hrană pentru animale. De luna viitoare, preţul unei pâini ar putea creşte de la 5 la 6 lei. Sursa: observator.tv

Consiliul Concurentei a lansat Monitorul Preturilor Produselor Alimentare  Vlad Strunescu la 15 Oct. 2019

Consiliul Concurentei a lansat, astazi, Monitorul preturilor produselor alimentare, platforma online, care le permite consumatorilor sa afle preturile practicate de catre principalii comercianti cu amanuntul de produse alimentare.

"Incepand de astazi avem platforma Monitorul preturilor in formula completa. Daca, pana acum, putea fi accesat doar Monitorul preturilor carburantilor, de astazi, consumatorii pot verifica atat preturile alimentelor, dar si ale carburantilor, fara a mai fi nevoiti sa se deplaseze la locatiile fizice ale magazinelor, respectiv ale benzinariilor.

14

Practic, au la indemana un instrument pe care il pot folosi pentru a-si planifica cumparaturile si alimentarea, fara a avea surprize cand ajung la magazin sau la benzinarie. Vor sti care dintre comercianti are cea mai buna oferta, precum si suma de bani pe care o vor cheltui, deoarece au calculat-o in prealabil", a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Monitorul preturilor produselor alimentare reprezinta varianta actualizata a proiectului pilot, lansat in 2016, accesibil doar in regiunea Bucuresti-Ilfov, care afisa preturile pentru 128 de produse (64 de categorii generice de produse, pentru fiecare dintre acestea erau disponibile doua preturi de produs individual: cel mai ieftin si cel mai bine vandut).

In forma actuala, Monitorul preturilor produselor alimentare poate fi accesat la nivelul intregii tari de pe mobil, tableta sau PC si afiseaza informatii despre aproximativ 30.000 de produse comercializate in peste 1.700 de magazine. 

Aplicatia pentru mobil poate fi descarcata din Google Play sau App Store, iar platforma web poate fi accesata la adresa www.monitorulpreturilor.info.

Prin intermediul platformei, consumatorii pot identifica atat magazinele disponibile in zona in care se afla, magazinele in care sunt disponibile produsele pe care doresc sa le achizitioneze, precum si preturile practicate de acestea. Astfel, consumatorii fac o alegere motivata intre ofertele mai multor magazine, fapt ce contribuie la amplificarea concurentei pe piata de retail alimentar. 

Pana in acest moment, lanturile de magazine care participa la proiect sunt Carrefour, Kaufland, Penny, Selgros, Mega Image, Lidl, Cora si Auchan.

Aplicatia Monitorul preturilor este dezvoltata de compania Maguay, iar cautarile si consultarea aplicatiei pot fi efectuate doar pe teritoriul tarii. Consiliul Concurentei gestioneaza platforma, dar datele/informatiile sunt incarcate in aplicatie, la nivel national, de catre companiile partenere. Proiectul are o valoare totala de 1.422.346,00 lei fara TVA si este finantat integral de la bugetul de stat. 

Autoritatea de concurenta a initiat proiectul Monitorul preturilor in 2016, avand ca partener institutional Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor - ANPC. In iulie 2019, Consiliul Concurentei a lansat Monitorul preturilor carburantilor, una dintre componentele Monitorului Preturilor, care permite consumatorilor sa afle preturile practicate de catre principalele retele de distributie a carburantilor auto. 

15

Cele mai recente rezultate arata ca platforma a inregistrat in jur de 1,8 milioane de cautari, la trei luni si jumatate de la lansare, ceea ce arata utilitatea platformei in randul consumatorilor.

Cum functioneaza aplicatia de monitorizare a preturilor alimentelor:- Se acceseaza pagina www.monitorulpreturilor.info sau se deschide aplicatia mobila si se selecteaza pictograma Produse alimentare; aplicatia va solicita permisiunea pentru a localiza zona in care se afla persoana care acceseaza platforma;

- Se utilizeaza una dintre cele doua modalitati de cautare a produselor: fie se introduc cuvinte cheie, de exemplu, "iaurt", fie se selecteaza produsul dorit din categoria listata in partea stanga ecranului, de exemplu, categoria "lactate";

- Pentru adaugarea produsului in cos se selecteaza butonul plus, iar pentru renuntarea la produs se selecteaza butonul minus;

- Aplicatia ofera posibilitatea de vizualizare a rezultatelor doar in momentul in care sunt adaugate minimum 5 produse in cos;

- Aplicatia va afisa mai multe filtre de cautare: distanta in jurul locatiei curente (locul in care se afla persoana care a accesat platforma); in jurul locatiei selectate; intr-o localitate;

- Aplicatia va afisa, conform criteriilor selectate: rezultatele, in ordinea crescatoare a preturilor, pentru magazinele din aria de selectie ce contin toate produsele adaugate, iar magazinele ce nu au in stoc unele din produse sunt plasate in josul paginii, in ordinea descrescatoare a numarului de produse selectate care se regasesc in oferta proprie; in cazul magazinelor care nu au in stoc produsele selectate in cos, se afiseaza produsul care lipseste si se da posibilitatea utilizatorului sa aleaga si sa adauge un alt produs echivalent din acea categorie, aflat in stocul magazinului respectiv, pentru o noua comparare;

Aplicatia mai ofera:

- posibilitatea de vizualizare a detaliilor (pret, valoare cos, detalii magazin, ultima actualizare) despre produsele disponibile in locatia selectata, prin apasarea butonului lista produse cos;

- posibilitatea de vizualizare, in Google Maps, a locatiei exacte a magazinului, dar si distanta pana la acesta, prin selectarea butonului navigare.

16

Aplicatia ofera si posibilitatea de a contacta Autoritatea de Concurenta atat pentru Sesizari/reclamatii, cat si pentru recomandari. de Vlad Strunescu, Jurnalist Manager.ro

Consiliul Concurenţei analizează preţurile produselor alimentare din 1.700 de magazine de la nivel naţional. Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: “Platforma va obliga magazinele cu preţuri mai mari să reducă preţurile.” : Miruna Diaconu astăzi, 11:23 206

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei

Consiliul Concurenţei, în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, a reunit preţurile produselor alimentare din 1.700 de magazine de la nivel naţional pe o platformă prin care autoritatea vrea să vină în ajutorul consumatorului astfel încât acesta să aleagă produsul cel mai bun la preţul corect.

“Să avem competiţie în interesul consumatorului, să îl determinăm pe acesta să aleagă cele mai bune produse”, a declarat Horia Constantinescu, şeful Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, în cadrul conferinţei de presă ce a avut loc cu ocazia lansării platformei "Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare”.

Cum funcţionează comparatorul online de preţuri la alimente 15 octombrie 2019, 17:29 de Elena Deacu

Consiliul Concurenţei a lansat marţi Monitorul preţurilor produselor alimentare, o platformă online care permite consumatorilor să afle preţurile practicate de către principalii comercianţi cu amănuntul de produse alimentare.

17

Monitorul preţurilor produselor alimentare poate fi accesat la nivelul întregii ţări de pe mobil, tabletă sau PC şi afişează informaţii despre aproximativ 30.000 de produse comercializate în peste 1.700 de magazine.

Până în acest moment, lanţurile de magazine care participă la proiect sunt Carrefour, Kaufland, Penny, Selgros, Mega Image, Lidl, Cora şi Auchan.

Cum funcţionează Se accesează pagina www.monitorulpreturilor.info sau se deschide aplicaţia mobilă şi se selectează pictograma Produse alimentare;

Aplicaţia va solicita permisiunea pentru a localiza zona în care se află persoana care accesează platforma;

Se utilizează una dintre cele două modalităţi de căutare a produselor: fie se introduc cuvinte cheie, de exemplu, „iaurt”, fie se selectează produsul dorit din categoria listată în partea stângă ecranului, de exemplu, categoria „Lactate”;

Pentru adăugarea produsului în coş se selectează butonul (+), iar pentru

18

renunţarea la produs se selectează butonul (-); Aplicaţia oferă posibilitatea de vizualizare a rezultatelor doar în momentul în care sunt adăugate minimum 5 produse în coş;

Aplicaţia va afişa mai multe filtre de căutare: distanţa în jurul locaţiei curente (locul în care se află persoana care a accesat platforma)  în jurul locaţiei selectate  într-o localitate

Aplicaţia va afişa, conform criteriilor selectate:

Rezultatele, în ordinea crescătoare a preţurilor, pentru magazinele din aria de selecţie ce conţin toate produsele adăugate, iar magazinele ce nu au în stoc unele din produse sunt plasate în josul paginii, în ordinea descrescătoare a numărului de produse selectate care se regăsesc în oferta proprie;

În cazul magazinelor ce nu au în stoc produsele selectate în coş, se afişează produsul care lipseşte şi se dă posibilitatea utilizatorului să aleagă şi să adauge un alt produs echivalent din acea Categorie, aflat în stocul magazinului respectiv, pentru o nouă comparare;

Aplicaţia mai oferă: posibilitatea de vizualizare a detaliilor (preţ, valoare coş, detalii magazin, ultima actualizare) despre produsele disponibile în locaţia selectată, prin apăsarea butonului „Listă produse coş” posibilitatea de

19

vizualizare, în Google Maps, a locaţiei exacte a magazinului, dar şi distanţa până la acesta, prin selectarea butonului „Navigare”.

Salariul minim se va fundamenta de acum pe coşul lunar pentru un trai minim decent 15 octombrie 2019, Vlad Terteleac

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care coşul lunar de produse pentru un trai minim decent devine prinicipalul element de fundamentare a salariul minim pe economie şi a politicilor salariale. Legea, iniţiată de parlamentarii Adrian Dohotaru, Adrian Solomon şi Gabriela Creţu, a fost adoptată cu 158 de voturi „pentru”, 7 „împotrivă” şi 82 de abţinteri, camera fiind for decizional.

O măsură de referinţă, nu obligatorie   Mai exact, noua lege nu leagă în mod direct şi obligatoriu valoarea salariului minim de coşul minim de consum pentru un trai decent, ci oferă un standard de evaluare a reglementărilor salariale. Articolul 3 al legii arată că acest coş minim „constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi a politicii salariale”.

Pe lângă această principală prevedere, legea mai reglementează şi componentele acestui coş, cât şi modul în care este stabilită valoarea acestuia prin actualizări anuale realizate de către Institutul Naţional de Statistică.   Pentru o singură persoană, valoarea coşului lunar este stabilită în prezent la 2552 de lei net. Un comunicat al Fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung arată că salariul minim din prezent reprezintă doar 50% din valoarea acestui coş. Mai mult, 85% din contractele de muncă înregistrate anul trecut aveau valori mai mici decât cea a coşului minim.

„Măsura adoptată astăzi e importantă pentru că vom putea evita discuţii care spun că salariul minim ar fi prea mare, dar fără să spună în raport cu ce. În plus, Comisia Europeană ne-a cerut în mod repetat în rapoartele de ţară adoptatea unui mecanism transparent de stabilire a salariului minim. Aici avem un prim pas către aşa ceva”, spune Victoria Stoiciu, expert în politici sociale.  

„Legea spune că e principalul element de fundamentare a salariului minim, dar nu există nicio reglementare  care să oblige ridicarea salariului minim la un anumit procent din valoarea acestui coş. Acest lucru ar fi însemnat dublarea salariului minim de la un an la altul, ceea ce ar fi reprezentat un adevărat şoc economic. Legea lasă o foarte mare marjă manevră guvernului, lasă în grija acestuia ritmul în care se va atinge prin salariu minim pragul

20

valorii coşului de consum – presupunem că va veni un guvern PNL, legea nu-l obligă să ridice salariul minim la 2552 de let net, ci doar stabileşte un element de referinţă”, a mai explicat Stoiciu.   

Critici de la mai mulţi economişti   Atunci când a fost pusă în dezbatere publică, măsura a fost criticată de mai multe voci. Mai mulţi economişti atrăgeau atenţia că punerea în aplicarea a reglementării salariului minim în funcţie de coşul de consum ar putea avea unele efecte economice indezirabile, crescând povara pentru angajatori şi, potenţial, la închiderea mai multor afacei şi pierderea mai multor locuri de muncă.

Cu toate acestea, aşa cum arată Stoiciu, măsura adoptată astăzi nu are niciun impact direct asupra salariului minim, fiind un simplu element, nu un mecanism comprehensiv. „Un mecanism ar trebui să conţină mai multe elemente, care să ţină cont şi de creşterea economică şi de productivitatea muncii”.   

Ce obiceiuri alimentare au românii. Pâinea rămâne printre preferințe, consumul de fructe este redus  REDACȚIA FIR 15 OCTOMBRIE 2019

Cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației, care este mâine, 16 octombrie a.c., Institutul Național de Statistică a publicat rezultatele unei anchete efectuată în rândul populației României, pentru a identifica obiceiurile de consum. Iată care sunt concluziile.

Pâinea și produsele de franzelărie reprezintă unul din alimentele de bază pentru toate categoriile de gospodării din România. În anul 2018, consumul mediu lunar a fost de 8 kg/persoană. Aceasta înseamnă că, pe parcursul întregului an, un român a cosumat, în medie, 96,5 kg de pâine și produse de franzelărie, conform datelor transmise de Institutul Național de Statistică (INS). Din datele publicate de INS se remarcă o scădere față de anul anterior, 2017, însă timidă, cu 0,20 kg/persoană (98,4 kg/persoană anual), în contextul creșterii veniturilor populației și a orientării către consumul altor alimente.

21

Consumul de carne proaspătă a crescut ușor în anul 2018, până la 3,60 kg/persoană. Împreună cu preparatele din carne, a ajuns la 4,84 kg/persoană lunar, cu 0,09 kg/persoană mai mult decât în 2017, ceea ce înseamnă un consum mediu anual de 58,07 kg/persoană, conform INS.

Consumul de lapte a scăzut la 5,63 litri/persoană în medie, pe lună, de la 5,77 litri în anul 2017. Există, însă, diferențe semnificative în funcție de categoriile sociale. Cel mai mare consum de lapte, deși în ușor regres față de anul anterior, a fost consemnat în rândul pensionarilor – 6,08 litri/persoană în 2018 (6,21 litri în 2017). La polul opus sunt șomerii, cu un consum mediu lunar de 4,26 litri/persoană. Aceeași situație se remarcă și la brânzeturi și smântână, produse consumate cel mai frecvent de pensionari (1,66 kg/persoană lunar) și cel mai puțin de șomeri (1,08 kg/persoană lunar). O particularitate pentru consumul acestor produse se evidențiază la gospodăriile formate dintr-o singură persoană, unde consumul de brânzeturi și smântână este mult mai ridicat – 2,24 kg/persoană, lunar.

Cartoful se consumă relativ egal de toate categoriile de populație – 3,02 kg, în medie, lunar. Există, totuși, ușoare diferențe între lucrătorii pe cont propriu și pensionarii care depășesc nivelul mediu, pe de o parte, și gospodăriile de agricultori, șomerii și salariații care au un consum puțin mai redus, pe de altă parte.

Consumul de legume și conserve din legume a fost, în anul 2018, de 8,08 kg/persoană, în medie pe lună, în creștere față de anul anterior cu 0,09 kg/persoană. Cel mai mare consum este remarcat în gospodăriile formate dintr-o singură persoană (12,35 kg lunar) și în cele fără copii (9,07 kg/persoană), iar cel mai redus în gospodăriile cu patru sau mai mulți copii sau în cele compuse din șase sau mai multe persoane (5,01 kg/persoană sau 5,65 kg/persoană).

Consumul de fructe este relativ redus, până la 4,03 kg în medie, pe lună, în anul 2018, totuși, în creștere de la 3,90 kg în anul 2017.

INS concluzionează, în urma anchetei efectuate, că diferențele în ceea ce privește nivelul consumului principalelor alimente sunt determinate, în ordine, de mărimea gospodăriilor, de numărul copiilor sub 18 ani și de mărimea venitului. Mediul de rezidență imprimă un anumit specific, dat de modalitățile de acoperire a nevoilor alimentare, dar diferențele cantitative sunt mai puțin evidente, conchide INS.

22

Aurel Tănase: Importurile de roșii au crescut, pentru că mulți producători au renunțat să mai cultive tomate în camp  SIMONA DAN 15 OCTOMBRIE 2019

Importurile de roșii au crescut în ultimii ani, pentru că mulți producători au renunțat să mai cultive tomate în câmp din cauza condițiilor meteo dificile, a declarat, pentru Fermier în România, Aurel Tănase, președintele Organizației Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare (OIPA) de Legume-fructe.“O parte din ei nu au mai cultivat deloc tomate, iar o parte s-au reorientat către cultivarea în sere și solarii”, susține Aurel Tănase.

Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, consumul intern de roșii în România este dependent, în mare măsură, de importuri. Anul trecut, balanța comercială a României, rezultată în urma comerțului internațional cu roșii, a înregistrat un deficit de aproximativ 107 milioane de dolari. Cu peste 86.000 de tone importate în 2018, a căror valoare depășește 107,5 milioane dolari, România se plasează pe locul 15 în lume în rândul importatorilor globali de tomate.

Valoarea importurilor de roșii a crescut, anual, în perioada 2014-2018, cu 19%, iar cantitățile importate au înregistrat un spor anual de 13%, în aceeași perioadă. Aceasta este cea mai mare creștere consemnată la nivel mondial și la mare distanță de restul statelor plasate în primii 24 de importatori globali.

