ANUL VI.-No. 17-18 1—15 Iulie 1930.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/actiunearoma... ·...

ANUL VI-No 17-18 1mdash15 Iulie 1930

bdquoVom lovi deopotrivă icircn străinul parazitar şi icircn R o m acirc n u l necinstit şi icircnstrăinatbdquo

Organ al bdquoLigii Apărării Naţionale Creştine Apare la 1 şi 1 5 a fiecărei luni

C U P R I N S U L Cm acircntarea M S Regelui Carol I I mdash 8 Iunie 1930

Declaraţia dlui A C Cuza icircn Parlament mdash 20 Iunie 1930

Gen I Tarnoschi Noua Domnie

I C Cătuneanu Intrarea oprită

1 C Stănescu Romacircnul

Coresp Congresul judeţan al U f V mdash Cluj

Spectator Parastas icircn amintirea martirilor arşi pe rug icircn com Beliş

In chestia procesului pentru anularea afacerii cu Uzinele electrice din Cluj

I Leppa-Basarab L A N C mdash Soroca

N Iuga L A N C se va afirma

Abonamentul icircn interiorul ţării 1 an 300 Lei 6 luni 150 Lei icircn străinătate 1 an 400 bdquo 6 bdquo 200 bdquo

Un număr 12 Lei

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA CLUJ STRADA B O B N-rul 7

TIPOGRAFIA bdquo A R D E A L U L STR MEMORANDULUI Nr 22

Redactor responsabil Dr Lazar Isaicu

A m n - feiern Cluj 1-15 M i e tm

IcircNFRĂŢIREA ROMAcircNEASCA

Cuvacircntarea M S Regelui Carol II după depunerea jură macircntului icircn ziua ce va rămacircnea sărbătoare naţională de

8 Iunie 1930 icirctomnilor Senatori

Somniilor Deputaţi Primirea atacirct de emoţionantă ce

Mi-o faceţi Mă imişcă atacirct de a-dacircnc căci sunt fericit de a putea resimţi prin glasul dominiilor-voa-stre sentimentele acelor cari vau trimis aci şi de a constata icircncă odată-legătura sufletească ce Ma unitei--Mltă va uni icircntotdeauna cu poporul Meu

Jurămacircntul ce L-iacuteaacutem -depus asshytăzi-icircn aeţa reprezentaniţilotr naţiushynii depăşeşte zidurile acestui locaş istoric şi ipentru sufletul Meu deshyvine un legămacircnt sfacircnt icircntre Mihe-Rege şi poporul Meu

E un legămacircnt luat icircn faţa a Celui Atotputernic de a fi părintele plin de grijă şi de racircvnă ăl fiilor săi bullbull

Pribegia de mai bine de patru ani departe de poporul icircn mijlocul căruia Mam născut şi ani fost crescut a fost silită de unii cari prin vorbele lor au icircndurerat sufleshytul Mjarelui vostru Rege şi scumshypul Meu Părinte şi cari auuml avut de scop de a rupe legătură icircntre Mane şi Romacircni

Manifestaţia icircnălţătoare de asshytăzi idovedeşite vădit că aceste icircnshycercări J I U şi-au atins scopul şi că iubirea ce am dus neclintită icircn sufletul Meu faţă de Romacircnia este răsplătită cu prisosinţă prin drashygostea ce Mi-o arată naţiunea prin reprezentanţiiei

Păşesc astăzi cu sufletul icircnălţat icircn mijlocul ipoporuhii Mjeu şi cu 0 inimă icircm caire sTa şters cea din urmă urmă de macirchnire chiar faţă de aceia eairi au icircncercat prin acshyţiunea Iacute Ouml T nechibzuită să rupă leshygătura indisolubilă icircntre Minie1 şi tot ce simte romacircnaşte

Urmacircnd pilda din scriptură zic Nu vreau moartea celor ce au greshyşit ci icircntoarcerea lor la matca din

care nimeni nair fi trebuit să iasă Eacuteu nam venit să mă răzbun pe

nimeni ci cu inima caldă şi iubishytoare să stracircng icircntrun mănunchiu pe totiaCei cari icircnaintea Mea auuml depus colaborarea laquopentru propăşishyrea patriei

Adacircnc emoţionat gacircndul Meu se icircndreaptă către acei cari icircnaintea

mea au depus aci acelaş jurămacircnt şi cari şi-au icircnchinat toată viaţa binelui ţării căreia au fost sortiţi so conducă Umbrele marilor noshyştri Regi Carol icirc icircşi Ferdinand cel loial Mă icircnsoţesc astăzi icircn mijlocul Domniilor Voastre şi sufletul scumshypului Mieu Părinte se bucură de a-şi vedea astăzi icircndeplinită ultima Sa voinţă şi Cea mai fierbinte a Lui dorinţă

Pilda ce M i o dau prin nesfacircrshyşita Lor dragoste de ţară şi apăra^ re a intereselor ei va fi pe deplin urmată de Mine

Eu am crescut icircn mijlocul voshystru hrana Mea sufletească a fost hrana sufletului vostru durerile voastre au fost durerile Mele ideashylurile heamului Meu au fost idealushyrile Mele Nu pot mdash văzacircnid aci icircn faţa Mea icircntruniţi reprezentanţii romacircshynilor dela Nistru ipacircnla -Tisa din II aţin şl pacircnla Mare din Boiain la Vatra Domii din Sataiar bull pann Săcele şi dela Turnun Dorohoi să nu Mă gacircndesc cu nespusă evlavie la acei opt sute de mii de morţi şi la acei luptători din Ardeal Bushy

covina şi Basarabia cari prin sacircngele lor au icircnchegat pentru totdeashyuna unirea naţiei icircn graniţele ei fishyreşti

Moştenirea această sfacircntă trebue so păstrăm ca cel mai sfacircnt odor şi icircntărit icircncă mai mult de către aceste jertfe sunt hotacircricirct să menshyţin fără şovăire jurămacircntul Meu de a păzi neatinsă integritatea teshy

ritoriului Naţional Spre a duce la icircndeplinire făfă

piedică această făgăduinţă am neshyvoie mai icircnainte de toate de eoJa^ borărea fără ipreget a tuturor forshyţelor vii ale naţiunei 1

Fără unirea tuturor nu vom piţ-1

tea apare icircn faţa celor ce ne pis-muumlesic oa o forţă indisolubilă

sprijinită pe o armată organizată după ultimiieacute oeacuterinti şi care se va putea totdeauna bizuii ipeacute ^deplina Mea grijă spre a păşi definitiv la o muncă paşnică şi harnică

Greutăţile cari unora li se pai dei neicircnlăturat vor putea fără njeă o icircndoială săfie călcate icircn picioashyre de o Romacircnie unită şi hoiămtă-Nu vreau să pun la icircndoiala nici o clipă patriotismul acelora oard prin poziţia lor au datoria de a lucra la progresul ţării Si sunt convins că toţi fără deosebire de opinie politică credinţă şi obacircrşie se vor icircntruni icircntrun mănunehiu icircn jurul Tronului spre a conlucra cu toţii icircmpreună la aşezarea iţării noastre pe temelii cari să-i ipermită o desvoltare şi să-a asigure neclinshytit locul careţi se sortit să ocupe icircn consorţiul lunuu civilizate

Vom trebui conlucracircnd cu acei cu cari suntem legaţi şi icircn sentishymentele de prietenie cu-toate poshypoarele şi mai ales vecinii noştri să lucrăm la restabilirea urmelor cari ni le-au mai lăsat marea icircn-vălmăşeailă de acum patrultsprei

zece ani Ţara noastră este atacirct de bogată

are atacirctea resurse naturale icircncacirct nu putem cu concursul tuturor să nu icircndreptăm cacirct mai repede aumlrta rea economică şi să redăm atitifet mulţumirea materială locuitorilor cari de atacircta vreme o aşteaptă Patrimoniuilde bogăţii al Romacirculied este atacirct (Je mare icircncacirct şi pe tere mul cultural vom trebui să ne luăatS

Iacute94

locul icircn lume graţie intelectualilor noş-tri ai căror reprezentanţi cei mai de seamă se găsesc icircn mijocul Domniilor Voastre

