Apa, Miracolul Vietii

MiháitaToma,

APn,

nriracohrl victiiTerapíi írr;terne. cu a;páL

Edifia a2-a, revizuitá ¡i adáugitá

r&Editura Dharana

Bucureqti2010

@ Miháifá TomaO 2009 Editura DHARANA

Eúana Afrardtw Eucure sti

Str. SfantalEcaterirw nr.15, sect.4, O.Q. 53

rfe[ ozl-xz zq z¿

e -r.nal [. e litura @ g mai I c om

www.sufletdecarte.roCoperta cotecyiei : fuLifrai fularinescu

Domnul Miháifá Toma poate fi contactatla tel. 0745715036

e-mail: [email protected]

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RománieiTOMA, nnIIrÁITÁ

Apa - miracolul üe{ii : terapii interne cu apá / Toma Mihái}á. -Ed. a2-a, rev. - Bucuregti : Dharana, 2010

ISBN 978-973 -897 5 -3 4-7

615.8

Avertisment:Terapiile prezentate in aceastá lucrare au caracter in-

formativ. Autorul gi editura nu iqi asumá responsabilita-

tea in caztl realizárli unor terapii fárá supravegherea

medicului de specialitate.

MULTUMIRI,

tn primul ránd mulgumesc lui DUMNEZEU pentru

toate darurile pe care mi le-a fácut qi pentru incercárile

viefii, care s-au dovedit prilejuri de cunoaqtere pe dru-

mul cátre SINE.

Mullumesc familiei mele, soliei Gabriela, copiilorDoru gi Silvia, pentru iubirea, inlelegerea qi sprijinul lor.

Apoi, profesorului qi prietenului drag inimii mele

Yogacharya Mario Sorin Vasilescu, pentru lumina qi

cunoa¡terea dáruitá.

Prietenilor mei preofilor Tiberiu Vigan, Ieronim

Stoican gi Aurel Bendariu, care mi-au fost reazim de

iubire gi putere in momentele de cumpáná ale viefii.Prietenilor de la ANATECOR Arad: Remus Tánase,

Johan Müller Dragoman, Aurica Borcea, Traian

Stánciulescu, Michael Szellner, Sorinel Bálan, Rodica

Costicá, Mircea Stefea, etc... pentru dáruirea gi iubirea

cu care iqi fac misiunea asumatá, aceea de a-i ajuta qi

armonízape cei din jur.Editorului meu, Nelu Busuioc, pentru cá a fácut po-

sibilá apat'rfia acestei cár[i.

Tuturor le trimit IUBIRE, RECUNo§TINTÁ qi

ARMONIE !

Autorul

,,Celula este nemuritoare. Lichidul ín

care plutegte este cel care degenereazd. Re-

ínnoifi acest lichid din timp ín timp, dali-le

celulelor ceea ce au nevoie pentru a se

hrdni Si pulsul vielii poate continua la infi-

nit"Alexis Carrel

Apa, míracolul vielii

CUVANTINAINTE

Tráim intr-o perioadá de mari schimbári. Schimbári

fundamentale in viafa noastrá gi in viala Mamei Pámánt.

Schimbári care se petrec mai ales in plan spiritual, qi ca-

re vor afectz intreaga popula{ie a planetei, dar gi desfá-

§urarea VIETII pe planeta albastrá.

Conform specialigtilor, in ultimii 15 ani, nivelul de

vibralie al Planetei Pámánt, a crescut de la 7,8 Hzla 13

Hz, iar noi, oamenii, trebuie sá ne aliniem acestui nou

nivel de vibrafie pentru a fi in armonie cu Mama Pámánt.

De aceea se spune cá secolul )O(I va fi un secol al spiri-

tualit¿ifii sau nu va mai fi deloc. Pentru cá cine nu se va

trezi din punct de vedere spiritual qi nu va lucra pentru

ridicarea nivelului sáu de vibrafle, va avea mari proble-

me pe toate planurile ¡i chiar va dispare de pe planetá.

De acea, in ultimii 20,30 de ani, se observá un cu-

rent extraordinar la nivel mondial, cátre spiritualitate,

cátre CUNOA§TEREA DE SINE, pentm ridicarea de-

asnpra materialitáfii care ne-a subjugatatáteamii de ani.

Zeci de milioane de oameni de pe toate continentele,

indiferent de culturá sau religie, sunt in postura de cáu-

tátori ai ADEVÁRULUI gi IUBIRII.

MiháiÍá Toma

DUMNEZEU este IUBIRE iar IUBIREA este !esá-tura universului, FORTA care {ine qi conduce totul, fi-ind OMNIPREZENTÁ, OMNIPOTENTÁ, qi OM-NISCIENTÁ.

in acest ocean de materialism in care ne ducem viafa

este normal sá apará dezechilibre qi boli. Dupá cum bine

spunea prietenul nostru Johann Müller Dragoman, cau-

zele principale ale bolilor sunt:

a. Pretenliile prea manfa!á de lume;

b. Dependenfa de valorile materiale;

c. Nerespe ctarea legilor spirituale;

d. Lipsa iubirii necondifionate.

E bine sá ne oprim din alergátura zllnicá, dupá má-

runtele lucruri care constituie viala noastrá qi care cre-

dem cá sunt foarte importante, qi sá ne tntrebám:

Ce vreau eu sá fac cu viafa mea ?

Care sunt prioritá1ile mele aici ¡i acum ?

Tráiesc eu oare in AICI qi ACUM ?

Má bucur eu de toate darurile lui Dumnezeu ? Sau

nu mai qtiu gi nu mai pot sá má bucur ?

Mulfumesc in fiecare zi pentru aceste daruri ?

8

Apa, miracolul vie¡ii

imi asum eu responsabilitatea pentru PROPRIA

VIATÁ qi PROPRIA FERICIRE sau intotdeauna

caut vinovafi in afará pentru problemele gi suferinfe-

le mele ?

Congtientizez cá sunt o fiin{á de Luminá in interco-nexiune permanentá cu toate fiinfele de pe pámánt gi

chiar din univers ?

Am uitat sá IUBESC, sá IERT 9i sá AJUT, sau maiqtiu incá ?

Ar trebui sá ne menlinem spiritul deschis, sá nu re-

fazám nimic apriori, sá practicám discernámántul (foar-

te grea virtute !), sá ascultám, sá ALEGEM ce credem

cá e bun gi ni se potriveqte qi sá FIM. Sá schimbám or-

dinea celor trei verbe:

a Avea, a Face gi a Fiin

A FI, A FACE qi A AVEA

Faptul cá dimensiunea spiritualá este dimensiunea

principalá a fiinlei umane se regásegte si in afirmalia

medicinii tibetane privind principalele cauze ale bolilorcare ar fi:

Miháüá Toma

a. TGNORANTA

b. LÁCOMIAc. tNcÁmanpa

Sá analizám pufin aceste cauze.

Prima gi se pare cea mai importantii este IGNO-RANTA dar nu ignoranfa totalá, pentru cá majoritatea

oamenilor sunt buni specialigti sau meseriaSi ?n dome-niul lor de activit¿te. Ci ignoranla in privinla fiinleinoastre. Adicá nu mai qtim gi nici nu ne mai intrebám:

Cine suntem?

Ce suntem?

De unde venim?incotro mergem?

Care este scopul viefli?Dacá ne-am intreba, am incepe sá cáutám ráspunsu-

rile (qi cei care o fac le qi gásesc!), ¡i viala noastrá" arcápáta sens, ar deveni mai armonioasá gi mai fericitii.Adicá am risipi o parte insemnatá a IGNORANTEI.

Pentru cá aceasta ne impinge in pácatul de a incálca

legile divine ale iubirii, armoniei, adevárului, dreptá1ii,

másurii (echilibrului) gi respectului de sine gi ne aduce

inevitabil suferin!á, boalá, denñdejde. Majoritatea oa-

menilor au impresia derivatá din ignoranfá cá sunt sepa-

rati de Dumnezeu. Au uitat cá TOATE sunt UNA, cá

Dumnezeu este pretutindeni gi in fiecare din noi, cá ne

iubegte necondif;onat, qi nu ne dá niciodatií mai multl0

Apa, miracolul vie{ii

decát putem duce, toate ?ncercárile prin care trecem fi-

ind lecf,i din care trebuie sá ?nváfám.

Ce anume sá invátám?

Cá nu suntem numai trup fizic, cá sufletul 9i spiritul

determiná trupul fizic cu care trebuie sá fie in armonie,

cá trebuie sá in{elegem qi sá respectám legile universale

ale iubirii, iertárii, adevárului qi dreptiitii- Iar scopul fi-

nal al vielilor noastre este sá ne tntoarcem acolo de unde

am plecat - la Tatiil Ceresc.

Risipirea ignoranlei ne stii la indemáná" trebuie nu-

mai sá VREM gi sá ALEGEM sá facem acest lucn¡

pentru cá viafa noastrá este o SUMÁ DE ALEGERI.

A doua cauzá, LÁCOMIA, este ptezentá la fiecare

pas in viala noastrá. incepánd de la lácomia pentru mán-

care qi báuturá existentá aproape páná la moatte, conti-

nuánd cu lácomia pentru bunuri materiale (bani, case

maSini, firme, etc.), apoi cu dorinla de celebritate qi

faimá qi terminánd cu lácomia pentru putere care este

deosebit de periculoasá atát pentru propria persoaná cát

mai ales pentru cei din jur. Lácomia pentru bani gi goa-

na petmanentá dupá profit au condus la poluarea accele-

ratá a apei, a aerului, solului 9i alimentelor, ceea ce bi-

neinleles cauzeazÁ dezechilibre 9i boli.

Cánd omul este dominat de lácomie (qi dacá se aflá

qi in ignoran{á, cu atát mai ráu) fiinla lui este dezechili-

bratá, tot ceea ce face gi gándeqte este orientat cátre pla-

nul material, sufletul 9i spiritul sunt neglijate aproape

11

Miháiló Toma

total gi bolile apar inevitabil. Iar odatá apárute nu se

vindecá decát prin schimbarea radicalá a omului, printr-un efort susfinut, prin intoarcerea la valorile sufletului gi

spiritului care sunt legile divine. intotdeauna existá qan-

se de vindecare qi de miracole, pentru cá vindecarea este

o necesitate scrisá in stráfundurile fiin,tei noastre. De-

pinde numai de noi ce ALEGEM. Pentru cá LIBERULARBITRU (puterea de A ALEGE) este cel mai mare

dar de la Dumnezeu cátre om.

A treia cauzá, iNCÁir¿faREA, aÍe ca sinonime or-goliul nemásurat, mándria exageratá (slava degartá).

Omul crede cá le poate face pe toate singur, EGOUL luipersonal creqte la cote inimaginabile, pierde legátura cu

Dumnezeu qi cu semenii qi evident cá fiinfa se dezechi-

libreazá. Pentru cá aflat in aceastá stare omul uitá de

obicei sá mai dáruiascá, voind numai sá primeascá (doar

i se cuvine !), devine disprefuitor fa!á de semeni qi de

Dumnezeu, coboará la o stare de vibrafie foarte joasá qi

iaráqi fiinfa lui se dezechilibreazá. Sfrnfii Párin1i soco-

teau MÁNDRIA (slava deqafá) pácatul cel mai mare

(este pácatul ?ngerilor cánrfi care s-au crezut dumnezei)

din el derivánd o mulfime de alte pácate ce produc páná

la urmá pierzania omului.Dacá ALEGEM sá nu mai fim ignoranfi in ceea ce

priveqte fiinfa noastrá, atunci sigur vom gási mentori,profesori, duhovnici, maeqtri, cáfii, etc., care ne vor in-druma pe calea regásirii armoniei si echilibrului fiintei

t2

Apa, miracolul vielii

noastre, qi astfel vom scápa gi de lácomie qi de ingámfa-

re. Atunci vom fi mai aproape de ceea ce suntem inadáncul fiinfei noastre: IUBIRE SI BUCURIE.

Prin informa{iile aduse de aceastá lucrare dorim sá

contribuim ¡i noi la risipirea pa\ialá a IGNORANIEI,intr-un domeniu care fine fundamental de VIAIA fiin1ei

noastre qi a planetei Pámánt gi anume APA. Aceastá

APÁ atát de comuná, de ráspánditá, de ignoratá, de ne-

cesará, de nerespectatá gi de pulin cunoscutá.

Vom incerca sá facem o trecere in revistá a tipurilorde apá, a calitálilor gi parametrilor acestora, a ultimelorcercetári asupra proprietáfilor apei qi rolului acesteia inorganismul uman, precum gi utilizarea diverselor tipuride apá in terapii, pentru dezintoxicarea gi echilibrarea

fiin,tei umane.

l3

Mihdilá Toma

Capitohrl l

APA, MTRACOLULVTE!'II

Motto:Iisus, ín Evaghelia dupó Toma:

,,Dacd nu vd veli cunoaste pe voi, veli

trái ín sárdcie"

APA este o substantá miraculoasá. Unirea enigmati-

cului atom de oxigen cu atomul de hidrogen reprezintá

secretul esenlial al Macrocosmosului. tn urma acestei

uniri a apárut marele laborator de producere gi reprodu-

cere a vie,tii: I{2O. Apa primeqte energie qi informalie

din univers qi o transmite in organismul uman.

Apa este matricea vielii, creatá de Dumnezeu inain-

tea luminii. Aqa cum se spune fir Genezá (1.2):,,Pámán-

tul era pustiu qi gol; peste fa{a adáncului de ape era tn-

tuneric Si Duhul lui Dumezeu se misca pe deasupro ape-

lor"Apoi in Geneza (1.5) este scris: ,,Dumnezeut a numit

lumina zi, iar intunericul l-a numit noapte. Astfel a fost

o seara, apoi a fost o diminea{á; aceast¿ a fost ziua in-

14


¡at-"

§i Apostolul Petru in a doua Epistolá Soborniceascá

spune: ,,Cáci inadins se fac cá nu qtiu cá odinioará erau

ceruri gi un pámánt scos prin cuvántul lui Dumnezeu din

apá si cu ajutorul apei"

Este singura substan!á de pe Pámánt ce are 4 faze:

solidá, lichidá, gazoasá qi cristal lichid. Aceastá stare

deosebitá de cristal lichid, in care se gáseqte apa in celu-

le, este cea care permite primirea qi circulalia Luminii qi

a Informaliei in trupul nostru fizic. Apa este cel mai bun

solvent de pe Pámánt. Este flamabilá (arde). B,et:zina

uscatá (ftrá apá) nu arde !! Apa adeváratá, purá, este cea

care ne dá PUTERE. Ftuá APÁ nu ar exista VIATÁ PE

TERRA. APA este deci cea mai mare bogáfie a UMA-NITÁTII.

Suprafala acoperitá de apá a planetei este de 510 mi-

lioane km2 : 70,8o/o din suprafala totalá. Conform date-

lor Conferinlei Naliunilor Unite asupra resurselor de apá

de la Mar del Plata din 1977, volumul total al apei exis-

tente pe pámánt este de 1400 milioane km3 din care vo-

lumul apei dulci este 37,8 milioane km3 adicá 2,7oA din

cantitatea totalá de apá. Din aceasta numai 0,46Yo poate

fi utllizatá direct, restul de 99,54oA se sustrage utilizárii

directe de cátre oameni deoarece este reprezentatá de:

- ghelari gi calote glaciare - 77 ,2yo

- apadin lacuri qi mlaqtini - A35o/o

- apele subterane qi umiditatea solului

15

Miháitá Toma

22,47yo

- cursuri de apá - 0,01o/o

- vapori de apá din atmosferá- 0,0404

in total, apa dulce care poate fi folositá este numai

0,009o/o din intreaga cantitate de apá de pe Pámánt!!

Problema apei va deveni in acest secol XXI o pro-

blemá capitalá, mai importantá decát cea a combustibili-

lor fosili (!ilei, gaze), de calitatea qi cantitatea acesteia

depinzánd continuarea vie{ii pe pámánt.

in procesul complex al viefii pe pámánt nu degeaba

apa sáratá din mári gi oceane are o pondere asa de mare

in volumul total al apei. Márile qi oceanele au un ro1 ca-

pital in menfinerea echilibrului compoziliei atmosferei

pámántului deoarece algele gi fitoplanctonul extrag CO2,

bioxidul de carbon din apele de suprafalá qi degajá 02 inatmosferá. Dacá viala in ocean nu ar mai exista, cantita-

tea de CO2 din atmosferá s-ar tripla fafá de cea actualá!!

Din cele peste 90 de elemente care se aflá pe pámánt,62

le gásim qi in ape. Clorura de sodiu, adicá sarea obignui-

tá, reprezitrtáL 75o/o din cantitatea totalá de minerale dinoceane adicá 40 mii de trilioane de tone, sarea fiind qi ea

o substan{á indispensabilá viefii.Apa este un material debazá al celulelor vii, deoare-

ce in interiorul membranei celulare plutesc componente-

le celulelor - nucleul, mitocondriile, enzimele, etc. Ma-

tricea intercelulará este qi ea in cea mai mare másurá

compusá din apá. Din acest punct de vedere cele mai

16

,,nuide,, paai aretuJg:::::,:*,1 ,*rere si rimra.

Aceste fluide pot dizolva qi transporta diferitele substan-

fe din organism datoritá asimetriei qi constituliei bipola-re a moleculelor de apá. Volumul total al apei corpuluipoate fi impár,tit in trei compartimente: intracelular,

transcelular, extracelular.

Apa intracelulará este reprezentatá de volumul de

lichid conlinut de protoplasma celulará, qi este 40Yo dingreutatea totalá a corpului..

Apa transcelulará este formatá din mai multe volu-me mici de lichid, confinute in canalele glandelor exo-

crine, sistemul tubilor colectori ai rinichilor, umoarea

apoasá a ochilor, endolimfa utriculará, lichidul cefalora-

hidian qi lichidele din arborele traheo brongic gi tractulgastrointestinal (aceste lichide reprezintá l% dingreutatea totalá a corpului).

Apa extracelulará constá din apa plasmei, lichidulinterstilial, limfá Si faza extracelulará a fesutului con-junctiv dens qi al oaselor gi este 20%o din greutatea totalá

a organismului.

Apa este compusá din oxigen, element din grupa a

§asea a tabelului lui Mendeleev, qi hidrogen, cel mai

mic element chimic.Molecula de apá are formá de V iar tipul de molecu-

1á este AX2E2, ceea ce inseamná cá la atomul central de

oxigen sunt conectate 2 legáturi de hidrogen qi douá pe-

rechi de electroni. in ceea ce privegte structura electro-

t7

MiháiÍd Toma

nicá a oxigenului (1s22s22p4) doi din cei gase electroni

de pe stratul de valenle formeazá, o legáturá cu fiecare

atom de hidrogen, in timp ce cei patru electroni rámaqi

formeazá douá perechi nelegate de electroni. Cele douá

perechi nelegate formeazá la rándul lor douá cái mole-culare. Structura moleculei de apá este de tetraedru per-

fect (unghi de legáturá de 109,5o) in cazul apei 4,,obiec-

te" sunt conectate atomului central dar acestea nu sunt

identice. Cele 2 perechi de electroni nelegali (datoritá

incárcáturii negative) se resping una pe alta, pretinzánd

un spafiu mai larg. Polaritatea legáturilor de apá rcnrJtádin doi factori:

a) diferenfa dintre electronegativitatea oxigenului qi

hidrogenului;

b) forma de V a moleculei.Astfel, oxigenul atrage mai mult electronii din legá-

turá decát hidrogenul, iar dacá molecula ar fi dreaptá,

cele douá efecte direcfionate unul spre altul s-ar eliminareciproc. in mod similar, schimbul de incárcáturá in cele

douá legáturi O-H, atribuie o anumitá sarciná (polaritate)gi moleculei ?n sine. Distanfa legáturilor covalente pola-rizate dintre atomi este de 0,96 x 10-1om. Datoritá carac-

terului asimetric bipolar al moleculei de apá, aceasta are

un capát pozitiv gi unul negativ. Carcn¡ltat, componen-

tele ionice sunt foarte bine dizolvate (exemplu Na Cl), omullime de substanfe sunt disociate in molecula de apá.

Apa dizolvá orice substan{á care poate sá facá parte din18

legárura o"n o*rlrJ miracolul vie¡ii

Densitatea apei este maximá la 4oC, iar la 20oC este

de 998,2 kg/m3. in procesul de inghe! al apei se formea-

zá o structurá tetraedricá cu ajutorul legáturilor de hi-drogen, ttllizarea spafiului fiind oarecum ingreunatá,

deoarece existá multe goluri gi cavitá{i. Din aceastá cau-

zá densitatea ghefii este mai micá decát a apei, iar vo-

lumul mai mare cu aproximatív 9oA. De aceea ghea{a

plutegte pe apá. ln starea de vapori moleculele sunt sin-gure. in starea lichidá apar grupuri de molecule - 6 sau

12 sau 18. Explicafia fenomenului o gásim in polaritatea

moleculei de apá.

in ultimi 20 de ani s-a descoperit cá apapoate existagi intr-o a patra stare numitá starea de cristal lichid intre

0 - 60oC, aceasta fiind forma structuralá ce caracterizea-

zá márile ¡i oceanele gi fiecare fiin{á vie. in aceastá sta-

re apa posedá o incárcáturá magneticá specialá care este

baza comunicárii moleculare qi parte a complexului ,,

fosfat - apá - oxigen legat" ce explicá Biofotonica - teo-

ria laserilor biologici. Acest complex in care este pre-

zentá apa structuratá sub formá de cristal lichid, este cel

care asigurá circulafia LUMINII (a biofotonilor) in or-ganism, in special noaptea, asa cum vom vedea intr-uncapitol viitor. Apa existentá in corpul uman actioneazá

ca o moleculá bipolará care inconjoará fiecare anion ¡ication cu o matrice structuralá unicá rezultánd aqa numi-

{ii ,,clusteri"(grupuri) de molecule de apá, care ocupá un

19

Miháild Toma

spaliu mult mai mare decát particulele dizolvate pro-

priu-zis. Clusterii au o frecvenfa proprie de rezonanfá.

Dacá se aclioneazá asupra organismului adicá asupra

apei din organism, adicá asupra clusterilor cu o frecven-

fá potrivitá, clusterii pot fi descompugi gi substanlele

dáunátoare pot fi eliminate din corp. Este interesant fap-

tul cá aceqti clusteri de apá rezistá chiar dacá particulele

in jurul cárora sunt construi{i au fost dizolvate. Apa de-

vine un fel de purtátor de informafie. Memorarea sub-

stanlelor dizolvate are un rol esenlial, printre altele a

dezvoltárii alergiei. Nu este deci suficientá indepártarca

alergiei in sine din corp, ci informafiile din jurul ei tre-

buie de asemenea,,qterse". Acest lucru se poate realizacu ajutorul terapiei prin biorezonanfá. Perturbarea elec-

tronilor, adicápozilionarea lor in corp, este esenla f,recá-

rei terapii, in timpul cáreia ordinea qi aqezarea molecu-

lelor finalizeazá condilia patologicá sau non patologicá(boalá sau sánátate).

Cercetátorii au stabilit cá apareprezintá, aproximativ70Yo din corpul uman, iar:

- la 7 sáptámáni embrionul esfe 95oA apá;

- bebeluqul de 7 sáptámáni este 75- 80 oA apá;

- adultul are 70 - 75 % apá;

- várstnicul 50 - 60 Yo apá;

- bátránul de 81 de ani are 49,8oA apá

- creierul are 85%o apá;

- ficatul are 80Yo apá;

20


- sángele are 83oA apá.

intre 35 - 42C structura e instabilá (gheafá + apá li-chidá +cristal lichid) qi atunci se produc reacfiile bio-chimice care genereazá qi intrelin viala. §i asta la otemperaturá de 37"C gi o presiune de I atmosferá !!

Penffu a reproduce in laborator aceleaqi reaclii care au

loc in celulá qi in corp la 37"C gi la p : I atm, este ne-

voie de sute de grade gi sute de atmosfere !!!Iatá de ce APA este parte esenlialá a marelui MIS-

TER al VIETII !

in organismul uman apa arc urmátoarele funclii:1. Regleazá temperatura corpului;

2. Asigurá sánátatea pielii;3. Este un lubrifiant natural pentru articulafii;

4. Ajúá la absorbfia nutrienlilor;5. Transportá nutrienfii in interiorul organismului;6. Indepárt eazá toxinele din organism;

7. AjrÍá la digestie qi la toate reacliile chimice;

8. Este esenlialá pentru circulafia gi flexibilitatea va-

selor sanguine;

9. Umidificá aerul pe care il respirám;

10. Creeazá un strat de proteclie in jurul organelor

vitale;

I 1. Regleazá nivelul electronilor gi protonilor din ce-

lule;12. Ne protejeazá impotriva radiafiilor cosmice ¡i a

altor tipuri de radiafii;

2t

Miháilá Toma

13. Este principalul purtátor de Informalie qi Luminá

in organismul uman.

Ce face omenirea pentru a ingriji aceastá bogáfie ex-

traordinará ñrá de care viata asa cum o cunoastem nu arputea exista?

Ce sá facá?

Deverseazá in apele planetei anual 250 milioane de

tone de contaminan{i din care 10 milioane tone de pe-

trol !

Aruncá in mare degeurile radioactive rezultate dinindustria nucleará, in oceane strángándu-se páná in pre-

zent peste 90 de mii de containere cu deqeuri radioactive.

Aruncá tot ce nu ii mai trebuie in ape, numárulpolu-anlilor ridicándu-se la peste 80 de mii!!

Partea civiLizatá a omenirii face risipá de apá, deqi

pe glob existá peste I miliard de oameni care nu au ac-

ces la apa potabilá qi zilnic mor 4.000 copii din cavza

calitá{ii sau lipsei apei, in total 5 milioane persoane pe

an, de l0 ori mai mult decát in diversele rázboaie.

Mai mult, in special in partea aceasta civllizatá a

omenirii, se cresc pásári gi animale pentru carne de con-sum, in sistem intensiv, pentru care se consumá cantitáfi

imense de apá gi care constituie o sursá de poluare a

apelor extrem de serioasá. Pentru cá pe Glob se cresc

anual peste 13 miliarde de gáini, 1 miliard de porci, 1,4

miliarde bovine qi 1,8 miliarde de oi, care prin dejecfiilelor polueazá apele mai mult decát toatá industria ¡i ca-

22

narere de evacuar:::;;:::i*!^,,^ue ra un roc!!

(conform raportului World Watch Institute 2008).

Este neapárat necesar sá devenim cu tolii mai re-

sponsabili fafá de APA planetei, sá o RESPECTÁM qi

s-o IUBIM!Dacá wem ca VIAIA sá continue pe TERRA!in urmátorul capitol vom vedea cum ar trebui sá fie

apa pe care o bem qi folosim, pentru a ne aduce sánátate.

23

MiháiÍá Toma

Capitolul2

CALITATILE §I PARAMETRII APEI

Motto:

« Apa este leagánul vielii »

Pentru echilibrarea noastrá, vindecarea sau menline-

rea unei stári de sánátate, este foarte importantá calítateaapei pe care o bem, nu numai cantitatea.

in primul ránd apa potabilá ar trebui sá fie lipsitá de

impuritá1i - metale grele, clor qi compugi organici aiacestuia, nitrifi, nitrali, uleiuri, fenoli, substanfe organi-

ce, bacterii, parazili, virusuri. Aceste condilii sunt stabi-

lite in fiecare fará prin legi sau noÍne pentru apa potabi-lá. in Románia aceste reglementári sunt: Stas l342ll99lqi Legea 45812002. Aceste reglementári stabilesc con-centra{iile admise de substanfe chimice, metale, bacterii,etc., pentru apa potabilá liwatá in refea de instala{iilecentrale sau locale de tratare a apei. Prezentám mai jostabelele cu aceste reglementári.

24


Parametrii microbiologici

Parametru/Unitatea de

másurá

Valoarea

admisá

Metodá de

analizá

Eschirichia coli (Ecoli)/100m1

0 rso 938-1

Entercoci (Streptococi fe-

cali) /100m1

0 STAS

300y1991ISO 7899-2

Parametrii indicatori

Parametru/ Unitatea de

másurá

Valoarea CMA

Aluminiu (uell) 2A0

Amoniu (me/l) 0,5

Bacterii colifbrmelnumár/l00ml)

0

Carbon organic total(cor)

Nici o modificare anormalá

Cloruri (mg/l) 250

Clostridium perfringens(numár/l00m1)

0

Clor rezidual liber(ms/l) 0.50

25

MiháiÍá Toma

-la intrarea in refea

-la caoát de retea

0,25

Conductivitate(uScm-tla 20'C)

2sa0

Culoare Acceptabilá consumatorilor qi

nici o modificare anormalá

Duritate totalá (grade

sermane) minim5

Fier (¡rgll) 200

Gust Acceptabil consumatorilor gi


Mangan (pgll) 50

Miros Acceptabil consumatorilor gi


Numár de colonii la22.Clml\

Nedetectabili la 100 de ml

Oxidabilitate (mg Oxi-een/l)

5,0

pH (unitáli de p) ):6,5(:Q 5

Sodiu (me/l) 200

Substanfe tensioactive

Total (us.ll).200

Sulfat (mdl) 2s0

Sulfuri si hidroeen sul- 100

26


furat (uell)

Turbiditate ([INT) <:5

Zinc (us.ll\ 5000

Tritiu lBo/l) 100

Doza efectivá totalá de

referin!á

lmSv/an)

0,10

Activitatea alfa globalá(Bq/l)

0,1

Activitatea beta globalá

lBo/l)I

Parametrii Chimici

Parametru / Unitatea de másurá Valoarea CMA

Acrilamida (pdl) 0,10

Arsen (pell) 10

Benzen (uell) 1.0

Benz(a)piren 0.01

Bor lmell) 1.0

Bromati @e/l) 10

Cadmiu (peil) 5,0

27

MihdiÍá Toma

Clorurá de vinil fus.ll\ 0.5

Crom (total) (uell) 50

Cupru (mgll) 0,1

Cianuri (totale) (pgll) 50

Cianuri (libere) (pell) t0Dicloretan (pell) 3,0

Epiclorhidrina (pgll) 0,10

Fluor (mgll) 1,2

Hidrocarburi policiclice aroma-

tice (pgll)0,10

Mercur (pgll) 1,0

Nichel (pgll) 20

Nitrali (mg/l) 50

Nitriti (mell) 0,50

Pesticide (uell)/clasa 0,1

Pesticide (Vg/l) I total 0,5

Plumb (uell) 10

Seleniu (pgll) 10

Stibiu (us/l) s,0

Tetracloretan qi Tricloretena

Gg/l) (suma concentraliilor

compusilor specificati)

l0

28


Trihalometani (pgll) Total (suma

concentrafiilor compu¡ilor speci-

ficafi)

100

La o analizá sumará a acestor tabele se observa cá inapa potabilá liwatá in relea sunt permise anumite con-

centralii mici de diferite substanfe periculoase pentru

sánátate. Acest fapt se datoreazá metodei de tratare a

apei cu clor (cea mai ráspánditá pe plan mondial) qi fil-trárii cu straturi succesive de nisip qi cárbune activ, me-

tode care nu reusesc sá ducá la oblinerea unei ape foarte

curate qi sánátoase. Situafia este generalá pe plan mon-

dial, mai ales in marile aglomerári urbane de la cámpie,

unde fluviile gi ráurile care ajung au apa pliná de polu-

anfi, cu concentrafii de zeci sau sute de ori peste limitanormalá, poluanfi care nu pot fi relinuti in stafiile de fil-trare gi tratare a apei. Mai mult, datoritá folosirii cloru-lui la tratarea apei, pH-ul (despre care vom vorbi in con-tinuare) permis este peste 6,5, adicá este permis sá bem

apá acidá (ce este cu pH sub 7,0 este acid). Pentru a

avea o apá mai curatá gi sánátoasá atát la intrare, cát qi

la ieqirea din stafiile de tratare, unele mari oraqe care au

fonduri igi aduc apa potabilá prin sisteme de conducte,

din zonele muntoase, unde este mult mai pulin poluatá.

De exemplu: Pentru New York apa este adusá de la

29

Miháild Toma

190 km. Pentru Los Angeles de la 390 km, iar pentru

San Francisco de la 500 km!!in afara acestora existá o serie de parametri de care

trebuie sá linem seama (sá ne informám) pentru a folosi

o apá adeváratá, care sá hidrateze celulele qi sá elimine

toxinele. Ace¡ti parametri sunt :

2.1. Indicele acido-bazic - pH

PH-ul se referá la concentra{ia de ioni pozitivi de

hidrogen dintr-o solufie oarecare. Un pH scázut (sub 7-

valoarea neutrá) indicá o cantitate mare de ioni de hi-drogen, solufia este acidá, iar un pH ridicat (mai mare

de 7), ?nseamná o cantitate micá de ioni de hidrogen, so-

lulia fiind alcaliná. Acest parametru indicá energia hi-drogenului qi a activitáfii sale in medii lichide.