Producătorii agricoli din România sunt susținuți, printr-un program guvernamental, începând cu anul 2017, să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă. Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripționată „Program susținere tomate, 2019” și să menționeze numărul cererii depuse pentru obținerea finanțării; să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției; să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază

23

administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere; să valorifice producția în perioadele ianuarie-mai inclusiv, și/sau noiembrie-20 decembrie, inclusiv.

La lansarea programului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) declara că scopul Programului de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii este “realizarea unei producții cantitative și calitative pentru a eficientiza exploatația prin capitalizare, în vederea dezvoltării unui management eficient al acesteia. În același timp, programul răspunde dorinței consumatorului de a avea acces la produse proaspete în perioada rece a anului”.

FMI emite prognoze stabile pentru economia României, dar se arată pesimist în privinţa PIB global  Departamentul Economic 15 octombrie 2019

FMI emite prognoze stabile pentru economia României, dar se arată...

FMI a menţinut, în ediţia din octombrie a World Economic Outlook, lansat oficial marţi, prognozele de creştere economică şi de inflaţie pentru România făcute publice la finele lunii august, după vizita de evaluare a unei misiuni a instituţiei la Bucureşti. 

Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 4% pentru acest an şi o inflaţie de 4,2%. Deficitul de cont curent este prognozat la 5,5% din PIB (5,2% din PIB pentru 2020).

Instituţia a publicat raportul după consultările din iunie cu oficialii români. Raportul apreciază că activitatea economică va continua să fie stimulată de consum, iar inflaţia va rămâne ridicată, instuţia recomandând autorităţilor un proces de consolidare fiscală durabilă, susţinut de măsuri menite să reducă deficitul bugetar şi cel comercial. Instituţia recomanda redirecţionarea cheltuielilor fiscale dinspre salarii şi pensii spre investiţii, creşterea a investiţiilor publice, precum şi o absorbţie mai eficientă a fondurilor UE.

24

Pe plan internaţional, FMI apreciază că războiul comercial a redus ritmul de creştere economică globală la cea mai scăzută valoare de la criza financiară de acum un deceniu, adăugând că perspectivele s-ar putea reduce şi mai mult dacă tensiunile comerciale rămân nerezolvate.

Cele mai recente proiecţii ale perspectivei economice mondiale avansate de FMI arată o creştere a PIB global în 2019 cu 3,0%, în scădere faţă prognoza din iulie de 3,2%.

Previziunile stabilesc un fundal tensionat pentru reuniunile anuale ale FMI şi ale Băncii Mondiale din această săptămână de la Washington, unde noul director general al Fondului, Kristalina Georgieva, ia în primire o serie de probleme, de la stagnarea comerţului până la criza politică din unele ţări emergente.

Raportul „World Economic Outlook” prezintă dificultăţile economice cauzate de creşterile tarifelor vamale din conflictul comercial SUA-China, inclusiv costuri directe, tulburări în piaţă, investiţii reduse şi productivitatea scăzută din cauza perturbărilor lanţului de aprovizionare.

FMI spune că, până în 2020, tarifele anunţate vor reduce producţia economică globală cu 0,8%. Georgieva a spus săptămâna trecută că acest lucru înseamnă pierderi de 700 de miliarde de dolari, echivalentul dispariţiei economiei Elveţiei.

Pentru 2020, Fondul a declarat că creşterea globală va fi de până la 3,4%, din cauza previziunilor pozitive pentru Brazilia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită şi Turcia. Dar prognoza este cu o zecime de punct mai mică decât în iulie şi vulnerabilă la tensiunile comerciale, perturbările legate de Brexit şi o aversiune a pieţelor financiare la risc.

Achiziţiile globale de vehicule au scăzut cu 3% în 2018, ceea ce reflectă o scădere a cererii în China după expirarea stimulentelor fiscale şi a ajustărilor de producţie şi după adoptarea noilor standarde de emisii în Germania şi în alte ţări din zona euro.

Noile proiecţii ale FMI arată că PIB-ul Chinei va scădea cu 2% pe termen scurt în scenariul tarifar actual şi cu 1% pe termen lung, în timp ce producţia americană va scădea cu 0,6% în ambele perioade de timp.

FMI confirmă dezastrul din economia românească! Cum vor fi afectați românii Alex Dumitrescu 15 octombrie 2019 Fondul Monetar Internațional estimează o creștere de 4% privind economia românească în acest an, dar prognozează o majorare a ratei inflației și a deficitului de cont curet.

25

Dacă în luna aprilie, FMI estima că România va înregistra în acest an o creştere economică de 3,1%, urmată de un avans de 3% în 2020, în raportul publicat marţi instituţia financiară internaţională şi-a revizuit, în sus, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2019 şi la 3,5% în 2020.

„Mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est înregistrează o creştere solidă, pe fondul cererii interne rezistente şi a, majorării salariilor”, arată experţii FMI.În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum în România în acest an, estimările instituţiei financiare internaţionale au fost şi ele revizuite în sus pentru 2019, până la o creştere medie anuală de 4,2%, faţă de un avans de 3,3% preconizat în primăvară, în timp ce în 2020 preţurile ar urma să crească cu 3,3%, faţă de o majorare de 3% cât estima în primăvară.Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,3% pentru 2020.

De asemenea, FMI a revizuit în sus şi estimările privind deficitul de cont curent înregistrat de România în acest an, până la 5,5% din PIB, în condiţiile în care în primăvară se aştepta ca soldul negativ al contului curent să ajungă la 5,2% din PIB. Pentru 2020, FMI prognozează în cazul României un deficit de cont curent de 5,2% din PIB, mai mult decât cel de 4,8% din PIB prognozat în primăvară.

Cele mai noi prognoze ale FMI sunt comparabile cu cele ale Băncii Mondiale, care săptămâna trecută şi-a revizuit în creştere la 4,2% estimările privind avansul economiei româneşti în 2019, cu 0,6 puncte procentuale mai mult faţă de prognoza din iunie 2019. De asemenea, Banca Mondială se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2020 şi 2021 un avans al Produsului Intern Brut de 3,6% şi, respectiv 3,2%, în creştere cu 0,3 şi, respectiv, 0,1 puncte procentuale faţă de precedentele estimări.Tot conform estimărilor Băncii Mondiale, deficitul de cont curent va ajunge la 5,2% din PIB în 2019, la 5,4% din PIB în 2020 şi la 5,6% din PIB în 2021. De asemenea, rata inflaţiei este previzionată să ajungă anul acesta la 4,1% şi să se reducă la 3,6% în 2020.

În perioada 14-20 octombrie la Washington vor avea loc reuniunile de toamnă ale FMI şi ale Băncii Mondiale.În Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici, publicată în primăvară de CNP, creşterea economiei este estimată la 5,5% în 2019 şi 5,7% în 2020.Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe un Produs Intern Brut de 1.022 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 5,5% faţă de 2018, o

26

inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la la 2,55% din PIB (cash) şi 2,57% din PIB (ESA), potrivit Agerpres.

……………………….

LEGISLATIV

 

Legislaţie românească

Anexele nr. 1-3 la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului, şi al ministrului energiei nr. 838/591/2019 privind stabilirea cadrului instituţional pentru aplicarea prevederilor Regulamentului delegat (UE) 2019/331 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de stabilire a normelor tranzitorii pentru întreaga Uniune privind alocarea armonizată şi cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva nr. 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 22.08.2019, Ministerul Mediului Publicat în Mof I nr. 818 din 09.10.2019. A intrat în vigoare la 09.10.2019

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1686/2019 de autorizare a extinderii utilizării izolatului de proteine bazice din zer din lapte de bovine ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 258 din 09.10.2019. A intrat în vigoare la 09.10.2019

………………….

INTERNE

Valoarea producţiei agricole a fost în anul 2018 de peste 86 miliarde lei :  Dorin Oancea,   Mediafax astăzi, 09:18 96

Valoarea producţiei agricole a fost în anul 2018 de 86,349 miliarde lei, cu valori mai mari înregistrate în regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia, Sud-Est şi Nord-Est, iar valori mai mici în regiunile de dezvoltare: Centru, Vest, Nord-Vest şi Sud–Vest Oltenia, informează INS.

27

Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov are o importanţă redusă din punct de

vedere agricol.Indicele producţiei ramurii agricole în anul 2018 faţă de anul 2017 a fost 107,2 % pe total, 111,5% la producţia vegetală şi 97,4% la producţia animală. Valoarea serviciilor agricole a contribut cu 1,4% la valoarea producţiei ramurii agricole la nivel naţional, în anul 2018.

În anul 2018 producţia vegetală a înregistrat creşteri cuprinse între (+20,1%) în regiunea de dezvoltare Vest şi (+2,3%) în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov. La producţia animală în anul 2018 s-a înregistrat creştere numai în regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (+0,8%). Scăderile la producţia animală s-au situat între (-22,4%) în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov şi (-1,3%) în regiunea de dezvoltare Nord -Vest.

Structura valorii producţiei ramurii agricole în anul 2018 este asemănătoare cu cea din anul precedent. La producţia vegetală ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare: SudMuntenia (20,3%), Sud-Est (19,1%) şi Nord-Est (14,9%), iar la producţia animală ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare: Nord-Est (18,7%), Sud-Muntenia (15,7%), Nord-Vest şi respectiv Centru (14,7%).

România a exportat mai mult orz şi grâu Gheorghe GHIŞE  15 octombrie 2019 - Chiar dacă în 2019 producţia de orz a fost mult mai mică decât media ultimilor cinci ani (-16%), în primele două luni ale sezonului actual (2019/2020) România a exportat mai mult orz faţă de perioada similară a anului trecut. Conform datelor portuare, în perioada iulie-august 2019, România a exportat cu 66% mai mult orz față de aceeași perioadă a

28

sezonului trecut şi cu puţin mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2017 (+3,6%).

Arabia Saudită a rămas principalul cumpărător pentru orzului românesc, dar livrările către acest stat au scăzut cu 23% față de aceeași perioadă a sezonului trecut iar Spania este al doilea cel mai mare importator. Anul acesta producţia de orz din Spania a fost cu 2 milioane tone mai mică decât anul trecut, astfel că necesarul de orz este mare.

În august am exportat 1094,8 mii tone grâu

De asemenea, în luna august România a exportat aproape 1,1 milioane tone grâu de grâu, cu 19% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut şi volumul record pentru această lună. În ultimele trei sezoane, volumul mediu lunar al exporturilor de grâu a fost de 922 mii tone.

În august 2019, principalii cumpărători de grâu românesc au fost: Egipt, Spania, Sudan și Iordania. Importante au fost și exporturile către Algeria și Japonia.

În perioada iulie-august, România a exportat 1,870 milioane tone grâu prin porturile de la Marea Neagră, ceea ce reprezintă cu 7% mai mult decât în perioada similară a sezonului trecut și până acum un nou record.

Cel mai important cumpărător pentru grâul românesc continuă să fie Egiptul, cu o creştere de 17% a volumului importat în iulie-august 2019. Thailanda, care a importat doar 20 mii tone în tot sezonul 2018/2019, în perioada amintită a fost al doilea cel mai mare cumpărător cu 190,2 mii tone achiziţionate. Foarte mult au crescut şi exporturile de grâu către Sudan (+168%) şi Coreea de Sud.

Floarea soarelui și ulei, vârfuri de export pentru România  REDACȚIA FIR 15 OCTOMBRIE 2019

Cu 65,5% din exporturile Uniunii Europene (UE) de semințe de floarea soarelui și aproape 20% din vânzările de ulei de floarea soarelui, România este primul exportator din UE în țări terțe. De la 1 iulie a.c., peste 100.000 de tone de semințe de floarea soarelui au fost livrate din România pe piețele extracomunitare și 16.700 tone de ulei de floarea soarelui.Bulgaria este al doilea exportator de floarea soarelui din UE, cu peste 29.000 de tone, iar Spania al doilea furnizor de ulei de floarea soarelui, cu 15.000 de

29

tone vândute. Principalele piețe de desfacere pentru floarea soarelui sunt Turcia (76%), SUA, China, Bosnia și Herțegovina, Norvegia, iar pentru ulei Africa de Sud (18%), SUA (11%), Japonia, Macedonia de Nord, Elveția.

România a vândut și cea mai mare cantitate de făină de rapiță de la 1 iulie a.c., 41.000 de tone, urmată de Franța (21.000 tone), Finlanda, Germania și a importat, în principal, rapiță (60.000 de tone) și făină de soia (118.000 tone).

Cotația pentru rapiță la Euronext, Paris, a fost ieri, 14 octombrie, de 382,75 euro/tonă, pentru contracte cu livrare în luna noiembrie a.c. Pentru livrări în lunile februarie și mai 2020, cotațiile au fost de 383,50 euro/tonă și, respectiv, 381,50 euro/tonă.

În România, în perioada 3 – 9 octombrie a.c., prețul rapiței a variat între 1.640 lei/tonă în Vestul țării și 1.739 lei/tonă în Est, conform Bursei Române de Mărfuri (BRM), peste nivelurile din aceeași perioadă a anului trecut.

Floarea soarelui a avut un preț mediu de 1.455 lei/tonă cu livrare din Vestul țării, 1.396 lei/tonă cu livrare din Est și 1.273 lei/tonă cu livrare din Sud, peste nivelurile de anul trecut, conform calculelor BRM.

Franța se apropie de România la exporturile de grâu în afara UE REDACȚIA FIR 15 OCTOMBRIE 2019

România este primul exportator de grâu din Uniunea Europeană (UE) pe piețele extracomunitare, însă decalajul care o desparte de Franța se micșorează de la o săptămână la alta. De la 1 iulie și până în data de 13 octombrie a.c., România a exportat 2,1 milioane tone de grâu comun pe piețele extra-UE, iar Franța 2 milioane tone. Bulgaria, al treilea exportator UE de grâu comun a vândut peste 700.000 de tone în țări terțe, în aceeași perioadă.

Algeria, Arabia Saudită, Egipt, Coreea de Sud, Sudan sunt principalele piețe de desfacere pentru țările membre UE.

Activitatea de import a fost mai puțin intensă în această perioadă, achizițiile țărilor membre cifrându-se la peste 800.000 de tone, cu mult sub volumul

30

exporturilor, care s-a ridicat la mai mult de 7 milioane de tone. Italia și Spania au importat cele mai mari volume de grâu comun în primele 15 săptămâni din anul comercial 2019/2020, 300.000 tone, respectiv, 280.000 tone. Ucraina, Moldova, Canada, SUA, Rusia sunt principalii furnizori pentru Uniunea Europeană.

Cotația grâului pentru panificație la Euronext, Paris, continuă tendința de creștere începută în data de 4 septembrie a.c., de la 166,25 euro/tonă pentru livrare în decembrie 2019. Ultimul preț, ieri, 14 octombrie, la Euronext, a fost de 180,25 euro/tonă. Pentru contractele cu livrare în lunile martie și mai 2020, cotațiile au fost de 183,50 euro/tonă și, respectiv, 185,50 euro/tonă.

În săptămâna 1 – 6 octombrie a.c., prețul grâului în România, în Banat (DEPSILO), a fost de 137,70 euro/tonă, sub nivelul de anul trecut, de 144,72 euro/tonă.

În Vestul țării, în săptămâna 3 – 9 octombrie 2019, grâul s-a vândut cu 629 lei/tonă, în Est cu 703 lei/tonă, în Sud cu 730 lei/tonă, sub nivelurile prețurilor din urmă cu un an, conform datelor Bursei Române de Mărfuri. Grâul furajer s-a vândut cu 625 lei/tonă în Vest, cu 699 lei/tonă în Est, cu 660 lei/tonă în Sud.

Jurnal Rural - 14 octombrie Daniel Nazare 14 OCTOMBRIE 2019

Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, cu zile în şir în care vremea se menţine însorită, deşi nopţile devin tot mai reci, iar în majoritatea zonelor ţării apare bruma, se arată în caracterizarea climatică a lunii octombrie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

De asemenea, meteorologii afirmă că luna octombrie este cea mai săracă în precipitaţii dintre lunile anului.

"Ţara noastră se află mai mult sub influenţa maximului barometric est-european, iar dorsala anticiclonului Azoric se retrage treptat spre vestul

31

continentului. Din cauza modificării distribuţiei centrilor barici pe continent, dar şi reducerii duratei de strălucire a Soarelui, temperaturile medii lunare din această lună sunt, în general, cu 5-7 grade Celsius mai mici decât cele din luna septembrie", precizează specialiştii ANM.

Temperatura medie multianuală a lunii octombrie are valori cuprinse între 10 şi 12 grade Celsius în zonele de câmpie şi deal, peste 12 grade Celsius în sud-vestul ţării şi pe litoral, iar în zona Maramureşului şi a Transilvaniei între 8 şi 10 grade Celsius.

"Din datele înregistrate în perioada 1961-2018 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se constată că temperatura medie multianuală a lunii octombrie are valori cuprinse între 10 şi 12 grade Celsius în zonele de câmpie şi deal din Oltenia, Muntenia, Banat, Crişana, Dobrogea şi pe areale mai restrânse din Moldova. Pe litoral, în Delta Dunării şi izolat, în sud-vestul ţării, mediile depăşesc 12 grade Celsius. Valori între 8 şi 10 grade Celsius, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, celei mai mari părţi a Moldovei şi Subcarpaţilor. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1.500 de metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 4 şi 8 grade Celsius. În zona montană înaltă (peste 1.500 de metri) aceste valori coboară până la 2 şi 4 grade Celsius, iar la Vf. Omu chiar sub 0 grade Celsius", se arată în prognoza ANM.

