Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanþa

Anul VI - Nr.54

l

Aprilie

2013

Apare lunar

Adresa redacþiei:

Bulevardul 1 Mai nr.2Bl. J10 (parter)

Constanþa (900130)Telefon: 0341/176.415

Fax: 0341/176.416e-mail: info@zmc.ro

REABILITAREA ZONEICOSTIERE SE VA FACE CU BANI EUROPENI

SE APROPIE CARNAVALUL DIN MAMAIA

detalii în pag.5

HORTICULTURANU TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ ÎNCREMENITĂ ÎN PROIECTE

EvENIMENTELEDE PE LITORAL

Pag.5

Pag.7

Pag.2l Proiectul va genera noi locuri de muncă

Centrul multifunCţional

eduCativpentru tineret

Detalii în Pag. 4-5

vITRINAcĂRŢILOR

Pag.8

l rubrică realizată deAni Merlă

Românul nu concepe trăireasărbătorii centrale a calendaruluifestiv creştin,Paştele, fără ciocni-tul sau spartul ritual al ouălor.Substitut ritual al divinităţii pri-mordiale, oul este gătit cu măies-trie prin vopsire şi încondeiere cufrumoase straie în SăptămânaPatimilor pentru a fi jertifit fără

cruţare, prin lovire în cap, dupăslujba de Înviere a MântuitoruluiIisus. La început, ouăle se vop-seau cu culori vegetale în galben,culoarea Soarelui pe bolta Ceru-lui, şi în roşu, culoarea disculuisolar la răsărit şi apus. Ulterior,ouăle au fost decorate cu chipullui Hristos, cu figuri de îngeri, cu

un miel şi apoicu diferite mo-tive artistice(Ghinoiu, 2001,p.47). Fără săştie, omul mile-niului III practicăun cult preistoricdesfăşurat so-lemn după un ri-tual prescris detradiţie: per-soana mai în

vârstă, de obicei bărbatul, loveşteviolent capul oului său de capuloului ţinut în mână de partener întimp ce pronunţă formula consa-crată: “- Hristos a Înviat” – Ade-vărat a Înviat!”. Oul colorat şiîmpodobit este simbolul Mântui-torului care părăseşte mormântulşi se întoarce la viaţă precumpuiul de găină ieşit din oul spart.În graiul popular, verbul a spargea devenit sinonim cu sfârşitul saumoartea oricărui obiect sau feno-men personificat. Moare sau sesparge până şi necazul când, dinîntâmplare, se sfărâmă un vasdin lut. Întrucât adăposturile privi-

legiate ale sufletului sunt fie lip-site de ieşiri (oul), fie prevăzutecu o singură gură (oala de lut),singura soluţie pentru eliberareaacestuia este distrugerea violentăa sălaşului locuit: ciocănitul ouluila Paşte, spargerea oalei lascoaterea mortului din casă. Pa-ralelismul dintre oală, ou, adă-posturi care trebuie sparte pentrueliberarea sufletului, şi om esteexprimat de zicalele:” Omul e caoul”, plăpând, expus morţii înorice moment; “I s-a spart oala”,adică a murit (Ghinoiu, 2001,p.178).

Ion Ghinoiu

Pag 2 l stãri de spirit aprilie

2013

Amenajarea zonei costiere afost o problemă. Un semnal dealarmă a existat încă din 2002.De ceva vreme s-au făcut studiitehnice şi toate au scos în evi-denţă o serie de riscuri şi un marepericol: în 50 de ani plajele s-arputea retrage cu 40 de metri! Înunele zone, ele nu sunt mai maride 100 de metri. Dăm acestexemplu ca să înţelegeţi mai binepericolul. Fenomenele extreme,cum ar fi furtunile severe, afec-tează cumplit starea plajelor. Spe-cialiştii de la Institutul Naţional deCercetare şi Dezvoltare Marină“Grigore Antipa” au făcut studii şievaluări, au identificat zonele vul-nerabile şi au semnalat riscurile.Şi ce riscuri! Fenomenul de ero-ziune a litoralului românesc edestul de avansat: sunt zone

unde plaja s-a retras cu 60 demetri. Cercetătorii, cum spuneam,au tras un semnal de alarmă, darau identificat şi punctele cheieunde trebuie să se intervină înregim de urgenţă. Un proiect, alcărui beneficiar este A.B.A.D.L.,în valoare de 145 de milioane deeuro, va fi un colac de salvarepentru plajele de pe litoralul ro-mânesc, dar şi pentru dezvoltareaturismului, iar pentru ca vorbelesă aibă mai multă acoperirescriem aici că după implementa-rea acestui proiect litoralul vaavea cu 33 de hectare de plajămai mult. Plajele din Mamaia şiEforie, ca să apelăm la exemple,se vor mări, altele se vor dubla încomparaţie cu suprafaţa deacum. Asta se va înregistra în2015, când zonele afectate acum

de eroziunea costieră vor fi reabi-litate. Purtătorul de cuvânt alA.B.A.D.L., Cătălin Anton, spunecă au fost identificate cinci zoneafectate. Acolo se va interveni cuprioritate.

