555

Apa in organismCompartimente lichidiene Introducere: Organismele vii contin >70% H2O;celulele>80% Organismul uman->ontogeneza:95%->55%G; Organismul adult este alcatuit din:50-60% apa, 40% rezidiu uscat format din: 18% proteine, 15% lipide, 7% substante minerale (pentru un subiect de 70Kg)glucide 10% Deficitul de H2O->deshidratare (-15%G-exit 5-7 zile);loc 1-O2 Excesul hidric-edeme,ascita,EPA,diuretice;setea,urina colorata! Diversi electroliti,macromolecule,molecule mici alcatuiesc compartimentele lichidiene.

Proprietatile fizice Tensiune superficiala mare (curgere capilara,micelizare,motilitate); Vascozitatea->1(de referinta); Conductibilitate calorica si electrica mari,amortizor termic; Proprietati calorice care faciliteaza iradierea, conductia, convectia, evaporarea;536 kcal/L Constanta dielectrica mare, favorizand disociatia; Capacitate crescuta de dizolvare si ionizare; pH 7 (neutra);Ph=-log[ H] la 25 gr C(H3O-hidroniu)

Rolurile apei Structural:42L; libera-legata Mediul pentru biosinteza(anabolism)si pt.biodegradare(catabolism) Reactant-hidroliza; CO2+H2O Metabolit:H+O2->H2O;sinteza peptide apa; Solvent universal (anioni, cationi, macromolecule) Homeostazia termica:caldura specifica,conductibilitate calorica, caldura latenta de evaporare-mari Mediu de suspensie pentru celule (hematii etc) Protectie organe (creier-LCR,seroase) Asigura pH, osmolaritatea ,rH(rate of H),; rh 0-28=red;28-42-oxidant Transportul substantelor solvite:nutrienti,emonctori,gaze O,CO2,anioni etc Mediul de transport si reglare N-Endocrina,umorala,citokine,imunitara,

Apa total=T.B.Wreprezint 50-60% din greutatea corpului

depinde de:gradul de adipozitatesex vrst

Repartitia apei in organism legata de intensitatea proceselor vitale si varsta Varsta/sex/G corporala:Embrion . 90-97%(94%-fat =3l)Copil 0-1 an . 75%Copil 1-12 ani . 65%Adolescent ... 50-58%Adult 30-59 ani .. 60-70%=40-42 lBarbat 55-63%Femei . 47-52%Varstnic >60ani . H2o(0,13 ml/cal)

Distribuia apei n organismCopiii: mai susceptibili la variaii majore intensitate crescut a metabolismuluisuprafa corporal mare/greutateamecanisme renale de conservare a apei i electroliilorimature

Repartitia apei in diferite tesuturiSmalt 0,2%(mecanic) Dentina 10%Tesut osos .. 25%Tesut adipos ......... 20-30%Tesut cartilaginos . 55%Tesut conjunctiv 60%Tesut muscular .. 75%Tesut nervos,viscere 80%

Distribuia apei n organismesutul adipos conine o cantitate foarte mic de ap -lipidele sunt hidrofobe

Repartitia apei in organeOase 22-25%Tiroida . 70-75%Rinichi . 80-85%Creier: substanta cenusie .... 85% substanta alba ... 70%Inima, plamani . 80%Ficat, piele .. 70%Plasma.90%Celule sanguine..65%

Compartimentele lichidieneCompartimentul intracelular (LIC;ICF)

Cuprinde cea mai mare cantitate de apa 40%G- 28 L (70 Kg);Apa se gaseste in 2 forme : legata - interiorul membranei ,de proteinele celulare,organite; si libera - solvent intracelular;Celulele au compozitie specifica(neuron,osteocit) dar concentratia constituentilor este similara este considerat un sector unic-Ex. Eritrocitul.Spre deosebire de LEC,LIC-ul are continut: -mai mare de K+ (140/4), Mg(20/0,8), HPO4(11/2), SO4(1/0,5), proteine(4/0,2/1,2) -mai mic de Na+(14/142), Cl-(4-/108), Ca+2(0.0001/1,3), HCO3-(10/24)->cifre mOsm/l apaDesi diferit de LEC, ambele au aceeasi osmolaritate (302.2/302.8)-=izotonie - corectata (281.0/282.0 mOsm/L apa)Osmolaritatea LiC-ului nu e data de NaCl (