Domnilor Senatori Domnilor Deputaţi

Mai am o bucurie pe care ticircn să vo icircmpărtăşesc bucuria cea mare care icircn clipele aceste ide reicircntoarshycere icircmi umple sufletul este tershyminarea celui mai mare chin ce L-aim avut de icircndurat icircn anii Mei de pribegie icircnsfacircrşit Mi-aţm regăsit scumpul Meu Fiu pe care icircl voiu putea cu toată iubirea să-L cresc icircn sentimentele ce au ilustrat pe

i icircntronarea fericită a M S Reshygelui Garai I I aclamată de icircntreashyga naţiune impunea formarea u-nui guvern national al tuturor orshyganizaţiilor politice unite icircn jurul Tronului ca să prezideze icircnceputul lumei ere noui de refacere a ţării de mult şi ou nerăbdare aişteaptată de toţi romacircnii

Aceasta a fost icircnalta solicitudine şi dorinţa M S Regelui icircncredinshyţacircnd d-lui General Prezan misiushynea de a forma un guvern de conshycentrare

Guvernul naţional dorit de Rege şi aşteptat de ţară nu sa putut icircnshyfăptui din cauza icircnvrăjbirii dintre partide In consecinţă d luliu Ma-niu Preşedintele Partidului Naţio-nal-Ţărănesc avacircnd icircncrederea deshyplină a Corpurilor Legiuitoare a fost chemat de-M S Regele ca să formeze guvernul pe care la conshystituit la 13 Iunie 1930 ca guvern de partid

Fără a prejudeca opera pe oare ar putea-o realiza guvernul d-lui luliu Maniu bdquoLiga Apărării Naţioshynale Creştine icircşi exprimă icircncă-odată convingerea că partidele nu sunt icircn stare să dea satisfacţie inshytereselor superioare ale naţiei roshymacircneşti compromise de guvernarea partidelor

bdquoLiga Apărării Naţionale Creştishyne nu vede altă deşire din situaţia primejdioasă icircn care se află ţara decacirct ca politicei de partid să i se suhstituumle fără icircntacircrziere o politică naţională unitară pe baza unui program comun de reforme necesashyre asupra cărora partidele să cadă de acord Sau să le fie impus Altshyfel naţia romacircnească este primejshyduită icircn existenţa ei

Programul comun ce se impune

strămoşii Lui dragostea nesfacircrshyşită de ţară

Domniilor Senatori Domnilor Deputaţi

Ţin icircncă să aduc mulţumirile Mele iubitului Meu Frate şi tovarăshyşilor Săi din Regenţă cari icircn acest răstimp au avut grija de buna gosshypodărie a Ţării

Sfacircrşind cuvacircntul Meu icircncă o-dată fac cel mai călduros apel ca toţi să lucrăm icircmpreună pentru bushynul cel mai scump all nostru Pashytria

Romacircni din patru unghiuri uniţi-vă an gacircnduri uniţi-vă icircn

simţiri icircnainte spre muncă

icircn ceasul acesta reclamă numai deshycacirct realizarea următoarelor icircmbushynătăţiri

Refacerea finanţelor Statului prin cele mai struote economii cu oprirea icircmprumuturilor oneroase şi a zăliogirei de bunuri şi servicii pushyblice incompatibile cu suveranitashytea naţională

Restabilirea agriculturii ca bază a economiei naţionale asiguracircndu-i preţuri remuneratoare pentru proshyductele sale

Reprimarea oametei cu suspenshydarea imediată a execuţiilor silite pacircnă la alte măsuri

Desfiinţarea cartelurilor parazishytare oairi scumpesc viaţa

Echilibrarea preţurilor industriei eu preţurile agriculturii

Combaterea alcoolismului prin introducerea monopolului vacircnzării alcoolului

Oprirea invaziei jidanilor cari au prefăcut Romacircnia acircn teritoriu colonial jidănese silind pe Romacircni să emigreze

Urmărirea paraziţilor cari icircmshyping la disperare poporaţia sateshylor cu deosebire icircn Maramureş Bucovoina Basarabia şi Vechea-Moldovă

Naţionalizarea oraşelor Romacircshyniei prin ocrotirea elementelor roshymacircneşti

Lucracircnd la realizarea prograshymului său mai larg bdquoLiga Apărăshyrii Naţionale Creştine crede că refacerea ţării nu este posibilă fără aceste măsuri generale imediate pe cari guvernul d-lui luliu Mashyniu are datoria a le icircnfăptui _ bdquoLiga Apărării Nationale Creşshy

tine conştientă de icircnalta ei cheshymare icircnlăumtrul organizaţiei polishytice a Statului romacircnesc sfacircşiat de

vrăimăfirea partidelor şi coumlpjesvi de jidani icircşi vaacutej continua iopera sa de unificare şi de rezistentă naţioshynală icircn jurul principiilor sale conshystitutive HRISTOS REGELE NAshyŢIUNEA

ROMAcircNIA A ROMAcircNILOR A c CUZA

deputat de Roman

Hom Domnie In sfacircrşit iată că Bunul Dumneshy

zeu mdash ocrotitorul de totdeauna aii neamului romacircnesc mdashbull ne-a ajutat că icircntro singură noapte toată tur- bull bureala şi toată ciaţa groasă ce icircnshyvăluise ţara de nu-şi mai găsea nimeni cărarea şi nu mai putea vedea nici măcar la un pas icircnainte sa ridicat brusc a dispărut fără urmă ş i ţara şi-a- regăsit calea pe care o iracirctăcise licircnică de acum 4 ani trecuţi

Ca unui care cunosoc icircncă din frashygeda Copilărie pe actualul nostru-Rege Ca rol 11 am toată şi deplina credinţă că El va şti face curăushytăţile ce se icircncuibase la noi bdquoşi-au trăit traiul De asemenea jaacircniipe- deplin icircncredinţat că Cinsteaicircsşitvacirci relua locul de odinioară iar fur- turile jafurile icircn averea statului oa şi necredinţa mdash mai ales necreshydinţa icircn serviciu mdash caire se icircntre-naşe icircn toate birourile de sus şi pacircnă jos vor rămacircne numai ca o tristă amintire

Liniştea absolută sub care mdash icircnshytro singură noapte mdash sau făcut atacirctea mari schimbări şi prefaceri icircn organismul ţacircrei şi care icircn alte părţi ar fi dat loc la mari sbuciu-mări şi chiar revoltedovedesc pacircnă la evidenţa că tot poporul nostru icircncepacircnd dela Vlădici şi pacircnă la opincă este plin de cuminţenie şi de icircnţelepciune

Că mdash icircn trecut mdash se vor fi coshymis unele greşeli şi de-o parte şi de alta lucrul este foarte omenesc

Noi icircnsă mdash toţi mdash să mulţumim azi lui Dumnezeu că totul a fost ceva trecător

Rigiditatea exemplară şi curate- mia trupească şi sufletoiuscă pe care bdquoBunicul Carol I a ştiut să p să- deasca icircn inima şi icircn sufletul acshytualului nostru suveran icircncă din primii ani ai copilăriei lui icircmi a-mimţesc o mică istorioară pe care o cred azi vrednică să fie cunosshycută şl ştiută de toata ata^

La vacircrsta de 2mdash3 ani ca orice copil mdash micul PrinţCarol simţea o mare plăcere şi bucurie atunci -cacircnd mdash imediat ce se ivea icircn uşi

Declaraţie

195

âacuteliacutetufci^űiû^^stiraau a celui dcJa Gdtroceni mdashgazida palatuIni icirci da onorul iar comistul suna Repezeeiunea cu oare soldaţii icircşi luau armele deacutela rastel graba eu care se aliniau precum şi comanshyd a aacute f l t e i u l u i aceea gtampe bdquoprezentaţi arma mişcare care pe atunci se făceaeu tact şi cu preciziume scacircn-feacuteetoare precum şi sunetul cornis-tului procurau micului prinţ copil o depsebicirctă plăcere şi o mare-bucushyrie şi ca consecinţă icircn micuţa lui jWiecfertă căuta Cacirct mai -dese ooa-zhmi să-şi satisfacă aceasta ne-

tinovată plăcere Dar icircntro dimineaţă ofiţerul coshy

mandant al gacircfdei este chemat sus icircn palat şi ce-o fi făcut el acolo nu se ştie Tot ce se ştie este că curacircnd apoi copilulprimţ apare icircn uşa paliului şi păracircinidu-i-se că nu este observat icircncepe să facă unele mişcări de aşa natură ca să fie bine văzut şi cunoscut dar garda palatului rămacircne liniştită la locul ei Micul prinţ surprins de aşa neatenţie a igardei trimite chiar pe D Nae) să vestească pe ofishyţerul de gardă că asite chiar el mdash prinţul mdash să iasă garda afară gt toôuişi ofiiţerUlse prefăcea că nu-1 vede nu-l cunoaşte şi atacirct Soldaţii din giardă cacirct şi cornMul rămacircshyneau liniştiţi-icircn camera l o r de sershyviciu Copilul prinţ deşi icircmbrăcat cam sumar totuşi crezacircnd că Nae na lămurit bine pe ofiţer icircşi ia ini- mioara icircndinltţi şi urmat de Nae se apropie de ofiţerul de gardă ca săHl vajdă bine să-1 cunoască dar ofiţerul continua de aişi fuma liniştit ţigara II privi Chiar de 2-3