Simion Nicolaev, directorul In-stitutului Naţional de Cercetare şiDezvoltare Marină Grigore An-tipa, cercetător cu o vastă expe-rienţă şi autorul unor evaluări cares-au dovedit corecte, spune căsunt în derulare şi proiecte deconsolidare a falezelor din Eforie,

Tuzla şi Costineşti. „Esenţial,avertiza dl.Nicolaev, e să cunoaş-tem bine cauzele, să cunoaştemzonele vulnerabile, dar şi mai im-portant este să intervenim latimp”. Cercetătorul Dan Diaco-neasa, specialist în eroziunea co-stieră, precizează că a pusstudiile tehnice la dispoziţia auto-rităţilor locale, unde a fost ascultatşi acum se bucură că un proiectde anvergură, în valoare de 145de milioane euro, va fi beneficpentru zona de coastă a MăriiNegre. Potrivit unor calcule, pro-iectul amintit va genera apariţiaunor noi locuri de muncă, maibine de 250, investitorii vor fi ade-meniţi să pună ban lângă ban şisă caute oportunităţi pentru noi in-vestiţii, investiţii care să sprijinedezvoltarea turismului pe tot lito-ralul. Pentru protecţia plajelor, darşi pentru îmbunătăţirea lor se voramenaja diguri paralele cu ţărmul,plajele mici vor fi mărite, altele,cum spuneam, se vor dubla. Sitotul se va face cu bani europeni.

Adrian Crăciun

CIOCNITUL OUăLOR

REABILITAREA ZONEI COSTIERE SE VA FACE CU BANI EUROPENI

l Paştele

l Proiectul va genera noi locuri de muncă

TRADIŢII ŞI OBICEIURI

l Pag 3ultimã orãaprilie

2013

După ce s-au întâlnit la Târ-gul de turism unde au văzutdestule oferte, care mai de caremai atrăgătoare, după ce auvenit acolo şi au văzut că pe li-toral vor fi multe noutăţi, îndeo-sebi în Mamaia, şi sezonul se vadeschide cu un carnaval cu carealegorice şi cu mult divertis-ment, cu spectacole pe care nule vezi în fiecare zi, turiştii aufost ispitiţi să aleagă şi înaceastă vară: Mamaia pentrudistracţie, pentru viaţa denoapte, pentru amintiri de neui-tat, alţii, care se gândesc la unconcediu cu linişte şi cu excursiiîn zonă au ales staţiunile Eforie,Neptun, Techirghiol şi Mangalia,acolo unde primarul CristianRadu, deşi la primul mandat, apriceput repede lecţia lui RaduMazăre, vedeta administraţieide pe litoral. Nu ştiu dacă a îm-prumutat energia valurilor, darprimarul Radu Mazăre a făcutmai multă promovare decâttoate agenţiile de turism la unloc , simţind că trebuie ca auto-rităţile locale să se implice, nudoar prin proiecte şi facilităţi.Numai în această primăvarăs-au amenajat câteva sute delocuri de parcare, pasarela dinmare este deja un punct deatracţie, primarul a simţit că estenevoie de o promovare caresă-i atragă pe turişti. Şi n-a făcutnimeni mai bine ca el aceastăpromovare. În numărul trecut,pe o jumătate de pagină, am

amintit evenimentele acesteiveri, nu mai insistăm acum asu-pra lor. Vom reveni asupra lor cudetalii atunci când divertismen-tul va fi în toi. Oferta, cum spu-neam, e una variată, există oofertă generoasă şi pentruturiştii care caută turismul pen-tru sănătate. Cu toate că însudul litoralului n-au ajuns in-vestitorii mult aşteptaţi şi acolomai sunt clădiri care nu par dinpeisaj, primarul Cristian Raduşi-a mutat biroul în staţiunile delângă Mangalia şi a făcut cură-ţenie în zonă, a impus reguli şi

a intervenit când cu vorbă bună,când cu fermitate, încercândsă-i trezească la realitate pe ceicare amână de pe o zi pe altasă-şi finalizeze investiţiile înce-pute, dar neterminate.