9*COMPOZITIA LICHIDELOR CORPULUI

9

Plasma (mOsm/l apa)Interstitial(mOsm/l apaIntracelular (mOsm/l apa)Na+142139-14K+4,24,0+140Ca++1,31,2-0,0001Mg++0,80,7+20Cl-108108-4HCO3-2428,3-10-HPO4, H2PO4-22+11-SO40,50,5+1fosfocreatina--+45Carnozina--+14Aminoacizi22+8Creatina0,20,2+9Lactat1,21,2+1,5ATP--+5Hexozomonofosfat--+3,7Glucoza5,65,6-Proteine1,20,2+4Uree444Altele4,83,910TOTAL (mOsm/l)301,8300,8301,2Activitate osmolara corectata (mOsm/l)282,0281,0281,0Presiunea osmotica totala la 37C (mmHg)544354235423

Ionograma sanguin

Valori plasmatice normaleNa+135 -145 mEq/lK+3,5 5 mEq/lCl98 107 mEq/lHCO322 28 mEq/lCa8,5 10,5 mEq/lFosfor2,5 4,5 mEq/lMg1,6 3 mEq/lOsmolaritate280 295 mOsm/kg

Osmolaritatea plasmaticreprezint suma anionilor i cationilor din plasm exprimat 285mOsm/l desolutie(;este

Cuprinde 20% din G (70 Kg-15-17 L) si 40% din TBW.Este repartizata in urmatoarele subcompartimente:1- apa interstitiala si limfa 75% ECF ~ 13L a).limfa si apa interstitii 40% ECF 8L(l.e.c!) b).t. conj. dens(cartilaj) 20% ECF 3L c.)t. matrice osoasa - 15% ECF 2L 2-apa plasmatica(singe) si cord - 20% ECF~ 3L=VP. 3- lichide transcelulare - 5% ECF ~ 1L(LCR,seroase,secretii.)

LEC reprezinta mediul intern al organismului dar, exterior celulelor.Homeostazia este mentinerea constanta( cu variatii minimale) aleCompozitiei si conditiilor cantitative si calitative ale LEC-ului.Reglat CV,GI,SN,End.Fiziologia-mecanisme si reglari echilibre, constante,parametri biologici in dinamica solicitarilor de mediuL.E.C.

6*COMPARTIMENTELE LICHIDIENE APA EXTRACELULARA~ 20 litri

SUBCOMPARTIMENTE :PLASMA SANGUINA ( intravascular )LICHIDUL INTERSTITIAL

PLASMA + LICHIDUL INTERSTITIAL = MEDIUL INTERN AL ORGANISMULUITotalitaea lichidelor care asigura transportul gazelor si substantelor nutritive Cl. BERNARD ( 1856 ) LICHIDELE TRANSCELULARE

5*COMPARTIMENTELE LICHIDIENE APA INTRACELULARA ~ 24 litri - fixata pe proteinele celulare - interiorul membranei celulareMEMBRANELE CELULARE : bariere ce separa cele

2 compartimente lichidiene principale

APA INTRACELULARALICHIDUL INTERSTITIAL( face parte din apa extracelulara )

Figure 25-1 Summary of body fluid regulation, including the major body fluid compartments and the membranes that separate these compartments. The values shown are for an average 70-kilogram person

Deplasarea apei in organism Schimburile de apa si electroliti dintre diversele compartimentesunt influentate de factori care conditioneaza sensul de deplasare: 1 presiunea hidrostatica-presiune de filtrare 2 presiunea osmotica-electrolitii 3 presiunea coloidosmotica-macromoleculele 4 tipul de membrana-bariera:sinusoid,fenestrat,continuu,paracelular Apa traverseaza toate membranele celulare careprezinta permeabilitate selectiva si endoteliale capilare semipermeabile. Transportul prin membrana celulara se face prin difuziune(pasiv) si activ. Difuziunea poate fi simpla prin bistrat si canale proteice, si facilitata cuajutorul proteinelor carrier. O serie de canale proteice si proteine-pompesi proteine-caraus realizeaza transportul pasiv si activ al ionilor saumoleculelor.