1 ) Dl Nae era un bătracircn şi credin-iacuteSoumls servitor al palatului şi -fiind doshytat de natură ou un exterior plăcut deşi aVeaacute nasul cam prea mare şi mai laquounoscacircnd şi multe istorioare hazlii

peacute caumlre i le nara prinţului copil era foarte iubit de dacircnsul icircntro zi a po-Vestit micului prinţ şi istorioara cu Ovreiul fricos care vracircnd să facă pe voinicosul a icircncalicat şi el un cal pe care meputacircndu-1 stăpacircni ]a tracircntit

tocmai icirc mijlocul unui lac murdar Ovreiul pe lacircngă că i - laquo murdărit haishynele dar sau zărit şi stropi de apă murdară pe obraz şi de aceia mdash azi mdash toţi jidani au pistrui pe faţă Coshypilul prinţ făcea mult haz de Nae şi mai ales cacircnd j-ucftndu-ise prin grădishyna palatului icircl punea călare pe gacirctul Iui şi icirci arăta cum merge calul icircn galop

ori drept icircn ochi dar garda tot nu mişcă1

Acest fapt de neatenţie a ofiţeru- lui şi a gardei atacirct de mult a atins sufletul copilului prinţ icircn cacirct a icircnceput să placircngă cu lacrămi A-poi repede se desparte şi de credinshy

ciosul lui Nae şi icircn fuga mare urcă scările palatului şi mu se opreşte decacirct icircn camera bdquounchiului căshyruia placircngacircnd cu suspin icirci spune că azi garda nu i-a dat onorul

Vai cum se poate urm ca asta icirci zice Unchiul apoi luacircndu-1 pe genunchi icircncepe sănl macircngăe ea să-1 icircmpace şi tot macircngăindu-1 icircl apucă de macircnuţă şi icircncepe să-i o examineze ou atenţie privind-o cacircnd pe faţa cacircnd pe doacutes şi de o dată uitacircndu-se icircn ochii plini de laerămi al micului prinţ icirci zice

bdquoAi făcut tu bae azi bdquoNu răspunse copilul suspinacircnd tiApoi asta e pricina zise bdquoUnshy

chiul Car ol Garda ştie că un prinţ mic ca tine dacă nu face bae dishymineaţa miroase şi necurăţeshyniei garda nu-i dă onor

Micul prinţ- ridică capul şi se uită drept icircn ochii bdquoUnchiului şi după un minut de gacircndirese desshyface repede din braţele bdquoUnchiului şi tot icircn fuga mare se duce icircn cashymera luumli se desibraeă şi se aruncă icircn ibae şi imediat oe a fost şters şi icircm-brăcat se şi arată icircn uşa pashylatului

Tgte ăstădată garda ou toată graba şi cu sgomotul obicinuit al aornan-dei Prezentaţi arma Si dă onorul iar cornistul sună cu toată puterea plămacircnilor lui

Plin de huourie copilul prinţ a-loargă din nou sus la bdquoUnchiul şi icirci spunte că acum garda i-a dat onorul

Astfel iştia icircnţeleptul rege Carol I să-şi crească nepotul Şi atacircta timp cacirct a trăit El nimeni na avut a se placircnge sau a icircnregistrat un cacirct de mic act greşit al nepotului său

Şi dacă acum vom naporta aceashystă mică istorioară a prinţului coshypil la cele petrecute mdash ca icircn poshyveste mdashbull cu ocazia ureărei pe Tron al Regelui Carol I I eu mdash- icircn băshytracircneţea mea mdash am toată credinţa ne strămutată că pasul acesta va icircnsemna un bun augur pentru tot neamul romacircnesc

Să nu uităm apoi că părintele său icircntregitorul neamului nemurishytorul rege Ferdiniaind a fost acela oare la iniţiat cu deamăinunitul si Ta identificat icircn toate lucrările de stat aşa că azi icircşi cunoaşte rolul icircn perfecţie

Un prim pas măreţ şi de admishyrat icircl găsim chiar icircn primul său discurs ţinut icircn faţa adunării pleshynare a Corpurilor Legiuitoare canid cu toată oboseala trupească suferishytă icircntrun luing voiaj meobdcinuit de greu pe calea aerului şi cu toată şbuciumara sufletească icircn care- se găsea a ştiut totuşi să se ridice singur şi absolut necălăuzit de nishymeni deasupra tuturor aşteptărishylor

Am ferma credinţă că mdash pe viitor mdash toţi bancherii străini şi leali ca şi toţi pretinşii conducători ai diferitelor neamuri minoritare din interiorul ţărei şi icircn particushylar acei ai poporului evreesc nu vor mai intra icircn palatul regal ea icircn casa lor proprie ci cp sfialăx văshydită şi cu tichia de pe creasta Cashypului lăsaţi la garderobă

De asemeni toate felurile de mishynorităţi din ţară care icircncepuse aşi Cam lua nasul la purtare am Credinţă tare că iicircm regele Carol I I Vor găsi pe omul căruia nimeni nu-i poate sufla icircn borş 1 Gestul său măreţ nobil şi mai muacutelt decacirct regesc făcut ou Vrednishyca lui Soţie aişezacircnid-jo acolo unde icirci- era locul precum şi acela de a se icircmpăca cu memoria tuturor marishylor sfetnici-ai Coroanei dovedesc-pacircnă la evidenţă că icircnţelepciunea proverbială a bdquoUnchiului Carol I care la crescut de micraquo copil şi care dkitruumln mic şi necunoscut primei^ pat romacircnesc a ştiut să facă o ţară puternică şi un regat respectat şi invidiat de toată lumea icircşi icircn special de vecini a trecut icircn sacircngele şi icircn sttfletul nepootulicircii Şi aceasta este cea mai mare chezăşie că sub domshynia lui Carol I I poporul romacircnesc va prospera şi icircnflori

General TARNOSGHI ~mdash Iaşi

Romacircni

Dacă voiţi să vă luminaţi asupra primejdiei franc-masonice citiţi

bdquoBuletinul

bdquoANTI-JUIgtEO- MASONIC

Organ al institutului de cercetări judeo-masoniee

Str C A R O L Nr 9

B U C U R E Ş T I f

196

Intrarea oprită Un fapt semnificativ şi conclushy

dent se icircntacircmplă cu Jidanii oiu mai sunt tpriimiţi icircn Palestina )

Iluziile răposatului lord Balfour se spulberă prin această interdicshyţie oficială icircn ultima lor rămăşiţă

Un deceniu de experienţă i-a lushyminat icircn fine şi pe Englezi

Au icircnţeles cu cine au a face cu un element cotropitor parazitar răsvrătitor si costisitor De aceia icircn sfacircrşit Marea Britanic a oprit imigraţia Jidanilor icircn Palestina

Element cotropitor Jidanii treshybuiau de mult opriţi a desrădăci-na2) pe Arabii cari locuesc de veacuri şi cari au dovedit prin măshycelurile recente că nu se lasă a fi isgoniţi din căminurile lor

Element parazitar Jidanii nu au sporit producţia prin muncă proprie aducacircnd icircnflorirea econoshymică generală icircn Palestina căci altshyfel nu ar fi produs criza şi nemulshyţumirea generală Ci paraziţi3)

) In ziarul Universul din 2 Iushynie 1930 citim următoarea inforshymaţie

bdquoEvreii romacircni şi Palestina In urma consfătuirilor icircntre fruntaşii populaţiei evreeşti din Capitală sa hotăracirct ţinerea unei icircntruniri de protestare convocată de către toate organizaţiile centrale evreeşti sioshyniste icircntrunirea care va lua cashyracterul unei mari mainif es taţii popula re pentru Palestina şi de

protestare icircmpotriva demersului Angliei de a opri imigraţia icircn Pashylestina se va ţine Duminică 1 Iushynie ora 10 dimineaţa icircn sala Tomis Vor lua cuvacircntul icircntre alţii d-nii senator şef-rabin dr I Niemiro-ver Elv Berkowitz Adolf Bernshyhardt dr Fildermann av Naposhyleon Arie^dr S 1 Sd-m t 1

