Anunţat ca cel mai mare exerciţiu militar din Ro -mâ ni a de până acum, SABER GUARDIAN 2017 sedes fă şoa ră în perioda 11 - 20 iulie pe teritoriilenaţiona le ale Bul ga ri ei, României şi Un ga riei, cu par -ti ciparea a peste25.000 de mi litari,din 22 de ţări aliateşi partenere.

Peste 8000 demi li tari români dinFor ţele Te res tre,Na va le şi Aerienepar ti ci pă la ...

Instrucţie alpină

Vreme de 45 de ani, despre campania de pe Frontulde Est nu s-a scris absolut nimic. Imediat după Re vo -luţia din 1989, au apărut o sumedenie de lucrări care

abor dează acest subiect.Chiar și așa, o singură car - te, apărută în 1999, trateazăapart e operaţiunile Ar ma teiRo mâne pentru cucerireaOdessei. Pentru cer ce tareaştiinţifică, era necesar însăca și alţi isto rici mi litari săse aplece asupra...

CurierulARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XIX nr . 13 (452) l 17 iul ie 2017 l 8 pagini l 70 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

ÎN LINIA ÎNTÂI

Un mit transformat în realitateUn mit transformat în realitate

În ziua de 05 iulie 2017, Compania 1 din Batalio-nul 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociul-schi”, a executat, în poligonul Cheile Râşnoavei, unexer ciţiu demonstrativ de instrucţie alpină. Exerciţiu afost prezentat unei delegaţii britanice. Delegaţia a fost

în soţită de colonel Cris ti -an Teglaş, comandant alBri găzii 2 Vânători deMun te „Sarmizegetusa” şide locotenent-colonelulCon stantin Stroe, şeful destat major al Batalionului21 Vânători de Munte...

Odessa. Gustul amar al victorieiOdessa. Gustul amar al victoriei

KAKI 100%

Despre operaţiile psihologice s-au scris multe şiam con vingerea, în acest sens, că va mai curge foartemul tă cer neală. Iniţial, au fost învăluite în mister, mi -siu nea lor lă sând de foarte multe ori pe profani să-şidea cu pă re rea. Ceeace nu se ştia este cădo rinţa specialiştilorPSYOPS a fost care zultatul muncii lorsă aducă pacea şi li -niş tea în ori ce zonăde conflict. Astăzi,în majoritatea con -flic telor care...

Tinerii de la PSYOPSTinerii de la PSYOPS

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Bronzare fără expunere la soareBronzare fără expunere la soare

C M Y K

Savanţii au dezvoltat un nou tip de compus care pro - mi te bronzarea pielii fără expunere la soare. Oa menii deştiin ţă au descoperit o cale de a declanşa eli be rarea pig -men tului închis la culoare în cazul oricărui tip de piele.În acelaşi timp, noul compus creşte şi ni ve lul de apărarena turală a corpuluiîm potriva canceruluide piele. Soluţia ce vafunc ţiona în aso cierecu protec ţia so la răofe ră o creş tere tem -po rară a producţiei deme lani nă - pigmentulcare conferă culoarepie lii, părului şi...

În ziua de 5 iulie2017, Compa nia 1 dinBa ta li o nu l 21 Vânătoride Mun te „General Le -o nard Mociuls chi”, aexecutat în po li gonulChe ile Râş noa vei, une xer ci ţiu de mon stra tivde in struc ţie alpină.Exer ci ţiu a fost pre zen -tat unei delega ţii bri ta -ni ce. Delegaţia a fostîn so ţită de colonelCristi an Teglaş, comandant al Bri -gă zii 2 Vâ nători de Munte „Sar mi -ze getusa” şi de lo co tenent-colo ne -

lul Constantin Stroe, şe ful de statma jor al Batalionului 21 Vânătoride Munte.

În cadrul acestui exerciţiu de -

mon strativ, de instrucţie al pină şiin strucţie tactică, militarii partici-panţi au prezentat tehnici de că ţă -

ra re la coardă simplă şi dublă,co borâri în rapel, teh ni ci detra ver sare a unor prăpăstii cuaju to rul funi cu la ru lui, urmatede teh nici de eva cu are a ră ni ţi -lor din a brupt, cu aju torul e -chi pei de că u ta re-salvare a ba - ta li o nu lui cu ma te ri ale spe ci -fi ce aces tei ac ti vi tă ţi.

Acest de mon stra tiv s-a în -che iat cu un exer ciţiu tac tic, încare plutonul de vâ nă tori de

mun te, a efectuat o ambuscadă depe cote dominante, împotriva unorfor ţe ostile.

Locotenent Mircea ALDA

Cercetaşii Brigăzii 9 Mecanizată „Mărăşeşti”, alături decei peste 500 de cercetaşi ai Diviziei 2 Infanterie „Getica”,s-au instruit, pe parcursul lunii iunie, în raionul Jurilovca,Ba badag, Enisala şi în raioane din vecinătatea Deltei Dună-rii.

În programul de instruire, pe lîngă activităţile zilnice,de rutină, ale cercetaşilor au fost cuprinse: trai în condiţiide izolare, patrule de cercetare, traversarea cursurilor deapă cu mijloace improvizate sau primirea ordinelor demisiune şi deplasarea pe mijloace de asalt spre obiectiv. n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 13 (452) din 17 iulie 2017Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1,40 lei, iarbanii se vor depune în contul U.M.01295 Bucureºti RO34 TREZ 4215005XXX002300, cod fiscal 4304592,Trezoreria Ilfov, cu specificaþia „Abonamente la publi-caþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapidi-tate (ºi, implicit, pentru expedierea ope rativã a pu bli caþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºefulU.M. 01295 „V", în care se va specifica numãrul de abona-mente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. La aceas-ta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 01295 “V” Bucureºti, Fax: 021/456.72.98, telefon: 021/332.13.86; 021/332.13.71 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.adj.pr. Mihai Oane(tehnoredactor)

Plt. Cristian ALDESCU (corespondenþã - expediþie)

int. 1132/ 126

Tipografia U.M. 01295

Plt.maj. Paul IoniþãCap. Mirel GrigoreCap. Marian Ioniþã

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1132/ 126

Secretar de redacþie

int. 1132/ 126

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Þãruºi

int. 1132/ 126

ISSN 1582-1269

B 43517C 20 / 2017

lWASHINGTON - SUA a anunţat un test reuşit al siste -mu lui THAAD. Statele Unite ale Americii au anunţat că auefec tuat cu succes un test al sistemului de apărare antirachetăTHAAD, informează Reuters. Testul a avut loc la scurt timpdu pă ce Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică interconti -nen tală despre care unii experţi afirmă că ar putea atinge terito -riul american. Facilitatea THAAD (apărare zonală finală lama re altitudine) de lângă Kodiak, din Alaska, a interceptat ora chetă balistică lansată din nordul arhipelagului Hawai, a pre -cizat într-un comunicat Agenţia americană de apărare anti ra -chetă (MDA). Deşi este vorba de un test care era planificat,importanţa lui a crescut după lansarea de la 4 iulie a Phenian-ului, notează Reuters. „Acest succes al THAAD, în faţa uneiameninţări cu rachete balistice cu rază intermedia ră de acţiune,întăreşte capacitatea defensivă a SUA împotriva ame ninţării încreştere din partea Coreii de Nord, precum şi a altor ţări de peglob şi contribuie în general la arhitectura de descurajare stra -tegică”, conform comunicatului MDA. Oficiali americani auindicat că este vorba de primul test al capacităţii de apărare aunui sistem THAAD în faţa unui atac simulat cu rachetă ba lis - tică intermerdiară. Pentru apărarea împotriva rachetelor ba lis - tice intercontinentale, armata americană se bazează pe un altsis tem, GMD (Ground-based Defence Midcourse), instalat înAlas ka şi California. lPARIS - Franţa şi Germania vor dez -vol ta un nou avion de vânătoare european. Autorităţile fran -ce ze şi germane au căzut de acord să dezvolte un avion de vâ -nă toare comun la nivel european. Această măsură are drept o -biectiv consolidarea cooperarării în domeniul securităţii şi apă -rării, potrivit unui document emis după şedinţa comună a ce lordouă guverne de la Paris şi Berlin. Cele două state ur mea ză săprezinte, până la mijlocul anului următor, un proiect pentrudezvoltarea noului avion, potrivit documentului, in for mea zăagenţia de ştiri Reuters. Guvernele au fost de acord să stabi -leas că un cadru de cooperare pentru dezvoltarea următoruluimo del al elicopterului de atac Tiger şi pentru rachete tacticesol-aer. Documentul mai menţionează faptul că cele două ţăriau căzut de acord să coopereze în ceea ce priveşte achizi ţi o na -rea de sisteme terestre, inclusiv tancuri şi artilerie. În documentse mai afirmă că noul aparat de zbor ar urma să înlocuiascăEuro fighter Typhoon şi Dassault Rafale, avioane folosite deavi aţia germană, respectiv cea franceză. Însă nu se men ţi o nea -ză nimic despre un eventual rol al celorlalte ţări din proiectulEuro fighter în ceea ce priveşte dezvoltarea noului avion de vâ -nă toare european. lBRUXELLES - Noi sancţiuni împotrivaregimului nord-coreean. Consiliul Uniunii Europene a adop-tat o serie de concluzii privind situaţia din Coreea de Nord şi aa nun ţat că ia în calcul impunerea unor sancţiuni mai dure pen-tru regimul de la Phenian, care continuă să testeze rachete ba -lis tice, relatează site-ul agenţiei The Associated Press. Potrivitunui comunicat, structura executivă a UE a condamnat testulba listic efectuat de Coreea de Nord la începutul acestei luni,ca talogându-l drept o „ameninţare gravă la adresa păcii şi se -cu ri tăţii internaţionale” şi a cerut încetarea acestor acţiuni.„Con siliul îndeamnă Coreea de Nord să respecte fără în târ zi e -re, pe deplin şi necondiţionat obligaţiile care îi revin în temeiultu turor rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate alONU şi să se abţină de la orice altă acţiune provocatoare carear putea spori tensiunile regionale şi globale”, este poziţia UE.Pe lângă sancţiunile existente, UE va lua în considerare alterăs punsuri la acţiunile regimului de la Phenian, în coordonarecu aliaţii şi cu sprijinul ONU. „Sancţiunile UE împotriva Co -re ei de Nord sunt printre cele mai restrictive. Consiliul va luaîn calcul mai multe răspunsuri potrivite, după o consultarestrân să cu partenerii cheie şi în conformitate cu deciziile Con-siliului de Securitate al ONU, prin intermediul unor noi măsurires trictive autonome. Totodată, Uniunea Europeană oferă spri-jin pentru eforturile Coreei de Sud de a negocia cu veciniinord -coreeni, se mai arată în comunicatul Consiliului UE.lBRUXELLES – Pentru a preveni incidentele, NATO şiRu sia au convenit asupra unui schimb de informaţii despreexer ciţiile militare. NATO şi Rusia au convenit noi măsuripen tru a evita riscul unor posibile confruntări în timpul exerci -ţi ilor militare, în principal prin schimbul de informaţii înavans, decizie luată în contextul apropierii unor manevre mili -ta re ruse de anvergură ce îngrijorează Polonia şi statele baltice,tran smite AFP. Cele două părţi au avut discuţii „sincere” laBru xelles în cadrul Consiliului NATO-Rusia, a afirmat secreta -rul general al Alianţei, Jens Stoltenberg. El a precizat că, laaceas tă reuniune, partea rusă a oferit, aşa cum a cerut NATO,nu mărul soldaţilor, navelor şi avioanelor care vor participa lapro gramul de aplicaţii militare denumit „Zapad” („Occident”).La rândul ei, Alianţa o oferit ambasadorului rus informaţii des -pre viitorul exerciţiu „Trident Javelin”, a mai anunţat Stolt en -berg. „Sunt încurajat de aceste progrese”, a menţionat el încon tinuare, avertizând totuşi că, „având în vedere experienţeledin trecut (...), s-ar putea ca mult mai multe trupe (ruse) să par -ti cipe, faţă de cifrele anunţate oficial”. Conform guvernului li -tu a nian, circa 100.000 de militari ruşi vor participa la exerciţi-ul Zapad, ce se va desfăşura în septembrie în Belarus, aproapede frontiera Poloniei cu Lituania. Statele NATO au desfăşuratluna trecută primul exerciţiu militar în această regiune strate-gică. n

