Anul XIII.—No. 2. EXEMPLARUL 15 BANI IN TOTÀ TA RA Lunï 9 (21) Ianuare 1895.

Universul Literar s a m

mi

•;v-

Nenorocirea de Ia forinrile 5 şi 6 între Ştefăneştî şi Aii maţi—(Vezi explicaţia).

Universul Li terar No. 2. — 2' — Lunî, 9 (81) Ianuar ie

C a l e n d a r p e 1 8 9 5 Ortodox

Duminecă 8 Ianuarie.—Cuv. Dome-nica şi Cuv. P. George,

Catolic, „• !

Duminecă 20 Ianuarie, f Fab. şi Se-bast. • -»

Soarele rësare la 7.31 ; apune la 4.52.

S E P T E M Á N A Anul 1895 se arată de la început

eam.=zurbagiu. In maî mul te ţerî, în Franţa , în Italia, în Ungaria, situaţia politică e foarte puţin limpede. , In F ran ţa încalţe—se ştie că «sor* noastră» maî mare o ia tot-d'a-una în-nâinte—buba s'a şi spart.

Demisia netam-nesam a preşedinte­lui Casimir Périer, dupe demisia mem­brilor guvernului, a zăpăcit rëu pe oa-meniï politici din Franţa , cu atât maî mult că pentru criza preşidenţială nu s'a dat nicï o explicaţie serioasă.

Uniî credeau că din toate aceste va ieşi reacţiunea ; alţii că se va trans­forma republica din conservatoare în democraticä-socialistä.

Alegerea nouluî preşedinte al Repu­blice! s'a şi făcut de către congres, la Versailles. Toţî credeau căBrisson, şe­ful radicalilor şi preşedintele camerei, va fi cel însărcinat cu p r ima magistra­tu ră a Franţei . La primul scrutin, în adevër, Brisson a avut 333 voturi, Felix Fau re 244 şi Waldeck Rousseau 184.

Şansele păreau a fi pentru reuşita luî Brisson, mai ales pentru că candi­da tura lui Waldeck Rousseau, era im­populară.

Rezultatul însă a fost alegerea lui Fe l i s Fau re , cu 429 voturi, în contra luî Brisson cu 361.

Deşi noul preşedinte al Repubicei e dintre republicanii moderaţi, voturile multe date lui Brisson ara tă cât de mült s'aü întins ideile radicale şi so­cialiste în Fran ţa .

F a u r e e un om bogat şi era, în mo­mentul când a fost ales, ministru al marinei.

Alegerea nouluî preşedinte nu schim­bă întru nimic situaţia, de oare-ce Fe­lix Fau re e prieten intim a lui Casi-mir-Perier şi îi împărtăşeşte ideile, fi§ ind însă mai puţin reacţionar.

Comuna Parisului a ajuns la un radi­calism extrem. Consiliul municipal a decis să se supuie unul referendum popular chestia construire! 4 drumului de fier metropolitan.

Guvernul s'a opus,—dar nu maî e... Ce va ieşi din toate as tea?

Bucureştii, de câte-va zile, au pre­tenţia să imiteze pe imensul oraş Lon­dra.

O ceaţă, de s'o tai cu briceagul,te face, de mai multe serî încoace, să nu mai poţî umbla pe strade. Mergênd moşte­nitorii tronului la teatrul naţional, unde %e reprezenta opereta «De-aş fi rege», a trebuit sä se aprinză facle ca să poată ajunge prinţul Ferdinand cu princesa până la monumentul atât de puţin frecuentat de public de pe piaţa cu «acelaş nume (a Teatrului).

Birjarii de la Podu-Iloaeî s'aü pus în grevă. Motivul principal a r fi că sunt obligaţi să iasă cu hodorogitele lor de trăsuri şi Sâmbăta.

Atâta ar maî, trebui : să fie lipsiţi oamenii în ziua de Sâmbătă şi de o trăsură, când ar avea vre-o nevoe mare.

Galaţii a fost teatrul maî multor în­tâmplări hazlii în timpii din urmă — dar nici u n a ' a ş a de frumoasă ca ur­mătoarea : ' Un flăcău tomnatic, fost maior în garda orăşenească, se amorezase de o mironosiţă din mahalaua Vadul-Ungu-rUluî. Ö vëzuse d e maî multe ori, când şi unde nu se ştie, şi îi căzuse cu tronc la inimk. Fostul maior, de alt-fel cu o poziţie socială deosebită, spuse într 'una din zile mironosiţei c'o iubeşte şi că a r dori să... aibă o întâlnire şi să t ragă un chef, pe tăcute, eî amêndoï. Mironosiţa primi bucuroasă şi'l pofti chiar acasă Ia ea, — căcî bărbatul «dumneaii tre^ buea să plece a doua zi din Qalaţl». Pe de altă parte, comunică soţului eî toată plă-nuirea ; acesta se înfuria la început, dar în urma sfaturilor şiretei mironosiţe, se, hotărî ea pună mâna pe «donjuan», viü, nevetămat, şi — se ascunse în po­dul casei.

De cu vreme, a treia zi de Crăciun, pe la orele 7 seara, fostul maior se duse la ângeraşul sëu cu t răsura încăr­cată cu tot felul de lucruri bune de

mâncare şi cu tot felul de vinuri şi maî bune. -.-j*. ч-, •.

A mâncat maiorul cu mironosiţa luî, a beut maiorul una, doue, până la 29 de aţicle cu vin, în cât presiunea t re­cuse de şease atmosfere în pântecele «iubitorului de aventuri galante... Asta îl făcu sä închidă încetişor ochii şi sä t ragă un somn zdravën, în cât nieî w tunul fortificaţiilor din juru l cetăţeî Ga­laţilor nu l'ai fi deşteptat...

Bărbatul mironosiţei, pus în curent de cum ajunseseră lucrurile, ca să'şi rëz-bune pe tomnaticul «don juan». împreu­nă cu nevastă-sa (care se păzise de a bea la rînd cu conmeseanul ef nu' l fă­cură alt-ceva de cât î l deşibrao?»îpă fru­muşel şi'l... îmbrăcară^turceşte . ' Tl*-pà* seră într 'o birjă şi'l trimiseră la locu­inţa luî de pe strada... unde continuă de a dormi în linişte. ;

Dimineaţa, când fostul maior se deş­teptă, se uită, se tot învârti, se suci şi sta nedomirhV: capul ş i l simţi înfăşurat în cealma, pantalonii îl vedea roşii, — şalvari adeveraţl...

Ia tă ce face dragostea la betrâneţe. Tramwaiul electric din Bucureşti se

ţine de boclucuri. Maî alaltă-ierî era a-proape să calce pe d. prim-procuror Paraschiveseu, care însă a sărit repede şi a scăpat teafër.

Electricitatea n 'are nici respectul ma­gistrature!.

Cititorii noştri ştiu cele întêmplate, nu de mult, la ministerul instrucţie!. Un domn, Păun Drăghicescu, licenţiat în ştiinţe, cerea mereu o catedră şi nu capota. Exasperat, se duse de ma! multe ori la minister şi într 'una din zile, furios, pălmui pe d. Take Ionescu, chiar în cabinetul sëu.

A fost arestat imediat şi dat în ju­decată. Procesul s'a judecat joui.

Tribunalul a osândit pe d. Păun Drăghicescu la... patru ani de închi­soare.

Ori şi cum,—să ne ierte Dumnezeu! —patru ani de temniţă pentru o palmă e pre-prea...

O mesura bună a poliţie! comunale din Capitală. Pâinea găsită lipsă la cântar pe la brutar i se împarte gratis la oamenii săraci.

Falsificaţi, d lor brutar i !

Amintiri din tinereţe Minunele sfîntuLuî І оав

Eram de 24 de ani, bob numerát-F ă r ă ruşine pot afirma că viitorul îmî surîdea în colorî trandafirii... Ş'afară de asta eram băiat frumos, plăcut fe­telor, ca să nu zic şi nevestelor...

Ce folos însă!.. Calităţile astea nu 'ml ţineau de nici un cald... Ba, din potri­vă, mal mult îmi stricau... . ....

Vaî, ştiţi de ce ?.. Pentru că ta ta era aspru cu mine, më ţinea de strîns şi,— cu toată versta mea,—më trata ca p 'un şcolar...

Necazul meü!... Când toţi băeţii de versta mea îşî petreceau serile vesel pe la teatre, baluri, serate, cafele-cân-tânde şi altele, eü trebuia să më culc cu găinile, la 10 ceâsurî punct, ca să më scol cu noaptea 'n cap, c 'aşa po­runcea papaua,—scumpul meü papa !...

El, ce ziceţi?,.. Aşa e că aveam de ce sä cräp de necaz?. . . Aveam cu vîrf şi îndesat şi më minunez ş'acu de ce n 'am crăpat!.. .

Vaî ! maî bine era,—de-o mie de prî maî bine, dacă mi se întîmpla o aşer menea fericire...

* * *

In sfîrşit ce a fost a fost şi să ve­nim la rost...

Natural că më revoltam,—dar numaî în mine,;—în potr iva unei asemenea star! de lucruri...

Dar ce era să fac ?... Trebuia să rabd şi răbdam cu supunere jugul papalei..

Toate astea până într 'o zi... Adică până la Sfîntul Ton,—cum e erî zece a n l ^ m i - a d u c aminte ca acum...

In seara aceea se da un bal splerţdid la Dacia... .

Şi,—spui drept, — de la balul acesta nu vream şi nici nu puteam să lipsesc...

De ce ?... Pentru că, de !... Aveam şi eü un foc la inimioară... Lizica, fata vecinului nostru din dreapta, îmi dase o întîlnire la acel bal...

Nu mal încăpea dar îndoială că tre­buia să më duc...

Dar cum?. . . Cum să înşel suprave­gherea tatei şi să më duc !... Cum ?...

La asta më gândii neîncetat toată ziulica- şi când veni seara „eram vesel ca un piţigol, pent ru că găsisem ceea ce îmi trebuia...

La 10 qeasurï më culcaî ca de obiceiii. La un-spre zece... më sculai, më îm­b r ă c a ! eZe,(7aíttómn,descb.iseí fereastra din curte, sării gardul,—pentru că tata în­chidea poarta, — şi : « Noapte bună papa !»