Pentru că am amintit de pro-movare, să spunem că primarulRadu Mazăre şi-a îndeplinit mi-siunea şi de astă dată punând înfaţa camerelor de televiziuneosteneala sa, dar şi proiectelepe care le-a gândit pentru caMamaia să aibă evenimente şiservicii de calitate, să fie primaîn privinţa ospitalităţii. Adminis-

traţia locală s-a implicat să facădin Mamaia un punct de atracţiepentru turişti, iar cererile depână acum nu fac altceva decâtsă demonstreze că între prefe-rinţele lor Mamaia a rămas perlacare e privită cu nerăbdare, iarasta se întâmplă după o promo-vare făcută de primarul RaduMazăre, o promovare care nu efăcută doar de 1 Mai, ci zi de zi,el a fost şi este un partener pen-tru Asociaţia de dezvoltare a tu-rismului Delta Dunării-Litoral, oasociaţie căreia Corina Martini-a dat o altă perspectivă şi i-aimpus o altă atitudine, una caresă ajute turismul şi să îl aducă lastandarde europene. „Rămânesă vedem o altă implicare şi dela Ministerul Turismului, existăbani publici pentru promovareaturismului, dar promovarea nueste cea pe care o aşteptăm“,cum de multă vreme, observaCorina Martin.

Aşteptăm cu nerăbdare săvedem serialul “Mamaia Vice”,să-l vedem pe Radu Mazăreîntr-un alt rol. Pentru că viaţabate filmul, credem că Mamaiava fi şi în această vară staţiuneade unde turiştii vor pleca cumulte amintiri frumoase.

Iulian Talianu

VIAŢA BATE FILMULl În aşteptarea turiştilor pe litoral

Pag 4 l divertismentaprilie

2013

www.champs.ro

Oaspeţii Târgului de turism alRomâniei, găzduit luna trecutăde ROMEXPO, îşi pot imaginacu multă uşurinţă cum ar puteafi visul unei nopţi de vară laMamaia, asta şi pentru că auavut ocazia să vadă la târg omică parte din carnavalul undevor fi martori pe malul mării,acolo unde vor descoperi, casă îl cităm pe primarul RaduMazăre, “bucuria şi plăcereade a trăi”. Îl cităm pe primarpentru că turiştii ştiu bine lec-ţia: Radu Mazăre se ţine decuvânt! Şi iată ce spuneULISE, încă un personaj decare Radu Mazăre s-a apro-piat cu talent: “Noi provocămun altfel de turism, noi promo-văm distracţia şi agrementul.Observ cu bucurie că se în-cearcă şi în sudul litoralului săfie reînviat spiritul care existăîn fiecare vară la Mamaia. Spi-ritul de la Mamaia îl întâlneştiîn Brazilia, la Monte Carlo şi înDubai.Am putea face risipă de cu-vinte privind prezenţa la târg asirenelor şi nimfelor care l-auînsoţit pe Radu Mazăre. Acestmod de a promova turismul neîndreptăţeşte să ne amintim cuplăcere de Festivalul de modăcare a avut loc, vara trecută laMamaia, a fost, subliniem, unfestival care a adus faimă.Pentru cei care nu ştiu, inse-răm o informaţie: Festivalul afost transmis în 180 de ţări.Mamaia a fost premiată şi afost recunoscută ca fiind ceamai dinamică staţiune. Admi-nistraţia publică locală a făcut

o serie de investiţii în munici-piul Constanţa şi a implemen-tat câteva proiecte ingenioaseîn Mamaia, (între Mamaia şiNăvodari, există proiectul, vaapărea o pistă pentru biciclişti,)proiecte care dau farmec sta-ţiunii, altele sunt în derulare,sunt fapte, nu vorbe, semn căprimarul şi consilierii locali seînţeleg şi colaborează cuagenţiile de turism şi cu hote-lierii când vine vorba de pro-iectele care dau alt aerConstanţei, dar şi staţiunii Ma-maia.Putem vorbi, în acest caz, deinvestiţii viabile, investiţii înconfort şi în agrement, investi-ţii în oameni şi în proiecte caredezvoltă turismul. Până la varăvor fi puse la dispoziţia turiştilormai bine de 5000 de locuri decazare. Primarul Radu Mazărespune că investiţiile private înMamaia s-au înmulţit şi în2013 putem vorbi de o sumăcare trece 30 de milioane deeuro.Despre reabilitarea Cazinoului,simbolul Constanţei, care seva face cu fonduri europene,am mai scris, nu s-a uscat binecerneala pe pagină de ziar,aşa că ne grăbim că punem ladispoziţia turiştilor câteva in-formaţii de ultima oră: plajelevor fi reamenajate şi vor fi gos-podărite de operatorii din sta-ţiune, parcările din Mamaia şiîn staţiunile din sudul litoraluluiau fost reabilitate, cu o men-ţiune specială: în Mamaia, eles-au înmulţit, evenimentele de-dicate începutului de sezon (1-