2 ) In conferinţa ţinută la Roma icircn Maiu 1922 de Patriarhul latin al Ierusalimului de Monseniorul Barlassina se airată pianul de elishyminare progresivă a Arabilor cari vor pleca bdquodupă ce vor fi servit de hamali la instalarea Jidanilor Of Roger Lambelin Limpoacuterialisme dIsrael Paris 1924 pag 274

3 ) Vezi rezumatul raportului icircnshytocmit icircn 1926 de Dr Henry S Pritchett membru al Fondaţiei Carnegie pentru Pacea Internaţioshynală publicat sub icircngrijirea Dr Nicolas Murray Preşedinte al Unishyversităţii Columbia care rezumat se află icircn Roger Lambelin Les Vic-

trăind pe spinarea Arabilor de baştină au cauzat scumpirea traiushylui deci sărăcia crescacircndă din care a urmat scuturătura firească icircn violenţa ei a populaţiei autohtone spre a se scăpa de parazitismul Jishydanilor proaspăt sosiţi

Element răsvrătitor Jidanii au adus icircn Palestina ideile destructive ltdc comunismului ale dispreţului de tradiţie şi de ordine socială ale disoluţiei moravurilor prin fapte destrăbălate şi literatură pornograshyfică)

toires dIsrael Paris 1928 pag 118mdash19

In acel raport se spune textual bdquodacă Palestina ar fi golită de

Arabi şi nu ar avea decacirct locuishytori Jidani aceştia nu ar trage nici un folos Evident iparazitul trebue să aibă alături fiimţa din spinarea căruia vieţuieşte

) Reproduc din conferinţa Monshyseniorului Barilassinla mai sus menţionată următorul fraigtment

bdquoDin timpul Turcilor legea şi aushytorităţile au interzis a se icircntreshyţine case rău famate (bordeluri) icircn special la Ierusalim la Betleem la Nazaret acum scurt după ocupashyţia care a avut loc la 1 August 1918 sa autorizat icircnfiinţarea cacircshytorva asemenea case icircn Ierusalim mdash lucru ne mai văzut Mai tacircrziu Sir Herbert Samuel (bineicircnţeles Jidan) a desfiinţat prin ordonanţa clin 3 Februarie 1921 Gazetta Ofishyciala No 37 toate restricţiunile anshyterioare si-a permis oricui să desshychide stabilimente de prostituţie icircn orice loc ar voi Această permisiushyne a fost icircntinsă icircn afară de Ierushysalim la Jaffa Gaza Bersabe Ramleh Betleem Caiffa Mai deshyparte patriarhul latin spune lata ce fac Sionista din nenorocita Tară Sfintă Lumea creştină ar trebui să se revolte si să nu tolereze mai deshyparte asemenea profanare a nă-macircmtuhu stropit cu sacircngele Macircnshytuitorului

Azi turma inconştientă a Jido-

Element costisitor sau dovedii Jidanii pentru bugetul Marei Brishytanii care trebue să icircntreţină o arshymată numeroasă spre a păzi de fushyria Arabilor pe Jidanii cotropitori parazitari şi răsvrătitori

Sau dovedit de două ori TRAcircNshyTORI protejaţii dela 1917 ai lordushylui Balfour odată pe spinarea Arashybului muncitor a două oară pe seashyma bugetului britanic

In fine Anglia inaugurează altă politică tradiţionala Anglie cea

iubitoare de Iudei cumpănindu-şi interesele la lumitm realităţii pe care icircncepe a o cunoaşte icircnchide Porţile bull Palestinei icircn faţa Sionişti-lor dornici de a-şi contimia icircn vedea Iordanului viaţa parazitară din Europa

icircnţelegi domnule cititor bull cum din acest fapt lumină se face tot mai vie tot mai largă asupra proshyblemei Jidoveşti şi cum noi Roshymacircnii avem deplină dreptate cacircnd luptăm cu forţe crescacircnde contra neamului de paraziţi de care se scushytură cine cel mai fidel tovarăş al Jidovimei depe glob Englezii şi unde chiar icircn ţara aspiraţiilor mishylenare şi a amintirilor străbune icircn Palestina

DOMNILOR LUPTĂTORI NAshyŢIONALIŞTI CREŞTINI CONTIshyNUAŢI LUPTA ŞI SPORIŢI-VĂ PUTERILE SUNTEM IN RITshyMUL ISTORIEI UNIVERSALE6)

I C CĂTUNEANU

viţilor ori a ignoranţilor icircn mateshyrie trăeşte prostită de presă ori robită de puterea tonului ambele dominate de Jidani

5 ) Cine se icircndioeşte de exactitatea acestei expresii să citească spre a se lămuri şi a vedea proporţiile problemei Jidoveşti cartea scrisă icircn englezeşte oare face o profundă impresie icircn lumea anglosaxomă cartea scrisă la 1927 de Hillaire Belloc şi tradusă icircn limba germashynă de Theodor Haeoker unde se vorbeşte de o actuală bdquoofensivă geshynerală contra Jidanilor ca un feshynomen istoric ce nu se mai poate nici ignora nici tăgădui

Romacircnul

i

Sicircnt viţă din trunchiul străbunilor mei Sicircnt suflet daacutem sufletul ţării Sicircnt granit din munţii sălbateci şi grei Sicircnt fulger din trăsnetul zării

197

I I

Sicircnt iacrămi din placircnsul martirilor morţi Pe cacircmpuri albite de oase mdash Sicircnt jalea ce veacuri bătut-a la porti In zile pustii viforoase

I I I

Sicircnt soare ce racircde sacircnt nour ce placircnge Cam racircs şi am placircns cu pribegii mdash Sicircnt spada credinţii ce moartea owfracircnge Sicircnt scutul dreptăţii şi-a legii

IV

Sicircnt foc care arde sicircnt apă ce stacircnge Cam ars şi am stacircns suferinţl mdash Sicircnt lume de visuri sicircnt lume de sacircnge Sicircnt chinul trăit de părinţi

Cetiţi vă rog fraţi romacircni ceshytiţi fraţi preoţi şi icircnvăţători lumishynători ai poporului citiţi şi recitiţi această poezie bdquoRomacircnul ce am găsit-o icircntro faoe naţionalistă icircn bdquoApărarea Naţională dela Iaşi (Moldova) condusă de neicircnfricashytul şi Marele Apostol al Romacircnisshymului dl profesor A C Cuza neshypotul domnitorul Cuza cel oare ia 1864 după ce a desrobit pe ţărani dacircndu-le moşiile călugărilor greci dela mănăstiri şi o parte din ale boierilor a luat drumul pribegiei isgonit de boieri murind icircn ţări streine şi pătrundeţi-vă de fioshyrul răspunderii ce-1 aveţi icircn poposhyrul acesta de Romacircni ţărani icircn care trăiţi ca zişi luminători şi pătrundeţi jvă cu toţii pacircnă icircn cele mai ascunse fibre sufleteşti cine este Romacircnul cine este ţăranul Roshymacircn acesta cu care trăim noi azi robul gliei şi al cerului robul firei aspre

Avem cu toţii o mare datorie căshytre acest suflet de Romacircn şi de ţăshyran romacircn căci acesta este adevăshyratul romacircn ŢĂRANUL acel leshygat de glia strămoşească nu orashyşele cari la noi icircn Romacircnia icircn mare parte sau icircnstreinat dela romacircshynism făcacircnd loc jidanilor bulgarishylor grecilor ungurilor nemţilor şi altor streini cari sau aşăzat ca nişte păduchi şi lipitori icircn centrul ţării la răspacircntii la răscruci icircn centrele mari pe unde trec mulţishymile de oameni pentru a-i stoarce şi a le suge vlaga icircn folosul lor şi icircn paguba celor de un neam cu noi romacircnesc avem cu toţii o mare dashytorie către acest neam de ţărani romacircni

Lăsaţi dinadins fără icircnvăţătură de grecii şi streinii conducători ca să nu se deştepte boul prostit şi zăpăcit alcoolizat de toţi streinii şi

mai ales de jidovi cari au sute de fabrici de spirt icircn care schimbă cerealele şi chiar lemnul făcacircnd spirtul metilic cel otrăvitor de moarte şi din cari băuturi ei nu beau de loc ci le icircntrebuinţează ca o armă destrugătoare de Neam icircmshypotriva acestui ţăran romacircn răbshydător-blacirctul şi neştiutor pentru a-l idioţi icircn generaţii şi a-i fură astfel moşia cea mănoasă căci numai bogăţia pămacircntului nostru romacircshynesc a atras atacirctea streini-aci deshyla Turci şi Tătari pacircnă la Greci şi Jidanii de azi pămacircnt plin de păshyduri de aur de petrol de sare păshymacircnt mănos şi roditor cum nu sacircnt multe pe alte ţări