 Importurile de roșii continuă să creascăRomânia a importat anul trecut 36.780 de tone de roșii, fiind al 12-lea mare importator din Uniunea Europeană, potrivit datelor furnizate de Observatorul European al fructelor și legumelor. Cantitatea de tomate din import a crescut în 2018 față de 2017, cu 4867 de tone. De remarcat, totuși, că în 2017, importurile au fost mai scăzute decât în 2016, când în România a intrat o cantitate totală de 41.063 de tone.

În 2009, pe piața românească a ajuns o cantitate totală de 13.773 de tone de roșii, iar în anul următor a scăzut la 8.829 t. Apoi, importurile au tot urcat cantitativ, cele mai mari salturi fiind înregistrate în 2012 ( 20.878 t ) și în 2013 ( 33.108 t ). Vârful a fost atins în 2016: 41.063 t.

Puterea politică instalată în urma alegerilor de la sfârșitul anului 2016 a conceput și aplicat un program de sprijinire financiară a cultivatorilor de tomate în spații protejate ( sere și solarii ), acordând din bugetul național 3000 de euro fiecărui fermier care dovedește că a cultivat 1000 mp și a livrat pe piață 2 t de roșii. Unul dintre argumentele aplicării acestui program a fost acela de a reduce importurile de roșii, considerate masive de autorități, importuri care ar influența semnificativ balanța comercială a României.

32

Importurile au scăzut cu 9150 t în primul an de aplicare a programului, dar au crescut în anul următor cu 4867 t.

Ministerul Agriculturii vrea să le dea fermierilor 284,97 milioane lei (60 milioane euro) în 2020 drept ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate, arată un proiect de Hotărâre publicat pe site-ul ministerului şi consultat de News.ro.

"Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de maximum 284,97 milioane lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de maximum 60 milioane euro, şi se asigură (...) din bugetul repartizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale", arată un proiect de Hotărâre publicat pe site-ul ministerului şi consultat de News.ro.

Valoarea sprijinului financiar de ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 14.248,8 lei/beneficiar/an, care reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019.

 

Producții record pentru fermierii din județul Mureș

Peste 60 de producători agricoli şi crescători de animale au participat, joia trecută, în centrul municipiului Târgu Mureş, la expoziţia organizată de Ziua Produselor Agroalimentare Româneşti, care a ajuns la a treia ediţie.

"Suntem la a treia ediţie şi avem 60 de fermieri invitaţi cu toată gama de produse, flori, preparate din carne, legume, fructe, palinka, poduse de patiserie etc. Am recomanda tuturor consumatorilor ca astăzi, de Ziua Naţională a Produselor Agroalimentare Româneşti, să guste din produsele tradiţionale ale judeţului Mureş, fiind cele mai sănătoase, ţinând cont că în judeţ avem şi laboratorul de determinare a pesticidelor din legume şi fructe. În judeţul Mureş, pentru al treilea an consecutiv, fermierii au obţinut producţii record, anul 2019 înregistrându-se cele mai mari producţii din istorie la grâu şi rapiţă, iar estimările pentru culturile de toamnă, precum floarea soarelui, sfecla de zahăr şi porumbul, sunt peste nivelul ultimilor trei ani, consideraţi cei mai buni ai agriculturii mureşene", a declarat şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DJA) Mureş, Ioan Rus.

Potrivit şefului DAJ Mureş, pe teritoriul judeţului Mureş există toată gama de culturi agricole, ultimii trei ani fiind unii dintre cei mai buni din istorie, în acest an obţinându-se cea mai mare producţie de grâu cu o medie pe hectar de 5.109 de kilograme, cu producători care au atins şi peste 7.300 kilograme la hectar, fapt inedit pentru relieful din judeţ.

33

Producţii foarte bune s-au obţinut şi la rapiţă, peste 3.000 kg/ha, la porumb peste 7.500-8.000 kg/ha, la floarea soarelui, peste 4.000 kilograme la hectar, iar la sfeclă de zahăr se preconizează între 70.000 şi 77.000 de kilograme la hectar.

 

Cel mai mare siloz de la Marea Neagră şi Marea Mediterană inaugurat la Constanța

Cel mai mare siloz de la Marea Neagră şi Marea Mediterană, siloz situat chiar în portul Constanţa, la dana 80, a fost inaugurat de un cunoscut afacerist din județul Constanța. Conform economica.net, investiția se ridică la suma de 50 de milioane de euro și îi aparține constănțeanului Corneliu Idu prin operatorul portuar Comvex.

Capacitatea celui mai mare mare siloz din Constanța este de 200.000 de tone, iar după inaugurarea de săptămâna trecută, prima navă a fost deja încărcată şi a plecat din port. Au plecat din România seminţe de floarea-soarelui de la Cerealcom Dolj către fabricile de ulei deţinute de Cargill. Cea mai mare fabrică de acest gen se află la Amsterdam.

„Practic este singurul terminal de cereale independent, celelalte aparţinând marilor traderi. În ciuda recesiunii care s-a instalat în România şi care ameninţă întreaga lume, pentru noi anul 2019 a fost un an foarte bun. Am finalizat construcţia celui mai modern şi mai mare siloz de cereale care există în portul Constanţa, precum şi în Marea Neagră şi în Marea Mediterana, Comvex Silo”, după cum a declarat Corneliu Idu.

Nu doar capacitatea foarte mare de depozitare face unic acest siloz de cereale, ci şi poziţionarea acesteia în cadrul operatorului portuar Comvex Constanţa, la dana 80, dană cu o adâncime de 17,80 metri, ceea ce face posibilă operarea unor nave de dimensiuni foarte mari. „Investiţia în silozul de cereale a fost de cca 50 milioane de euro, dar valoarea de piaţă a acestui terminal este de cca 200 milioane euro”, precizează Corneliu Idu.  

Toate edițiile rubricii Jurnal rural: https://www.rfi.ro/tag/jurnal-rural

Distribuitorul de seminţe şi pesticide Biochem din Constanţa a avut afaceri de 246 mil. lei în 2018, în scădere cu 17%, pentru prima dată în istoria companiei  Florentina Niţu astăzi, 16:35 65 Biochem a anunţat pe propriul site investiţii în două hale de depozitare a îngrăşămintelor chimice în localitatea Podari, judeţul Dolj.

34

Compania Biochem din Constanţa, care distribuie către fermierii români seminţe de cereale, pesticide şi îngrăşăminte, controlată de Constantin Chimişliu, a încheiat 2018 cu o cifră de afaceri de 246 de milioane de lei, în scădere cu 17% faţă de anul precedent, arată datele publice de la Ministerul de Finanţe. De altfel, profitul companiei a scăzut de la 25,8 de milioane de lei la 19,5 de milioane de lei.

Anul acesta, Biochem a intrat şi pe piaţa comerţului cu cereale după ce a cumpărat un siloz în localitatea Dragalina, judeţul Călăraşi

Înfiinţată în 1991, compania a înregistrat pentru prima dată în istoria sa venituri în scădere, deşi reprezentantul companiei spunea la jumătatea anului trecut că se aşteaptă la o creştere a veniturilor cu 15-20%, pentru că portofoliul de clienţi s-a lărgit.

Compania distribuie seminţe de grâu, porumb, orz, rapiţă, floarea-soarelui către peste 800 de clienţi, ferme medii şi mari, potrivit ultimelor date.

Nu ratați pe 31 octombrie! Agrointeligența Summit 2019: Balul Fermierilor, deschis de conferința “100 de soluții pentru viitorul satului românesc” agrointeligenta.ro15 octombrie 2019

Impact maxim pentru

35

fermieri și companiile de agribusiness. Pentru prima dată în istoria presei agricole din România, soluțiile oferite de fermieri pentru rezolvarea problemelor din agricultură vor fi prezentate coerent, într-un cadru organizat ce include o conferință de top și un număr special al revistei Agrointeligența.

Grupul Agrointeligența, în parteneriat strategic cu Btvideo, anunță organizarea evenimentului media al anului în agricultură, Balul Fermierilor, ediția a șasea, împreună cu o conferință de cea mai înaltă ținută, Agrointeligența Summit 2019 – 100 de soluții pentru viitorul satului românesc. Agrointeligența Summit 2019 se va desfășura în după-amiaza zilei de 31 octombrie 2019, iar Balul Fermierilor imediat după aceea, în seara zilei menționate. Evenimentul este organizat de Grupul Agrointeligența în parteneriat de organizare cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) București și va avea loc în campusul USAMV.

“Sunt extrem de onorat și bucuros că le putem oferi fermierilor dar și partenerilor acest format all-in-one al unui eveniment media care să acopere tot interesul de comunicare al momentului în agricultură. Agrointeligența Summit 2019 înseamnă, practic, enunțarea celor mai importante soluții, ale fermierilor și partenerilor, pentru problemele agriculturii și ce trebuie îndreptat pentru ca lucrurile să meargă mai bine. Este un format constructiv și eficient, pe care l-am gândit să fie bazat pe soluții, care să fie prezentate și susțiunte în fața decidenților politici și administrativi. Împreună cu partenerii noștri de la Btvideo vom face cea mai de impact comunicare video a unui eveniment organizat pentru fermieri în România. Mulțumesc rectorului Sorin Cîmpeanu pentru decizia de a ne fi partener în cadrul acestui de eveniment, considerând că este o idee foarte bună ceea ce vrem noi să facem. Este și un mesaj strategic pe care vrem să-l transmitem prin organizarea Agrointeligența Summit 2019 la USAMV: Următoarea generație de fermieri este extrem de importantă pentru noi. Îi aștept cu drag pe fermieri și companiile de agribusiness să ne fie aproape și să participe la evenimentul nostru, vor avea numai de câștigat! Cei care au soluție pentru viitorul satului românesc, pentru viitorul agriculturii naționale, să vină alături de noi, îi invit să ia legătura cu mine pentru a putea fi inclus în proiect”, a spus Vlad Macovei, președintele Grupului Agrointeligența. Pe data de 1 decembrie 2019, cu ocazia Zilei Naționale, vom lansa și numărul special al Almanahului Agrointeligența – Topul Fermierilor, în acest an sub titulatura “100 de soluții pentru viitorul satului românesc”.

Vom strânge toate propunerile de la Agrointeligența Summit 2019, dar nu numai, vom aduna toate soluțiile relevante ale fermierilor perfomanți și reprezentanților companiilor de agribusiness partenere. Pentru fermierii de top nu va mai fi doar o prezentare a activității lor, ci și ridicarea unei probleme și

36

prezentarea unei soluții din satul românesc, în plan economic, social, cultural sau spiritual. Un tiraj de 5.000 de exemplare va fi distribuit gratuit celor mai importanți decidenți politici și administrativi de la nivel central și local, personalităților publice cu influență și notorietate în zona economică, socială și culturală. Un alt tiraj de 500 de exemplare, în limba engleză, va fi distribuit ambasadorilor și altor reprezentanți diplomatici, Parlament European, Comisie Europeană, DG Agri, etc. Accesul la eveniment se va face exclusiv pe bază de invitație nominală.

Cei interesați să participe, precum și cei care doresc să ne devină parteneri (fermieri, asociații de fermieri, companii de agribusiness) îl pot contacta direct, prin e-mail, pe Vlad Macovei, președintele Grupului Agrointeligența, la adresa vlad.macovei@agrointel.ro Despre Agrointeligența cea mai mare audiență măsurată oficial a unui produs media dedicat fermierilor din toate categoriile (print, online, tv) – peste 1 milion de vizite pe lună (conform brat.ro și trafic.ro); singura entitate media dedicată fermierilor înregistrată la Biroul Român de Audit al Tirajelor (brat.ro) pentru a-și certifica oficial audiența; cel mai important furnizor de conținut scris și audio-video, alături de partenerii de la BTvideo, pentru fermierii din România (medie de cinci texte pe zi și trei materiale audio-video pe săptămână, arhivă de peste 1000 de clipuri produse din 2013 și până în prezent); cea mai importantă prezență a unei platforme media agricole în socia-media (+130.000 followers Facebook); cea mai importantă audiență online pentru campaniile de promovare ale companiilor (+2 milioane de afișări pe lună); focus în mediatizarea problemelor de interes public ridicate de fermieri, furnizarea de informații exclusive cu impact pentru fermieri, distribuirea de conținut furnizat de companii, campanii media de impact, anchete jurnalistice pentru demascarea abuzurilor; organizare de evenimente cu impact maxim și mediatizarea acestora.

Produsele de la Agro-Est, mereu de folos fermierilor! agrointeligenta.ro15 octombrie 2019 5:58

https://youtu.be/wamM3Aa4vkQ

2019 a fost un an capricios pentru fermierii români. În ciuda unor perioade in care condițiile meteorologice nu au fost deloc potrivite pentru agricultură, produsele Agro-Est Muntenia sunt de real ajutor. E un adevăr

37

repetat de tot mai mulți fermieri din țara noastră. Grigore Lacea, din Argeș, a văzut pe pielea lui pe înseamnă să treci de la agonie la extaz. Vremea l-a pus la pământ, dar Agro-Est Muntenia l-a ridicat. S-a întâmplat la cultura de rapiță, semănată toamna trecută. Seceta din septembrie și octombrie a ucis orice șansă de a face profit cu rapița. “Catastrofă a fost, chiar dacă am făcut tehnologia ca la carte”, a declarat Grigore Lacea. Iarna a fost grea pentru fermierul din Căteasca. Discuțiile cu reprezentanții Agro-Est Muntenia au adus și soluția salvatoare. Grigore Lacea a pus floarea-soarelui, dar startul a fost mai greu. Cultura se chinuia să iasă. Atunci, agricultorul argeșean a intervenit cu tratamentele foliare de la Agro-Est Muntenia, adică o combinație de Plyaminol (1,3 litri / ha) și GroPlan (2 litri / ha). Efectul s-a văzut repede. “M-au salvat de o cultură care nu voia să plece. În 3 săptămâni s-a văzut și a început să-și dea drumul pe zone. Într-o lună aproape a fost normală. Nu am crezut că pot avea acest efect. GroPlan si Plyaminol au efect miraculos”, a mărturisit Grigore Lacea. Nu a fost tot. A aplicat și Boron Extra, pentru fructificare și pentru umplerea bobului. Iar alegerea făcută la recomandările Agro-Est Muntenia a dat roade. Greutatea hectolitrică de peste 41 l-a mulțumit pe Grigore Lacea. “Folosind toate produsele de la Agro-Est Muntenia, am o recoltă cu indici foarte buni, cu umiditate foarte bună, uniformă, dar și o producție acoperitoare”, a concluzionat Lacea.

“Usturoiul de Fălcoiu este o himeră” 15 octombrie 2019  

În Fălcoiu, comuna din Olt renumită pentru tradiția usturoiului, sunt condiții vitrege de plantare. Pământul e tare, nu a plouat și cultivatorii abia dacă pot semăna usturoiul recunoscut în toată țara.  De numele localității Fălcoiu din județul Olt s-a auzit chiar peste hotare, pentru soiul deosebit de usturoi obţinut din sămânţă românească.

38

Cultivatorii de aici se mândresc cu faptul că ceea ce cultivă este sută la sută natural. Tradiția se pierde ușor-ușor, iar dacă înainte de 1989, în CAP-ul din comună se cultiva usturoi pe 200-300 de hectare, acum abia dacă se mai plantează 10-15 hectare adunate de pe mai multe loturi. “Usturoiul de Fălcoiu este o himeră, dispare puțin câte puțin. Până la sfârșitul lunii octombrie ar trebui să plantăm toate suprafețele, dar sunt condiții vitrege, vremea nu ne ajută deloc, iar lipsa ploilor face că pământul să fie aproape imposibil de arat”, ne-a transmis Petrișor Alexandru, primarul localității Fălcoiu.

Munca la câmp pentru cultivarea usturoiului nu este deloc ușoară. Începe toamna și se termină primăvara. Sunt aproximativ 4000 de locuitori în toată comuna și aproape că nu mai există gospodărie în care să nu fie măcar 1-2 ari cultivați cu usturoi. Chiar și așa, față de acum două decenii, abia dacă se mai cultivă 10 la sută din potențialul zonei. “Șansele ca usturoiul de Fălcoiu să fie revitalizat sporesc dacă micii fermieri se vor asocia în cooperative. Sunt subvenții care se acordă pentru cei care au suprafețe mai mari de usturoi, dar dacă se asociază, acest lucru este posibil. Iar mai apoi, marfa să fie vândută în supermaketuri”, a mai adăugat edilul comunei.

Fermierii, persoane fizice sau juridice, care doresc să primească acest ajutor de minimis, trebuie să cultive minimum 3.000 de metri pătrați, plata acordându-se proporțional cu suprafața cultivată. Programul pentru sprijinirea cultivatorilor de usturoi se va derula în primă fază pe o perioadă de trei ani. În ultimii ani, la nivelul județului Olt, numărul fermierilor care cultivă această plantă a scăzut semnificativ. Un astfel de ajutor ar fi mană cerească pentru cei care doresc să-și extindă suprafețele cultivate.