5 mai) au fost pregătite până ladetalii. Divertismentul va fi înfloare în sezonul estival. MissLitoral, Carnavalul Mamaia,Faschion TV Summer Festi-val, Festivalul Antic Tomis, aflatla a doua ediţie, Raliul Deltei,dar şi Legendele Olimpului şiFestivalul Internaţional al Clu-burilor, sunt câteva capete deafiş. Şi o precizare:la acesteveniment vor participa cluburidin IBIZA, HONG KONG,ST.TROPEZ, MIAMI ŞIDUBAI.La standul Asociaţiei Litoral-Delta Dunării de la Târgul deTurism, alături de Radu Ma-zăre (alias ULISE) s-a aflat şipreşedintele asociaţiei amin-tite, Corina Martin (în rolul Me-dusei).Amândoi i-au invitat peoaspeţii târgului să vină la Ma-maia. Cei care i-au ascultatşi-au cumpărat vacanţe directde la stand şi au beneficiat desejururi mai ieftine şi cu 40 lasută, alţii s-au informat şi cuatâtea informaţii la îndemânăau hotărât să vină pe litoral înperioada 1-5 mai, alţii au fostademeniţi de frumuseţea sire-nelor şi de surâsul enigmatic alnimfelor. Cuceriţi de visul uneinopţi de vară la Mamaia des-tui oaspeţi ai târgului au înce-put să îşi pregăteascăbagajele pentru prima ieşire lamare, cei care au amintiri încăvii despre vara trecută şi-auprogramat concediile cu gân-dul la nopţile când nu vor aveasomn în vara lui 2013.

Pagină realizată deAdrian Crăciun

l Turişti cuceriţi de

FRUMUSEŢEA SIRENELOR ŞI DESURÂSUL ENIGMATIC AL NIMFELOR

l Pag 5turism ºi culturãaprilie

2013

EVENIMENTELE DE PE LITORALÎN MINIVACANŢA DE 1 MAI

La începutul acestei luni, să fieîntr-un ceas bun, a fost semnatproiectul privind reabilitarea şi mo-dernizarea cinematografului RE-PUBLICA pentru noi activităţi,pentru recreerea tinerilor, aici ur-mând să fie găzduite expoziţii şispectacole pe o scenă nouă, în

spaţii generoase, cu vestiare şigrupuri sanitare noi, cu birouri şisistem modern de proiecţie. Cine-matograful REPUBLICA va deveniCENTRU MULTIFUNCTIONALEDUCATIV PENTRU TINERET.Mai mult, vor apărea noi locuri demuncă, 30 în faza de execuţie, 3

în faza de operare. Pro-iectul despre carescriem este încă o do-vadă a preocupărilor şia tenacităţii autorităţilorpublice locale privindserviciile socio-cultu-rale în Zona Metropoli-tană, servicii de carevor beneficia tot maimulţi tineri, încă unsemn că tradiţia va fipromovată sub noi valenţe şinuanţe. Tinerii din judeţul Con-stanţa (preşcolari, elevi, liceeni,studenţi), beneficiarii acestui pro-iect, vor avea la dispoziţie spaţiimoderne, multifuncţionale, semncă în judeţul Constanţa ConsiliulJudeţean are o strategie viabilă şiproiecte care îi vor ajuta pe tineri şiîn plan profesional. Să mai scriemcă de avantajele implementăriiacestui proiect vor beneficia maibine de 150 000 de tineri. O altăcategorie de beneficiari: cadre di-

dactice, psihologi, pedagogi, oa-meni care au la îndemână sfaturipentru tineri, pentru îndrumarealor.