0 crimă facem cea mai mare crimă faţă de Neam preoţi şi icircnshyvăţători şi toţi cari pricepem lupta care o dau streinii pentru acapashyrarea bogăţiilor acestei scumpe ţări că mai stăm icircn cluburi icircn clubushyrile politice şi ascultăm ce se spune acolo tocmai de cei interesaţi la subjugarea acestei patrii

Eşiti afară fraţilor Eşiţi afară din cluburi Nu mai ascultaţi de ele căci ele sacircni cultivate şi icircntreshyţinute de streinii neamului cari vor să ne hrănească cu alcool cu sărăcie cu ură şi invidie icircntre noi fraţii mdash nu vedeţi răutatea şi veshyninul ce au adus icircn sate partidele politice cari sacircnt cultivate de jishydani şi jidoviţi anume pentru a ne rătăci a ne icircnvrăjbi icircntre noi şi a săpa unirea şi frăţia romacircneashyscă

Eşiti afară Veniţi icircn mijlocul ţăranilor acestora Romacircni năcăjiţi de veacuri căci numai de năcaz au avut parte sărmanii

Veniţi să ne icircnfrăţim cu ei Să piară duşmănia şi răutatea dintre noi Să piară partidele politice cele jidovite Să cultivăm o singură frăshy

ţie romacircnească Ne-au dat boierii drept de vot şi

la alegeri ne-au dat rachiu şi cioshymege să ne zăpăcească şi să no sishylească să votăm hoţii şi nemernishycii Nu ne mai trebue Ducă-se pe pustii ca necuratul Ţăranul Roshymacircn tiare nevoe de politică ba icircncă de aşa politică de răutate ciomăgeală şi duşmănie icircntre fraţi Ţăranul Romacircn are nevoe de icircnvăshyţătură curată sinceră luminată dela inimă pornită şi la inimă a-junsă şi aceasta trebue să i-o daţi -voi luminători ai satelor şi de Osshyce ia ieşiţi din cluburi căci cacirct veţi fi acolo le veţi da sărmanilor numai venin minciuni şi ciomege şi rachiu jidănesc

Ţăranul Romacircn are nevoe de a-jutor ieftin bani efteni nu cămătă-reşti dela băncile boiereşti şi jidă-neşti Ţăranul Romacircn are nevoe de maşini agricole pe care Statul treshybue să le aducă icircn fiecare sat pe bani iefteni sau pe aşteptare să nu fie sat cacirct de mic unde să nu fie cacircteva pluguri tractoare cari răstoarnă adacircnc brazda semănăshytori cacirct de multe şi secerători şi prăsitoare

Aceasta e politica de care are neshyvoie ţăranul Romacircn acesta este votul ţăranului pe aceasta să i-l dăm nu aşa să-i spunem minciuni la alegeri şi apoi după alegeriy

nici o faptă bună din cele arfitate pacircnă aci

icircnţelege oare tacircnărul nostru Reshyge Carol II-lea cel ce a umblat icircn pribegie 4 ani de zile isgonit de hoshyţia boereaseă icircnţelege El aceste neshyvoi ale ţăranilor Romacircn

Să dea Dumnezeu să icircnţeleagă Şi noi credem că prin inteligenţa voinţa şi suferinţa Lui EI gtMăritui Rege de azi icircnţelege şi simte sushyfletul ţăranului Romacircn

Mai icircnainte de toţi icircnsă trebue să icircnţelegem noi luminătorii conshyducătorii lui fireşti cari trăim cu el

In fiecare sat o cooperativă Să ne vindem munca uniţi şi să cumshypărăm ce ne trebue tot uniţi ca să ne rămacircie cacircştigul nouă să nu mai ne sugă mereu streinii cari profită de neunirea şi prostia noashystră

Cutremuraţi-vă de fiorul răsshypunderii iubiţii mei confraţi faszlig de turmele acestea de ţărani roshymacircni ce păstoriţi păstoriţi-le cu iubire sinceră cu muncă şi vrednishycie spuneţi-le totdeauna adevărul ADEVĂRUL ADEVĂRAT CHIAR CU PREŢUL VIEŢII VOASTRE nu numai al slujbei voastre după care macircncaţi o pacircine şi aceia nea-

198

Congresul Judeţan L Voluntari din

Pe data de 15 Iunie a c a fost convocat congresul Uniunei foştilor Voluntari din oraş şi judeţ Uri nushymăr destul de impunător cea 500 ţărani sau adumat des de dimineashyţă icircn str Cogălmiceanu unde locushyieşte preşedintele judeţean Dr La-zăr Iisaieu De aici sau icircmpărţit icircn două grupuri şi au asistat la p a shyrastasul icircn amintirea celor morţi pentru Patrie la cele două biserici romacircneşti Adunarea generală sa deschis la ora 10 fiind de faţă o delegaţie din partea comitetului central icircn frunte eu dl Dr V De-leu dl primar Dr T Mihali vice-primar Tuiffli şi alţi oaspeţi

Preşedintele local deschide adushynarea dă cuvacircnt oaspeţilor cari icircn cuvacircntări călduroase salută pe a-ceia cari de bună voe pentru nimic şi-au oferit totul pentru icircnfăptuishyrea Romacircniei-Mari Fiind ocazia potrivită preşedintele Dr V Deleu dă delegaţie d-lui Dr V Pop oare ceteşte dela balconul primăriei urshymătoarea telegramă omagială tri-nieasă M S Regele Carol I I

Majestăţei iSaile Regelui Carol I I

Uniunea foştilor Voluntari din Ardeal şi Bucovina uniţi cu legioshynarii din gărzile naţionale din Transilvania depun omagiile de

bdquoSacircnt spada credinţa ce moartea o nfracircnge

bdquoSicircnt scutul dreptăţii şi-a leshygii

bdquoSacircnt foc care arde sacircnt apă ce stacircnge

bdquoCam ars şi am stăns sufe-rinţi mdash

bdquoSacircnt lumede visuri sacircnt lume de sacircnge

bdquoSacircnt chinul trăit de părinţi Iată fraţilor ce păstoriţi voi Iashy

tă sufletul de Romacircn de ţăran roshymacircn bdquogranit bdquofulger bdquolacrămi din placircnsul martirilor bdquojalea ce veacuri bătid-a la porţi bdquosoare ce racircde nour ce placircng spada credinshyţa scutul dreptăţii şi-a legii bdquofoc racircde nour ce placircnge spada credin-visuri lume de sacircnge chinul trăit de părinţi

BLESTEMAT FIE ACEL DINshyTRE NOI CARE NICI ACUM NU IcircNŢELEGE NU SIMTE NU SE DEŞTEAPTĂ NU SE REDE-ŞTEAPTĂ

Preot IO ACRIM C STĂNESCU Găvăneşti mdash Buzău

al Uniunei foştilor judeţul Cluj credinţă pacircnă la moarte la picioashyrele gloriosului Tron felicitacircnd cu entuziasm ifericita urcare pe Tron a Maiestăţii Voastre Viteazul şi A -doratul nostru preşedinte de omoare rugacircnd pe Majestatea Voastră de a acorda şi pe viitor prea graţioasa solicitudine urăm din sufletul noshystru călit icircn răsboiu şi pace să dushyceţi la isbacircndă consolidarea scumshypei noastre Patrii vecinie unită deshyla Nistru ila Tisa dela Maramureş la Dunăre şi Mare şi să realizaţii inshytegral idealul naţional prin desro-birea romacircnilor icircncă subjugaţi

Punacircnd la dispoziţie vieţile şi braţele noastre prea supuşi şi prea devotati soldaţi

Pentru comitet Dr Victor Deleu deputat preşeshy

dinte Dr Valeriu Pop vicepreşeshydinte Dr Niculae Cărpinişam seshycretar general Dr Atmos Fracircneu fost tribun memibru icircn Comitet Dr Petre Meteş Dr Lauriam Gabor Mihai Guiu cap icircnv Etmil Şiancu Dr Lazăr Isaicu