I neci dacá apa are pH-ul mai mic decát 7 este acidá,

iar dacáare pH-ul mai mare de 7 este alcaliná. t[

Lichidele din organismul nostru au un pH bazic,

sángele, limfa, saliva qi mucoasele avánd reac{ie alcali-

ná. Astfel pH-ul unei persoane sánátoase este de 7,35 -

7,4A, dar dacá scade la 7,2 persoana intrá in comá gi la

7,L moare. Modificarea valorii pH cu o unitate duce la

modificarea aciditálii sau alcalinitáfii in propor,tii de 10 :

1 (astfel o apá cu pH : 7,5 este mai alcaliná de 2 ori

decát una cu pH : 7,4; una cu pH : 8,0 este de 10 orimai alcaliná decát una cu pH: 7,0 ).

30

sángere ",r"

!r''"i"'iiliJo,rli' *^ ^pentru

toate

celulele noastre, el alimentánd toate organele gi este

foarte important pentru sánátate ca el sá-qi pástreze unpH normal. Apa este de fapt hraná pentru sánge. Dacáapa nu este de calitate, scade ¡i calitatea sángelui, pier-dem apoi califatea sistemelor circulator, respirator, etc.qi in final sánátatea.

Se cunoagte faptul cá microorganismele nu se dez-

voltá in lichidele cu pH bazic, de aceea lichidele alcali-ne reprezintá un scut in fa(a germenilor patogeni.

lnfucát aproape tot ce máncám ne acidifiazá, trebu-

ie sá bem o apá alcaliná (cu pH peste 7).

Scáderea pH-ului duce la tulburári de imunitate.

Menlinerea organismului intr-o stare buná de alcalinita-te activeazá limfocitele responsabile cu intárirea imuni-táfii.

Datoritá poluárii, apa de ploaie este qi ea acidá (pH:5 - 6 in zonele rurale, pH:4 - 5 in orase cu circulafie

auto), qi afecteazá la modul general organismul gi inspecial pielea gi páruI.

7) Potenfialul de oxidoreducere (POR)

Exprimá capacitatea apei de a lupta contra radicali-lor liberi (cu ajutorul electronilor liberi) gi se másoará inmilivolli.lscara este de la -800mV(intre 0 gi -800mV e

un POR foarte bun), páná la +l200mV (intre 0 qi

31

MiháiÍá Toma

+1200mV e un POR prost). Valorile pozitive aratá des-

fágurarea proceselor de oxidare in lipsa electronilor, iarvalorile negative aratá desftsurarea procesului de rege-

nerare qi prezenfa electronilor. Pentru ca apa sá realize-

ze o buná proteclie a organismului, POR trebuie sá aibá

valori negative (0 spre -800mV).

Apa de la robinet (din relea) are un POR de aproxi-

mativ +185mV (prost), care nu realizeazá o buná pro-

teclie a organismului. 0

2.3.J*"p*itp-.39----------------uperf

iciatá(TS)

Cu cát tensiunea superficialá este mai joasá, cu atát

apa este mai udá.

Toate celulele organismului necesitá o apá cu o ten-

siune superficialá de aproximativ 45 dynelcm2. Tensiu-

nea superficialá a lichidelor interne cregte o datá cu vár-

sta, acest fenomen contribuind la evolufia procesului de

imbátránire.

Fárá o tensiune scázutá, apa nu poate sá treacá prinperetele grásos al celulei, toxinele nu pot párási celula,

iar hrana nu poate pátrunde in aceasta.

Apa de la robinet are tensiunea superficialá de 73

dyne/cm2 qi in aceste condilii schimbul nu se face corect.

Apa báutá trece prin corp ftrá sá hidrateze suficient ce-

lulele gi noi credem cá dacá am báut 2l - 2,5 l/zi, sun-

tem cu siguran!á sánátoqi !

32

Apa, miracolul vielií

Celulele deshidratate incep sá se distrugá, organis-

mul incepe sá consume propriile celule gi lesuturi qi

apar boli autoimune precum scleroza in pláci, lupus, etc.

Se pot bea tone de apá curentá de la re{ea cu tensiu-

nea superlrcialá de 73 dynelcm', dar dacá lipsesc micro-nutrien(ii care sá o converteascá la 45 dyne/cm', se poa-

te ajunge la deshidratareala nivel celular. De asemenea

se pot lua cele mai scumpe vitamine, cáci ele nu ajung

in celule decát in cantitáti foarte mici qi in rest se elimi-ná.

Apa fiartá are o tensiune superficialá de 55

dynelcm2, adicá este mai udá decát apa de la relea, dar

nu este recomandatá pentru báut din alte motive (vezi

paragraful,,Apa fiartá")Tensiunea superficialá a lichidelor biologice este de

45 dyne/cm2. Sucurile de legume qi fructe au o astfel de

tensiune superficialá, acesta fiind incá un motiv pentru

care trebuie sá le consumám, deoarece contribuie atátlahránirea celulelor, cát qi la detoxifierea lor.

2.4. Conductibilitatea electricá sau rezistenfa

apei

Pentru menfinerea viefii, miliardele de celule ale or-

ganismului trebuie sá facá schimb de informafii intre

ele. Acest sistem complex de comunicafii acfioneazá cu

ajutorul fluxului de electroni. Electronii nu pot sá seaaJJ

Miháilá Toma

deplaseze in organism in lipsa hidrogenului.Acest parametru dá informafii ¡i despre conlinutul

in minerale al apei.

34

Apa, miracolul víe¡ii

Capitolul 3

FORMELE APEI

Motto:

,,Celula este nemuritoare. Lichidul ín

care pluteSte este cel care degenereazá. Re-

ínnoili acest lichid din timp ín timp, dali-le

celulelor ceea ce au nevoie pentru a se

hráni Si pulsul vielii poate continuo la inJi-

nit "

Alexis Carrel

3.1. APE NATURALE

3.1.1. APA DE PLOAIEEste de fapt o apá distilatá, dar datoritá poluárii ae-

rului prin care trec picáturile, devine acidá.

3.1.2. LAPOVTTAAsemánátoare ploii, este o apá distilatá gi la fel, da-

toritá poluárii aerului prin care trece, devine acidá.

35

Mihái¡d Toma

3.1.3. APA DE SUPRAFATÁInclude lacurile qi lacurile de acumulare, izvoare ce

curg mai incet, ráuri, fluvii, mári gi oceane. Márile qi

oceanele au apá sáratá, care nu poate fi folositá in con-sum decát dupá desalinizare. Apa dulce reprezintá doarun procent de 106 din cantitateatotalá a apelor de supra-

fa|;á.

3,I.4. APA DE IZVOREste o apá de origine naturalá, care ajurge la supra-

fa!á datoritá precipitaliilor acumulate. Confinutul mine-ral este mai mic de 1 gram/litru. Ideal ar fi sá folosimapá de izvor cu un confinut de minerale de 0,5 g/litru,deoarece organismul nostru funclioneazáinaqa fel incát

poate utiliza doar mineralele organice (din legume, zar-

zavaturi, fructe), iar cele anorganice din apá se depun

sau se eliminá cu eforturi.Cea mai buná apá de izvor este cea din izvoarele de

la munte datoritá urmátoarelor aspecte:

- atmosfera este nepoluatá qi in curgerea ei apa

se incarcá cu oxigen;

- datoritá faptului cá trece peste mii gi milioa-ne de pietre, clusterii de apá se sparg gi apa

devine hexagonalá, exact asa cum trebuiepentru o hidratare perfectá a celulei;

- pe traseul ei prin zona in care aerul nu este

poluat apa absoarbe qi radialiile infraroqii de

36


la soare;

- apa este bogatá in substanle minerale qi lipsi-tá de poluanfi gi substanfe toxice;

- izvoarele sunt in zone umbroase, cu tempera-

turi apropiate de 4oC situafie in care energiainterná a apei este maximá.

intr-un cuvánt, aceasta este apa vie, necesará orga-

nismului nostru.

3.1.5. APA MINERALÁEste o apá medicinalá cu conlinut mineral ridicat qi

cu efect curativ. Trebuie consumatá la sursá, pe perioa-

de limitate de timp, in scop terapeutic. Nu poate inlocuiapa de báut gi nu se recomandá s-o folosim zilnic ca

apá de báut. Existá gi ape minerale termale folositepentru bái in scop terapeutic.

3.1.6. APA DE FÁNTÁNÁEste o apá oblinutá prin foraje la diferite adáncimi

de la l0 m la 100 m.

Apa din ffintánile de suprafatá (sub l0 m) ar trebuifolositá numai pentru udat.

Din pácate, poluanlii de pe sol (insecticide, pesticide,

ingráqáminte, cei aduqi de ploi din aerul poluat, cei re-

niltali din activitáti industriale), ajung in pánza freaticáqi tot mai gfeu gásim apá de ffintáná curatá qi vie (trebu-

ie forat la adáncimi foarte mari).

37

Miháüá Toma

3.I.7. APA PLATÁEste apa care se gáseste in comer!, in recipiente din

plastic qi este recomandatá pentru consum. Sursele sunt

izvoare sau foraje de mare adáncime. Are un conlinutbun de minerale, dar existá diferenfe de calitate in func-

lie de sursá. Apoi mai intervine gi factorul depozitare -in cát timp ajunge la consumator, ce substanfe din am-

balajele de plastic trec in apá, precum gi temperatura la

care este pástratá De regulá sunt ape netratate.

Conform Le gii 4 52 I 2002, parametrii microbiologicisunt:

Parametrii microbiologici pentru apa imbuteliatá insticle Itesau alte rec

Parametru Nnitateade másurá

Valoarea

admisá

Metoda de analizá

Escherichia coli

Gcoli)/250m1

0 ISO 9308-1

Enterococi (Strep-

tococi fecali)l250ml

0 STAS3001l1991

prENISO12780

Numár de colonii la22.Clml

100 STAS 3001/1991 prEN ISO 622

Numár de colonii la37.Clml

20 STAS 3001/1991 pr

EN ISO 6222

38

3.2.

Apa, mirocolul vielii

APE TRATATE

3.2.I. APA DE ROBINETEste de regulá o apá tratatá cu clor, eventual gi cu

ozon pentru dezinfectare (omorárea bacteriilor) gi f,rltra-

rea grosierá.

Toate marile orase sunt alimentate cu apá din ráuri

gi fluvii poluate in amonte cu cele mai diverse substanfe

(peste 80.000 de diferite substan{e chimice).

Nicio stalie de filtrare nu reuqegte sá transforme

aceste ape intr-o apá uxatá qi sánátoasá. Potrivit norrne-

lor existente in lume pentru apa potabilá (care de multe

ori nu se respectá !) aceastá apá care ajunge in casele

oamenilor este o apá menajerá! §i nici aceasta curatá!

Nu mai vorbim de faptul cá páná la consumator apa

trece printr-un sistem de conducte de oJel, cupru, plastic

(PVC) care contribuie la impurificarea acestei ape. inplus, absenla razelor solare contribuie la inmullirea di-vergilor agenli patogeni in conducte, chiar dacá acestea

din urmá sunt dezinfectate.

Metodele conven(ionale de tratare a apei sunt: sedi-

mentare, coagulare, filtrare (fizicá sau biologicá) apoi

dezinfecfie. Se mai folosesc opjional procedee de mine-

r alizar e, dezactiv are, deminer alizar e, fl ocul are me c anicá,

despumare, etc. Filtrarea poate fi lentá, directá, cu pre-

siune gi cu vid, cu microsite qi membrane, etc.

Demineral izarca poate viza dedurizarea, deferizarea,

39

MiháiÍá Toma

sau demanganízarea. Dezinfeclia se face de regulá princlorinare (cu clor, cu dioxid de clor, cu cloraminá), dar

¡i prin ozonizare, iodurare sau bromurate, cv argint sau

cu pefinanganat de potasiu, etc.

Nu existá metode aplicabile practic de a epura spe-

cific o anumitá substan!á. Prin urmare se epureazá ne-discriminatoriu clase ?ntregi de componen{i ai apei, nu

doar cei toxici, ceea ce duce gi la indepártarea unor sub-

stan{e dorite qi mai ales la costuri mari qi muncá multá,consum mare de reactivi, schimbare frecventá de filtre,etc.

tn Románia, prin HG100/2002 de aprobare a normeide calitate a apelor NTPA 013, s-au definit urmátoareletrei tehnologii standard de tratare a apei pentru trans-formarea apelor de suprafa{á de categoriile Al, A2, A3in apá potabilá:

Categoria A1: tratare fizicá simplá qi dezinfec{ie (de

exemplu: filtrare rapidá gi dezinfeclie).

Categoria A2: Tratarea normalá ftzicá, chimicá gi

dezinfeclie [de exemplu: perclorinare, coagulare, flocu-lare, decantare, frltrare, dezinfecf ie (clorinare fi nalá)] .

Categoria A3: Tratare ftzicá, chimicá avansatá,

perclorare qi dezinfeclie [de exemplu; clorinare inter-medieará, coagulare, floculare, decantare, filtrare prinadsorblie (pe cárbune actic) dezinfecfie (ozotizare. clo-rinare finalá)1.

Printre substanlele chimice utilizate in tratarea apei

40


se numárá: varul nestins, sulfatul de aluminiu, clorul,

hidroxidul de calciu, soda causticá, dioxidul de carbon,

carbonatul de sodiu, sulfatul feros qi sulfatul feric, cár-

bunele activat praf sau granule, silicoforura de sodiu,

polielectrolili, amoniacul, fosfalii sulfatul de cupru, per-

manganatul de potasiu, hipoclorilii, clorura de sodiu, ar-

gilele.

Etapele de tratare a apei intr-o stalie de tratare sunt:

sitarea, sedimentarea, filtrarea, oxidarea (nu se aplicá

peste tot), adsorblia, stabilizare a (dezacidifierea, deferi-

zat e a, dem an g an izar e a), de durizare a, dezactiv ar ea, dez-

infeclia, clorinarea, ozonizarea (se aplicá rar), ultravio-

lete (se aplicá rar).

Apa din re{ea, in ciuda tratárii ei, sau datoritá poluá-

rii secundare, carezultat al tratamentelor, poate confine

urmátoarele substanfe dáunátoare sánátá1ii :

- Clorul qi compugi ai clorului;- Trihalometani;

- Materialeplutitoare;- Materiale cu miros gi gust din conductele de

plastic;

- Bacterii;- Ciuperci;- Parazili;- Metale - fier, mangan, plumb, arsenic, cad-

miu, mercur;

- Compuqi de Ca qi Mg (care fac apa durá).

41

Miháüd Toma

Utilizarea clorului pentru dezinfectarea apei potabile

a inceput in anii 1880 - 1900. Degi are o mullime de

dezavantaje, acesta a rámas modul standard de tratare aapeí. Clorul nu este folosit pentru cá este sigur sau efi-cient ca dezinfectant, ci pentru cá este cel mai ieftin!

Potrivit Consiliului American pentru Calitatea Me-diului, ,,riscul de cancer in cazul persoanelor care con-sumá apá cu clor este cu 93oA mai mare decát in cazttlpersoanelor care consumá apá ftrá clor".

in anii 1968 - 1969, dr. Joseph Price a scris o carte

numitá "Boli coronariene/colesterollclor", a cárei con-ch;zie era cá una din principalele cauze ale artero-sclerozei, infarctului qi AVC (accident vascular cerebral)este clorul.

Cánd este adáugatin apá, clorul se combiná cu ele-

mentele naturale din aceasta, formánd trihalometani(produqi de clorurare), numili THM. Acegti produgi se-

cundari determiná apari¡ia radicalilor liberi in organism,ducánd la distrugerea celulelor, fiind puternic canceri-geni. Atunci cánd consumám apá cu clor, aceasta dis-truge celule gi fesuturi din organismul nostru. DoctorRobert Carlson de la Universitatea Minnesota a aftmat,in urma cercetárilor efectuate, cá ( problema cloruluieste similará poluárii aerului », §i (( cel mai aprig ucigaq

al timpurilor moderne este clorul ».

Una dintre cele mai gocante descoperiri ale cercetá-

torului citat este cá douá heimi din expunerea periculoa-

42


sá la clor se datoreazá inhalárii aburilor gi absorbfei la

nivelul pielii in timpul dugului. Un duq cald deschide

porii qi permite accelerarea absorbliei clorului qi a altor

chimicale din apá. Aburul pe care il inhalám in timpulduqului poate conline de 50 de ori mai mult clor decát

apa de la robinet, deoarece clorul se evaporá mult mairapid qi la o temperaturá mult mai scázutá decát apa. In-

halarea este un mijloc mult mai periculos, deoarece clo-

rul trece direct in sánge. Inhalarea clorului este una din

cauzele astmului bronqic Ai a brongitei, in mod special la

copii, boli a cáror frecven{á a crescut clu300oA in ultimii20 de ani. Clorul din apa de duq produce gi efect cosme-

tic negativ, scázánd hidratarea gi elasticitatea pielii gi a

párului. Gustul neplácut al apei cu clor ii face pe oameni

sá se indrepte spre surse gi mai nesánátoase de lichide:

sucuri, báuturi carbogazoase gi alte lichide indulcite !

Apa tratatá cu clor nu mai con{ine protonii gi elec-

tronii indispensabili corpului nostru.

Pe lángá deficienla de protoni qi electroni, confine qi

sáruri minerale nefaste.

§i apa este o hraná, dar nu pentru a ne furniza sáruri

minerale (acestea le putem lua din surse de origine ve-

getalá gi animalá), ci protoni gi electroni. Viala nu poate

exista fárá acegtia.Dacá apa nu conline protoni gi elec-

troni atunci, prin diverse reacfii biochimice, ii ia din di-

verse zone ale organismului, gi in special din apa intra-

celulará, ceea ce conduce la boli, imbátránire gi moarte.

43

MihdiÍá Toma

Cu cát avem mai pufiná apá intracelulará, ceea ce se in-támplá pe másurá ce inaintám in várstá, capacitatea or-ganismului de a primi gi de a transmite Lumina scade.

§i aga ilr¿eÁfRÁNtM qi aga MURIM. incá un motivpentru care este atát de importantá CALITATEA apeipe care o bem gi folosim zilnic. Clorul, fiind un oxidantfoarte puternic, distruge (absoarbe) electronii qi scade

puternic cámpul magnetic al apei. Acelagi lucru produceqi ozonul.

De aceea ar trebui sá evitám folosirea apei cu clorde la robinet atát pentru báut qi cát qi pentru máncare,

iar la baie qi dug este recomandabil sá atagám un filtrucare refine páná la 90%o din clorul din apa caldá ( se gá-

seqte pe pia{á).

3.2.2. APA DISTILATÁApa distilatá se obline prin fierbere, vaporizare qi

condensare de vapori. Ea nu poate intre{ine nicio formáde via!á, de acea este numitá gi apá moartá. Datoritá fap-tului cá nu poate intre{ine nicio formá de viafá, nu depo-

ziteazá substanfe in organismul nostru. Are o singuráproprietate - greutatea. Este o apá acidá, fárá minerale,stoarce organismul de minerale qi nu este bio - receptor.De aceea nu se recomandá pentru báut.

Este recomandatá de unii terapeuli : Paul Bragg, Va-leriu Popa, Bogdan Victor, in curele de dezintoxicaresau post deoarece, datoritá greutáfii sale, exercitá o pre-

44

Apa, miracolul vie¡ií

siune asupra mineralelor anorganice, a actzilor qi a apei

toxice acumulate in organism (apa neagrá).

Apa distilatá, cánd intrá in contact cu « apa neagrá »

(apá cu toxine), se amestecá prin osmozá cu aceasta, fa-

ce schimb ionic ¡i preia o parte din toxinele acesteia,

realizándu-se purificarea organismului. Dacá ?npima zibolnavul consumá 2l de apá distilatá, el va elimina ace-

eagi cantitate de «apá neagrá » (apa distilatá nu hidra-

teazá celula), dar cu un conlinut de toxine mai ridicat(aproximativ 5 %) din totalul toxinelor din organism.

in timpul curei cu apá distilatá trebuie fácute zilnicclisme cu ceaiuri de plante (muqefel, coada qoricelului,

tátáneasá, rostopascá, etc.) qi consumate sucuri de le-

gume qi fructe BIO, pentru a aduce apá structuratá, vie,

in organism. Orice asemenea curá de dezintoxicare tre-

buie fácutá sub supraveghere medicalá, cu credinfá,

adaptatá afecfiunilor bolnavului ¡i cu schimbarea stiluluide viafá.

3.2.3. APA TILTRATÁ PRIN OSMOZAINVERSÁSistemul de purificare prin osmozá inversá este un

sistem de puriflrcare a apei foane avansat, eliminándu-se

99% din virusuri, bacteriile, poluanfii gi chimicalele din

apa de robinet.

in timpul osmozei, apa trece printr-o membraná

45

MiháiÍá Toma

semipefineabilá care previne fluxul mineralelor qi a al-

tor componente de la o solulie la alta. Osmoza este un

element fundamental in funclionarea organismelor vii.Dacá se separá cu o membraná douá solulii diluate, apa

din solulia cu concentra{ie mai micá va curge inspre so-

lufia cu concentralie mai mare. Scurgerea solventuluipoate fi opritá, chiar inversatá, dacá presiunea asupra

soluliei cu o concentrafie mai mare creqte. Aceasta este

osmoza inversá.

Sistemul de filtrare are 4 unitáli :

a) prima treaptá I - 2 prefiltre de carbon activ cu

pori de 2A ¡tm qi 5 ¡rm, care filtreazápohnn[ii de dimen-

siuni mari ( praf, sol, ruginá etc.);

b) a doua treaptá este membrana osmozei inverse -inima purificatorului de apá - care are pori de 0,0001

pm si eliminá 99% din poluanlii biologici qi chimici di-zolvatí in apá;

c) a treia treaptá este filtml de carbon activ, care

leagá materialele dizolvate rámase qi dá apei un gust qi

un miros plácut;

d) apatra unitate este de fapt un recipient pentru apa

filtratá.

Cu toate cá este un sistem foarte avansat de purifica-re a apei, alcoolul etilic de exemplu nu este oprit, iar apa

rezultatá este o apá moartá, destructuratá.

Nu se recomandá pentru báut.

46


3.2,4. APA FIARTÁPentru a distruge bacteriile, apa trebuie fiartá timp

de 20 minute. Prin fierbere se pot distruge bacteriile gi

virusurile, dar nu poate fi redusá cantitatea de particule

gi compuqi organici. Fierberea este ineficientá qi consu-

má timp, gustul oblinut fiind neplácut.

in timpul fierberii se distrug mineralele valoroase,

creqte concentrafia de nitrali, sáruri, metale grele, iar

calciul, sodiul, magneziul qi fluorul atát de neces¿re or-ganismului se depun, iat apa devine ,,moaÍtá". in con-

cluzie nu se recomandá a se folosi ca apá potabilá decát

in cazuri extreme.

Mai mult, apa frartá confine aproximativ 200 ppM

deuteriu fa{á de 146 ppM cát are apa obiqnuitá, ceea ce

conduce la imbátránirea rapidá a celulei umane qi ladezvoltarea radicalilor liberi (se ¡tie cá o apá sárácitá indeuteriu incetinegte imbátránirea; vezi paragraful « Apa

cu deuteriu »).

3.2.5. APA ALCALINÁViala qi moartea noastrá se desfáqoarála nivel celu-

lar. Miliardele de celule care alcátuiesc organismul

uman sunt ugor alcaline gi trebuie sá rámáná aqa, pentru

a putea sá fie vii, sánátoase, funcfionale.

Atunci cánd fiecare celulá alcaliná iqi indeplinegte

funclia respiratorie, ea secretá produgi de metabolism de

naturá acidá.

47

MíháiÍá Toma

Degi aceqti produqi sunt folosili pentru a produce

energie qi pentru a men{ine func{ionarea, nu trebuie sá

se permitá acumularea lor. Un astfel de exemplu este

durerosul acid lactic apárú in urma eforturilor ñzice in-tense (febra musculará).

Organismul va incerca sá se detoxifieze qi sá inde-

párteze acest acid, inainte ca el sá deviná toxic pentru

celule, modificánd aciditatea acestora. Dacá acidul intrá

in contact cu un organ, el creeazá gáuri in lesut. Acesta

poate determina aparília unor celule mutante. Nivelul de

oxigen scade in mediul acid, iar calciul incepe sá fieconsumat. in felul acesta, organismul poate sá producá

grásime tocmai pentru a se apára de un mediu prea acid.

Aceste depozite de grásime gi celulitá, pot fi de fapt nig-

te « pachete » pline de acid, care incearcá sá liná la dis-

tan!á acest acid de organele vitale. Grásimea poate salva

astfel organele vitale de traume. Dar noi trebuie sá aju-

tám organismul bánd o apá ctratá, frlffafá, alcaliná gi fo-

losind o dietá bazicá (cu alimente alcaline).

Apa alcaliná are un pH de 7,4 - 9. Se obline de re-

gulá prin ionizare sau prin adáugare de Microhidriná qi

Calciu Coral. Apa alcaliná ionizatá are efect reducátor

datoritá ionului negativ OH care leagá radicalii liberi,intrefinánd sau anihilánd capacitatea de reacfie a acesto-

ra, fiind deci antioxidantá. Apa alcalirtá ionizatá imbu-

nátálegte capacitatea de dizolvare qi de metabolism a

nutrienlilor qi de eliminare a reziduurilor, fácánd astfel

48

ca intres ,r,r" ,Í!; *{,"rr,!J,:'":^,bine. Hidr ateazá

celulele de 6 ori mai bine decát apa obiqnuitá. Este re-

comandatá in :

- Hiperaciditategastricá- Ulcer- Diaree cronicá

- Digestieinsuf,rcientá

- Fermentafie gastricá qi intestinalá anormalá

(meteorism, halená)

- Hidropizie

- Obezitate

- Hipertensiune

- Cancer

- Micoze

Se recomandá sá be[i 2 I lzi de apá alcaliná, iar di-mineala primul pahar (0,5 l) e foarte important. Nu se

recomandá sá beli apá alcaliná ionizatá impreuná cu

medicamentele pe bazá de calciu, sau antihipertensive.

Trebuie un interval de 1 orá intre acestea.

3.2.6. APA ACIDÁAre un pH sub 7 (6,0 - 6,9) qi se folosegte numai

pentru uz extern (pe piele). Este excelentá impotriva

micozelor de pe picioare sau de pe unghii ( 30 min se

stá cu picioarele in apá acidá ionizatá). Se mai folosegte

pentru arsuri, ráni, nas infundat, irigafii vaginale (mico-

ze).

49

Miháilá Toma

Se poate utlliza in gospodárie pentru dezinfectarea

suprafelelor. Folosirea apei acide ionizate pentru afecfi-

uni ale pielii poate fi combinatá cu utilizarca apei alca-

line - intern.

3.2.7. APA PIA fost descoperitá de

Yamashita in 1964, in timpulbotanicá.

in decursul cercetárilor a

profesorul japonez Shoi

unui studiu de fizioiogie

fost descoperit faptul cá

inmugurirea se datoreazá unei cantitáli infime de sare

fero-fericá. Introducánd aceastá sare intr-un mediu pu-

ternic energizat qi trecánd-o printr-un proces de filtrarecu ceramicá, se ob{ine apa PI. O particulá PI este maimicá decát un proton, un neutron sau un electron. Parti-cula PI face ca protonii gi neutronii sá iqi interschimbe

stárile de energie, ceea ce duce la formarea unei incárcá-

turi electrice gi energetice de sine státátoare. Cantitatea

de sare fero-fericá (ferita bivalentá qi trivalentá) este in-fimá, de regulá doar semnalul energetic al substanfei

rámáne (2 x l}-tzmoli). Acestea sunt concentrafii ho-meopatice. Aceste particule extrem de mici sunt con-

ductoare gi responsabile de transportarea informaliei qi a

,,memoriei"celulare (informalie codificatá anterior),privind bioenergia naturalá a proceselor de vindecare.

Aceastá apá optimizeazá transferul de informatii dinorganism.

50


Apa PI fierbe mai repede qi se consumá cu 8,2 oA

energie mai pu{in la fierberea ei decát la fierberea apei

normale. Inghea!á in intervalul -1 páná la -7 grade

Celsius qi acele de gheafá se topesc mai greu.

La Simpozionul Internafional pentru Prevenirea

Cancerului din Franf a 1998, unul din subiectele fierbinfi

a fost apa PI. in urma lucrárilor qi dezbaterilor s-au con-

cluzionat urmátoarele :

1. Apa PI este cea mai apropiatá de forma

apei din organism;

2. Prezintá proprietá{i antioxidante, datoritáabilitálii de a elimina radicalii liberi.

3. Fumizeazá bioenergie. S-a ñcut un expe-

riment in care pegtii de acvariu au reugit sá tráiascá 216

zile intr-un acvariu inchis etang, numai pe baza energiei

din apá. in condilii normale un pegte de acvariu moare

dupá 3- 5 zlle intr-un acvariu inchis, in apá obignuitá.

4. Cregte numáruI celulelor Killer.5. Cre¡te activitatea anticorpilor.

6. imbunátáfe¡te activitatea de autovindecare a

celulelor, trezind ,,memoria" celulará cu privire la vin-decare.

7. Transportá mai mult oxigen prin organism,

creánd un mediu puternic oxigenat, care distruge orga-

nismele anaerobe.

8. Creeazá grupári mici de molecule de apá

ceea ce imbunátá{eqte funcfionarea celulelor qi efectele

51

MiháiÍá Toma

detoxifiante ale apei.

9. imbunátálegte capacitatea celulelor de a se

adapta la stres.

10. Neutralizeazá pH-ul apei, aducándu-l páná

la valori cu pufin peste 7, foarte aproape de pH-ul natu-

ral al organismului.

Datoritá acestor calitá¡i, cercetátorii japonezi (Dr.Tokafumi Tsurumi) au ?ntocmit o listá cureztltate uimi-toare oblinute asupra organismului uman:

- Eradicarea cancerului de stomac, micqorarea

fumorilor pe creier, ameliorarea leucemiei;

- Ameliorarea dermatitei si a alopeciei;- Ameliorareadiabetului;

- imbunátálirea functionárii ficatului dupá he-

patitá;

- Scáderea presiunii sanguine qi imbunátátirea

ritmului cardiac;

- Recuperarea rapidá dupá atacul de cord;

- Ugurarea durerilor de cap ¡i a constipa{iei;

- imbunátá[irea imunitá1ii, - vindecarea rácelii,gripei, virozelor, infecliilor;

- Ameliorarea SIDAin urma cercetárilor efectuate in diferite domenii au

rezultaturmátoarele :

a). ín industrie:- a scázut dramatic oxidarea qi ruginirea

b). ín agriculturd:

52


- au crescut dimensiunile legumelor gi s-a imbu-

nátáfit gustul acestora

- la culturile de spanac s-au ob{inut 25 de recolte

consecutive, ñrá o nouá insámánfare.

- pásárile gi animalele care au báut apá PI s-au

imbolnávit mai pulin, carnea gi ouále au avut un

gust mai bun, a crescut producfia de ouá, anima-

lele letargice au devenit mai jucáuqe.

c). ín laboratoarele medicale:

- mostrele de fesut conservat in apá Pi, in loc de

solulii hormonale, au rezistat 30 ani !

d). ín gospodárie :

- inmuierea rufelor produce mai multá finefe;

- la gátit, gustul máncárurilor a fost foarte bun,

micqorándu-se cantitatea de condimente;

- spálarea legumelor ¡i fructelor cu apá PI inde-

párteazá toxinele qi le prelungeste prospefimea;

- stropirea florilor cu apá PI intáreqte rádácinile

qi ajutá la imbogáfirea coroanei cu frunze;

- animalele de companie sunt mai pline de ener-

gie, sunt indepártate mirosurile neplácute, stro-

pirea blánii o face mai lucioasá gi mai curatá;

- dacá ne spálám cu apá PI, párul qi pielea sunt

mai curate, hainele nu se mai ingálbenesc la fel

de ugor.

53

MihdiÍá Toma

3.2.8. APA HEXAGONALÁCea mai buná apá pentru sánátatea umaná este apa

hexagonalá. O apá obignuitá se prezintá in aglomerári(clusteri) de 12 - 18 molecule, care nu reusesc sá pá-

trundá in celule deoarece canalele membranei celuiare

sunt hexagonale. De aceea apa care hidrateazá cel maibine celulele este apa hexagonalá. Aceasta existá in pro-

cent mare intr-un organism tánár, sánátos.

Ea transportá nutrienlii, indepárteazá toxinele qi

men{ine o comunicare eficientá intre celule. in organism

existá gi apá legatá fizic de alte structuri moleculare,

aceasta neputánd sá se migte liber prin perefii celulari.Pe másurá ce inaintám in várstá apa legatá devine pre-

dominantá. Acest fapt micqoreazá eficienla a mii de

funclii metabolice, determinánd modifi cári semnificati-ve ale structurii fesuturilor.