În 2014, pe Bulevardul Ferdi-nand din Constanţa, elevii şi stu-denţii, tinerii din judeţul Constanţavor veni aici să se afle printre pro-tagoniştii activităţilor, vor veni în fa-milie ori cu prietenii într-un locprivilegiat pentru educaţie şi pen-tru cultură, într-un loc cu deschi-dere pentru viitorul lor.

Ani Merlă

PE BULEVARDUL FERDINAND

Şi în acest an, autorităţile locale, hotelierii, agenţiile de turismşi proprietarii de cluburi au depus eforturi comune pentru pregă-tirea sezonului estival, înca din lunile de iarnă.

Pentru aceasta, la Târgul de Turism al României, AsociaţiaLitoral – Delta Dunării a promovat cu succes evenimentele în-tregului Sezon 2013, pe care ne pregătim să îl lansăm împreunăla 1 Mai.

Condiţiile meteo se anunţă favorabile pentru prima ieşire lamare pentru sezonul 2013, iar hotelierii şi agenţiile de turism aulansat oferte la nivelul tarifelor anului 2012. Înregistrăm deja ocreştere a cererii de cumpărare a pachetelor turistice cu peste20% faţă de 2012.

Corina Martin, Preşedinte Asociaţia Litoral – Delta Dunări adeclarat că: “Litoralul Românesc este destinaţia “vedetă” pentrupetrecerea minivacanţei de 1 Mai, destinaţia preferată în primulrând de tinerii amatori de distracţii şi cluburi , dar şi de celelate ca-tegorii de turişti, având în vedere că vom deschide sezonul într-o "maxi mini-vacantă", în acest an. Am apreciat înţelegereaprimului ministru faţă de problemele turismului românesc şi, caurmare a deciziei sale de acceptare a solicitării noastre de aaproba zilele de 2 şi 3 mai ca zile libere, avem o excelentă oca-zie de a organiza evenimente incendiare pe Litoralul Românesc,pentru a deschide în forţă Sezonul 2013. Ne aşteptăm la unnumăr record de peste 40.000 de turişti pe Litoralul Românesc.

Vom avea evenimente şi concerte în majoritatea staţiunilor, şiîn fiecare Club din Mamaia, iar de 1 Mai intrăm împreună în tra-diţionala paradă a Asociaţiei noastre, cu 50 de maşini off-road, 30de maşini de epocă şi motociclete, dar şi cu maşini de raliu, carevor promova “Raliul Deltei" - evenimentul anului in Delta Dună-rii, anunţat pentru perioada 31 mai – 01 iunie, la Tulcea. Vom în-cheia evenimentele de 1 Mai cu oficierea Sărbătorii Pascale,unde aducem „Lumina de la malul mării ".

Andreea Arsenie

l centrul multifuncţional educativ pentru tineret

l Proiect pentru educaţie şi pentru cultură

- Vă invit să trecem în revistăProgramul privind desfăşurareaactivităţilor de consultanţă, ex-tensie şi formare profesională în2013. Să începem cu formareaprofesională!

- Avem cursuri autorizate pri-vind calificarea producătoriloragricoli în câteva meserii, e vorbade lucrători în zootehnie, dar şi încultura plantelor. Există un inte-res tot mai mare pentru apicultori,care nu mai e demult o pasiune,ci o meserie. Avem lectori cu ex-perienţă care îi pot pregăti pe ti-neri în meseriile de viticultor şipomicultor, de legumicultor, dar şide pescar în ape interioare şi decoastă. Vom iniţia cursuri de ini-ţiere a producătorilor agricoli laMedgidia şi Săcele, la Istria şiDeleni, la Lumina, Hârşova şiMircea Vodă. Avem o tematicădiversă când vine vorba de in-struirea producătorilor agricoli. Îi

instruim în privinţa metodologieide depunere a cererilor pentruplata pe suprafaţă, îi sprijinim săbeneficieze de avantajele aplică-rii unor tehnologii moderne decultivare a plantelor, îi îndemnămsă caute, tot spre avantajul lor, săfacă investiţii şi să proceseze le-gumele şi fructele.

- Aveţi în program şi cursuride perfecţionare pentru tinerii fer-mieri? Îi instruiţi să înveţe cum secâştigă experienţă?