ACTUALITATEAPE SCURT

Instrucţie alpină

Vineri, 30 iunie 2017, la sediul Brigăzii 9 Mecanizată„Mărășești” a fost inaugurată o reproducere a MausoleuluiEroilor de la Mărășești. Brigăda 9 Mecanizată este conti-

nuatoare a tradițiilor și a faptelor de armă ale Diviziei 9Infanterie, care a luptat la Mărășești, în vara anului 1917.

La festivitatea organizată cu acest prilej, au fost rostitecuvinte emoționante de către colonelul Dorin Toma,comandantul Brigăzii 9 Mecanizată „Mărășești” și profe-sorul Constantin Scurtu, directorul Muzeului MilitarNaţional „Regele Ferdinand I”, filiala Constanța.

La terminarea activităţii, glasurile celor prezenți aurăsunat la unison: „Cinste și onoare Eroilor care au luptatla Mărășești!”.

Bătălia de la Mărășești este cea mai importantă con-fruntare militară desfășurată de Armata României în timpulPrimului Război Mondial. Mausoleul Eroilor de laMărășești este un monument ridicat în cinstea celor care auluptat în Războiul de Reîntregire a României, în vara anu-lui 1917.

Locotenent Mirela GHEORGHEFoto: adj.adj.pr Gheorghe GABĂRĂ

Copia Mausoleului Eroilor de la Mărăşeşti,la sediul Brigăzii 9 Mecanizate

Pe parcursul lunii iunie, în cadrulBri găzii 9 Mecanizată „Mărăşeşti” s-ade rulat o activitate bilaterală româno-tur că, ce a presupus un schimb de ex -pe rienţă între un ofiţer român şi unulturc.

Timp de o lună, locotenentul Bog-dan Savu de la Batalionul 912 Tancuri„Scy tia Minor”, din Murfatlar, şi căpi -ta nul Orhan Şahin de la Brigada 14 In -fan terie Mecanizată, din Kars, Turcia,au participat la un schimb de experi -en ţă la nivel comandanţi companie, în sco pul însuşirii şi exersării proceduri-

lor de comandă şi control la nivel desub uni tate.

De-a lungul perioadei de pregătire,că pitanul Orhan Şahin a executat acti -vi tăţi de instruire în comun cu tanchiş-tii dobrogeni.

La sfârşitul stagiului de instruire,locotenentul colonel Florin SorinVedinaş, locţiitorul co mandantuluiBa talionului 912 Tancuri, a înmânatofi ţerului un certificat de aprecierepentru modul în care şi-a desfăşuratactivitatea la batalionul de tancuri. n

Schimb de experienţă româno-turc

Ceremonia de deschidere a exerciţiuluiro mâno-britanic SARMIS 17 a avut loc îndata de 9 iulie.

În cadrul exerciţiului, ce se desfăşoarăîn perioada 9-21 iu lie, 862 de militari, ro -mâni şi britanici, se vor instrui pe terenuri-le de instrucţie din Bră det, Grohotiş, Ren -ţea și Trăisteni.

Pla nificarea acţiunilor cu caracter ofen-siv (raid, ambuscadă, căutare) din baze depa trulare şi combatere a acţiunilor cu ca -rac ter hibrid ale adversarului, sunt câtevadin obiectivele exerciţiului.

Locotenent-colonel Dorinel COTEA

SARMIS 17Împreună suntem

mai puternici

Cercetaşii dobrogeni,în acţiune

Vineri, 7 iulie, la Centrul Național de Instruire În -tru nită din Cincu, a avut loc ceremonia de deschiderea exercițiului multinațional GETICA SABER-17.

Exercițiul GETICA SABER-17 s-a desfășurat în pe -ri oada 10-15 iulie 2017, în facilitățile de instruire aleFor țelor Terestre Române. Au participat aproximativ1700 militari români, aparținând Diviziei 2 Infanterie„Ge tica”, Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „UnireaPri n cipatelor” și Brigăzii 8 LAROM „Alexandru IoanCu za”, împreună cu aproximativ 2500 de militari dinfor țele terestre SUA și aproximativ 500 militari din for -țe le terestre ale Armeniei, Croației, Muntenegru șiUcra inei.

Exercițiul GETICASABER-17 a urmăritexer sarea proiectăriifor ței cu un grad ridi-cat de interoperabilita-te prin executarea uneiga me complete de ac -ți uni în context multi -na țional, interarme șiîn trunit (conducereafo cului, manevre șitra geri reale cu tehnicadin compunerea forțe-lor terestre, inclusivcu folosirea a vi oanlorși a elicopterlor delup tă, evacuarea me di ca lă și tratamentul răniților).

La ceremonia de deschidere a exercițiului au par ti -ci pat comandantul Diviziei 2 Infanterie „Getica”, ge -ne ral de brigadă Gheorghe Vișan, comandantul Brigă-zii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”,co lonel Claudiu Sava, comandantul Brigăzii 8 LA -ROM „Alexandru Ioan Cuza”, colonel Ciprian Marin,co mandantul Brigăzii 3-4 BCT, colonel Norrie Chris to -pher, comandantul CAV 1 DIVARTY, colonel WebsterKe lly, împreună cu reprezentanți din Armenia, Croația,Mun tenegru și Ucraina. De asemenea, a fost prezent șico mandantul Centrului Național de Instruire Întrunită

„Getica”, general de brigadă Gheorghiță Vlad.În cuvântul său de deschidere a exercițiului, co man -

dan tul Diviziei 2 Infanterie „Getica”, generalul de bri -ga dă Gheorghe Vișan, a subliniat importanța desfășură-rii acestui exercițiu, precum şi faptul că: „Pe timpulexer cițiului GETICA SABER-17, militarii celor șaseţări partenere participante se vor instrui sub comandaunei singure structuri, executând o gamă largă de mi -si uni în sprijinul stabilității și securității din regiuneaMă rii Negre. Scopul urmărit este participarea la acti -vi tăți de instruire comună pentru apărarea colectivă,tes tarea și dezvoltarea capaci tă ți lor de apărare și des -

cu rajare pre cum și crește-rea intero pe ra bi li tății for -țe lor, ca o demonstrare aan gajamentului SUA, alali aților și al partenerilorpen tru asigurarea securi tă -ții și stabilității în Re gi u -nea Mării Negre.”

Totodată, aces ta a uratmult succes par ti ci pa n țilorși a transmis că „acestexer cițiu va con tribui și lacon so li darea in tero pe ra bi -li tății sub o co man dă uni -că”.

GETICA SABER-17 s-ades fă șurat în două secven -

țe. Astfel, s-a exe cutat un exer cițiu de coordonare a fo -cu lui și un exercițiu întrunit, cu trageri de luptă, cu di -ver se categorii de armament și teh nică, aparținând for -țe lor terestre și aeriene. Pe timpul activităţilor s-au in -stru it militari din Brigada 3 Blin date de Luptă (SUA),Di vizia 4 Infanterie (SUA), Divizia 1 Cavalerie (SUA),Di vizia 2 Infanterie (ROU), Brigada 282 InfanterieMe canizată (ROU), Bri gada 8 LAROM (ROU), pre-cum și structuri militare din Armenia, Croația, Mun te -ne gru și Ucraina.

GETICA SABER-17 este un exerciţiu multinaţionalpla nificat de Comandamentul Forțelor Armate ale SUA

din Europa, bazat pe un scenariu fictiv și este conceputpen tru intensificarea interoperabilității cu țările aliatesau partenere, țări membre NATO sau ale Parteneriatu-lui pentru Pace.

Text și foto: Centrul de Operații Media SG-17

Echipele specializate în operaţii psihologice (PSYO-PS) s-au impus încă de la început ca un sprijin pen tru luptă -to ri. Aici, în Afganistan, lucrează alături de mi li ta rii Batali o -nu lui 151 Infanterie Protecţia Forţei „Lu pii Negri” o astfelde structură a Centrului de Ope ra ţii Psi ho lo gice.

„Strategia cea mai bună este de a convinge în tot dea u naoa menii de ceea ce sunt deja convinşi. Asta pen tru că estecel mai bine să construieşti pe ceea ce a fost deja in tegratde oameni în sistemul lor de va lori.”

Ce este PSYOPS?Despre operaţiile psihologice s-au scris multe şi am con -

vin gerea, în acest sens, că va mai curge foarte multă cer nea -lă. Iniţial, au fost învăluite în mister, misiunea lor lă sând defoar te multe ori pe profani să-şi dea cu pă re rea. Ceea ce nuse ştia este că dorinţa specialiştilor PSYOPS a fost ca rezul -ta tul muncii lor să aducă pacea şi liniştea în ori ce zonă decon flict. Astăzi, în majoritatea conflictelor care au o tentă re -li gioasă sau etnică, ac ţiu nile unor astfel de profesionişti suntmult mai mult de cât bine venite.