Moleculele din apa liberá sunt organizate in struc-turi compacte, hexagonale, care au putut fi fotografiatesub formá de cristale la -25 grade Celsius (Masaru

Emoto - Japonia). Miliarde de astfel de molecule se lea-

gá una de cealaltá intr-o lume acvaticá ce aratá gi se

comportá cu totul altfel decát apa de robinet sau de iz-vor. Aceastá apá organizatá. este importantá deoarece es-

te mai eficientá ca alte tipuri de apá. Este mai mobilá.Suntem capabili sá gándim, sá alergám, sá muncim ¡i sá

ne jucám datoritá minunatelor funcfii pe care le indepli-nesc celulele. Din momentul naqterii, cantitáIi imense de

54


nutrienli qi compuqi vitali, cum este oxigenul, sunt adugi

la fiecare celulá. Fiecare celulá folosegte aceqti nutrienlipentru a farniza energia diverselor activitáfi pe care le

intreprindem. Toxinele qi produqii secundari trebuie in-depártafi. Ce anume aduce nutrienfii necesari la celule,

ce asigurá producerea de energie, ce indepárteazá degeu-

rile ? APA t lar apa care face acestea cel mai bine Si

cel mai rapid este apa liberá hexagonalá.

Eficienfa gi viteza acestei ape se datoreazá design-

ului qi formei moleculei de apá gi a celulei insáqi, deoa-

rece canalele membranei celulare sunt hexagonale.

De ce e bine sá bem apá hexagonalá ?

1 Pentru a ne umple organismul cu apa specialá he-

xagonalá cu care ne-am náscut, apá care pátrunde uqor

in fiecare celulá a corpului.

2. Pentru a imbunátáli comunicarea intre celule ast-

fel incát transferul de informalii sá se desfáqoare intr-un

ritm optim.Potrivit exper{ilor, apa joacá un rol semnificativ in

transmiterea de informafii in intregul organism prin in-

termediul celulelor. ADN-ul din miliardele de celule ale

organismului transmite continuu informafii cu viteza

sunetului pe frecvenle de rezonan!á. Cel mai interesant

este cá nucleul fiecárui dublu helix al ADN-ului este

format dintr-o coloaná de aglomerári de molecule de

apá. in plus, cantitáfi semnificative de apá sunt organi-

zate in straturi multiple la suprafafa proteinelor structu-

55

Mihá\d Toma

rale intracelulare qi a membranelor.

Datoritá rolului jucat de aceastá apá superorganizatá

la nivelul celulelor, celulele posedá anumite tipare rezo-nante cooperante, care se modificá in timp gi variazá infuncfie de eficienla metabolismului.

Apa hexagonalá accelereazá rezistenla acestor tipare,care produc efecte benefice asupra lesuturilor gi a ho-meostaziei organelor.

Sá enumerám cáteva beneficii ale apei hexagonale:

- Accentueazá hidratarea celulelor (sánátatea

depinde de o hidratare crescutá a celulelor);- Energizeazá celulele, conferind un plus de

energie ftzicá gi o mai mare claritate mentalá;

- Ajutá la menfinerea integritá{ii nucleului mo-leculei de ADN, care este umplut cu apá he-

xagonalá;

- Contribuie la indepártarea toxinelor qi a de-qeurilor acide din organism;

- Produce un nivel sánátos, bioalcalin in celulegi lesuturi. Iar bolile nu se dezvoltá in mediualcalin;

- imbunátáfeqte comunicarea intercelulará inscopul vindecárii si refacerii;

- imbunátáfegte transportul de oxigen qi

nutrienji, precum qi gradul de absorbfie;

- Ajutá celulele sá se vindece singure gi sá ge-

nereze energie;

56


- Ridicá mintea gi trupul la un nivel de vibraliemai inalt.

3.2.9. APA SÁRÁCITÁ iN »NUTERIUDeuteriul este unul din izotopii hidrogenului. Nu-

cleul celor mai mulli atomi de hidrogen din naturá con-

lin un proton (simbol chimic 1H), insá nucleul atomului

de hidrogen mai poate confine gi un proton gi un neutron

sau un proton qi doi neutroni. in primul caz, aceasta se

numeqte deuteriu (simbol chimic 2H sau D), iar in al do-

ilea - tritiu (simbol chimic 3H sau T).

Conjinutul de deuteriu al apelor superficiale din zo-

na noastrá climaticá este de 150 ppm (pá{i per milion),cu o fluctualie minimá; al precipitaliilor din zona ecua-

torialá, de 155 ppm; iar al apelor din partea nordicá a

Canadei, din interiorul continentului, de 135-140 ppm.

Cantitatea de deuteriu din apá variazá in f,rncfie de lati-tudine, dar qi de altitudine (are o valoare de 150 ppm lanivelul márii qi de circa 130 ppm la o inál{ime de 2.000

de metri). Cantitatea de deuteriu másuratá in apá este di-rect proporfionalá cu con{inutul de deuteriu al organis-

melor care tráiesc aici.

Concentrafia de deuteriu din organismul unui adult

este de circa 120-140 ppm. Cu toate cá nu pare mult,

dacá comparám aceastá cantitate cu masa altor elemente

vitale, se observá cá deuteriul este prezent in corp intr-ocantitate de qase ori mai mare decát calciul gi de zece ori

57

MiháiÍá Toma

mai mare decát magneziul.

O serie de experimente au demonstrat cá apa cuconlinut scárut in deuteriu poate ñ folositá cu rezultate

deosebite qi ñrá niciun efect toxic. in plus, are influen{áasupra diviziunii celulare. Cu cát concentratia de deute-

riu din apá este mai micá, cu atát va f,r mai lent procesul

de diviziune celulará, ceea ce inseamná cá « imbátráni-rea )) organismului va fi incetinitá. De asemenea, in ca-zul unei diviziuni celulare rapide, cresc qi qansele apaú-

fiei de diviziune.

in anii 60, in Uniunea Sovieticá, oamenii de qtiin!á

au studiat in paralel douá populafii ale cáror membriajungeau la várste extrem de inaintate gi erau foarte sá-

nátoqi. Obiceiurile lor, inclusiv cele alimentare, erattfoarte diferite, insá cele douá populafii aveau ceva incomun - beau apá de ghefar. Apa de ghe{ar este purá, fi-ind formatá cu mii gi mii de ani in urmá, cu un procentredus de deuteriu, dovedindu-se a avea gi calitafl biolo-gice deosebite, dar avea gi altceva, eta hexagonalá(structuratá), alcaliná gi purá.

La copii qi tineri, cantitatea de gaze dizolvatá in or-ganism este de patru ori mai micá decát la o persoaná invárstá. De fapt, pe másurá ce noi imbátránim, apa imbá-tráneqte qi ea gi reline din ce mai multe reziduuri sub

formá de gaze. Dacá reuqim sá inlocuim apa « poluatá »

din interiorul organismului (poluatá prin informafiestructuralá, izotopicá,, entropicá) cu o apá nepoluatá,

58

arunci vom reuqi ::X,':::T^:":;¡i o nouá tinere{eorganismului. Apa cu conlinut redus de deuteriu este

una dintre apele care fac lucrul acesta.

in Románia apa sárácitá in deuteriu (ASD) se pro-

duce printr-un procedeu original de separare izotopicá a

apei la Institutul Nalional de Cercetare Dezvoltare pen-

tru Tehnologii Criogenice gi Izotopice Rámnicu Válcea.

ASD este o apá microbiologicá purá mineralizatáconform legisla{iei din Románia cu o concentrafie indeuteriu de 25 ppm (25 párfi per milion) in compozilie.Comparafi aceastá concentrafie cu concentrafia in deute-

riu a apei obignuite de 120 - 150 ppm.

ASD cregte spectaculos activitatea noastrá metabo-

licá. Existá cercetári laborioase privind efectul ASDasupra ADN-ului uman (in Germania qi SUA).

Deoarece apa grea afecteazá enzimele responsabile

de repararea qi replicarea ADN, aceasta poate ac{iona ca

wt catalizator pentru degradarea ADN, mai ales dacá

existá gi o expunere la radiafii.Deuterizarea celulelor biologice duce la blocarea

polarizárii lor, a transportului biochimic din ele, la dis-pailia contractibilitáfii acestora gi la blocarea diviziuniicelulare, ñcánd astfel posibilá aparilia oricáror afecfiuni,datoritá faptului cá deranjeazá echíllbd ionic de polari-

zare qi depolarizare celulará. S-a demonstrat eficienla

utilizárii de apá sárácitá in deuteriu (ASD, sau DDW30,aprobatá de Ministerul Sánátálii in 1997) in urmátoarele

59

Miháifá Toma

afecfiuni: boli de piele, boli de stomac, diabet, insomnii,

depresii, cancer, vitoze, psoriazis, anxietate, acnee, ade-

nom de prostatá, colesterolemie, etc.

in come4 se gáseqte sub denumirea de Qlarivia.

3.2.10. APA CU ARGINT COLOIDALArgintul este un microelement foarte necesar pentru

funcfionarea organelor noastre interne. Conform cerce-

tárilor efectuate in Rusia, cantitatea de argint este de

0,02 mgll}0g lesut uscat la om. tn organismul uman ar-

gintul se aflá in {esutul creierului mare, in nucleul celu-

lelor nervoase, in glandele sistemului endocrin, in partea

exterioará a ochiului gi in oase.

Din cauza sárácirii solului (85% din confinutul de

argint a fost pierdut), a poluárii aerului gi apei, omul nu-qi mai poate lua cantitatea necesará de argint din hraná

¡i apá.

Ca urmare este necesará o altá sursá, iar aceasta este

apa cu argint coloidal. Cercetátorii au stabilit cá omulare zllnic nevoie de 0.088 mg argint. Ce se intámplá da-

cá in organismul nostru nu existá acest nivel optim de

argint ? Se produc stári de disconfort, dereglári ale me-

tabolismului, boli.Apa cu argint coloidal este o solu(ie de apá foarte

purá (de cinci ori mai purá decát apa distilatá folositá inspitale) qi ioni de argint sub formá de coloizi.

Particulele coloidale sunt cele mai mici particule in60

care poate ,, o"r"?*o:;":":r'J,"'*ua-qi pierde pro-

prietáfile individuale. Urmátoar ea treaptá a seclionárii ar

fi atomul insugi. Aceste particule se gásesc in apa foarte

purá gi poartá incárcáturá electricá. Deoarece incárcátu-

rile de acelagi tip se resping, ele se menfin in stare de

plutire. Coloizii joacá un rol foarte important in naturá.

Toate procesele vitale dintr-o celulá se bazeazá pe for-me de agregare coloidale. Alte exemple pentru coloizisunt sucurile de portocale proaspát presate, detergentul,

fumul gi ceafa.

Transformánd o substanfá in stare coloidalá, supra-

fa[a ei se máregte enorrn ceea ce conduce la cregterea

efectului sáu. Datoritá dimensiunilor foarte mici, coloi-

zíi pot ajunge in cele mai greu accesibile locuri, unde

ac[ioneazá. Deosebit de interesant este argintul ca bun

conducátor electric (cel mai bun), coloizii avánd sarciná

electricá pozitivá.

Din punct de vedere gtiinpifrc se vorbegte despre un

sistem coloidal atunci cánd sunt implinite trei conditii :

l. Trebuie sá existe douá elemente diferite, in canilnostru - argint qi apá.

2. Trebuie sá aibá faze diferite, qi anume lichid/solid,gaz/lichid.

3. Particulele nu trebuie sá fie dizolvabile.

Astfel pot exista coloizi heterogeni, multifazici sau

nedizolvabili.

Dacá intr-o camerá intunecatá se emite un fascicul

61

Mihái{á Toma

fin de luminá printr-un lichid, atunci cánd in acest lichidexistá coloizi, acest fascicul se contureazá clar ca un con

de luminá (efectul Faraday-Tyndall). Efectul este creat

prin impráqtierea luminii in solufia coloidalá; este mai

clar vizibil cánd se folosegte o lanterná printr-o gaurá de

l-2mm.Argintul coloidal este constituit din particule de ar-

gint cu incárcáturá electricá pozitivá, in apá. Argintulcoloidal este o dispersie formatá din apá foarte purá

demineralizatá qi argint metalic pur, produs prin electro-

lizá. intre cei doi electrozi de argint introdugi in apá se

creeazá o tensiune prin care se desprind din aceqtia par-

ticule qi ioni de argint.

Aceste particule au dimensiuni de 0,01pm páná la

0,001pm qi con{in 1000 páná la 1.000.000 atomi de ar-

gint, gi sunt vizibili in apá ca o cea!á aurie sau argintie.

Indiferent de concentra{ie, márimea particulelor nu este

omogená.

Particulele de argint sunt incárcate electric pozitiv qi

se resping in apá, astfel incát se pástreazá in plutire gi se

impráqtie omogen in apá. Aceastá migcare de respingere

este vizibilá la microscop ca o miqcare moleculará.

Concentralia de argint este intre 3 qi 50 ppm (pár[i per

milion), adicá 3-50 miligrame argint la un litru de apá.

Cu timpul, particulele iqi pierd incárcátura electricá

datoritá influenlei luminii sau cámpurilor electromagne-

tice. Astfel, particulele mai mici se aglomereazá in62

Apa, míracolul vie¡ii

agfegate mari.

in urma cercetárilor efecfuate in lumea intreagá asu-

pra proprietáfilor argintului ( SUA, Rusia, Germania,

Suedia, Japonia, etc.), qi utilizárii acestuia in mediciná,

mai ales sub formá de apá cu argint coloidal, atrezultaturmátoarele calitali ale acestuia :

a. Bactericid;

b. Virucid;

c. Fungícid Si antimicotic;d. Antioxidant;e. Imunomodulator.

a. Efectul Bactericid - al argintului se explicá astfel:

Membrana celulei bacteriene are sarciná electricá

negativá. Ea atrage ionii pozitivi de argitt, care se adu-

ná pe membrana celulei bacteriene qi se lipesc de ea.

Astfel ionii pozitivi ai argintului blocheazá func1ia de

bazá a bacteriei, adicá reproducerea. Aceastá funclie a

argintului se numeqte funcfie bacteriostaticá.

in faza a doua, ionii argintului pátrund prin mem-

brana celulei bacteriene in interiorul ei ¡i blocheazá en-

zimele din lanful respirator gi procesele de oxidare care

se produc in interiorul celulei. Astfel, ionii argintuluiopresc respirafia bacteriei gi ea moare. Aceastá funcfie a

argintului este functia bactericidá. La Universitatea Te-

xasul de Nord (SUA) s-au publicat rezttltatele cercetári-

lor efectuate ?n 2003 asupra efectelor apei cu argint co-

63

Miháilá Toma

loidal asupra culturilor de bacterii. Aceste rezultate suná

astfel: bacteriile aflate intr-o populafie de 10 milioane -I miliard de unitá{i au dispárut dupá 2 -10 minute de

expunere in apá cu argint coloidal.Alte studii efectuate la Universitatea din Saint Louis

(suA):- Stafilococus aureus (cauzator al unorboli cum ar f,r

meningita, osteomielita, etc.) - a fost distrus cu o

concentralie de 5 ppm;

- Shighela Bojdi (cauzator al dizenteriei)- a fost dis-

trusá cu o concentralie de 2,5 ppm;

- Salmonela - a fost distrusá cu o concentralie de 5

ppm;

- Escherichia coli - distrusá cu o concentra{ie de 2,5

ppm;

- Pseudomonas aerighinoza - distrusá cu o concen-

trafie de 5 ppm;

- Streptococus pneumoniae - distrus cu o concentra-

lie de 5 ppm;

- Streptococus mutans (cauza principalá a cariilor

dentare) - a fost distrus cu o concentrafie de 5 ppm.

Aceste cercetári confirmá rezultatele experimentale

efectuate de dr. Henry Margraff care a demonstrat

acum 100 de ani cá argintul distruge in cáteva minute

peste 650 de categorii de microorganisme patogene, ale

dr. Henry Kruk care, in uflna experimentelor, a conclu-

zionat:,,nu cunosc niciun microb care in experimente

64


de laborator sá nu poatá fi distrus tr doar 6 minute cu

ajutorul argintului coloidal".

b) Efectul virucidVirusurile sunt de fapt molecule de albuminá de di-

mensiuni foarte mici (0,02-0,01 pm). Avánd in vedere

aceste dimensiuni mult mai mici decát ale celulei, viru-

¡ii pátrund in interiorul celulei prin procesul de osmozá,

aici reproducándu-se gi distrugánd celula sánátoasá.

Bacteriile nu pot face asta pentru cá cea mai micá

bacterie este de 2.000 de ori mai mare decát cel mai mic

virus, qi nu poate pátrunde in interiorul celulei. Bacterii-

le tráiesc in mediul intercelular. Medicamentele chimice

de sintezá sunt cristale cu molecule de dimensiuni mari,

care nu pot trece prin membrana celulará pentru a aclio-

na asupra virugilor. Din acest motiv medicamentele

chimice pot acfiona doar la nivelul lichidului intercelu-

lar, acolo unde gásim bacteriile.

De ce pot distruge ionii de argint pozitiv, virusurile?

Pentru cá dimensiunea acestora este de 0,00lpm adicá I

nanometru, deci de 20 de ori mai mici decát cel mai mic

virus, astfel ionii de argint au posibilitatea ca prin pro-

cesul de osmozá sá penetreze membrana celulará a viru-

sului, sá ajungá in interior qi sá acfioneze asupra lui.

Cum ? Aproape in acelaqi mod in care ac{ioneazá. Si

asupra bacteriilor. Printr-un proces chimic special care

se produce, inhibá, blocheazá gi leagá de ionii de argint

65

Miháild Toma

enzimele care transportá oxigenul necesar supraviefuirii

virusului. Datoritá faptului cá virusul rámáne ñrá en-

zima care ii asigurá oxigenul, se va usca qi va muri.Prezentám mai jos tabelul cu principalii agenfii pa-

togeni qi bolile corespunzátoare in care apa cu argint co-

loidal are efect putemic :

-,,i-it,:. Gi*;.'Gripá

Bordetella pertusis

Brucella aborfus

66

Apa. miracolul vielii

Haemophilus

influenziae

Mixovirusinfluenzae Virusuri

Bacterie

Bacterie Leptospirozá

Artritá, endocardi*

tá, meningitá

Osteomielitá, pne-

umonie,

Septicemie, sinuzi-

ta

Mycobacterium

tuberculosis

Papiloma virus

Pseudomonas malei Bacterie

':ii{ : ; l:i' 1'!'::.ii.r:il.!f, i::,:i' i:1! :,:.r: i:'i :.:,

. i\¿lg{.Bf}&''.:',. i.,i,,:''i,. :i "il:l,

Bacterie Tuberculozá

Bacterie

67

Gripá

Virusuri

Pneurnococi Bacterie

Riscksettsia rickettsi Encefalitá

i. ::. r': jrjl: I r:'..i :.,::... r1...- . r,:',:...i

i' Saln*onella ¡ar,aty$Ui. I

Salmonella typhi

Mihái¡ít Toma

Bacterie Tifos

Staphylococi Bacterie Angina stafilococi-

cá, enteritá

Stafilococicá, scar-

latiná

#fi

Varicelá

c) Fungicid Si antimicoticS-au ñcut experienfe cu o serie de ciuperci puse in

apá cu argint coloidal. S-au obfinut aceleagi rezultate ca

qi in cazul bacteriilor gi virugilor, mecanismul de acliune

f,rind similar.

Streptomyces

Virus

68


d) AntioxidantAntioxidanfii sunt substanfe care neutralizeazá radi-

calii liberi.

Acegti radicali liberi sunt molecule electronegative,

cu url electron in plus (sau mai mulfi) reniltali in urma

acfiunii virusurilor, a reacfiilor de oxidare sau a altor

factori, ¡i sunt extrem de instabile. Celulele sánátoase au

o membraná neutrá din punct de vedere al sarcinii, adicá

numárul de protoni este egal cu numáruI de electroni.

Cánd apare un virus sau alli factori, se observá aparilia

unor celule cu un electron in plus pe inveligul lor - radi-

calii liberi.

De ce sunt radicalii liberi o problemá ? Pentru cá

sunt foarte instabili qi tind sá deviná neutri. tn acest

scop ei trebuie sá se elibereze de electronul in plus.

Cum procedeazá ? Atacá prima celulá sánátoasá care le

apare in cale. Radicalii liberi nu aleg o anumitá celulá.

Dacá ar fi aqa atunci oamenii de gtiinfá ar avea posibili-

tatea sá prevadá care celulá este in pericol sá fie atacatá

Din pácate, niciodatá nu putem gti cánd qi unde in orga-

nism vor apárea acegti radicali liberi care vor ac{iona

asupra primei celule sánátoase dándu-i electronul, adicá

surplusul sarcinii negative. Celula, ini{ial sánátoasá, de-

vine electronegativá, de asemenea instabilá. in dorinla

ei de a reveni la starea ini{ialá, aclioneazá la rándul sáu

asupra altei celule sánátoase, eliberánd electronul sáu inplus, producándu-se o reaclie in lanf. Aceastá reaclie in

69

Miháilá Toma

lanf este de fapt problema, deoarece ea caluzeazá moar-

tea celulelor sánátoase din organismul nostru. Cercetá-

torii avertizeazá cá aglomerarea radicalilor liberi este

ca,uza a peste 60 de boli printre care cancerul, boalaAlzheimer, bolile cardio vasculare, diabetul, bolile auto-

imune, etc.

. Antioxidanlii sunt substanfele care preiau de la radi-

calii liberi acel electron in plus, dar ei rámán stabili dinpunct de vedere al sarcinii gi blocheazá producerea ace-

lei reacfii in lan!. Majoritatea antioxidan]ilor sunt pro-

duqi intr-un organism sánátos. Dacá apar probleme tre-

buie folosili antioxidan{i naturali : vitamina C, vitaminaE, seleniu, bioflavonoide, microhidriná, apa cu argintcoloidal, etc.

De ce argintul este un puternic antioxidant natural?Deoarece argintul coloidal con{ine ioni pozitivi care

atrag radicalii liberi preluánd acel electron in plus ¡ineutralizándu-i. Astfel se opregte reaclia in lan! de pro-

ducere a radicalilor liberi.

e) ImunomodulatorArgintul coloidal ajutá la creqterea imunoglobuli-

nelor din clasa A, M, G. S-a observat de asemenea

creqterea procentualá gi absolutá a cantitálii limfocite-lor T.

in ufina cercetárilor s-a descoperit cá argintul co-

loidal stimuleazá organele care au ca funcfie produce-

70


rea sángelui, ceea ce inseamná márirea numárului lim-focitelor, eritrocitelor qi valoarea hemoglobinei.

in anul 1966, dr. Robert Becker, Seatle, SUA,(cercetátor asiduu al proprietá1ilor argintului coloidal),la o dezbatere publicá a declarat urmátoarele:

"Atunci cánd, cu ajutorul argintului coloidal, ve{i

scápa de toate bacteriile patogene, de parazi¡i gi viruqi,

sistemul vostru imunitar va putea respira gi funclionanormal, asa cum a fost creat de Dumnezeu. §tim cu to-

{ii cá atunci cánd sistemul imunitar este despovárat, el

poate lupta qi impotriva cancerului. Eu cred cá siste-

mul imunitar poate face minuni pentru noi".Sub forma apei cu argint coloidal, s-a demonstrat

eficienfa in urmátoarele afecliuni: acnee, alergii, an-

trax, apendicitá, infeclii ale vezicii, furuncule, arsuri,

candida, cistitá, mátreafá, dermatite, diaree, otite, ec-

zeme, infecfii provocate de Escherichia coli, infecfiiale ochilor, gashitá, gonoree, herpes, probleme de di-gestie, malarie, mononucleozá, neurastenie, parazili,pneumonie, pleurezie, infecfii ale prostatei, psoriazis,

rácealá, reumatism, cáderea párului, salmonela, septi-

cemie, seboree, sinuzitá, diferite infecfii ale pielii, in-

fecfii create de streptococi, virozá, intestinalá, tubercu-

lozá, amigdalitá, ulcer, infecfii virale, negi, toate tipu-rile de infeclii provocate de ciuperci, hepatitá B gi C,

unele forme de cancer, etc.

Argintul coloidal nu este toxic qi nici alergic. Ori-71

MihdiÍá Toma

ce surplus se va elimina uqor din organism in 24 de

ore qi nu se va acumula in lesuturi.Nu existá riscul de supradozaj qi nu interacfionea-

zá cu alte medicamente.

Se gásegte sub formá de apá cu argint coloidal -concentralia 5 ppm, flacoane de 500 ml qi concentrafia25 ppm, flacoane de 118 ml. Foarte important: sá se

pástreze la intuneric, departe de orice aparat electro-

casnic (nu in frigider !).

Aten{ie la produsele de pe piafá. Etichetele trebuiesá cuprindá numáru1 notificárii de la Institutul de

Bioresurse Alimentare.

3.2.II. APA CU AUR COLOIDALAurul se utilizeazá incá din antichitate in scopuri

curative. Spre deosebire de argint nu este bactericid, dar

are alte calitá1i.

Aurul coloidal este o solufie de particule extrem de

mici intr-o apá demineralizatá. Particulele de aur au sar-

ciná electricá unilateralá gi se aflá in stare suspendatá inapá. Nu are gust gi nu are toxine.

Efectele lui asupra organismului sunt :

- Tonificá qi máregte rezisten{a la boli;- Stimuleazá funcliile de restabilire a echili-

brului organismului;- Stabilizeazá starea sistemului nervos;- Faciliteazá o activitate mentalá normalá;

72

- Res,ab :::;K';',,::::^a persoane,or cupsihicul instabil (in cazul stárilor depresive,

suicide);

- imbunátáfeqte mecanismul de termoreglare

(in caz de ráceli, febrá de duratá, transpiralie

masivá in timpul somnului);- intinereste pielea - se utilizeazáin cosmeticá

impreuná cu argintul coloidal qi uleiul de

Emu;

- Eliminá durerile gi regenereazá lesutul plági-lor.

Utilizare: Se iau cáte Y+ - Yz lingwile/zi intre me-

se. Se prezintáin flacoane de 58 ml.

3.2.12. APA iUrsOCÁTrrÁ CU CALCTUDE CORAL: CORAL-MINEAqa cum vom aráta, Calciul este un element esen{ial

in funclionarea organismului nostru gi insuficienla de

calciu sau hipocalcemia poate duce la aparilia a peste

150 de boli grave, care afecteazá in mod special copiii,femeile insárcinate qi persoanele cu vársta de peste 40

ani.

Calciul de coral (Coral-Mine) este obfinut din cora-

lul alb Sango (coral marin fosilizat). Un avantaj impor-tant al acestuia este bioaccesibilitatea sa in contact cu

apa, calciul in formá ionicá fiind asimilat cu ugurinta de

celule. El creeazá in organism un mediu alcalin, norna-73

MiháiÍá Toma

lizánd echilibrul acido-bazic, lucru vital pentru func{io-narea celulelor din organism.

Coral Mine satureazá apa cu calciu ionizat.

in aceste condilii, pH-ul apei cu calciu de coral va-riazá intre 7-9 (funcfie de apá qi cantitatea de calciu).Potenfialul redox (POR) se situeazá intre -100 gi -700mV, adicá foarte bun, fa{á de +100 spre +500 mV pen-

tru apa platá, rcalizánd astfel o foarte buná proteclie aorganismului fa!á de radicalii liberi. De asemenea, ten-siunea superficialá a apei cu calciu coral este 43 - 45

dynelcm', fa1á de 73 dynelcm2 cát are apa obiqnuitá.Astfel, apa poate pátrunde ugor in celule, realizándu-seo buná hidratare, hránire gi detoxifiere a acestora.

Folosirea zllnicá a unei astfel de ape favoúzeazá:- Atingerea unei valori optime a pH-ului din sánge,

realizándu-se optimizarea hránirii tuturor celulelor gi

optimizarea detoxifierii lor, echilibránd astfel sánátatea;

- Saturalia sángelui cu oxigen. Se imbunátáfe¡te flu-xul sanguin in ?ntreg corpul gi in special la nivelul sis-

temului nervos central;- O buná protec{ie prin scáderea riscului de imbol-

návire a organismului gi in special a sistemului cardio-

vascular gi digestiv;- Normalizarea tensiunii arteriale qi a glicemiei;- Prevenirea dezvoltárii artritelor, creqterea elastici-

tá1ii muqchilor qi a articulafiilor, refacerea lesutului osos

gi cartilaginos;

74

-Norma,iz^,":?;:::::i"'i'i",,,,,u,irinichi,orUn pachet de Coral-Mine conline 30 pliculele a 1 g

pulbere (doza pentru 1 luná). Un pliculef de coral pulbe-

re contine peste 70 elemente vitale printre care: calciu

34,6Yo, magneziu 2,1606, siliciu 1,37o/o, natriu, sulf, fier,potasiu, fosfor, iod, fluor, crom, bor, carbon, zinc, sele-

niu, platiná, cupru, clor, aur, bor, carbon, zirtc, seleniu,

platiná, cupru, clor, aur, molibden, argint, etc.

Utilizare: se pune un pliculef de calciu coral (lg)intr-un vas de sticlá sau lut de 1,5 l, cu apá filtratá, apá

de izvor sau apá platá. Se amestecá l- 5 minute. Se bea

in cursul zilei in loc de apa obi¡nuitá.

3.2.13. APA CU §HUNGITShungitul este o rocá provenitá dintr-un mare mete-

orit cázut cu zeci de mii de ani in urmá in zona satului

Shunga din Republica Karelia (nord-vestul Rusiei) situ-

at in apropierea lacului Onega. Proprietá1ile terapeutice

ale Shungitului sunt cunoscute de multe secole. in seco-

lul XVIII farul Petru cel Mare a poruncit sá se constru-

iascá aláturi de izvorul care trecea prin acest zácámánt

de Sungit o sta{iune care a primit numele de Apele Mar-

fiene gi a fost prima stafiune ruseascá. farul Petru cel

Mare a poruncit ca fiecare soldat sá aibá la el o bucatá

de Shungit din care sá puná in apa pe care o bea pentru

a o dezinfecta gi a men{ine sánátatea stomacului. Shun-

gitul i-a protejat pe soldafii farului de epidemii, precum

75

Mihdüá Toma

cea de dizenterie care a izbucnit in timpul luptei de la

Poltava. in secolul XX oamenii de qtiin!á at analizat

shungitul qi au explicat proprietálile miraculoase ale

acesfuia. Astfel, acesta are capacifatea de a purifica apa

practic de toate substan{ele organice (incluzánd aici qi

produsele pebazá de petrol qi pesticidele), de multe me-

tale gi nemetale, de bacterii qi microorganisme.

Shungitul purificá apa qi de nitrafi qi de nitrifi, eli-miná excesul de cupru, mangan gi fier, limpezeqte apa

tulbure, eliminá mirosurile gi gusturile particulare. De

asemenea satureazá apa cu sáruri de calciu qi magneziu,

microelemente páná la concentralia optimá pentru orga-

nismul uman; dezinfecteazá apa ñrá adáugarea cloruluisau folosir ea razelor ultraviolete.

Proprietálile bactericide ale apei cu Shungit au fostdemonstrate de savanli pe microbii streptococului dingrupa A (cel care produce anghina, scarlatina, reuma-tismul infecfios) qi ai streptococului din grupa D (ente-

rococul). Experimentele au demonstrat cá apa amesteca-

tá cu Shungit are dupá trei zile proprietáfi bactericide

insemnate. La o jumátate de orá dupá cufundarea in apa

cu Shrurgit concentrafia streptococului din grupa D a

scárut de 10 páná la 100 de ori, iar a celui din grupa Ade 900 de ori fap de indicatorii iniliali.

Apa cu Shungit este o solufie molecular-coloidalácu fullerene care aclioneazá pe mai multe planuri asupra

organismului. Ea este recomandatá in profilaxia gi tera-

76


pia multor boli dintre care enumerám: anemia, alergiilede diferite tipuri, asmul bronqic, gastrita, dispepsia, boli-le de rinichi, bolile de f,rcat, bolile vezicii biliare inclu-

siv pietre, bolile glandei tiroide, ráceli, boli cardio vas-

culare, sindromul oboselii cronice.

Mai mult, báutá cu regularitate, apa cu Shungit in-depárteazá durerile de cap, reumatismul, normalizeazá

somnul, stabilizeazá tensiunea, fortificá sistemul imuni-tat, dá energie.

Apa cu Shungit se poate folosi qi sub formá de gar-

gará, comprese gi bái.

Apa cu Shungit grábeqte qi creqte eficienfa medica-

mentelor.

Nu are contraindicafii; degi se folosegte in scop cu-

rativ de sute de ani nu se cunosc reaclii adverse!

Mod de utilizare.in scopuri terapeutice se recomandá consumarea a

2-3 pahare cu apá de Shungit pe zi. Aceasta se oblineprin punerea intr-un vas de 2litri cu apá filtratá a 200 de

grame de Shungit (adicá 100 de grame pentru 1 litru).

Bucálile de Shungit trebuie clátite in prealabil cu apá

rece. Apa nu trebuie agitatá ci doar lásatá sá acfioneze

minimum 30 de minute qi maximum 3 zile. Dupá ffei zi-le apa se filtreazá intr-un alt vas iar bucáfile de Shungit

pot fl imediat refolosite. Nu se recomandá linereaShungitului in apá mai mult de hei zile. Dupá o hurá de

utilizare, bucá{ile de Shungit trebuie sá fie expuse l- 2

77

Mihái{d Toma

ore la soare. Bucáfile de Shtrngit trebuie inlocuite dupá

6 luni de utilizare. Aceasta este perioada in care igi

pástreazá proprietá{ile terapeutice. Se recomandá in

mod special celor care folosesc apa din puluri gi fántáni

sá utilizeze tratamentul apei cu shungit minimum 30 de

minute inainte de a o consuma.