- Le punem la dispoziţie pro-iecte model, dar şi fişe tehnolo-gice. Răspundem cupromptitudine solicitărilor şi dis-cutăm cu producătorii agricoli otematică tot mai diversă. Discu-tăm despre producerea biogazu-lui în fermele de vaci, dar şidespre cultivarea cătinei albe,aducem în atenţia cursanţilor şialte teme: creşterea prepeliţelor,cultivarea caisului, dar şi desprecreşterea ovinelor pentru carne.Realizăm loturi demonstrative şifacem demonstraţii practice pri-vind tăierile de rotire în uscat lapomii fructieri. Şi pentru că vor-

bim de demonstraţii practice secuvine să precizez că tinerii fer-mieri sunt instruiţi să cunoască ogamă diversă de activităţi desprepregătirea utilajelor, despre trata-mentele fitosanitare, despre sta-bilirea viabilităţii mugurilor de rod.Am la îndemână o listă lungă culocalităţile unde vom organizaaceste demonstraţii practice, potaminti câteva localităţi: Corbu şiPecineaga, Năvodari şi Ovidiu,Agigea şi Techirghiol, Tuzla şi Lu-mina, ca să citez câteva localităţidin Zona Metropolitană Con-stanţa.

- Sunteţi în posesia unor in-formaţii privind Târgul EXPOA-GROUTIL 2013?

- Şi în acest an târgul va figăzduit în staţiunea Mamaia, înluna iunie. Vizitatorii vor aveaocazia să vadă tehnică de ultimăoră, utilaje agricole utile şi efi-ciente, în iulie, la Valu lui Traian,vom sprijini organizarea Festiva-lului caisului şi piersicului. Con-stănţenii vor avea prilejul să îşiaducă aminte de produsele tradi-ţionale dobrogene vizitând târgu-rile pe care le vom organiza învară, dar şi la început de toamnă.

- Am notat.

Pag 6 l strategiiaprilie

2013

Cu fonduri europene şi cusprijinul Consiliului Judeţean Con-stanţa se va extinde unitatea me-dico-socială Agigea, aici urmândsă fie înfiinţat un centru de îngrijirea persoanelor cu afecţiuni AL-ZHEIMER. Unitatea de AsistenţăMedico-Socială Agigea va avea,după implementarea acestui pro-iect, o altă infrastructură, dar şidotări pentru noi activităţi (inte-grare/reintegrare socială), astfelîncât Zona Metropolitană Con-stanţa, cât şi Regiunea de Dez-voltare 2 Sud-Est vor beneficia deservicii sociale la noi standarde şipentru un număr tot mai mare depacienţi. Implementarea proiectu-lui presupune extinderea pavilio-nului medical, dotarea şi

echiparea noului corp de clădire,mobilier nou, îmbunătăţirea con-diţiilor în sala de servire a mesei,proiectul va aduce şi alte schim-

bări în bine privind depozitareaalimentelor. Şi lista modernizărilorpoate fi continuată: vor apăreaechipamente noi, tot în rândul

noutăţilor trebuie să amintim in-stalaţiile electrice, liftul, reţeauade utilităţi va fi extinsă şi ea. Înfaza de execuţie vor lucra 65 desalariaţi, iar în etapa de operare61. Se cuvine să evidenţiem spri-jinul Consiliului Judeţean Con-stanţa, o instituţie a căreicapacitate administrativă se do-vedeşte (şi de astă dată) eficientăşi pregătită să atragă investiţiicare să dezvolte servicii publice şisă implementeze proiecte de in-teres zonal şi regional. Proiectuldespre care scriem nu face al-tceva decât să demonstreze cuargumente viabile că avem în faţăun obiectiv major: creşterea cali-tăţii serviciilor medico-sociale;creşterea şanselor de recuperare,dar şi reabilitarea şi reinserţia so-cială, adaptate nevoilor comunită-ţilor locale. Ea va acoperi unsector din aria medico-socialăinexistent până acum. Durata deimplementare a proiectului estede 22 luni.

Pagină realizată de

Adrian Crăciun

l Strategia Camerei Agricole Judeţene Constanţa

l Interlocutor: ParaschivaMocănaşu, directorul Camerei Agricole JudeţeneConstanţa

INSTRUIRI ŞI DEZBATERI, PROIECTE ŞI DEMONSTRAŢII PRACTICE

PENTRU TINERII FERMIERI

SERVICII MEDICO-SOCIALE LA STANDARDE EUROPENE

l Cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa

l Pag 7actualitateaprilie

2013

Dacă privim calendarul cre-dem că începutul primăverii e untimp potrivit pentru o întâlnire ahorticultorilor, mai cu seamă căea a avut loc după câţiva ani detăcere. Ne gândim la tăcereaspecialiştilor. E bine că, iată, înurmă cu câteva zile, horticultoriidin judeţul Constanţa s-au întâl-nit în sala de conferinţe a Direc-ţiei Agricole, care a găzduitAdunarea Generală de consti-tuire a Societăţii Horticultorilor –Filiala Constanţa.