După ani de zile şi numeroase participări în misiuni in ter -na ţionale, Ar ma ta română a reuşit cu mari eforturi să for me -ze oameni foar te bine pregătiţi într-o astfel de spe cia lizare.Sunt un grup mic, dar eficient. Rezultatele muncii lor se vădîn Bal cani, dar mai ales aici, în Af ga nistan. Aprecierileca ma razilor din NATO le auzi în mod constant şi numi că este mirarea în legătură cu ce se ocupă aceşti mili -ta ri.

În Afganistan, ei par ticipă la misiuni, alături de mi -li tarii Batalio nu lui 151 Infanterie Pro tecţia Forţei şi po -li ţi ş tii af gani, prin satele din provincia Kandahar, pen-tru a pre zen ta popu la ţiei locale principalele prog ramece se des fă şoa ră în sprijinul lor şi a le înlesni contactulcu au torităţile din zonă. Tre buie să subliniem fap tul căAf ganistanul es te o zonă de conflict de mulţi ani, undeal fa be tizarea şi educaţia sunt la un nivel foarte scăzut,iar comunităţile lo ca le sunt foarte închise.

Nu este uşor să reacţionezi la ceva ce ai învăţat nu -mai din căr ţile de istorie, iar acum să ai contact directcu astfel de exemple. La o primă prezentare a locurilor,sunt comuni tăţi care nu au contact cu exteriorul, carecon sumă doar ceea ce produc, iar singurul punct de le -gă tură cu lumea de dincolo o reprezintă religia musul -ma nă.

Bătrânii satului au un rol determinant în multe pri -vi n ţe, ei fiind cei care ho tărăsc ceea ce se întâmplă cuco mu nitatea respectivă. Abordarea tuturor acestor lu cruri lani vel de ansamblu, pentru specialiştii PSYOPS, re prezintă omun că colosală, cu multe implicaţii atât is to rice, cât şi re li -gi o ase.

„Cred că ceea ce ne-a făcut să obţinem rezultatele des - pre care vorbim astăzi, aici, în Afganistan, este poa te felulnos tru de a fi specific românilor, mai deschis, mai co mu ni ca -tiv” - a declarat plutonierul-major Iulian Mo canu, şeful echi -pei PSYOPS din Batalionului 151 In fanterie Protecţia Forţei„Lupii Negri”, aflat la a cincea misiune într-un teatru de

operaţii.„Suntem specialişti cu experienţă, chiar dacă suntem ti -

neri. Tot ceea ce s-a învăţat, s-a făcut din mers şi am reuşitsă ne adap tăm specificului a ces tei zone de conflict.

Nu este uşor, pentru că trebuie să fii atent la ori ce de ta -liu, să ştii cum să reacţionezi la ab solut orice lucru care seîn tâm plă în jurul tău şi, în acelaşi timp, să îi de ter mini pe ceidin jur să te sim tă ca prieten.”

Tineri, dar devotaţiEchipa tactică este for mată din plutonierul-ma jor Iu lian

Mocanu şi ser gentul Gheorghe Cîm pea nu, ultimul fiind lapri ma misiune în Afga nis tan. Ambii mi litari sunt tineri, ser -gen tul aflându-se chiar la începutul ca rie rei armelor. Au ve -nit în teatrul de operaţii din Afga nis tan convinşi că aici vorîn văţa cel mai bine şi pot apli ca teo ria dobândită în ţară.

Au discutat mult cu colegii lor despre experienţa al tor ac -ţi uni de acest gen. PSYOPS este fascinant pentru mulţi, darîn spate, ca background, stau mulţi ani de stu dii, de cunoaşte -re, dar mai ales de im pli ca re personală, de oarece orele petre -cu te la ser viciu nu sunt de ajuns pentru a şti sau a fi la cu rentcu tot ceea ce se în tâmplă în lo cul în care ur mea ză să fii dis -lo cat şi să lu crezi efectiv pe o pe ri oadă de şase luni. Aşa că...sin gura alternativă sau op ţiu ne este studiul.

Zi de zi, ei sunt alături de „Lupii Negri”, în mi siunile pecare aceştia le des făşoară. Sunt în contact mai ales cu AfghanNa tional Police (ANP), pe care îi consiliează pentru un spri -jin cât mai adecvat acor dat populaţiei locale. Şi nu este uşor.În timp ce alţi tineri ajunşi la vârsta lor încă mai cresc, încăsunt protejaţi, ei îşi iau soarta în propriile mâini şi îşi îndepli -nesc misiunile alături de alţi tineri în uni for mă, într-un teatrude operaţii.

Ceea ce îi caracterizează este devotamentul, pu te rea demun că, reuşind astfel să ducă la bun sfârşit mi siunile în -

credinţate. Nu trebuie să uităm că, în Af ganistan, elderii (bă -trâ nii) sunt cei care conduc co munitatea, însă a ceşti oameni,care formează în tr-adevăr o echipă, respectând cul tura şitra diţiile af gane, au reuşit să sensibilizeze po pu la ţia şi lideriilo cali.

„Scopul nostru, prin mijloace şi metode specifi ce me se -ri ei pe ca re am ales-o, este de a-i con vin ge pe aceşti oa menică este mult mai important ca so cie tatea lor să de vină un locsi gur şi propice dez voltării, un loc în ca re să nu mai dom -neas că sărăcia şi te roarea” - a declarat plu tonierul-majorIu lian Mocanu.

„Sunt conştient că ge nul acesta de acţi uni pe care le des -fă şurăm noi nu au un efect spontan. Însă, bu curia este şi maimare atunci când ştiu că, prin munca noas tră de echipă, pu -tem con tribui la diminuarea acestor nefericite in cidente, încare mi li tarii noştri îşi pierd via ţa.

Istoria recentă ne arată că pu terea cuvintelor s-a do vedita fi mult mai eficientă decât cea a ar melor. Spre deosebire decon flictul armat, în care scopul stra te gic constă în înfrân ge -rea adversarului, operaţiile de sta bilitate şi de sprijin ur mă -resc tocmai soluţionarea si tua ţiilor de criză, fără a se maiajun ge la război, evi tân du-se astfel distrugerea bunurilor şicre a rea de su fe rinţe oamenilor” - a completat sergentulGheor ghe Cîm peanu.

Militarii români, prin cola bo rarea foarte bună cu for ţelede securitate afgane, încearcă să-i convingă pe lo cuitoriiaces tui ţinut în care încă mor oameni nevinovaţi că este maiim portant să fie cu familiile lor, acolo un de copiii lor au maimul tă nevoie de ei, decât să-şi piar dă viaţa inutil, în atentatesi nucigaşe sau în cer când să monteze bombe artizanale.

„Sunt la prima misiune în Afganistan - a afirmat ser gen - tul Gheorghe Cîmpeanu. Ştiam că o să fie greu, dar nu amdat înapoi. Nu îmi stă în obicei să renunţ la ceea ce fac aicica om, dar mai ales ca militar. Însă, oricât te-ai pregăti înţa ră, impactul cu Afganistanul este năucitor. Sărăcie, in sur -gen ţă, altă cultură.

Ştim ce avem de făcut, suntem o echipă şi ne-am adap tatra pid. Am stabilit contacte cu populaţia af ga nă; este nor malşi mă bucur când ajungem într-un să tuc, îm pre u nă cu milita -rii batalionului şi cu poliţia lo ca lă, să vedem că suntem binepri miţi şi că putem să îi aju tăm.”

Specialiştii PSYOPS care au venit cu militarii Ba ta lio nu -lui 151 Infanterie Protecţia Forţei „Lupii Negri” au reu şit săspri jine eficient autorităţile afgane, în les nindu-le con tactuldi rect sau indirect cu populaţia. Au reu şit să spri jine eficientANP în acţiunile sale şi au creat punţi de le gătură între popu -la ţie şi autorităţile lo ca le afgane.

„Oricât ar fi de greu, este însă frumos - a spus la un m o -ment dat sergentul Gheorghe Cîmpeanu. Ai o mare sa tis facţiea muncii, mai ales când vezi, după un anumit timp, că pro -ble mele unor oameni pe care soarta nu prea i-a favorizat aufost rezolvate.”

Gândurile sale se îndreaptă către ţară, la soţia şi la co piiisăi: „De multe ori, când văd copii mici, mă gândesc la ei.Cred că toţi cei veniţi aici, într-un teatru de ope raţii, expe ri -men tăm acest sentiment. Din Afganis tan, le trans mit că îi iu -besc mult de tot şi că îmi este foar te dor de ei. Dar timpultre ce şi o să vină şi acele mo mente frumoase ale revederii”- a încheiat sergentul Gheorghe Cîmpeanu.

Locotenent-colonel Daniel BURLACU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 13 (452) din 17 iulie 2017 Pagina 3

Tinerii de la PSYOPSTinerii de la PSYOPS

Marşul Cavaleriei – DRAGON GUARDIAN 2017 sedesfăşoară în perioada 11-14 Iulie 2017, cu militari dinRe gimentul 2 Cavalerie (2 CR) din Statele Unite aleAme ricii şi Brigada 2 Vânători de Munte în garnizoa ne -le Arad, Sibiu, Ploieşti, Sinaia şi Slobozia. „DragoonGu ardian” este conectat la exerciţiul „Saber Guardian 17”.

Pe par -cur sul mar -şu lui, mili -ta rii par ti -ci panţi s- auîn tâlnit cuau to ri tă ţi leşi co mu ni -tă ţile lo ca -le.

Astfel ,pe 11 iulie,la Sinaia aavut loc o ce remonie de depunere coroane la Monumen-tul din Pia ţa Vulturii Libertăţii, la care au participat şimi litari din Bri gada 2 Vânători de Munte. Monumentuleste ridicat în memoria celor 378 de militari americanică zuţi la da to rie în România în timpul celui de-Al DoileaRăz boi Mon dial pentru libertatea Europei şi gloria Sta -te lor Uni te ale Americii.

Mar şul Cavaleriei a ajuns la Ploieşti în data de 12 iu -li e şi la Slobozia în 14 iulie. La Ploieşti a fost organiza-tă o expoziţie de tehnică militară în parcarea din faţa Pa -la tului Culturii, iar în Slobozia, în Piaţa Unirii.

În cadrul eve nimentelor publicul prezent a avut oca -zi a să interacţioneze cu militarii americani şi români, săfa că fotografii şi să exploreze tehnica de luptă.

Locotenet-colonel Constantin STROE Foto: m.m.cls.I Daniel BODNARI

Sinaia, Ploieşti, SloboziaSinaia, Ploieşti, Slobozia

Marşul CavalerieiMarşul CavalerieiS-a dat startul pentru exerciţiul S-a dat startul pentru exerciţiul

GETICA SABER - 17GETICA SABER - 17

Anunţat ca cel mai mare exerciţiu militar din Româ -ni a de până acum, SABER GUARDIAN 2017 se des fă -şoa ră în perioda 11 - 20 iulie pe teritoriile naţionale aleBul ga riei, României şi Ungariei, cu participarea a peste25.000 de militari, din 22 de ţări aliate şi partenere.