Cercetárile asupra proprietáfilor apei cu Shungit gi

Shungitului au fost efectuate de cátre Academia de Me-diciná Maritimá din Rusia, Academia de $tiinle din Ru-

sia, Centrul $tiinlific din Karelia, Centrul de Cercetári

§tiinfifice a Ministerului Apárárii din Federa{ia Rusá,

etc.

78


Capitohrl4

ECHI LIBRUL ACIDO-B AZIC.ROL1IL CALCIULUI iru ONCNNISM

Motto:

,,\ánátatea este principiul vital al

fericirii"James Thomson

Acidifierea provocatá de alimentalíe, aet, apá, stres

slábeqte intregul organism. Nu ar trebui sá ne preocupe

doar supraacidifierea din stomac ci gi modificarea pato-

logicá a valorii pH-ului in intregul organism.

Acidifierea priveazá organismul de minerale (calciu,

sodiu, potasiu qi magneziu), prin extragerea acestora din

organele vitale, pentru neutralizarea acizilor. Ca urmare,

organismul este afectat pe timp indelungat, ceea ce duce

la acidifiere. Mai ráu decát atát, acidifierea poate trece

neobservatá ani de zile.

Dacá avem un organism sánátos, avem tezewa alca-

liná pentru a ne proteja. Dacá supraacidifierea trebuie

anihilatá in permanen!á, rezervele alcaline se epuizeazá,

rezistenla organismului slábeqte, iar acest lucru favori-

zeazá. aparilia bolilor.79

Miháitá Toma

Conform Dr. Lynda Farsetto (Universitatea Los

Angeles California - UCLA), organismul nostru se strá-

duiegte sá-gi menliná starea de sánátate prin folosirea tu-

turor rezervelor. Acest lucru dfuneazá rinichilor qi fica-

tului - cele mai importante organe pentru detoxifiere.

Fácánd un studiu pe 10.000 de persoane in várstá, dr.

Lynda Farsetto a descoperit cá relinem toxinele acide in

lesutul adipos, in loc sá le eliminám prin rinichi.Deci, fesutul adipos este folosit pentru eliminarea

unei mari cantitáfi de materiale toxice, organismul pro-

tejánd astfel organele vitale de efectele acidifierii; insá

intre timp in organism se dezvoltá anumite boli cum ar

fi cancerul, diabetul, artrita, etc.

Ín 1933 Dr. Wiliam Howard sus{inea cá bolile sunt

cauzate de autointoxicarea organismului; fapt datorat

acumulárii de acizi in organism.

Dr. George W. Crille spunea : ,,Nu existá moarte na-

turalá. Fiecare moarte a cárei cauzá este presupusá natu-

ralá, este, de fapt, ultimul stadiu al unei acidifieri avan-

sate".

Dr. Theodore A. Baroody, in cartea sa,,Alcalinizali-vá sau veli muri!" scria: ,,Indiferent de numele bolilor,cauza lor primordialá ar trebui cáutatá in supraacidifi-

erea organismului".Dr. Robert Young, in cartea sa, ,,Miracolul pH-ului",

spune: ,,trebuie sa ne schimbám mediul interior pentru

a ne men{ine sánátatea qi a rezista factorilor externi dis-

80

trugátori,,. Apa' miracolul vielii

Potrivit lui Sang Whang, autorul cá4ii ,,ReverseAging" (Schimbarea sensului procesului de ímbátráni-re), chiar dacá máncám cele mai bune vegetale qi fructe

organice, 97% din alimente confin azot,hidrogen qi oxi-gen, iar acizii sunt totugi acumulafi - fapt care duce la

imbátránire. El vorbe¡te despre máncáruri benefice qi

máncáruri nesánátoase. Din pácate gi máncárurile tradi-

lionale sunt acide. O fiin!á umaná are nevoie de « mán-

care vie >>, completá, alcaliná, verde. Máncáruri-le « bune » confin mai pulini acizi qi mai multe substan-

!e neutralizante. Dar, deoarece produsele fárá ingráqá-

minte chimice sau nestropite cu diverse substanfe chi-

mice sunt greu de gásit, chiar qi cele ,,bio" fiind udate de

ploaia acidá, iar vántul transportá qi el poluanfi, este in-

dicat sá folosim apá alcaliná.

Conform Dr. Charles Mayo :,,in general, putem

spune cá sárurile care conferá duritate apei participá tot-

deauna la dezvoltarea bolilor cauzate de toxinele exis-

tente in tractul intestinal. Aceste minerale dizolvate pá-

trund prin pere{ii intestinali in sistemul limfatic, de aici

intrá in sánge, iar prin sánge ajung in fiecare parte a or-

ganismului. Aceasta este cauza majoritálii bolilor".Dr. Paul Bragg, in cartea sa ,,The Shocking Truth

about Water" (Adevárul socant despre apá), scria: ,,Mi-neralele dizolvate in apa potabilá, colesterolul gi sárurile

dáunátoare atacá in mod special arterele cerebrale in-81

Mihdilá Toma

guste. Pierderea elasticitáfii arterelor gi arterosclerozaincep din ziua in care pátrund prima datá in organismul

nostru chimicalele anorganice si mineralele din apa de

robinet".

Deci cauzele acidifierii organismului sunt:

a) Dietele greqite, bazate pe carne, cartofi,práj eli, báuturi carbogazoase, indulcitori artifi-ciali ¡i zahár. Folosirea alimentelor cu chimica-le (coloranli, indulcitori, hormoni, antibiotice,pesticide, E-uri, etc.);

b) Stresul, atát ftzic cát gi psihic. Stresul

mental determiná aparilia depresiei;

c) Poluarea mediului;d) Smogul electromagnetic qi stresul geo-

patogen;

e) DeSeurile rezultate in urma unui meta-

bolism normal, duc la aparilia unor toxine aci-de ce trebuie eliminate din organism. Medicinaalopatá nu incearcá sá indepárteze toxinele aci-

de din sistemul fiziologic; iar dacá boala se

vindecá, dar acizii nu sunt indepárta{i, boala va

reveni.

O datá cu acidifierea, re{eaua arterialá lturgá de

96.000 km este "erodatá" continuu. Prin intermediulacesteia, toate celulele organismului sunt in conexiunegi astfel boala se extinde in tot organismul.

Se poate intámpla ca boala sá nu fte cauzatá direct82


de substanfele chimice ingerate, dar prezenla lor perma-

nentá in organism poate avea efect dáunátor ireversibil.Medicii japonezi, dupá 40 de ani de cercetári ¡i ex-

perimente, cred cá prin consumul zilnic de apá alcaliná,mediul intern poate fi. alcalinizat iar procesul de elimi-

nare a toxinelor acide ajutat, índepártánd astfel rádáci-

na bolii. Astfel, acestia au oblinut rezultate extraordina-

re in tratarea cancerului, diabetului, artritei, a bolilor de

rinichi gi vezicá urinará folosind apa alcaliná.

Importanfa calciului

Oasele incep sá piardá calciu atunci cánd organis-

mul incearcá sá menliná pH-ul dupá consumul de mán-

cáruri acide, báuturi carbogazoase gi dulciuri. Ca urmare,

adesea ducem lipsá de acest element important.

- Calciul este unul dintre cele mai importante

minerale carc previne acidifierea sángelui;

- Lipsa unei cantitáfi suficiente de calciu duce

la osteoporozá gi Ia fracturi ale oaselor;

- Calciul ugureazá excitabilitatea nervilor;- Calciul impiedica acumularea de metale gre-

le in organism;

- Calciul influenleazá direct flutcliile orga-

nismului gi ajutá la formarea apei hexagonale;

- Este important pentru comunicarea celulará,

funclionarea inimii, a nervilor qi coagularea

83

Miháilá Toma

sángelui.

Dacá vom folosi apá alcaliná, organismul nu va maifi obligat sá foloseascá din calciul intern, se va produce

dezacidifierea qi aducerea metabolismului spre « nor-mal ».

Conform studiilor statistice, 85% din americani au

deficien{e de calciu.

Atenlie ! Supraacidifierea organismului creeazá unmediu extrem de propice pentru dezvoltarea ciupercilorqi mucegaiurilor, care nu suportá mediul alcalin qi care

prolifereazá extrem de rapid in mediul acid. Incidenlaafecfiunilor produse de acestea a crescut extraordinar inultimii 20 - 25 de ani. Ciupercile qi mucegaiurile sunt

organisme unicelulare care tráiesc in aer, apá, sol qi inmulte din alimentele pe care le consumám. Swrt maidezvoltate decát bacteriile gi decát formele iniliale ale

virusurilor. in timp, s-au dezvoltat peste 500.000 de

specii. Sunt organisme oportuniste gi supraviefuitoare,

aflate in permanentá cáutare a unor locuri unde se potcoloniza gi unde pot prolifera. Fiind unicelulare nu pot fidetectate decát cu ajutorul microscopului. Odatá coloni-zate devin vizibile, sub forma ciupercilor gi mucegaiuri-lor pe care le vedem uneori pe alimente.

Mucegaiul, bacteriile, ciupercile gi virusurile au

tendinla de a se fixa in anumite locuri in organism, infrmclie de nutrienlii de care au nevoie gi de condi¡iilenecesare colonizárii. Toate sunt capabile sá producá

84


fermentalie de grad mare, prin produqii de metabolism

care pátrund in lichidul extracelular al sángelui gi lesu-turilor, fiind apoi distribuili in tot organismul. Acestproces culmineazá cu supraaciditatea sángelui gi a fesu-turilor, care incep sá intoxice qi sá distrugá sistematic

celulele organismului.

Sursa principald de hraná a ciupercilor, bacteriilor

Ei mucegaiurilor este zahárul! ASadar evitali sau elimi-nafi consumul zahárului qi a dulciurilor; befi apá alcali-

ná qi mánca1i alimente alcaline. Propo(ia idealá intre

alimentele alcaline gi cele acide este de 4: M (80 %-20%).

85

MiháiÍá Toma

Capirohrl5

HI DRATARE §I DESHI DRATARE

Motto:

,,Dacá rául curge limpede qi curat prinalbia lui, totul vafi bine pe maluri"

Lao Tse

Aqa cum am mai atátat, apa din organism are un roldeosebit in procesele de digestie, respirafie gi circula{ie.Ea este de fapt un excelent diluant, dizolvánd substanfe-

le organice si anorganice (cel mai bun solvent de pe

PámánQ. Fárá apá, substanfele reziduale ale organismu-lui ne-ar intoxica, cáci nu ar putea fi eliminate. Prin fap-tul cá ajutá la eliminarea toxinelor se poate spune cá ea

influenfeazá creqterea rezistenfei organismului, echili-bránd qi optimizánd func{iile sale. Organismul purificatde toxine igi poate folosi energia in alte scopuri, cum ar

fi echilibrarea imunitátii sau pentru reglarea celulará gi

tisulará.

Detoxifierea organismului ajutá foarte mult ficatul,filtrarea substanfelor fiind uquratá, realizándu-se o pro-tecfie mai mare a lui ¡i inláturándu-se oboseala. Protec-

fia ficatului, ajutorul dat rinichilor prin eliminarea sub-

86

Apa, míracolul vielii

stanlelor dáunátoare gi curálirea colonului, sunt de un

real ajutor, determinánd o circulalie sanguiná mai buná,

o respira{ie mai buná gi in final creqterea randamentuluifizic ai intelectual gi eliminarea stresului.

Pe lángá rolul de curáfire al organismului, apa are gi

un rol reglator, fiind de fapt, suportul fiecárei funcfii a

organismului.

Organismul uman este in realitate un hidrogenerator

complex, care foloseSte elementele din naturá pentru a

deveni magina minune care am fost destina{i sá fim.Puritatea apei pe care o bem are un impact asupra

energiei gi puterii noastre. De cáte ori in organism pá-

trunde o substan!á chimicá toxicá (inclusiv clorul), tre-

buie sá ne folosim o parte din energie penku a reduce ¡irepara daunele provocate de acel element. Apa este fo-lositá de ficat pentru a transforma grásimile in energie.

Consumánd o cantitate mare de apá curatá din punct de

vedere chimic qi fizic, se accelereazá metabolismul gi

organismul asimileazá nutrienlii mai bine, ceea ce duce

la o creqtere a energiei gi puterii organismului.

De fiecare datá cánd expirám, clipim sau facem

orice altá migcare, folosim o parte din apa disponibilá inorganismul nostru.

tn general, fárá máncare se poate trái circa 70 zile,dar fárá apá numai 3 zile I

Scáderea cu 4 - 5 o/o a confinutului de apá din orga-

nism determiná scáderea cu 20 - 30 Y, a capacitá{ii de

87

MiháiÍá Toma

muncá, iar o pierdere de apá de 1506 poate provoca per-turbári grave in organism qi chiar moartea. Din pácate2/3 dín populalie nu consumá suficientá apá gi mai alesapá de calitate, suferind de deshidratare. Rezultá astfelcá marea majoritate a populafiei nu ipi folose¡te decát

70-75 oA din capacitatea organismului. Din nefericire ceimai mulli oameni recurg la stimulenli de tipul cafelei qi

a zahárului pentru a se energizain loc sá bea mai multáapá gi sá ajute organismul sá producá mai multá energie.

Cofeina, zaháruI qi alcoolul sunt diuretice puternice qi

determiná pierderi de apá, ducánd la o pierdere gi maimare de energie naturalá!

Rezultá agadar cá rur organism echilibrat va avea

mereu nevoie de un consum suficient de apá, necesarul

zilnic pentru un adult fiind de aproximativ 2,5 litri, de-oarece aceasta este cantitatea pe care o eliminá orga-

nismul ziTnic prin transpirafie, expirafie, uriná qi excre-mente.

Consumul gi eliminarea medie de apá pe zi este :

88


-g¡fry

Din lichideDin alimente

Apa oxidatá (for-matá in cursul ar-

derii nutrienlilor)

W TranspirafieExpira{ieFecale

Uriná

500 ml350 ml150 ml

1500 ml

TOTAL :TOTAL 2500 ml

detoxifiere. adicá cel putin 1000 - 1500 ml. Dacá nu

consumám si aceastá cantitate. procesul de eliminare a

toxinelor este incomplet.

Pentru ca organismul sá igi desfágoare activitatea la

nivel optim, este nevoie sá consumám o cantitate de apá

mai mare deqát necesarul minim.

Cu cát existá mai multá apá in organism, cu atát or-ganismul poate scápa de elementele (toxine) care pro-

voacá boala qi imbátránirea. Este un proces foarte sim-

plu care poate face o imensá diferenlá in via¡a fiecáruia,

dar care se poate realiza numai consumánd apá curatá

din abundenfá.

Mulli dintre noi nu consumám suficiente lichide sau

cele pe care le consumám nu sunt de calitate (sucuri din

comer!, cafea, alcool, etc.) in felul acesta organismul se

obignuieqte cu o cantitate insuficientá de apá qi nu apare

89

MiháiÍá Toma

senzafia de sete, in timp producándu-se o deshidratare

cronicá.

Aportul scázut de apá determiná cregterea de hista-miná (pentru a permite apei sá ajungá in zona deshidra-

tatá), iar cánd aceasta traverseazá nervii apare durerea.

in acest fel, durerea apare ca prim semnal al deshidratá-

rii.in aceste canri, o durere de cap poate sá treacá du-

pá ingerarea mai multor pahare de apá la interval de 5 -l0 minute. Alteori, foamea dintre mese poate reprezenta

o sete camuflatá. care dispare imediat ce a fost báut unpahar cu apá.

Dacá nu se iau másuri, in timp apar diverse dezechi-

libre, cum ar fi constipalie, grefuri, probleme menstruale,

probleme articulare, astm, alergii, hipercolesterolemia,

sindroame dispeptice, etc.

La inceput, simpla administrare corectá a unei ape

bune, poate inlátura aceste dezechilibre.

Desigur deshidratarea organismului poate dura ani

de zile sau poate debuta chiar din copilárie, gi atunci es-

te necesará o reeducare a senza{iei de sete gi o

reobiqnuire a organismului de a lua atáta apá cát ii este

necesará.

Un consum insuficient de apá determiná depurereagrásimilor. slábirea tonusului muscular. scáderea ran-

damentului digestiei. scáderea randamentului funclioná-rii tuturor organelor si cresterea sensibilitálii articulafii-

90

,r, ur," ,*^rr-rÍJ;!", * l"lir{*ur^"r*.Se recomandá ca apa sá fie báutá cu inghilituri mici

de-a lungul z1lei, nu in timpul meselor. Fiecare inghili-turá trebuie savuratá, pentru a se amesteca bine apa cu

saliva, ceea ce contribuie la scáderea tensiunii superfici-

ale atát de necesará unei hidratári eficiente.

Problema este cá, in general, nici mácar o jumátate

din cantitatea de apá recomandatá nu se consumá direct

sub forma apei potabile. Aceasta se intámplá qi din cau-

zá cá uneori gustul este neplácut sau apa confine impuri-táIi.

Iatá deci, cá pentru echilibrarea noastrá, pentru ostare de sánátate optimá, conteazá nu numai CANTI-TATEA DE APÁ ci qi CALITATEA ei.

Ce fel de apá se recomandá?

in primul ránd apa de izvor de munte, apoi apa fil-tratá, apa filtratá alcaliná + PI, apa platá. Pentru locuito-rii oraqelor e greu sá gáseascá izvoare cu apa curatá, al-

caliná, vie, iar apa platá, datoritá transportului gi depozi-

tárii igi pierde multe din calitálile ini{iale.

De aceea se recomandá apa filtratá ¡i alcaliná, obli-nutá cu un filtru performant, eventual cu un optimizator

sau ionizator de apá (PI-MAG, PUREPRO, ORION sau

AQUARION;vezi Cap. Filtre gi dispozitive).

Sigur, pentru terapie (cánd realizarca trnui echilibru

acido-bazic, adicá dezacidifierea qi dezintoxicarea sunt

esenliale, deoarece e vorba de << terenul » bolii), existá o

9t

MihdiÍá Toma

serie de metode qi tehnici la indemáná (vezi Cap. Tera-

pii cu apá) din care putefi alege asumándu-vá responsa-

bilitatea propriei sánátáli gi a stárii dumneavoastrá de

bine.

Aerul pe care il respirám este poluat, alimentele pe

care le folosim confin coloranfi, conservanfi pesticide,

hormoni, etc., pe haine rámán urme de la detergenfi,

toate ne expun la agenli toxici. Este practic imposibil sá

menfinem puritatea aerului pe care ?l respiram, a lucruri-lor pe care le atingem qi a alimentelor pe care le consu-

mám. Aceasta face ca puritatea apei pe care o bem sá fiegi mai importantá. Calitatea apei pe care o bem este sin-

eurul element din mediul care ne inconjoará pe care ilputem controla cu usurinfá.

Sá vedem in continuare din ce alimente putem lua

apa vie, biologicá - cea mai bwrá sursá pentru hidratareaprofundá la nivel de celule.

92


Capitolul 6

ALI MENTE ALCALT NI ZANTE

§rALIMENTE ACIDIFIANTE

Motto:

,,Toate bogáliile sunt ale divinitálii iar

cei care le delin sunt administratori, nu

proprietari."Sri Aurobindo

Prima piramidá a alimentelor propusá de USDA

(Departamentul de agriculturá al SUA) avealabazá ce-

realele integrale. in 2005, Walter C. Willet, de la qcoala

de mediciná a Universitáfii Harvard, a modificat-o pu-

nánd la bazá exerciliul fizic. Profesorul Gheorghe

Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetári

Alimentare din Bucuregti, propune includerea apei in pi-

ramida alimentará gi anume imediat dupá exerciliul fizic,

fiind adicá primul gi cel mai important aliment pe care

trebuie sá il consumám (vezi figura de mai jos). Viala

nu poate exista ñrá apá, iar cei 1,5 - 2l de apá pe care

93

MiháiÍá Toma

ar trebui sa-i consumám zilnic sunt esenliali pentru

menjinerea sánátáfii.

Alcaol ineáñü't*{lmoda¡gte

Ca

güpfiniente _ .

nutritive é':Lt:',

,*r*/

fffi+, ?&í*¿

-"b1*'u+*+t'--\

álbá" pastÉ á{ba,lb

ia#bHlleffi

j¡ii,.r#

:¡:'

-t,lct xtr"w1-r;-r}E,r"mr,a*6¡*te#r-árá'

4¿ Apá w\

Ai:.::* i{w* nc*uitate naicá ¡¡ rs*trolul srff látri, *".*\

PIRAMIDA ALIMENTELOR

Piramida alimentelor este un mod de a sugera oa-

menilor care ar trebui sá fie structura dietei. Alimentele

de labazá trebuie sá fie consumate in cantitáli mai mari,

decát cele aflate in várf. Observa{i cá pe nivelul 4 se aflá

legumele crude gi fructele crude, care con{in cel mai

mare procent de apá vie, biologicá dintre toate alimente-

le.

94


Pentru exemplificare prezentám un tabel cu confinu-

tul in apá, ml/100 g aliment (conform bibliografie [4

Categoria de

alimente

Continutaná

AlimentereDrezentative

Legume

Fructe proaspete

Lapte

Ciuperci

Pegte

Ouá

Smántáná

Fáinoase

Fructe oleaginoase

Unt, maionezá

80 -9s %

80 -90 %

90%80 -90 %

75 -80 %

L,*I

I so -to v,I tt -+0,t,

I

I :-soxII rs-I rcv,

Cartofi, varzá, fa-

sole verde, roqii, cas-

travefi, conopidá, gulii,

salatá, ridichi, morcov,

pátrunjel, feliná.Mere, pere, cireqe,

viqine, portocale, 1á-

mái, mandarine, caise,

piersici

Burefi, mánátárci

Carne de Peqte

proaspát

Gálbenuq - 50 o/o,

albuq - 88%

Páine integralá, de

secará, graham

Arahide, alune,

castane, migdale, nuci

95

MíháiÍá Toma

Deci apa e prezentá pe nivelele 2 qi 4 (qi in celelalte

alimente existá apá, dar in procent mai mic - practic nu

existá aliment fárá apá ! ), ale piramidei alimentelor, ce-

ea ce denotá clar faptul cá acesta este cel mai important

aliment pentru viatá.

Existá qi aga numitele ,,stári alcaline" induse de

sentimente qi practici cum ar fi : iubirea, iertarea, pacea,

blándelea, compasiunea, oblinute prin rugáciune qi me-

ditalie precum gi aqa numitele ,,stári acide" induse de

fricá, furie, stres, gelozie, muncá in exces.

De ce sentimentele induc ,,stári alcaline" gi ,,stári

acide"?

Pentru cá ele formeazá corpul nostru emofional,

corp determinant pentru echilibrul gi sánátatea noastrá qi

care are ca element corespondent APA. Acest corp emo-

fional poate fi asimilat cu sufletul nostru. Iertarea, iubi-

rea, pacea, blándefea, compasiunea sunt sentimente de

vibrafie inaltá, care transmit informalie qi energie bene-

ficá corpului fizic qi mai ales apei din acesta. $i atunci

toate procesele din organismul fizic tind spre echilibru,

stare care se obline cánd sángele, limfa gi celelalte lichi-

de sunt uqor alcaline. De aceea tofi marii vindecátori qi

terapeuli recomandá sá avem grijá de toate componente-

1e fiinfei noastre (tnrp, suflet gi spirit sau Duh) pentru cá

ele interacfioneazá qi se influenteazá reciproc.

Adicá este bine sá bem apá alcaliná, sá máncám

alimente alcaline qi bio in propo(ie de 80% din total, sá

96


facem migcare fizicá qi exercifii de respira{ie, sá practi-

cám rugáciunea gi meditalia, pentru a fi in armonie cunoi, cu semenii, cu natura gi cu Dumnezeu.

6.I. ALIMENTELE CARE DUC LA APA.RITIA UNUI MEDIU PUTERNIC ALCALIN _ PH=8r5-9

pH : 9,0 - lámáie proaspát táiatá ( 4-6 ore), lube-

ni!á (pepene verde).

pH: 8,5 - cantalup, curmale, smochine, lámái verzi,pepene galben, mango, pátrunjel, struguri dulci fárá

sámburi, alge, asparagus, papaya, andive, kiwi, sucuri

de fructe naturale proaspete, pere, ananas, stafide, sucuri

de legume proaspete.

6.2. ALIMENTE MODERAT ALCALINE

pH : 8,0 - mere dulci, piersici, fáiná integralá,

avocado, banane, morcov, feliná, curmale qi smochine

proaspete, usturoi,coacáze, struguri tru foarte dulci,

$epfrut, salatá verde, alte verdefuri, nectarine, caise

dulci, pere nu foarte dulci, mazáre, dovleac dulce, spa-

nac.

pH: 7,5 - mere veÍzi, fasole verde, sfeclá, broccoli,

varzá, conopidá, roscove, ghimbir proaspát, struguri acri,

salatá verde, portocale, pástárnac, caise nu foarte dulci,

97

Miháüá Toma

mazáre nu foarte dulce, cartofi cu coajá, dovlecei, zme-

urá, cápquni, porumb dulce, napi.

6.3. ALIMENTE U§OR ALCALINE,pH neutru

pH = 7,0 - migdale, cire¡e, castraveli, miere brutá,praz, ciuperci, anghinare, bame, ceapá, ridichi, muráturicu sare mariná qi olet de mere, condimente, rogii dulci,castane coapte, gálbenug de ou, lapte de caprá gi zer,

ulei de másline, susan, lapte de soia, cereale incolfite,rogii, drojdie de bere.

6.4. ALIMENTE PUTERNIC ACIDEpH=5r0-5r5

pH: 5,0 - ?ndulcitorii artificialipH: 5,5 - carne de vitá, de pui, de porc, de miel, de

eurcan, de iepure, de caprá, de cáprioará, báuturile car-

bogazoase, figárile, medicamentele,_fáina albá, produse-

le de patiserie, zaháruIalb qi brun, b-gpe, ciocolata, ca-

feaua, gemurile, jeleurile, lichiorul, pastele fáinoase dinñiná albá, grigul, E_r:u-ry!l1?- Si io,{q14, ceaiul negru,orezul alb, ofetul alb.

98


ALIMENTELE MODERAT ACIDEpH= 6,0 - 615

pH: 6,0 - figári de foi, peste, sucuri de fructe cu

zahár, sirop de arfar, melasá, muráturi din come\, orez,

ová2, secará, cereale raftnate, fulgi de cereale, molugte,

germeni de gráu, alimente din gráu integral, iaurt indul-

cit.

pH : 6,5 - Banane coapte, hrigcá, bránzefuri, má-

máligá, cremá de ouá, ketchup, maionezá, ováz, paste,

produse de patiserie din cereale ¡i miere, alune, cartofi

ñrá coajá, popcorn cu sare qi unt,orez, sos de soia din

comer!, páine.

6.6. ALIMENTE U§OR ACIDE Cu

pH neutru 7r0

pH : 7,0 - Tárále, cereale nerafinate, merigor, fruc-

tozá, miere, sirop arlar neprelucrat, lapte omogenizat,produse lactate, nucgoará, mugtar, fistic, popcorn cu unt,

biscui{i din fáiná integralá, secará, páine de secará orga-

nicá, seminfe de dovleac qi de floarea soarelui, nuci, lap-

te de caprá, prune, másline murate.

Sá vedem in continuare de ce este aceastá apá atát

de importantá pentru noi, pentru legátura noastrá cu

universul, pentru capacitatea fiinlei noastre de a primi99

6.5.

Mihdüd Toma

INFORMATIA pi LUMINA, conform ultimelorcercetári fácute de specialiqti din intreaga lume.

100


Capitolul T

APA - PUNTEn irurnr CER §r PÁMÁlVr

Motto:

,,Nu po[i reline lumina dacá

eSti intoxicat"

Ann Louise Gittleman

7.I. MEMORIA APEI

La27 mai 1988 medicul francez Jacques Beneviste,

directorul de cercetári al INSERM (Institutul Nafional

de Sánátate qi Cercetári Medicale), a prezentat la Con-gresul Nalional de Homeopatie, rezultatul cercetárilor

sale care suná astfel: ,, o substanlá dizolvatá intr-o canti-

tate mare de apá, are acelaqi efect biologic ca atunci

cánd se aflá in stare purá, inilialá". Mai precis: ,,apa pre-

ia tiparul" (informafia) moleculei care a dispárut. O sto-

cheazá in memorie putánd apoi sá o retransmitá. Un felde spirit care rámáne dupá ce corpul ftzic a dispárut. inplus, Jacques Beneviste a mai adáugat : ,,Suportul unor

101

Miháüá Toma

astfel de fenomene rámáne foarte misterios, dar se pare

ca el poate permite o organizare a materiei, incá necu-

noscutá in zilele noastre"

De atunci qi páná astázi cercetárile medicului fran-cez au fost refácute in zeci de laboratoare, rezultateleconfirmándu-le pe cele iniliale. Printre cei mai entuei-

agti cercetátori au fost f,rzicienii italieni Emile Giudici qi

Giovani Preparata, care au afirmat, in urma cercetárilorproprii, cá prin intermediul apei, materia poate emite qi

primi informafii ,,ca qi cum particulele sale ar folosimici posturi de radio pentru a comunica intre ele".

Fizicianul gennan Fritz Albert Popp, descoperitorul

biofotonicii (ale cárei fundamente teoretice au fost rea-

lizate de cercetátorii románi Traian Stánciulescu gi

Daniela Manu) spunea ,,toate indiciile duc la concluziacá materia vie, prin intermediul apei, dispune de o logi-cá cuanticá, ce ii permite sá utilizeze in mod optim im-pulsurile informative ce vin din mediul inconjurátor".

Cánd savanlii incearcá sá explice aceste lucruri, ei nu

fac de fapt decát sá igi puná intrebári despre ceea ce

Aristotel gi Platon descoperiserá cu mult timp inainte. $ianume : ,,Cámpul congtiinlei noastre face parte dintr-o

conqtiin{á universalá, fiind conectatá ln permanen!á la

ea".

Anticii simfeau aceastá stare, senzalia de a aparline

universului, de a participa la opera creatoare a lumiicosmice. Nu era nevoie sá fii savant sau diplomat,

102

Apa, miracolul vie[ii

aceastá capacitate sau stare era accesibilá oricárui sim-

plu cioban din antichitate. in schimb, aproape tofi con-

temporanii noqtri sunt pringi in capcana intinsá de sis-

temul lor intelectual, analitic qi logic, aceste lucruri

manifestándu-se mai ales in cercurile qtiinfifice oficiale.

Strámogii noqtri simfiserá, fárá sá poatá explica

acest lucru, cá apa era un captator de energie capabil sá

asigure transferuri de toate felurile. permifánd astfel in-

teracfiunea intre cer si pámánt

APA era qi este PLINTEA intre for{ele cosmice gi te-

lurice.

Sá revenim pulin la cercetárile medicului Jacques

Beneviste. El afirma cá: ,, apa poate memora gi transmi-

te un efect biologic specific, prin simplul fapt al sensibi-

litáIii sale la un proces fizic pur cum ar fi un cámp mag-

netic". intr-adevár, Beneviste a demonstrat cu o ratá de

reuqitá de 100% , cá o solulie foarte diluatá de histaminá

(10'" pána la 10-'") in apá influenleazá debitul arterelor

coronariene la cobai, sporind ritmul cardiac, dar cá acest

efect putea fi ñcut sá dispará dacá solufia homeopatá de

histaminá era expusá timp de 15 minute la un cámp

magnetic de 50 Hz . Specialist in alergii qi reaclii infla-

matorii ale organismului, Jacques Beneviste a ales in al-

te experimente globulele albe ,,basofile" din sánge. Fo-

losind un remediu homeopatic antialergic (Apis

Mellifica) diluat indelung in apá, páná la disparilia ulti-

mei molecule din compozilia sa, remediul a avut acelaqi

103

MiháiÍd Toma

efect asupra organismului ca gi cum substan{a inilialá ar

mai fi existat. in total, echipa doctorului Jacques

Beneviste a oblinut, prin intermediul a peste 200 de ex-

perienfe intreprinse pe 10 produse diferite, rezultate care

merg toate in aceeaqi direcfie. Ele constituie un pas foar-

te important in direcfia constatárii fenomenului memori-

ei apei, intreprinse in cadrul unui protocol reproductibil

in aceleaqi condilii experimentale.

Dar aceste experienje ale echipei Dr. Jacques

Beneviste nu aratá decát o fafetá a memoriei apei. Apa

ascunde foarte multe secrete care trec dincolo de simpla

memorizare a unei substanle, ceea ce deschide posibili-

táli uriaqe ale utilizárii acestei descoperiri in biologie gi

tratamente medicale.

in esenfá, importanfa cercetárilor Dr. Jacques

Beneviste constá in faptul cá au demonstrat ac{iunea di-rectá asupra organismelor v1i, a unei dilulii apoase, incare orice urmá materialá a moleculei dispáruse defini-

tiv. Memoria apei stá la baza homeopatiei, unde agentul

care provoacá boala este anihilat prin el insuqi, folosind

dilufii foarte puternice.