Şi într 'un suflet am fost la bal, unde am petrecut de minune cu Lizica mea...

Tocmai dinspre ziuă më întorsel acasă şi intrai în odaea mea pe ace iaşdrum pe care plecasem.

Dar când se më culc,—la lumina în-doelnică a zilei,—vëzuï pe papa dor­mind pe sforăite în patul meu...

Vë închipuiţi uimirea mea !... Statul câte-va clipe, gândindu-më la ce t re­buia să fac...

Apoi îmi zisei : — Dacă e bal, bal să fie... Şi dacă

tata e în patul meü, de ce oare nu m'aşl duce şi eü în patul luî...

Şi astea zise, alergaî în odaia tatei, şi îmbrăcat cum eram, fără să aprinz luminarea, më vîrîl sub plapumă...

Pasä-mi-te ce se întîmplase ?... Se vede treaba ca tata mirosise ceva

dupe mut ra mea de peste zi... Ce şi o fi zis el, nu ştiu !... Dar si­

gur e că pe la miezul nopţel îî dase dracul în gând ca să vie în odae la mine...

Ş'aci, de... Crucealä... Eü, care eram la bal, nu puteam să fţu în pat !...

Necaz pe urmă pe el şi proiect de rëzbunare pe... biata mea spinare...

Şi sigur c'apoî,—ca sä 'şî pue şi mal bine proiectul în practică;—voise să më prinză în flagrant-delict de esca­ladare pe fereastră...

Şi de aceea el se vîrîse în plapuma mea cu hotărîre ca să m'aştepte deş­tept până më voî întoarce.;.

Nenorocul Iul însă !... Somnul fusese mal tare ca el... II doborîse... Ş'acum visa cine ştie cé sau poate că nu visa chiar nimic, de oare-ce prea dormia pe sforăite...

Somn bun papa!.. . *

* * Dar dacă tata dormia, eü nü puteam

închide ochii... , Më gândiam la frumoasa Lizica, la

drăgălaşa fată cu care petrecusem în seara aceea la bal...

Miaduceam aminte rend pe rend toate amănuntele acelei serî plăcute... Zîmbirile el, strîngerile de mâini fu­rişe şi...

O !... o !... Acel sărutat îmbetător care mi'l dase 1 pe ascuns...

Şi iacă d'asta nu puteam dormi... Trecu aşa o jumătate de ceas, apoi

un ceas fără ca somnul să vie... De o dată simţii că se deschide uşa

încet-încet... De pe prag vëz înaintând o fantazmă

albă care călca în vârful degetelor. Fantazma se îndrepta spre pat. Sigur că era tata care se întorcea în

patul luî.' Aşî! tata era scurt şi gras şi forma

asta care era înaltă şi subţire... Nu pu­tea să fie tata...

F ä r ä sä ştiu ce fac, më ridicai pe pat şi strigai :

— Cine e acolo ? Umbra înspăimântată scoase un ţi-

pët şi spălă putina...

Ştiţi acum" a cu! era, vocea ? Nie! mal mult nicï mai puţin de cât

a Matildéi, fata noastră din casă... ' Ce căuta acolo ?... Mister !... •'"Ştiu însu că din dimineaţa aceia tata

m'a ţ inu t mal puţin de scurt !... « Marion.

I t f ' I I I 1 ) C e t ă t e i E t e r n e

« Sângele apă tiu se face» - ; (Proverb romănv

In cetatea cea eternă Multe, multe s'aü schimbat.— Timpul îşi ucide fiii,—' Tată crud, denaturat .—

') Această poezie a i'ost făcută cu ocazia mo­ţiune! celor 277 de deputaţî italieni în favoa rea cauzeî noastre nationale.

Dar nici Timpul, nieî Progresai ,-N'aü putut schimba de loc Inimile vechi Romane,-. Inimî mari, inimi de foc.

In cetatea cea e ternă л

Tot aceleaşi: inimî ba t : Roma e o mamă tftmá Pe-aï eî fi! nu a uitat:

Aceşti fil, de vêntul so&rteî, • ' Sunt departe aruncaţ i .•.•.•.'•ij-.j Şi sub jugul barbariei - ; • ' Nu se poate-a fi lăsaţî.

Din cetatea cea eternă Bate-un vên i rëGoritor, Care-alină suferinţa, Rănile unuî popor.

Timpul, care-ucide totul Multe, multe a schimbat, Insă sângele în apă încă nu a transformat/

Koman, Ianuarie 1895. ÇAR0L SCRQB.

Ş T I I N Ţ A (Condiţiile de propagare a frigurilor tifoUU, a holerei şi a tifosului exantyematic.-r~Pw)jt-

laxie fantezistă.—Celuloidul. — Igiena Ы. Egipt acum 1000 de ani)

* Rezultă din observaţiile făcute de medicii din maî multe ţerî că trupei* sunt ferite de primejdia mare de a co«-tracta friguri tifoide, când sunt înca-zarmate, dacă li se dă să bea apă de isvor.

Prescripţiile serviciului sanitar a l a r ­matei franceze, unde aü fost executat* cu stricteţe, aü scăpat aproape cu totuî pe soldaţi de frigurile tifoide şi de ho­leră. Mortalitatea anuală în toată ar­mata, pentru tifos, a scăzut în 5 a n i de la 1.200 la 400, numaî prin üi t re-buinţarea pentru bëutura a apeî i e is­vor. De frigurile tifoide^ sunt maî g re* de păzit soldat^ tăbărîţî pe câmp.

* Ziarele din *New--York povestesc că autorităţile sanţtajRB din acest praa ati luat hotărîrea ca să se semnaleze' cu un felinar casele în care s'a produs vre-un caz de boală molipsitoare.1 Cu­loarea felinarelor variază dapë> felul boalelor. ' -.іуміі

Aşa, pentru principalele epidemic al­bul indică difteria, roşul scarlatiha- tjiï albastrul ftisia. *

Un confrate parizian face observaţia că oraşul New-York a r fi iluminat ca în poveştile Halimalei, dacă ar bântui a-colo epidemii mari, cum de a l t - fe l se în-tomplă să decimeze adese-orl popor*-ţiile din oraşele şi satele americane.

* Industria celuloidului e nouă. S'a început fabricarea acestei substanţe îm Franţa , la 1876 şi acum prosperează foarte mult.

Din punct de vedere chimic, acest corp se compune din nitro celulosä în stare de colodium solidificat, obţinut prin t ra tarea celulozei cu acid sulfuric şi cu acid azotic, amestecându-se cu cam- ' fora şi supuindu se la o presiune conside­rabilă. Produsul e transparent , rezis­tent şi elastic. El înlocueşte în mare mesura, în consumaţie fildeşul, cornul,, sideful, balena, cauciucul şi altele. In dustrii foarte multe întrebuinţează ce­luloidul : chirurgia, cuţităria, clişagiul, florrăria artificială. Se fac din celuloid clape pentru pianuri, gulere şi manşete, capete de bastoane şi de umbrele. E mai scump de cât lemnul, celuloidul dar iraiteazä perfect coraliul, sideful, etc., cari eunit cu mult mal scumpe.

Defectul ce se găseşte celuloidului e că e combustibil. Dar această substanţă nu s'aprinde spontaneü şi e maî puţin periculoasă de cât materialul din care sunt făcute o sumă de obiecte casnice.

* S'ar putea crede că ideea de a fierbe apa pentru a se servi de densa ca bëutura e o născocire relativ mo­dernă. Lucrul nu e adevërat .

In biblioteca Kedivială din Cairo s'a ăşit un manuscris asupra igienei în J*J$H£i celebrului medic arab Eb-

$laduan^fcjJ i^ry r manuscris care are da ta апи1иіГ:'48вця£ Hegireî în care se

textual, c&y«^eVa maî bun mijloc de a 4%ä t i apa^#^^ | ţ i i c ip i i l e eî vătă­mătoare щфШі^ІІ^фі& în a o supune mal întâi асщыетШ^теІ^іі^ expune a-poî la frig noaptèS|'ie^ane'àpft "se decan­tează, se fierbe din noti, Ы. fclarificä cu t praf de cretă şi, în sfîrşit, se-trece prin-t r 'un vas filtrător noaptea la aer. Nu­mai apa aceasta e bună de beut, zic* medicul egiptean».

Sap iens .

¥űiversHÍ L i t e r a r ü * - 2 -

Am întâlnit în calea vieţiî Perechï de ochi atralucitorï Care'n pu te rea t inereţi i S'aprind şi a rd ca nişte sori,

Ochï negri cu orbita mare, Cărbuni de foc, aduşi din iad, Robind în c rudă nepăsare Pe ceî ce'n preajma lor le cad.

Ochï clarï ca apa măreî lină, Cutropitorî şi plinî de dor, Cu căută tura lor senină Sădind credinţă şi amor.

Şi ochï căpriî deschişi a lene, Desmierdători, cocheţî, duioşî, Sftoşî a runcă pe sub gene, Privir i adânci şi fug fricoşi.

^<SM,Ka3^.ŞÎ albi, fär' de. coloare, Scăldaţi în lacrimi strălucesc, Cu bulbif marî-'vor să doboare Pe еёг cei lor nu se jertfesc.

. Mai sunt oehi cu luciu verde » Vrăjmaşi, vicleni, fermecători,

P&ndesc şi prada nu ş'-o «perde, A lor săgeţî sunt recî fiori.

*• De - toţi aştî ochi ce spun în fală: i «Iubim şi suntem credincioşi». Feriţi-ѵё căcî vë înşală:

• EI ^nint şi sunt primejdioşi.

Sunt alţi ochi ce lumină'n suflet Comori întregi de mângăeri , Ş'alină trist şi fär' de zîmbet,

-Alină patimi şi durer i • V Maria Bă iu le scu .

ь> 9 Curier judiciar Cinci f e t e

Judecătorul^ intră distrat în şedinţă. Are o. mut ră ciudată. Par 'că 'i plouă. Ce-o fi : avend?

S'aşe căi W naasÄ, Trînteşte dosarele cu necaz. Oftează adênc. Se trînteşte PEhjÖtn'fttftrCftt-va cu capul între mâni. BjidiöS<>capul, gângăveşte ceva, apoi zice : i lèrrnecuzati-më,. vë rog... Mi s ' a ' n t îm-

p i á t ú Mi se 'ntemplă... f Aprodul se apropie de el... — Ei, ce e?. . . strigă vëzêndu' l .