Factorii care dirijeaz circulaia apei ntre compartimente:totalul salin din spaiul extracelular;concentraia proteinelor plasmatice;condiiile hemodinamice determinate de: - funcia cardiac;- starea circulaiei capilare;pentru sectorul celular:- posibilitile metabolice ale celulei;- posibilitatea funcionrii normale ale membranei;- capitalul hidrosalin al sectorului extracelular;

+

Relatia dintre presiunea LI/VOL.LIPresiunea LI=-3-4 mmHgvolumul=12 LTextura de colagen,proteoglicani heparansulfat ,acid hialuronic-gel interstitial,tisular-difuziune Pef==13(41-28) la capatul arteriolar;41=30+3+8 Pef== venular Pe/abs =28-21=7 21=10+3+8 Fluxul limfatic din inf duct toracic; cap stg +membru stg-duct toracic; cap dr. +membru dr-duct li. Drept limfa =2-3l/24h; proteine -2 gr/dl sau ficat-6gr/dl;Fluxul limfatic=120 ml/h-2-3l/zi rata fluxului =pres. LI + activitatea pompei limfatice.(contractie,compresie,miscare,pulsatii,etc.Factor de siguranta antiedem.: fluxul creste x10-50x;spalare proteine,presiunea negativa

Plasma (mOsm/l apa)Interstitial(mOsm/l apaIntracelular (mOsm/l apa)Na+142139-14K+4,24,0+140Ca++1,31,2-0,0001Mg++0,80,7+20Cl-108108-4HCO3-2428,3-10-HPO4, H2PO4-22+11-SO40,50,5+1fosfocreatina--+45Carnozina--+14Aminoacizi22+8Creatina0,20,2+9Lactat1,21,2+1,5ATP--+5Hexozomonofosfat--+3,7Glucoza5,65,6-Proteine1,20,2+4Uree444Altele4,83,910TOTAL (mOsm/l)301,8300,8301,2Activitate osmolara corectata (mOsm/l)282,0281,0281,0Presiunea osmotica totala la 37C (mmHg)544354235423

schimburile dintre sectorul interstiial i sectorul celular se fac prin mecanisme:- difuziune;- osmoz;- activitate metabolic;membrana celular este:- permeabil pentru: ap, glucoz, uree, creatinin, acid uric;- parial permeabil pentru: K+, Mg+, Ca++, PO4H--, CO3H-;- permeabil n anumite condiii pentru: Na+, Cl-;

Metode utilizate pentru studiul compartimentelor hidriceCrioscopia-temperatura de congelareDeshidratare controlataCalorimetrie Spectrofotometrie in IRRMNDeuterizarea apei (marcare cu D2O)Metode de dilutie a trasorilor specificiIonograma plasmatica

Evaluarea echilibrului hidricapa se poate pierde din ambele compartimente hidrice majore ale organismului

compartimentul - poate fi identificat prin:semne circulatorii i neurologiceexaminarea fizicteste de laborator Na seric i urinarN seric i urinarcreatinina sericMetode imagistica

Masurarea distributiei apei in compartimentele lichidiene Principiu: Se face indirect Se numeste principiul dilutiei sau al spatiului de distributie C1V1=C2V2 C1V1=Q V2=Q/C2

O cantitate de substanta (Q) specifica si denumita marker sautrasor, cu concentratie (C1) si volum(V1) cunoscute, sedistribuie omogen intr-un volum de distributie necunoscut(V2), caruia ii putem determina concentratia pe unitatea devolum (C2), dupa un timp dat (specific trasorului-timp dedifuziune-dilutie).

Principiul dilutiei:Volumul de determinat(ml)=Cantitatea de substanta marker Concentratia markerului (mg/ml)

Q/C sau =Q C

Substantele MARKERNetoxice, nealergice;Inerte metabolic;Nefixabile pe elementele figurate, alte celule sau albumina;Sa nu afecteze distributia lichidiana prin modificari depresiune osmotica,fara echivalent endogenSa nu paraseasca rapid compartimentul- timp de eliminare;Omogenizabile rapid-timp de difuziune convenabil-specific;Dozabile (colorimetric- coloranti, dozimetric- izotopi).