Dar, cercetárile din ultimii ani au pus in eviden!á o

altá calitate de exceplie a apei: rolul ei de REZONA-

TOR intre forlele exterioare, de origine cosmicá gi lesu-turile vii. Aceastá putere remarcabilá a apei de a intra

ín rezonantá cu toate tipurile de frecvente din Univers ti

deschide posibilitatea de a caota taate gamele de vibra-

104


¡j! Totul in univers este vibratoriu qi apa organicá

(biostructuratá) prezentá in fiecare ñpturá vie se ptezin'

tá ca un veritabil intermediar energetic intre mediul am-

biant qi organism, capabil sá capteze, sá transmitá qi sá

transforme energia cosmicá, de naturá electromagneticá,

in energie ionicá, fácánd sá funcfioneze, din punct de

vedere chimic metabolic qi dinamic, toate celulele vii

din corpul nostru.

incá din 1951 savantul italian Giorgio Picardi, di-

rectorul Institutului Fizico Chimic din Florenfa a cerce-

tat influenf a razelor cosmice asupra apei, 9i mai ales

asupra apei biostructurate din fiinlele vii. Se qtie cá ra-

zele cosmice provin din spafii intersiderale 9i au o pute-

re de penetrare enormá. Dacá tazele X obiqnuite sunt

absorbite de 2, 3 cm de plumb, o tazá cosmicá nu este

opritá decát pe jumátate dupá ce a traversat I m de

plumb. Actiunea biologicá a razelor cosmice nu este o

simplá ipotezá ci una dintre sursele de intretinere a celu-

lelor cu enereie vibratorie. Iar receptorul din fiinla vie

este APA.in cadrul cercetárilor efectuate de savanlii italieni,

acegtia au lnchis iepuri in cu¡ti inconjurate de un strat

gros de plumb. fn ciuda unei alimentalii foarte echilibra-

te, a apei potabile gi a aerului purif,cat qi reinnoit, ei au

murit cu tolii, din cauza lipsei de taze cosmice. in tim-

pul celui de-al doilea rázboi mondial, germanii s-au

confruntat cu aceastá situalie, La baza de submarine din

105

Miháiid Toma

Lorient (Franfa), unde soldafii care tráiau sub circa zece

metri de beton se imbolnáveau dupá o luná ¡i trebuiau

inlocui{i. Giorgio Picardi a fácut teste al cáror rezultateste fructul experienfelor realizate pe parcursul a 20 de

ani, prin mai mult de 10 mii de másurátori, ñcute intoate regiunile pámántului, inclusiv Oceanul Atlantic qi

Oceanul Arctic. Experienfele s-au desft¡urat cu ajutorul

coloizilor. Ei sunt o stare particulará a materiei, fárá de

care viata nu ar putea exista. Materialele care participá

la formarea fiinfelor vii, atát a celulelor, cát qi a lichide-lor care circulá prin fesuturi sunt constituite in mare par-

te din substanle coloidale, particule cu acela¡i semn

electric, deci care se resping in permanen!á. Aceastá

respingere menfine particulele in suspensie. Fárá sá ia

coloizi asa de complecqi ca aceia ce se gásesc in orga-

nismele vii, Picardi a folosit unul simplu, neorganic:

oxiclorura de bismut, pe care a precipitat-o prin hidroli-zá in apá distilatá, deci purá. Dupá ce a constatat cá nu

era niciodatá identicá, in timp ce condiliile de desffiqura-

re a experienfei erau mereu aceleaqi, a avut ideea sá in-registreze in fiecare zi, timp de ani la ránd gi in locuridiferite ale globului acest experiment. Concluzia a fost

indubitabilá: rezultatele diferite erau datorate unei influ-enfe exterioare cosmice, memorizatá, ¡i amplificatá de

cátre apá.

Picardi a scris: ,,daca un coloid anorganic atát de

simplu precum oxiclorura de bismut, poate ráspunde

106


intr-un asemenea fel la fenomenele terestre, solare qi

cosmice in general ¡i la cámpurile magnetice in particu-

lar, oare cum reacfioneazá coloizii organismelor vii, ce

se aflá intr-un mediu acvatic, precum protoplasma celu-

lelor de exemplu? Pot fi ele izolate de influenfele cos-

mice? Ráspunsul este : NU!". De fapt, aceasta este pro-

blema. Niciodatá. nimeni nu a avut posibilitatea de a

izola un sistem de restul universului. Totul comunicá.

totul dialogheazá. totul se aflá in interconexiune perma-

nentá. urmánd legáturi ce provoacá interacfiuni ale sis-

temelor intre ele. Toate sistemele sunt deschise. Iar or-

ganismul nostru, in special, este sensibil 1a vibraliile pe

care cele 5 simfuri ale noastre, devenite grosolane odatá

cu trecerea timpului, nu mai pot sá le perceapá qi, din

aceastá ca.uzá, noi le ignorám qi le excludem din cámpul

nostru de inlelegere. Mai exact, nu avem ,,senzor" pen-

tru a percepe energia universalá care aclioneazá perpe-

tuu asupra noastrá (de fapt avem, dar s-a attoftat datoritá

materialismului, a folosirii cu precádere a emisferei

stángi a creierului - sediul gándirii ra{ionale 9i analitice).

in realitate noi, oamenii, facem parte din TOT qi

TOTUL se aflá in noi, dupá ierarhii extrem de subtile,

care scapá analizei obignuite gi simfului nostru comun.

107

MiháiÍá Toma

7.2. APA _ COMPONENTÁ A SISTEMULUIDE LASERI BIOLOGICI

Existá pe Terra circa 100 de tipuri de ape, in care

apar fie izotopi ai hidrogenului (H2O, DzO, T2O, 4H,5H) fie izotopi ai oxigenului ( O14 , O15, 016, O19,

O20). Proporfia acestora este variabilá in func]ie de me-

diul de referin!á. De exemplu,,apa grea"(D2O) existá inpropor,tie de 150 g de D2O la 1 toná de apá de robinet.

La nivelul structurilor vii (om gi animale), apa se gáseq-

te ca apá Legatá,, apá liberá gi apá biostructuratá. Ca hi-drurá de oxigen, dpd reprezintá o substan|á cu multeanomalii, dintre care menfionám:

- in raport cu alte hidrocarburi, punctul de to-pire al apei este OoC, degi in mod normal ar

trebui sá fie -80'C;- la presiunea de I atm a aerului, punctul de

fierbere real este de l00oC, cánd normal ar

trebui sá fie 0"C, ceea ce permite ca la tem-

peratura obiqnuitá (20"C) sá avem apá inmári gi oceane;

- densitatea in stare solidá este mai micá decát

in stare lichidá, eeea ce face ca gheafa sá se

ridice la suprafa[a fazei lichide, izolánd gi

menlinánd o temperaturá relativ constantá

(+4"C) pe fi.urdul márilor qi oceanelor, tem-

peraturá propice pentru menfinerea viefii108


subacvatice;

greutatea specificá micá (kg/dm3) este sub I

pentru aburi si 1,02 la 20oC pentru apa de

mare;

este transparentá in stare lichidá gi opacá instare cristaliná sau de vapori;

dipolii apei se orienteazá sub efectul cámpu-

rilor electromagnetice exteme; in acest con-

text, trebuie consemnat faptul cá apa topitá,

provenitá din apa inghefatá, este mai ugor

asimilatá de organismele vii; procesul se da-

torcazá tocmai orientárii dipolilor apei incámpul magnetic local inaintea inghe!árii.

Apa sub forma ,,apei legate" este parte componentá

a sistemului laser,,biologic" molecular, aláturi de fosfat

qi oxigen molecular (PO4 -H2O - O2), sistem care ex-

plicá fenomenul de bioluminiscen!á. in acest context,

cele 3 molecule de apá legate de ionul fosfat sunt orien-

tate cu sarcinile pozitive ale dipolului apei (deci cu ato-

mul H+) spre ionul negativ (PO4), iar sarcinile negati-

ve ale moleculei de apá (cu oxigenul) spre exterior.

Conform Teoriei Laserilor Biologici, aceastá asociafie

este absolut necesará pentru reaclia de fotolizá / des-

compunerea apei in :

- ioni pozitivi de (H+) sau in protoni, ce dau

aciditate mediului (un pH acid)

109

MiháiÍá Toma

- atomi de oxigen (OzJ foarte reactivi, ce dau

peroxizi, inifiind reacfii de oxidoreducere.

Dacá izotopii de oxigen srmt ciocnifi de radiafiigamma sau X este posibil ca aceqtia sá se descompuná,

transformándu-se gi eliberánd particule deosebite, care

geuereazá,,efecte exotice" in sistem, cum ar fi de pildácele descrise de efectul Kervran (transmutarea elemen-

telor in condilii de joasá energie, proprietate a sisteme-

lor vii descoperitá de L. Kervran).Apa are qi proprietáfi frzice speciale, asupra cárora

men{ionám urmátoarele aspecte:

a. Proprietdlile optice ale apei vanazá in func{ie de

puritatea apei : dispersia, refrac{ia, refl ecfia, transparen}a.

Se cunoagte faptul cá la traversarea luminii albe a unuipahar cu apá, apar culorile spectrale (ROGVAIV). Indi-cele de refraclie al apei este rlapá: 1,33, iar cel al ghe{ii

qghea!á:1,31. Mediile transparente ale ochiului au in-dici de refraclie foarte pulin mai mari decát indicele de

refraclie al apei. Transparenla apei constá - conformTLB - in absorbfia qi emisia practic instantanee a lumi-nii, respectiv in absorblia parfialá a radialiilor calorice.

b. Proprietálile termice ale apei - un rol esenlial inmetabolismul sistemelor vii, avánd in vedere faptul cá -in conformitate cu TLB, in afara procesului chimic de

fotosintezá - apa indeplineqte qi rolul de sistem de rácire

al tuturor celor 6 tipuri de sisteme de laseri biologici. Sá

110


reamintim eá apa dispune de cea mai mare capacitate

caloricá dintre toate substanlele organice gi anorganice

terestre, cáldura latentá a apei flind 537 callg. La nivelul

organismului viu, capacitatea caloricá mare permite ab-

sorblia unei mari cantitá1i de cáldurá (fotoni infraro¡ii),

in timpul zilei, carc se restituie in cursul nop{ii cátre sis-

temele ,,laser molecular" semiconductoare. Acest proces

contribuie la intrelinerea bioluminescenfei in timpul

nopfii. Se poate spune, in consecinlá,cá apa participá ca

element esenlial la intretinerea biolurniniscentei si im-

plicit a fenomenelor BEMF (biologice, electrice' mas-

netice. fotonice) asociate. tn manifestarea acestui proces,

sunt implicit activate proprietáfile termice ale apei, prin-

tre care putem menfiona:

- energia de legátura intre atomul de oxigen qi cel de

hidrogen O- H (hidroxil) din molecula apei este de 7000

cal/mol, fiind aproximativ egalá cu energia de legáturá

O-H din molecula acidului fosforic, de circa 7300

caUmol, ceea ce face ca apa sá poatá sá genereze u§or

hidroliza compuqilor macroenergetici la cáldurá;

- radialia infraroqie are valori energetice sub 35000

cal/mol, care corespund sezoanelor iarná- vará, iar frec-

venlele infrarogii surt cuprinse intre l011Hz qi 1,5x

loraHz.

Proprietáfile calorice ale apei sunt extrem de impor-

tante pentru implementarea sistemului fosfat in obline-

rea fenomenului de emisie stimulatá a luminii. Astfel

111

M¡háiÍá Toma

conform TLB, apa contribuie la intrelinerea biolumines-cenfei prin:

- absorblia cáldurii gi circulafiei apei in intreg orga-nismul vegetal sau animal, in timpul zilei;

- prin captarea directá de radiafii calorice (electro-magnetice) in compuqii macroenergetici, in timpul zilei;

- efectele termice realizate la nivelul ,,laserului celu-

lar", urmate de cedarea acestor radiafii in cursul noplii.Aceste procese favorizeazá qi condi{ioneazá realiza-

rea emisiei ,,laser biologic" nocfurne - prinh-un meca-

nism de chemoelechobioluminiscen!á - la nivelul sis-

temului molecular fosfat PO4, respectiv la realizarea ce-

lorlalte efecte BEMF ce intre{in viafa in cursul nop{ii.a) Proprietatea de bun solvent al apei pentru acidul

pirofosforic, proteine, glucide, alte substanfe (electrolifi)este asiguratá de legáturile sale hidrolizabile .

b) Proprietatea de a nu uda lipidele (insolvabilitatepentru grásimi), care formeazá membrane uni sau pluri-celulare. Datoritá acestei proprietáfi, intre apá gi mem-

brane apar tensiuni superficiale, care - duc la formareamiceliilor (sferice sau ovoidale).

c) Electrolilii dizolvali ín apá creeazá:

- medii de solubilitate pentru proteine(globuline), li-pide, glucide;

- centri de bioluminiscenfá, activatori sau inhibitori- conductivitate electricá qi fotonicá a mediului.Recapitulánd, putem spune cá prin proprietá{ile sale

Lt2

.Apa, miracolul vielii

apa indeplineqte cáteva roluri esenfiale in funclionarea

sistemelor de,,laseri biologici":f . in calitate de componentá a sistemului sanguin,

apa participá la rácirea tuturor sistemelor de ,,laseri bio-

logici";2.in calitate de apá legatá acceptoare de electroni ca

semiconductor de tip ,,p", ea permite manifestarea me-

canismelor specifice,,laserului molecular";

3. in calitate de mediu intra qi intercelular, apa bio-

structuratá permite dispunerea ordonatá a cristalelor li-chide la nivelul membranelor,constituind un mediu de

interfalá pentru acestea gi favorizánd, totodatá, meca-

nismele de transmitere informalionalá prin intermediul

potenfialelor membranare.

Toate aceste proprietáfi fundamentale pentru functi-

onarea celulei (gi implicit a organismului) qi pentru

transmiterea informaliei preluate din Univers cátre toate

celulele corpului uman, constituie domeniul noii gtiin(e

de frontierá numitá BIOFOTONICA, creatá de cercetá-

torul german Fritz Albert Popp gi fundamentatá teoretic

gi extinsá de cátre profesorii gi cercetátorii románi Tra-

ian Stánciulescu ¡i Daniela Manu [0]. Cercetárile apro-

fundate ale acestora au demonstrat gtiinfific rolul fun-

damental al APEI STRUCTURATE ca PUNTE intre

CER qi PÁUÁNT, intre CER qi OM.

113

7.3.

MiháiÍá Toma

APA _ OGLINDA SUFLETULUI

De 50, 60 de ani colective de cercetátori din Japoniaqi Rusia, studiazá proprietálile extraordinare ale apei, in-tre altele modul cum aceasta reac{ioneazá la vibrafiilenoastre transmise prin cuvánt, gánd, rugáciune, emofie,sentiment. Cercetátorul japonez Masaru Emoto, ale cá-rui experienfe legate de apá gi interac{iunea ei cu sufle-tul omenesc sunt celebre in toatá lumea, spunea: ,,Exis-tenfa este vibrafie. Universul ?ntreg este in stare

vibratorie ¡i fiecare lucru igi genereazá propria sa frec-venfá care este unicá. De¡i e greu de acceptat cá páná qi

scaunul pe care stám, corpul omenesc, tot ceea ce putemvedea gi atinge nu este decát vibrafie" La ora actualá fi-zica cuanticá a demonstrat acest lucru ñrá putinfá de tá-gadá. ,,Toate lucrurile vibreazá dupá propriile lor frec-venfe. Dacá sesizám gi acceptám adeváruI acesta ne

vom lárgi in mod decisiv modul de infelegere al univer-sului. Grafie acestei inlelegeri, ochii noqtri se vor des-

chide spre lucruri pe care nu le-am vázut niciodatá ina-inte, lucruri refuzate, depozitate in stráfundul congtiinleinoastre qi care vor conferi o viafá nouá suflefului" spu-nea M. Emoto. De-a lungul cercetárilor sale cercetátoruljaponez a observat cá apa igi schimbá calitatea in func{iede informafiile pe care le preia din mediu, iar punctul de

pornire al cercetárilor a fost revelalia cá nu existá doifulgi de západá, identici!

tt4


tmpreuná cu cercetátorul Kazuya Ishibashi au pus lapunct o tehnicá de fotografiere a cristalelor de apá in-ghetatá la - 25'C. Cristalele nu rezistá decát cáteva mi-nute, timp suftcient pentru a fi fotografiate. Temperatura

in laborator este de -5"C. Au fost luate inghe{ate gi foto-grafrate mii de mostre de apá. Mai intái au observat cá

apa de robinet din toate marile orase (din Japonia gi dinintreaga lume) nici mácar nu formeazá, cristale. Numaiapa din orase mai mici, care este captatá din surse subte-

ranle, a rcalizat cristale frumoase, hexagonale. De ase-

menea, apa din izvoarele de munte a dat cristale deose-

bit de frumoase. Apoi s-au fotografiat cristale din apa de

ploaie - acestea au fost diferite funcfie de poluarea aeru-

lui ¡i poluarea informationalá cu vibrafii ,,negative" (co-

rect ,joase") eum ar fi invidie , urá, lácomie, etc. Cánd

locuitorii unui oráqel s-au rugat qi gi-au schimbat in ma-

re másurá modul de gándire, atunci qi apa de ploaie a

dat cristale frumoase. O serie intreagá de experimente

s-au efectuat pentru a se gási influen{a rugáciunii asupra

apei (cristale extrem de frumoase dupá rugáciune, mai

ales rugáciune colectivá) apoi influenfa cuvintelor:

,,Mulfumesc'o,,,Bine fácut",,,Fericire",,,Nefericire",,,Prosfule", ,,Nll e bine", ,,Iubire gi Recunogtin{á",

,,Stres", ,,tngrijorare", etc. Interesant este cá nu a contat

limba in care s-au spus sau scris cuvintele ci informalia

transmisá de acestea. Cele mai frumoase cristale au re-

zultat la cuvintele MULJUMESC qi IUBIRE 9i RE-

115

Miháifá Toma

CUNO§TIN1Á, de acea cercetátorii recomandá insis-

tent ca inainte de a bea paharul cu apá sá spunem:

MULTUMESC, iar pe vasul in care linem apa (de sticlásau lut) sá punem o etichetá pe care e scris IUBIRE gi

RECUNO§T[NTÁ (cu scrisul inspre apá). Apa recepfi-oneazá informalia beneficá, se structureazá Si devinebenef,rcá organismului. Altá serie de experimente a fostfácutá cu apá expusá undelor electromagnetice produse

de telefonul mobil, televizor, computer qi cuptor cu mi-crounde. Toate probele, fárá excepfie, au dat cristaleuráte sau chiar nu au apárut cristale. Din miile de crista-le fotografiate s-a observat cá acelea care sunt frumoaseau o formá hexagonalá. Adicá exact asa cum este apa

structuratá, vie, hexagonalá care hidrateazá 10006 cel:u-

lele (vezi paragraf 3.2.7 qi 3.2.8). Concluziile cercetáto-rului japonez se referá in primul ránd la modul nostru de

gándire gi simfire, adicá: gándim pozitiv gi cultivám iu-birea, iertarea qi recunoqtinla, ne ridicám propriile vibra-

fii, reuqim sá facem ca apa din interiorul corpului (70%)qi apa pe care o bem sá deviná structuratá gi beneficávielii. Nu este asa de sreu sá fim sánátosi dacá respec-

tám si iubim APA. dacá ne respectám si ne iubim pe noiinsine si pe semenii nostri!

O serie complexá de cercetári asupra apei, a memo-riei acesteia, a skucturii ei gi a capacitá1ii de a prelua qi

transmite informafia a fost realízatá de mai multe echipe

de cercetátori rugi de-a lungul a peste 40 de ani.

116


Astfel, echipa academicianului Prof. Constantin

Korotkov a descoperit cá structura apei este mult mai

importantá decát compozilia chimicá. Pe másurá ce apa

primeqte informalie iqi schimbá structura. §i atunci cánd

aprindem lumina intr-o camerá se modificá structura

apei din acea camerá.

Aceastá echipá de cercetátori au studiat influenla

emo{iilor pozitive qi negative asupra structurii apei.

Au fost efectuate experimente cu diverse grupuri de

subiecli qi diverse mostre de apá. Subieclii au transmis

apei mai intái emolii pozitive: iubire, recunoqtin!á, at-

monie, apoi emo{ii negative: fricá, urá, invidie.

Dupá másurátori cu aparaturá sofisticatá, originalá a

reniltat clar faptul cá emoliile pozitive máresc nivelul

de energie al cristalelor de apá qi o stabilizeazá, reztrl'

tánd cristale hexagonale, íar emofiile negative micAo-

rcazá energia apei qi ii modificá structura, rezultánd

cristale haotice.

Rezultatele acestor cercetári sunt similare cu cele

efectuate de Masaru Emoto. ,

Un alt g*p d-G.tátori condus de Doctor Ale-

xandru Solodilov, Membru Corespondent al Academiei

de §tiinfe a Rusiei, a studiat influenla cámpurilor mag-

netice pulsatorii de intensitáfi foarte mici (de mii de ori

mai mici decát cámpul magnetic al pámántului, similar

cu cámpul magnetic al inimii). Astfel, peptii care tráiau

intr-un bazin cu apá supusá la aceste cámpuri magnetice

tt7

Miháilá Toma

s-au reprodus, iar urmagii lor au iegit diferifi: pe burta

lor erau dungi cenuqii gi pete pe care párinlii nu le aveau.

§i asta la absolut tofi pegtii din generafia urmátoafe, ce-

ea ce inseamná cá aceqtia au reacfionat la fel, cá au ominte colectivá. Aceste rentltate, inseamná schimbareafenotipului qi de aici derivá o concluzie extraordinará:

forma animalelor qi comportamentul lor se poate schim-

ba doar prin intermediul apei ! Cu aceleagi cámpuri

magnetice de valori foarte mici (similare cu cámpul

magnetic al inimii), s-a putut separa dintr-un vas in care

era un amestec de petrol cu apá, petrolul de apá dupá 5

zile de actiune a acestor cámpuri. Aceste rezultate potavea o aplicabilitate practicá imediatá, fiind gtiut faptulcá in jurul cámpurilor petrolifere existá in prezent peste

un miliard de tone de petrol amestecat cu apá, in lacurioribile. Acest petrol ar putea fi separat, recuperat gi s-ar

rezolva qi o mare problemá de poluare a solului.Profesor Doctor Victor Inyushin de la Universitatea

din Kazahstan a studiat influenla experienfelor cu bom-

be cu hidrogen asupra apei. Astfel acesta a descoperit cá

dupá o explozie a unei bombe termonucleare, structura

apei s-a schimbat pe suprafe{e uriage (sute de kilometripátrali) in jurul locului exploziei, indiferent cá exploziaa avut loc la sol, in atmosferá sau in subteran. Mai grav

este faptul cá apa din aceastá mare zoná ce inconjura lo-cul exploziei fluctua incá 30 de zile dupá momentul ex-

ploziei, schimbándu-qi structura gi devenind o apá pato-

118


logicá (bolnavá).

La oamenii care foloseau aceastá apá ,,bolnavá"

apárea un conflict intre aceasta qi apa structuratá din

creier (creierul este 85% apá), care a dat drept reniltat

lipsa voinjei fundamentale de a trái (tendinfá de sinuci-

dere), precum qi diverse boli. Explicalia este cá explozia

a modificat cámpul informalional gi nivelul de vibra{ie

in intreaga zona inconjurátoare iar apa a preluat aceste

informafii schimbándu-gi structura gi calitáfile. Evident

cá informafia era o informalie de distrugere gi moarte.

Se qtie cá singura mare fárá via!á de pe pámánt este Ma-

rea Moartá, reztútatá in urma distrugerii celor douá ce-

táli Sodoma qi Gomora !

Echipa Doctorului Alexander Solodilov a plecat in

anul 2005 in Venezuela pentru a studia apele virgine

aflate departe de orice zoná locuitá. Astfel, cercetátorii

au ajuns pe platoul Roraima, care inseamná ,,mama tu-

turor apelor", dupá trei zile de mers prin savaná 9i jwt-

glá, platou ce se aflá la 800 m inálfime fa!á de zona din

jur, de unde au recoltat o serie de probe de apá virginalá,

unicá. Aceste probe au fost másurate dupá cinci zile cu

aparaturá performantá la laboratoarele din Sankt

Petersburg rezultánd cá apa de pe Platoul Roraima era

nu de 2,3,..10 ori, ci de 40.000 de ori mai activá decát o

apá obignuitá !!! Adicá energia qi informalia pe care o

aducea aceastá apá era pur $i simplu extraordinará!

Aceasta era explicalia faptului cá indienii bágtinagi care

tt9

Miháilá Toma

foloseau aceastá apá, deqi erau foarte sáraci, erau fericiliqi plini de vitalitate.

Un alt cercetátor care a studiat memoria apei qi in-fluenfa emoliilor asupra structurii apei este Profesorul

Vlail Kaznacheev, de la Academia de Mediciná a Rusiei.El a descoperit cá inten{ia, gándul gi rugáciunea pot fiimpregnate in apá. A¡a se explica puterea extraordinará

a slujbei de sfinlire a apei - Agheasma Mare de la Bo-

boteazá. S-a demonstrat cu probe in laborator cá apa

sfinlitá avea cristale hexagonale frumoase (deci era

structuratá) iar apa obignuitá avea cristale haotice sau nu

cristaliza deloc. De asemenea s-a demonstrat cá l0 g de

apá sfinlitá structureazá 60 I apá obiqnuitá!! Aceasta es-

te explica{ia ritualurilor de purificare cu apá la evrei:

botezul in rául Iordan (Sfántul Ioan Botezátorul), la in-

dieni: purificarea ritualá in Gange gi la creqtini: botezul,

cánd Grafia Diviná coboará asupra copilaguluibotezat.Cánd un preot sfinle$te apa, densitatea ei opticá este

de 2,5 ori mai mare. Dacá rugáciurea de sfinlire a apei

este spusá de un simplu credincios, densitatea opticá es-

te doar de 1,5 ori mai mare. §i rugáciunea mecanicá a

unui necredincios modificá structura apei dar nesemni-

ficativ, din punct de vedere curativ.

O altá cercetátoare, Angelina Malakhovskaya, a

studiat timp de 10 ani puterea semnului crucii gi a rugá-

ciunii asupra apei qi máncárii. Astfel ea a descoperit cá

semnul crucii qi rugáciunea transformá structura apei, int20


special densitatea ei opticá in domeniul ultraviolet gi

scade numáruI de bacterii dáunátoare de l0 páná la 10

mii de ori! S-au folosit mostre de apá din diferite surse -fántáni, ráuri, lacuri - s-a fácut semnul crucii qi s-a spus

rugáciunea Tatál Nostru. Toate mostrele de apá, fárá ex-

cepfie, gi-au schimbat structura gi s-a redus numárul de

bacterii din ele.

Experimentele au fost ftcute astfel incát sá se ex-

cludá posibilul impact al sugestiei mentale. Rugáciunea

a fost spusá atát de credinciogi cát qi de necredincioqi,

efectul fiind acelaqi. S-a studiat apoi efectul rugáciunii

¡i al semnului crucii asupra sángelui uman, care are

83oA apá. in mod uimitor, parametrii s-au modificat in

direcfia vindecárii: la hipotensivi, presiunea sángelui a

crescut, iar la hipertensivi a scázut.

Este foarte important ca semnul crucii sá se facá in-grüit qi corect, adicá ñrá grabá, qi sá se atingá punctele

corespunzátoare - centrul frunlii, plexul solar gi umerii,

in caz contrar experimentele au demonstrat cá nu apar

rezultate pozitive ! Explicafia purificárii máncárii prin

binecuvántare qi rugáciune este cá aceasta conline apá inprocent de 70 - 90 yo, iar apa devine structuratá, vie, ce-

ea ce conduce la efecte benefice.

Apa care curge prin sisteme de sute de kilometri de

conducte este destructuratá (coturile drepte distrug

structura apei), devitalizatá qi putredá, furá energia oa-

121

Míháüá Toma

menilor gi a plantelor din locuinlele prin care trece.

Aceastá apá este poluatá informafional gi spiritual cu

toatá ura, ráutatea, invidia, gelozia,lácomia, stresul, etc.,

oamenilor prin apartamentele si casele cárora trece. Mi-zeria informafionalá otráveqte apa, acumulándu-se strat

dupá strat in memoria sa. Dacá acest proces ar continua

mereu, apa ar putea sá ,,innebuneascá". Dar ea are o ca-

pacitate de autopurificare extraordinará. Aceasta se pe-

trece la tranzi{ia intre faze: evaporare - condensare -inghelare - topire. Acelagi rol de neutralizare a mizerieiinformalionale il are sarea din mári qi oceane (nu de-

geaba Dumnezeu a creat mfuile gi oceanele cu apá sára-

tá). Scuturándu-se de mizeria informafionalá, apa revine

la structura de bazá qi la functia fundamentalá - aceea

de a sus{ine VIAIA.Proprietá{ile apei de memorizare gi transmitere a in-

forma{iei sunt cele care au fost folosite de profesorul

gennan Walter Schempp la realizarea procedeului qi a

aparaturii de Rezonan!á Magneticá Nucleará (RMN),

una din cele mai des utilizate metode de vintalizare a

interiorului corpului uman.

Oblinerea imaginilor creierului qi a fesuturilor moi

ale corpului cu ajutorul aparatului de vizualizare prinrezonan!á magneticá constá de fapt in urmárirea apei ca-

re se strecoará prin spaliile dintre celule, tesuturi qi or-

gane. Pentru asta trebuie gásite nucleele moleculelor de

apá ráspándite prin creier sau corp. Deoarece protonii se

r22


rotesc asemenea unor magnefi minusculi, localizarea loreste cel mai simph realizatá prin aplicarea unui cámp

magnetic. Acest procedeu accelereazá miqcarea de rota-

!ie, ajungándu-se ca acele nuclee sá se comporte ca nigte

giroscoape microscopice, care se rotesc páná scapá de

sub control. Toatá aceastá manipulare moleculará face

ca moleculele de apá sá deviná mult mai vizibile, permi-

fánd aparatului sá le localizeze gi in cele din urmá sá ob-

finá o imagine clará, a fesuturilor moi ale creierului sau

altor organe.

Pe másurá ce moleculele iqi incetinesc migcarea ele

emit radia{ii. Walter Schempp a descoperit cá aceste ra-

diafii conlineau informalii de unde codificate despre

co¡p, pe care aparatul le poate capta;i in cele din urmá

le poate folosi pentru a reconstrui o imagine tridimen-sionalá a corpului. Informafiile pe care le extrage consti-

tuie o hologramá codificatá a unei felii de creier sau a

unei pá4i a corpului pe care dorim sá o examinám. Prin

folosirea transformárilor Fourier gi captánd imaginile

mai multor felii din corp se combiná gi in ultimá instan-

já se transformá aceste informafii intr-o imagine opticá.

Walter Schempp a dezvoltat gi a perfeclionat aparatele

de vizualizare prin rezonantá magneticá ajungándu-se la

reducerea timpului in care pacienlii erau nevoifi sá stea

nemigcali dela4 ore la 2A de minute.

El qi-a denumit teoria ,,holografie cuanticá" scriindgi o carte despre aceasta, ajungánd o autoritate mondialá

123

MiháiÍá Toma

in acest domeniu. Schempp a descoperit cá de fapt toate

categoriile de informalii despre obiecte, inclusiv forma

lor tridimensionalá, erau purtate in fluctua{iile cuantice

ale Cámpului Punctului Zero gi cá aceste informafii pu-

teau fi recuperate qi reasamblate intr-o imagine tridi-mensionalá. Adicá Schempp a descoperit cá acest

Cámp al Punctultti Zerc este un vast rezervor de amin-

tiri.Vedem cá descoperirile legate de proprietáfile mira-

culoase ale apei incep sá apará in avalangá in ultimi ani

qi suntem siguri cá ele vor continua.

7.4. APE INFORMATE SI STRUCTURATE

7,4,I. APA INFORMATA PRIN BIORE.ZONANTÁ^,In ultimii 20-30 ani, cercetárile gi rezultatele ob{inu-

te de colective de cercetátori in domeniul frzicii cuantice,

al concep{iei holistice gi holografice a Universului, al

Conqtiinlei gi Cámpului Punctului Zero, au avut ca re-

zultate practice realizarea unor dispozitive de

BIOREZONANTÁ 9i RADIONICÁ, in special, care

analizeazá, gi trateazá fiinla umaná pe mai multe planuri:

informafional, spiritual, energetic qi f,rzic. Existá mai

multe linii de cercetare qi inventicá, funclie de tara de

origine - Rusia, SUA, Germania, Japonia, Anglia, etc.,

dar principiile fundamentale sunt aceleaqi. Cele mai cu-

124


noscute qi ráspándite asemenea dispozitive gi aparate,

inclusiv in Románia sunt SCIO gi CoRe Innergetix.Acestea deceleazá vibraliile patologice ale organelor,

celulelor, moleculelor gi atomilor, le prelucreazá qi re-

trimit organismului vibraliile normale, ca.re sá aducá ce-

lulele gi organele la armonie, asigurándu-qi astfel home-

ostazia (un echilibru labil, creator). Mai mult, dupá eva-

luarea fiinfei pe toate planurile, vibraliile gi informafianecesará pentru armonizarea fiin1ei sunt transferate in-tr-o sticlá cu apá, pusá pe platanul aparatului iar APA va

deveni INFORMATÁ, cu INFORMAJIA qi VIBRA-

JIA, specific necesará pentru armonizarea persoanei

bolnave.