Aproximativ 8000 de militari români din Forţele Te -res tre, Navale şi Aeriene participă la exerciţiile mul ti - na ţionale din ţară şi străinătate. Majoritatea au fost re -par tizaţi în cele două puncte de foc - în poligonul Cin -cu, 1700 de militari, respectiv în raionul de dislocareBor duşani, 1500 militari.

Saber Guardian 2017 este condus de către ForţeleTe restre ale Statelor Unite dislocate în Europa (USA-REUR). Astfel la Cincu, la Centrul Naţional de Instrui-re Întrunită, s-a desfăşurat exerciţiul Getica Saber 17,la care au participat militari din forţele terestre ce auapar ţinut Diviziei 2 Infanterie „Getica”, Brigăzii 282In fanterie Mecanizate „Unirea Pri n cipatelor” şi Bri -gă zii 8 LAROM „Alexandru Ioan Cu za”, împreună cu3300 militari din Armenia, Croaţia, SUA şi Ucraina.

Exerciţiile cu trageri de luptă ale artileriei şi aleblin datelor au fost susţinute de aeronave militare ce auapar ţinut Forţelor Aeriene, dar şi USAREUR. De ase -me nea, în sprijinul unităţilor şi subunităţilor au acţionatstruc turi de informaţii militare, PSYOPS şi topogeode -zi ce.

La Borduşani, pe braţul Borcea al fluviului Dună-rea, s-a desfăşurat exerciţiul Argedava Saber 17. Cestaa avut ca scop creşterea interoperabilităţii la nivel întru-nit şi multinaţional, în cadrul acţiunilor specifice trece-rii peste un curs major de apă.

Forţele majoritare au aparţinut Brigăzii 1 Mecaniza-te „Argedava”, şi au fost sprijinite de militarii din co -

man damentul Diviziei 2 Infanterie, Brigada 10 Geniu,Bri gada 9 Mecanizate, Regimentul 528 Cercetare, Ba -ta lionul 313 Cercetare, Batalionul 630 Paraşutişti, Ba -ta lionul 307 Infanterie Marină, precum şi structuri dein formaţii militare şi PSYOPS. Aici, acţiunile forţelorte restre au fost susţinute şi de un grup naval din FlotilaFluvială, precum şi de multe aeronave ale Forţelor Ae -ri ene Române.

La Smârdan, la Centrul Secundar de Instruire s-ades făşurat exerciţiul Scutul de Foc, la care au participat400 militari români din Brigada 8 LAROM, Regimen-tul 52 Artilerie Mixtă şi Batalionul 300 Infanterie Me -ca nizate, împreună cu 30 de militari din Republica

Mol dova. Militarii s-au antrenat în comun, în vedereare alizării interoperabilităţii şi capacităţii de acţiune în -tru nită a subunităţilor de artilerie terestră şi mecaniza-te, folosind tehnici, tactici şi proceduri standard NATO

spe cifice armelor. În poligonul de tra -

ge ri Sol-Aer de la Ca -pu -Midia, se des fă şoa -ră exerciţiul TobruqLe gacy în cadrul că ru -ia militarii din Brigada9 Mecanizate „Mă ră -şeş ti” execută tragericu sistemele Ghepard,iar 80 de militari dinRe gimentul 53 Rache-te Antiaeriene executătra geri cu complexeleKUB.

Lo ca litatea Râ u re -ni, din ju -de ţul Vâl-cea, este,în con ti -nua re, sce -na unui e -x e r c i ţ i uc o m p l e x

la care participă 300 de militari români dinBri gada Multinaţională Sud-Est şi din Bri -ga da 10 Geniu, împreună cu 1000 de mili -ta ri americani, 130 polonezi, 150 germani,45 olandezi, 40 macedoneni, 30 sloveni, 35li tuanieni, 10 britanici execută acţiuni delup tă complexe cu trecerea peste un curs dea pă pe timp de noapte. Tot aici se des fă şoa -ră şi exerciţiul IEL-MILU ROU 17, exerci -ţiu planificat în Statul Major al Forţelor Te -res tre, ce are ca scop perfecţionarea capa -ci tăţii unităţii multifuncţionale cu specific de geniupen tru realizarea infrastructurii logistice, în vederea

pla nificării şi con du -ce rii acţiunilor struc -tu rilor de geniu înspri jinul celor logis -ti ce, pe timpul ope ra - ţiilor în medii ostile.

La Câmpia-Tur-zii, militari din Regi -men tul 60 ApărareAn ti aeriană participăcu instalaţiile Ghe-pard, alături de mili-tari din Batalionul 24Vâ nători de Mun te,în cadrul exerci ţiu luiSwift Response, la e -xe cutarea unor mi si -uni de apărare a ba -zei aeriene.

În împrejurimilelo calităţii Dud-Tăuţare loc exerciţiul Sil-vania 17, la care par -ti cipă 300 de militaridin Regimentul 69

Artilerie Mixtă, având ca scop exer sa rea procedurilorde sprijin prin foc a forţelor de ma ne vră.

Totodată, 900 de militari români din Brigada 2 Vâ -nă tori de Munte şi 140 de militari britanici se antrenea -ză în mediu muntos în cadrul exerciţiului Sarmis 17.

În poligonul Babadag are loc exerciţiul Mărăşeşti17, unde sunt dislocaţi 600 de militari din Brigada 9Me canizată, iar la Bogata şi Jigodin, 200 de militari dinBri gada 61 Vânători de Munte iau parte la exerciţiulOlt 17.

La baza din Kogălniceanu, ofiţeri din cadrul Com -po nentei Operaţional Tersetre încadrează Punctul deCo mandă Înaintat al exerciţiului.

Concomitent cu acţiunile militarilor din poligoaneledin ţară, un grup de ofiţeri din Statul Major al ForţelorTe restre participă în Bulgaria, la Novo Selo, laEXCON-ul MND al exerciţiului Saber Guardian 17,dis locat în centrul de instruire al Armatei Bulgariei.

În Ungaria are loc exerciţiul cu trageri de luptăBrave Warrior 17, ce se desfăşoară la Hungarian For-

ces Bakony Combat Training Center şi unde participămi litari din Batalionul 191 Infanterie.

Conducerea Statului Major al Forţelor Terestre co -or donează toate activităţile ce se desfăşoară în poligoa-ne, participă la secvenţele de instruire şi verifică modulde asigurare a condiţiilor de trai din taberele amenajateîn teren.

Curierul ARMATEINr. 13 (452) din 17 iulie 2017Pagina 4 ÎN LINIA ÎNTÂI

SABER GUARDIAN 2017SABER GUARDIAN 2017

U n m i t t r a n s f o r m a tU n m i t t r a n s f o r m a t

C M Y K

C M Y K

ARGEDAVA SABER 17

Începând cu data de 06 iu -lie 2017, am participat îm pre -ună cu militarii din cadrul Bri -gă zii 1 Mecanizate la exerci -ţiul Argedava Saber 17.

Primele care au intrat însce nă, la Borduşani, au fostsub unităţile de brigadă, careau instalat corturile şi tehnicade comunicaţii.

A fost o muncă titanică, ţi -nând seama de teren, precumşi de canicula binecunoscută aBă răganului din zilele de varăale lunii iulie.

Cazarea trupelor s-a efec -tu at la Baza 86 Aeriană de laFe teşti, iar acţiunea propriu-zi să a avut loc pe raza locali tă -ţii Borduşani, de pe malulBra ţului Borcea al Fluviului Dunărea.

Deschidere oficială a exerciţiului a avut loc pe datade 11 iulie, atunci când întreg efectivul trupelor coma -sa te la Borduşani au salutat Drapelul României înălţat,pentru prima oară, pe catargul exerciţiului.

Exerciţiul final Argedava Saber 17 a avut loc pe da -ta de 16 iulie, cu participarea Ministrului Apărării,Adrian ŢUŢUIANU, a şefului Statului Major General,ge neral Nicolae-Ionel CIUCĂ, a şeful Statului Major alFor ţelor Terestre, general-maior Marius HABARAGIU,a comandantului Trupelor americane din Europa, gene -ral -locotenent Frederick HODGES, a Preşedintelui Co -mi tetului militar al Uniunii Europene, general MihailKOSTARAKOS, precum şi a ambasadorului StatelorUni te în România, Hans Klemm.

Concomitent cu exerciţiile şi manevrele de pe malulDu nării, în garnizoana Buzău şi pe aerodromul Bobo-cu, trupele de paraşutişti s-au pregătit intens pentruexe cutarea salturilor din raionul de paraşutare Bordu -şani. Şi aici angajamentul comandanţilor s-a reflectat înre uşita din data de 16 iulie, când aproximativ 100 demi litari di n Batalionului 495 Infanterie, Batalionului313 Cercetare, Batalionului 630 Paraşutişti şi Regi -men tului 528 Cercetare au fost paraşutaţi pe malul Flu -viu lui Du nărea.

Argedava Saber 17 LIVEX a utilizat un scenariu fic-tiv în care ţările europene sunt agresate cu intenţia de aob ţine controlul asupra activităţilor economice de la

Ma rea Neagră. În acest scop, uni tăţi ina mi ce

au fost desantate în aria de ope-raţii a Diviziei 2 Infan te rie şi aupre luat controlul asu pra prin ci -

pa lelor po duripeste Du nă re dinzo nă.

Brigada 1 Me -canizate „Ar ge - da va” a primitmi siunea de a for - ţa Fluviul Du nă - rea în vecină ta tealocalităţii Bor du -şani şi de a re sta -bili controlul po -du rilor din zo naFe teşti - Cer na vo -dă.

Acţiunea aînceput cu cer ce -ta rea malului de către elementele de re -cu noaş tere din cadrul Companiei 118Cer cetare şi Companiei 112 Geniu din

Bri gada 1 Mecanizate.

După localizarea elementelor înaintate inamice,avi oanele de vânătoare MIG 21 LANCER şi F-16,apar ţinând Bazei 86 Feteşti, au deschis focul asuprapo ziţiilor adverse.

Totodată, artileria a contribuit la atac, frământândpu ternic malul îndepărtat, alături de navele de luptăale Divizionului 67 Nave Purtătoare de Artilerie.

La adăpostul loviturilor, bărcile de asalt au traver-sat cursul, către malul opus, reuşind practic să ducă, înpo ziţiile, cheie trupele de infanterie. În acelaşi timp, 3ae ronave tip C 27 Spartan au lansat paraşutiştii în spa -te le liniilor inamicului pentru a bloca eventualele re -zer ve ale acestuia.