Conditii de determinareIn conformitate cu protocoalele in vigoare:Repaus fizic de ~1 ora inainte de determinare;Repaus alimentar de 12 ore inainte de determinare, pentruglucide si lipide si de 24 ore inainte de determinare, pentruproteine;Confort termic: 18-20C pentru persoana imbracata;Repaus psihic;Sistarea medicatiei, cu 3 zile inainte de determinare;

Determinarea volumelor compartimentelor lichidieneMarkeriApa totala(TBW): apa radioactiva (apa grea) contine D2O sau tritiu (THO)- apa super grea. Dupa injectarea IV, acestea se amesteca ca apa totala in cateva ore, iar pentru calculul apei totale se foloseste principiul dilutiei; utila si antipirina-42-48l;ureea-4hVolumul LEC (extracelular): sodiu radioactivNa24, clorul radioactiv, ionul tiocianat, inulina, zaharoza, manitol. Dupa injectarea trasorului, difuziunea dureaza 30-60 min, iar pentru calcul de foloseste raportul dilutiei(18l-NaCNS;14L-Inulina;Volumul LIC (intracelular): se calculeaza prin diferenta dintre spatiul de apa totala si lichidul extracelular(indirect)Volumul plasmatic(VP): se folosesc albumina plasmatica (marcata cu 131I RISA) sau proteine plasmatice de care se leaga coloranti (T-1824- albastru Evans) sau rosu de Congo~2,8-3,0 l;PVP;Volumul interstitial si limfa: diferenta LEC-VPVolumul eritrocitar: se foloseste cromul radioactiv(51) care se leaga de eritrocite; suma VP+VG (globular-eritrocitar)=volum sanguin Volumul sanguin =80 ml/kg;=8% din G. VS=VPx100/100-Hematocrit

Distribuia apei n organism

Evaluarea echilibrul hidricVolumul plasmatic poate fi evaluat prin:examinarea clinic msurarea TAmsurarea pulsuluidistensia venei jugulareAlte semne de hidratare

metode invazive msurarea presiunii venoase centrale

metode neinvazive msurarea diametrului venei cave inferioare prin ultrasonografie

Aprecierea sectoarelor hidrice:- cntrirea bolnavului zilnica(edeme,etc) -bilantul zilnic excreta/ingesta 1-3l/24 ore- ionograma:- plasmatic: Na=137-143; K=3,5-5; Ca=4,75-5,25; Mg=1,5-2; Cl=98-105 mEq; - urinar: Na=120-190; K=40-50; Ca=7-10; Mg=8; Cl=120-190 mEq;- din diferite lichide patologice (fistule, varstur, lichid peritoneal);

Echilibrul hidricReprezinta diferenta intre intrarile de apa si iesirile de apaIn conditii normale organismul isi mentine echilibrul hidric (homeostazia hidrica)Aportul zilnic de apa: cea mai mare parte de apa ingerata este administrata pe cale orala 2/3 sub forma de apa ca atare sau alte bauturi; 1/3 este in alimentele ingerateO mica cantitate de apa este sintetizata in organism ca rezultat al oxidarii celulare-mitocondriale a hidrogenului variaza intre 150-250 ml/zi si depinde de intensitatea proceselor metabolice 1g lip-1ml H2O, 1g HC-0.6 ml, 1 GP-0.44mlAportul normal de lichide inclusiv cele sintetizate, este de ~2300 (2600) ml/zi(1200+1100+300)Ratia normala este:Glucoza 100-130g(55-65%)fibre 25-30gr;Proteine 70-80gr.(15-20%)-0,8g/kg.Lipide 80-100gr(25-30%-din care SAFA-1o%)

Apaaport zilnic 2500 ml (1500-3000ml/ apa metabolic 250apa exogen-sete !Alimente=750 mlingestia de lichide1ml lipide=1ml 1ml glucide=0,6ml1ml proteine=0,44

raia zilnic alimentar furnizeaz prin ardere 300 ml. ap endogen: 33 ml. ap din 80 g. proteine; 64 ml. ap din 60 g. lipide; 220 ml. ap din 400 g. glucide;apa ingerat se absoarbe n partea superioar a intestinului subire i mici cantiti la nivelul stomacului i colonului;n intestin sunt vehiculai 8500 l. ap ingerat + secreii digestive, prin fecale se pierd 100-200 ml.;