Aceastá apá se foloseqte aproape ca un remediu ho-

meopatic, cáte 5-10 ml la 2l apá filtratá alcaliná, zilnic,

contribuind la reechilibrarea gi armonizarea fiinlei paci-

entului. Dupá 4-6 sáptámáni se recomandá o nouá eva-

luare completá qi o nouá INFORMARE a unei sticle cu

apá, cu VIBRAJIA qi INFORMATIILE actualizate

pentru acel moment.

Datoritá capacitá1ii fantastice de memorare a apei gi

a faptului cá suntem aproximativ 1006 apá, informafiiledin APA INFORMATÁ vor fi recepfionate de toate mo-leculele de apá din organism, iar efectul va fi BENEFIC.

Evident cá acest efect va fi cu atát mai puternic cu cát

mai repede ne vom SCHIMBA STILUL DE VIA!Á qi

VOM ACTIONA CU RESPONSABILITATE pentru

125

MiháiÍá Toma

PROPRIA FIINTÁ.

7.4.2. APA STRUCTURATÁ CU ADR.4Dispozitivul ADR-4, invenlie a cercetátorului polo-

nez Adrian Wosinski, este un stimulator energetic al

apei, care produce structurarea acesteia. Este un disc de

aproximativ l0 -12cm diametru, pe care se plaseazá sti-

cla cu apá pentru 3 minute. Apa se amestecá dupá aceste

3 minute gi apoi se lasá deoparte ?ncá 3 minute, dupá ca-

re se poate bea. ,,Apa structuratá" in clusteri - structuristabile ce inmagazineazá, energia utilá sau subtilá, este

oblinutá ca urmare a interacliunii intre structura dipolará

a apei qi cámpurile magnetice produse de materialele

compozite ale discului. Elementul principal din interio-

rul discului creeazá, efecte de rezonanfá cu moleculele

de apá, schimbándu-le structura.

Cercetárile efectuate ,,in vitro" asupra ,,apei structu-rate" au eviden{iat urmátoarele efecte ale acesteia:

- neutralizarea radicalilor liberi;- reglarea metabolismului datoritá acfiunii oligoele-

mentelor confinute: K, Na, Ca, Mg;- transferul energiei necesare optimizfuii proceselor

metabolice cátre celula vie;- stimuleazá puternic orice proces de biosintezá.

Pentru strucfurarea apei cu ADR-4, se recomandá

folosirea apei filtrate alcaline, a apei de izvor de munte

sau a apei plate.

t?6


Discul se spalá periodic in apá curgátoare. Nu se in-troduce in maqina de spálat vase.

Studiile farmaceutice preclinice gi clinice au eviden-

liat urmátoarele acliuni biologice specifice:

- antiinflamatoare;

- hemostaticá;

- refacerea fesuturilor;- anti-microbianá gi bacteriostaticá;

- antiinflamatoare;

- imunostimulatoare;

- scáderea glicemiei in tratamente de duratá.

Preful informativ al ADR-4 este de 350-400 RON.

7.4.3. APA TAHIONIZATÁPentru a inlelege ce este APA TAHIONIZATÁ tre-

buie sá prezentám foarte, foarte scurt ce este CÁMPULPLINCTULUI ZERO, descoperit ¡i demonstrat matema-

tic de oamenii de gtiin!á Bernhard Haisch, AlfonsoRueda 9i Hal Putfoff in anii 1990-2000. Acest CÁtvtpimpregneazá tot Universul, confine toate posibilitá1ile, e

omniprezent, omnipotent, omniscient, nu are formá, e

nemanifestat qi are tot ceea ce este necesar pentru a crea

forme perfecte.

in limbaj spiritual, congtiinla purá, energia cosmicá,

prana universalá gi DUHUL SFÁNT, sunt termeni ana-

logi pentru aceastá stare nemanifestatá de ordine perfec-

tá. Acest CAvtp al PUNCTULUI ZERO se condensea-

127

Mihdüá Toma

zá in energie tahionicá (sunt particule cu viteze multmai mari decát viteza luminii), care este apoi transfor-

matá ?n frecvenle de cátre CESO (Cámpuri Energetice

Subtile de Organizare), creándu-se toate varietáfile de

forme qi in flrnal materia care este energie condensatá.

Aceastá energie a punctului zero impregneazá tottil,existá in cantitate nelimitatá, e absolut inepuizabilá qi

conline intregul potenlial al formei perfecte.

Cercetátorul german Hans Nieper descria tahionuldrept forma de energie uqor contractatá sau acea stare

virtualá care incearcá sá deviná particulá. Ea existá lagranila dintre energie qi materie.

,,Cámpurile Energetice Subtile de Organizare srurt

cámpuri care creeazá gi in acelaqi timp energizeazá for-ma- qablon a sistemelor vii. CESO existá in toate aspec-

tele continuumului energetic. Pe másurá ce CESO ies

din starea virtualá, ele sunt capabile sá se organizeze la

orice nivel al organismului uman - de la structura celu-

lará páná la sistemele organice gi corpurile subtile.

Acest CESO rezoneazá cu energia nelimitatá a stárii vir-tuale, transportánd-o prin diverse sisteme de fragmenta-

re care, in cele din urmá o transferá in cámpurile ener-

getice ale organismului uman. in felul acesta, CESO re-

zoneazá cu complexul minte-co1p qi il energizeazá.

Energia punctului zero este omniprezentá; agadar, intr-oanumitá másurá, noi rezonám in permanenfá cu aceastá

energie cosmicá. Intensificánd energia tahionicá in viala128


noastrá, in mod indirect ne márim rezonan[a cu energiapunctului zero. in consecinlá, ne imbunátálim toate ni-velurile sánátá{ii trupegti, emo{ionale, mentale gi spiri-fuale qi accelerám procesul de trecere cátre niveluri su-

perioare ale ordinii in viafá. Astfel, procesul nostru de

vindecare gi evolufie spiritualá se intensif,rcá" spunea

omul de gtiin!á Gabriel Counsens.

Prin folosirea energiei tahionice, caÍe este convertitá

in frecven{e specifice de cátre CESO, aceasta este trans-

formatá, in organismul uman, intr-o manierá care inver-seazá entropia, deci inverseazá procesul de imbátránire.

CESO nu poate depági viteza luminii. Lumea noas-

trá e o lume a formei, gi prin urmare, singurul mod incare noi putem interacliona cu energia punctului zerc

este prin intermediul tahionului. Condensarea energiei

punctului zero trece de la energia punctului zero -nelimitatá gi fárá formá - in energie tahionicá, etapa

premergátoare incetinirii páná la viteza luminii. fn acest

punct, energia tahionicá se deplaseazá cu o vitezá mai

mare decát viteza luminii gi este anterioará tuturor frec-

venfelor. Tahionul nu are frecvenfá qi, ca energie cu ovitezá mai mare decát viteza luminii, evident cá nu are

spin, vibrafie sau oscilafie, dar confine potenfialul tutu-

ror frecvenfelor.

Din punct de vedere qtiinlific, doar frecvenlele ma-

nifestá un spin sau o oscilalie. Energia tahionicá este

puntea energeticá dintre energia punctului zero gi CESO.

t29

MiháiÍü Toma

CESO se aflá in comunicare directá cu energia tahionicá,la toate nivelurile. Prin intermediul acestor CESO, ener-gia tahionicá este convertitá in toate nivelurile de frec-venfe gi forme. CESO au formá qi energie. Ele pot sá

menfiná, cáqtige, piardá, sá rezoneze cu, sá transforme gi

sá transmitá energie.

Noi ne pierdem energia CESO, in foarte multe feluri.Unul este prin influenfa frecvenlelor. O frecven!á poate

sá men{iná, - dacá este frecvenfa perfectá ori setul de

frecvente adecvat, asa cum se foloseqte adesea in vinde-carea prin frecvenle - sá slábeascá ori sá distrugá unCESO. CESO nu sunt energizate de frecvenfe. S-a de-

monstrat cá frecvenlele slábesc ori distrug CESO. Nu s-

a dovedit niciodatá cá ele an crea un CESO. Doar conec-

tarca la conlinutul energetic Ai conversia tahionului informa perfectá a CESO pot crea forma.

Alt exemplu este cá CESO al alimentelor preparate

termic sunt, in mare másurá sárácite. Pentru a asimilacomplet alimentele preparate termic trebuie, practic, sá

reenergizám CESO ale respectivelor alimente, direct dinfo4a noastrá vitalá, slábind astfel energia propriilornoastre CESO.

Cercetátorul gi inventatorul David Wagner a desco-perit prin revelalie, cum putem folosi aceastá energietahionicá qi CESO pentru incárcarea qi armonizarea fiin-fei umane cu CÁtvtpUL PLTNCTULUI zERO.

Astfel, el a creat o serie intreagá de produse qi dis-

130


pozitive care rcalizeazá acest transfer al energiei tahio-nice a punctului zero in organismul uman, producánd

rezonan{a qi armonizarea cu aceasta, ceea ce inseamná

regenerare qi intinerire.

Produsele principale sunt nigte discuri de siliciu care

transferá energia tahionicá a punctului zero in APÁ, iar

de aici in tot organismul uman, care este aproximativ

70oA apá. Pentru cá APA este substanla cu cea mai mare

capacitate de stocare a informaliei gi energiei, qi pentru

cá ea este prezentá in fiecare celulá, APA TAHIONI-ZATA, se constituie intr-un mijloc de armonizare qi in-tinerire a fiinlei umane. Existá zeci de dispozitive gi sute

de produse tahionizate, prezente gi in Románia de apro-

ximativ un an de zile, la preturi relativ accesibile.

Cu speran{a cá a}i in}eles cá APA TAHIONIZATAeste altceva decát apa structuratá sau informatá inche-

iem aici, cei interesa{i fiind rugati sá consulte bibliogra-fia indicatá.

7.4.4. TZVOARE TÁUÁDUTTOAREO altá manifestare a puterilor miraculoase ale APEI,

de captare a informafiei qi energiei qi transmitere a aces-

tora sunt izvoarele támáduitoare. Nu degeaba in calen-

darul creqtin existá o sárbátoare specialá numitá - ;Z-VORUL fÁUÁnUIRlI", care se sárbátoreqte in a 5-a

zi dupá tNVIen-e, ( Sfintele Pagti). in aceastá zi, GRA-

TIA DIVINÁ coboará asupra unor izvoare aflate in sau

131

MihüiÍá Toma

sau lángá Biserici gi chiar in alte locuri socotite sf,rnte,

iar APA devine VINDECÁTOARE.De cele mai multe ori, numai in aceastá zi! Oamenii

care beau apá din aceste izvoare cu CREDINTÁ, avánd

centrul IUBIRII deschis (ANAHATA CHAKRA), pri-mesc GRATIA DIVINÁ ¿in apá, qi deseori au loc vin-decári miraculoase!

O posibilá explica{ie qtiin}ificá a acestui fapt gi a

proprietá{ilor extraordinare ale acestor ape in aceastázi,ar fi conectarca apei qi a zonei, la ENERGIA PUN-CTULUI ZERO, care este apoi transmisá bolnavilor,producánd armonizarea fiinfei. Condilia esen{ialá pentru

armonizare qi vindecare, asa cum am mai spus, este

CREDINTA qi deschiderea CHAKREI INIMII (ANA-HArA).

Existá o serie de izvoare cu aceste proprietáli atát inRománia, cát qi in lume, unele mai cunoscute, altele maipufin cunoscute. Amintim cáteva dintre ele:

- LOURDES - Franfa- poate cel mai celebru;- EFES - Turcia - unde a fost casa in care a

locuit Maica Domnului, dupá rástignirea qi

invierea Mántuitorului Iisus Cristos.

- Mánástirea Bráncoveanu, Sámbáta se Sus,jud. Bragov * izvor gi ffintáná támáduitoare;

- Mánástirea lzbuc, sat Ponoarele, com.

Cárpinet, jud Bihor - izvor,,izbuc"- Biserica din Seuca, (catolicá) sat Támáveni,

t32


jud. Cluj - aparilie a Maicii Domnului;- Mánástirea Prislop, sat Silvagu de Sus (Ha-

feg), com. Prislop, jud. Hunedoara _ izvortámáduitor (tot aici se aflá gi mormántul pá-rintelui Arsenie Boca, incá necanonizat)

- Mánástirea Rámef, com. Ráme[, jud. Alba -izvor támáduitor in paraclis;

- Schitul Pogaga, com. pogaga, jud. Alba - iz-vor támáduitor ;

- Schitul Cálugára, com. Ciclova Montaná(Oravifa) - izvor támáduitor in bisericá;

- Mánástirea izvorul Miron, sat Románegti,com. Tomeqti, jud. Timig - izvor támáduitorcu ape termale;

- Mánástirea Sáraca, com. Semlagu Mic, jud.Timiq - izvor támáduitor;

- Schitul Vasiova, oragul Bocga, jud. Carag-Severin - izvor támáduitor in capelá;

- Schitul Váliug de pe Muntele Semenic, jud.Carag Severin - lac sfánt;

- Mánástirea Bráncoveni, com. Bráncoveni,jud.Olt - izvor támáduitor;

- Schitul Pátrunsa, com. Bárbátegti, jud. Vál-cea - izvor támáduitor;

- Schitul Pahomie, com. Cheia, jud. Válcea -izvor támáduitor (Izvorul Frumos);

- Mánástirea Bistrifa, com. Costegti, jud. Vál-133

Miháilá Toma

cea - izttor támáduitor ce picurá in peqtera Sf.

Grigore (Vánturila), Galeria AscefilorMánástirea Frásinei, com. Muereasca, jud.

Válcea -lzvor támáduitor (al Sf. Calinic);Schitul Jgheaburi, sat Piscu Mare, com.

Stoenegti, jud. Válcea - izvor cu ape sulfu-

roase, támáduitor in Vinerea de dupá Pagti;

Biserica catolicá din Cacica, jud. Suceava -izvor támáduitor;

Schitul Horáicioara, com. Crácáoani, jud.

Neamf - izvor támáduitor;

Fántána din satul Smeeni - apá támáduitoare;

Biserica Greceascá, Bráilajud. Bráila - izvortámáduitor;

Mánástirea Dervento com. Ostrov, jud. Con-

stanfa - izvor támáduitor (al Sf. Andrei)

Mánástirea ,,Peqtera Sf. Ap. Andrei", com.

Ioan Corvin, jud. Constanfa - izvoare támá-

duitoare (ale Sf. Andrei)Mánástirea Cetáfuia, com. Cetáfeni, jud. Ar-ge§ - izvor támáduitor in altar ce curge de la

data ,,Izvodui Támáduirii" páná la 15 au-

gust,,Adormirea Maicii Domnului";Mánástirea Robaia, com. Muqáteqti, jud. Ar-ge§ - izvor támáduitor;

Mánástirea Námáiegti, lángá Cámpulung

Muscel, jud. Argeq - izvor támáduitor:

134


- Mánástirea Glavacioc, sat Glavacioc, com.

§tefan cel Mare, jud. Argeg - izvor támádui-

tor;- Biserica ,,Sf. Nectarie Taumaturgul qi Sf.

Calinic de la Cernica - a Izvoarelor de leac"

sat Válcele Crámpofani, com. Merigani, jud.

Arge§ - 7 in¡oare támáduitoare (pe locuri de

putere vechi; regula ,,tácerii" pe o razá de

lkm de jur imprejur)- Fántána din sat Prodánegti, com. Ionegti, jud.

Argeg - apá támáduitoare

- Fántána din sat Glámbocu (lángá Pitegti) jud.

Argeg - apá támáduitoare;

- Mánástirea Ghighiu (lángá Ploie¡ti) - izvortámáduitor;

- Biserica sat Parepa-Rugani, com. Colceag,

jud. Prahova - ffintáná támáduitoare (la locul

unei Teofanii din 1935);

- Mánástirea Cernica, lángá Bucureqti - izvortámáduitor (la intrare);

- Biserica ,,Sf. Gheorghe-Márfiqor" - izvortámáduitor (vizavi de fosta Mán. Váctue¡ti,

in apropierea benzináriei de la Big Berceni)

135

Miháifá Toma

CAPITOLUL 8

APA - FtrNTÁ VlE. APA§| CORPULEMOTIONAL

Motto:

,,Apa este sltrsa a tot ceea ce ínseamná

LIAT,,{"

Thales din Milet

8.1. APA - FrrNTÁ vrEApa este suslinátoarea ciclurilor care intrelin tot ce

inseamná VIATÁ. in fiecare picáturá de apá sáláqluieqteDumnezeu; tot acolo sáláqluieqte gi Via{a, Sufletul ,,pri-mei substanfe - APA - ale cárei granile gi maluri suntcapilarele care o dirijeazá qi prin care circulá. in fiecarepicáturá de apá bund de imor este incapsulatá maimultá energie decát poate produce o centralá energeticáde dimensiuni medii !!

intr-un cm3 de apá sunt 25 de milioane kwh deenergie.

Apa este o entitate vie, ,, Sángele pámántului _Mamá", care se nagte din pántecele pádurii, asa cumspunea geniul austriac Viktor Schauberger (l gg5_ l95g)supranumit qi,,vrájitorul apei".

136

APa, miracolul vielii

Acest cercetátor austriac pasionat de apá qi pádure

punea apadlia qi funclionarea stratului de apá freaticá in

raport cu temperatura solului' El spunea cá existá atátea

varietáfi de apá cáte animale qi plante existá.

De asemenea apa distilatá, H2O, este o apá sterilá,

,,tánáÍá" care ia qi nu dá. Dacá ar fi sá bem constant apá

distilatá, aceasta ar absorbi rapid toate rczewele noastre

de minerale qi oligoelemente, slábindu-ne gi in cele din

urmá ucigándu-ne. Numai atunci cánd este ,,maturá",

adicá atunci cánd este imbogáfitá corespunzátor cu ma-

terii prime, ea poate sá dea, sá se lipseascá liber gi de

buná-voie de anumite elemente, permilánd celorlalte

forme de via!á sá se manifeste.

Prezentám in continuare cáteva idei deosebit de ac-

tuale privind apa, ale lui Viktor Schauberger'

Apa este o fiin!á care tráie;te 9i moare. Atunci cánd

este tratatá incorect, cu ignoran!á, ea se imbolnáveqte,

ráspándind aceastá stare de boalá tuturor celorlalte or-

ganisme, vegetale, animale qi umane, provocándu-le de-

gradarea frzícá, qi in final moartea' Cel mai important

factor care afecteazá sánátatea qi energia apei este tem-

peratura. La + 4"C, apa are cea mai mare densitate, dar

qi confinutul maxim de energie. Aceastá temperaturá de

+ 4oC se mai cheamá ,,punct de anomalie".

Conceputá in leagánul rácoros gi intunecos al pádu-

rii apa se maturizeazá pe másurá ce se ridicá incet din

adáncuri. in drumul sáu ascendent apa aduná oligoele-

137

Miháüá Toma

mente qi minerale. Doar cánd este maturá gi nu inainte,

va iegi din pántecul pámántului sub formá de izvor. Ca

izvor propriu-zis, spre deosebire de izvoarele de scurge-

re, el are o temperaturá a apei de aproximativ +4"C.

Aici, in lumina rece a pádurii, apa igi incepe ciclul sáu

lung, dátátor de viatá, sub forma unui páráu strálucitor,

vioi, translucid, care bolboroseqte, se involbureazá gi se

roteste cánd igi croieqte drumul spre vale. in miqcarea sa

naturalá, spiralatá, de rásucire, de autorácire apa iqi poa-

te pástra energiile vitale interioare, sánátatea qi puritatea.

in curgerea sa, apa formeazá vártejuri longitudinalespre interior, alternativ in senul acelor de ceas, gi in di-rec[ia opusá acelor de ceas, pe axa centralá a curentului,vártejuri care rácesc qi rerácesc constant apa, menli-nánd-o la o temperaturá sánátoasá qi ducánd la un curs

mai rapid, lamelar, spiralat.

Pentru a se proteja de efectele dáunátoare ale exce-

sului de cáldurá, apa se adápostegte de soare gra{ie ve-getaliei atárnátoare pentru cá odatá cu cregterea cálduriigi luminii ea incepe sá-qi piardá vitalitatea pi sánátatea,

precum gi capacitatea de a insuflefi gi anima mediul princare trece.

Cánd ajunge in ráu sau in fluviul larg, apa devine

mai tulbure, gi se incálzegte ceea ce face ca procentul

sedimentelor gi aluviunilor sá creascá qi cursul sáu sá

deviná tot mai lent gi mai inert.

Pe de altá parte, aceste aluviuni protejeazá straturile

138

mai adánc , ^r" "ÍJ,"*'::::'"i",!l,r*de incárzire ar

soarelui. Fiind intr-o stare mai densá, straturile reci dinadáncime igi pástreazáfo{a de a deplasa sedimentele de

dimensiuni mai mari, pietrig, nisip, etc. din centrul cur-

sului apei. in acest fel, pericolul inundaliilor este redus

la minim.

Migcarea spiralatá de vortex creeazá condiliile in ca-

re se inhibá germinarea bacteriilor dáunátoare, apa reu-gind sá rámáná feritá de boalá.

O altá proprietate a apei, dátátoare de via!á, este

cáldura specificá ridicatá. Aceastá cáldurá specificá se

referá la capacitatea qi rapiditatea cu care o substan!á

sau un organism absoarbe qi elibereazá cáldura. Remar-

cabil este faptul cá cea mai scázutá cáldurá specificá a

apei se situeazá la 37,5"C cu numai 0,5oC deasupra

temperaturii de 37'C a sángelui omului - cea mai evo-

luatá dintre fiin{ele naturii. Aceastá proprietate a apei de

a rezista schimbárilor rapide de temperaturá, ne permite

gi nouá sá supravie{uim in cazil unor mari variafii de

temperaturá, datoritá faptului cá sángele are 80% apá.

Apa are capacitatea de a refine mari cantitá1i de cál-

durá qi dacá nu ar exista vapori de apá in atmosferá

aceastá lume a noastrá ar fi un pustiu rece qi steril.

APA, in toate formele qi cu toate calitáfile sale este

astfel MEDIATORUL a tot ceea ce inseamná VATÁ.Dugmanul numárul unu al apei este cáldura in exces

sau supra expunerea la razele soarelui. Atáta timp cát

139

MihdiÍd Toma

temperatura apei este sub valoarea de 9oC, confinutul

sáu de oxigen rámáne pasiv. in asemenea condilii, oxi-genul ajutála formarea microorganismelor beneflrce gi a

altor forme de via!á organice. Dacá temperatura cregte

peste 9"C oxigenul devine tot mai activ qi mai agresiv,

ceea ce conduce la dezvoltarea bacteriilor patogene, ca-

re infesteazá organismul, din momentul ingerárii apei.

Aceastá agresivitate datoratá temperaturii mai ridi-cate nu se limiteazá numai la domeniul oxigenului.

Cánd apa devine supra incálzitá datoritá defrigárilortot mai ráspándite, tiparul vártejurilor longitudinale care

este foarte important pentru sánátatea apei qi a noastrá,

se transformá, vártejurile devenind transversale. Aceste

vártejuri sapá qi scobesc in malurile ráurilor gi in lucrá-

rile de indiguire pe care le gi dárámá in final, creeazá

gropi in albia ráului, ceea ce conduce la o dezordine gi

mai mare intr-un profil deja haotic al albiei.

APA supusá unor asemenea condi{ii iqi pierde CA-RACTERUL 9i SUFLETUL.

Asemenea oamenilor cu un caracter slab, ea devine

din ce in ce mai violentá gi agresivá, extinzándu-se intoate direc{iile gi cáutánd sá dea fráu liber furiei pentru a

reveni la starea anterioará de sánátate qi stabilitate.

Datoritá practicii eronate qi nechibzuite a defriqáriipádurilor, noi distrugem insugi fundamentul vielii pen-

tru cá odatá cu indepártarea pádurii se intámplá douá lu-

cruri foarte grave:

140

a)


in cursul sáu spre mare apa se incálzeqte pre-

matur atát de tare incát cáldura ajunge páná

pe albia canalului. Nu mai rámáne nici un

strat de apá rece gi dens, iat ca urmare sedi-

mentele rámán depuse pe firnd. Astfel se blo-

cheazá cursul, se dislocá canalul gi in conse-

cin!á se produc inundalii adesea catastrofale.

Mai mult, din cauza lárgirii canalului, apa es-

te expusá gi mai mult cáldurii soarelui, du-

cánd la evaporarea extrem de rapidá in atmos-

ferá. in multe cazlú| prin aceasta, atmosfera

se supraincarcá cu vapori de apá, pe care nu ?i

poate reline in suspensie. §i asa se formeazá

potopurile!!

Dupá ce pádurea a fost indepártatá, pámántul

se lncálzeste mult mai repede, ajmgánd latemperaturi cu mult peste cele normale gi na-

turale. Solul uscat se incálzegte de 5 ori mai

repede decát apa. Acest lucru are un efect du-

blu:

- respingerea de cátre solul mai cald a

apei de ploaie cáante, a cárei temperaturá, inacest caz, este in general mai scázutá. Apa de

ploaie rece nu se va inñltra imediat in solul

cald. Aceasta duce la ráspándirea apei pe su-

prafala solului gi la neincárcarca stratului de

apá freaticá. Astfel solul se usucá.

t4I

b)

Mihdi¡á Toma

- o crestere a activitáfi microbiene pato-

gene, dárurátoare vielii plantelor.

Deznodámántul tuturor acestor lucruri il constituie

creqterea inundaliilor, reducerea cantitálii apei freaticegi scáderea stratului de apá freaticá.

Copacii rámagi - recipiente vitale ale apei - mor gi

ei lásánd solul steril ¡i uscat, urmarea fireascá fiind se-

ceta.

Astfel, ca posibile concluzii ale lui Viktor Schauber-

ger putem aminti:. Apa nu este o masá lipsitá de viafá, ci sángele pá-

mántului carc ia fiinfá qi dispare prin interactiuni ener-getice.

. Copacii sintetizeazá apa. Astfel, dacá nu existá pá-

dure, nu existá nici apá. Strámoqii nogtri gtiau aceasta,

ca ufinare, este imperios necesar sá nu mai táiem pádu-

rile haotic gi sá plantám cát mai mulli copaci.. Apa ?qi schimbá punctele de fierbere qi inghe! in

firncfie de starea sa interioará de tensiune.. Circulafia apei inseamná o rotire in spiralá spre in-

terior qi spre exterior, ca cea a arcului unui ceas, aceastá

migcare permite preluarea constantá de oxigen gi mine-rale precum gi menlinerea unei temperaturi scázute.

Atunci cánd un ráu se leagáná de la stánga la dreapta gi

de la dreapta la stánga prin meandrele cursului sáu are

loc o puternicá reinnoire a apei. Deci sá nu mai indrep-tám apa prin lucrári de regularizare pentru cá de fapt o

t42


ucidem.. Apa este un magnet organic qi in acelagi timp un

transformator, receptor qi transmifátor. Dacá dorimmenfinerea stárii de sánátate a apei, atunci aceasta tre-buie sá curgá intr-un mediu natural, altfel energiile ei se

pierd.

8.2. APA §r CORPUL EMOTTONALAceastá mintrne care se cheamá APA este Elemen-

tul Primordial, care guverneazá corpul emofional. Este

suficient cáteodatá, doar sá asculti un susur de izvor sau

o apá care curge, pentru a te liniqti. Aceasta inseamná cá

vibrafiile transmise de apá ne linigtesc corpul emofional.

Omul ca qi Omenirea sunt izvoare. Originea lor se

aflá in inima Celui Nemuritor, a Tatálui Ceresc. Mamapámánteaná adápostegte o vreme firicelul de via!á, ilhránegte cu hrana pámántului, il leagáná in ritmul respi-

rafiei ei, lásándu-l apoi sá iasá la luminá ca sá transfor-me lumea inextaz gi splendoare.

Dacá legátura izvorului cu Cerul s-ar intrerupe osingurá clipá, el ar seca gi ar deveni zámislitor de pustiu.

§tafeta vielii nu ar putea fi dusá mai departe, am uita

cuvántul BUCURIE gi ne-am transforma cu tolii in se-

cetá qi moarte. De acea trebuie sá urcám din cánd incánd la izvoare, sá ne aducem aminte cá apa lor este

scánteietoare ca Iubirea, bogatá ca inlelepciunea, puter-

nicá precum Voinfa de a lucra a Binelui!143

MíháiÍá Toma

Sá ne aducem aminte cá am promis sá veghem cá

nimeni qi nimic nrl va strica aceastá apá gi sá o pázim sá

rámáne curatá páná ce se va intoarce in Marele Ocean!

Gándifi-vá ce prefios este un izvor cu apá curatá,

mereu proaspátá, rácoroasá, !áqnind din máruntaielepámántului! in jurul lui, ca intr-o vrajá frumoasá, se

aduná VIATA.. Apare mai intái un f,rr de iarbá, o floare,o gázá, apoi infloreqte o poianá, cresc arbori, se inallá ocasá gi o localitate. Iar izvorul cántá gi nu ostenegte sá

curgá cátre alte spalii, sá ude cámpii, sá renascá crán-

guri, sá fie mereu dátátor de bucurie qi de cántec. El nu

uitá niciodatá cá apa lui a fost mai intái náscutá in infi-nitul Cerului, ocrotitá de ingerí, cá a fost adápostitá inpántecele mamei Geea, hránitá ¡i imbogáfitA de ea, sa

apoi sá fáqneascá la suprafafá gi sá se transforme in Bi-necuvántare.

Pentru cá apa este in corelafie directá cu corpulemo{ional, acolo unde acumulám marea majoritate a

,,negativitáfii" din cursul activitáfii zilnice, se recoman-

dá efectuarea unui dug sau bái zilnice pentru eliminareaacestei negativitá{i. Mai mult, dacá in timpul dugului pu-

tem face gi o meditafie, efectul asupra corpului emofio-nal este extraordinar. Vá propunem mai jos aceastá me-ditalie sub duq (5- 10 minute):

- incepeli prin a vá focaliza atenfia asupra picáturi-lor de apá. Sunt reci sau calde, au destulá intensitate, le

simfi cum se preling pe piele? Apoi atenfia se duce lat44


ceafá, urmárind cum curge apa pe spate, fese, dosul pi-cioarelor, glezne, tálpi. La fel prin fa[á; cap, gát, piept,

abdomen, coapse, glezne, tálpi. Gándi1i-vá cum toate

aceste picáturi de apá ne spalá de negativitatea acumula-

tá in cursul zllei, iar apa, cu vibra{iile negative (oase)

preluate de la noi, ajunge in cele din urmá in mare sau

ocean, unde, datoritá salinitá1ii, negativitatea este ,dt-sát'.

Dacá apar diverse gánduri sau griji, lásafi-le sá trea-

cá, nu vá cramponali de ele, revenifi cu atenfia mereu gi

mereu la apa care curge pe corpul vostru gi il purificá.

Vefi observa cá se produce un sentiment de liniqte qi

echilibru gi vá incárcafi cu energie pozitivá.

Pentru linigtirea corpului emolional gi aducerea luila o stare de armonie, recomandám incá o meditalie

Meditalie:- Aqezat confortabil sau culcat, incepe prin a obser-

va respiralia, lasá Corpul sá respire singur, pentru cá elgtie cel mai bine cum sá o facá. lnchide ochii qi incepe

sá-{i aminteqti toate ipostazele in care ai cunoscut Apa:

ca apa de báut, ca apa wrui izvor, a unui ráu, a unui Flu-

viu, a unei Mári.

Apa sub formá de ploaie, de rouá, de fulgi de zápa-

dá, de chiciurá, de grindiná, de nori pe cer.

Apa unui lac, apa botezului, apa sfinfitá, sacralizatá.

Apoi incepe sá te gándegti la felul in care Apa poate fi145

Miháilá Toma

regásitá in corpul táu: imagineazá-[i-o transformatá insánge, in limñ, in lacrimi, in secrelii.

Adu-fi aminte ce sim{i cánd bei o gurá de apá, cánd

apa ifi atinge pielea, cánd calci prin roua ierbii sau cánd

intri intr-un lac sau in mare. Gándegte-te cá atingi primaoará apa unui ocean; gándegte-te la apa zápezllor care se

topesc. Mulfumeqte-i apei cá existá, cá sus{ine via{a, cá

este 70Yo din tine.

Corpul táu emofional se va echilibra incetul cu ince-tul prin practicarea zílnicá a acestei meditalii timp de 15

minute, oferindu-fi o stare de stabilitate deosebitá.