După desantul aerian a fost rândul celor de la Bata -li onul 2 Infanterie „Călugăreni” să îşi demonstrezepri ceperea şi puterea prin intermediul transportoareloram fibii blindate, care au trecut Dunărea cu o vitezăulu itoare, şi nu oricum, ci cu toate mitralierele trăgândcar tuş după cartuş. Acţiunea a fost sprijintă de o esca -dri lă de elicoptere, de tip IAR-330 PUMA SOCAT, aBazei 95 Aeriene, Bacău.

Între timp, la aproximativ 300 de metri, Batalionul

72 Geniu, al Brigăzii 10 Geniu, a definitivat podul dinpon toane, către care se îndreaptau, deja, tancurile ro -mâ neşti şi stryker-ele americane pentru traversare. Tre -ce rea acestora a fost susţinută de 2 elicoptere tip Apa-

che AH-64, din Brigada 12Avi aţie americană.

După traversarea tancuri-lor ope ra ţiunea a fost consi -de rată ca fi ind un real suc-ces, iar genera lul -lo co - tenent Hodges, coman dan tulForţelor Terestre ale StatelorUnite dislocate în Europa,de cla ra: „Este forţarea unuicurs de apă cea mai bineplanificată, or ga nizată şiexecutată pe care am vă zut-o în 37 de ani de ca ri eră.Sunt foarte mândru de For -ţe le Te res tre, Navale şi Ae ri -ene ce apar ţin Armatei Ro -mâ ne. Ziua de azi îmi con fe -ră o mare încredere în ali an -ţa noas tră.

Totodată, am primit olec ţie de la Ar mata română.

Eu nu m-aş fi gân dit niciodată să includ Forţele Na va -le într-o asemenea acţiune”.

Şi şeful Statului Major General, ge neralul NicolaeCiucă s-a arătat foar te mulţumit de reuşita exerciţiului:„Am observat astăzi modul perfect de sincronizare aForţelor Terestre, Aeriene şi Navale. Doresc să mulţu-mesc tuturor mi litarilor care au conceput acest exer-ciţiu, precum şi tu turor celor care au depus eforturideosebite să pregătească acţiunea, de la soldat lageneral!”

Eu, nu pot să spun decât că, succesul unei misiunide pinde, câteodată, şi „de ţigara din colţul gurii sol - datu lui înaintea asaltului final”, aşa cum spunea unmare general englez în timpul celui de Al Doilea Răz-boi Mondial.

Mă uitam pe chipul militarilor obosiţi, după aproa-pe 10 zile de manevre, şi nu citeam decât mulţumirepentru o acţiune dusă la capăt cu succes. Infanterişti,paraşutişti, genişti, artilerişti, toţi au contribuit decisivla acest exerciţiu şi au demonstrat, încă o dată, dacămai era nevoie, profesionalismul ostaşului român, gatasă acţioneze în orice condiţii, pe orice vreme, în oricete ren, departe de familii şi totuşi cu gândul că totul estepentru cei de acasă...

Plutonier Cristian ALDESCU

ÎN LINIA ÎNTÂICurierul ARMATEINr. 13 (452) din 17 iulie 2017 Pagina 5

î n r e a l i t a t eî n r e a l i t a t e

Vreme de 45 de ani, despre campania de pe Fron-tul de Est nu s-a scris absolut nimic. Imediat dupăRe voluţia din 1989, au apărut o sumedenie de lucrăricare abordează acest subiect. Chiar și așa, o singurăcar te, apărută în 1999, tratează aparte operaţiunileAr ma tei Române pentru cucerirea Odessei. Pentrucer ce tarea ştiinţifică, era necesar însă ca și alţi isto ricimi litari să se aplece asupra subiectului. O face, în2017, Manuel Stănescu în cartea „Odessa. Gustulamar al victoriei”.

Manuel Stănescu realizează o radiografie extremde dură a principalelor mo -men te ale bătăliei pentru Ba -sa rabia, iar concluzia la careajun ge este mai mult decâtgrăi toare: or ganismul militarro mânesc nu era încă pregătitpen tru rea li tățile câmpului delupt ă din cel de-Al DoileaRăz boi Mondial. Mai mult, la27 iulie 1941, Adolf Hitler,mo tivând desfă şu rarea opera -ţiu nilor militare la flan cul su -dic al frontului, a so li citatcon ducătorului statului ro -mân, generalul Antonescu,con tinuarea acţiunilor militareşi dincolo de Nistru. Acesta arăs puns, la 31 iulie, declarândcă „va merge până la capăt”, că „nu pune nici un felde condiţii şi nu discută cu nimic această cooperaremi litară într-un nou teritoriu”, că are „deplină în cre -de re în justiţia pe care Führer-ul cancelar Adolf Hit -ler o va face poporului român”. Făcând acest lucru,An tonescu urmărea să obţină sprijinul Germaniei înve derea reîntregirii graniţei de vest a ţării.

După eliberarea părţilor centrale şi sudice ale Ba -sa rabiei, cea mai importantă operaţiune desfăşuratăde România pe Frontul de Est a fost campania Ar ma -tei a 4-a pentru cucerirea Odessei, desfăşurată de laîn ceputul lunii august şi până la mijlocul lunii oct om -brie 1941. Din punct de vedere strict militar, nece si -ta tea strategică a bătăliei pentru Odessa e dincolo deori ce dubiu. Oraşul reprezenta principala bază ina mi -c ă de operaţii terestre, navale şi aeriene, situată ladoar 150km de Delta Dunării, la 300km de podul dela Cernavodă şi la 400km de Bucureşti şi de zona pe -tro liferă, de unde forţele sovietice puteau interveniuşor pentru anihilarea victoriei româneşti şi germaneob ţinute cu puţin timp înainte. „A ne fi mulţumit săîn conjurăm Odessa - aprecia generalul Radu R.Rosse ti - ar fi însemnat să păstrăm mereu un spin încoas ta noastră şi să dăm posibilitatea ruşilor să adu -ne, transportându-le pe mare, numeroase forţe, cu ca -re să ne fi atacat în momentul pe care l-ar fi socotitpriel nic”.

La cererea generalului Ion Antonescu, în bătăliade la Odessa au fost angajate în principal forţe ro mâ -ne. Operațiile ofensive împotriva Odessei au începutla 4 august 1941, în conformitate cu Directiva nr. 30a Marelui Cartier General român din 1 august. Prin

exe cutarea acestor operații ofensive se urmărea ni mi -ci rea trupelor sovietice aflate în spațiul dintre cursu -ri le inferioare ale Nistrului și Bugului, cucerireaOde ssei și asigurarea flancului și spatelui Armatelor11 germană și 3 română, care înaintau spre Nipru șiCri meea. Concepția, organizarea și conducerea ope -ra țiilor în cadrul bătăliei de la Odessa au avut un pro -nun țat caracter de independență, chiar dacă principa -le le probleme de concepție și hotărârile importantes -au luat în acord cu conducerea militară germană.

Bătălia de la Odessa avea să genereze disensiuniîn cadrul ÎnaltuluiCo mandament Ro -mân, între Mareșal șige neralii săi, eviden -țiind, tot oda tă, ma -nie ra în ca re Româ-nia era pre gă tită săfa că față unui războimondial. Ma reșalulIon An to nes cu șiMa rele Car tier Ge -ne r al român au insis-tat pentru un atac ge -neral pe di recții con -cen trice, pe înt regfront ul Odessei, întimp ce co man dantulAr matei 4 române,

ge neralul Ni colae Ciupercă, era adeptul concentrăriiprin cipalelor forțe și mijloace pe un front îngust, laflan cul drept al Armatei, în sectorul Dalnik-Tatarca,ru perea apărării și înaintarea rapidă spre Odessa. Încele din urmă s-a ajuns la un compromis între celedouă părți.

În timpul bătăliei de la Odessa aveau să fie imobi -li zate 1/8 din totalul marilor unități sovietice angajatede la sud de Kiev până la Marea Neagră și 1/7 față deto talul marilor unități inamice angajate contra aripiide sud aliate. Ca urmare a angajării numai a ArmateiRo mâne la asaltul Odessei, trupele germane disponi -bi le au putut să câștige bătălia de la Kiev și să ajungăîn apropierea Donului. Hitler a recunoscut, pe 5 oc -tom brie 1941, importanța serviciilor aduse de trupelero mâne în ansamblul marii confruntări din Est, încon d ițiile în care un contraatac sovietic dinspreOdessa ar fi avut drept rezultat încetinirea înaintăriiari pii de Sud. Concepția inițială a Marelui CartierGe neral de a se cuceri Odessa din mișcare a fost însăne realistă, în con di țiile în care nu existau informațiides pre com ple xi ta tea sistemului de apărare a orașuluiși capaci ta tea com bativă a trupelor sovietice. De aiciși nu mă rul ma re de victime pe care le-a suferit arma-ta ro mâ nă.

Poate cea mai bună caracterizare a volumului„Odessa. Gustul amar al victoriei” o face istoriculCon stantin Corneanu în chiar prefața cărții: „o radio -gra fie tulburătoare, scrisă cu vervă, incitantă prin in -for ma ții și concluzii a unui timp istoric marcat deeroism, suferință și absurd!”

www.historia.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 13 (452) din 17 iulie 2017Pagina 6

Bătălia de la Odessa, gustul amar al victorieiBătălia de la Odessa, gustul amar al victorieiCarteCarteCase, trenuri şi andrele, Ariana

Rosser MacarieBuimăcitoarele evocări şi confesi -

uni ale Arianei Rosser Macarie (debutla 72 de ani!) sunt scrise percutant şico pleşitor, cu mâna de profesionist alla birintului narativ. Falsa resemnare ari durilor care se contemplă sfidător, denu chiar triumfător în oglindă («vitali -ta te tumultoasă») fie că-i vorba de fe -ti ţa băieţoasă (poreclită Caţaveica,Zur la, Colţoasa), de fii ca imprevizibil-nă răvaşă, sora domi na toare, eleva ca o«săl băticiune nedo mes ticită», studentacă ministă şi traumele maternităţii, fie că trecem prin iubiri ratate,umi linţele soţiei cu două divorţuri, spectrul otră vit al soacrei, cu -li sele televiziunii române în epoca Octavian Pa ler-Tudor Vornicu,că sătoria cu un englez năucitor şi sfertul de veac petrecut cu pi -cant ă nonşalanţă într-o Anglie privită mucalit, tandru cârcotaş, cughi duşie valahă şi mizantropie subtilă.