Apaeliminare zilnic-1,5-3l Renal= 1500 ml-Diureza-minim 500 mlreglat prin intermediul ADHExtrarenal=1000mlGastrointestinalmaterii fecale=100ml n diaree, vrsturi, fistulecutanat +pulmonaraperspiraia insensibilTranspiratie=200ml

Pierderile zilnice de apa

Temp normalaTemp ridicataEfort fizic intensPierderi insensibile- piele350350350- Aparat respirator350250650Urina14001200500Transpiratie10014005000Fecale100100100TOTAL230033006600

Pierderi insensibile de apaPrin perspiratie insensibila cutanata se pierd cantitati importante de apa in urma evaporarii apei la suprafata pieli(nu prin secretie sudorala )Pierderea :piele +alveole-continua,dar apa distilata,fara sodiu.Se pierde LEC si LIC-71 Cantitatea de apa eliminata prin piele este de ~350ml/zi.Aceasta cantitate se pierde si la persoanele cu deficit congenital de glande sudoripare. Moleculele de apa difuzeaza printre celulele epidermei. Stratul de colesterol epidermic limiteaza aceste pierderi. Cand acest strat dispare (ex: in arsuri) rata evaporarii poate creste la 3-4l/ziLa nivelul alveolelor se pierd 350 ml H2O prin evaporare-prin perspiratie insensibila alveolara.

Temperatura ridicata In mediu cald, peste 35C, evaporarea transpiratiei este unicul mijloc eficient de termoliza perspiratio sensibilis Prin transpiratie se pot elimina cantitati mari de apa (1-1.7 L/h) Prin transpiratie se pierd cantitati mari de NaCl (15-20 g NaCl/zi) Pierderile de apa si NaCl determina conc. lichidului interstitial Dezechilibrul mineral se corecteaza prin ingerare de bauturiClorurosodice hipotone(

Reglarea echilibrului hidricSe face prin:Reglarea pierderilor de apa, prin sistemul osmoreceptor - hormon antidiuretic cu rol major in controlul reabsorbtiei renale de apa Reglarea aportului de apa prin mecanismul seteiReglarea aportului de sare apetitul pentru sareReglarea eliminarii de sare aldosteron,SRA,peptid natriureticPrin aceste 4 mecanisme se face controlul osmolaritatii LEC-ului (plasmei) 300mOsm/l(6,7 atm,5300 mmHg,-0,56C si al concentratiei de Sodiu (142 mosm/l) - constante care sunt implicate in reglarea unor parametrii de interes hemodinamic: presiunea arteriala, debitul cardiac, volemia,PCV,FSR,etc

Reglarea fluidelor corpului- Mecanisme homeostaticeRinichiCord si vasePlaminGlande endocrine : hipofiza,suprarenale,Baroreceptori de joasa si de inalta presiuneSistemul renina-angiotensina-aldosteronADH-ulMecanismul seteiOsmoreceptori centrali si perifericiANPAldosteron si alti factori

Feedback-ul osmoreceptori ADH osmolaritate . _Daca creste peste 290 mOsm/l se excita osmoR hipotalamici din zonele vecine NSO si NPV (Hipotalamus A-L)Senzori TRPV4.OsmoR excita NSO 5/6 si NPV 1/6 ADH din neurohipofiza(tractHH)ADH creste reabsorbtia de apa in TCD2 si TCo spre interstitiu si plasma.ADH=1 pg/ml(pmol/L creste la 2-4(3h) la10(16h)si 18(24h)Reabsorbtia apei + eliminarea Sodiului produc corectarea cresterii initiale osmotice_In hipotonia LEC-ului se formeaza mai putin ADH si se elimina apa in exces fata de solviti corectind hipotonia de la 370 la 390 mosm/lHIPOVOLEMIA creste secretia de ADH (deflatia atriilor >X >NSO eliberare de ADH=50u I(-25%VP )-Reflex Henry-Gauer(-NASA) inversat- la aterizare.Stimulul e relaxarea Voloceptorilor-> ADH.Si Baroceptorii carotidieni,aortici,renali dau++ ADH in hipovolemiisesizind scaderea Presiunii arteriale.HIPERVOLEMIILE produc prin inflatia atriala(stimulare volorec As,Ad) inhibitia ADH poliurie corectarea hipervolemiei;Reflex H.G direct; intervine si FNA, precum si tahicardia.Tensionarea baroR- - >scade TA(x);Se inhiba Aldo.4; inhiba OS renal,creste RFG,LEC-.