146

Apa, miracolul vie[ii

Capitolul 9

SISTEME DE FITTRARE §I TRATARE AAPEI PENTRU IlZ F AMILIAL

Motto:

,,Dacá nu avem grijá de vitalitatea noastrá

Si o risipim ín mod arbitrar, este ca Si cum am

turns apd tntr-o cupá spartá. "

Patriarhul Taoist Lü Yen

Am vázut ce calitá1i gi proprietáfi extraordinare are

apa, ce importantá este ea pentru funclionarea optimá a

organismului qi pentru legátura noastrá cu forfele cos-

mice. Conform datelor Organizafiei Mondiale a Sánátá-

tii apa confine 13.000 de elemente potenfial toxice,

80% din boli transmifándu-se prin apá. Din cauza aces-

tor boli mor anual pe planetá peste 25 de milioane de

persoane. La nivel mondial se pare cá boala diareicá es-

te a 2-a cauzá de deces dupá bolile cardiovasculare, iar

studii rcalizate in fárile dezvoltate aratá cá incidenfa bo-

lilor diareice este puternic subestimatá.

Impuritálile din apá favorizeazá aparilia a numeroa-

147

Miháilá Toma

se boli. Astfel, metalele grele (plumbul, mercurul, cad-

miul, zincul, nichelul, cromul) provoacá apañ,fia

aterosclerozei, a hipertensiunii arteriale, inflamareamáduvei osoase, pierderea acuitáfii vizuale, etc. Ele-mentele radioactive (uraniu, plutoniu, stron{iu, cesiu)provoacá aparilia cancerelor a modificárilor genetice,

slábirea sistemului imunitar, malformafii congenitale lacopii, fragilitatea oaselor. Azotul qi fosforul slábesc sis-temul imunitar qi, prin substan{ele complexe in care in-trá, adicá nitrali, nitrifi, erbicide qi pesticide, conduc lacancere, ciroze, boli de rinichi, etc. Clorul, fluorul, bro-mul gi cloroformul produc nefrite, hepatite, toxicoze intimpul sarcinii, malformalii congenitale, slábirea siste-

mului imunitar, cancere. Bacteriile pot produce diaree,

dizenterie, diverse infecfii intestinale gi hepatice, febrátifoidá, poliomielitá, cistite, etc. Virusurile din apá (pes-

te 100) care rezistá de la cáteva zile páná la doi ani, potproduce boli diareice, hepatite, poliomielitá, infecfii in-testinale, etc. Parazilii constituie o grupá de microrga-nisme extrem de periculoase iar bolile provocate de eiau crescut in ultimii 20 de ani aproape exploziv, inre-gistrándu-se o mullime de epidemii pe plan mondial.Cel mai des intálni1i parazili sunt lamblia, giardia,

fasciola, helminlii, oxiurii gi ascarizii.Iatá de ce este extraordinar de important sá conqti-

entizám importanla consumárii unei ape filtrate qi alca-

line pentru sánátatea noastrá. Credem cá problema cali-148


tálii apei trebuie sá deviná o prioritate pentru viafa noas-

trá de zi cl zi, ajutándu-ne sá ne menlinem sánátatea, sá

suferim mai pufin qi sá cheltuim mai putin pe medica-mente.

Ne vom ocupa acum de felul in care putem folosi invia{a de zi cu zí apá filtratá, vie, alcaliná,, structuratá,

folosind dispozitive create de mintea qi mána omului.Pe piala din Románia existá o mullime de filtre gi

sisteme de filtrare a apei, precum gi o serie de dispoziti-ve care trateazá apa, modificándu-i unele proprietáfi.

Nu vom discuta decát despre dispozitivele folositein locuinfele personale, pentru uz familial, qi nu vomputea prezenta decát cáteva din ele, cele mai accesibile

ca pret qi care au un raport calitate - pret bun spre foarte

bun.

tici:

9.1. Filtrul AQUATOR PLUSEste un produs románesc cu urmátoarele caracteris-

- Debit I - 2,5 atm

- Presiunea minimá : 1,2 atm- Presiunea maximá: 3,5 atm

- Masa netá:0,8 kg- Gabarit :120 x 120 x 300 mm- Finelea filtrárii = 0,5 pm

Elementul filtrant este fácut dintr-un bloc de cárbu-

r49

Mihái¡á Toma

ne activ microscopic care ñltreazá mecanic : nisipul,argila, rugina, suspensii, alge, bacterii iar chimic: clo-ruI, pesticidele, trihalometanii (THM).

Metalele grele ca plumbul, cadmiul, etc., nu se leagá

de carbon, dar sunt relinute datoritá dimensiunilorelementului bloc, care con{ine in strucfurá qi substan{e

cu efect bactericid.

Dacá apa care vine pe conductá este murdará sau cu

multá ruginá, debitul de apá filtratá va scádea foartemult.

Are un pre! rezonabil de 120 RON.

9.2. FiItTUIMULTISTADICEste o invenfie románeascá premiatá cu aur la Sa-

loanele de Inventicá de la Bruxelles, Geneva, Buda-

pesta qi Moscova. Filtrul are 4 stadii de filtrare gi rea-

lizeazá purificarea apei de la robinet in procent de

99,999Yo adicá aproape 100%.

Apa filtratá este gustoasá, foarte limpede, este o

apá vie ca apa de izvor.

Se recomandá pentru báut, terapie cu apá, ceai, ca-

fea, máncare.

Acest filtru refine complet: substanfele organice,

(clor, pesticide, hidrocarburi clorinate, trihalometani);metale toxice (plumb, aluminiu, cupru, arsen? cadmiu,

crom), bacterii (pyocianic, Escherichia coli, afltrax,

150


proteus mirabilis, salmonella, staphylococcus aureus,

enterobacter cloaccae, candida albicaus, klebsiellapneumonial, etc.), parazi¡i (Giardia duodenalis - chisti,

Entamoeba histolytica chisti, Crytosporidium

parvum oochisti, Ascaris lumbricoides -ouá,Trichuris frichiura --ouá, Enterobius vermicularis -ouá, Hymenolepis nana - ouá, Taenia solium- ouá),

precum gi viruqi (Vibrio cholerae). Conform analizelor

ñcute la Institutul Carfiastzino din Bucureqti, dintr-o

apá infestatá cu 10.000 de miliarde de bacterii de An-

trax, filtrul a refinut 99,999Yo, iar dintr-o apá infestatá

cu l0 000 de miliarde de virusuri ai holerei filtrul a re-

finut 100%.

Diametrul porilor cartuqului filtrant este de 0,2pm.

Cartugul filtrant se schimbá o datá la 6 luni, dar trebu-

ie curá{at periodic (la 1,2 sáptámáni sau poate mai rar)

funcfie de apa care vine pe conductá cu un burete de

bucátárie (partea asprá) qi apá, ñrá detergent.

Caracteristici filtru:- Presiunea de lucru 0,5 - 3 atm.;

- Debit inilial de f,rltare Ia p: 1 atm : 60llorá- Temperatura de lucru maxim 50"C

- Masa elementului filtrant :250 g;

- Masa filtrului: 1000 g;

Filtrul nu reline sárurile minerale de aceea apa

rámáne vie.

Parametrii másurali cu electronometrul pentru apa

l5l

Miháüá Toma

filtratá cu filtrul MULTISTADIC sunt:

- pH: 8,2- 8,4 (alcaliná)

- POR (Potenfialul de Oxido Reducere) :+140 mV (acceptabil)

- Prelul este de aproximativ de 470 RON, iar

cartuqul filtrant 280- 300 RON.

Un filtru similar costá in Austria 700 Euro gi in Ger-

mania 1000 Euro.

Din experienfa personalá qi a utilizatorilor acestui

filtru putem spune cá este foarte importantá starea re!e-

lei de conducte páná la robinetul nostru. Dacá re{eaua

este veche, atunci pe cartuqul filtrant se depune multoxid de fier (ruginá) qi cartuqul trebuie curálat foarte des

(chiar la 2, 3 zlle), scázánd debitul páná la 10 l/orá.

O solulie gásitá de utilizatori qi recomandatá de noi,este montarea unui pre f,rltru (costa 30-40 RON) care re-

fine suspensiile mari (rugina, nisipul, materiile organice).

$i atunci filtrul MULTISTADIC reline bacteriile, com-pugii organici , metalele toxice, parazilii, virusurile, ne-

maifiind afectat debitul qi crescánd durata de viafá a ca:tugului filtrant páná la un an.

Oricum, apa oblinutá prin filtrare cu acest filtru este

foarte curatá gi sánátoasá fiind mai buná decát apa platá

imbuteliatá la bidoane sau sticle de plastic qi mult mai

ieftiná.

Este o apá recomandatá pentru terapie.

152


9.3. Filtrul SANTEVIAEste un filtru ceramic japonez cu 8 trepte de filtrare,

cu porozitate de 0,3pm

Face o apá purá, mineralizatá, alcalinizatá, ionizatá.

Eliminá: bacterii, virugi, microorganisme, deqeuri

solide, chimicale, pesticide, insecticide.

Remineralízeazá gi activeazá magnetic moleculele

de apá.

Produce 15- 20 ll24 ore, adicá 5 litri in 6 ore, ceea

ce e foarte pufin.

Are dimensiuni foarte mari. Nu se poate monta pe

conductá sau pe chiuvetá, ci trebuie pus pe o masá sau

suport separat. Se alimenteazá manual cu 5 I apá in re-

zervorul superior, iar dupá filtrare aceasta se colecteazá

in rezervorul inferior.

Treptele de filtrare sunt: prefiltru ceramic, cárbune

gi grafit activate, granule de silica, granule de zeolili,minerale poroase, bioceramicá, postfiltru cu roci mine-

rale, tunel magnetic.

Filtrul central se schimbá o datá la 6 luni, filtrul ce-

ramic la 12 luni iar rocile minerale la 4-5 ani.

Preful e in jur de 700 RON.

9.4. Ionizatorul de apá PUREPRO JA- 103

Este un dispozitiv fabricat in Taiwan (licenfá SUA)gi a fost patentat qi premiat in intreaga lume, este foarte

153

MiháiÍá Toma

popular pentru cá oferá calitate buná la un pref accesibil.Dispozitivul este compus dintr-un filtru de cárbune

activ acoperit cu argint qi mai multe straturi de fibre, ocamerá de ionizare cu 5 electrozi de titan acoperili cu

platiná (import Japonia, durata de via!á 20 de ani), com-partiment de schimbare rapidá a filtrului, indicatori de

schimbare a filtrului qi microcomputer.

Caracteristici:

- greutate: 3,5 kg;- dimensiuni: 315mm x275mmx 140mm;

- tensiune: 22AY;

- intensitatea-2-6 A;- consum de curent 100- 200 Wh;- suprafala camerei de electrolizá:450 cm2;

- capacitate de filtrare 10.000- 12.000 L

- garan\ie 2 aniIonizatorul poate produce patru nivele de apá alcali-

ná páná la un pH : 10, douá nivele de apá acidá, gi apá

purificatá neutrá cu pH: 7,0.

Potenfialul de oxido-reducere al apei alcaline produ-

sá de acest ionizator se situeazá in zona -200mV páná la-400 mV, ceea ce asigurá o hidratare foarte buná la ni-vel celular.

Dispozitivul este prevázut cu sistem de autocurálire(foarte important) iar schimbarea filtnrlui se recomandá

a se efectuala I an .

Se poate monta cu ugurinfá pe chiuvetá.

t54


Nu se recomandá pentru apa tulbure din pufuri.

Cánd se iau medicamente se va folosi apa purificatá

cu pH de 7,0.

Preful acestui ionizafor este de aproximativ 3200

RON.

9.5. Ionizator JP109 ORIONEste un dispozitiv fabricat in Coreea, care produce

Ionizarea inteligentá a apei, controlatEí de un computer

Micom. Are sistem de curáfare automatá a electrozilor,

filtru cu mai multe straturi de fibre carbon activ cu ar-

gint, calciu gi turmaliná. Camerá de electrolizá cu elec-

trozi din platiná gi titan, electrozi imbrácali cu o plasá

din titan, sistem de avertizare in cazul presiunii scázute

a apei, sistem de alarmá qi oprirea ionizárii in cazul fo-

losirii accidentale a apei fierbinli, sistem automat de in-versare a curgerii.

Caracteristici:

- tensiune de alimentare220Y;- putere 80W;- greutate 7,2kg;- dimensiuni}41mm xl3Omm x330mm;

- temperatura apei 4 - 30"C;- trepte de electrolizá -4 nivele;

- debit la iegire maxim 3llminut.Durata de via,tá a filtmlui este 6 páná la 12 luni,

l5s

MiháiÍü Toma

iar garanfia este de 3 ani. Se poate monta directpe chiuvetá sau sub chiuvetá.Mod de lucru stand-by - aparatul pornegte inmomentul trecerii apei prin el. Ionizatorul pro-duce apá alcaliná, apá acidá qi apá purificatá cu

p}{7,0

Are sistem automat de curátare a electrozilor(DARC).

Preful informativ este de 4700 RON.

9.6. Activatorul de apá AQUARIONEste un dispozitiv american, aflat gi pe piafa romá-

neascá qi produce apá alcaliná qi apá acidá.

Dispozitivul este compus dintr-un prefiltru care re-

tine impuritáfile mari, filtrul propriuzis cu 9 straturi de

filtrare (fibra, turmalina, fibra, carbon activat granularcu argint, fibra, calciu, fibra, filtru ultrafin, fibra), valvasolenoidalá, camera de ionizare cu electrozi de titan -platiná, microcomputer.

Caracteristici:

- greutate: 6,5 kg- dimensiuni: 245 x 130 x 330 mm- presiunea apei :0,7 - 5 atm- temperatura apei: 5 - 30oC

- debit maxim al apeiionizate: 3 l/min1s6


- consum de curent: 80 Watt/h

- material electrozi : platina - titan

Filtrul se poate folosi la 4000 I apa (201 pe zi), adi-

cá aproximativ 6 luni, dupá care se schimbá. Display-ul

aparatului afiSeazá tot timpul cáfi litri au mai rámas de

filtrat din cei 4000 l. Prefiltrul trebuie curáfat des, mai

ales dupá spargeri de conducte, reparafii, opriri, cánd

apa care vine pe conductá este foarte murdará. Dacá

aceste situalii se repetá des, s-ar putea ca filtnrl propriu

zis sá trebuiascá schimbat mai des. Dacá dispozitivul nu

se utilizeazá 30 de zile, filtrul trebuie schimbat.

Existá 3 posibilitáli de instalare:

1. Lángá chiuvetá, conectat la conducta de apá

reee cu o conductá suplimentará;

2. Lángá chiuvetá, conectat direct la conducta

de apá rece fárá conductá suplimentará;

3. Sub chiuvetá - deloc la vedere, atagat unui

mic robinet montat special pentru filtruPentru metodele 2 si 3 este nevoie de un instalator.

Aparatul produce apá alcaliná (4 nivele), apá purifi-catá,, apá, acidá (4 nivele).

Nivelele apei alcaline:

a. pH : 7,5 - 8,5, apá slab alcalinizatá, care se

folosegte in primele 4 - 7 zile de obignuire a orga-

nismului cu acest pH.

b. pH = 8,0 - 9,0, apá alcalinizatá intre slab qi

mediu. Se urcá la acest nivel dupá perioada de aco-

t57

Miháilá Toma

modare inilialá. Se rámáne la acest nivel 3 - 4 zile.c. pH : 8,5 - 9,5, apá alcalinizatá intre mediu gi

puternic. Acesta este cel maiutilizat nivel de alcali-nitate pentru apa de báut. Unii oameni simt un gustmult mai puternic al acestei ape. Majoritatea oame-

nilor folosesc nivelele b) si c).

d. pH : 9,5 - 10+, apá puternic alcalinizatá. tngeneral este considerat un nivel la care apa are ungust foarte puternic qi efecte detoxifiante puternice.

Nivelele apei acide

a. pH : 6,5 - 5,5, apá slab acidizatÁ,. Se foloseq-

te pentru igiena oralá, spálarea dinlilor etc.

b. pH : 6 - 5,5, apá. acidizatá de la slab la mediu.Se folose¡te ca astringent pentru ingrijirea pielii.

c. pH : 5,5 - 5, apá aeidizatá de la mediu la pu-ternic. Se folose¡te la curáfarea bucátáriei.

d. pH--5 si mai mic, apá putemic acidizatá. Se

folosegte pentru sterilizare.Apa acidizatá NU se folosegte in niciun caz pentru

báut.

Apa alcalinizatá se recomandá pentru báut qi penkumáncare.

Cánd se iau medicamente se va folosi apá purificatá(neutrá).

Pentru copiii sub 6 ani se recomandá sá bea apá pu-rificatá.

Apa generatá de aparat este purá (filtrul are pori de

158


0,1 ¡rm) mineralizatá, imbogáfitá in oxigen qi cu structu-

ra de clusteri de 6 molecule, ceea ce asigurá o hidratare

buná la nivel de celulá (POR bun).

in general nu este recomandat sá se foloseascá apa-

ratul pentru apa de fintáná sau pentru cea foarte durá.

Preful este de aproximativ intre 6000 - 7500RON.

9.7. Optimizatorul de apá PI - MAGEste un dispozitiv japonez foarte performant com-

pus din douá pár!i:- prima parte este un filtru cu mai multe stadii (car-

bon compact, carbon granulat, amestec de ceramice,

fulgi de coral); dimensiunea porilor fiind de 0,1pm

- a doua parte este optimizatorul compus din:

- o pereche de magne{i putemici,

- un inel de ceramicá,

- un rotor care agitá apa dupá modelul unui vortex (ci-clon) care duce la incorporarea de oxigen in apá,

- o sursá de ultraviolete.

Se incarcá manual in vasul din stánga 1,5 - 2l apá

(acolo unde este flrltrul) gi dupá I I minute se extrage apa

din vasul din dreapta. Este preferabil sá se introducá inoptimizator apáplatá sau filtratá deja.

Apa tratatá in acest optimizator are urmátoarele cali-

táfi:

- este curatá;

159

Miháiiá Toma

- conrine energie magneticá, adicá este

bioreceptoare;

- este apáhexagonalá;

- este alcaliná;- este incárcatá cu radialii infraroqii (similare

energiei solare);

- este o apá oxigenatá;

- este o apá PI, datoritá procesului patentat de

inducfie, ufilizat.in concluzie este o apá recomandatá pentru terapie

gi pentru intrelinerea unei stári de sánátate bune, fiindsimilará cu apa izvoarelor de munte.

Prelul unui optimizator PI - MAG este de aproxi-mativ 300 USD.

9.8. DISPOZITML GAV (Generatorul deapá vie)

Filtrul GAV este un dispozitiv constituir din 50.000de magneli hiperstructurafi foarte puternici cu dimensi-unea de 100-150 nanometri. Magne¡ii surt turnafi instraturi de Neodimium-Fier-Bor, fiecare strat fiind tur-nat sub un anumit unghi astfel incát ansamblul fo(eloroblinute sá structureze cristalele de apá oblinánd cristalehexagonale cu proprietálile apei de ghe{ar.

Elementele qi parametrii constructivi sunt:

- capsula filtn¡lui din aliaj de inox

160


- inveli¡ul filtrului: crom- vanadium;

- plácile redresoare: aliaj din neodimium, fier gi bor;- numárul plácilor de redresare 5;

- numáruI straturilor de redresare 50.000;

- puterea magnelilor mai mare de 9.000Gauss;

- puterea efectivá a acliunii magnetice momentane

mai mare de 60.000 Gauss;

- presiunea maximá: 10 Barr- temperatura de lucru 4 - 95oC;

- conectarea Ia furtun de Slfitoli;- capacitatea de fraclionare (rezolu{ia de ac}ionare)

este de 0,001 nm;

- perioada de pástrare a proprietá{ilor GAV este 50-

70 de ani;

- Íaza maximá de acliune a dispozitivului este de 12-

15m (recomandat 9m). Asta inseamná lungimea fevii de

la locul instalárii GAV páná la cel mai indepártat robi-net.

- garanfie 5 ani;

GAV este un dispozitiv de apá nanotehnologic care

energizeazá, structureazá (la nivel de microcluster ¡imacrocluster) ¡i neutralizeazá informafional apa. GAVtransformá apa de robinet de calitatea pe care o qtim inapá buná pentru báut , gátit, du¡, baie, magina de spálat,

etc. Apa produsá de GAV activeazá, mecanismele natu-

rale de autoinsánátoqire qi autocurátire qi improspáteazá

fluidele organismului uman. Cheltuielile pentru un litru161

Mihdilá Toma

de apáprodusá de GAV sunt sub 0,0001 Euro/litru.Apa obfinutá prin GAV manifestá ordine la nivel de

microcluster iar structura energiei apei nu are urme de

distorsiune, polaritatea moleculelor apei fiind practicidealá. Datoritá acestor calitáfi apa obfinutá prin GAVpoate fi folositá cu rezultate bune in hipertensiune, afec-

liuni ale ficatului, pancreasului, boli de piele, intárireaimunitAfli organismului, adenom de prostatá, afecfiunidigestive.

Credem cá pentru terapie dispozitivul GAV ar trebuicuplat cu filtnrl MULTISTADIC montat in amonte de-oarece acesta refine clorul, trihalornetanii, metalele grele,bacteriile, virusurile qi parazilii.

Costul aproximativ al dispozitivul GAV este apro-ximativ 200 de Euro.

t62


Capitolul 1O

TERAPII CU APÁ

Motto:

,,Bem 90% din bolile noastre"

Louis Pasteur

Cred cá am realizat cu tofii cát de importantá este

apa pentru noi, ce cantitate trebuie sá bem, ce calitate

trebuie sá albá aceastá apá si cum putem obfine o apá de

calitate foarte buná. Dacá avem aceste informa{ii qi unul

sau douá dispozitive prezentate in capitolul anterior, pu-

tem folosi apa astfel oblinutá in terapii cu asumarea re-

sponsabilitá1ii pentru ceea ce facem qi ñcánd totul con-gtien{i gi cu credinfá. Vom prezenta aeum cáteva varian-

te de terapii cu apá.

10.1. CURA INTERNÁ CIJ 4 PAHARE/ZI

Cura interná cu 4 pahare/zise aplicá in3 caztxi:a) in scop profrlactic - de 2 ori/an cáte 15 zile

b) in scop curativ - 30-45 zile sau chiar mai

163

Mihóüá Toma

mult

c) in scop de recuperare sau tratament - perioa-

de oricát de lungi, sub control medical.

Mod de administrare :

in prima zi, dupátrezire, se bea 1 pahar de apá, du-

pá care nu se mai bea nimic timp de 15 minute. A doua

zi dimineaf a 2 pahare, a treia zi 3 pahare, a paffa zi 4pahare qi se menfine 15 sau 30 zile.

Primele rezultate se observá dupá 15 zile de consum.

Ce fel de apá se consumá

Recomandate ar fi urmátoarele tipuri de apá :

a) Apá filtratá qi alcaliná;

b) Apá filtratá, alcaliná + Pl (structuratá);

c) Apá platá qi alcaliná (se alcalinizeazá cu Micro-hidriná sau Calciu coral Alka-Mine, Coral-Mine);

d) Apá de izvor de munte la sursá;

e) Apá de zarzavat: in 2 litri apá platá se purl la ma-

cerut 2 morcovi curáfali cu peria, raqi qi se lasá

de seara páná diminea[a, cánd se strecoará, se

agita 5 minute gi se bea. Diferen{a de I - 1,2 I

care rámáne dupá ce se beau cele 4 pahare de

dimineatá se bea in cursul zilei.

0 Apá cu lámáie: in 2 litri de apá platá, se stoarce

sucul de la o lámáie qi se rade pu{iná coajá (evi-

dent dupá ce a fost bine spálatá). Se lasá la mace-

rat 24 ore, se agitá 5 minute, se strecoará qi se

beau cele 4 pahare; diferenfa se bea in cursul zi-164


lei.g) Apá cu argilá : in 1 litru de apá platá se pun 2

linguri de argilá la temperatura camerei, apoi se

poate consuma. Argila va dezinfecta apa gi inplus, va adáuga o serie de minerale care sunt uti-le in tratament. Se recomandá argila de la maga-

zinele naturiste (e sigurá).

Nu uitafi: spunefi ,,MULTUMESC" apei inainte de

aobea!Foarte important : apa sá fie finutá in vase de lut (u1-

cior, oalá, caná) sau sticlá.

Boli ce pot fi tratate cu apá

Afecliuni cancero as e, afecf iuni c irculatorii, afecliunihepatice, afecliuni glandulare, afecfiunile pielii, afecfi-

uni renale, afec{iuni digestive, ascite, edeme cu diferite

localizári, paralizii in diferite stadii.

Perioada cle minimum douá sáptámáni poate fi une-

ori suficientá pentru dezintoxicare (ar trebui totugi 4sáptámáni), dar in caanri de cancer, este bine sá se facá

o curá de lungá duratá, mai ales dacá se face concomi-

tent cu chimioterapie. La obezitate se poate continua

páná se ajunge la greutatea normalá.

Atenfionare : in bolile grave (cancer, sclerozá inpláci, etc.), este indicat sá se obiqnuiascá mai lent orga-

nismul cu apa

Contraindicalii: anurie (imposibilitatea eliminárii

165

Mihái!á Toma

urinei). Cura cu apá aplicatá acestor bolnavi poate sá

ducá la edem pulmonar qi chiar moarte. Deci este inter-zisá in acest caz. De asemenea, in cazurile in care ur-meazá sá se facá o urografie, este indicat sá se intrerupácura cu apá, ulterior revenindu-se la ea. Ea grábeqte

eliminarea toxinelor din organism, care uneori pot fi iri-tante penku tubii renali.

De asemenea cura cu apá este interzisá epilepticilorgi persoanelor cu afecliuni psihice.

I0.2. CURA CU APÁ _ VARIANTA CHINE.ZEASCÁ

Este o terapie folositá in China, incá din antichitate.Procedeul este simplu. Se bea apá dimineala pe stoma-cul gol, conform schemei urmátoare :

Apa se bea in prima jumátate de orá a diminelii pe

stomacul gol, la temperatura camerei. Se observá cá fe-meile ajung abia dupá 7 sáptámáni la doza maximá de

3,5 litri. Doza maximá se line 3 sáptámáni, adicá ZL zlle,apoi se reduce in sens invers, conform schemei. in-seamná cá o curá completá dureazá 13 sáptámáni la

166


bárba1i gi l7 sáptámáni la femei.

Trebuie evitatá orice intrerupere a curei mai ales inprimele 2l zilel

Nu befi din prima zi l,5litri, ci puteli ajunge treptat

la 1,5 I in prima sáptámáná.

Apa care se folosegte este una din variantele de la9.1 -a, b, c, d, a, f, E.

Este bine ca diminea{a vasul cu apá sá fie agitat de

120 ori cu ajutorul máinilor, cáci astfel apa se dinami-zeazá qi se energizeazá, devenind compatibilá cu corpul

fizic Ai energetic al celui care consumá apa.

Dacá este expusá la rásáritul soarelui (solarizatá), iqi

máregte raza de acfiune gi rezultatele sunt mai bune.

Prin acest procedeu se reconstruieqte starea de sánátate.

Pentru cei considerali sánáto¡i, cura este consideratá

profilacticá.

Atenlie ! : várstnicii qi hipertensivii, cei cu probleme

renale se vor opri la 2,0 - 2,5 litri, qi vor avansa foarte

lent cátre aceastá cantitate.

Nu se mánáncá nimic timp de 3 ore dupá ingerarea

apei! Se recomandá alimentafia lacto - vegetarianá, pe

cát posibil BIO ¡i mai pufin sáratá.

Nu se mánáncá seara dupá ora 19.

Pot sá apará diverse reaclii secundare de dezintoxi-care a organismului : máncfuimi, obosealá, buimácealá,

umflarea picioarelor, uqoará nervozitate care vor trece

de la sine pe másura continuárii procedurii. Sunt simp-

167

MiháiÍa Toma

tome de insánátogire.

Terapia poate fi fácutá toatávia[a cáte 3 luni pe an.

Efecte benefice qi chiar extraordinare s-au inregis-

trat in multe boli: cancer, afecfiuni ginecologice, afecfi-uni ORL, migrene, hipertensiune, anemii, reumatism,paralizlt, obezitate, artritá, tuse, astm, TBC pulmonar,meningitá, afecliuni hepatice, hiperaciditate, colitá, con-stipafie, hemoroizi, diabet, etc.

in cazul iradierilor din cancer, se eliminá efecteleprimare qi secundare ale tratamentului cu cobalt.

apel inainte

Incercafi sá nu intrerupeli apa nici mácar o zi. Mer-geli incet mai departe, nu vá oprili la jumátatea drumu-lui.

Si nu uitali: spuneli ,,MULTUMESC"de a o bea.

10.3. CURA CU APÁ CU MICROHIDRINÁ§I ALKA.MINE

Microhidrina este poate cel mai putemic antioxidantexistent in prezent pe piaja mondialá. A fost descoperitáde savantul american Patrick Flanagan, discipol al mare-lui om de qtiin!á román Henri Coandá, care a studiattimp de 60 de ani structura gi calitatea apei potabile, in-cercánd sá descopere secretul ,,tineretii fárá bátránefe".Henri Coandá a vizitat 5 regiuni de pe glob in care oa-

menii tráiesc peste 100 de ani ñrá boli qi carii dentare,

168


intr-o stare de sánátate gi vitalitate excelentá. Aceste re-

giuni sunt: finutul Hunza din Tibet, Vilkabamba din

Ecuador, o vale muntoasá in Georgia, o vale in Mongo-

lia ¡i alta in Peru. Locuitorii acestor {inuturi au o ali-mentalie diferitá, dar beau apá de ghe{ar. Pentru cá vár-sta nu i-a mai permis continuarea studiilor sale, a predat

gtafeta cercetátorului american Patrick Flanagan care,

dupá incá 30 de ani de cercetári, a descoperit tehnologiade creare a nanoclusterilor, particule cu diametrul de 5

nanometri (10-e m), care au un potenfial electric ridicatgi sunt incárcate negativ, ceea ce determiná strucfuri

cristaline. Nanoclusterii sunt firigoare infime de siliciucu incárcáturá negativá, iar acesta posedá puternice in-sugiri antioxidante, stimuleazá sistemul imunitar gi creq-

te absorblia gi asimilarea substanlelor nutritive páná la

100% (in mod obignuit absorbfia nutrienfilor se produce

?ntr-un procent de páná la30% !).Microhidrina creqte caracterul bazic al lichidului in-

tracelular, reprezentánd astfel o serioasá barierá in calea

degradárii lesuturilor qi a accelerárii procesului de imbá-

tránire.

Microhidrina structureazá apa ¡i lichidele din orga-

nism. Ea scade presiunea extracelulará a apei, contribu-

ind la hidratarea mai eficientá a celulelor fesuturilor. De

asemenea, este un puternic stimulator pentru producerea

energiei in organism. Contribuie la refacerea gi vindeca-

rea celulelor vátámate, la normalizarca proceselor meta-

169

Miháitá Toma

bolice, la lupta cu bolile cronice qi la distrugerea genne-

nilor patogeni.

Modificarea caracteristicilor gi parametrilor apei gi

ale unor alimente prin adáugarea de microhidriná rczul-tá foarte clar din tabelul urmátor:

Tabelul Produselor Alimentare gi al Báuturilor

Báuturiinainte de adáuga-rea MicrohidrineipH POR

Dupá adáugarea

MicrohidrineinH POR

SifonSuc in sticle

Apá distilatáCeai negru

Cafea neagrá

Lapte nefiertApá de robi-net

Suc de porto-cale proaspát

Suc de mor-covi proaspát

Suc de greu

serminat

3,1 63

?q)4,79

4,26

5,58

6,19

6,55

4,60

6,68

7,40

+480

+350

+280

+220+160

+150

+140

+52

-75

- 188

3,92

6,44

9,805\)8,22

7,78

9,36

6,12

9,38

9,87

-78-270

-342

-255

-362

-398

-360

-473

-615

-681

170


Produse ali-mentare

inainte de adáu-garea

MicrohidrineioH POR

Dupá adáugarea

Microhidrinei

nH POR

Ouá

Páine albá

Páine de gráu

Fulgi mic de-

jun

§uncá (file)Hamburger(preparat)

Ton conservá

Pizza

Somon proas-

pát AtlanticSomon afumat

Salatá proas-

pátá

Pepene verde

Bananá

Bránzáinehetatá

6,45

5,63

4,89

5,52

4,91

6,98

6,67

7,19

5,92

5.t7

4,02

3,98

3,76

4,34

5,78

+210+322

+208

+385

+487

+438

+319

+288

+t7l

+348

+105

+233+164+228+322

5,68

5,44

4,92

6,29

8,79

7,51

9,34

8,83

7,76

7,715

8,21

9,08

9,67

8,14

7,65

-352

-227

-336

-137

-45-86

-r29-236-427

-274-439

-3 16

432

183

267

r71

MiháiÍá Toma

Suplimente ali-mentare

Inainte de adáu-garea

MicrohidrineipH POR

Dupá adáugarea

Microhidrinei

pH PORVitamina C

OPC

(proantocianidine

Oligomere)MultivitamineEnzime digestive

Calciu (depunere

mariná)

Spirulina pulbere

Ficoten

3,885?1

4,63

5,4r7,89

6,98

5,68

+282+211

+316

+229

+1q2

1.Jt

+t22

5,0177)

57?