ч ~ Nimic, până acum... Judecătorul oftează. — Nimic !... dacă ar fi....

. Vorba se pierde. în gâtul seü. Apoi zice :

— Scuzaţi-me... Vezi că... Iar... Dar... Ia primul dosar... Şi z ice : — Arghira Năpârstoc cu... Arghira.— Să am pardon de pardoni-

sealä, d-le judecător, më chiamă din tată'n tată Arghira Păstîrnac.. .

Judecătorul . — Më iartă... Sunt aşa de distrat!... Vezi că mi s'a întêmplat

•Arghira.— Ştiu !.. Ştiu !.. Judecătorul , mirat.— De unde şti i?. . Arghira.—Mi-aî spus d-ta adineaori... Judecătorul. — A ! da... Bine zici....

In sfîrşit... Arghira Păstîrnac.. . Arghira.— Zent!.. Judecătorul.—Bine!.. Bine... (Urmând)

Cu Duduca Boloboc.. Duduca, îndreptând.—Siminoc !.. Aşa

a chemat 'o şi pe mama şi aşa l'a che­mat şi pe tata...

Judecătorul , distrat.— Më iartă... Nu prea vëz bine... Pricina e că mi s'a în­têmplat ceva...

Duduca.—Ştiu.. . Ştiu... Judecătorul.— Ştiî ? De unde ştii ?.. Duduca.— Mi-ai spus d-ta... Judecătorul.—A, da !.. (Urmând) Pen­

tru bătae... Arghira.—Ea m'a bătut pe mine !.. Duduca.—Ba ea pe mine !... Judecătorul ridicând mâinile în sus

cu desperare.— Şi nu maî vine, nu !... Arghira.*— A venit!. . . Judecătorul.—Cine,.'; Unde e ? Arghira.—Martorii... tBte'î colea!... : Judecătorul , care se ridicase, se trîn­

teşte cu desnădejde pe scaun. — Dar nu e vorba de martori... E vorba d'alt-Іееѵа.V4 să venim. la. obiectul procesului...

'vär-Sä- s ic f f ЫШГ'-м ' 1

Arghira.—Să vedeţi cum devine pri­cina... Eu tocmai trimisesem dupe moaşă.

Judecătorul , sărind în sus.—Moaşă!.. Unde e moaşa?

Arghira. — Da nu, d-le, nu e nici o moaşă 1... Ett trimisesem dupe moaşă...

Judecătorul.—A, da !.. Credeam !.. So­coteam... Aşteptam... Scuză... Urmează...

Arghira.—Era al cincilea copil... Judecătorul.—Tocmai aşa... Cinci în

cap, dar ce-o fi... Arghira.— Când moaşa (arătând pe

Duduca) — uite-o... Judecătorul, sărind de pe je ţ şi repe-

zindu-se la Duduca.—Ei ce e?. . . Duduca.—Nu e nimic !... Sunt moaşă

ca să te servesc... Judecătorul, vëzêndu'sï greşala. —

Foarte mul ţumesc . . Vezi că mi se 'n-templă ceva... Nevasta mea tocmai.... Dar.;. Urmează.. .

I Arghira.—Zic : când moaşa, uite-o, vi­ne!... Eü îi zic... E momentul... Ea ba...

Duduca.— Dacă nu era... Arghira.— Ba da... Par 'că ştia densa

mai bine... Duduca.— De ce sunt moaşă ?.. Arghira.— Proastă !.. Duduca.— Coană !.. Judecătorul.— Lăsaţi cear ta aci... Vë

puteţi certa ş'afară !.. (Arghirei). — Ur­mează !...

Arghira.— Eu bolnavă cum eram, nu m'am mai putut opri şi, de !.. d-ta să fi fost în locul meü...

Judecătorul, neştiind ce zice.—Sunt... Sunt!...

Arghira, rîzênd. — Ei fugi d'acolo... Ce tot vorbeşti ?..

Judecătorul.— Şi ?.. Arghira.— I-am zis o vorbă rea... D u d u c a . — C e mi-aï zis?... Că mi-aï

cârpit o palmă... Arghira.—Şi d-ta doue... In clipa asta intcă aprodul repede...

Judecătorul cum îl vede, se repede la el strigând :

— Ei ce e ? • Aprodul—S'a sfîrşit. Judecătorul, cu nerăbdare.—-Dar ce

este?.. . Aprodul. —Fată ? Judecătorul, desperat, căzend fără cu­

noştinţă în braţele aprodului. — Cincî fete !...

Arghira.—Dar nu'ţî pierde firea, o-mule că eü am cincî băeţî şi tot grasă sunt!... O să ne facem cuscri şi t reaba e gata!.. . Nu fiî femee...

Cu toate mângâierile Arghirei, leşi­nul judecătorului urmează, iar pronun­ţarea sentinţeî se amână până ce şî-o veni în fire.

Ilustraţiile noastre Nenoroc i rea de la for tur i le"de l â n g ă

Capi ta lă

După cum am anunţat deja la t imp, în ziua de 2 Decembre trecut s'a în­tâmplat o mare nenorocire la forturile dintre Ştefaneşti şi Afumaţi, lângă Ca­pitală.

Fap tu l s'a petrecut ast-fel: In ziua aceea, pe când se făceau la

forturile 5 şi 6 dintre Ştefăneşti şi A-fumaţî experienţe de t ragere cu tunu­rile în cupole, încărcate cu ghiulele de sistem noü—experienţe la care a asistat o comisie de ofiţeri şi doui fran­cezi—s'a întâmplat un accident neno­rocit.

Se trăseseră trei salve din tunurî în­cărcate ca câte treî ghiulele, din carî doue, pe la culasa tunului şi una prin iată, aceasta din urmă de 6 greutate de 91 kilograme.

Soldaţii de la cupola No. 5 încarcară tunujfile şi pentru a pat ra salvă şi se retraseră. In momentul următor se auzi o detunătură şi fumul învëlui cupola No, 5. Cei doui soldaţi şi căprarul, cre­

mend că s'a t ras deja salva, se apropiară de t u n s p r e a'I încărca din nou; căpra­rul Iahcu Rubin se uită în gura tunu­lui şi vëzêndu'l încărcat, crezu că ofi­ţerii'din» cupolă au pus ghiulele şi îm­preună cu soldaţii ridică tunul pen­tru încărcarea prin faţă, aşteptând co­manda pentru -încărcare.

De odată se auzi comanda «foc». Ca­poralul şi soldaţii voirä sä se plece, dar nu o putură face cu destulă iuţeală. Ghiulelele t recură, dar praful de puşcă atinse pe toţi treî.

Caporalul Iancu Rubin a fost grav rănit la obraz, soldatul Ştefan Onciu fu ars pe obraz şi pe corp şi muri dupe doue ore, iar soldatul Niţa Mili­tară , atins tot la obraz, e mai puţin grav rănit, da r a surzit. Cei douî ră­niţi aü fost transportaţi la spitalul militar.

Accidentul a provenit din împreju ră rea că soldaţii de la corpul 5 nu ob­servaseră că focul se trăsese din cupola No. 6, pentru că vêntul d u 3 e s e fumul şi în ju ru l cupolei No. 5.

Ilustraţia de pe pag. I a numëruluï nostru de azî reprezintă scena acestei .nenorociri. Ilustraţia e executată în ate­lierul nostru foto-zinco-grafic şi t ipărită cu maşina specială de colori a «Uni­versului» .

Fe l i x Faure* W a ldek-Rousseau ş i Henr i Br isson

După cum am anunţat , dăm în nu-jgaérxú: фй^^'^, ăzî portretele celor 3 * candidaţi la preşîdenţia republiceî fran­ceze. Portretul de sus reprezintă pe Felix Faure , care a fost ales, la al douilea scrutin, cu 428 de voturî, pre­şedinte.

Portretul din stânga e a l u î W a l d e k -Róusseau. La primul scrutin densul a întrunit 184 de voturî. Declarându-se balotagitt, s'a re t ras în favorul luî Felix Faure .

D-nu Waldek-Rousseau s'a născut la Nantes în 1846. Avocat foarte dis­tins,' a fost ministru de interne de la

Lan ! 9 {21) Ianuar ie 189*.

гШУ pAn* I a 26 Ianuarie 1882 în ministerul Gambeta ; şi de la 21 Februarie 1883 până la 30 Martie 1875, în ministerul Fer ry . A apar ţ inut şi aparţ ine grupului oportunist.

Portretul din dreapta e al luî Henri Brisson. D. Brisson a întrunit la primul scrutin 338 de voturî, pe când Fau re a primit numaî 244 şi Rousseau cum am zis, 184.

D. Brisson s'a născut la Bourges în 1835. A fost publicist. A fost ajutor de pr imar în Paris imediat după procla­marea Republiceî în 1871. In acelaş an s'a ales deputat în Paris şi a con­tinuat să fie reales până astă-zî. E un orator distins, om cinstit şi republican convins. Aparţine grupuluî radical al

bcăruia şef este. Actualmente e preşe­dinte al Camereî.

Francise Felix Faure, noul preşe­dinte al republiceî franceze s'a născut la Paris la 30 Ianuarie 1841. Vechiü arma­tor la Havre unde a şi fost preşedinte al camereî de comereiti din acest oraş, el fu> în timpul resboiuluî Franco-Ger-man, unul din cei care s'aü ilustrat mai mult prin ajutoarele cei a dat vic­timelor incendiilor comunei.

In 1881, fu ales deputat, candi­dat republican, în circums. 3 a din Havre. La 14 Noembre acelaş an sub ministerul lui Gambeta, Felix Faure fu numit subsecre ta r de Stat la minis­terul comerciuluî şi al coloniilor de cu-rênd înfiinţat, de unde se retrase îm­preună cu cei l'alţi membri ai cabine­tului, la 26 Ianuarie 1882. Incredin-ţându-i-se din noü postul de ministru la acelaşî departament în 24 Septembrie 1883, el îşi dete demisia împreună cu întregul cabinet ce era prezidat de Jules Ferry , la 31 Martie, 1885.

Trimes din nou la cameră, la alege­rile din Octombre 1885, Felix Faure fu unul din şefii grupelor Unite Repu­blicane şi se distinse cu deosebire în cestiunile coloniale. El fu chemat pen­tru a treia oară ca ministru al Coloni­ilor, în cabinetul Tirard, în 1888, când nu stătu de cât o lună şi jum.