Reglarea eliminarilor de apa Se face prin reactii compensatorii hormonul antidiuretic (ADH) si ALDOSTERON, pentru retinerea apei si prin FACTORUL NATRIURETIC ATRIAL, pentru eliminarea apei

Eliberatori ADHInhibitori ADH Contractia LIC prin: Crestere LIC prin:1%- hipertonia LEC/ osmol.plasma >290- hipotonia LEC/ osmol.plasma

f

SeteaSetea este principalul reglator pentru aportul de apa .Senzatia la dezhidratareNecesitatea constienta (cortical) de a bea apa,tendinta de a cauta apa,ingera.Centrii setei aria preoptica anterior de NSO si NPV,in HIPOTALAMUS A-L; cai Hip-Limbice-Paleocortex(Fascicul medial )OSF siOVLT:A2; organe periV3;Aceleasi arii neuronale de la nivelul zonei AV a V3 produc sete si antidiureza. Osmoreceptorii centrali din OSC, OSF, OVLT, nucleul median preoptic ariaPreoptica= centrii setei . Lezarea zonei deficit pentru: control sete, ADH, apetit sare si TA.Ariile fara BHE ,stimulate de A2,OCT-OSF-AII;AII-OVLT;Stimuli sete: deshidratare IC d.c. cresterii osmolaritatii LEC-ului 2-3%(4 mOsm/l)290-294mOsm/l; Sodiu crescut 2 mEq in plasma sau LCR; scadere K; aport hidric scazut sete hiperosmolara(osmometrica).Efecte Angiotensina II:.sete,retentie renala H2O si Na, Vasoconstrictie ,scade FSR,scade Q urina ;apetit sare.1.Setea osmometrica-cind tonicitatea LI Osmometric-vine de la osmosenzori ce detecteaza osmotice LI:neuroni cuRata de descarcare PA legata de nivelul de hidratare (centrali) 98.Salty meal!:Plasma hipertona-Li pierde apa(hiperton)-apa merge dinLIC in LI hiperton.2.Setea hipovolemica (volumetrica)apare post-hemoragic, deshidratari,arsuriEvaporarea da sete v.si o. si pierzi vp,li,lic.diareea,hemoragia doar volumetricMecanismul setei mecanismul aportului hidric este cuplat cu celelalte mecanisme.Reflexe conditionate Amigdala-adipsie;septali-seteOsmoreceptori periferici in:tubul digestiv,orofaringe(!)ficat,sensibili la aport, absorbtia apei si satietate temporara; complet la VS,TA,POSM -Ncorectate

Factorii de control ai setei

FactorulCresterea senzatiei de seteScaderea senzatiei de seteOsmolaritateaCrescutaScazutaVolumul sanguinScazutaCrescutaPresiunea sanguinaScazutaCrescutaAngiotensina IICrescutaScazutaAlti factoriUscarea mucoasei bucofaringieneDistensia gastrica

ie

p

Setea volumetricaCind VS ,VP scad prin pierdere apa din ,LIntravascular-transpiratii profuze;prin evaporare se pierde apa din 3 comp:LIC,LI,VP-sete Vol.+Osm. Diaree,vome,hemoragii,arsuri-hipovol.Hipovolemia implica pierderea izotonica(apa si sare)-apetit sareReceptorii:A)renali:R-A-A ;B)cord+vase

EFECTELE STIMULRII RECEPTORULUI AT-1 (Navar et al.), (17)creterea presiunii arteriale vasoconstricie a arteriolelor aferent i eferentcontracia celulelor mezangialestimularea schimbului Na/Hcreterea reabsorbiei la nivel proximal i distalinhibarea secreiei de reninstimularea eliberrii de aldosteronactivarea eliberrii de citokine i factori de creterestimularea produciei de endotelin, tromboxan, radicali liberi de oxigen