Cetirea telegramei a fost primită cu o furtună de aplauze

Apoi a urmat telegrama trimisă din partea comitetului locaJl şi jushydeţean care a corivocat adunarea Dl Dr Lazăr Isaicu preşedintele

organizaţiei Cluj după cacircteva cushyvinte icircnflăcărate ceteşte următoashyrea telegramă

Maiestăţii Sale Regelui Carol I I Bucureşti

Sire Uniunea Foştilor Voluntari Despărţămacircntul Cluj icircntrunit icircn congres judeţean aduce omagiile sale de neclintit devotament cătră Majestatea Voastră eroicul nostru Preşedinte de onoare Din fericitul prilej al glorioasei urcări pe Troshynul nemuritorilor icircnaintaşi Vă a-sigură de neţărmurita supunere şi credinţă- a voluntarilor şi legionashyrilor gardişti cătră Tronul Mashy

iestăţii Voastre simbolul Unirei e-terne

Precum icircn trecutul sacircngeros aşa şi icircn prezentul icircnălţător voluntarii şi legionarii doresc şi imploairă pe Majestatea Voastră a fii consideraţi ca o rezervă nesecată icircn lupte penshytru desăvacircrşirea idealului national şi sunt gata icircn orice vreme de aacute urma neconodiţionat ordinele Mashyiestăţii Voastre Să trăiţi Maiestate

Preşedintele adunării Dr Lazăr Isaicu

In urale nesfacircrşite de bdquosă trăshyiască Regele Carol JI a fost acoshyperite ultimele fraze Muzica a inshytonat bdquoTrăiască Regele pe carraquo a-sisteniţa o asculta cu sfinţenie şi enshytuziasm A urmat o defiilaire cu drashypelul Uniunei şi muzica icircn frunte apoi toată asistenţa sa icircntors icircn sala de şedinţe a primăriei unde sau ţinut desfoaterile

Preşedintele Dl Dr Lazăr Isaicu a deschis adunarea printro căldushyroasă cuvacircntare dacircnd cuvacircntul cl4ui prefect Dr Aclam Popa Domshynia sasalută congresul icircn numele autorităţilor mdash icircnsuşi fiind fost voshyluntar mdash icircn călduroase cuvinte şi icircntre altele promite eă va fi la icircnshydemacircna camarazilor foşti voluntari oricacircnd vor avea lipsă de concursul Domniei Sale

Dl Dr Cloşca Iuga salută conshygresul icircn numele asociaţiei I 0 V Dl preşedinte mulţumeşte saluturishylor călduroase apoi procedează la darea de seamă a activităţii de pe anul trecut In anul icircncheiat sa deshysăvacircrşit organizarea icircntregului jushydeţ icircnscrind pe foţi cari la apelushyrile făcute au răspuns Sa făcut un memoriu despre toate doleanţele foştilor voluntari şi gardişti care sa icircnaintat icircnaltului iguvern In decursul anului sa protestat conshytra pensionării funOţionairilor un-guri cari nu au depus jurămacircntul

Sa intervenit la autorităţii ipentru indivizi aparte pentru diferite ne-

gră pentru că vă meritaţi soarta mdash primiţi plata după muncă mdash ia să munciţi sincer şi cu credinţă să vedeţi cum var icircmplini poporul lipsa ce o aveţi prin leafa mizeră dela Stat nu mai căutaţi să icircmshypliniţi această lipsă la club ci căushytaţi să o icircmpliniţi DELA POPOR ŞI PRIN POPOR

Nu vă mişcă pe voi iubiţi con-fraiţi poezia cu care am icircnceput

Ia n vedeţi Ce popor conduceţi voi

bdquoViţă din trunchiul străbunishylor

bdquoGranit din munţii sălbateci şi grei

bdquoFulger din trăsnetul zării bdquoLacrămi din placircnsul martirilor

morţi bull bdquoPe cacircmpuri albite de oase mdash

bdquoJalea ce veacuri bătut-a la porţi

bdquoIn zile pustii viforoase bdquoSoare ce racircde nour ce placircnshy

ge bdquoCam racircs şi am placircns cu prishy

begii mdash

199

cazuri Rezultate pozitive au fost puţine Tot in acest an desfiin-ţacircndu-se bdquoFrăţia de Cruce dl Dr Arnos Fcracircneu tribunul din 1918 a pus la dispoziţia organizaţiei Cluj Uuml f V un uumlbel de 4000 Lei fonshydul numitei asociaţii cu indicaţia ca să-şi mărească acest fond şi să ridice o statuie lui Mihaiu Viteazul la Cluj Organizaţia U f V Cluj şi-a luat acest angajament Tot dl Dr A Fracircnicu icircn ultima -şedinţă de comitet a dat sugestia ca orgashynizaţia Cluj să se ocupe cu ridicashyrea unui monument icircn amintirea martirilor din comuna Beliş ceia ce sa admis Delegaţii din comitet icircn fiecare săptămacircnă au mers la Directoratul ministerial al Ardealu-iud pentru tot felul de doleanţe Sau icircnaintat cea 40mdash50 petiţii la aushytorităţi pentru năcazurile foştilor voluntari In diferite racircnduri sau ocupat de chestiunile agrare şi de loturile de casă cari urmează să să soluţioneze icircn anul icircn curs

Se face apelul foştilor voluntari din alte judeţe prezenţi la adunashyre Se constată prezenţa delegaţishylor din plasa Iară jud Turda icircn frunte cu neobositul lor preşedinte Ioan Corb ţăran din Făgeţeul Ie-Irii delegatul comunelor Ilva-mică Ilva-nmare şi Pleşu din jushydeţul Năsăud Ioan Doboica avacircnd procură ceteşte un salut al camashyrazilor de acolo Mai sunt delegaţi din judeţul Someş Satumare Bishyhor icircşi Alba

Dl preşedinte anunţă adunarea că are permisiunea verbală a dlui preş al comitetului centrali Dr V Deleu ca să organizeze şi pe voshyluntarii din alte judeţe cari doshyresc să se afilieze oroganizaţiei jushydeţului Cluj La urmă mulţumeşte baimarazilir din comitet pentru imunca depusă şi cere onoratei a-duinăriaprobarea raportului Cu un ropot de aplauze frenetic este primit iraportul comitetului Dl Dr V Deleu preşedintele coshymitetului central cere cuvacircntul Dsa afirmă că guvernul actual are bullcele mai bune intenţii pentru foştii voluntari şi că acum se va vota o lege icircn folosul voluntarilor Are speranţa că doleanţele puse icircn meshymoriu vor fi satisfăcute şi anume li se va da preferinţă la icircmpărshyţirea rezervelor de stat apoi slujbele de stat cacircnd se va pune la cale colonizarea voluntarii cei dintacirciu vor fi luaţi icircn seamă Dsa ca deputat şi mare corifeu icircn actuala guvernare dă mari speshyranţe de reuşită la cererile icircnashyintate Felicită actualul comitet şi

icircn special pe preşedintele Dr L Isaicu pentru marile realizări obshyţinute licircntrun an de zile lucru ce nu sa realizat icircn alte părţi şi proshymite şi dsa că va fi la dispoziţia tuturor cacircnd va fi lipsă

Dl Ştefan Peneş icircntro cuvacircntashyre plină de căldură camaradereasshycă aduce elogii conducătorilor orshyganizaţiei icircn frunte cu preşedintele Dr Lazăr Isaica care neoruţacircnd timp şi oboseală lucracircnd icircn timpul liber şi uneori cacircnd se cerea megli-jacircnduHşi propriile interese sa deshyvotat cu totul intereselor foştilor voluntari organizacircnd deoparte intervenind de altă parte pentru toţi deopotrivă icircnsufleţind pentru ideia de fost voluntar care este cea mai pură expresie a ideii de Pashytrie Aduce elogii dlor din comitet dlui Dr Ciurdariu care icircn diferite racircnduri a pledat la judecătorie pentru foştii voluntari icircn chestii agrare dlui Dr Joe Gherman care (icircn calitate de subprefect şi el fost voluntar a stat la dispozishyţia foşotiilr săi camarazi apoi dlor căp icircnv E Siancu Mihai Gudu Dr A Istrate şi Profesor Sofonea pentru munca depusă Face apel către deputaţii şi senatorii foşti voshyluntari să-şi aducă amante cel pushyţin acum cacirct de tacircrziu de foştii lor camarazi

Dl Căpitan Şiancu face raporshytul despre situaţia financiară ceshytind numele donatoroilr şi a celor ce şi-au plătit cotizaţia