39

Consilierul lui Petre Daea, Florin Ciobanu, a venit în nenumărate rânduri la Fălcoiu pentru a le explica tuturor cultivatorilor avantajele asocierii în cooperative. În câmp, fără irigații, usturoiul nu poate supraviețui, iar cum vremea le dă acum bătăi de cap agricultorilor, aceștia se gândesc serios să își unească forțele. “Piața este invadată de usturoiul chinezesc sau de prafuri. Este foarte greu pentru noi să pătrundem cu usturoiul românesc, care este și puțin mai scump față de cel de import. Dar calitatea și gustul nu se compară, este net superioară celui adus din străinătate”, a menționat un cultivator cu tradiție din Fălcoiu. Majoritatea cultivatorilor din Fălcoiu își valorifică acum marfa în piețele din zonă. Usturoiul ce este plantat în această toamna se vinde verde în primăvară sau uscat în luna iunie, când se recoltează. Prețul pentru un kilogram pleacă de la 10 lei.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Fabrica de dulciuri ETI din Craiova a făcut afaceri de 12 mil. euro în al doilea an integral de funcţionare. Unitatea de producţie dezvoltată de grupul din Turcia a fost deschisă la jumătatea anului 2016: Mădălina

Panaete astăzi, 09:37 305 Fabrica ETI din Craiova a fost gândită să producă iniţial circa 11.000 de produse (biscuiţi săraţi, biscuiţi dulci şi prăjituri) în primul an.

40

ETI European Food Industries, compania care operează unitatea de producţie a grupului turc ETI de la Craiova, a terminat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 55,8 milioane de lei (12 mil. euro), dublu faţă de anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Acesta este al doilea an integral de funcţionare al unităţii de producţie, având în vedere că aceasta a fost deschisă la jumătatea anului 2016. Investiţia în această fabrică s-a ridicat la peste 50 de milioane de euro, conform datelor furnizate anterior de companie. România este prima investiţie a grupului în afara Turciei şi este una dintre cele mai mari investiţii făcute în industria locală a dulciurilor în ultimii ani. Nivelul mare al investiţiilor s-a văzut şi în pierderile companiei. În 2018, compania a raportat pierderi nete de peste 70 de milioane de lei (15 mil. euro), faţă de 47 milioane de lei (peste 1 mil. euro) pierderi în anul anterior. Compania a avut un număr mediu de 312 angajaţi, fiind unul dintre cei mai importanţi angajatori din sectorul dulciurilor.

BY LANTULALIMENTAR  2019-10-15  

Asociația Mocănița Transilvaniei și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Turism în Bistrița-Năsăud” organizează sâmbătă, 19 octombrie, în gara din comuna Teaca, cea de-a doua ediție a evenimentului numit ”Povestea vinului în Mocănița Transilvaniei”, în cadrul căruia vor avea loc degustări de vinuri produse de șapte crame din Podgoria Lechința: Crama Valea Ascunsă, Casa de Vinuri Zaig, Lechburg, Vie-Vin Lechința, Crama Jelna, Liliac Winery și Crama Harșian, anunță mocanitatransilvaniei.ro.Evenimentul va începe la ora 12, iar pe lângă degustarea vinului, vor mai fi activitați feroviare, inaugurarea depoului drezinei, prezentarea vagoneților și utilajelor de lucru la calea ferată îngustă și va putea fi vizitat un mic muzeu cu fotografii și unelte folosite în trecut la calea ferată.

Linia de cale ferată îngustă Lechința-Târgu Mureș a fost inaugurată cu o sută de ani în urmă. Organizatorii evenimentului fac demersuri pentru ca, în viitor, o locomotivă cu aburi să fie din nou pusă pe șine pe vechiul traseu, pentru turiști.

41

Trenurile au circulat din 1915 până la 1 aprilie 1997 ( au existat întreruperi, din cauza evenimentelor istorice ), circulaţia acestora fiind oprită pe motiv de rentabilitate. Linia a fost trecută în conservare până în anul 2010, când a fost concesionată firmei SC Indormur Exim SRL din Târgu Mureş pentru a o transforma într-o linie turistică.Comuna Teaca, parte a podgoriei Lechința este renumită pentru vinurile albe seci din soiurile Fetească Albă, Chardonnay și Riesling. Tradiția cultivării viței-de-vie este foarte veche, iar în trecut vinul de aici ajungea pe piața din Cluj-Napoca și chiar mai departe, la Viena, pe masa habsburgilor, fiind numit în popor ”Vinul împăratului”.

Datorită fondurilor europene, viticultorii au reușit să întinerească vechile plantații și să planteze suprafețe noi. Totodată, ei au cumpărat linii noi de vinificare și îmbuteliere și au investit în etichetare și marketing, pentru a da pregnanță denumirii de origine.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

PRODUSE EXCLUSIV ROMANESTI IN PRIMUL MAGAZIN "UNIREA" DIN BUCURESTI  Agroromania.ro 15 Oct. 2019

Inca ministrul Agriculturii, Petre Daea, a inaugurat primul magazin "Unirea" din Bucuresti in care pot fi gasite produse exclusiv romanesti. Cafeaua e singurul element la vanzare care nu este din Romania.

Casa de Comert Agroalimentar Unirea isi propunea la inceputul anului 2019 sa creasca consumul de produse fabricate in Romania si sa creeze o retea nationala de magazine care sa poata concura cu initiativele comerciale private deja raspandite in toata tara. MADR arata in luna februarie ca rolul acestei organizatii este a valorifica produsele agroalimentare, precum si de a crea unele strategii de dezvoltare si sustinere a domeniului agroalimentar.

42

 Acum a fost inaugurat si primul magazin care vinde produse exclusiv romanesti in Bucuresti. 

 "Romania are potential, are oameni valorosi si iata ca acum am putut vedea un al doilea magazin in Bucuresti, pentru ca primul a fost la Sibiu cu produse traditionale. Pana la sfarsitului anului, asa cum ne-am facut planul si sper ca acest plan va fi pus in aplicare, vom avea in fiecare capitala de judet un magazin. Produsele romanesti sunt realizate cu mult suflet, aici este foarte mult suflet pe care il transfera producatorii catre consumatori. Continuam cu magazine la Craiova, la Slatina, la Pitesti, in Timis si in Teleorman", a spus Petre Daea.

 

"Iata s-a concretizat si visul pe care il vedeam cu totii si il speram cu totii cand PSD a lansat in campania de alegeri parlamentare aceste proiect si apoi guvernul l-a prezentat cu sustinere bugetara. Iata ca acest vis capata culoare si intra in spatiul realitatii intr-un loc foarte important din Bucuresti, langa facultate, locul unde studentii se pregatesc si oamenii asteapta sa fie serviti cu produse romanesti. Este cea mai importanta veriga din politica noastra agricola si anume aceea de a comercializa ceea ce produc fermierii. De-a lungul celor trei ani am lucrat cu multa staruinta si sustinuti din bugetul aprobat in Guvern de a face aceasta societate (Casa de Comert Unirea n.r.), casa unde fermierii sa isi poata valorifica produsele", a mai aratat Daea.

Intrebat ce se va intampla cu acest proiect odata cu venirea noului Guvern, ministrul a raspuns: 'Sigur nu pot sa imi dau seama ce se va intampla, vreau sa spun ce mi-as dori: sa lucreze, sa munceasca, sa continue aceste programe".

In acelasi context, seful Casei de Comert Agroalimentar "Unirea", Adrian Izvoranu, a raspuns si el ca romanii mancau si pe vremea cand nu existau importatorii.

"Vreau sa va dau si eu o veste: romanii mancau si pe vremea cand nu existau importatorii. De mii de ani locuitorii acestui teritoriu mancau si in lipsa importatorilor, sunt mancaruri traditionale. (...) Foarte multi legumicultori au inceput deja sa isi incalzeasca spatiile de recoltare si asta inseamna ca o sa avem rosii romanesti inclusiv iarna, iar preturile vor fi preturile pietei fir-ar sa fie, pentru ca suntem intr-o economie de piata, dar noi, Casa, vom incerca sa le tinem cat mai jos", a afirmat Izvoranu.

43

In privinta criteriilor care stau la baza intrarii cu produse in astfel de magazine detinute de stat, Petre Daea a afirmat ca singurele criterii sunt legate de siguranta si calitate.  

Magazinul Casa Unirea poate fi gasit in Bucuresti la adresa: Bulevardul Nicolae Balcescu, nr. 3 - 5, Bloc Dunarea, in apropiere de zona Universitate si de sediul actual al Ministerului Agriculturii.

In organizarea si dezvoltarea sa, CASA ROMANA DE COMERT AGROALIMENTAR ”UNIREA” va promova orientari strategice precum: 

integrarea intensa in toate procesele a rezultatelor cercetarii, inovarii si bunelor practici inclusiv valorificarea bogatei traditii romanesti in acest domeniu;   

atragerea in circuitul economic reglementat si fiscalizat a fermierilor si stimularea mediilor asociative;   

informatizarea integrala a proceselor de la productie la management, inclusiv implementarea unui sistem functional de asigurare a trasabilitatii produselor specifice; 

cresterea nivelului de calificare si specializare in domeniul productiei si procesarii agro-alimentare, contribuind la dezvoltarea pietei muncii sectoriale. 

"Prin intrarea in circuitul economic a societatii se poate asigura cresterea eficientei si eficacitatii activitatilor de sustinere a fermierilor si a fermelor romanesti pe pietele externe, dar si de satisfacere a cererii pietei interne”, considera MADR.

Comisia de buget a Senatului dă undă verde proiectul care prevede impozitarea bacşişului încasat de la clienţi

44

Elena Crangasu,   Mediafax astăzi,

Comisia de buget a Senatului a dat un raport favorabil, marţi, proiectului iniţiat de Eugen Teodorovici, privind impozitarea bacşişului încasat de la clienţi în cazul serviciilor de restaurant, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor.

Proiectul de act normativ prevede completarea OUG 28/1999, privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu un nou articol.

Astfel, bacşişul este definit ca "orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 «Restaurante», 5630 - «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor»". Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, conform proiectului.

Bacşişul este definit în vederea evidenţierii acestor sume pe bonul fiscal, instituirea obligaţiei de evidenţiere pe bonul fiscal a bacşişului încasat de la clienţi, în cazul serviciilor de restaurant, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, indiferent de modalitatea de plată a acestuia. Evidenţierea bacşişului pe bonul fiscal nu este obligatorie pentru livrările la domiciliu.

Actul interzice condiţionarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacşişului.

Se instituie obligaţia operatorului economic de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plată va conţine rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului pe care acesta doreşte să îl ofere.

45

Nivelul bacşişului oferit de client poate varia între 0% şi 15%. Se instituie obligaţia operatorului economic de a distribui sumele provenite din încasarea bacşişului, integral salariaţilor, potrivit unui regulament intern şi de a le înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct.

În situaţia în care plata contravalorii consumaţiei se face prin ordin de plată şi se emite factură, bacşişul se evidenţiază distinct pe aceasta. Se lasă la opţiunea operatorului economic, posibilitatea marcării bacşişului pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcţie de situaţia de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacşişului este cunoscută de către emitentul bonului fiscal.

Bacşişul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacşiş”.

Pentru salariat, sumele provenite din bacşiş sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin reţinere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri. Astfel, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.

"După abrogarea prevederilor care reglementau modul de definire, înregistrare şi fiscalizare a bacşişului, respectiv OUG nr. 8/2015, organizaţiile profesionale şi patronale din domeniul HORECA au solicitat public, în repetate rânduri, să analizeze posibilitatea introducerii unei noi reglementări legale a bacşişului în acest domeniu. În prezent, în România, bacşişul reprezintă o practică întâlnită frecvent, în special în domeniul restaurantelor şi barurilor, valoarea totală a sumelor de această natură plătite şi respectiv încasate fiind considerabilă", arată expunerea de motive a proiectului.

Conform documentului semnat de ministrul Eugen Teodorovici, valoarea bacşişului încasat în sectorul economic vizat este între 750 milioane lei şi 1,5 miliarde lei.

"Cifra de afaceri a sectorului economic vizat este semnificativă la nivelul economiei naţionale, circa 15 miliarde lei, ceea ce înseamnă că şi valoarea bacşişului încasat în acest sector este semnificativ, în evaluarea noastră între 750 milioane lei şi 1,5 miliarde lei. Aceste venituri ale angajaţilor din sector sunt nefiscalizate", conform sursei.

Proiectul a fost înregistrat luni în procedură de urgenţă.

46

Senatul este prim for legislativ sesizat, Camera Deputaţilor fiind decizională în acest caz.

Familia Bujor din Dracea, Teleorman, produce bulionul Bujor din recolta proprie şi îl vinde la târguri din ţară şi din străinătate. „Cultivăm legume pe 30 de hectare şi vrem să ne extindem“. Florentina Niţu astăzi,

Fraţii Marian şi Ionel Bujor din localitatea Dracea, judeţul Teleorman, se ocupă cu agricultura de peste două decenii, iar în 2006 şi-au creat propria fabrică de procesare a legumelor obţinute, pentru a face sos de roşii, bulion sau zacuscă. Produsele le vând în judeţul Teleorman prin magazine partenere şi direct, dar şi la târgurile de profil din ţară şi din străinătate.

„În oraşul Alexandria cererea e foarte mare, pentru că facem totul natural, ca la mama acasă, fără conservanţi. Zacusca e făcută cu ardei şi vinete coapte, iar oamenii ştiu şi ne caută. Vindem şi la târguri în Bucureşti sau alte oraşe din ţară şi în afara ţării, dar la noi, în Teleorman, vindem cel mai mult“, spune Cornelia Bujor, soţia unuia dintre asociaţii firmei Bujor Agra, parte din companie.

Adela Florean, Carrefour România: Angajaţii noştri sunt chiar încântaţi utilizarea roboţilor în operaţiuni. Folosim 10 soluţii externe de RPA şi urmează să livrăm încă 10 făcute intern Alex Ciutacu astăzi,

Soluţiile de roboţi de tip software au intrat şi în piaţa de retail din România, în contextul în care Carrefour utilizează pe plan local zece soluţii de Robotic Process Automation (RPA) şi urmează să dezvolte intern încă 10 soluţii, explică

47

Adela Florean, accounting reporting consolidation director, commercial administration & tax director, Carrefour România, în cadrul evenimentului ZF Digital Summit 19.

„Startul a fost dat de grupul Carrefour. Creaseră primii roboţei. Acum noi avem 10 roboţi făcuţi extern, iar primul livrat pentru segmentul financiar a fost robotul Noe. Acum suntem în curs de a livra încă 10 roboţi”, spune Adela Florean, în cadrul conferinţei.

Ea spune că roboţii au intrat în primă fază în procese administrative, de tip financiar-contabil. În continuare, roboţii for intra şi în procese din segmentul de online şi în segmentul de marketing.

„O să-l dau ca exemplu pe primul robot, pe Noe, pe care îl utilizăm pe partea de cheltuieli generale, unde sunt anumite particularităţi. Dar acum avem roboţelul care preia facturile, spre exemplu, de peste tot, le clasează, le înregistrează şi le introduce în SAP. Oamenii care făceau aceste activităţi acum fac alte lucruri, în contextul în care avem nevoie de oameni şi nu îi găsim oricum”, spune Florean.

Multe companii îşi pun probleme legat de modul în care vor introduce roboţii în viaţa angajaţilor, însă Adela Florean spune că oamenii din Carrefour au fost deschişi.

„Întrebarea noatră a fost cum le spunem oamenilor de roboţi. Oamenii primessc cu entuziasm. Noi am început cu partea financiară, acolo am livrat primii roboţi, şi angajaţii primesc cu deschidere pentru că lucrăm pe partea de awarness şi le explicăm. Ei beneficiază de aceşti roboţi care le fac munca mai uşoară, începând şi de la faptul că la închidere la finalul lunii nu mai stau peste program. Acum chiar sunt încântaţi, îşi fac promovare intern, filmuleţe cu roboţelul lor”, adaugă reprezentantul Carrefour.

 

 Afaceri de la zero. Familia Pecou a investit 75.000 de euro într-un local unde vinde clătite de inspiraţie bretonă şi estimează afaceri de 130.000 de euro în 2019 astăzi, 00:08  Alina-Elena Vasiliu

48

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-familia-pecou-a-investit-75-000-de-euro-intr-un-local-unde-vinde-clatite-de-inspiratie-bretona-si-estimeaza-afaceri-de-130-000-de-euro-in-2019-18462835

Nominoë este şi băcănie cu produse artizanale aduse din vestul Franţei, din Bretania.

Olavy-Theodor Pecou s-a întors în România la începutul anilor 2000, după ce a stat în Franţa mai mulţi ani. Inspirat de gastronomia specifică regiunii Bretania (din vestul Franţei), el şi soţia lui, Dana Pecou, au decis să pornească un business în care în centrul atenţiei sunt clătitele bretone, care au la bază făina de hrişcă. Creperia poartă numele Nominoë.

„Până când mica noastră prăvălioară şi-a început activitatea, pe data de 17 septembrie 2018, am investit în ea circa 75.000 de euro. Sursele de finanţare au fost proprii, o mare parte fiind bani puşi deoparte de-a lungul celor peste douăzeci de ani de viaţă corporatistă. A durat peste un an până când am pornit cu adevărat acest proiect”, spune Olavy-Theodor Pecou, originar din Bucureşti, al cărui nume a fost însă „transformat” după şederea în Franţa.