Mai bine de 50 de specialişticu experienţă, oameni pe care îirecomandă tenacitatea şi perfor-manţele în profesia lor, vârstnicişi tineri, pe care îi aşteaptă noiprovocări, au dezbătut scurt şicuprinzător câteva chestiuni pri-vind organizarea societăţii horti-cultorilor, punând în dezbatereoportunităţi şi provocări pe care,conform statutului, vor fi nevoiţisă le rezolve împreună. Vor fi ne-voiţi să caute soluţii şi să treacăîn mare grabă de la vorbe lafapte, asta şi pentru că horticul-tura nu mai poate să aştepte, eaare nevoie de un managementcompetent şi performant, spe-cialiştii din cele trei comisii dincadrul societăţii trebuie să-i spri-jine pe producători şi să-i stimu-leze să fie, cum se spune, înprima linie a horticulturii, acolounde în fiecare anotimp se în-tâmplă ceva, acolo unde se potface adevărate minuni şi pe câ-teva hectare de livadă. Pentru căne-a plăcut şi pentru că am sim-ţit că e vorba de un adevăr, amreţinut remarca directoarei de laStaţiunea de Cercetare Dezvol-tare pentru Viticultură şi Vinifica-ţie Murfatlar, Aurora Ranca, unspecialist cu notorietate: „Avemun mare potenţial în horticulturăşi ar fi păcat să rămânem încre-meniţi în proiecte”. Am sesizat că

între specialiştii cu experienţă,oameni care au încărunţit frumospe lângă vii şi livezi şi tinerii careau dovedit că merită să fie încu-rajaţi există armonie, semn căviitorul horticulturii sună bine. Amreţinut intervenţia doamnei Li-

liana Dumitru, specialist cu ex-perienţă şi cu performanţe în li-vezile de la Valu lui Traian, carenu a ezitat să vorbească apăsatşi cu multă căldură despre tineriiaflaţi la început de drum.

Noul preşedinte al Societăţiihorticultorilor din judeţul Con-stanţa, CIAMI TĂNASE, a vorbitdespre oportunităţi, dar şi desprece trebuie să facă horticultorii îm-preună:”Este nevoie de o altăatitudine şi de o colaborare caresă ne facă să fim aproape tottimpul.

Le mulţumesc colegilor că s-au gândit la mine, am putere demuncă şi sper să rezolvăm pro-blemele împreună, sper că o săfie vorba de o colaborare, nudoar de şedinţe că în anii tre-

cuţi”.Vicepreşedintele societăţii

horticultorilor, dr.ing.Ion Caplan,ales cu mult entuziasm de cătrecei din sală, deşi e tânăr, are ex-perienţă şi idei pentru a aduce oaltă energie în rândul horticulto-rilor:”Vreau să facem treabă şi săne gândim la proiecte”. Desprehorticultură şi despre oameniicare se află în slujba ei, specia-lişti dăruiţi profesiei, vom scrie cumultă simpatie, dar nu putemtrece sub tăcere o întrebare: dece a fost nevoie să ascultămtimp de o oră şi jumătate un isto-ric al horticulturii iar despre opor-tunităţi şi provocările de ultimăoră s-a discutat doar câteva mi-nute?

Ani Merlă

HORTICULTURA NU TREBUIE Să RăMÂNă

ÎNCREMENITă ÎN PROIECTE

Deşi se vorbeşte mult de se-cetă, în privinţa ideilor n-amputea spune că vremurile aulăsat în urmă pustiu. Unii au idei,dar n-au bani, alţii, puţin lanumăr, au idei, au şi bani. De laun tânăr specialist, care nu a ezi-tat să se laude cu ideea lui, amreţinut că o livadă de pruni, o

plantaţie intensivă cu peste 1200de pomi pe un hectar, ar putea fio afacere. Pe un hectar se potcultiva 2-3 soiuri. Materialul sădi-tor ar costa în jur de 20.000 leipentru o livadă de un hectar.Fructele, îndeosebi cele timpurii,au un preţ bun. De pe un hectarse pot obţine în jur de 3-35 de

tone. Profitul pe an ar putea de-păşi 20.000 lei.

E bine să nu uitaţi că la o li-vadă tânără se recomandă iriga-rea. În trei ani se amortizeazătoate costurile.