In alegerile cu scrutinul uninominal din 1889, el fu din *nou trimes în ca­meră de către a doua Circums. din Havre, cu un numër însemnat de vo­turî, contra d-luï Anselme, candidat monarchiát.

Felix Faure este cavaler al legiuneî de onoare încă din anul 1871, Maiu 31.

In fan te r i a j a p o n e z ă a t acând pe chi­nez i l a Ya lu

Tabloul de pe pag. 4—5 a numëru­luï nostru de azî reprezintă una din scenele cele maî teribile din rëzboiul dintre Japonia şi China, Í anume, lupta crâncenă de la Yalu. Aci s'a distins infanteria japoneză, sub comanda co­lonelului Sato.

Trupele aü trecut întâi ii golful co­reean pe bărci şi pe podurî improvi­zate şi aü păşit pe uscat, în Coreea (aceasta se vede în partea de sus a ta­bloului).

In par tea de jos e scena luptei. In­fanteria japoneză a atacat cu furie po­ziţiile chinezilor carï, dupe perderi în­semnate au fost siliţi să se retragă. Ja­ponezii aü luat poziţiunile acestea, foarte importante din punct de vedere strategic.

Japonezii de asemenea aü suferit perderî însemnate. El aü perdut 900 de soldaţi. Chineziî aü perdut 1200 în­tre carî mulţî ofiţeri şi un numër mare de soldaţî de-aï lor aü fost făcuţi pri­zonieri. :

CARTEAjnETEl Amorul de patrie şi de umanitate

conduce la bunătatea moravurilor iar bunătatea moravurilor la amorul de patrie.

Cu cât vom putea ma i . puţin satis­face patimile noastre particulare, cu atât maî mult ne vom lăsa sä fim tî-rîţi de patimile generale.

Dacă politeţa nu inspiră în tot-d'a-una bunătatea, echitatea, gratitudinea, ea dă cel puţin aparenţele şi tace pe om sä pară în afară aşa cum ar tre bui să fie înăuntru.

In orî-care orator este un cugetător şi un comedian ; cugetătorul e nemu­ritor pe când comedianul piere odată cu omul.

Războiul chino-japonez.—infanteria japoneltacând poziţia Yaln.—(Ѵш expiicaţia).

Universul Li terar No. 1. _ 6 _ Lunï, 9 (21) Ianuarie l$9ó.

LUCRURI PUI TOATĂ LUMEA Un c e n t e n a r c iudat .—Acum câte-va

aile, într 'o familie din cart ierul T e m e e «lin Paris, s'a celebrat centenarul.. . ghi-eiţi al eu î?

Al uneî răşniţe de cafea. Acest in­strument casnic fusese făcut în 1794, de un ofiţer francez, care în orele sale de repaos, se distra a lucra lemnul.

Acel ofiţer era moşul posesorilor ac-tualï aï rîşniţei de cafea, moşî şi eî astă-zî.

«Venerabila» rîşniţa care are sculp­tat pe ea anul «naşterei» sale şi care funcţionează încă tot aşa de bine ca în zilele eî cele d'intêiu, a fost, pentru celebrarea centenarului eî, împodobită cu florî şi pusă pe o tavă de argint.

Treî generaţiî aü asistat la această celebrare şi la prânz s'aü ridicat maï multe toasturi' în «sănetatea» eî urân-du se «mulţt anî» sărmanei râşniţe de cafea !

OAMENTT ZTLFJ

~(îeza F ^ e r v a r y l ^ X " t In urma demisionăril cabinetului We-

kerle din Ungaria, s'a compus zilele trecute un nou minister sub preşiden-ţia baronului Banffy. 3 dintre miniştrii cabinetului Weker le şi-au păstrat portofoliile. Intre aceştia se află şi ba­ronul Geza Fejervary, al cărui portret îl dăm maï sus.

D. Fejervary e ministrul apărări i na­ţionale, adică ministru de honvezî. Den­sul e în etate de 50 anî. A făcut studiî militare în ţară şi strëinatate.

Baronul Fe jervary a contribuit mult la reorganizarea miliţiilor din Ungaria.

C R O N I C A T A R Á R A

De când sunt în astă lume Şi trăesc sub naltu'î cer, N'am vëzut o Bobotează, F ă r ă nea şi fără ger...

Dar, trăind, vëzuï şi p'asta, Ş'apoî câte n 'am să vëz, D'oi trăi ca pân 'acuma Şi m'o ţine bietul vëz.

Vorba e că'n loc de iarnă D'a cu viscol şi cu ger, Noi avem, zëu, primă-vară Cu senin şi soare'n cer...

Noî avem ; da'n Fran ţa însă E un cer cam înorat, Şi întreg-întreg poporul Foarte tare' î turburat.. .

Pricina?.. . Politichia, Cum e densa şi la noî, Ea, ce face răzmieriţă Şi provoacă şi rësboï !...

Iată cauza pricinél, Sä v'o spuî .precum a s t a t : Dintr'un democrat Ы dubă S'a ales un deputat !

Asta tot şi'ncolo, basta, Dar destul a fost ş'atât, Ca să fie, bie t ! guvernul Aruncat, trânti t de gât...

După el, căzu la rêndu'ï,— F ă r ă nicî un chichirez, P r in t r ' un manifest dat ţerei. Şeful statului francez!..

Şi din astă t a rburare , Ceartă pentru candidaţi, Luptă mare pe partide Cum la noî mereu aflaţi..

Dar, ia staţi, că do o cam dată, Cearta a sburat în nor, Pentru că, în bună pace^ Au ales pe Felix-Eaure.

Nicodem.

NOTA SATIRICA

U n s f a t

— Pe cine să anunţ ? — Anunţă stăpînului teü pe şeful po

liţiei. Aceasta produce tot-d'a-una efect mare.

" ~ ~ h T z O cerşetoare întinde mâna la un ce­

tăţean. — Fie-ţi milă, d-le, de o mamă cu

şeapte fete. Cetăţeanul îşî şterge lacrimile şi bagă

mâna în buzunar. —, Câţi ani are cea mai mare ? — Douï anî şi jumëtate , d-le.

ŞTIRI PRIN POSTĂ Fran ţa .— E temere ca, din cauza vis­

colelor prea mari şi a troienelor, şa nu se facă o recoltă bună anul viitor. In maï multe localităţi semënaturi le au fost degerate.

* I ta l ia . — Studenţii universitari din

Palermo aü deschis un registru, în care sunt invitaţi să iscălească toţî cetăţenii o cerere de amnistie. S'aü iscălit maï multe mii de persoane.

* Germania . —Tribunalul din Dresda

a condamnat la câte 3 luni de închi­soare grea pe 2 lucrători cari au stri­gat către gorniştii unei companii de soldaţi :

«Ia sunaţi niţel şi marşul socia­list !» Condamnarea aceasta a produs o vie agitaţie printre socialişti.

A u s t r o - U n g a r i a . — O petardă a ex­plodat la Pilsen, lângă berăria Rurick. Un locuitor a fost rănit. Câte-va gea­muri s'aü sfărîmat.

Un . individ, bănuit că a pus pe­tarda acolo şi a dat foc fitilului, a fost arestat.

* * *

Angl i a . — Apa a năvălit ' într 'o mi-» na din Andley (Staffordshire) unde eraü 238 de oameni. S'aü început imediat lucrări pentru scăparea celor amenin­ţaţi cu înecul. 130 de persoane au fost scoase vii.

* Rus ia .— Consiliul comunab din Pe­

tersburg a decis să se aşeze, în marea sală a cancelarei,;bustul réposatuluï pre­şedinte Cafnot, 'aceasta"'ca' Ы т п dérra^ bire pentru Franţa .

* * *

T u r c i a . — Sultanul a trimis ţarului Rusieî, prin trimisul special al acestuia pentru a'î notifica suirea pe tronul Ru­siei, 9 mulţime de darurî frumoase. In­tre aceste daruri se află o ^minunată rochie orientală, împodobită cu pietre scumpe, maï multe covoare scumpe persiene şi 4 caï de Arabia. •

Spălarea mătuşei.—De oare-ce mate­riile de mătase nu se pot freca şi stóroe din cauză că se • rup, la spălare» lor u rmăm metoda aceasta : le întindem pe o tablă de lemn, le spălăm şi le fre­căm eu o perie moale. Dacă s'a spălat murdăria , luăm săpunul cu apă cu­rată . Petele xle tawoare le depărtăm cu o amestecătură de alcool cu benzină (a-ceasta t rebue e#flé curată) ; dacă dizol­văm puţin Afoni Ѣ. apă curată, întă­rim conservare» coloareî.

S T 1 R I Duminecă.

Mâine ltini, Universul Politic va a-pare ca de fobiceitt la orele 7 dimineaţa.

O Citim în ziarele din Roma: «Asociaţiunea presei a primit adresa

doamnelor române din Transilvania, a-dresă prin care ele îşî arată recunoştinţa lor către presa italiană pentru sprijinul pe care l 'a dat cauzei naţionale, pe care românii din Ungaria o apără cu atâtea sacrificii. Adresa, scrisă în italie­neşte, conţine 978 de iscălituri auten­tice ale doamnelor române, din osebite oraşe din Transilvania. Ea va fi păstrată de asociaţia presei ca ô amintire de la admirabila gintă cu care avem origini comune şi a cărei cauză merită toate

.simpatiile»-.

O Cercul polouez va celebra la 22

Ianuarie c. ora 8 şi jum. seara, în lo­calul propriu din Str. Isvór No. 14, a-nuntirea episodului din anul 1863, serbare la care sunt invitaţi a lua parte toţicompatrioţiî .

O Ziarul «Neue Wiener Tageblatt»

care stă în relaţiunî de prietenie cu cercurile guvernamentale din Pesta, primeşte din acest din urmă oraş o lungă corespondenţă, care tratează des­pre afacerile din Ungaria.

Intre altele se zice în această cores­pondenţă, care poartă data de 11 Ia­nuarie, următoarele : -.