Experienţa lui profesională cuprinde diferite poziţii ocupate, în ţară şi în străinătate, pentru companii precum Renault, Telekom şi Automobile Bavaria. Soţia sa lucrează în continuare ca profesor de limba engleză, cu jumătate de normă.

Nominoë a adus în primele trei luni şi jumătate vânzări de circa 31.000 de euro. Cei doi antreprenori au reuşit să atingă pragul de rentabilitate în luna martie 2019. Pentru acest an, Theodor Pecou estimează că cifra de afaceri va ajunge la 130.000 de euro. Doar în septembrie de exemplu, vânzările au fost de 12.000 de euro.

„La început, am avut patru angajaţi, plus noi doi – soţia mea şi cu mine. După primele luni de activitate, ne-am dat însă seama că o prezenţă cât mai mare la faţa locului a noastră era imperios necesară, motiv pentru care am redus numărul celorlalţi angajaţi la trei. Practic, în fiecare zi, ori soţia mea, ori eu suntem prezenţi la creperie, iar în weekend – perioada cea mai încărcată a săptămânii – suntem prezenţi amândoi.”

49

Preţurile clătitelor din făină de hrişcă sunt cuprinse între 10 şi 39 de lei, iar cele ale clătitelor din făină albă – între 10 şi 34 de lei. Produsele din băcănie costă între 14 şi 44 de lei. Trei sferturi dintre clienţi sunt români, iar un sfert sunt cetăţeni francezi – mulţi dintre ei bretoni – sau de alte naţionalităţi, care merg la Nominoë pentru a regăsi gustul mâncării franţuzeşti. Dincolo de mâncare însă, localul – situat pe Intrarea Veronica Micle, în apropierea Pieţei Victoria din Bucureşti – are în interior şi o bibliotecă în care se găsesc cărţi despre Bretania. Mai mult, Nominoë este şi băcănie cu produse artizanale aduse tot din Bretania.

„Toate preparatele pe care le servim în cadrul creperiei le pregătim în bucătăria noastră - clătitele din aluat din făină de hrişcă bretonă, omletele, salatele, gofrele, profiterolul. Toate ingredientele indispensabile pentru a pu-tea pretinde că suntem o adevărată creperie bretonă le aducem de pe melea-gurile Bretaniei sau din câteva alte regiuni ale Franţei – cidrul, untul sărat, brânza Emmental, brânza de capră, mezelurile, dulceţurile.”

În băcănie se găsesc însă şi beri artizanale româneşti, sub brandurile Capra Noastră şi Zăganu. Meniul este revizuit o dată la şase luni.

Preţurile clătitelor din făină de hrişcă sunt cuprinse între 10 şi 39 de lei, iar cele ale clătitelor din făină albă – între 10 şi 34 de lei. Produsele din băcănie costă între 14 şi 44 de lei.

„Logistic vorbind, este destul de dificil şi costisitor să aduci produsele tocmai din Bretania. De aceea, există foarte puţine creperii bretone în afara Franţei.”

De conceperea reţetelor se ocupă Theodor Pecou, în vreme ce soţia sa le pune în practică în bucătărie. Aproape toate preparatele poartă numele unui

50

personaj istoric, chiar şi denumirea localului – Nominoë – fiind o aluzie la primul rege al Bretaniei.

Urmează conferinţa Franchise Connection, Bucureşti, 21 octombrie 2019. Gregory’s România: Avem patru restaurante şi dublăm numărul lor până la final de 2019, iar de anul viitor accelerăm dezvoltarea : Cristina Rosca astăzi, 09:15 202

George Makridis, CEO Gregory’s România În următorii cinci ani ţinta noastră este să deschidem 80 de restaurante. Vrem ca toate unităţile să fie operate în sistem de franciză, ducând astfel mai departe strategia implementată deja în Grecia. Industria de restaurante şi cafenele traversează o perioadă bună în România în prezent, şi vedem potenţial în anii ce vor urma, cu multe oportunităţi pentru dezvoltare.

Lanţul de restaurante Gregory’s din Grecia a revenit în 2018 pe piaţa locală cu un restaurant în clădirea de birouri Upground din cartierul corporatiştilor Pipera şi vrea ca în cinci ani să ajungă la 80 de unităţi operate în sistem de franciză de către parteneri.

„Gregory’s are acum în România patru restaurante, amplasate în cele mai importante zone ale Bucureştiului, în clădirea Upground din Pipera, pe strada Lipscani din centrul vechi, în Băneasa Shopping City şi pe Mihai Bravu, în incinta unui magazin Kaufland. Ne pregătim să deschidem şi un restaurant în cartierul Militari“, spune George Makridis, CEO al Green Break SRL, compania care operează activitatea Gregory’s în România.

Executivul adaugă că până la finalul anului 2019 compania va ajunge la opt unităţi în Bucureşti. La nivel european Gregory’s deţine 345 de localuri în Grecia, Cipru, Germania şi România. „Suntem al 9-lea cel mai extins lanţ de cafenele-restaurant din Europa.“

51

În ceea ce priveşte piaţa locală, compania are în plan să continue expansiunea. Dacă primele unităţi au fost operate direct, apoi acestea au fost cedate unor parteneri, iar deschiderile din 2020 vor fi realizate tot alături de parteneri francizaţi.

„Toate localurile noastre sunt francizate. Da, am început să ne dezvoltăm cu unităţi proprii însă investitorii au simţit potenţialul businessului şi le-au preluat.“

Pentru magazinele viitoare compania caută noi francizaţi, oameni care să se implice în administrarea localurilor şi care caută angajamente pe termen lung.

Gregory’s are trei tipuri de localuri - chioşcuri de circa 30 mp, clasice de 80-100 mp şi formatul cel mare care măsoară 130-150 mp. Pentru o unitate clasică, încasările medii sunt estimate pe România la circa 40.000 de euro pe lună, adică circa jumătate de milion de euro pe an. Investiţia într-un astfel de restaurant este de 100.000-120.000 de euro, fară a se lua în calcul taxa de franciză. În toamnă vor fi finalizate detaliile planului de franciză, spunea anterior George Makridis.

„Vrem să deschidem zece noi localuri anul viitor. Pentru unele dintre ele am semnat deja contractele de chirie, astfel că vor fi amplasate atât în clădiri de birouri, cât şi în malluri şi în zone stradale“, adaugă George Makridis.

El va fi prezent ca speaker la cea de-a treia ediţie a conferinţei Franchise Connection, care va avea loc la Bucureşti pe 21 octombrie 2019 şi care va fi organizată de Ziarul Financiar şi francize.ro.

„Businessul creşte (...) şi primim zilnic sugestii de noi deschideri pe reţelele sociale unde oamenii ne invită în cartierul lor. Acesta este un imbold puternic pentru noi să continuăm expansiunea. Brandul a fost primit bine, oamenii ţin minte sandvişurile şi descoperă acum noi produse în ofertă.“

Gregory’s este o afacere de familie fondată în 1972 la Atena, care astăzi numără circa 350 de restaurante. Compania mai are în operare şi alte branduri cu care este prezentă în aeroporturi, şcoli, spitale sau gări.

Reţeaua se află la a doua încercare în România după ce criza i-a scos din joc. Recesiunea a lovit businessul atât local, dar şi pe piaţa-mamă, în Grecia. Lanţul de restaurante a intrat în România în 2000 şi a ajuns în cel mai bun moment la zece restaurante. Când a venit criza şi s-a delistat de pe bursa din Atena, grupul şi-a reorganizat businessul pentru ca focusul să fie pe piaţa-mamă. După câţiva ani de pauză însă grecii au revenit.

52

„În următorii cinci ani ţinta noastră este să deschidem 80 de restaurante. Vrem ca toate unităţile să fie operate în sistem de franciză, ducând astfel mai departe strategia implementată deja în Grecia. Industria de restaurante şi cafenele traversează o perioadă bună în România în prezent şi vedem potenţial în anii ce vor urma, cu multe oportunităţi pentru dezvoltare.“

Executivul mai spune că românii au apetit pentru produse greceşti, iar acest lucru se poate observa din faptul că peste 5.000 de clienţi merg zilnic la Gregory’s pentru a-şi cumpăra cafea sau snacksuri.

„Începând cu anul viitor vom continua dezvoltarea în România utilizând sistemul de franciză. Conform planului nostru, vom inaugura cel puţin 10 noi unităţi. Am semnat deja o serie de contracte de chirie şi vor urma şi altele. Ţinta noastră este să găsim cele mai bune spaţii pentru a avea magazine profitabile.“

  Lidl trece de 1 mld. euro în S1/2019 după un salt de 23%, de trei ori mai rapid decât consumul : Cristina Rosca astăzi,

Anul trecut au fost deschise 20 de magazine, fiind a doua cea mai alertă expansiune de după 2011, anul când Lidl şi-a făcut oficial intrarea în România după preluarea Plus Discount.

Discounterul german avea la jumătatea anului aproape 250 de magazine, cu peste 20 de unităţi mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018. Expansiunea rapidă reprezintă unul dintre motoarele de creştere a businessului Lidl în România, avansul fiind susţinut şi de creşterea consumului privat cu aproape 7% în primele şase luni din acest an.

Reţeaua de magazine cu profil discount Lidl, prezentă oficial pe piaţă din 2011 când a preluat retailerul Plus Discount, a obţinut în primele şase luni din acest an afaceri de 4,5 mld. lei (circa 1 mld. euro) după un salt de 23% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, conform calculelor făcute de ZF pe baza datelor publice.

Astfel, compania a accelerat ritmul de creştere după ce în 2018 reuşise să îşi majoreze businessul cu circa 20%, avansul fiind susţinut, ca şi în 2019, atât de expansiune, cât şi de un apetit crescut pentru consum al românilor.

53

Afacerile Lidl merg spre 2 mld. euro după un salt de 23% în S1/2019 : Cristina Rosca astăzi, 00:07

Compania avea la jumătatea anului aproape 250 de magazine cu profil discount.

Afacerile discounterului german Lidl s-au situat la nivelul de 1 mld. euro în primul semestru din 2019 după un salt de 23%, de trei ori mai rapid decât consumul privat. Astfel, compania a accelerat ritmul de creştere după ce în 2018 reuşise să îşi majoreze businessul cu circa 20%, avansul fiind susţinut, ca şi în 2019, atât de expansiune, cât şi de un apetit crescut pentru consum al românilor.

Ţinând cont că în retail a doua jumătate din an este mai bună decât prima, sărbătorile de iarnă rotunjind încasările dintr-un an, discounterul german ar putea depăşi în acest an pragul de 2 mld. euro cifră de afaceri.

Businessul Lidl s-a aflat pe un trend ascendent constant încă de la intrarea pe piaţă, iar un factor important în ceea ce priveşte creşterea a fost expansiunea. Spre exemplu, la 1 iulie 2019 reţeaua ajunsese la un pas de 250 de magazine în România după 11 deschideri în S1. Compania anunţase atunci alte cel puţin 15 inaugurări în 2019.

Deşi a investit în expansiune peste 30-40 mil. euro în prima parte din 2019 conform estimărilor ZF, Lidl a reuşit să îşi menţină şi profitul net pe un trend ascendent în primul semestru, avansul fiind similar cu cel al cifrei de afaceri. Astfel, profitul net a ajuns la un pas de 170 mil. lei, adică o marjă netă de profit de nici 4%. În comerţul alimentar marjele sunt mai mici decât în modă sau în alte sectoare din domeniu.

DIVERSE

ACEBOP: ROMÂNIA intră complet în ZONA ROȘIE DE PESTĂ PORCINĂ AFRICANĂ LA NIVELUL UE! agrointeligenta.ro 15 octombrie

54

2019

România, complet roșie! Numărul mare de focare de Pestă Porcină Africană, dar și evoluția virusului în țara noastră au determinat autoritățile de la Bruxelles să propună intrarea totală a României în zona roșie situația focarelor și riscul PPA. Măsura, deși pare una extremă, oferă țării noastre posibilitatea de a proteja și sprijini exploatațiile românești de suine.

Decizia venită de la Bruxelles era așteptată de fermierii din România care apreciază că măsura este una menită să protejeze exploatațiile de suine care au scăpat până acum de PPA.

”După discuții cu reprezentanții de la Bruxelles, ACEBOP agrează propunerea de intrare totală a României în partea a III – a la Anexă Deciziei nr. 709/2014 privind pesta porcină africană și solicită autorităților române să fie de acord cu această propunere. Ne manifestăm tot sprijinul în acest sens”, se arată într-un comunicat de presă remis Agrointeligența de Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România. ACEBOP își explică poziția fermă: ”Spiritul, esență Directivei nr.60/2002 – a pestei porcine africane – este de reducere a riscului difuzării virusului spre țările europene indemne și NU de suspendare a producției și consumului național de carne de porc. Riscul de răspândire a pestei porcine africane, circulația diferitelor produse obținute de la suine prezintă diferite niveluri de risc. Pentru circulația națională, putem obține derogări în Comitetului Veterinar Permanent, astfel încât să ne protejăm propriile exploatații”. Prezența PPA condamnă fermele autohtone Conform organizației condusă de medicul veterinar Mary Pană, este nevoie ca România să protejeze la acest moment mai ales suinele din fermele mari pentru ca boala să fie, treptat, eliminată.

”PPA prezentă în exploatațiile mari înseamnă distrugerea filierei de carne de porc a României, cu pagube imense pentru bugetul național, fermieri și consumatori”, se arată în documentul asumat de Consiliul Director al ACEBOP. Exporturi de carne de porc românească, aproape zero în 2019 Intrarea României „în roșu” reprezintă declararea oficială a pestei porcine că evoluând în

55

majoritatea spațiului național, fapt care va aduce și schimbarea politicii de eradicare a bolii și implicit a politicii comerciale – pe mai mulți ani. ”Din luna ianuarie 2019 comerțul României cu carne în spațiul internațional a fost aproape de zero, ceea ce înseamnă că putem să punem astăzi producția internă înaintea comerțului comunitar”, conform datelor ACEBOP.

”Trecerea la ștampila hexagonală, abatorizarea în condiții de siguranță și consumul intern al cărnii proaspete, netransformate la 80 grade Celsius se pot realiza, după informarea CE în următorul SCoPAFF. Carnea proaspătă, rămânând pe teritoriul național, nu are nevoie să fie transformată – într-o țară aflată TOTAL în zona de protecție (roșie). Se va utiliza marca hexagonală doar pentru a evita orice tentativă de ieșire a cărnii proaspete din România spre spațiul comunitar”, explică ACEBOP ce înseamnă propunerea CE de a intra ”în roșu”. Fermierii sunt de acord cu decizia de la Bruxelles, sub rezerva inițierii unui program care să conțină: Realizarea unui cordon de 11 km în jurul fermelor mari, perimetru în care să se realizeze supravegherea de laborator – confidenta 95%, prevalența 5% – în gospodării și ucidere preventivă în caz de rezultat pozitiv în tot arealul de 11 km, fără posibilitate de repopulare 1 an și despăgubiri corespunzătoare. În același perimetru, să se efectueze urgent vânătoarea la mistreți, așa cum este prevăzută în procedura din documentul SANTE/7113/2015 – Revizia 10, “Managementul strategiei PPA în Uniunea Europeană”.

Mișcarea suinelor sănătoase din fermă către abator și din fermă de reproducție către fermă de creștere și îngrășare pe baza testelor de supraveghere negative și transportul pe culoare sigure, notificate, către abator – cu excluderea timpului de așteptare și condiționarea doar de prezența suinelor timp de 30 de zile în fermă. Carnea provenită de la suinele sănătoase din exploatațiile indemne să fie comercializată pe teritoriul național, sub ștampilă hexagonală. ”Solicităm informarea urgență de către experții ANSVSA a celorlalte state membre în viitorul Comitet Veterinar Permanent și aplicarea în teren a unui plan favorabil României”, subliniază, în final, Consiliul Director al ACEBOP. Conform ultimelor date prezentate oficial de ANSVSA, la data de 10 octombrie, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluea în România în 337 de localități din 25 de județe, cu un număr de 1.105 de focare (dintre care 15 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 4 județe existau doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost eliminați 484.422 de porci afectați de boală și există 2.175 de cazuri la mistreți.

Pășune blocată din orgoliul primarului! Comuna, pe minus cu 280.000 de euro că primarul ”nu înghite fermierii”! Ramona Dascălu 15 octombrie 2019

56

Pășune comunală blocată de primar! În localitatea Constantin Daicoviciu, județul Caraș-Severin, crescătorii de animale nu au putut închiria, în ultimii 6 ani de zile, pășunea comunală din cauza primarului care a refuzat categoric să concesioneze cele 1.390 de hectare ce aparțin domeniului public. Situația din comuna Constantin Daicoviciu, județul Caraș-Severin, ne-a fost adusă la cunoștință de către crescătorul de animale Lucian Călțun, care totodată este și consilier local și cunoaște foarte bine problemele cu care se confruntă localnicii.

