Apa & Apa & Sănătatea Sănătatea îîn zonele rurale din Românian zonele rurale din România

Conf. univ. dr. Mihaela Vasilescu

Universitatea Ecologică din Bucureşti

2

IntroIntroducereducereAPĂ POTABILĂAPĂ POTABILĂConectarea la sisteme publice de apăpotabilă în mediul rural•• 33%33% din populaţie (3,7 mill.)•• 17%17% dintre localităţi67% din populaţia rurală utilizează surseindividuale de apă potabilă (> 1 mill.fântâni particulare).

SANITASANITAŢŢIEIE• 378 localităţi rurale conectate la

sisteme publice, dintr-un total de 15.700

•• 10%10% din populaţia rurală (1,1 mill) are acces la sisteme publice de canalizare

Cea mai mare parte din populaţia ruralăutilizează latrine.

32%

16%

52%

Apă potabilă şi canalizareNumai apă potabilăNici apă, nici canalizare

Sisteme publice de

apă potabilă

Fântâni

% localităţi cu acces 17 -

% locuinţe cu acces - 70

% populaţie cu acces

33 -

Nr. Uzine de apă 797 -

Lungimea reţelei de distribuţie, km

20339,5 -

Consumul mediu, l/persoană/zi

70 -

ROMÂNIA

3

IntroIntroducereducere

• Surse de poluare a apei de fântână– Substanţe chimice:

• Nitraţi/azotaţi NONO--33 - lipsa sanitaţiei + agricultură

• Pesticide - agricultură• Compuşi organici volatili - combustibili

– Plumb, Crom, Arsen, Radon, Uraniu, Floruri -contaminare sau de provenienţă naturală.

– Microorganisme: bacterii virusuri, paraziţi şi fungi provenind din materia fecală de origine umană sau animală.

4

Surse de poluare a apei de fântânăSurse de poluare a apei de fântânăNitriţii sunt compuşi azotaţi foarte uşor levigabili (se înfiltrează repede în pământ, odată cu apa de ploaie).

Ei ajung în apa freatică din sursele de pe sol sau din cele aflate la mică adâncime:

– Îngrăşăminte chimice– Gunoi de grajd– Latrine– Cimitire de animale.

5

PrezenPrezenţţa NOa NO--33 îîn apa de fântânăn apa de fântână

• Methemoglobinemia (MHb) sau “sindromul copilului albastru” a fost descoperit în Japonia cu câteva sute de ani în urmă.

• Boala “Kuchikuro” sau boala „gurii negre”.

• În forma în care boala este cunoscută în prezent, ea a fost descrisă pentru prima dată în anul 1945 de cătreHunter Comly din SUA, care a descoperit legăturadintre consumul apei de fântână cu o concentraţie mare de nitraţi şi producereamethemoglobinemiei.

6

Sindromul copilului albastruSindromul copilului albastruCând sunt ingeraţi, nitraţii sunt convertiţi în nitriţi în sistemul digestiv. Nitriţii reacţionează cu hemoglobina (Hb) din sânge şi formează methemoglobina (MHb). Deoarece Hb normală este insuficientă pentru a transporta oxigenul, ţesuturile şi organele copilului sunt deprivate de oxigen, dezvoltând o coloraţie albăstruie şi posibil probleme respiratorii şi digestive pe termen lung. Apare mai ales la copii până la 6 luni de viaţă deoarece aceştia încă nu au sistemul enzimatic (reducător NADH) dezvoltat suficient pentru a transforma MHb în Hb.Sindromul poate fi observat şi la alte vârste.

Fierberea apei nu va rezolva problema nitraFierberea apei nu va rezolva problema nitraţţilor! ilor!

7

Sindromul copilului albastruSindromul copilului albastru• Methemoglobinemia este diagnosticată când

MHb >1% din Hb normală. • Prezentarea clasică a methemoglobinei este

cianoza care este observată rapid pe nas, obraji, degete şi mucoase.

• Nivelul crescut de MHb este periculos şi necesită terapie de urgenţă. – Albastrul de metilen este tratamentul de urgenţă (1-2

mg/kg în soluţie 1% intravenoasă cu ser fiziologic).

8

Sindromul copilului albastruSindromul copilului albastru

Stan Jones, candidat la senatul SUA, 2002-2006

Fugates – oamenii albaştridin Kentucky

Nou născut cu cianoză

9

Sindromul copilului albastruSindromul copilului albastruSUBSTANŢELE CARE DETERMINĂ

METHEMOGLOBINEMIE

Anorganice: nitraţii-fertilizatori, apa contaminată, conservanţii, produsele industriale-cloraţii, fungicidele.

Organice: nitroglicerina, nitroprusiatul, oxidulnitric, trinitrotoluenul.

Altele:Anestezicele locale: benzocaina, lidocainaAntimalaricele: cloroquinaAntineoplazicele: ciclofosfamida, flutamidaAnalgezicele: acetaminofen, fenacetinAntibioticele (unele).

SIMPTOMELE SUNT PROPORŢIONALE CU NIVELUL

DE METHEMOGLOBINĂ

< 10% MHb - fără simptome10-20% MHb - decolorarea pielii mai ales a mucoaselor20-30% MHb - anxietate, cefalee, dispnee la efort30-50% MHb - oboseală, confuzie, ameţeală, tahipnee, palpitaţii50-70% MHb - comă, convulsii, aritmii, acidoză> 70% MHb - deces.