«Aici în Pesta se ştie toarte exact că în anumite cercurï vieneze se cultivă cu predilecţie ideea de a se atrage naţio­nalităţile în parlamentul ungar. Mai deună-zi se scria de la Viena unui frun­taş bărbat de stat maghiar, că această idee se consideră acolo ca primă con-diţiune. In acest minister ar trebui să găsească loc şi reprezentantul acelor 50 —60 de deputaţi aï naţionalităţilor care deputaţi săf iea leş î la alegerile viitoare».

O La primă-vară toate forturile din

jurul capitalei vor fi complect termi­nate şi armate.

In ele se vor instala t rupe din regi­mentul de cetate din garnizoană.

O D. ministru al instrucţiei publice

va aduce în curênd în dezbaterile Cor­purilor legiuitoare un proect de lege, prin care se modifică câ t eva articole din legea înveţămentului primar.

O Azi, Duminecă, la 8 ore seara, se

ţine adunarea generală extra-ordinară a membrilor clubului oficerilor în re­zervă. Se va vota bugetul şi se vor modifica statutele.

O D. M. Deşliu, secretar general a l m i -

nisteruluî de interne, s'a întors în ca­pitală, venind din Moldova.

O Iată numele inspectorilor financiari

carî vor conduce lucrările de recense­ment pentru fixarea bazeî contribuţii­lor, operaţii ce se vor începe la i A-pri l ie :

D. I. Rătescu (Argeş, Olt, Muscel şi Dâmboviţa), I. Constantinescu (Ilfov, Ia­lomiţa şi Vlaşca), I. Dumitrescu (Mehe­dinţi^ Gorj, -Dolj şi Vâlcea), GL Gealep (Romanaţî ^i^eleorman-),~ , і г ву -Calo-mfl-rescu) Brăila, Covurluiü, Prahova, Bu-zëu, Râmnicu Sărat) G. Miciora (Putna şi Tecuciu), Cumpănăşescu (Bacău, Ro­man, Tulcea şi Constanţa) şi în fine G. Eliade (Neamţu, Suceava, Dorohoi şi Botoşani).

O Azi, duminecă, va avea loc în sala

Dacia întrunirea de protestare împo­tr iva legii minelor. O Azi, duminecă, la 8 şi jum. seara, d.

profesor C. Erbiceanu va ţine la Ate­neu conferinţa sa : «Religiunea în lup» tele românilor». In t rarea liberă.

O JûUÏ seara, un individ, ' întrodu-

cênd^rfte în сава d neî Olga Filipescu din 81«*. Motoc ţir. ' 3, din Iaşi, amenin­ţând-O cu moartea, i-a cerut bani. La ţipetele d-neï Filipescu, a venit sergen^ tul de oraş;, cate^ie^ä'flä în apropiere, conducênd' pe îndrăzneţul agresor la comisia desp. I-a.,

O Femeea Marioara Stan din com. Hili-

ţa jud. Iaşi a fost muşcată de un câne turbat acum cate-va septămâni ; în- uri mă a murit pe drum. când o tvanspor-. tau la spital. Numita ІшЬазе ca şease zile înainte de a muri.

U N P R O V E R B i Femeea vede chiar acolo unde băr­

batul abia zăreşte. SJiotnâtmc).

O haită de lupi Ia Ui'icanl De-ună-seară, pe la orele 12 dirt'hôapteÇ

o pqtae de lupi a năvălit în staulul cu oî al locuitorului Petrachi a Diaeoniţeî din Uricanî jud. Iaşi. Lupii, flămânzi, au început a sfâşia din oi ; un sbierăt asurzitor deşteaptă atenţiunea ciobani* lor cari, cu ajutorul câinilorşi a câtor­va vecini, aü putut alunga lupii.

18 oi şi 3 lupi aü murit ; în urmă fia­rele au mâncat mai mulţi porci, d inpor-căria d-lui Rudolf, dispărând apoi în pădure.

Evenimentele din Franţa — Prin fir telegrafic —

Paris, 7 lanuare. " Alegerea d-lui Faure este bine pri­

mită de ziarele moderate şi republioane. Ziarele radicale şi socialiste zic că a-legerea d-luï Faure lasă să subsiste e-chivocul şi instabilitatea de care suferă republic^; adaogă că o reacţiune violentă se va deschide cu d. Faure .

Paris, 7 lanuare. D. Faure a primit pe d. Bourgeois, cu

care a avut o ltfttgS conversaţie şi pe care 1-a însărcinat cu formarea cabi­netului. D, . Bourgeois a ; : c e ru t răgaz până mâine pëntru a rëspundé, spre a consulta pe amicii sei.

D. Faure a primit în timpul dimine-ţei personalul ministerului marinei, de la care şi-a luat congediu. Apoî s'a dus la Elise o, unde a fost primit cu onoru­rile militare. A luat îndată în posesiune biuroul d lui Casimir Pévier ; va lua definitiv în posesiune Eliseul probabil Miercurea viitoare.

D-nu HaDotaux a venit să-i comunice telegrama care notifică guvernelor stre­ine alegerea preşidenţială.,

D-nu Faure a primit numeroase te­legrame de felicitare. A însărcinat; pe d-nu Dupuy să remită diverse sumë bi­rourilor de bine-fucere din Paria şi Seina inferioară.

A făcut vizită dupe amiazî d-nşi .Cár* not. A primit apoi în mod-шеовэш pe preşedintele Senatului şi Camerei...

D. Dupuy va asigura expedierea afa­cerilor curente ale ministerului marinei.

Până acum nu este nici o indicare asupra orientării de care se va inspira noul preşedinte pentru compunerea ca­binetului. S'a observat erî că în alo­cuţiunea sa adresată senatorilor şi de­putaţilor a declarat cu a încetat de a maï fi un om de partid şi că se bizue pe concursul tutulor fára deosebire d e opiniunî.

Deputaţii Basly şi Defonanie aü eşit din grupul socialist voind să blameze ast-fel caracterul" excesiv al manifeste lor grupului. Semnăturile lor erau puse în josul acestor manifeste în virtutea autorizaţiei acordate de membrii gru­pului comisiunei lor de a dispune după plac de semnăturile lor.

Declaraţia primului ministru ungar la conferinţa, partidul ui

— lE'rl.ii fir te legrra i ie -*-Budapesta 7 lanuare.

Preşedintele consiliului, d nu Banffy, a declarat la cbnferin.ţa:pârtiduluî; libe­ral că 'şi réserva facultatea de a pre­zintă un program amănunţit în şedinţa de mâine a Cameriî ; гі zis că noul cabinet nu reprezintă o nouă direcţiune politică ; consideră ca o datorie ! a sa de a continua acţiunea întreprinsă de'1 minis­terul precedent; va menţine cu hotărîre compromisul de la 1867 ; va da cea

Universul Li terar No. 2 Lunî, 9 (21) Ianuar ie 1395.

maî m*re importanţă dezvoltări* auwî stal] naţional unguresc, dar ţinend sea raj* de cererile justificate ale eetaţe* niief celor l 'alte naţiorralităţî.

Maî amlţl oratorî asigurăm pe d nu Banffy şi pe colegii sëï de o deplină încredere.

Partidul piperai a. desemnat pe d. Sziljagyi oft .preşedinte şi p e id. Berze-viezy ca vicepreşedinte al Camerei de-pu

Un ora îngropat de viu la Iaşi Citim în «Evenimentul» ? Vineri, la ora . V ' à i m , s'a găsit de

•către Fodora, lipuvaneă; la gura cana­lului principal, un om gemênd în glod. JTutnituI nu se maî cunoştea ; era în­gropat până la gât. Sărindu-î în ajutor tşi nişte trecători, a pu tu t să ' l scoată, transportândn-1 la spital aproape fără viaţă.

- 7 Ianuare Atenft.-r-Menifestaţie de protestare

- Ä ' a u ţ inut «letinguri de protestare în •contra noilor impozite. O manifestaţie «'a produs înaintea Camerei care este pilzitu d« soldaţi.

A, fost o învălmăşeală; 4 persoane aü fost arestate.

Paris .—Desminţ ire O depeşă din Atena desminte în mod

formal ştirile privitoare la turburări le din Grecia ; totul este cu desăvârşire li­niştit.

Berlin.—Ştiri falşe «Monitorul» declară că ştirile în pri­

vinţa modificării ministerului de s tat «unt cu desăvârşire lipsite de temeiü. Propagarea neconsiderată a unor ase­menea ştiri este cu desăvârşire vătămă­toare prestigiului guvernului .

Sofla.~Serviciu diY.jn Un s e r ^ ^ ' - é á f ó i a t t ^ ^ r ' H i ^ ^ i M

aajf dimineaţă cu oqazia Bobotezei şi a-niversăriî naştereî pr incipese^ лйгшсі pesa care se află actualmente la Ve­neţia a primit numeroase depeşî de fe­licitare din toate părţile ţeriî.

SPECTACOLE şi BALURÏ TEATRUL NAŢIONAL. — Astă-seară se va

da pentru a doua oară «Saub, tragedie în 5 acte de d-niî Al. Maeedonski şi Cincinat Pa^ velescu.

îTEATRUL LIRIC. — Opereta franceză. -Astă seară se v a juca «L'Oncle Celestin», o-p«ră comică în 3 acte.

CIRCUL SIDOLI. — Azi vor avea loc doue mari reprezentaţii una la 3 ore p. m. şi alta la 8 şi j u m . seara. La reprezentaţia de zi pre­ţurile vor fi pe jumëtate.

SALA BĂILOR EFORIEI. — Balurile mas­cate yor urma regulat marţea, joia, sâmbăta şi duminica.

SALA T E A T R U L U I DACIA.—In tot timpul carnavalului se vor da baluri mascate Miercu­rea, Sâmbătă şi Duminecă.

SALA ALCAZAR.— Astă-seară reprezentaţie dată de o trupă de varietăţi cu un program bogat. Debutul cunoscutului şansonetist român I. D. Ionescu. Intrarea la locuri rezervate un leu, iar la mese 50 banï.

J O C U R I ŞARADA

dé d-nu Oonst^IJ

Invers întêia de-aţî citit Veţi da de un popor, I a r d in a doua a eşit <•• - , Un ce vieţuitor, în t regu l më luaţî cântând De aţî fi bogaţî, sërmanï, Ş'acuma eü vë zic urând : «Ghiciţii ! La mulţî anî !»