Pășunea nu s-a mai atribuit din 2013

“La noi în comună până în 2013 s-au atribuit pășunile direct, nu cu licitație, se împărțea la fiecare în funcție de câte animale avea. Se hotăra în Consiliul Local, după care se anunțau fermierii, care în prealabil făceau și o cerere, însoțită de o adeverință de la medicul veterinar concesionar cu numărul de animale pe care îl avea fiecare. Anul 2013 a fost ultimul an la comuna Constantin Daicoviciu când s-au atribuit pășuni. De atunci și până în prezent, primarul nu a vrut să mai dea pentru că, spune el, nu l-ar fi votat crescătorii la alegerile din 2012. Eu unul l-am întrebat de ce nu dă pășune la oameni și mi-a spus că îi trebuie amenajament pastoral. Și i-am explicat că amenajamentul pastoral abia din 2020 devine obligatoriu. Și se pare că suntem singura comună din județul Caraș-Severen care nu a dat pășune și sunt 1390 de hectare de izlaz comunal aici la noi, de pe șase sate, fiecare sat avea un anumit număr de hectare.

Anul ăsta s-a făcut amenajamentul pastoral, dar asta nu a fost o condiție obligatorie în acest an și primarul știa lucrul ăsta, dar din orgoliu nu a vrut să dea pășune”, a explicat fermierul Lucian Călțun pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.  Acesta susține că din cauza orgoliului primarului, s-au pierdut foarte mulți bani la bugetul local: “Vă dați seama câți bani s-au pierdut la bugetul local? Dacă puneți 1.390 înmulțit cu 150 de lei, cât a fost ultima dată prețul pe hectar, timp de 6 ani de zile, iese undeva la 280.000 de euro, bani care intrau la bugetul local. Din câte se pare, în toți acești ani nu ar fi luat nimeni subvenții pe pășune, dar nu am verificat tot, de exemplu la pășunea alpină nu știu”.

57

De asemenea, și fermierii din cele 6 sate care aparțin comunei Constantin Daicoviciu au avut foarte mult de pierdut din cauza blocării pășunii comunale, și mulți chiar au renunțat să mai crească animale din această cauză. “În toți acești ani, fermierii ar fi primit subvenții. Pășunea aia te mai ajuta, mai luai un ban, era un ajutor. De exemplu, eu am 4-5 hectare de pământ, mai luam 10-15 hectare de pășune și puteam să accesez un program, dar așa ce să mai faci?! Eu din 475 de animale, oi, am rămas cu 100. Din 2013 până în prezent efectivul de animale de pe raza comunei a scăzut la jumătate. Dacă oamenii nu au mai avut pășune. Și unde mai pui că pășunea ar fi fost și curățată”, a spus crescătorul de oi. În an electoral, primarul vrea ”să joace tare” cu pășunea comunală Lucian Călțun crede că de anul viitor primarul va concesiona pășunea fermierilor, acest lucru fiind în interesul lui având în vedere că se apropie alegerile.

“Eu cred că de la anul o să dea pășunea pentru că vin alegerile. Dar chiar dacă se va da, oamenii cum mai curăță acolo? Că arată jalnic, s-a împădurit. Dacă pică la control la APIA, nu mai primesc niciun ban. Deci, e foarte greu acum. Trebuie să investești bani acolo acum, plus chiria care trebuie plătită”, a spus crescătorul de oi. Fermierul cere schimbarea legislației privind pășunile Crescătorul face un apel și către noul ministru al Agriculturii, indiferent care va fi acesta, să schimbe legea pășunilor pentru că dacă nu se va face ceva în așa sens, fermierii vor sta în continuare la mâna primarilor. “Noul ministru al Agriculturii trebuie să schimbe radical chestiunea asta cu pășunile, că altfel tot așa va merge.

Dacă se lasă la latitudinea primarului și a Consiliului Local, tot se face cum se vrea în Consiliul Local.  Consiliul Local este cel care hotărăște prețul pe chirie, face licitații sub forme ascunse, nu anunță la timp, eu vă spun de situații reale din țară. Deci atâta timp cât se lasă la latitudinea Consiliul Local să hotărască, nu va fi niciodată legal pentru că sunt bani în joc. Trebuie să se facă controale mixte și să se facă publice listele cu cei care beneficiază de pășunea comunală pentru că este vorba de domeniul public și deasta trebuie să știe toată lumea”, a declarat Lucian Călțun pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Agrointeligența – AGROINTEL.RO a încercat să ia legătură și cu primarul comunei Boambeș Daniel, pentru a afla și poziția acestuia vizavi de situația prezentată mai sus, însă acesta nu a răspuns la numărul de telefon mobil indicat online pentru a-l contacta.Stare de alertă după ce o ursoaică a sfâșiat un bărbat într-un lan de soia: ”Nu mai ieșiți din case!” agrointeligenta.ro 14 octombrie 2019

58

E stare de alertă printre localnicii și fermierii din județul Mureș. O tragedie care s-a petrecut ieri, duminică 13 octombrie, a înspăimântat autoritățile care au făcut apel la cetățeni să nu mai iasă din case după ce un bărbat a fost sfâșiat de o ursoaică iar trupul neînsuflețit al acestuia a fost găsit într-un lan de soia.

Acum oamenii se tem să meargă la culturile agricole sau în împrejurimi! Tragedie s-a petrecut în județul Mureș unde polițiștii și vânătorii spun că un bărbat a fost sfâșiat de o ursoaică, însă nimeni nu a văzut ce s-a întâmplat. Victima a fost descoperită într-un lan de soia din județul Mureș, după ce familia i-a reclamat dispariția. Incidentul s-a întâmplat la câteva sute de metri de sat, iar autoritățile i-au avertizat pe oameni să nu mai iasă din case.

„În atenția locuitorilor Comunei Suplac! Aseară în jurul orei 18.00 în comuna vecină, în localitatea Odrihei, un om de 61 de ani, care se afla la pescuit pe Târnava, a fost omorât de un urs, care de câteva săptămâni a tot fost văzut si pe raza comunei noastre. Rog locuitorii comunei să fie precauți, nu lăsati copiii nesupravegheați la pescuit și pe hotare!”, a scris primarul Bela Szakacs. Localnicii sunt revoltați „Revoltător!!! Adunați urșii și duceți în parlament. În cazul dat au rămas doi copii minori orfani. Chiar sunt mai presus afacerile și funcțiile cuiva în țara asta decât viața omului? Protejați urșii.

ACEȘTI DOI COPII AU RĂMAS FĂRĂ TATĂ LA VÂRSTA CÂND AVEAU CEA MAI MARE NEVOIE DE PĂRINTE! STRIGĂTOR LA CER!”, a scris un localnic potrivit www.ardealnews.ro. La examinarea sumară a cadavrului, acesta prezenta leziuni cauzate în urma unui atac de urs. Cadavrul a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală Târgu Mureș în vederea efectuării necropsiei și stabilirii cauzelor decesului, iar în cauză s-a deschis dosar penal pentru ucidere din culpă Nagy Istvan, paznic de vânătoare spune că cel mai posibil ursoaica avea și pui. ”Aici era la hrană, mânca și avea și pui, posibil că omul a intrat între pui și ursoaică”.

Vânătorii spun că în ultima perioada au văzut tot mai mulți urși, care se adăpostesc în culturile localnicilor Vânătorii spun că în ultima perioada au văzut tot mai mulți urși, care se adăpostesc în culturile localnicilor. Soluția găsită de primărie a fost avertizarea populației. Asociațiile care lupta pentru protecția mediului au atras atenția în repetate rânduri că nu urșii sunt de vină, iar uciderea lor nu este o soluție. Voluntarii spun că s-a ajuns în situația această pentru că,

59

din cauza defrișărilor, urșii au rămas fără locul în care sunt obișnuiți să trăiască și să își procure hrana. În lipsa pădurilor, sălbăticiunile sunt nevoite acum să colinde și zeci de kilometri pentru a caută mâncare.

GLOBAL

Statistici alarmante la nivel mondial, publicate într-un raport al UNICEF: Un copil din trei este malnutrit sau supraponderal  Ana Obretin 15 octombrie 2019

Unul din trei copii cu vârsta sub cinci ani este malnutrit sau supraponderal şi prezintă probabilitatea de a fi diagnosticat cu grave probleme medicale pe parcursul vieţii, potrivit unui raport privind alimentaţia copiilor la nivel mondial publicat marţi de UNICEF (United Nations Children's Fund).

UNICEF: Un copil din trei este malnutrit sau supraponderal

Statistici alarmante la nivel mondial, publicate într-un raport al...

La nivel mondial, o treime din cei 676 de milioane de copii cu vârsta sub cinci ani suferă de greutate excesivă sau malnutriţie.

"Dacă micuţii mănâncă prost, trăiesc prost", a declarat într-un comunicat de presă Henrietta Fore, director executiv UNICEF, organizaţie care a publicat, marţi, primul raport despre Condiţia Copilului în Lume din ultimii 20 de ani.

"Numeroase ţări credeau că malnutriţia este de domeniul trecutului, dar au descoperit că au din nou o problemă importantă" cu alimentaţia copiilor, a subliniat Victor Aguayo, şeful programelor de nutriţie de la UNICEF.

În 2018, din cei 676 de milioane de copii cu vârsta sub cinci ani, aproximativ 227 de milioane erau subnutriţi sau supraponderali, iar 340 de milioane sufereau de carenţe alimentare.

Pe fondul unei globalizări a obiceiurilor alimentare, al unei sărăcii persistente şi al schimbărilor climatice, un număr crescut de ţări se confruntă

60

cu diferite forme ale malnutriţiei, care afectează dezvoltarea viitoare a copiilor, potrivit UNICEF.

Fore mai spune că trebuie să fie schimbate politicile de gestionare a problemei: nu este vorba numai de a le da copiilor suficientă mâncare, ci de a le oferi o alimentaţie sănătoasă.

Subnutriţia rămâne în prim-plan, afectând copiii cu vârsta sub cinci ani de circa patru ori mai mult decât greutatea excesivă.

Numărul copiilor care nu primesc suficientă mâncare raportat la nevoile lor nutriţionale a scăzut semnificativ - cu 40% în perioada 1990 - 2005 -, însă subnutriţia rămâne o problemă majoră în numeroase ţări, mai ales în Africa subsahariană şi Asia de Sud.

149 de milioane de copii sunt prea scunzi pentru vârsta lor - întârziere de creştere cauzată de o malnutriţie cronică -, iar 50 de milioane, prea slabi raportat la înălţime (emaciere provocată de malnutriţie acută şi/ sau o problemă legată de absorbţia nutrimentelor).

UNICEF mai arată că 340 de milioane de copii suferă de "foame ascunsă", respectiv primesc un număr suficient de calorii, dar le lipsesc vitamine şi minerale indispensabile pentru dezvoltare - fier, iod, vitaminele A şi C -, din cauză că nu consumă suficiente fructe, legume şi produse de origine animală. Aceste carenţe pot avea consecinţe severe asupra organismului, respectiv un sistem imunitar deficient, probleme oftalmologice şi ale auzului, dar şi în ceea ce priveşte coeficientul de inteligenţă.

Fenomenul debutează de la naştere - perioadă scurtă de alăptare sau deloc şi diversificare alimentară cu produse nepotrivite, potrivit UNICEF.

Ulterior, intervine accesul crescut la alimente foarte bogate în calorii, dar sărace în nutrimente, precum preparatele fast food, tăiţei instant etc.

Greutatea excesivă şi obezitatea au devenit un fenomen amplu, 40 de milioane de copii suferind din cauza acestor tulburări, inclusiv în ţările sărace.

Deşi problema era aproape necunoscută în ţările sărace în anii 1990 (doar 3% din statele din această categorie raportau peste 10% dintre copiii mici suferind de supraponderalitate), în prezent 75% dintre acestea se confruntă cu greutatea excesivă în rândul micuţilor.

Diferitele forme de malnutriţie coexistă din ce în ce mai mult în aceeaşi ţară, câteodată în acelaşi cămin şi chiar la acelaşi individ în diferite etape ale vieţii, a spus Aguayo.

61

Situaţia este asociată direct cu sărăcia, atingând mai mult ţările subdezvoltate şi populaţiile sărace din ţările bogate, subliniază UNICEF.

Pentru a ameliora situaţia, UNICEF încurajează guvernele să promoveze şi să ofere acces economic la alimentele necesare unui regim echilibrat.

De asemenea, UNICEF spune că este necesară o reglementare a promovării laptelui praf pentru bebeluşi şi a publicităţii la băuturi dulci, dar şi o impunere a unui sistem de etichetare nutriţională comprehensibilă a alimentelor, astfel încât consumatorii să poată face alegeri corecte în ceea ce priveşte sănătatea copiilor şi cea proprie.

UNIUNEA EUROPEANA

BELGIA

Puteţi crede aşa ceva? Un restaurant și-a șocat clienții. Ce au primit în pahare Antonia Hendrik 15 octombrie 2019

Un restaurant oferă clienților săi o experiență unică în Europa: consumul de apă reciclată de la toaletele sale şi de la bucătărie după spălarea vaselor.

Sistemul de purificare a apei, prezentat pe 10 octombrie în această municipalitate a Flandrei situată în apropiere de Kortrijk, la aproximativ zece kilometri de granița cu Franța, nu este doar rezultatul unui moft: permite instituțiilor care nu sunt conectate la sistemul de canalizare să utilizeze cât mai bine apa lor, relatează VRT News.

Concret, după spălare vaselor la chiuveta de bucătărie apa este purificată o singură dată – și servește pentru plante – purificată a doua oară, apa devine  potabilă. „Folosim cinci tehnici diferite” , spune un membru al companiei. „La cea de băut se adaugă minerale pentru a o face mai sănătoasă. Această apă este apoi oferită clienților“.

62

Întrucât Kuurne nu este atașat la canalizare, a fost necesară găsirea unui sistem de purificare a apei. Iar soluția descoperită poate transforma apa din toalete în apă potabilă.La prima vedere, ideea pare complet nebună, dar pentru consumator nu se schimbă nimic. „Același miros, același gust”, spune un client intervievat de VRT – care a făcut această descoperire interesantă.

DANEMARCA

Metodă nouă pentru a demasca fraudele ecologice Liviu GORDEA  15 octombrie 2019 Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au dezvoltat o nouă tehnică ce îşi propune să ajute agenţiile publice şi interesele comerciale să combată alimentele ecologice etichetate în mod fraudulos.

Creşterea cererii consumatorilor şi perspectivele asigurării unor profituri mai mari pentru producători au făcut ca alimentele ecologice să fie sensibile la fraude alimentare. Deşi controalele alimentare daneze sunt destul de stricte şi există o trasabilitate a produselor comercializate, chiar şi în această ţară apar situaţii în care unele fruce sau legume se dovedesc că nu au fost cultivate în sistem ecologic, cu toate că ajung la raft să fie etichetate drept bio.

În timp ce mijloacele actuale de a afla dacă un fruct sau o legumă sunt cu adevărat ecologice se concentrează pe identificarea reziduurilor de pesticide, Kristian Holst Laursen, profesor asistent la Universitatea din Copenhaga, a dezvoltat o metodă mult mai simplă care determină modul în care culturile ecologice sunt fertilizate.

De exemplu, utilizarea pesticidelor pe un câmp vecin sau urme din producţia convenţională anterioară pe un câmp acum ecologic poate altera culturile. Mai mult decât atât, analiza reziduurilor de pesticide nu este în măsură să dezvăluie dacă toate regulile pentru producţia ecologică au fost respectate, cum ar fi absenţa îngrăşămintelor anorganice.

63

"Metoda noastră nu dezvăluie dacă pesticidele au fost folosite, ci dacă culturile ecologice au fost fertilizate corect. Ca atare, metoda completează controalele analitice existente şi, în general, oferă o imagine mult mai detaliată a istoricului cultivării acestor produse", explică Kristian Holst Laursen.

SANATATE si GASTRONOMIE

Fructe care conțin mai multă vitamina C decât lămâileSteluța Indrei 

Există fructe campioane la conținutul de vitamina C: agrișele, coacăzele, cătina, măceșele. Acestea conțin mai multă vitamina C decât lămâile sau portocalele. Puternic antioxidant, vitamina C este esențială pentru menținerea imunității organismului, sinteza colagenului la nivelul pielii, sănătatea oaselor, dinților și vaselor de sânge, încetinirea îmbătrânirii precoce și a bolilor degenerative. 

Organismul uman nu este capabil să producă singur aportul necesar de vitamina C pentru a funcţiona optim, aceasta trebuie procurată din alimentație. Fructele și legumele consumate în stare crudă sunt cele mai bune surse naturale de vitamina C.

Deși suntem tentați să credem că lămâile, portocalele, grepfruitul și alte citrice sunt principalele surse vitamina C, campioane la acest capitol sunt niște fructe deloc exotice, autohtone, cum ar fi agrișele, coacăzele, cătina, măceșele. 

Agrișele sunt pline de antioxidanți și vitamina C. În 100 de grame de agrișe se găsesc până la 600 mg de vitamina C. Pe lângă aceasta, agrișele mai conțin flavonoide, taninuri, minerale. Agrișele pot fi consumate ca atare, în combinație cu alte fructe, sau adăugate la smoothie, sosuri sau chiar ciorbe. 

Cătina, denumită și „ginsengul românesc”, este cunoscută pentru efectul tonic pe care-l are asupra organismului datorită conţinutului ridicat de beta-caroten şi vitaminele A, E, B1, B2. În timp ce o lămâie conţine în jur de 50 mg de

64

vitamina C, 100 de grame de fructe de cătină pot conţine şi de zece ori mai multă vitamina C, potrivit profesorului Gheorghe Mencinicopschi.  