Baroreceptorii atriali-contin neuroni senzoriali sensibili la distensieAtriile sunt pasiv destinse de umplerea variabila(intoarcerea venoasape care stretch-receptorii o sesizeaza.Informatia de aici- influenta/SeteLow-pressure baroreceptori(voloceptori)sunt terminatii nervoaseLocalizate strategic in locuri de joasa P:artera pulmonara,jonctiunile Atrii-Vene,atrii si ventricule-109 slide;mecanoreceptori umplere cuVSCEReceptorii atriali la finele axonilor aferenti legate de vag-fibre A si BFibre A-sistola atriala-monitorizeaza frecventa cardiaca. 5ANPFibre B-transmit in sistola ventriculara,monitorizeaza cresterea vol.atrialPCV-este determinantul umplerii atriale-monitorizata de stretch rec.siFibrele B si deci si volumul sanguin circulant efectiv si returul venosCaile aferente pt receptori sunt prin vag-NTS si cetrii CV bulbari.CaileEferente si efectorii(cord si vase) sunt ca la baroreceptori.Raspunsul :1diferit:tahicardie(reflex Bainbridge)pt.voloceptori( si bradicardie pt Baroceptorii de inalta presiune.)Pentru vase raspunsul este2- scaderea tonusului simpatic numai renal(vasodilatatie renala)Efectul este fluxrenal crescut si3 diureza mare.Descresterea stretch-ului atrial-efect micpe Frecventa, dar creste VC renala si scade diureza-creste volemia.4DinNTS-proiecteaza in NPV-scade AVP : destinderea volorec-creste diureza

Excretia Sodiului Aldosteronul, RAA, FNAIngestia zilnica 150 mEq excretia renala maxim 150 mEqAldosteronul CSRG creste reabsorbtia de Sodiu in TCD si TCC de la 90% spre 100% (Aldo crescut),rest o,1-2ogr/zi~ 1/Aldo; Body Na=58 mEq/kg. 65% e in LEC.Reabsorbtia de Sodiu la schimb cu H+ sau K,NH4+ se produce si in intestin, glande salivare ,sudoripare etcFactori stimulatori: 1. Na scazut in LEC (plasma); 2. K crescut LEC plasma; 3. Angiotensina II; 4. ACTH; 5. Sistemul RAA; 5. LEC scazut (hipovolemie)Aldosteronul retine sodiul in LEC si o data cu el apa osmotica Efect presor pt. T.AFNA: este sintetizat de miocitele atriale unde este si stocat, este eliberat ca raspuns la stretch. Are rol in raspunsul diuretic si redistributia ECF si plasmei in conditii de imersie si zbor spatial. Este vasodilatator, creste FSR, creste RFG si sarcina de Sodiu in TCP si AH. Creste excretia urinara a Sodiului.In hipotalamusul ant,AV3V este modulator al setei Antagonist al angiotensinei .Actiune depresoare T.A.; RAA ;

APETITUL PENTRU SARE

Apetitul dorinta de sare controleaza aportul de sare ,140-145mEq/l-V.P,136-L.I.Necesar =10-2ogrNaCl->4-8gr(120-250mEqNa)Stimulii; Scaderea Na in LEC si Hipovolemia,Hipotensiunile.Mecanism tardiv(ore)Centrii:AV3V (Organele circumventriculare,centrii independenti de centrii setei. AII semnalizati in OSF.Un semnal pt apetitul de sare-aldosteronul->OSF->Neuroni ocitocinergici->ocitocina-.LCR->Singe->pofta de sare.2Mecanisme sinergice la hipovolemie:Acut:AII-Na-apetit si aldosteron cronic apetit .Ambii -> Neuroni ocitocinergici in Hipotalamus AII:2efecte a) comportament:sete,apetit sare.b)Vasoc-retine Na si apa .TA creste Aport suficient:15-20mEq/zi;Aport mediu 100-200meq/zi

Perturbari ale echilibrului hidric Pertubarile metabolismului apei intereseaza si sodiul in majoritatea cazurilor, dar pot fi si separate Tulburarile se datoreaza:pierderilor excesive de apa (deficitelor de apa) bilant hidric negativretineri in exces a apei (exces de apa) bilant hidric pozitiv In functie de sector dezhidratarile si hiperhidratarile pot fi: - Extracelulare -Celulare -Globale