Orî-ce persoana ce ne va trimite deslegarea exactă a acestei şarade, cel mult până la 12 Ia-

parţicipa la tragerea la sorţ

Constatând că multe persoane ne trimit dez­legări la-ghUpietrile mostre fără *ă\ citească măcar ztairúl+.cinumat dinï simpleaurite, an hoţărtt d'aci înainte a nu maî publica numele de cM al acelor destegătortcarî'ne vor trimite j dimr preună cu. deslegarea, şi çupçnul tăiat din josul coloanei. '•• ' > .

Deslegarea şaradeî din «Universul Li­terar» No. 52 este :

I R O 0 Au deslegat : Bucureşti : D-rele Ecaterina Georgean, Zoéa

Apostolescu, Ecaterina M. Constantinescu, Liţ-ţa Pandeli, Ana Panaitescu, Aurora I. Iliescu, Varvara Groza, Elenuţa şi Marioarà C. Con­stantinescu, Olga Athanasiu, Elena Zănescu, Policsenia Diamandescu, Elena C. Roşiaiiu, Mary Băgu, D-na Elena Stamatiu. D-nil Ta-nasjt I. Predescu, Mişu A. Ionescu, Jean I. Predescu, Vasile V. Roşculescu, Isac M. Grüm-berg, Nicu Vasiliu, Georges T. Ionescu, Ră-ducan CQrnăţeanu, Th . V. Balş, Ristica N. Manciu, Mihail. Orëscu, Romulus I. Vräbiescu, Eftimie N. Mussu, AI. Steinhamer, Ioan Iaue^ seu, Dionisie Spirea, Dumitru Basarabescu, Apostolis S; Dumitru, Nicolaè St. Nenu, C. I. Mandea, C. Cuzino.

Alexandria: D-nu Chiru St. Avramescu. 'Buaetí : D-rele Orfcansa Nisipeanu, Mitiţa

Georgescu, Paiilina St. Dimitriu. Bacäü : D-niï Aldescu, Costică Mălinescu, R.

Zingher. Bârlad : D-niï Costin G. Floriş, Ion M. Va-

sitescu. Buzescu (çom.) : D-nu A . Georgescu. Brăila :, D rele Janeta Ç. .Gänescu, Ana C.

Gänescu, Elena Mircescu, Elena D.' Untaru, iOhiriaehifa M.< Atanasiu, Elena Iliescu, D^na Ecateriue £ Afexailírescit, 3>nir Імй -NV М-ий-teanu, Tudor I. 'Alexandru, P. Dänulescu, Costi Atanasiu, Iancu D. Untaru, George Pă-dineanu, Emanoil V. Nicqlae, Ganea N. Ale­xandru, Träran Maximilian, CostácheP. Tràn-daf, Ilie S. Ioachimescu.

Buhusï: D-ra Coca Linde. Craiova : D-niï Constantin D. Stefänescu, I.

Velianescu, N. Stancovicï. Călăraşi: D-ra Eleonóra C. Mitrasy. D . Ma­

rius, N. Costantinescu. Caracal : D-ra Elena Bauer, D^niï Pantelie

ï . Nitèscu, P. Mihăileanu, Vasile N. Manciu, Vasilé M. Niculescu, Tudorache Gută.

C'oşlegî (com.) : D-ra Elena I. Andronescu. , Focşanî: D-rele Elena Macri, Elisa D. R ă -dulescu; D-na î ţ ico i ia» Loc. Рорезси, D-niï D . Ràdulesèu, Petre L Gärliceanu.

FàlOcênï.- p 7 na Paraschiviţa* ^ y l í o i y d-»» D. C, Costăchescu.

Galaţi: D-rele Rebeca Grümberg, Caeiţa f. Filipesou, Ecaterina Gh. Carchalechţ, Joeefina Satinover, D-niï Leon Leibovicï, Constanţi* I. Penciu, Ianole C. Ionescu, Isidor L e v e n t é t Ghiţă T. Pavelescu, Crum M. Schpppoff, D u ­mitru Gh. Stefänescu, Theodor Sterescu, Theo­dor Th. Dobrea, Boris M. Schopppff, Ve le* Hristea, Lambru I. Mihăilescu, Dimlfcrie Miir-gescu, Victor I. Cociu.

Giurgiu : D-ra Olimpia Zaharoff, Antone»* Reşescu, Didina Becator, D-na Irina Gh. The-oharidy. ,

Huşî : D-ra Maria N. Cornea, D-nu C. A -nastasiu.

Humuleştî (com.): D-nu Ioan M. Sendesem. TaşI: D-rele Ţuţa Simionescu, Lucreţia Haiv-

magea, d-nu Leonida I. Gheorghiu. Gara N u c e t : D-nu A. Damian* Mizil : D-nu Dimitrie G. Rädulescu.

; Ploeşt î : D-rele Ecaterina Läzäreseu, Tict»-j-ina Mihăescu, Alexandrina Anestin, d-n» De-metru Theodorescu.

Lehliu (com.) : D-ra Maria Valeriu Antom. i Panciu : D-nu Ursache: 1 Pechea (com.) : D-nu Tanase M. Vasiii«.

Paşcani : D-nu Gh.' Atanasiu. Roman : D-nu V. Budachevicl.

, T.-Jiu : D-nu V. St. Dragulänescu. 1 T.-Severin: D-ra Constanţa A. Ваі&пеаел,, D-nu Scarlat Porubschi. k

T.-Măgurele: D-nu Ilie N, Malexianu, Этга Fazacaşi Josefina. *

Tergovişte : D-nu Iacob L. Ast. Premiul a fost câştigat prin tragere la sorţi

de d-şoara Olimpia Zaharoff, din Giurgiu.

4 Calendare 70 de bani Cine se va prezenta la administraţia ziaru­

lui «Universul», S t r a d a B r e z o i a n u N o . i l BucurescI, va primi, numai cu 7 0 bani, toate următoarele calendare :

Calendarul- american cu foî zilnice, Calendarul de perete colorat, Calendarul de buzunar şi Calendarul de citit al «Universului» cu

20 ilustraţii. I V Cu 35 banï se va primi numaî ca­

lendarul american şi ca 30 bani cel de citit.

63

Banditól in haine negre S A U

PRECUPEŢUL de DRAGOSTE de

C H A R L E S M E R O U V E L

PARTEA A DOUA In jnrnl anei moştenitoare

II Oameni vrednici

D. Fontanes a cerut mameî mele, prin-t i ' . - uşoare, permisiunea de a ni ' l prezenta. Dînsa se ocupă acum de toate şi nu ne dă nici o seamă. De, alt-fel cred că nu ştie nicï dînsa cine e tînă-rul. D. Fontanes a vorbit de unnl din bunii sëï prietini, atâta tot.

Fata pronunţa cuvîntul acesta «mama» cu o antipatie vedită.

Bernard devenise trist. Ştirea ásta îl impresiona urît, ca şi

o presimţire rea.

Castelul Fermecat R O M A N D E P I E R R E S A L E S

PARTEA A TREIA I I I

Fericit bărbat N'avea nici umbră de bănuială asu­

pra bărbatului seu care, la sosirea Iui Joe, nu zisese nici o vorbă contra Iul. Şi nu atr ibuia poşomoreala lui, necontenitele lui distracţii, strălucirea ca de friguri a ochilor lui de cât ne-jnţelegerei, certei dintre denşii, fără ca de alt-fel să se fi ivit v r ' u n noü incident.

Raymopd nu maî făcuse nicï o în­cercare să se apropie de densa, iar ea nu'i mal zisese nicï o vorbă prin care să'î inspire grijă.

Insă traiul lor era şi rëmênea come­dia cea mal chinuitoare.

Mereu densa făcea ce făcea şi scăpa de e l ; avea tot-d'a-una un pretext să se despartă de dînsul, fără ură , fără necaz, cu o perfectă blândeţă, însă cu o neînduplecare ce punea pe toţi în mirare.

Numaî noaptea se regăsiau faţă, el singur în acel pat mare, iar densa stă­ruind a dormi pe canapea, mereu späi-mentată la gândul d 'a recădea sub do­minaţia luî.

Şi numaî dacă lucrurile ar fi u rmat iot astfel, dînsa ave* ea primească a trăi mereu cù el, pr^ïîicêhdu-se că e foarte bine unită în căsnicii .

I se părea că necunoscutul acela e un pretendent la mâna feteî.

Valentina zise cu h a z : — D. Fontanes o să'ţi placă, să vezi;

e foarte îndatoritor, foarte bun. — Aşa se zice ; ce fel de om e ? :— Un om ciudat, scurt, gros, urît,

însă foarte inteligent şi vibiu ; şi e mu-sicant admirabil...

— Are nevastă ? —- Nu, e vëduv de câţi-va anî ; se

spune că nevasta luî a fost o creolă de o frumuseţă admirabilă. Dênsa a murit pe neaşteptate la Consţantinopol unde d. Fontanes dirigia sucursala ca­sei lor din Marsilia. Şi d'atunci densul s'a stabilit la Paris căci i se făcuse groază şi de Marsilia şi de afaceri. De alt-fel densul nu ne vorbeşte nici odată despre afaceri.

Valentina se întrerupse. — îmi pierd vremea spuind la pa­

lavre, zise dênsa. Trebuie să plec. Sunt toţî bine la d-voastră ?

— Da, toţi. — Vorbii cu cumnata d-tale ; dênsa

e voinică ş i-cu adêvërat fericită... co-

Ingrijitoareî care ' î aducea copilul în toate nopţile, ÎÏ spunea că se scula din pat în fie-care noapte înainte de patru ore şi că se punea acolo pentru ca să nu turbure somnul bărbatului sëu.

De al tfel curênd n 'avea să mal pă­trundă nimenî în intimitatea lor. Copi­lul avea să fie în ţărcat ; şi deja Emi-liana'şî pusese în gând să aibă o ca­meră numaî a el, unde să trăiască cu şi pentru copilul sëu şi a se libera cu totul de Raymond.

Da, de sigur, aşa avea să fie la Fro-chais, când se va instala acolo îo t r 'un chip definitiv ; însă pe de altă parte îî era frică să se întoarcă lângă tatăl sëu se temea ca acesta sau baroneasa de Kermerik să nu descopere secretul des­păr ţ i re! lor.