Dl preşedinte Dr Isaicu mulţushymind adunării pentru icircncredinţashyrea dată prezintă demisia comiteshytului şi propune compunerea unei comisii bdquode eandidare

Dl icirc)TLaurian Gabor face proshypunerea ca adunarea să icircnsărcineze comitetul actual cu conducerea şi ipe mai departe a organizaţiei Cluj Propunerea dlui Dr Gabor este primită cu o furtună de aplauze şi urale de către congresişti

Dl PreşDr Isaicu cere adunăshyrii plenipotenţa de a putea comshyplecta comitetul cum crede de cushyviinţă cooptacircnd membrii noi icircn locul celor ce şi-au dat demisia şi icircn locul celor ce şi-au declinat cashylitatea de a mai rămacircnea icircn comishytet adunarea dă cu toată icircncreshyderea această plenipotenţa

La propuneri şi interpelări dl conosilier eparhial VgtTVasile Sava propune ca şi pe mai departe să se ceară pămacircnt pentru foştii voshyluntari din rezervele de stat iar pentru o mai solidă stracircngere a racircndurilor să se facă toate cele poshysibile pentru scoateorea gazetei voshyluntarilor

Dl Ion Munteanu fost voluntar măiestru turnător vorbeşte despre drepturile voluntarilor ceracircnd 150 reducere pe căile ferate şi pen- sii pentru voluntarii cairi au trecut de 50 ani dacă sau găsit bani pentru funcţionarii unguri cari nau depus jurămacircntul de credinshyţă şi acum cu mal mare febrilitate sapă la temelia statului nostru

Dl preş Dr Isaicu icircnchide a-dunarea mulţumind participanshyţilor

Pentru după masă a fost proshyiectată o icircntorunire camaradereasshycă la pădure icircnsă din cauza ploii ă ifost o miică agapă la bdquoRestaushyrantul Vadul Moţilor proprietashytea lui Gheorghe Scorţescu O anishymaţie de nedescris a cuprins pe

meseni au avut iocazia camarazii să-şi amintească din vremurile de răşiboiu cacircnd cu -dragă inimă şi-au oferit totul pentru idealul nashyţional De faţă au fost şi foşti ofishyţeri voluntari cari au vrut să- cishymenteze legăturile de camaradeshy

rie icircntre cei dela oraşe şi sate A luat cuvacircntul dL subprefect Dr Vioe Gherman unde icircntrun toast plin de icircnsufleţire icircşi aminteşte de colegul său de Mceu şi universitate azi preşedintele volunitairilor Dr Lazăr Isaicu icircn cuvinte elogioase le spune camarazilor că preşedinshytele atacirct icircn liceu cacirct şi la Univershysitate a fost icircn fruntea mişcărilor nationale din care motiv a şi fost dat afră din Universiitoăţile ungushyreşti icircn primăvara anului 1914 persecutat fiind a fugit la Bucushyreşti unde icircl aştepta altă datorie Dl Dr Joe Gherman icircn acele vreshymuri icircn numele colegilor săi dela Budapesta i-a trimis o telegramă de felicitare Indeamnăpe camashyrazi să fie cu bullicircncredere icircn -comiteshytul condus de Dsa căoi toate vor a-junge la bun sfacircrşit

Dl Dr Lazăr Isaicu icircntro cushyvacircntare plină de dragoste camarashyderească icirci mulţumeşte dlui Dr Gherman pentru elogoiile aduse

le arată camarazilor că a i i fost voshyluntar este cel mai mare lucru pe care la putut ajunge cineva icircn acircniii istorici de răsboiu pentru icircnshytregirea neamului Face apel ca toată lumea să fie disciplinată ca icircn vremurile grele de războiu ca toată lumea să vadă că suntem Hari şi să-şi dea seama odată că voluntarii au drepturile lor pe cari alţii nu le pot ajunge

icircncheie avacircnd nădejde că icircn cushyracircnd voluntarii şi gardiştii icircşi vor căpăta drepturile lor şi vor fi resshypectaţi cum trebuie

A mai adresat cuvacircntări icircnflă-

200

cărate dl Iulian Bene Dumitrii Haşiegain apoi sau cacircntat cacircntece patriotice totul icircntro atmosferă de icircnsufleţire cum nu sa mai văshyzut

La orele 5 după maisă lumea sa icircmprăştiat (plină ide nădejde şi de macircndrie că ideia de voluntar na murit ide aci icircncolo trebuie să reshyicircnvie cu mai multă putere ca toţi aceia cari au fost cei dintacirci pe cacircmpul de onoare azi stau la disshypoziţia neamului pentru propoă-şirea intereselr romacircneşti si iicircn-

nălţarea Patriei romacircne

Duminecă 22 Iunie a c sa ofishyciat un parastas icircn amintirea moshyţilor arşi pe rug icircn comuna Beliş icircn 7 Noembrie 1918 de călăul Ur-macircnczy venit dela Budapesta icircn fruntea ador 100 bandiţi Deşi foarte tacircrziu despărţămacircntul Hueshydin al Astrei a organizat un peleshyrinaj icircmpreunat cu parastas k icircn-comuna Beliş la data amintită Din partea aufrităţilor a fost de faţă dl prefect Dr Adam Poipa dl Martalogu din partea presei dl Avram dl Dr Goeimian Au fost 7 preoţi din satele icircnvecinate convoshycaţi de protopopul Huedinului Munteanu Porţi de triumf au fost aranjate pentru primirea In-nalt Preasfinţitului Nicolae Ivan episcop al Vadului şi Feleacului 0 muilţime de ţărani aşteptau icircn comuna Beliş sosirea marelui preshylat icircn frunte cu corul Episcopiei Un entusiasm de nedescris a cushyprins mulţimea cu strigăte de bdquolaquoSă ne trăiască la mulţi ani sosirea icircnalt Preasfinţitului La sosire şi după ibineventare icircnalt Preaisfin-ţitul sa icircntreţinut cu lumea chesshytionacircnd asupra marilor banditisshyme petrecute şi asupra stării de nedescris a populaţiei

Din partea Uniunei foştilor voshyluntari din jud Qluj au plecat ne-licircnvitaţi dnii Dr L Isaicu preşeshydinte dl E Şianeu M -Gopacircndean membri icircn comitet A Brocoiu V Gatarig şi P Butaş

Ajungacircnd icircn Beliş te cuprinde o jale de nedescris In centru sunt birourile firmei care exploatează munţii cacircteva cacircrciumi şi pe dea- luri ici colo cacircte o colibă Peisajul este atacirct de frumos icircncacirct icircţi icircndulshyceşte impresia penibilă ce ţi-o dă

Majestatea Sa Regele a răspuns oma-giilor -aduse prin următoarea telegramă Dlui Dr Lazărlsaicu preşedintele judeţean Cluj Bucushyreşti P Regal MS Regele vă bullmulţumeşte călduros pentrulaquo bushynele urări aduse de dvstră şiUnishyunea foştilor voluntari din Deparshytamentul Cluj Secretar particular al M -S Regelui JG Dionitrescu

Avacircnd mari speranţe icircn ajutorul Marelui nostru preşedinte de onoashyre strigăm din toate piepturile bdquoTrăiască M S Regele Carol al doilea

Coresp

realitatea Dacă acest peisaj ar fi presărat cu vile şi cu grădini nu ar avea egal nici icircn Elveţia untde cei dela noi să icircngrămădesc vara cei cu multe parale Poate frumushyseţea regiunei mai icircntreţine un popor de flămacircnzi icircn mijlocul a-celoir bogăţii In vale strică ansamshyblul pitorescului mormanele de brazi cari icircn curacircnd vor alimenta pungile nesătule ale spurcăciuniei de jidan ce răspunde la numele de bdquobaron Groedel Te uiţi la morshymanele de braizi cari reprezintă dintro lovitură valoarea de 60 mishylioane te uiţi şi icircnghiţi icircn sec ca cel din urmă sclav icircn ţara ţa

In 7 Novembrie 1918 călăul Ur-macircnezy nesătul de exploatarea săshyracilor moţi a venit dela Budapesshyta cu o bandă de 100 ofiţeri cu 25 mitraliere şi tren blindat icircn trăshysuri au debarcat prin surprindere la Beliş unde au icircmpuşcat şi ars pe rug pe cine le-a căzut icircn cale Pe toţi iau jefuit de bani şi ce-au avut asupra lor icircnainte de a-i a-rumca pe rug 45 de moţi şi mo-ţoaica au icircndurat cele mai groshyzave chinuri pentru icircntregirea a-cestei Patrii pe care şi azi ne-o pacircngăresc toate liftele spurcate graţie indolenţei noastre şi lăcoshymiei oaanenilorpolitici cari paotea-ză cu toate liftele spurcate