10

Studiul de cazStudiul de caz• În România, MHb a fost considerată o problemă

de sănătate publică în mediul rural, începând cu anul 1955.

• Din 1984, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti (ISPB) a stabilit primul sistem de înregistrare şi raportare a MHb infantile, după criteriile OMS şi de atunci autorităţile judeţene de sănătate publică au început să înregistreze cazurile de îmbolnăvire generate de consumul apei de fântână contaminate cu nitraţi.

11

Studiul de cazStudiul de caz• Chestionar de colectare a informaţiilor

– Partea A Date despre cazurile de MHb

– Partea B Date despre calitatea apei de fântână

• Atunci când este înregistrat un caz de intoxicaţie, se face o evaluare a fântânii care a generat acel caz.

12

Studiul de cazStudiul de caz•• FiFişşa Aa A: data naşterii şi data îmbolnăvirii sugaruluisugarului, felul alimentaţiei

(naturale, mixte sau artificiale), gravitatea îmbolnăvirii (formă uşoară, medie, gravă sau deces), dacă bola a fost asociată cu BDA, cu boli respiratorii, dacă a existat confirmarea de laborator a diagnosticului, dacă s-a efectuat tratament şi tipul tratamentului instituit.

•• FiFişşa Ba B prezintă date despre sursa de apăsursa de apă, respectiv: felul fântânii care a constituit sursa de apă (individuală sau publică), adâncimea fântânii, dacă fântâna are protecţie sanitară sau nu, distanţa faţă de latrină, tipul de îngrăşământ utilizat în grădină (numai îngrăşământ natural, numai îngrăşământ artificial, ambele tipuri, insecticide), date privind poluarea chimică, respectiv concentraţia de nitraţi şi nitriţi determinată în apa de băut şi metodele de determinare ale acestora, date privind poluarea microbiologică - prezenţa coliformilor fecali şi a streptococilor fecali şi metodele de determinare folosite.

13

Studiul de cazStudiul de caz

0

100

200

300

400

500

Nr. Cazuri 206 210 171 453 334 234 293 259 215 243 128 89

'97 '98 '99 '00 '01 '02 '03 '04 '05 '06 '07 '09

Cazuri de intoxicaţii acute cu NONO--33 prin consumului apei de fântână

14

Studiul de cazStudiul de cazDistribuţia cazurilor pe sexe

65%

35%

Băieţi Fete

Distribuţia cazurilor pe grupe de vârstă

29%

45%

21%5%

Nou născuţi 1-3 luni 3-6 luni >6 luni

2006: 2006: 243 de 243 de cazuri de MHb infantilăcazuri de MHb infantilă

15

Studiul de cazStudiul de cazDistribuţia cazurilor după

tipul de hrană

64%

30%

6%

Lapte praf Mixt Sân

Distribuţia cazurilor în funcţie de severitatea sindromului

65%

33%2%

Mediu Sever Letal

2006: 2006: 243 de 243 de cazuri de MHb infantilăcazuri de MHb infantilă

16

Studiul de cazStudiul de caz

0

100

200

Nr. Cazuri 38 59 134 12

<50mg/l 51-100mg/l 101-500mg/l >500mg/l

0

100

200

Nr. Cazuri 58 67 118

<2 SF/100ml >2 SF/100ml >10 SF/100ml

Distribuţia cazurilor în funcţie de concentraţia de nitrat din apă

Distribuţia cazurilor în funcţie de calitatea microbiologică a apei de fântână

17

Studiul de cazStudiul de cazConcluziiConcluzii• Grupurile de vârstă vulnerabile sunt nou născuţii şi bebeluşii între 1–3 luni.

• Cele mai multe dintre cazurile de îmbolnăvire sunt asociate cu hrana artificială pe bază de lapte praf care utilizează apa de fântână pentru preparare.

• ½ cazuri, sindromul a fost asociat fie cu diaree acută, fie cu afecţiuni respiratorii acute.

18

Studiul de cazStudiul de cazCele mai multe dintre cazuri au fost generate de:

apa provenind din fântâni de mică adâncime, mai puţin de 10m, fără protecţie sanitară, cu o distanţă până la latrină mai mare de 10mcu o concentraţie de nitraţi în apă situată în domeniul 101–500mg/l, o concentraţie denitriţi mai mică de 0,5mg/l o calitate microbiologică necorespunzătoare a apei, cu mai mult de 10 coliformi fecali şistreptococi fecali la 100 ml.

19

Studiul de cazStudiul de caz

• Judeţele BacăuBacău, Boto, Botoşşani, Buani, Buzăuzău, , Dolj, IaDolj, Iaşşi, i, MehedinMehedinţţi, i, Olt Olt şşi Vasluii Vasluisunt zonele de risc zonele de risc pentru concentraţiile de nitraţi în apa de fântână şi pentru producerea intoxicaţiilor acute, methemoglobinemie sau sindromul bolii albastre a copilului.

20

Studiul de cazStudiul de caz

• Tendinţa privind contaminarea cu nitraţi a apei de fântână din anumite zone ale ţării ar putea fi stabilită pe baza hărhărţţilor de ilor de riscrisc coroborate cu zonele vulnerabile la zonele vulnerabile la poluarea cu nitrapoluarea cu nitraţţii înregistrate de către autorităţile judeţene pentru protecţia mediului, în cadrul programului de implementare al Directivei Nitraţi 91/676/CEE.