Şi când Berta'Ï zicea din simplă po­liteţă :

— De ce să plecaţi, să ne lăsaţi aci s ingur i? Şi dacă vreţi numaî de cât sä vë întoarceţi la moşie, de ce nu aştep­taţi ca să se facă copilul maî mare ? Aci îi merge foarte bine ; aci aveţi vreme să vë odihniţi pe când la Frochais , unde trebuesc toate organizate, o să vë sdrobiţî de oboseli.

Emiliana rëspunse prin fraze . neho-tărîte :

— Më tem să nu vë super... E cu neputinţa să vë fim mereu aci de în­curcare... Trebuie să më întorc lângă tata...

Şi se gândia cu amărăc iune : — Bărbatul meü nu se va plânge de

pii frumoşi, un bărbat care o adoră, viaţă îmbelşugată. Ce-ar putea să do­rească mal m u l t ?

~- — Claudiu şl-a ales partea cea maî bună, zise t înërul cu gravitate. Adesea îmi vine să'l pismuesc.

— El aşi ! exclamă d-şoara de Mon-telin, cine te opreşte'să faci ca densul? Dînsul e agricultor, d-ta eşti doctor. De ce'ţl pare reü ? El trăeşte pentru densul, d-ta trăeştî pentru alţiî, ca şi sërmanul d-tale tată. Toată lumea o să te iubească ; oare nu e nimic asta ?

întoarse capul spre partea de unde venise.

— Ne părăseştî, zise Bernard. — Ho tarît d a ; ţl-am strâns m â n a ;

asta e tot ce voiam. Tînërul doctor oftă. — Du-te dar, însă mi se pare că a-

veam a'ţl spune atâtea lucruri... — El bine, atuncï n : aî de cât să

mergî ou mine o bucată de drum. Pronunţând vorbele astea care fură

ca un balsam pentru inima amicului sëu, sări jos de pe cal şi'şî trecu frîul pe după braţ.

sigur dacă am sta cât de mult în Pa­ris ; şi-ar putea prelungi petrecerile.. .

Era încredinţată că densul se folosia de libertatea ce'i dădea spre a se ghif-tui de tot felul de petrecerî proaste.

Cu toate astea Raymond despreţuia o r ice distracţie trecătoare şi Arnold nu ' l mai putuse nici odată lua la acele partide de petrecere de unde se'ntorcea aşa amabil în cât Berta ar fi garantat pe sufletul sëu de credinţa lui.

Ipainte de întoarcerea lui Joe, Ray­mond era întru totul absorbit de dra­gostea sa pentru engleză ; acum era absorbit de gelozie. Pe fereastra ce de­dea din camera sa spre locuinţa aus­tralianului, auzia foarte des sgomot de sărutări , de conversaţii drăgostoase. Şi inima Іді era sfîşiată de necaz.

— Dansa më iubeşte cu toate astea ! El mi se mai îndoia de asta de la

acea sărutare arzëtoare pe care dênsa'ï permisese să i-o dea ; ba încă o secundă dînsul crezuse că şi dênsa'l săruta.

Şi a doua zi engleza era la braţul bărbatului sëu.

— Iiită femeea, iată fiinţa care face bucuris. saü nenorocirea noastră prin t r 'un zîîmbet bun sau printr 'o privire de disereţ.

Disperat că e ra astfel muncit de pa­timă, voi-.fi'şî reia Visurile vechi de ambiţie, f|i nu fie aristocrat numai prin banï ci ş4 pţ^n instrufţle, pr in scopul nobil efe va da vieţel *sale.

Şi, ip. vreme ce nevasta sa îl credea în tovărăşia cocotelor, densul se ІасЫ-

Şi apropiându-se de un gard mic ce despărţia bucătăria de cur tea caseî, a-runcă o privire în bucătărie. Ajungeau până la nasul eî mirosuri plăcute de sosuri.

Pe sobă se vedeau o mulţime de ti»-giri ; pe masă stătea întins un curcan tăiar, curăţit deja de pene.

— Festinul esta se pregăteşte în o-noarea sosirei d-tale, zise fata cu um zimbet de blândă gelozie. Ce noroc mare aï avut când te-ai născut.

Şi la colţurile ochilor i se iviră doue lacrimî.

D-na J a r ry întrebă cu familiaritate : — Nu vrei să iai ceva, d-şoară Va­

lentino. — Mulţumesc, nu. — E foarte cald. — Da, însă më duc ; m 'am întâlnit

cu tata Ja r ry la Montellin unde avem un bolnav, pe Pacome grădinarul. Dê»-sul mi-a spus că soseşte azi Bem a r i şi am plecat încoace. Bună ziua şi pof­tă bună.

A se citi urmarea în «Universul* po­litic ce va apare mâine dimineaţă, Lunî.

dea în biblioteca clubului, citea lucra însă nu mult. După trecere ca de v r ' u» . ceas, figura Betsy se punea între carte şi ochii sëï şi atunci densul murmura :

— Pe câtă vreme dênsa nu va fi a mea, nu voiü face nimic, nu voiü fi bun la nimic.

Şi cu toate astea era înebunit de primejdia prin care ar fi t recut amân-douî iubindu-se.

— Dînsa nu e nimic, nu are nimic, de cât prin bărbatul sëu, aşa precum eü am ceva prin nevasta mea.

Nicï o secundă nu se gândia, precum nu s'ar fi gândit nicï dênsa, &ă'şî sa­crifice bogăţiile pentru amor.

Şi'şî amintea cu dispreţ de mica sa avere proprie, îşî închipuia cu mâh­nire viaţa ce ar fi dus fără milioa­nele nevesteî sale.

— Vr'o cincî sute de miî de franci din care treî cincimi în pamênturï.. . nicï măcar un venit de 20 de mil de francî pe an... din care trebuie să în-treţiu şi pe mama...

Acum zicea «mama» în tr 'un chip aproape sincer. • •

(Urmarea în No. viitor de Duminecă).

щпѵіші. шшв — 3STO. 2 —

•fAcest cupon se va tăia şi se va trimite Împreună ca deslegarea, In c u contrar an se va publica nomele deslegàtoniluï.

Universul Li terar No. 2 Luni, 0 (21) Ianuarie.1895

CASA DE SCHIMB' - , , l W E R C l ) K l ' l u R O M Â N " -

шснАП, E L . NACHMiAS I O r l - c e t u s e v i n d e c a t ă ! ! ! Bucureşti. Str. Smărdan No. 15

Cumperă şi vinde tot felul de efecte publice, bonuri, acţiuni, losurî permise române şi stueine, scontează cupoane şi face o r ice schimb de monezi.

împrumutur i de bani pe deposite de ôfectô şi losurî

GRATIS ŞI FRANCO.—Orî-cine poate cere un numër de probă din ziarul nos­tru intitulat «Mercurul Român», care publică Cursul şi listele de trageri la sorţi ale tuturor bonurilor şi losurilor române şi streine şi imediat se va tri­mite gratis şi franco în toată ţara. — A se adresa la casa de schimb Mercurul Român, Bucureşti, Str. Smârdan No. 15.

In anotimpul călduros poate să ser­vească ca cea mal bună şi mal uşoară care se poate amesteca mal ales şi cu vin, cognac saü sucuri de fructe

MATTON0

APA MINERALA El a r e un efect rëcoritor şi învietor

deşteaptă apetitul şi grăbeşte digestia. Vara e o adever i t ă beutură bine-fă-căţoare.

Heinrich Mattonni, Karlsbad şi Ѵіева

Cofetăria „la inger" — T . D. CREŢULESCU-

U o . 4 * 7 , S t i a â a C a r o l I , Î T o . 4Ţ£ P r e ţ u r i r e d u s e eftin de tot !

Dulceţuri fine lucrate cu vanilie Leî 1.60 kilo Şerbeturi diferite, toate giuturi le > 1.60 » Rom englezesc . . . . . . ~- » 1.50 litru Rom Jamaica bun > 2.40 » Rom Ananas şi vanilie. . . . c » 3.20 » Rom St. Georges » 4.— » Rom St. Helena > 5.50 » Pesmeciorï fini cu vanilie p. ceaiiî » 1.60 kilo Pesmet! de Braşov » 2.— > Biscuit de migdale asorte . . . » 3.50 » Licherurî : Ananas, Chartreuse,

Piperment, Curaçao, Bénédicti­ne, Vanilie . , » 2.80 litru

Licher Napoleon 1.80 » Alas Cumel veritabil » 2.40 » Cacao Suva a la vanilie. . . . » 3.50 » —Mare deposit de SPIRT rafinat eftin— Spirt dublu rafinat Leî 1.80 litru Spirt de maşină І-я călit. 100 cent. » 1.80 » Spirt de gustru şi de vin. Rachiuri cu bune gusturi pentru menagiul

casei de la 1 fr. litrii. Mastică de Hio veritabilii. . . Lei 3.— litru Ţuică bëtrêna de 6 ani. . . . » 1.20 » Prăjituri proaspete în fiecare zi 10 bani bucata. Bomboane proaspete cele mai tine Lei 3.50 kilo. Şampanie fină franceză şi Licherurî.

Toate mărfurile de cofetărie foarte eftine. Pentru d-niî cafegii şi eomersanţt se face re­

ducere din aceste preţuri recunoscute ca eftine. R o g pe Onor. Public de a visita acest ma­

gasin şi a se convinge. Cu înaltă stimă T. D. CBETULESCU.

і л Е Е І Э І С ! şi C H I E T J E G

Am onoare a anunţa Onor. public şi în special Onor. mea clientelă că m'arn mutat Calea Victoriei No. 111 (podul Mogoşoaeî), unde dau consultaţii medicale pentru ori­ce fel de boale de la 8—10 ore dimineaţa de la 2—4 ore după prânz şi de la 6—8 ore seara. Tot odată îmi permit a atrage aten­ţia suferinzilor că, cunoscènd de aproape toate medicamentele răposatuluidr. Drasch precum şi metoda sa de tratament, păti­maşii cari doresc a fi trataţi după metoda demnului dr. Drasch, vor fi trataţi ast-fel.

Boalele secrete la bărbaţi şi femei sunt tratate cu succes sigur după metoda mea.

Tuberculose (oftica, atac , la începutul el, dacă nu va ti prea avansată, garantez complectă vindecare : o mulţime de acte de mulţumiri stau la dispoziţia bolnavilor.