7,56

9,7L

9,65

9,81

-209

-386

-449

-477

-7 t5

-t66-387

pH - indicele acido-bazic - se referá la concentra-

fia de ioni pozitivi dintr-o solu]ie ( cap. 2.1)POR - potenfialul de oxido,reducere - exprimá ca-

pacitatea apei de a lupta contra radicalilor liberi (cap.

2.2)

Avánd in vedere cele prezentate la cap.3.2.12 pri-vind apa cu calciu coral Alka-Mine, o curá cu acestea se

poate face astfel :

- Se pune 1 plicule[ de 1g de Calciu coral in 1,5 Iapa filtratá, platá sau de izvor de munte, se agitá 1-3

minute cu o linguritá (lingurá) de lemn sau plastic, apoi

172

se bea pe parcurs::;::':;':^'-::;apá se forosesc 2

pahare, 1 dimineala, 1 dupá pránz, in care se dizolváconlinutul unei capsule de microhiüiná (Yz dimineafa,

% dupá pránz). Se amestecá tot cu lingura de lemn sau

de plastic. in cazul bolilor grave se folosegte cáte o cap-

sulá in fiecare din cele 2 pahare. Cura line 2 luni, apoi Ilunápauzá qi iarági 2 luni.

- Dacá apar probleme de constipalie sau diaree, se

poate intrerupe cáteva zile calciul coral (nu gi

microhidrina), se rezolvá problema de constipa{ie sau

diaree, apoi se reia.

Dupá l- 2 luri, se pot tttiliza diverse sisteme de cu-

ráfare completá a colonului (Colo Vada 2 plus, Detoxin,procedura cu sare amará, etc.) apoi se continuá cura, cu

rezultate extraordinare. Oricum este bine sá consultaliun medic sau un terapeut care a folosit aceste terapii gi

cunoagte produsele.

Afecliuni in care se rocomandá aceastá terapie :

- Toate afecliunile cronice

- Cancere

- Afecliuni ale rinichilor- Hidropizie- Obezitate

- Hipertensiune

- Diabet

- Artrite, Reumatism

- Afecliuni hepatice

173

Miháüá Toma

- Hiperaciditate

- Hemoroizi

- Afec{iuni ginecologice

- Afecfuni ORL etc.

Evident cá in timpul acestei cure este bine, mai ales

dacá avefi o boalá serioasá, sá máncali lacto-vegetariangi Bio, sá facefi miqcare, exercifii de respirafie completá,exercilii de relaxare.

Nu uitafi: spuneli ,,MULTUMESC" apei inainte de

a o bea!

10.4. CURA CU APÁ SÁNÁCrrÁ iN DEU.TERIU

in urma cercetárilor efectuate, prin administrareaASD (DDW30- denumirea tehnicá) s-au constatat urmá-toarele:

- la cardio-vasculari reducerea colesterolului gi

imbunátálirea generalá a metabolismului;- imbunátá{irea semnificativá a stárii generale

a somnului, a digestiei, a capacitáfii de mun-cá, a memoriei, a potenfei, dupá o curá de celpu{in 6 luni;

- la diabetici s-a redus glicemia. La diabet de

tip I insulino-dependent, glicemia scade mairepede, necesitánd corectarea dozei de insu-

liná spre a nu apárea accidente hipoglicemice;174


in psoriazis, uz intern qi extern si folositá in-

clusiv la gátit;

determiná resorblia mioanelor, chisturilor,

adenoamelor de prostatá;

in cancere: poate produce stagnarea evoluliei,

regresia tumorilor sau dispari,tia lor, in func-

fie de tipul de cancer gi gravitatea stadiului

evolutiv. Potenleazá toleranfa la citostatice qi

radioterapie in cazul adminishárii concomi-

tente.

MODALTTÁ11 oe UTTLTZARE:

Se amestecá I I de apá sárácitá in deuteriu (DDW30)

cu 2 I apá filtratá sau platá.

Se consumá 1,5 llzi din acest amestec, la intervale

de 3-5 ore in porfii de 100 - 200 ml. Prima porfie de 150

ml va fi báutá dimineala latrezire, iar ultima de 200 ml ,

seara la culcare.

Dacá vá trezili noaptea, mai putefi bea o porfie. Se

recomandá 2 curelan cu duratá de 3 luni ñecare.

in come4 se gásegte ca apá QLAzuVfA.Evident cá o asemenea curá trebuie insolitá de un

regim alimentar adecvat, migcare, respirafie, relaxare,

rás gi buná dispozilie.

175

MiháiÍá Toma

10.5. CURA CU APÁ CU ARGINT COLOI.DAL

Avánd in vedere proprietá{ile acestei ape prezentatela cap. 3.2.10 gi experimentate in toatá lumea, vom pre-zenta cáteva modalitá1i de utilizare in terapii.

Pentru intrefinerea unei stári de sánátate normale qi

aducerea cantitálii de argint ce lipse¡te organismului dincaüza solului sárácit gi a poluárii se recomandá utiliza-rea a 3 linguri¡elzi, concentrafia 5 ppm sau 25 ppm carese fine 15 secunde sub limbá pentru o mai buná absorb-

!ie, apoi se inghite. Nu se mánáncá, bea, fumeazá 20minute inainte qi dupá ingerarea apei cu argint coloidal.

Foarte important! * flaconul de plastic ?n care se

aflá aceastá apá se pástreazá in cutia originalá (la intu-neric), departe de orice cámp electromagnetic (TV, cal-culator, frigider, cuptor cu microunde) qi nu la frigider.Temperatura optimá este de 15 oC. Se va folosi numailingurila de plastic aflatá in cutie (in niciun caz linguritede metal).

Cámpurile electromagnetice produc aglomerarea co-loizilor de argint qi efectul terapeutic se reduce drasticf

Se poate lua tot timpul, evident folosind 2 - 2,5 llziapá filtratá, platá qi alcaliná. in mod normal, aceasta po-tenteazá foarte mult eficacitatea apei cu argint coloidal.

in cazul tratamentului unor boli este importantá nuatát cantitatea ci menlinerea concentrafiei de ioni de ar-

176


gint in organism, de aceea se recomandá a se lua cáte l-2 lingurife la interval de l- 2 ore, sau chiar mai mult (1-

2linguri).Prezentám mai jos cáteva recomandári pentru diver-

se afecliuni gi cazuri concrete in care se recomandá uti-lizarea apei cu argint coloidal in concentralie de 5 ppm

gi 25 ppm :

Gripá, rácealá Se iau cerc b2 linguri la fiecare 2 orc(dacá e mare febra chiar la I ora). Dacá

existá qi secrelii nazale se pun picáturi innas la 2-3 ore. Dupá 2 zile, dispar simp-

tomele (se cunosc cantri rezolvate cu 9-

10 lingurife), dar mai trebuie continuatpáná la 7 zlle pentru stabilizarea situafi-ei.

Brongitá Se iau de 2-3 onlzi cdte 2linguri¡e, l-2sáotámáni. minim

Faringita, an-

gináDe 2-3 orilzi gargará cu 1-2 lingwile apá

cu Ag gi de 4-5 ori/zi c6úe l-2 lingurileintern

Rinita De 2 orilzi gargará cu cáte 2 lingurife qi

de 3-4 ori/zi oicáturi in nas si ochi.

Tuse De 3-4 ori/zi cdte 1-2 linsuritePneumonie De 3-4 orilzi cdte 2 lingurile sau 100 ml

de-a lunsul zlleiConiunctivitá De 3-4 orilzi cáte 1-2 linsurite si de 3-4

t77

Mihd¡Íá Toma

onlzipicáfi:r:,in ochiAbces Local- sprayere sau picáturi de 3-4 onlzi

pi de 3-4 ort/zi cdte 2-3 linsuriteAcnee De 2-3 orilzi sprayere sau tamponare lo-

calá gi intem de 2-3 oi/zi cáte 1 linguri-tá

Gangrená De 2-3 orilzi sprayere sau picurare pe

zana afectatá gi de 3-4 ortlzi cáte 2-3lingurite

Eczeme De 3-4 ori/zi sprayere sau tamponare sau

compresá udá fixatá pe eczema. Internde 2-3 orilzi cáte 1 linsuritá

Herpes Sprayere localá de 4-5 ori/zi gi de ?-3orilzi cáte 1 linguri!á, care se {ine cátmai mult in gurá.

Furuncul De 2-3 orlzi cáte 2 linguri{e intern,sprayere sau compresá imbibatá de 3-4orilzi

Zanazoster De 2-3 on/zi, l-3 lingurile gi sprayere de

2-3 ori/ziHemoroizi De 2-3 ori/zi sprayere localá, iar seara o

baie de sezut.

Rubeolá De 2 anlzi, 1-3 lingurife pentru copii,pentru adulfi de 4 ori/zi - 1-3 lingurile pi

tamponare localá de cáteva orilziNeurodermitá De 3 anlzi páná la l0 picáturi aplicate

local si de2 ori/zi cáteZlinsurite intern.

178


Micozá De 2-3 ori pe zi cáte 2 lingurife pre-

cum tamponári dese locale, iar la ciu-perci in tractul digestiv de 2 on pe zicáte 50 ml. La ciuperci la unghii trebu-ie timo de 4-8 sáotámáni. baie localá

Ráni De 3-4 ori pe zi tamponare sau

soravare oe ráni

Psoriazis De 3-4 ori pe zi tamponare sau

spravare local

Ulcer varicos De 3-4 ori pe zi tamponare sau

sprayr¡re qi I datá pe zi I lingurifá in-tern

Arsuri De mai multe ori pe zi, 8-10 ori,sprayare sau compresá umedá fixatá.

Cistitii De 3 ori pe zi cdte l-Z lingurige sau

chiar 200 ml pe zi

Inflamarea ova-

relorDe 2 ori pe zi cáte 2-3 lingurife

uretritá De 3 ori pe zi cáte 1-2 linguri, apoi cá-

teva picáturi local pe abdomen de 2-3ori pe zi gi de 2 ori pe zi spáláturi loca-

le

Leucoree De 2-3 ori pe zi clátire cu 50 ml gi de 2

ori oe zi cáte l-2 linsurite intem

Glomerulonefritá De 2 ori pe zi 3-4lingurife sau 100 mlde-a lunsul zilei

Adenom de pro-

statá

De 3 ori pe zi cáte 2-3 lingurile sau

chiar dublu

t79

MiháiÍá Toma

Flatulenfá, mete-

orismDe 3 ori pe zi cáte 1-3 lingurile

Enteritá Zilnic 100 - 150 ml de-a lunsul zileiDiaree De 3 ori pe zi cáte 2-3 lineuriColecist De 2-3 ori pe zi cáte 2-3 linsuriGastritá De 2 ori pe zi cáte 2-3 linsuriColon iritabil De 2 orilzi cáte 2-3lineuriHemorasie Tamponare/sprayere páná la oorireBoreliozá De 1-2 ori pe zi cdte 3 linguri sau 100-

150 ml de-a lunsul zileiMastitá De l-2 ori pe zi sprayere sau tampona-

re gi 2-3 lineurite intem /ziFebrá De 2-3 or pe zi cáte 1-3 lingurile, gar-

gará qi comprese pe piept. Pentruadulli páná la 3 linguri pe zi sau 100

ml de-a luneul zileiArtritá De 2-3 ori pe zi cáte I lingurá qi de 2

ori/zi compreseNevralgie trige-meni

De 2 ori pe zi sprayere sau tamponarelocal

lmunitate slábite De 3 ori pe zi Zlingurife sau o curá de

4 sáptámáni cu 100-150 mllziUrmári ale vac-

cinárii sresite

Cát mai repede dupá vaccin de 2 ori pe

zi2lingurite timp de 3-4 sáptámániAdenitá De 2-3 ori pe zi cáte 2-3 lingurife 9i de

2 oril zi tamponare/sprayere

Otitá medie De 3 ori pe zi picurare in urechiOreion De 2-3 ori pe zi cdte l-3 linsurite sau

180


50-100 ml de-a luneul zileiAfte De 4-5 ori pe zi clátire gurá cu 2 lingu-

rife 9i l-2 orilzi cáte 1-3 linguri{e in-tern

Stomatitá De 2 ori pe zi cdte 2 linguri{e pentru

clátire aooi inshitireFibromialgie De 2 ori pe zi cáte 2 linguri,te sau 1-3

linsuriAlergii alimenta-

re

De 2 ori pe zi cdte 1-3 lingurife. Pentru

alergii cutanate sprayere/tamponare de

3-4 orioe ziRáu de mare,

de masiná

1 data pe zi cáte 1-3 linguri{e

Poliartritácronicá

De 2 onlzi cáte 1-3 linguri sau 100-150 mlde-a lunsul zilei

Rubeolá De 2 oúlzi picáturi /sprayere local qi 100

ml de-a lungul zileiScarlatiná De 3 ort/zi cáte 2-3linguri sau 100-150 ml

de-a lungul zile|' suplimentar gargará gi

sDravere in sát de cáteva oi/ziInsolatie La fiecare iumátate de orá 1-3 lineurite

Varicelá De 2 onlzi,l-3 lingurife gi de 3 oilzisoravere sau tamoonare

Oxiuri, Asca-

riziDe 2 orilzi cáteva picáturi pe anus, de 2-3

orilzi cáte 1-2 linguri sau 100 - 150 ml de-

a lunsul zileiGingivitá De 2 onlzi cáte l-3 lingurife gi gargará cu

50 ml

181

Mihdilá Toma

DozajDeoarece argintul coloidal distruge agenfii patogeni

deja in cantitáli mici, ajunge de obicei un dozaj mai mic.Dar in situalii de boli acute grave se recomandá dozaje

mari. Este importantá qi diferenlierea intre utilizarea in-terná gi externá.

Putem indica :

- dozaje mici - I datÁ/zi- 2 lingurile- dozaje mijlocii - de 2 sau 3 ort/zi cáte 1-2

lingurile- dozaje mari - 50 - 100 mUzi

Apa cu argint coloidal nu trebuie (sau rareori poate

fi) amestecatá cuapá. in principiu, in cazul bolilor acute,

se oblin rezultate mai bune cu cantitáfi mai mari gi mai

dese.

Apa cu argint coloidal trebuie luatá neapárat intremese (cu 20 minute inainte qi dupá ingerare nu se má-náncá gi nu se bea nimic).

La boli ale intestinului gros, solufia trebuie báutá

repede. in rest este recomandat a se line 15- 20 secunde

in gurá, pentru ca substanla activá sá fie preluatá de mu-coasa cavitá1ii bucale. O curá pentru intestine poate fiefectuatá cu dozaj mare timp de 14 zile, apoi cantitateapoate fi redusá. Dupá 4 sáptámáni poate fi intreruptá, iarla nevoie pot fi luate substan{e pentru refacerea floreiintestinale.

Apa cu argint coloidal poate fi picuratá fárá proble-

t82


me direct in ochi, nári, urechi.

Másuri : - 1 lingurá:8-10 ml apá cu Ag coloidal- I linguritá: 3 ml apá cu Ag coloidal

Riscuri, ümite gi efecte secundare

,,Argintul coloidal nu este incompatibil cu niciunmedicament ¡i nu provoacá dureri de stomac. Conformcercetárilor din ultimi 200 de ani, nu are niciun efect se-

cundar administrat oral sau intravenos. A fost utilizat cu

reniltate extraordinare in cazui grave. Fárá a dori sá

exagerez, a sosit vremea ca argintul coloidal sá fie recu-

noscut nu numai drept cel mai sigur, ci gi drept cel maieficient remediu din lume."

Matt Metcalf, Perception Magazine,3 l0 I 199 5

Cu toate acesteo, fiecare terapie care nu ia in con-

sideralie aspectele mentale Si emolionale ale tratamen-

tului nu poate duce pe termen lung decát la succese par-

¡iale. in aceastd privin!á, argintul coloidal nu este un

ponaceu, care ar face asumarea responsabilitálii pri-vind boala Si stilul de vialá de prisos.

Páná acum, din practica terapeuticá nu sunt cunos-

cute efecte secundare. Ca primá reaclie se pot inráutáfiu¡or simptomele iniliale, datoritá luptei organismului cu

agenfii patogeni, gen obosealá sau frisoane, care dispar

dupá 3 zile. in canri mai grele, pacientul reaclioneazá

183

MiháiÍá Toma

la inceput cu o stare de spirit schimbátoare sau senzalie

uqoará de ráu. Pot apárea balonári, insá la un tratamentmai lung dispar. Declan¡area de alergii la argintul dinapa cu argint coloidal nu a fost observatá.

Argintul coloidal este netoxic Ai lipsit de efecte se-

cundare u;tilizat terapeutic (pe o duratá limitatá) chiar gi

administrat in cantitáli mari.

in SUA s-au semn alat cazuri de argiria, colorareapielii in gri (problemá exclusiv cosmeticá) cáteva zecide cazuri (60 de cazurí). Dar argiria a apárut páná acum

numai la persoane care au luat timp de zeci de ani com-

pugi de argint sau solufii de argint oblinute cu aparate de

electrolizá individuale, deci fárá controlul puritáfii apei

gi a concentra{iei de argint coloidal. Nu se cunoaste

niciun caz de argirie provocatá de apa cu arqint coloidalprodusá de firme specializate si atestate.

Dupá calculele specialiqtilor gennani [7], ar putea fidepáqitá cantitatea de argint din organism dacá se iau 78

-372litri de solulie ct 25 ppm de argint coloidal. Ceea

ce ar insemna cála o utilizare zikticá, de 100 ml (ceea ce

e foarte mult) dintr-o solufie de 25 ppm, ceea ce cores-

punde \a2,25 mg zilnic, dupá 50 luni( 4 ani), s-ar atinge

o concentrafie care poate dáuna omului, asta fárá a lua

in considerare eliminmea. La o concentrafie de 5 ppm,

ar trebui 20 de ani de administrare zilnicá a 100 ml !!Ceea ce este practic imposibil !!

184


Modalitáfi de combinareApa cu argint coloidal poate fi folositá impreuná cu

toate celelalte terapii, insá trebuie luatá in alt moment al

zilei. Apa cu argint coloidal poate fi combinatá cu esen-

lele florale Bach, uleiuri esenliale, remedii homeopatice,

suplimente alimentare naturale, medicamente, alte tera-

pii cu apá, etc. Dacá se folosesc concomitent qi remedii

homeopatice, trebuie sá fie o distan!á de 30 minute intre

acestea qi apa cu argint coloidal. Dacá se folosesc extern

uleiuri esen{iale, trebuie sá treacá 4 ore páná la trata-

mentul cu argint coloidal. tn ordine inversá sunt suflrci-

ente 2 ore.

Apa cu argint coloidal nu trebuie diluatá, nici mur-

dáritá cu apá puternic mineralízatá.

Másuri suplimentare nece§are

Deoarece particulele se resping reciproc datoritá

sarcinilor electrice de acelaqi fel, trebuie evitali orice

factori care faciliteazá aglomerarea gi descárcarea 1or.

De exemplu : cámpurile electrice, magnetice, tazele de

luminá; ceea ce inseamná cá apa cu argint coloidal tre-

buie linutá la intuneric, departe de aparatele electrocas-

nice, gi nu in frigider.

185

Miháüd Toma

10.6. CURA CU APÁ CU SHT]NGIT

Aga cum am descris la paragraful 3.2.13 apa cu

shungit este recomandatá in tratamenful urmátoarelorboli: hipertensiune, diabet, boli cardiovasculare, gastri-

tá, astm, anemie, boli de ficat, de rinichi, ale vezicii bi-liare, ale pancreasului, dispepsie, obosealá cronicá, sis-

tem imunitar slábit, ráceli obiqnuite qi impoten{á.

Existá mai multe variante de curá de apá cu shungit:

Varianta 1

Se beau cel pufin 3 pahare de apá cu shungit pe zi.Aceasta se prepará astfel: la ll de apá filtratá sau platá

se pun 1009 de shungit. Avánd in vedere cá pachetul cu

chipsurile de shungit are 300 g se pot folosi o datá 3 I de

apála care se pun cele 300 de grame de shungit. Apa nu

trebuie agitatá ci doar lásatá sá actioneze shungitul mi-nimum 30 minute qi maximum 3 zile. inainte de a fi in-troduse in vasul at apá chipsurile de sungit se clátesc cu

apá rece. Nu se recomandá linerea shungitului in apá

mai mult de trei zile. Dupá trei zile apa se ftltreazá in-tr-un alt vas iar chipsurile de shungit pot fi imediat refo-

losite.

Dupá o luná de utilizare chipsurile trebuie sá fie ex-puse l-2 ore la soare. Acliunea shungitului se manifestá

timp de 6 luni dupá care chipsurile trebuie inlocuite.

186


Varianta 2 (cwa japonezá)

Se bea dimineala imediat dupá spálarea pe dinli

aproximativ 0,51 de apá cu shungit preparatá conform

celor de la varianta 1. Nu se mánáncá qi nu se bea nimic

timp de 40-60 minute. Cura trebuie {inutá cel pulin 1 iu-

ná, dar e bine ca termenul sá fie prelungit páná la 2-3

luni.

Varianta 3

Este o curá cu apá preparatá cu shungit timp de 72

ore pentru schimbarea apei deteriorate din corpul nostru.

Se beau 1,5 - 2,5 llzi lará a mai consuma alte lichide.

Durata curei in zile este funclie de greutatea corporalá.

Exemplu: pentru o greutate de 50 kg se vor bea 751apá

structuratá cu shungit, in total, ceea ce inseamná 50 de

zile x 1,5 Uzi. Adicá proporfia este de 1,5 I apá cu

shungit pentru fiecare Kg al corpului. Evident cá pentru

o greutate a corpului de 80 kg va trebui sa bem 120 |

apá cu shungit in 60 de zlle, dacábem2Uzi.

Se recomandá ca in timpul acestei cure sá nu se mai

consume alte lichide chiar dacá márim carfiitatea zllnicá

de apá cu shungit páná1a2,51.

Curele de apá cu shungit nu au contraindicafii qi nu

se cunosc reacfii adverse.

187

L

2.

Miháüá Toma

Capitolul l l

RECOMANDÁRI DE FINAL

Prin tot ceea ce face[i, RESPECTAJI APA. Nupoluali ráurile qi lacurile, nu aruncali resturi de

niciun fel in ape, luali atitudine cánd vede{i seme-

nii fácánd asa ceva, faceli economie la apa menaje-

ta!Cát de des aveli ocazia plantali pomi qi copaci gi

participali la acliuni de impádurire. Pentru cápÁOUnfe este cea care ajutá decisiv la formarea

izvoarelor cu apá vie.

incercali sá nu mai be{i apá de la robinet. Si nicis-o folosiji la máncare, ceaiuri, cafea.

incercali sá folosili detergenfii BIO. Pe pia!á se

gásesc ,,nucile de sápun" un produs 100% de ori-gine vegetalá, de fapt fructele arborelui Sapindus

Mukorossi ) care creqte liber intr-o zona nepoluatá

din India, la poalele munlilor Himalaya. Acestprodus are qi acliune antifungicá qi antimicrobianá,

este hipoalergenic gi este 100% biodegradabil qi

nepoluant. Mai mult este gi mai ieftin de 2- 3 ori

a_).

4.

188


decát detergenlii sintetici.

5. Procurali-vá un filtru cát mai performant qi folosiliapa filtratá atát pentru terapie cát gi pentru báut qi

gátit.

6. in func1ie de banii de care dispunefi gi de scopurile

pe care le ave{i, e bine sá vá procurati un ionizator

sau un activator de apá, pentru a avea apá vie, al-

caliná gi hexagonalá tot timpul.7. Folosifi vase de sticlá sau lut pentru apá. §i in má-

sura posibilitalilor procurafi-vá un dispozitiv de in-formare sau structurare a apei din cele prezentate

la capitolul7.4.8. Puneli etichetá cu : ,,IUBIRE §I RECUNO§TIN-

TÁ" pt sticla cu apá, cu scrisul spre interior.

9. Spunefi,,MULTUMESC" apei inainte de-a o bea.

10. Spunefi rugáciunea ,,TATAL NOSTRU" inainte

de masá qi faceli semnul crucii asupra máncárii.

11. Puteli folosi apá sfinfitá, o cegcu{á la l0 - 15 litride apá alcaliná filtratá sau platá, pentru a modificastructura apei.

12. Dacá sunteli bolnavi sau dacá vre{i sá vá menJinefi

sánátatea, adoptali un stil de viafá sánátos cu mig-

care multá, apá fifratá vie 1,5 - 2 llzi, regim ali-mentar echilibrat, cu multe legume qi fructe proas-

pete (80% alimente alcaline, 20oA alimente acide),

relaxare, practicali IUBIREA qi IERTAREA.13. Fili deschiqi la spirit gi nu refuzali nicio informalie

189

MiháiÍá Toma

sau terapie care :v-ar putea fi de folos. Folosi{i-vádiscernámántul qi ascultali-vá atát inima cát qi ra-

fiunea. Asumafi-vá responsabilitatea pentru tot ce-

ea ce facefi qi gándifi.

Nu uitafi cá APA este condi{ia esenlialá a viefii, de

existenla ¡i de calitatea ei depinzánd existenla OMENI-RII. Sá protejám prin toate mijloacele apa existentá pe

TERRA.

Sá ne aducem aminte cá noi oamenii suntem un N-TREG, cu luminá qi intuneric, cu bine qi ráu, cu bucuriegi suferin!á, iar 70Yo din noi este APÁ.

Pentru a fi sánátoqi trebuie sá ne RESPECTÁM pe

NOI ÍN§INE qi PC CEILALTI. Sá RESPECTÁM APA(nu-i aqa, suntem 70% ltL}

Sá ne asumám RESPONSABILITATEA proprieiVIETI, a propriei SÁNÁfÁ1I ¡i implicit a proprieiFERICIRI.

Sá nu uitám cá am venit pe Pámánt pentru a ne invá-

fa propriile lecfii de via!á, necesare pentru evolufianoastrá spiritualá.

Sá nu cáutám vinovafi iN efenA noastrá pentru

toate problemele qi suferinfele noastre.

190


Sá ne aducem aminte cá cele mai puternice medi-camente sunt IUBIREA, IERTAREA gi DÁRUIREANECONDITIONATÁ ( qi APA gtie acest lucru)!

Sá-I mulfumim lui Dumnezeu pentru fiecare zi pe

care o primim, pentru lumina, aerul gi apa pe care ni ledáruiegte necondilionat, pentru frumusefile naturii create

de El, pentru bucuriile, pentru VIATA qi pentru marele

dar al LIBERTÁIII de a ALEGE.

Agadar, dragii mei, ALEGETI SÁ FITI FERICITI,ECHTLTBRATT, SÁNÁrOgr, ALEGETT SÁ ruer1rror cE vÁ iNcoNroARÁ §I pE vol IN§IVÁ,ALEGETI sá vá IERTAJI pentru toate greqelile 9i frici-le voastre, ALEGETI s¿ DÁRUIJI cát mai mult ñrá a

agtepta sá primi{i nici mácar Recunogtin!á.

RESPECTATI-VÁ pe voi qi pe CEILALTI qi RES-

PECTATI APA !

Cu IUBIRE .

191

MiháiÍá Toma

BIBLIOGRAFIE

1. ANTON, Speranfa, Incursiune in me-dicina naturistd, Editura Polirom, Iaqi, 2001

2. BEJU, Angela Elena, Echilibrare ns-turald optimald, Anatecor Arad, 2007

3. Bársan Lidia, Mic manual de trezireinterioard, Editura Angel Therapy, Bucuregti2005

4. Bársan Lidia, Tu Si puterea ta inter-ioard, Editura Angel Therapy, Bucureqti 2006

5. BRAGG, Paul C., Postul un miracol,6. Callum Coats, Vrdjitorul apeirE,ditura

Excalibur, Bucureqti, 2009

7. Cousens Gabriel, David Wagner,Energia tahionicd, Editura For You, Bucuregti2009

8. CHIRILÁ, Pavel, Alimentafia echiti-bratd a omului sdndtos, Editura Nafional Bu-cureqti,2008

9. EMOTO, Masaru, Miracolul apei,Editura Adevár Divin, Bragov

10. EMOTO, Masaru, Adevdrata putere a

t92


apei,Editura Adevár Diün Bragov

11. Lynne Mc Taggart, Cámpul, EdituraAdevár Diün, Braqov, 2009

12. Yon HOST, Walter, KÜHN, Werner,Kolloidal Silber aus Medizin, das gesunde

Antibiotikum, AT Verlag, 2005

13. Miháitá Toma, Dezintoxicareatizicd Si

psihicd, Editura Dharana, Bucureqti ,200914. NENITESCU, Costin, Chimia Gene-

ralá, Editura didacticá gi pedagogicá, Bucu-

reqti, 1978

15. SA¡IDA, §tefan, DUMITRACHE, Ra-luca, POPA, Valeriu, Ddruim lumind Si iubire,

Tip. Everest 2001, Bucuregti 2007

16. STÁNCIULESCU, Traian, MANU,Daniela, Fundamentele biofotonicii, EdituraPerformantica, Iagi, 2002

Articole:GIURGIU, Eugen, Cura cu apd, Formula AS nr.

826t2008

Periodice:

Compendiu Conferin!á ANATECOR, Arad sept.

2007

Formula AS - nr. 533/2002;66312005; 666/2005;

688/2005; 76412007 ; 82612008.

r93

Miháiló Toma

Nutrition & Health - nr. 1, An XII, Cali News,

2007

Conferinfe:

Qx World Conference - Budapesta 17 -20 oct.

2008

194


Cuprins

Mulqumiri .................5Cuvánt inainte ..........7

Capitolul lAPA, MIRACOLUL VIETII ....................14

Capitolul?CALTTATTLE §r PARAMETRTT APEr.. .....................24

2.1. Indicele acido-bazic-pH............................302.2. Potenfialul de oxido - reducere (POR) .......312.3. Tensiunea superficialá (TS ) ......... ..............322.4. Conductibilitateaelectricásaurezistentaapei JJ

195

MiháiÍá Torua

3.2.7 Apa PI...... .........503.2.8. Apa hexagonalá......... .........543.2.9. Apa sárácitá in deuteriu.............. ..........573.2.10. Apa cu Argint Coloidal ......603.2.11. Apa cu Aur Coloidal .............. ..............723.2.12. Apa imbogá[itá cu calciu de coral :

coRAL-MrNE .................733.2.13. Apa cu SHT NGIT .............75

Capitolul4ECHILIBRUL ACIDO-B AZIC.ROLUL CALCruLU N ORGANISM ............. .........7 g

Importanfa calciului.... ..........83Capitolul5

HTDRATARE §r DESHTDRATARE ........86Capitolul 6

ALIMENTE ALCALINIZANTE-§ I-ALIMENTEACIDIFIANTE............. ............93

6.1. Alimente care duc la aparifiaunui mediuputernic alcalin - pH : 8,5 - 9....... .........976.2. Alimente moderat alcaline ........976.3. Alimente ugor alcaline, pH neutru...............986.4. Alimente putemic acide - pH : 5,0 - 5,5....986.5. Alimente moderat acide - pH: 6,0 - 6,5 .....996.6. Alimente ugor acide - pH neutru 7,0...........99

Capitolul T

ApA - PLTNTEA iNrnB CER §r pÁrrtÁNr...........1017.L. Memoria apei........... ................1017.2. Apa - componentá a sistemului de laseribiologici... .........1087.3. Apa - Oglinda Sufletului .......1147.4. Ape informate qi structurate ....124

7.4.I. Apa informatá prin biorezonantá........I247.4.2. Apa structuratácuADR-4..................126

t96


7.4.3. Apa Tahionizatá ...............1277 .4.4. Irvoare támáduitoare ... ...... .. .... ... . .. .. .. . 1 3 1

CAPITOLUL 8APA _ FIINTÁ VIE. APA §I CORPULEMOTrONAL............ ............136

8.1. Apa - Fiinfá vie............ ...........1368.2. Apa gi corpul emofional ..........143

Capitolul 9

SISTEME DE FILTRARE §I TRATARE A APEIPENTRU UZ FAMILrAL........... .............147

9.1. Filtrul AQUATOR PLUS .......1499.2. Filtrul MULTISTADIC........ ...1509.3. Filtrul SANTEVIA ..................1539.4. Ionizatorul de apá PUREPRO JA- 103 ....1539.5. Ionizator JP109 ORION..... .....1559.6. Activatorul de apá AQUARION...............1569.7. Optimizatorul de apá PI - MAG...............1599.8. Dispozitivul GAV (Generatorul de apá vie)

160

Capitolul 10TERAPTI CU ApÁ... .............163

10.1. Curá interná cu 4 pahare I 2i...................16310.2. Cura cu apá- varianhchinezeascá........I6610.3. Cura cu apá cu MICROHIDRINÁ §IALKA-MrNE............... ......16810.4. Cura cu apá sárácitá in Deuteriu ............17410.5. Cura cu apá cu ARGINT COLOIDAL ..17610.6. Cura cu apá cu SHUNGIT ...186

Capitolul ltRECOMANDARI DE FINAL ...............188BrBLrOGRAFIE............. .......192

t97

Apa, Miracolul Vietii

Documents

Transcript of Apa, Miracolul Vietii