De aici încolo, citiţi şi dumneavoastră!www.humanitas.ro

ConcertConcertEuropa FM Live pe Plajă, 27-29 iulie, ora 19:00, Venus şi

SaturnEuropa FM Live pe Plajă va veni mai aproape de dumnea -

voas tră, în seri toride deva ră. Locul de desfășurarea ră mas neschimbat - pla jadin tre stați u nile Venus șiSa turn, unde sunt aș tep tațizeci de mii de iu bi tori demu zi că live.

Concertele Europa FMLive Pe Pla jă vor fi difu za -te în direct la radio, pu tândfi urmărite live şi pe site-ul

www.europafm.ro. Intrarea pe plajă este liberă.Line-up: Andra, Vama, Delia, Vi ța de Vie, Smiley, Loredana,

Voltaj, Carla's Dreams, Alternosfera, Fly Pro ject, Vunk, Antonia,Be re Gratis, The Motans, Les Elephants Bizarres, Irina Rimes,Grimus, Mi hail, Sore, Jean Gavril, The Kryptonite Sparks, AlinaEremia.

www.infomusic.roFilmFilmSpider-Man: Homecoming Adorat de o lume întreagă, Spider-

Man este cel mai popular personaj debenzi desenate din istorie şi bijuteriaco roanei pentru Marvel comics, spunrea lizatorii. Acum, el revine într-o no -uă versiune, proaspătă şi hazlie, careîl aduce pe Peter Parker pentru primadată pe ecran alături de eroii Univer -su lui Cinematografic Acesta încearcăsă revină la vechea sa rutină zilnică –atras de gândul de a deveni ceva maimult decât un simplu vecin cumse ca -de – dar tocmai atunci apare Vul tu r ul,un nou personaj ma lefic. Astfel, mo -mentul său a sosit, pentru că este pusla încercare, folosindu-se de noi abilităţi şi puteri, pentru a setrans forma în eroul care trebuie să devină. www.cinemagia.ro

REPERE CULTURALELec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Premergătoru l veni r i i lu i Hr is tosPremergătoru l veni r i i lu i Hr is tosÎn Israelul Antichităţii, mai ales după di vi -

za rea regatului de către fiii lui Solomon, şcoli -le profetice de pe atunci erau cele care formaucre dincioşii autentici, în pofida tot mai de se -lor închinări la idolii care înconjurau din toatepăr ţile Ţara Făgăduinţei.

În aceste şcoli, conduse de către proroci,dar care erau mai tot timpul ţinta răzbunărilordre gătorilor idolatri, a învăţat şi prorocul Ilie,cel care şi-a luat numele după Dumnezeulade vărat pe care el îl propovăduia.

Viaţa Sfântului Proroc Ilie este descrisă încar tea a treia a regilor din Vechiul Testament.Prorocul a fost contemporan cu Regele Ahab,fiul lui Omrim, care a domnit peste Regatul deNord timp de 22 de ani, la mijlocul secoluluial IX-lea înainte de Hristos. Regele Ahab estedescris atât în Biblie, cât şi în scrierile lui IosifFlaviu, ca un rege rău-credincios, care lua înde şert numele Domnului.

În situaţia dezastruoasă a conducerii Re ge -lui Ahab, şcolile profetice au fost închise, iarpro rocii alungaţi care încotro. Închinarea laidoli a devenit atunci aproape obligatorie. Cutoate acestea, unul dintre proroci, şi anume Ilie din TebaGalaadului, a avut curajul de a-l înfrunta pe acest rege ti -ra nic şi de a-i spune în faţă cuvântul rostit de DomnulDum nezeu. Cu toată împotrivirea lui Ahab şi dorinţa derăz bunare a Izabelei, pentru că preoţii lui Baal şi ai As tar -tei au pierit în confruntarea cu Ilie, prorocul a fost salvat.

Ilie a fost răpit lacer. De unde a ple-cat Ilie, simbolic, pemalul Iordanului, deacolo a început săpre dice mai târziu şiSfântul Ioan Bo te -ză torul, fapt pentruca re a şi fost numitulterior de popor„noul Ilie”.

După cu vântullui Ilie, în Israel, nua plouat mai bine detrei ani; după cu -vân tul lui Ilie, făinaşi uleiul văduvei nus-au împuţinat; du -pă cuvântul lui Ilie,foc din cer a venit sămis tuie jertfa desea ră; după cuvân-tul lui Ilie, fiul vă -du vei a înviat; după

cu vântul lui Ilie, Iordanul s-a despărţit, focul din cer i-amis tuit pe oştenii care veniseră să-l aresteze; iar la dorinţalui Ilie, Dumnezeu i s-a arătat simbolic sub forma adieriide vânt şi mai cu adevărat atunci când s-a schimbat la faţăpe muntele Tabor. Iată cine a fost Ilie! Iată cine a fost ma -re le proroc din Israel, puternic în faptă şi în cuvânt!

Cartea Prorocului Maleahi trage o concluzie pentruome nirea care aştepta mântuirea. „Aduceţi-vă aminte dele gea lui Moise, slujitorul meu, căruia i-am dat în munteleHo reb porunci şi rânduieli pentru tot Israelul. Iată că eu vătrimit pe Ilie prorocul, înainte de a veni ziua Domnuluicea mare şi înfricoşătoare; el va întoarce inima părinţilorcătre fiii lor şi inima fiilor către părinţii lor, ca să nu vin şisă lovesc ţara cu blestem.”

Versetele din prorocirea lui Maleahi trebuie interpreta -te duhovniceşte, iar Ioan Botezătorul avea, ca şi Elisei,odi nioară, duhul lui Ilie, duhul omului credincios. Câtdes pre cele ce se vor petrece la sfârşitul lumii, să lăsăm însea ma lui Dumnezeu acestea!

Sfântul Proroc Ilie este cinstit de evrei, creştini, dar şide musulmani. Vieţuirea lui cea dreaptă, menţionarea luide către Mântuitorul Hristos, amintirea de faptele lui celedeo sebite, dar şi ajutorul pe care el l-a dat celor care i-auce rut mijlocirea în faţa Tronului Ceresc, au făcut ca Sfân-tul Ilie să fie unul dintre cei mai îndrăgiţi sfinţi.

Prăznuit în luna lui iulie, atunci când fenomenele me -teo rologice sunt extreme, iar furtunile pot apărea din se -nin, Sfântul Ilie a fost asociat cu fulgerele, în amintirearăpirii sale în carul de foc dinaintea ucenicului Elisei.Multe biserici şi mănăstiri îl au drept ocrotitor pe SfântulProroc Ilie, iar din acele vremuri şi până în zilele noastre,mulţi dintre credincioşi şi-au numit copiii după numelelui, în semn de cinstire şi de trainică amintire a tot ceea cea făcut cu dreaptă credinţă pe pământ.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

„La vârsta mea, fac ceea ce făcea MarkTwain. Îmi iau ziarul meu zilnic şi mă uit la pa -gi na cu necrologuri. Dacă nu sunt acolo, facceea ce făceam de obicei.” - Partick Moore

„Mi-a luat 15 ani să descopăr că nu am niciun talent pentru scris, însă nu am mai putut sărenunţ ulterior fiindcă în momentul acela eramprea faimos.” - Robert Benchley

„Să furi idei de la o singură persoană se nu -meş te plagiat. Să furi de la mai multe se nu meş -te cercetare.” - Wilson Mizner

„La fiecare petrecere, sunt două categorii deoa meni: cei care doresc să plece acasă şi ceicare nu doresc să plece acasă. Problema este că,de obicei, sunt căsătoriţi unii cu ceilalţi.” - AnnLanders

„Nu mă interesează să aparţin unui club careacceptă oameni ca mine ca membri.” - GrouchoMarx

„Americanii vor face întotdeauna lucrurilecare trebuie... după ce au epuizat toate celelalteal ternative.” - Winston Churchill n

O blondă, la volan-ul unei maşini, este tra -să pe dreapta de poliţie:

- De ce aveţi nu me -re diferite pe plăcuţele

de înmatriculare?- Cel din faţă este mobilul, iar cel

din spate numărul de acasă!☺

La un medic stomatolog vine o bă -bu ţă să-și aranjeze dinții. După ce ocon sultă, medicul îi spune:

- Îmi pare rău, mamaie, dar trebuiesă vă pun o placă.

- Nu-i nimic, maică. Dar să fie cuBe none Sinulescu, dacă ai!

☺Vin acasă într-o noapte şi soţia mea

îmi spune:- Vezi că ai tricoul invers!- Oare? am întrebat, privind intri-

gat în o glin dă.- Da, nu pot să cred că ai umblat

aşa toată ziua, arăţi ridicol. - Să ştii că mi s-a părut mie că e

prea larg la gât. Şi foarte strâns petalie!

☺Un înţelept: Râzând de propriile

greşeli, îţi poţi prelungi viaţa!Nevasta înţeleptului: Râzând de

greşelile nevestei, îţi poţi scurta viaţa!☺

Soţia: De ce ai venit aşa repedeacasă?

Soţul: Pentru că şeful mi-a spus:Du-te la dracu’!

☺Un poliţist ajunge la locul unde o

ma şină a ieşit de pe autostradă, a omo -rât mai multe animale şi a dărâmat unham bar. Îl ia deoparte pe Vasile, careabia se mai ţinea pe picioare şi se spri-jinea de nevastă-sa, şi-l întreabă:

- Fii sincer, cât ai băut?- Zece beri şi patru sticle de vin.

Sunt beat, ce mai…, zice Vasile.- Ştiu că eşti beat, spune poliţistul

ner vos, dar ăsta nu e un motiv ca s-olaşi pe nevastă-ta să conducă!

☺Îi spun unei fete : - Domnişoară, se mă naţi cu o vede-

tă de la Hollywood.

- Vai, mă faceţi să ro şesc, dar cucine anume?

- Cu iapa lui Zorro!☺

Un şofer are probleme cu maşina.Merge cu ea în cel mai apropiat ser-vice, parchează, coboară, când un me -ca nic îi spune:

- Aveţi cureaua ruptă!- Păi… de unde ştii tu că am cu rea -

ua ruptă, nici nu ai ridicat capota lama şină?

- Pentru că v-au căzut pantalonii,dom nule.

☺Un politist opreşte un om care cir-

cula regulamentar cu maşina.- Felicitari! Aţi câştigat 1.000 de

euro!- De ce? întreabă fericit şoferul.- Deoarece purtaţi centura de sigu -

ran ţă. Ce aveţi de gând să faceţi cubanii?

- Să mă gândesc... Prima dată, credcă m-aş înscrie să dau pentru obţinereapermisului!

www.bancuri.ro

Avionul X supersonic, la un pas de realizareAgenția spațială americană a anunțat că este tot mai

aproape de realizarea primului avion supersonic de pa -sa geri complet silențios. NASA conlucrează în acestpro iect cu grupul aerospațial american Lockheed Mar-tin. Împreună au finalizat design-ul preliminar al așa-nu mitului Avion-X, care va permite transportul de pa -sa geri la viteze mai mari decât ce a sunetului.