Deficitul de apa-dezhidratarea.Intereseaza in special compartimentul extracelular, unde are loc o crestere a presiunii osmotice (in plasma,lic.interstitial)-Dezhidratarile extracel.pot fi legate de pierderea sodiuluiplasmatic:regim desodat,vome,diaree(contin Na)fistule ilealetranspiratii mari,nefroze,diuretice,insuficienta CSR etc. Apa este atrasa din celule si se produce: deshidratare celulara cu senzatie de sete; uscaciunea mucoasei bucofaringieneDaca mecanismele homeostatice sunt eficiente are loc secretia de ADH,inhibitia FNA, stimularea RAA.Tulburarile semnalate se corecteaza rapid dupa ingestia corespunzatoare de apa.Dezhidratarile pred.celulare apar in febre,retentii sodate,etcDezhidratarile globale apar in aport redus de apa,pierderi mari

Semne de deshidratare

SER fiziologic 0, 9 g% -156 meq Na +156 Cl; ;NaHCO3=1,4g% adica 14g/l(168mEq/Na/l si;;Albumina 5%-expansiune de volum PPF-fractiune coloidalaSer glucozat 5% +Dextran 40 sau 70 polizaharide osmotice 3-4 ore-;SingeFormula apa volum= 140xo,6G ------------ Deficit hidric=42l-Fractia 42lx140=5880/150=39l=3litri Na realHipertone-NaCl=5,8g%-58/l;10%,20%;KCl-=7,4%; NaHCO3=8,4%,Gluconat de calciu =10g%Hiperosmolaritate=P.O=+330mOsmol/l:Come-Na,Cl,Uree,Glicemie MARIHipo=P.O=

HiperhidratarileHiperhidratarile extracelulare sunt:normotone(apa+Na) hipotone(retin apa > hipertone(retin Na >Hiperhidratarea celularae mixta(cuplata cu dezhidratare ECHiperhidratarea globala e o intoxicatie cu apa

Excesul de apaPrezenta unui exces de lichid in tesuturile organismului reprezinta edemulEdemul poate fi prezent in compartimentul: intracelular extracelularEdemul intracelular apare in doua situatii:Deprimarea sistemelor metabolice tisulare sau o nutritie inadecvata a celulelor. Poate apare acolo unde fluxul sanguin local este redus iar aportul de O2 si substante nutritive este prea mic pentru a mentine un metabolism tisular normal. Are loc deprimarea activitatii pompelor membranare, in special a pompei ce scoate sodiul din celula. Se produce osmoza apei in celula,atrasa de sodiu nescos.Inflamatia determina o crestere a permeabilitatii membranelor celulare. Sodiul si alti ioni intra in celula, producand osmoza consecutiva a apei in celula

Excesul de apaEdemul extracelular:Poate fi cauzat de:extravazarea exagerata de lichid din sangele capilar sau insuficienta sistemului limfatic de a drena lichidul din insterstitiiRetinerea renala de apa si de sare

Edemul produs prin extravazarea de lichid din capilare sau obstructie limfaticaPresiunea capilara crescuta,-P.H. retentie renala excesiva de apa si sare (insuficienta renala, exces de mineralocorticoizi)presiune venoasa ridicata (insuficienta cardiaca, staza venoasa localizata, insuficienta pompelor venoase)Scaderea proteinelor plasmatice-P.COpierderi de proteine prin urina,scaun,etcpierderi prin lipsa tegumentara (arsuri, rani)Sinteza proteica insuficienta (boli hepatice, deficit de aport)Permeabilitate capilara crescuta infectii bacteriene,toxine,infectii,reactii imuneBlocajul drenajului limfatic la nivelul ganglionilor

Edemul produs prin retentie renala de apa si sareClorura de sodiu ramane aproape in totalitate in compartimentul extracelularCele mai multe boli care compromit functia renala au tendinta de a reduce excretia de apa si sare prin urina,de aceea in LEC cresc NaCl si apa cu doua consecinte

Consecinte:Edem extracelular Hipertensiune datorata cresterii volemiei

************