26 (1)

M e r e elastice • € cele mal aolide, peitru paturi, se fa­brică in atelierul de ţ e i e tu r l de

• I rma a lui

LUIGI CĂPRARI —Calea ѲтіѵЦеІ, 107—

Somiera solidă şi elegantă, lâseo-eită de Luigi Căprari, a fost premi­ată ea premial I la eoieuraul dm Târgul Moşilor.

Ia fabrica aceasta, se confecţionează g r ă t a r e , dörmoan« speciale pen­tru alegerea nisipului, petrişulul, ie-gfaineî şi altele. - 107

B * r t c u t i e I , e i 3 . 9 5 ~ m m r 4 c u t i i b e i 1 0 . 9 5 - P § Persoanele cari tbşsse sau sufer de influ­

enţă, . astm, laringitit, durere â\e gât, bron chită, catcr, inflamaţii intestinale, ie sfă­tuim a eumpëra renumitele

HAPURI DE CATRAMINA — ale D-ruluï BERTELLI —

Premiate la 6 congrese medicale ş i apro­bate de consiliul sanitar superior al Ro­

mâniei şi al Italiei . Aceste hapuri vindecă în câte­

va zile orl-ce tuse şi toate boalele de mai SUS. — Toate celebrităţile me dicale întrebuinţează cu mare succes Hapurile de Catramină. ,

•A

S

Do vênzare la Drogheria Centrajă M. Stoe-nescu, Str. Academiei No. 2, Bucureşti, şi la ' farmacia „Ochiul lui Dumnezeu", Victor Thü­ringer, Calea Victoriei No. 154, Bucureşti şl Ia toate farmaciile din ţară. ОФ* Se v inde cu « L e i şi Ѳ 5 b n n i c u t i a . — P a t r u cut i i , ca r i sevênd n u m a i cu l e i f 0 . 0 5 , suni destule pentru o cură complectă.

Toate cu t i i l e ce nu v o r avea pe din a fa ră pece tea a d m i n i s t r . z i a r u l u i «Universul» ş i pe d i n ă u n t r u o i n s t r u c ţ i e în româ-

Ineşte, to t cu pece tea z i a r u l u i «Universul», se v o r refuza ca falsificate.

^Administraţia ziarului UNIVERSUL, ю da Brezoianu No. 11, Bucurescî,

— — SE A F L Ă DE VËNZARE —

S Ă P U N U R I E X T R A FI N E

PENTRU TUALETÄ SĂPUN extra-fin al renumitei fabrici Maubert, premiată

cu 16 medalii, garantat pur de orï-се materie vătămătoare, ainbalagiu foarte elegant cu următoarele parfum urî : Ex-bouquet, Mosc, Heliotrop, Ylang-YIang, Viorele, Opoponax, Jochey Club. lei 1.90 bucata. ' ;

SAPÜN Gold-Cjeăm- parfum superior, ambalagiü elegant, 1er 190 bucata. , :

SĂPUN la franceza, noua creaţiune, parfum din cele mal plăcute, imbalagiü lucsos, lei 1.50 bucata.

SĂPUN Tridace, veritabil, leî 1.95 bucata. SĂPUN satinina, noua şi importantă descoperire recomandată de toate celebrităţile

medicale. Parfum foarte plăcut. Intrebuinţându-se zilnic acest săpun, încreţiturile, bubuii-ţele şi petele de pe obraz se duc şi pielea devine de o albeaţă şi frăgezime extra-ordi-nară, leî 1.30 bucata.

SĂPUN Germandrée, Iei 3 bucata. SĂPUN Margareta, parfum extra, leî 3 bucata. SĂPUN Sapol, nou- şi minunat produs cu baza de catramină, al celebrului chimist

doctor Berteii i , din Milan, săpun foarte igienic şi economic, cu un parfum din cele mal plăcute.-Remediu infailibil contra tuturor boalelor pielei. Sapol este un săpun foarte fin şi emolient, a căruî întrebuinţare face pielea fragedă, catifelată, foarte albă la persoa­nele limfatice şi roză la acele sângeroase, lei 1.50 bucata.

SĂPUN cu acid-fenic, cu arnica, cu canforă şi cu pucioasă , a renumitei caseî dr. Bertelli , din Milan. Dr. Bertei i i , printr'p metodă specială, a reuşit să fabrice aceste să­punuri dându-le un parfum foarte plăcut, care distruge urîtul miros al acid ului-fenic, şi al pucioasei, lei 1.20 bucata. . ^..V

SĂPUN de glicerina pură, parfum foarte plăcut, bani 70 bucata.

CASA DE SCHIMB

Wacbmias & Fintels f*. 8 in nonl palat Decia-România, strada Lip­

seau!, In faţa palatului băncel Naţionale Cumperă şi vinde tot felul de efecte

ablief bonuri, acţiuni, scontează cu-one şi face orl-ce schimb de monezi.

ЧатееройМешвоагш

Editura Typ . «UNIVERSUL», L. Cazzavillan, Strada Brezoianu No, 11.—Bucureşti

• N E M A l POMENIT DE KFTINB

Jeasornic de buzunar, de nichel (remontoir) б.во Prumôse ceasornice de masa, cu deştep­tător . . lei 4.90 şi 4 30 Frumoase ceasoarnice cu deşteptător

cu piciorul şi cntia cu reliefuri ni­chelate şi aurite, frumoasă podoabă pentru masă, nnmaî Lei 6.50

Un frumos ceasornic remontoar pentru bărbaţi, metal soleil, frumos gravat şi aurit cu aurul cel mal fin, mer­sul regulat garantat. Nicî o deose­bire de un ceasornic de aur în va­loare do leî, 150, numaî leî. . . . 10.50

Acelaşi ceasornic împreună cu иц fru­mos lanţ aurit, numaî leî . . , . 11.50

Ceasornice de masă cu-deşteptător,-de lemn sculptat, înălţime 35 centimetri. Aeeste ceasornice sunt o adeverată podoabă pen­tru un salon. Nici cu 40 lei nu se pot cnmpëra îu România asemenea ceasor­nice. Noile vindem numai cn . . ',. 16.60 -

Ceasornice de masă cu deşteptător, formă pătrată de aluminium şi metal'galben aşa zise Mercur, de o frumuseţe şi eleganţă rară. Le vindem cu preţul fabrice! . . 14—

Серяогпісе «montoii de nichel. . , ' , . 9._ '"•eas'ornice remontoir cn 3 capace' frumos '

eravate de metal soleil aurite cn aur cel mal fin, pentru bărbaţi, care nu se poate deosebi de nn ceasornic de aur veritabil . 15.60

\ cel aş ceasornic cu nn capac, pentru dame 17— Ceasoarnice de argint cu 2 capace fru­

mos gravate şi'aurite cu aur cel mal fin pentru dame. Nici o deosebire cu un ceasornic care se vinde cu 150 leî.— Bucata numaî . . . . . . . . 21.—

Ceasornic remontoir de metal oxidat cu nn capac pentru bărbaţi . . . . . 14.50

Acelaşi ceasornic pentru damă . . . . 16.50 Ceasornic remontoir de metal oxidat zu­

grăvit cn flori (nèùtate) pentru bărbaţi 16.60 Ceasornic remontoir de argiüt cu doue ca­

pace frumos grftv«ir,' pentru bărbaţi. . 1».6C Acelaşi ceasornic cu un capac pentru

dame fel 1» şi en donë capace . . . 20.— CeattVnic de precisiune remontoir (obser. .'''Watcb); superior ancrei, de nichel oxi­

dat şi de metal alb extra, pentru bărbaţi 88 50 Frumoase ceasoarnice de metal oxidat

(Calendar-encre) indicând orele, minu­tele, secundele, zilele, lunile, cât avem ale lunel şi fasele lunare, bucata numai 38.—

Ceasoarnice remontoir (ancre) de aur fin garantat (14 carate) cu 2 capace frumos gravate pentru bărbat. Mer sul regulat garantat, o adeverată ocazie,, bucata nutrial ; . . • • •; ; TO..— '-,

Ceasoarnice remontoir cu 3 capace dè aur fin (14 carate garantat) foarte frumos gravate, forma cea maî nouă, pentru dame . . . . ; . . . • 65.—

Acelaşi ceasornic cu capace ілаі grele. 79.— Frumoase lanţnrl dé oţel pentru ceasornice —70 Aceleaşi lanţuri aurite sau argintate. . —90

Alte lanţuri mal fine cu lei 1 20, 1.50 şl 2 lei bucata.

De vênzare la administraţia ziarului „Univer-su^-str. Brezoianu No. 11, Buoureştî.

N.B.—Toate ceasoarnicele noastre înainte de a fi púse în vênzare, sunt reparate de unul din cel maî bunî ceasornicari aduşî de noî în-tr'adins- din Geneva (Elveţia) ; prin urmare pu­tem garanta de mersul tor foarte regulat.

Mare asortiment de parfumun Jokey-club, Fîn proaspăt, Opoponax, Ylang-Y­

Iang, Trandafir, Gelsomin, Mosc, Patşnli şi Maré­chal, lei 2.90 sticla. — Muguet de Alpi, Tris alb f

Lilas alb, Viorele de Italia; < Heliotrop alb ei Aus­tral bouquet, lei 4 sticla..—Brise Vanda, Peau de Spania şi Buquetul Haremului, lei 4.25 sticla.— Viorele de Nizza, Buquetul florilor din Grasse şi Ex-Bouquet frances, lei 4.50 sticla.—Trandafir de Provence şi Bouquet Imperial de Russie, lei 5.60 sticla.— Esenţă Ixia Lys du Japon, lei 6 sticla.

gm?> De vênzare la Administraţia ziarului Uni-Tersnl, strada Brezoianu No. 11 Bucurescî.

Gold-Gream Germandrée Dacă doamnele vreau ca pielea să le devie fragedă şi frumoasă, să întrebuinţeze acest góld-cream. Gold-Cream Germandrée mal previne şi distruge încreţiturile pielei şi are nn miros din cele maî plăcute. Un borcan mare lei 2.50.

De vênzare la adm. ziarului „Universul", Str. Brezoianu No. 11, Bucureşti /şi la depozitele de ziare din Oraiova, Brăila şi Galaţi. .

Tipărit cu maşina König şi Bauer din Wnrzbnrg, unica în tară Girant G. Minculescu