Supersonicul nu va scoate decât un sunet surd, iarpentru a depăşi viteza sunetului, acesta trebuie să se

de plaseze cu peste1.224,7 km/ oră.Cu două luni înur mă, un mo del lasca lă al vii to r uluimijloc de trans - port aerian a fosttestat într-un tu nelspe cial al NASA

din Glenn Res earch Center, în Cle veland.Grupul aero spa țial american Lockheed Martin a

câștigat, în 2016, un contract de cerce tare pe lângăNASA pentru a lucra la conceperea unui avionsilenţios de transport pentru pasageri. Potrivit site-uluiFast Company, testarea efectivă a noului apa rat dezbor ar putea fi realizată în 2021.

O dronă, proiect inedit al chinezilorProiectul se referă la o dronă cu anvergura aripilor

de 40 de metri, ce este alimentată solar şi poate sta înaer luni de zile. Aparatul poate zbura la o altitudine de20.000 de metri datorită corpului extrem de uşor şi acelor opt elice alimentate de panouri solare. De ase me -nea, poate atinge viteza de 200 de km/h.

Caihong-T4 (CH-T4) a fost construită de CAAA(Chinese Academy of Aerospace Aerodynamics), areun fuselaj dublu. şi cântăreşte între 400 şi 500 de kilo-grame, notează Popular Science. În termeni de dimen-siune şi altitudine, este depăşită doar de prototipulHelios al NASA, care are o anvergură a aripilor de 75de metri şi atinge o altitudine de 30.000 de metri.

Înălţimea maximă de 20.000 de metri la care ajun -ge este totuşi suficientă pentru a zbura deasupra no - rilor, ceea ce înseamnă că accesul la lumina solară estepermanent.

Aparatul esteu til în misiunile dere cunoaştere îm -po triva ame nin ţă -ril or militare şi te -ro riste. De aseme-nea, datorită altitu -di n ii mari, poatemo nitoriza o ariede un milion de ki -lo metri pătraţi, a -pro ximativ cât suprafaţa Egiptului. Acest lucru îi maipoa te permite să fie şi un nod de comunicaţii, atât pen-tru operaţiuni militare, cât şi pentru companiile private(o funcţie asemănătoare cu cea a sateliţilor).

Bronzare fără expunere la soare!Savanţii au dezvoltat un nou tip de compus care

pro mite bronzarea pielii fără expunere la soare. Oa -menii de ştiinţă au descoperit o cale de a declanşa eli -be rarea pigmentului închis la culoare în cazul oricăruitip de piele. În acelaşi timp, noul compus creşte şi ni -ve lul de apărare naturală a corpului împotriva canceru-lui de piele.

Soluţia ce va funcţiona în asociere cu protecţia so -la ră oferă o creştere temporară a producţiei de melani -nă - pigmentul care conferă culoare pielii, părului şiochi lor umani, informează Science Alert.

Dacă testele clinice pe oameni vor oferi rezultatepo zitive, inovaţia ar putea reprezenta sfârşitul cremelorau to bron zante. „Nu va fi nici pe departe precum unbronz artificial, va fi cât se poate de real!”, a declaratunul dintre membrii echipei, David Fisher, din cadrulUni versităţii Harvard. În 2016, Fisher şi echipa sa audes coperit că un anumit extract din plante, denumitfors kolină, ar pu tea produce un tip de bronz cu pro tec -

ţie împotriva can -ce rului de pie le.Pri me le etape aletes te lor au fost r e -a li za te pe şoa reciicu bla na roşcatăex puşi la ra ze leUV.

Persoanele roş -ca te natural deţinun tip al geneiMC1R care produ -

ce culorarea roşcată a pă rului şi cea des chisă a pielii.Din cauza ge nei, acestea nu deţin însă receptoriimo le cu lari aflaţi la suprafaţa pielii, numiţi me lanocite.În ca zul lor, fors kolina aplicată ar putea sti mula pro -ducţia de melanină pentru o pigmentare de du rată apie lii. Aşa dar, mai puţine arsuri solare şi de gra dare aADN-ului! www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 13 (452) din 17 iulie 2017 Pagina 7

Sharp - două telefoane cu ecrane fără margini

Sharp este compania care produceecra ne pentru majoritatea telefoanelordis ponibile pe piață. Conform unor in -for mații recente, aceasta este gata sădu că totul la un alt nivel prin lansareaa două noi telefoane impresionante.

Este vorba despre un design ase -mă nător cu cel al modelului Mi Mix dela Xiaomi. Viitoarele modele sunt de -

nu mite FS8010 și FS8016 și vor fiaproa pe indentice, singura diferențăfiind făcută de procesorul folosit.

Specificații tehnice mid-rangeSharp FS8016 va folosi procesorul

Snapdragon 660 de la Qualcomm, iarmo delul Sharp FS8010 va folosi pro -ce sorul Snapdragon 630. Ambele pro-cesoare sunt modele noi, fiind lansatede către Qualcomm luna trecută.

Alte specificații tehnice vor in clu -de: un ecran cu diagonala de 5,5 inci,o re zoluție de 2048×1080 pixeli, ratăecran-corp de 91,3%, alături de o ca -me ră foto duală de 12MP și de 4GBsau 6GB capacitate a memoriei RAM.Dis pozitivele vor rula sistemul deope rare Android 7.1.1 Nougat.

Caracteristicile de mai sus suntcon firmate de testele efectuate înAnTuTu de către telefonul SharpFS8010, cu o singură diferență: re zo -

lu ția telefonului testat era de2040×1080 pixeli. AnTuTu mai oferăși alte informații despre dispozitiv,dezvăluind faptul că spațiul intern desto care este de 64GB, iar camera fotose cundară va folosi un senzor de 8MP.

Conform zvonurilor prezente înpresă, noile telefoane Sharp FS8010 șiSharp FS8016 vor fi prezentate în ca -drul unui eveniment organizat lamijlocul lunii iu lie.

NETGEAR Nighthawk X10, cel mai bun router din EuropaNETGEAR și-a asigurat locul pe

po dium la categoria routere, în cadrulto pului 2017 European HardwareAwards. Nighthawk X10 WiFi Router(R9000) a fost desemnat ca fiind celmai bun router în această competiţieanu a lă ce onorează hardware-ul ex -cep țio nal vândut în Uniunea Europea -nă. Nighthawk X10 a fost lansat pepia ță, toam na trecută, ca primul și celmai ra pid router pentru streamingmulti me dia și backup.

Pentru că fișierele video devin dince în ce mai mari (formatele video 4Kși VR), descărcarea şi mutarea lor depe dispozitivele de captură este adese-ori o sarcină dificilă și consumatoarede timp. Aici intervine perfect Night -hawk X10, un router destul de puter-nic pentru a transfera uşor şi rapid ast-fel de fişiere. Mai mult, acesta este ca -pa bil să ofere streaming 4K fără lag şieste primul router din industrie ce ru -lea ză Plex Media Server fără a fi ne -vo ie de un calculator.

Nighthawk X10 are un pro ce s orquad-core de 1.7GHz, cel mai ra pidprocesor disponibil pentru seg men tulde home router, se foloseşte de arhi-tectura Quad-Stream Wave 2 WiFi şi

oferă toate avantajele puse la dispozi -ţie de noua generație de protocoaleWi-Fi 802.11 ad, totul pentru a te bu -cura de viteze wireless impresionante,de până la 7.2Gbps. Tehnologia MU-MIMO suportă streaming simultan, întimp ce disponibilitatea canalului pe160MHz dublează viteza WiFi pedevice-urile mobile. Nighthawk X10este, de asemenea, primul router dinindustrie destinat segmentului home,ce include un port 10Gigabit pentruconexiune prin fibră optică.

„Știam că Nighthawk X10 este celmai bun produs din industrie, deaceea este foarte încurajant să avemaceastă confirmare din partea ex per -țil or în tehnologie de pe continent” - ade clarat David Henry, vicepreședinteConnected Home for NETGEAR.

European Hardware Awards a fostîn ființată de European HardwareAsso ciation (EHA). Voturile au fostadu nate de la peste 100 de editori ex -pe rimentați, aparţinând publicațiilorafi liate EHA.

Routerul Nighthawk X10 poate figăsit și la maga zi n ele online de la noidin țară, cum ar fi de exemplu Cel.ro,la un preț pe măsura specificațiilor sa -le, cu aproximativ 2.100 lei.

www.techcafe.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...A SUBMINA

PLATÃ

RID

GENEROS

RADIOASÃ

NONVALORI

GÃZDUITÃ

TIPIC

ZBÂRLITÃ

RAÞIUNE(abr.)

FORMAT

CINSTE

FACE CÂT DOI

MIGÃLOASÃPUS PEBUTUCI MIORIÞE SÃRMAN

LEI!

IMITATÃ

CAII NOªTRI

RIPOSTÃ!

CALMINTERIOR!

IMN

CEAS

ÎN AULÃ

FAPTUL ZILEI

CU FAÞACURATÃ

DISC

STROPIT

Marţi, 11 iulie, la ora 03.50, în po li goa -ne le din Cincu, Smârdan şi Babadag a fostau zită o singură comandă: „Pentru gloriae ternă a celor care acum 100 de ani auple cat la atac în Dealul Mărăştilor –

Saaalvee, FOC!”.Aşa aveau să îşi înceapă o nouă zi de

in strucţie, militarii forţelor terestre, par ti -ci panţi la exerciţiul multinaţional SaberGuar dian-17 - prin executarea de salve de

ar tilerie dedicate ani ver -să rii centenarului Primu-lui Război Mondial.

Bătălia de la Mărăştia reprezentat pentru Ro -mâ nia schimbarea stra te -gi ei şi a adus încredereîn puterea şi forţa Ar ma -tei, fiind considerată deis toricii vremii bătălia cea schimbat polii de pute -re. Mărăşti, alături deMă răşeşti şi Oituz, au re -pre zentat cele mai im -por tante confruntări mi -li tare desfăşurate de Ar -ma ta României, în varaanu lui 1917.

Victoria de la Mărăşti a fost o adevă ra -tă capodoperă de artă militară şi a probatca lităţile de comandant ale lui AlexandruAve rescu, care îşi nota în jurnalul său:

„Po porul României moderne trebuie să-şiîn tipărească bine în suflet ziua de 11 iulie1917, când, în acea zi, pentru întâia dată,ar mata sa tânără, care-şi primise botezulde sânge numai cu 40 de ani înainte laGri viţa, înscrie în istoria sa prima victorieîn adevăratul înţeles al cuvântului, adicăvic torie ofensivă şi definitivă”.