Coacăzele roșii și negre conţin și ele de la cinci până la de zece ori mai multă vitamina C decât lămâile. Prin urmare, aceste fructe întăresc sistemul imunitar, ţinând gripa, guturaiul şi bronşitele la distanţă. Asemenea afinelor, coacăzele negre conţin foarte multe antocianine, ceea ce explică efectul lor benefic în anumite tulburări circulatorii.

Măceșele oferă de asemenea un aport însemnat de vitamina C care apără organismul de răceli şi întăresc imunitatea. Pe lângă vitamina C, măceșele conţin și licopen, pigmentul roșu, o substanţă care previne oxidarea celulelor.Aceste fructe pot fi culese în sezonul lor și conservate la congelator. Conținutul de vitamina C se păstrează și după decongelare. Ceea ce reduce mult cantitatea de vitamina C din fructe și legume este fierberea.

DOSAR

SORIN MAREŞ ROŞU: "Nu suntem de acord cu scăderea bugetului PAC 2021-2027" A.M. Miscellanea #Agricultură / 15 octombrie

ACTUALIZARE - Doina Topală, CEC Bank: "Finanţările acordate de CEC sectorului agricol au crescut cu 22%, în primele şapte luni din 2019"

CEC Bank a acordat finanţări de 2,1 miliarde de lei pe segmentul agricol în anul 2018, iar în primele şapte luni din anul curent, cifra a crescut cu 22%, ajungând la 2,6 miliarde de lei, conform doamnei Doina Topală, director al Direcţiei IMM din cadrul instituţiei creditoare, care menţionează că banca pe care o reprezintă este singura din ţara noastră care are un produs de finanţare a achiziţiilor de terenuri agricole pe o perioadă de 20 de ani.

65

Doamna Topală precizează că împrumutul este oferit pe această perioadă doar dacă e garantat cu alte imobile sau terenuri aflate în proprietatea împrumutatului.

"Dacă trebuie să ne ajutăm şi cu garanţia FNGCIMM, creditul este acordat pe 10 ani", a punctat doamna Topală.

În virtutea parteneriatului pe care îl are cu Fondul European de Investiţii, CEC Bank oferă şi alte faclităţi, cum sunt garanţiile reduse, garanţia COSME etc.

Doamna Topală aminteşte că CEC Bank funcţionează din 2005 ca bancă comercială, iar de atunci a reuşit să obţină o cotă de piaţă de 7,6%. "Am ajuns aici având creditul bancar drept component principal al activului bilanţier", spune reprezentatntul CEC, adăugând: "Căutăm să cuprindem în sfera de creditare agenţi economici din toate ramurile de activitate, dar în pricipal din agricultură şi din domeniile conexe acesteia. Căutăm să fructificăm cea mai mare reţea de unităţi teritoriale pe care o are banca - 1026 în prezent, din care jumătate sunt situate în mediu rural". A.V.

---

ACTUALIZARE - Marian Vişu Iliescu, Lapar: "Nu suntem de acord cu plafonarea subvenţiilor"

Membrii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) nu sunt de acord cu plafonarea subvenţiilor, după cum a spus Marian Vişu Iliescu, director executiv al Ligii. Acesta a subliniat: "Membrii LAPAR reunesc peste 1,5 milioane de hectare de teren şi dorim să ne extindem. Cel mai bine pentru interesul fermierului şi pentru toate sectoarele este să ne coalizăm şi să reprezentăm România cu succes. În cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) ne-am exprimat clar precizând că nu suntem de acord cu plafonarea subvenţiilor. De asemenea, am cerut ca dezvoltarea rurală să accentueze fenomenul de procesare a materiei prime ca să ajungem la produsul finit, cu care să venim în faţa consumatorului". E.O.

---

ACTUALIZARE - Ionel Arion, Preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro: "Ţara noastră, exemplu negativ în ceea ce priveşte acapararea terenurilor"

Ţara noastră este, astăzi, dată drept exemplu negativ în ceea ce priveşte acapararea terenurilor, un procent foarte mare din teritoriul României fiind

66

deţinut de entităţi străine, susţine Ionel Arion, Preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.

Conform domniei sale, piaţa şi viaţa agricolă în România este polarizată, România deţinând 30% din fermele din UE. R.R.

---

ACTUALIZARE - Dănuţ Păle, Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor: "Fac apel la elaborarea unui program de ţară practic"

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor este o entitate în care "nu prea există culoare politică", potrivit vicepreşedintelui acesteia, Dănuţ Păle, care precizează că întotdeauna a avut discuţii cu reprezentanţii tuturor celor care lucrează în agricultură, în industria alimentară şi silvicultură. Domnia sa spune: "Am venit la acest eveniment ca să ascult producătorii tocmai pentru ca să văd care sunt realităţile din teritoriu. Fac apel la toţi reprezentanţii din federaţii, confederaţii, la tot ce înseamnă Executiv, să elaboreze un program pe ţară, dar nu numai pe hârtie, ci şi practic, şi să vină cu o idee coerentă în Parlament pentru a adopta legi simple, aplicabile, care să fie în beneficiul fermierilor". A.V.

---

ACTUALIZARE - CLAUDIU COADĂ, AFIR: "Rata de absorbţie a fondurilor prin PNDR 2014-2020, circa 50%"

67

Rata de absorbţie a fondurilor alocate prin PNDR 2014-2020 a ajuns la circa 50%, a anunţat Claudiu Coadă, director general adjunct în cadrul AFIR. "Ne aflăm în procesul de implementare a proiectelor prin PNDR în viteză maximă", a subliniat domnia sa, adăugând că plata netă este de 4,7 miliarde euro, din cele 9,5 miliarde euro alocate. Claudiu Coadă şi-a exprimat speranţa ca până la finalul perioadei de implementare a proiectelor să se ajungă la o absorbţie de peste 90%.

Conform domniei sale, printre investiţiile prevăzute să fie realizate din suma menţionată, se numără modernizarea a 329.000 de ha din reţeaua de irigaţii, refacerea a peste 3000 de drumuri comunale, instalarea a 11.000 de tineri fermieri, implementarea a 748 de km de drumuri forestiere, realizarea a mai mult de 1000 de km de reţea de apă şi 2.989 de km de reţea de canalizare. De asemenea, din banii absorbiţi prin PNDR 2014-2020 a fost sprijinită activitatea agricolă desfăşurată pe mai bine de 400.000 de hectare de teren şi finanţaţi 84.490 de fermieri.

Claudiu Coadă a mai spus că ţara noastră nu are niciun fermier declarat neeligibil, întrucât condiţiile artificiale care au reprezentat o problemă au fost definite mai bine şi aplicate ca atare. E.O.

---

ACTUALIZARE - Sorin Mareş Roşu, Secretar de Stat în cadrul MADR: "Nu suntem de acord cu scăderea bugetului PAC 2021-2027"

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) nu este de acord cu scăderea bugetului alocat Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027, având în vedere cerinţele suplimentare care se impun fermierilor, a precizat Sorin Mareş Roşu, Secretar de Stat în cadrul MADR.

Domnia sa a precizat că noua PAC vine cu multe provocări şi dacă pentru primul pilon prevede o creştere a fondurilor alocate, pentru pilonul 2 este prevăzută o reducere a acestora cu 16%, de la aproximativ 8 miliarde euro la 7,6 miliarde euro. R.R.

---

Peste 150 de persoane şi-au anunţat participarea la conferinţa de astăzi "Afaceri în Agricultură", organizată de Grupul de presă BURSA la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR)

Printre temele care vor fi abordate de reprezentanţii autorităţilor şi asociaţiilor de profil se numără provocările industriale din domeniul agricol,

68

contribuţia acestui sector la economie, sistemul de îmbunătăţiri funciare, surse de finanţare a fermierilor, comerţul cu produse agricole, identificarea de noi pieţe pentru produsele româneşti în vederea creşterii competitivităţii sectorului agroalimentar, dublul standard al produselor din piaţa autohtonă, agricultura bio, criza forţei de muncă din domeniu, digitalizarea şi tehnologizarea agriculturii, precum şi cadrul legislativ din sector.

* * *

Istoria din viața noastră nebună14 octombrie 2019, 22:00 Cornel Nistorescu Editorial 2

Mi-e greu să spun ce-ar putea rămîne din istoria nebună a acestor zile, din consultările lui Klaus Iohannis și din sforăriile jocurilor politice. Poate că nimic, poate că niște nume, poate că altceva decît ne așteptăm noi. Oricum, în loc să mă supun unor  călătorii imaginare prin subconștientul președintelui sau al candidaților pentru  posturile de miniștri și premier, îmi cade mai bine să mă întorc în timp.

Lansarea colecției de vinuri Marama (Domeniul Coroanei Segarcea) m-a dus de două ori în sufrageria Reginei din Castelul Bran, la o ceremonie restrînsă, în care era evocată personalitatea Reginei Maria. Era atît de impresionant să vezi cum sute și mii de  turiști, înșiruiți și disciplinați în coloane ca elevii în excursie cu școala, parcurgeau  sălile, holurile și curtea interioară a Castelului, vorbind pe vîrful buzelor, de parcă ar fi vrut să nu perturbe liniștea istoriei. Legenda lui Dracula și mitul Reginei Maria aduc la Bran un

69

milion de turiști pe an, iar călătorii cumpără orice obiect marcat cu figura  Reginei Maria și cu imaginea Castelului Bran, cărți, albume, vederi, sticle cu vin, tricouri, sacoșe, bandane, gadgeturi, orice face legătura între loc, istorie și călător.

Același lucru se întîmplă la Castelul Peleș, unde albumele bogate, tipărite în excepționale condiții grafice cu prilejul fiecărei expoziții organizate, au devenit  veritabile dosare de istorie românească. Și se cumpără ca suvenir, ca documente, ca probă de modernitate românească.

Am descins și la Balcic, în Castelul Reginei Maria, cu aceeași ocazie a lansării colecției Marama. Era un alt loc legat de personalitatea Reginei. M-a impresionat grija  bulgarilor față de Castelul Reginei și față de grădină, cultul lor pentru imaginea  Reginei Maria care nu le aparținea. În mai toate locurile importante din Balcic, de la chioșcuri, restaurante, holuri de hotel chiar și instituții, găseai fotografii, unele mai mici, altele, de-a dreptul uriașe, ale Reginei Maria. Și, în mai toate, Regina purta pe cap inegalabila maramă oltenească. În fapt, este vorba despre consacrarea unui obiect din  ținuta populară oltenească, ridicată de Regina Maria la rangul de simbol al civilizației românești. E a ridicat marama la rangul de mare artă și de poezie romanească. Peste  ani, marama a devenit o imagine istorică, un simbol dar și un brand.

Reunirea elitelor românești la Palatul Regal, actualul Muzeu Național de Artă al României, pentru o evocare complexă a Reginei Maria ne-a arătat încă un lucru. Că personalitățile istoriei noastre, pe lîngă rolul lor în făurirea Românei moderne, sunt și valori morale și simboluri patriotice. În același timp, numele și biografia lor conțin elemente de mare pregnanță pentru branduri românești. Este cazul vinarsului  Brâncoveanu, acceptat imediat ca simbol al înțelepciunii și al sacrificiului Sfîntului Martir Constantin Brâncoveanu. Același lucru e valabil și în cazul Castelului Bran, al colecției

70

de vinuri Marama și al altor cîteva produse, nu multe, care poartă nume sau  cuvinte cu o puternică rezonanță istorică.

Anglicizarea exagerată a numelui de firme, generalizarea limbajului de comunicare pe Facebook și pe Twitter, absorbția de neologisme, în special din limba engleză, toate  duc, parcă, denumirile românești într-un con de umbră. Nu traversăm o perioadă prea dulce pentru specificul românesc. Din păcate, spațiul politic românesc nu are parte nici de oameni care să înțeleagă și să susțină o altă direcție. Dar, cu trecerea  anilor, românii vor simți importanța identității și se vor întoarce și mai devotați către valorile care vin din istorie, indiferent că le întîlnesc prin muzee, prin cărți, prin artă sau prin magazinele pentru cumpărăturile zilnice.

https://youtu.be/vTHc7OlyqD0

* * *

Lidl a lansat o lingurita care, datorita designului, va reduce consumul de zahar cu 20% 14 Octombrie 2019 14:04, 

Lidl a lansat o campanie de constientizare a consumului de zahar si vrea sa reduca continutul de zahar din produsele propriului brand cu 20% pana in 2025. Astfel, compania scoate la vanzare o lingurita care, datorita formei, reduce consumul de zahar, potrivit businessinsider.com.

Incepand din 2017, Lidl a facut mici schimbari in productia si ingredientele produselor sale.

De curand, compania a lansat o lingurita, Lingurita Lidl (Lidl Spoon), despre care sustine ca reduce consumul de zahar cu 20%. Produsul este

71

disponibil consumatorilor din Germania din 10 octombrie. Forma linguritei este cea care permite o cantitate mai mica de zahar.

Din 24 octombrie, clientii vor primi lingurita gratuit la cumparaturi de peste 27 de dolari sau o pot achizitiona pentru 1 cent.

“Timp de multi ani, Lidl a redus treptat cantitatea de zahar din propriile produse. Pentru a dovedi ca oricine poate reduce zaharul din viata de zi cu zi, am inventat lingurita Lidl”, a spus Anita Walz, director al departamentului de comunicare si sustenabilitate al Lidl Germania. “Este ca si cum ai adauga, in mod obisnuit, o lingura de zahar, doar ca, in schimb, pui mai putin zahar cu 20%”, a explicat Walz.

Astfel, scopul nu este ca consumatorii sa nu mai adauge zahar in mancarea lor, ci doar sa reduca cantitatea. Potrivit companiei, schimbare abia se simte la nivelul gustului, dar, per total, aduce beneficii sanatatii oamenilor.

Mai mult, compania vrea sa reduca si continutul de sare, grasimi saturate si calorii din produse.

* * *

Tractoare ArmaTrac "made în Africa" Gheorghe GHIŞE  15 octombrie 2019 - Producția primelor tractoare ArmaTrac din Africa a început în urma unui acord de licență semnat la sfârșitul anului trecut cu Giad Tractors din Sudan.

Parte a unui plan continuu al producătorului turc Erkunt Tractors pentru dezvoltarea ArmaTrac ca marcă globală, Sudan este prima țară în care tractoarele brandului vor fi produse în afara Turciei.

Primele modele care au părăsit linia de producție din Sudan, ArmaTrac 752e şi 852e, sunt echipate cu motoare Perkins de 75CP și 84CP. Conform planului, până la sfârşitul anului vor fi construite 150 de unități iar de anul

72

viitor producţia va creşte treptat. Capacitatea actuală a uzinei din Karthoum (Sudan) este de aproximativ 400 tractoare pe an.

Pe lângă cultivatoare, remorci și pulverizatoare, compania Giad Tractors, care aparține grupului Giad Industrial, produce și un tractor propriu de 75 CP (285). Modelul ArmaTrac 752e are o putere similară dar oferă un alt nivel de tehnologie, motorizare Perkins, transmisie ZF și osii Carraro.

Sudanul este una dintre țările cu cea mai rapidă dezvoltare de pe continentul african și fondatorul grupului Erkunt Tractor, Zeynep Erkunt Armagan, consideră că ArmaTrac se poate dezvolta în regiune. Sudanul este membru al COMESA (Piața comună pentru Africa de Est și de Sud) și poate fi o "punte" către celelalte state membre.

Fondată pe 12 septembrie 2003, Erkunt Tractors este al treilea cel mai mare furnizor de tractoare în Turcia, o piață de aproximativ 60 mii unităţi noi pe an. Fabrica Erkunt din Ankara produce peste 160 de modele diferite de tractoare şi are o capacitate de până la 18.000 de unități pe an. Înființat ca brand de export în 2007, modelele ArmaTrac reprezintă în prezent mai mult de 40% din producție, iar tractoarele sunt vândute peste 30 de țări de pe trei continente.

Erkunt Tractors a fost cumpărat de gigantul indian Mahindra & Mahindra în septembrie 2017.

73

Cifra săptămânii 9-15 septembrie 2019  Ioana Matei 09 septembrie 2019 

* * *

74

Tratament sămânță de la INNVIGO AGRO: ”Problemele complicate au soluţii simple și costuri corecte!” agrointeligenta.ro 15 octombrie 2019 5:27

În campania de vară 2019, pe întreg cuprinsul țării au fost o serie de probleme legate de calitatea grâului recoltat din cauza condițiilor climatice mai dificile din această primăvară.

Cu toții ne aducem aminte evoluția culturilor de cereale din februarie și pâna în martie 2019, când  grâul a ieșit din iarnă întârziat din punct de vedere fenologic și a evoluat în salturi; de la o răsărire și înfrățire în primavară secetoasă la perioada ploioasă care  a urmat din lunile mai și iunie, facând aproape imposibilă protejarea culturii de grâu. Acest fapt a dus în unele zone agricole din sudul, centrul și vestul țării la infestări cu patogeni specifici genului Fusarium spp precum și Pseudocercosporella herpotricoides, care au avut condiții propice de umiditate și căldură în perioada ploioasă din luna mai și până în iunie, când s-a format spicul și a  vut loc înflorirea cerealelor.