Pagină realizată deAdrian Crăciun

l Idei de afaceri

O LIVADĂ CU PRUNI FACE TOŢI BANII

Vinurile spumante contribuiedin plin la succesul meselor or-ganizate cu diferite ocazii, pre-cum şi la crearea unei atmosfereintime, plăcute. Spumantele detipul brut sau sec, albe sau rose,la care conţinutul de zahăr este

foarte mic, sunt servite la înce-putul mesei, odată cu aperitivele.Ele pot fi servite şi în continuareca unică băutură la masă.

De remarcat, este bine să seservească ori tipul brut ori tipulsec, iar dacă se servesc acestedouă tipuri la aceeaşi masă,atunci se va servi la început vinulspumant brut, care are foartepuţin zahăr, şi după aceea celsec.

Spumantele albe sau rose detipurile demisec, demidulce şidulce, de obicei, se servesc spresfârşitul mesei şi acompaniază

obligatoriu desertul.Dacă la o masă se servesc

spumante albe şi rose cu acelaşiconţinut de zahăr, se va servimai întâi spumantul alb şi dupăaceea cel rose, deoarece întot-deauna spumantul rose este maiextractiv (mai plin.)

Dacă se servesc butelii dindiferiţi ani de producţie, dar ace-laşi tip de vin spumant (sec, de-misec), se va servi la începutvinul spumant din producţia ceamai recentă, urmat de celelalte,în ordinea vechimii.

dr. Ion Puşcă

CUM SE CONSUMĂVINURILE SPUMANTE

Pag 8 l evenimente aprilie

2013

Mărturisesc că sunt plăcut sur-prinsă de cartea semnată de Ne-culai Laza Bogdanovici, un autorde mare talent, un prozator acărui siguranţă îi va surprinde pecronicarii literari care înregis-trează apariţiile editoriale de ul-timă oră.

Cartea lui Neculai Laza Bog-danovici este, cum spuneam, osurpriză, ea a fost semnalată cupromptitudine şi de prozatorulOvidiu Dunăreanu, care nu a ezi-tat să scrie că autorul cărţii “Po-veşti, Povestiri, Amintiri” are darulde a povesti. “El este un subtil ob-servator al lumii. Exerciţiul înde-lungat şi atent pe text l-a ajutatsă-şi formeze un stil expresiv. Po-veştile, povestirile, amintirile cu-prinse în cartea de faţă, cu un titluinspirit, STRĂLUCIREA DINADÂNCURI, sunt tot atâteaoglinzi din care reverberează lu-

mina unor orinzonturi epice,de vis ori de basm”(…)

Să mai spunem aici căNeculai Laza Bogdanovici, undascăl strălucit la catedraunei şcoli din Cernavodă, acâştigat câteva premii la con-cursuri tradiţionale de creaţieliterară, iar cele 5-6 premii nufac altceva decât să confirmecă Neculai Bogdanovici esteun povestitor care îl face pecititor să-i citească amintirile şipovestirile pe nerăsuflate. Nue puţin. Putem spună că Ne-culai Laza Bogdanovici are in-stinct de povestitor. Cartea luie o provocare, o provocare pecare trebuie să o privim cu atenţiacuvenită şi să o salutăm cu bucu-rie, trebuie să-l îndemnăm pe citi-tor să ia cartea în mână şi săcitească “Savana din vis”, “Vulpeanisipurilor”, “Livada cu meri”,

“Cantonul din vale”, “Cerşetorul”,“Katiuşa”, “La capătul lumii”, ca săamintim doar câteva titluri din cu-prinsul acestei relaţii.

Merită să subliniem că Editura“DOBROGEA” face încă un pas

în faţă prin tipărirea acestei cărţi,merită să remarcăm condiţiile ti-pografice deosebite care dau, şiele, mai multă lumină şi culoareacestei cărţi de povestiri.

un poveStitor dĂ luminĂ

Şi Culoare unoramintiri

l rubrică semnatăde Ani Merlă

vitrina CĂrţilor

RedacţiaRedactor ºef:ADRIAN CRÃCIUN

Redactori:Luiza Þigmeanu, Andreea Arsenie,Cristina Chebuţã, Ioniţã Iacob, Irina Oancea.

SENIORI EDITORI: ANI MERLÃ, IULIAN TALIANU

ISSN 2066 - 9054

Un interviu cu inginerul şef

Ion Caplan de la Staţiunea

de cercetare şi dezvoltare

pentru pomicultură Valu luiTraian.

l În numărul viitor

lproiecte lstrategii l tradiţia pomiculturii