Moralul populaţiei, zdruncinat dupăeşe curile din 1916 şi afectat de condiţiilegre le de viaţă, era ridicat, între alţii, descri itorul Mihail Sadoveanu, care arăta că„Bă tălia de la Mărăşti va trece în istorianoas tră ca o operă serioasă şi solidă dear tă militară. Toată dezvoltarea ei a fostpre văzută şi s-a executat după planul ini ţi -al. Cel din urmă soldat a ştiut unde mergeşi şi-a făcut datoria. Artileria a dovedit opre ciziune înspăimântătoare. Ofiţerii ger-mani prinşi au trebuit să se plece, ară tân -d u - şi toate omagiile”.

Ofensiva de la Mărăşti a început în di -mi neaţa zilei de 11 iulie 1917, la ora03:50. La acel moment, Armatei a 2-a,con dusă de generalul Alexandru Averescu,avea să-i revină cinstea şi onoarea de acon duce marea ofensivă de la Mărăşti.

Plutonier-adjutant principalCristian SURUGIU

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 13 (452) din 17 iulie 2017Pagina 8

Dialogism şi discurs socialDiscursul social, ca totalitate a producerii sociale de semnificaţii şi reprezentări despre

lu me, este un vast câmp polifonic, în care interferează locurile comune ale conversaţiei şimass-media, sloganurile publicitare şi politice, ca şi murmurul periferic al cercetării ştiin -ţi fice (în forma sa didactică şi de vulgarizare).

Adoptând definiţia lui Marc Angenot, tributară concepţiilor lui Gramsci, W. Benjamin,M. Bahtin, ca şi analizei franceze a discursului, vom numi discurs social: „Tot ceea ce sespu ne şi se scrie într-un anumit moment al evoluţiei societăţii, tot ceea ce se tipăreşte, seex pune public sau se reprezintă în mediile electronice. Tot ceea ce se narează şi argumen -tea ză, dacă plecăm de la ipoteza că nararea şi argumentarea sunt cele două mari moduride discursivizare. Vom numi discurs social nu acest tot empiric, cacofonic şi redundant,ci, mai degrabă, sistemele generice, repertoriile topice care organizează într-o societateda tă dicibilul - narabilul şi opinabilul.” Discursul social este, deci ca obiect complex,com pus „dintr-o serie de subansambluri interactive, de elemente migrante, în care ope -rea ză tendinţe hegemonice şi legi tacite.”

Pornind de la intuiţia genială a lui Bahtin, privind dialogismul şi interacţiunea discursi -vă, ca realitate fundamentală a limbajului, şi formula Juliei Kristeva, vom accentua ipote -za citaţională a oricărui text, fie el ficţional sau nu. Acest nou „modus operandi” al discur -su lui cotidian şi mediatic este, în opinia noastră, semnul lui „pragmatic turn” postmo dernşi al resemantizării noţiunii de praxis discursiv. Producerea/ receptarea unui discurs (scrissau oral) conjugă, de fapt, trei instanţe coparticipante la construcţia semnificaţiei: subiec-tul producător, subiectul interlocutor şi textele deja constituite în corpus disponibil, me -mo rial, arhivat (proverbe, citate, toposuri, exemple, argumente). Pentru analiza discursu-lui, subiectul nu stăpâneşte sensul, acesta se construieşte ca urmare a condiţiilor pe care leim pune „arhiva enunţării sale”.

În această perspectivă, a interdiscursivităţii generalizate, a vorbi înseamnă a te poziţio -na ca subiect (locutor) şi, în acelaşi timp, a te supune la puterea regulatoare a discursuluiso cial. Or, dacă s-a investigat în extenco intertextualitatea literară (Riffaterre, Genette,Kris teva, Chabrol) cu mecanismele sale de selecţie şi insistenţă, distorsiune şi transforma -re, împrumut şi compromis, ambiguizare şi dezambiguizare, ni se pare la fel de importan-tă investigarea intertextului non literar (mediatic, în primul rând), bazat pe schimburi dis -cur sive intra şi interferenţiale.

Lărgind conceptul de intertextualitate în sensul integrator propus de Barthes (nici untext nu funcţionează ex nihilo, ci este integrat într-un vast ansamblu discursiv, ce includeatât pe Proust, cât şi jurnalul de actualităţi), considerăm discursul social ţesătura semioticăa discursurilor anterioare şi contemporane, prescurtate, interpretate, resemantizate, carecon struiesc orizontul de aşteptare al oricărui nou discurs şi doxa unei episteme.

Polifonia discursivă bahtiniană va fi evidenţiată la fel de pregnant de Michel Foucault,în prelegerea inaugurală rostită la College de France, la 2 decembrie 1970: „Mi-ar fi plă-cut ca, în momentul în care încep să vorbesc, să-mi pot da seama că o voce fără nume măpre cede de multă vreme deja; mi-ar fi de ajuns atunci să încep să reînnod, să prelungescfra za, să mă instalez discret în interstiţiile ei, ca şi cum ea însăşi m-ar fi îndemnat să ofac, rămânând o clipă în aer. N-ar mai exista, prin urmare, nici un început.”

Dat fiind că toate societăţile dispun de „povestiri majore”, care sunt repetate şi supuse

va riaţiei, este firesc să le distingem de rostirileefe mere, de vorbele care „se zic” şi dispar oda -tă cu actul enunţării lor: „În sistemul culturiinoas tre le cunoaştem: sunt textele religioase şiju ridice, sunt, de asemenea, acele texte cu rioa -se - dacă luăm în considerare statutul lor - peca re le numim literare, într-o anumită măsură,sunt textele ştiinţifice” - afirma M Foucault.

În acest clivaj (nici stabil, nici absolut) întrema sa discursurilor fondatoare (Biblia, Odiseea,Teo ria relativităţii) şi cea a discursurilor careglo sează şi comentează, discursul mediatic areo nouă poziţie ambivalentă: pe de o parte, el„spune” lumea, dar la nivelul superficial aleve nimetului, al accidentului, iar, pe de altă par -te, ca într-un infinit joc borgesian, comenteazădis cursul despre lume al unui actor sau grup so -cial şi, mai frecvent, al altui mijloc de comuni -ca re în masă (presa scrisă se „televizualizează” şi reia, ca în jocul oglinzilor deformate,in formaţia anterior radiofonică sau televizată; televiziunea introduce legitimarea scriptua -lă a lui magister dix, prin prezenţa experţilor, a notabilităţilor).

Într-o „filosofie a medierii universale”, altfel spus, într-o societate a discursului uni -ver salizat simultan cu venerarea discursului, apare şi teama de tot ceea ce poate fi discon-tinuu, agresiv, dezordonat, teama de „vaietul nesfârşit şi dezordonat al discursului”. Înopi nia lui Foucault, apare necesitatea analizării condiţiilor, regulilor şi efectelor acestuieve niment, care este discursul.

Reperele furnizate de metodologia foucaultiană de analiză a discursului vor fi:- Principiul inversării - „Acolo unde tradiţia recunoaşte sursa discursurilor... (figura

au torului, a disciplinei, a voinţei de adevăr, să recunoaştem mai degrabă jocul negativ alunui decupaj şi al unei rarefieri ale discursului)”;

- Principiul discontinuităţii - „Discursurile trebuie tratate ca practici care se inter -sec tează, se juxtapun, uneori, dar care pot, la fel de bine, să se ignore sau să se excludăre ciproc”;

- Principiul specificităţii - similar antireprezentaţionalismului filosofiei limbajului -„Să nu ne imaginăm că lumea ne arată un chip lizibil, pe care noi n-am avea decât să-lci tim... Trebuie să concepem discursul ca violenţă asupra lucrurilor, în orice caz, ca oprac tică pe care le-o impunem”;

- Principiul exteriorităţii sau absenţei unui nucleu ascuns al discursului.Noţiunile fundamentale pentru analiza discursului (eveniment, serie, regularitate şi

con diţie de posibilitate) sunt opuse, termen cu termen, noţiunilor epistemei precedente.Astfel, evenimentul se opune creaţiei, seria unităţii inconfundabile, regularitatea ritua lu ri -lor originalităţii, iar condiţia de posibilitate semnificaţiilor prestabilite.

Mass-media funcţionează ca laboratoare ale simţului comun, ce tind să reconstituie orea litate insesizabilă, într-o formulare-schematizare pregnantă.

Locotenent-colonel George NICOARĂ

Realităţi privind războiul mediaticRealităţi privind războiul mediatic

Vocaţia calităţii, exigenţa, preocuparea constantă pentru per -for manţă definesc „spiritul cantemirist”, iar rezultatele obţinutede către absolvenţii promoţiei „Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – 100”la examenul naţional de Bacalaureat se regăsesc sub semnul „Ex -

ce lenţei în educaţie”.Devenită deja tradiţie, promovabilitatea de 100% la

exa menul maturităţii demonstrează, din nou, faptul că va -lo rile şi atitudinile care coordonează activitatea în Co le -giul Naţional Militar „Dimitrie Cantemir” din Breazasunt dorinţa de perfecţionare continuă, calitatea informa ţi -

ei, performanţa, excelenţa şi, nu în ultimul rând, des fă şu ra reapro cesului instructiv-educativ la standarde europene.

În acest mediu educaţional, ne mândrim cu adolescenţi de ex -cep ţie. 54 dintre absolvenţii promoţiei 2017 au reuşit performan -

ţa de a obţine medii peste 9, realizări remarcabilecare încunu nea ză palmaresul cantemirist.

Aici, sub cupola ştiinţei de carte, acest deziderats-a concretizat datorită cadrelor didactice şi ins truc -to rilor militari care au contribuit, cu tact pedagogic,la edificiul devenirii elevilor noştri şi care, timp depa tru ani, le-au fost adevărate modele morale, spi ri tu - ale şi profesionale celor care astăzi sunt absolven ţi.

Felicitări tuturor, iar „copiilor noştri” cărora le-amghi dat paşii în perioada adolescenţei militare, le urămsuc ces la examenele de admitere în academiile cate -go riilor de forţe armate, să fie sănătoşi, înţelepţi înale gerile luate, încrezători în tot ceea ce îşi propun pevi itor, iar viaţa să le fie înseninată de bucuria îm pli -ni rilor!

Denisa TĂRLUNGEANU

Promovabi l i tate 100% Promovabi l i tate 100%

Examenul matur i tăţ i iExamenul matur i tăţ i i

Cincu, Smârdan, BabadagCincu, Smârdan, Babadag

Pentru g lor ia eternă. . .Pentru g lor ia eternă. . .