Din cauza acestor condiții, în culturile de cereale, intervenția cu fungicide pentru protecția aparatului foliar și a  spicului a fost deficitară din punct de vedere al eficacității tratamentelor, care nu au putut fi efectuate în perioada optimă de aplicare, respectiv aplicarea preventivă. Fuzarioza spicelor de grâu este una dintre cele mai păgubitoare şi periculoase boli ale cerealelor păioase care s-a instalat în multe culturi de cereale, generând atât pierderi mari de producţie, cât și o calitate slabă de panificație a cerealeor. Formele cele mai vizibile ale acestei boli sunt reprezentate de apariția spicelor de culoare albă sau rozalii, care sunt parțial sau  complet sterile și boabele sunt infectate cu fusarium.

Aceste plante atacate de fusarium nu mai sunt eficient controlate de acțiunea fungicidelor aplicate, înainte de înflorit sau chiar după momentul înfloritului. Semințele sunt debilitate, au capacitatea de germinație redusă și pot fi vectori ai bolii pentru cultura următoare. De asemenea, pătarea în ochi a bazei tulpinii, boală generată de prezența patogenului Pseudocercosporella herpotricoides a fost unul din factorii care a generat  pierderi de producție prin estomparea

75

vaselor de circulație a sevei și căderea plantelor afectate. Simptomele acestei boli sunt adesea confundate cu efectul vijeliilor sau al căderii cerealelor din cauza excesului de fertlizanți (vezi foto).

Pătarea în ochi a bazei tulpinii

Fuzarioza spicelor

Strategiile de protecție a culturii de cereale stabilite de fermieri au fost de cele mai multe ori în acest an schimbate din cauza stării de dezvoltare a culturii, evoluției climatice impredictibile și posibilității de intervenție cu substanțe sistemice cu 1, 2 sau 3 substanțe active.

Soluțiile tehnologice recomandate de către specialiștii INNVIGO AGRO aplicate de fermieri au dat satisfacție fermierilor chiar și în aceste condiții, în lupta împotriva bolilor, favorizând agricultorii care le-au folosit comparativ cu alte produse consacrate. Astfel, produsele fungicide cu acțiune sistemică precum Zizan 500 SC (tebuconazol 500 g/l) în doză de 0,5 l/ha, aplicat în primul tratament – T1 asigură o lungă perioadă de protecție împotriva făinării, ruginilor, septoriozelor, iar aplicarea lui în T2 controlează patogeni de la faza alungirii paiului pâna la burduf pentru protecția aparatului foliar, singur sau în amestec cu Maker 250 SE (azoxistrobina 250 g/l), în doză de 1l/ha și/ sau aplicat împreună cu Dafne 250 SC (difenoconazol 250 g/l), în doză de 0,6l/ha. În zonele afectate de Fusarium spp. este necesară și o intervenție în  T3 efectuată preventiv înainte de înflorit pentru protecția spicelor. Pentru acestă situație se recomandă aplicarea unui produs complex cu 3 substanțe active: Kier 450 SC (difenoconazol 25 g/l+ tebuconazol 125 g/l + azoxistrobina 200 g/l), produs cu moduri diferite de acțiune și acțiune sinergică pentru protecția

76

culturilor de cereale și rapiță. Doza de utilizare este 0,9-1 l/ha. Pentru campania de toamnă a culturilor de cereale, INNVIGO AGRO vine în întâmpinarea fermierilor pentru rezolvarea acestor probleme cu două noi produse de tratament sămânță, care vin să completeze soluțiile  tehnologice la cereale. În acest fel se asigură o protecție a culturilor de cereale împotriva tuturor bolilor încă de la semănat și până la recoltare.

Triter 050 FS (triticonazol 50 g/l) în doză de 1l/to pentru combaterea  malurii, tăciunilor, a fuzariozei și pătărilor la cereale și orz, Trigof 50 FS (fludioxonil 50 g/l) în doză de 1l/to, care asigură combaterea unui spectru larg de patogeni. Toate aceste produse se împletesc și se compun într-o tehnologie completă pentru protecția maximă a culturii cerealelor astfel încât fermierul să poată fi sigur că va avea o cultură complet protejată pentru asigurarea unei producții ridicate de peste 6-7 t/ha, liberă de infecții cu fusarium, și cu indici ridicați de panificație. INNVIGO AGRO este unul dintre producătorii de produse de protecție a plantelor care prezintă cea mai completă tehnologie de protecție a culturilor de cereale, indiferent de fluctuația evenimentelor meteo sau strategiilor pe care fermierul le adoptă în ferma sa. Soluții complete la costuri corecte!  Innvigo – better chemistry George Roiban Director Marketing & Dezvoltare

* * *

Dezbatere la Bruxelles. Ce mai vor ungurii? Investiții teritoriale integrate DE BOGDAN STANCIU / IN OCTOMBRIE 14, 2019,

Un mecanism de finanțare relativ nou poate ajuta la dezvoltarea unor zone din România rămase în urmă din punct de vedere economic, cum sunt Valea Jiului, județele secuiești sau Munții Apuseni.

Investițiile Teritoriale Integrate (ITI)  aduc decizia la nivelul comunităților locale, evitând birocrația tradițională a aparatului guvernamental central. În România, deocamdată, există o singură ITI, n Delta Dunării, care funcționează, cu rezultate modeste deocamdată, în vreme ce în state campioane la absorbție, precum Polonia, ele sunt la ordinea zilei.

În acest context, reprezentanții comunităților locale din Ținutul Secuiesc au organizat recent o dezbatere, la Bruxelles, cu privire la ITI, mecanism despre care cred că va ajuta la dezvoltarea microregiunilor rămase în urmă.

77

La dezbatere au participat în jur de 100 de persoane, sala fiind arhiplină. Discuția a fost organizată în parteneriat cu municipiul Sfântu Gheorghe, în marja „Săptămânii europene a regiunilor și orașelor”, un eveniment realizat de Comitetul Regiunilor și Comisia Europeană, în perioada 7-10 octombrie.

Mesaje de la comunitățile locale

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, reședința județului Covasna, Antal Árpád-András, a criticat, de la bun început, regiunile de dezvoltare create în România în 1997, în vederea absorbției de fonduri europene. „Nu s-a ținut [atunci] cont de criterii geografice, etnice, de proporția urban-rural. Aceste regiuni nu îndeplinesc criteriile de coeziune și nu vom reuși să reducem [prin ele] decalajele dintre județele bogate și sărace”, a spus acesta, exemplificând cu un grafic, care arată creșterea disparităților dintre județele bogate și cele sărace ale României, în ultimii ani. „Traiul în București se îmbunătățește, în vreme alte județe rămân în urmă”, a subliniat Antal.

În aceste județe rămase în urmă, a mai spus edilul-șef din Sfântu Gheorghe, ITI ar trebui „țintit”, în perioada de programare 2021-2027, pentru a contracara ceea ce s-a întâmplat până acum, adică „o tendință care se îndreaptă spre polul opus coeziunii”. Pentru a combate această tendință, a remarcat europarlamentarul UDMR-PPE Iuliu Winkler, „trebuie să întărim capacitatea administrativă, să întărim cooperarea și să gândim «outside the box»”.

Antal Árpád, primarul municipiului Sfântu Gheorghe Foto: ©Uniunea Europeană – Philippe Buissin

Senatorul UDMR Tánczos Barna a adăugat că România are o nevoie urgentă de a folosi instrumente personalizate de finanțare, așa cum este ITI. „Banii europeni nu trebuie să finanțeze creșterea discrepanțelor, cum am văzut că s-a întâmplat în ultimii ani, ci să ajute unele regiuni să le ajungă din urmă pe altele”, a remarcat acesta. În acest context, a mai spus Tánczos, acum este momentul oportun să se discute despre ITI, acesta fiind o „soluție locală, pentru probleme locale”.

78

ITI este folosit pe scară mare în țări ca Polonia, dar în România nu a fost creat decât un singur astfel de mecanism, pentru perioada de programare 2014-2020, în Delta Dunării. „Nu e acceptabil ca unele țări membre să îl folosească doar ca să bifeze și să-l folosească într-un singur loc, fără a se consulta în prealabil cu regiunile. Noi ce cerem: să existe o implicare activă a actorilor locali și regionali în elaborarea regulamentelor și alocarea resurselor”, a comentat președintele Consiliului Județean Harghita, Csaba Borboly.

Covasna și Harghita, județe cu o largă majoritate maghiară, au fost permanent nemulțumite de arondarea la Regiunea de Dezvoltare Centru, al cărei sediu este la Alba Iulia, oraș situat la sute de kilometri de principalele centre urbane din județele Harghita și Covasna. Această nemulțumire nu a fost, însă, exprimată explicit de niciunul dintre vorbitori.

Ce zice guvernul

Din partea guvernului Dăncilă, explicațiile au fost date de secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Mihaela Toader. Aceasta a spus direct că, în acest moment, în care bugetul Uniunii Europene pentru 2021-20127 nu este finalizat, „nimeni nu știe ce se va întâmpla cu acest ITI, mai ales în zonele rurale, fiindcă depinde de [finanțările pentru] Politica Agricolă Comună, iar aceasta nu este deocamdată clară”. Ea a adăugat că ITI ar putea fi prins în bugetul pentru Obiectivul de Politică 5 al programării financiare pentru România, în perioada 2021-2027. Acest obiectiv se numește „O Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale”. În acest moment, când negocierile între România și Comisia Europeană pentru următoarea alocare financiară nu sunt încă finalizate, OP 5 are prevăzută o finanțare de 1,02 miliarde de euro. Aceasta ar fi suma din care s-ar putea defalca sume mai mici către diverse microregiuni, prin ITI. „Ar putea fi însă prinse sume și de la alte Obiective de Politică”, a mai spus Toader.

Mihaela Toader, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene | Foto: ©Uniunea Europeană – Philippe Buissin

79

Despre cum se vor aloca banii, secretarul de stat a explicat că nu se poate organiza un concurs național pentru alocările ITI, fiindcă acesta ar fi câștigat tot „de cei mai buni”, astfel că județele rămase în urmă vor rămâne tot în urmă. „Așa că acum suntem într-un proces de reflecție”, a conchis Mihaela Toader.

La sfârșitul lunii septembrie, ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu, declara, la rândul ei, că încă nu s-a stabilit o modalitate de calcul a sumelor ce revin fiecărei zone. „S-ar putea lua în calcul numărul de locuitori”, spunea Mînzatu.

Din Botoșani în Valea Jiului

Potrivit unor surse din Comisia Europeană, România a nominalizat până acum Valea Jiului ca urmând să fie „ținta” unui ITI. Dar de astfel de mecanisme de finanțare sunt interesate și alte zone, cum ar fi partea de nord a Moldovei. „Există mai mulți primari din județul Botoșani care intenționează să se asocieze pentru un astfel de instrument, în cadrul unei inițiative numite «Țara de Sus»”, a declarat directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est, Vasile Asandei, la un briefing de presă prilejuit tot de Săptămâna regiunilor.

De ITI ar putea beneficia și microregiuni precum Țara Făgărașului sau Rucăr-Bran, din județul Brașov, a declarat la sfârșitul lunii septembrie ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu, la o prezentare pe această temă, desfășurată la Brașov.

Cum funcționează la noi

Pentru derularea unei Investiții Teritoriale Integrate, se realizează o strategie de dezvoltare pentru teritoriul în cauză, cu o listă de investiții prioritare din domenii variate, de la infrastructură rutieră, la centre medicale. Aceste proiecte beneficiază de alocări fără competiție și fără aprobări la nivel național. Singura ITI din România în perioada de programare 2014-2020 este Delta Dunării, teritoriu format din 38 de unități administrativ-teritoriale – cinci orașe și 33 comune – din județele Tulcea și Constanța. ITI Delta Dunării are la dispoziție un buget consistent, de peste 1,2 miliarde de euro din fonduri europene, adică aproximativ egal cu suma pe care o vor împărți în perioada 2021-2027 toate ITI, prin OP 5, dacă suma rămâne cea din momentul de față.

Surse din Comisia Europeană ne-au declarat că ITI Delta Dunării nu poate fi considerat în acest moment un succes. „Exemplul Deltei Dunării e unul prost. Absorbția e slabă, s-a mers greu cu aceste proiecte și au fost probleme de constituire a agenției care gestionează fondurile. Asta nu înseamnă însă

80

că ideea în sine e rea, ci că gestionarea ei a fost proastă”, ne-au declarat sursele citate.

La dezbatere au participat în jur de o sută de persoane | Foto: ©Uniunea Europeană – Philippe Buissin

Potrivit Asociației de Dezvoltare Intercomunitară, structura care gestionează ITI Delta Dunării, la începutul lunii octombrie, rata de absorbție prin ITI era de 12%, iar cea de contractare de 75,4%. La nivel național, procentele sunt de 27%, respectiv 83%. „Foarte multe apeluri au fost deschise foarte târziu, iar evaluările au durat foarte mult”, a explicat Ilie Petre, președintele Asociației, citat de Agerpres.

Cum merge la alții

Polonia este un caz unde Investițiile Teritoriale Integrate sunt folosite cu succes, la nivel de Arii Urbane Funcționale (AUF), adică teritoriul format dintr-un oraș și zona economică din jur. Un caz de bune practici este cel al AUF Białystok, formată din orașul respectiv și nouă comune înconjurătoare. Prezent la Bruxelles, primarul din Białystok, Tadeusz Truskolaski, a arătat că, folosind ITI, în microregiunea pe care o reprezintă s-a reușit ameliorarea calității vieții locuitorilor, într-o regiune mai mare, Polonia de Est, care este printre cele mai sărace din Uniunea Europeană. Urmarea directă este faptul că populația ariei urbane funcționale a crescut de la 411.500 de locuitori în 2012, la 419.500 de locuitori. S-au investit 19,4 milioane de euro în parcuri industriale, 23 de milioane în centre pentru educație vocațională, 45 de milioane de euro în sisteme de iluminat și transport public sustenabile etc. Totodată, ITI a fost punctul de plecare și pentru alte colaborări între cele zece localități. De exemplu, ele au cumpărat în comun energia electrică, lucru care a dus la o economie de 2,2 milioane de euro. „Comunele din aria funcțională Białystok, prin colaborarea creată în implementarea ITI, au învățat să coopereze mai activ pentru dezvoltarea fiecărei localități și a întregii arii funcționale, absorbind fondurile europene mai eficient. Au început să coopereze rezolvându-și probleme împreună și nu – ca înainte – concurând pentru fondurile de dezvoltare”, a încheiat Tadeusz Truskolaski.

81

Datoria externă a României a explodat în acest an. Cu cât s-au îndarorat românii în primele 8 luni  InCont.ro, 14 octombrie 2019

Datoria externă totală a României a crescut cu 9,1 miliarde euro în primele 8 luni, la aproape 109 miliarde euro.

Datoria externă totală a României a crescut cu 9,131 miliarde euro în primele 8 luni, la 108,972 miliarde euro, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR).

În această perioadă, datoria externă publică a crescut cu peste 6,2 miliarde euro, la 41,117 miliarde euro.

În 31 decembrie 2018, datoria externă totală era de 99,841 miliarde euro, iar datoria externă publică era 34,850 miliarde euro, potrivit datelor revizuite ale BNR, citate de News.ro.

După 8 luni, datoria externă totală a urcat la 108,972 miliarde euro, iar datoria externă publică la 41,117 miliarde euro.

Din total, datoria externă pe termen lung a însumat 74,342 miliarde euro la 31 august (68,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,9% faţă de 31 decembrie 2018.

Totodată, datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august nivelul de 34,63 miliarde euro (31,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 9,7% faţă de 31 decembrie 2018.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,3% în perioada ianuarie - august 2019, comparativ cu 22,6% în anul 2018.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 august 2019 a fost de 5,1 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 august 2019 a fost de 76,4%, comparativ cu 74,1% la 31 decembrie 2018.

Deficitul de cont curent crește cu 16%

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7,080 miliarde de euro, în primele opt luni din 2019, în creştere cu 16% comparativ cu cel din perioada similară din 2018, de 6,104 miliarde euro, potrivit BNR.

În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,081 miliarde de euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 357 milioane euro, balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit mai

82

mic cu 963 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a avut un excedent mai mic cu 215 milioane euro.

În perioada ianuarie - august 2019, datoria externă totală a crescut cu 9,131 miliarde de euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 74,342 miliarde de euro la 31 august 2019 (68,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,9% faţă de 31 decembrie 2018; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2019 nivelul de 34,630 miliarde de euro (31,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 9,7% faţă de 31 decembrie 2018.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,3% în perioada ianuarie - august 2019, comparativ cu 22,6% în anul 2018.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 august 2019 a fost de 5,1 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 august 2019 a fost de 76,4%, comparativ cu 74,1% la 31 decembrie 2018.

* * *

Muncitorii măsoară dovleci uriași în timpul Campionatului Mondial Safeway Weigh-Off desfășurat în  Half Moon Bay, California, Statele Unite. FOTO Guliver/Gettyimages/Justin Sullivan https://abc7news.com/entertainment/2175-pound-pumpkin-wins-half-moon-bay-weigh-off/5617468/ https://weighoff.miramarevents.com/ . * * *

83