Dăm mai jos numele celor arşi pe rug şi al văduvelor şi orfanilor rămaşi pe drumuri

Din HO-RIA AR ADA J TURDA 1 Costea Avram ars pe rug a

murit şi soţia sa a rămas pe -drushymuri la uşile oamenilor fetiţa Cosshytea Maria

2 Giurgiu Dumitru al Michii

Curtului ars pe rug văduva moarshytă copiii rămaşi icircn seama nimăshynui 3 Weăif loanţ Niculae Jujujuju

ars pe rug A ramaişVădnva A e Racircfila născută PUşăşl orfanii Ion Vasile Ana fără niiei-o avere sclavi latjnicdil bull - Icirc vi4-ii - 4 NeaglqW NcagszligheOumlrghe dimpreuhăibusoiiicirca sacirc Rafilăamshybii arşi pe rug a rămas Cea mai jalnică orfana fiica lor Sofia cacircnshytacircnd jalnic de 12 ani cea mai trisshytă cacircntare a unui suflet de copilaş pribeag

6 Todea Petru a lui Simtion huscor ars pe rug a rămas pe drushymuri la discreţia bandiţilor exshyploatatori văduva Maacuteria născ Vărciu cu orfana Raehilacirc 7 Lazăr Ana după ea na rămas nimeni să-i placircngă cenuşa noi so placircngem icircntreg neamul şi să-i jushyrăm răzbunare

8 Radac Niculae ars pe rug a rămas neoonsolabilă văduva A-nuţa cu orfanul Ghoerghe fără nici un ajutor

9 Neag Savu a Luchii ars pe rug a rămas fără nici un ajutor văduva Ana orfani nepoţii - icushylae Iosif Mariuţa

GOMUNA BALOEŞTI (BELIŞ) jud Cluj

10 Mrihuţ Gheorghe ars pe rug a rămas văduva Mihuţ Floarea născ Neag cu orfanii Viroana Păscut Măriuca -şi Sănza patru guri icircn seama unor macircini slabe de mamă fără nici un ajutor

11 Băle Ioan ars peacute rug a răshymas jalnica Băle Măriuţa născ Neag şi o orfană ifără nici un ajushytor Măriuca bdquotătica a suferit mult dar nimeni nu ne aude jalea

12 Tripon Mitru ars -pe rug a rămas văduva Tripon Ana n Bă-raş cu orfanul Ioan

13 Simion Poştaş ars pe rug a murit şi văduva Oniţa au rămas -orfane Oniţa măr Marc şi Catri-na măr Crainic

14 Băle Niculae a Luchii ars pe rug a rămas o mamă bătracircna Bacirclc Catrina a Luchii fără nici un ajutor icircşi placircnge jalea singură

15 Feacutemeia Vaacutervaacutera Pop născ Fort a rămas soţul Vasile Popa cu orfanii fără mamă Toader I-lea Iustina

COMUNA VĂLENI Jud Cluj

16 loan-Vlaic ars pe rug a răshymas văduva Catrina cu Orfanul Traian

Parastas icircn amintirea martirilor arşi pe rug icircn comuna Beliş icircn 7 Nov 1918

201

COMUNA M Auml N Auml S T I R E N I Jud Ouj

17 Dreve Gavril omoracirct iicircin Daanbu-Negrii de călăii lui tlr-mantoacutezy şi jefuit de tot ce a avut asupra lui

18 Breve locm (Onuţ) omoracirct deodată cu cel dintacirciu a raimas văduva Breve Anuţa nasc Crişaampi locuieşte acum icircn comuna Mărişel

19 Breve Gheorghe şi 20 văshyduva Neag Maria nasc Trif amshybii auuml Jost icircn măcel ivwsg au avut prezenta de api-rit au sărit in Soshymeş de ipe pod dela o icircnălţime de 10 metri şi au scăpat rămiti cel dintacirciU icircn piciorul sstg iar Maria Neag ti Tril icircn macircna stacircngă

COMUNA MARlŞEt Jud Cluj

21 Maris Gheorghe ars pe rug a rămas văd Silvia Mariş nasc Yacirctca au rămas orfanii Avram şi Vasitie

Am dat numele acelora pe cari iâm putut icircqşerie personal după terminarea serbărilor Este conshydamnabil că autorităţile nu sau gacircndit să iacă o anchetă minushyţioasă să se ştie numele locul naş-terei etc Parcă acuma să dau ui-tărei lucruri icircn mod oficial carine Zguduiau toată fiinţa noastră nashyţională

Serviciul religios a fost oficiat de P S S Episcopul Niculae al Vadului şi Feleaeuilui asistat de maicirc nnulţi preoţi veniţi dela Oluj si de preoţi din regiune Răspunshysurile au fosi date de corul Episshycopiei din Cluj

A icircnceput seria cuvacircntărilor icircn biserică P S S Episcopul Ivan icircntro cuvacircntare plină de căldură şi icircnălţare sufletească aminteşte suferinţele de veacuri ale acestui neam suferinti icircndurate din parshytea a fel de fel de barbari dar sushyfletul bun şi nobil al acestui poshypor cu toate suferinţele a ştiut să-şi păzească credinţa obiceiurile

şi caracterul naţional Vede jalea năpraznică ce stăpacircneşte regiuni pline de bogampJdi căci acest obidit popor nu e destul fost icircmpishylat secole dearacircndul dar icircn praj-ma Unirei sălbăticiunea de Ur-maacutenczy şi-a făcut ultimul gust sa delectat privind svacircrcolirea oamenilor nevinovaţi icircn pacircrjol Aboi azi acest popor a căzut pe macircna altor lifte cari icircl flămacircnshyzesc pacircnă ce de me altă parte icircl je-fuie de boffăiţii termină icircn speranshyţa că trebuie să existe oameni de suiflet icircn ţara asta cari să salveze

dela foame ipe aceia cari icircm două racircnduri au icircncercat să desrobească Ardealul odată cu Horia şi odată cu Iancu Promite că icircntrucacirct icirci vor permite năitracircneţele să va inteshyresa de soarta celor rămaşi icircn urshyma jalnicilor martiri

Dl prefect Dr Adam Popa icircnshytro cuvacircntare icircnsufleţită spune că un neam mu trăieşte numai prin cei vii ci este o legătură orshyganică icircntre cei trecuţi la cele veci-nicircce şi cei viitori Martirii sunt a-ceia cari mai ales la noi au făcut cei dintacirciu pasul spre mult aştepshytata Unire Eroii morţi pe fronturi sunt aceia cari ne-au icircnlesnit nouă cei rămaşi icircn viaţă să putem stăpacircni şi să ne putem bucura de tara aceasta Noi icircnsă avemdatoshyria să o consolidăm Tara ce ne-au dait-o alţii cu sacircngele lor de urmashyşii lor să ne icircngrijim Promite o anchetă icircm chestiunea celor arşi pe ruor şi ajutoare şi dreptate pentru văduvele şi orfanii rămaşi

Dl protopop Munteanu descrie pe scurt evenimentul petrecut la 7 Nov 1918 apoi mulţumeşte doamshynelor cari sau ostenit din depărshytări la această serbare Mai vorshybesc preoţii din regiuni Dna Geor-gescu preşedinta societăţii femeishylor ortodoxe din Huiedin

Se oficiază apoi un parastas la modestul monument o simplă crushyce de lemn aşezată pe mormacircntul celor arşi pe rug

Ia cuvacircnituM Dr Isaicu preşeshydintele voluntarilor prin o cuvacircnshytare plină de emoţie face apel la sufletele laquobuciumate ale acelora

cariau cenuşa şi oasele icircn acel mormacircnt să ne călăuzească sufleshytele noastre spre binele neamului icircn chip de arhangheli cu spadă de foc să se laquocoboare icircn sufletele haishyne alo romacircnilor vacircnduţi lui Iuda şi să icircnvacircrtească spada de foc icircn inima lor pierdută Iar noi să ne dăm seama că imai avem morshyminte de martiri şi eroi pe icircntreashygă icircntinderea Ţărei cari ne vor reshyfuza ca oasele noastre să zacă alăshyturi de ale lor dacă nu ne vom fashyce datoria ce ei me-o impun Cere urgenta ajutorare pentru văduvele şi orfanii racircmaşi

Dl căp icircnv Şiancu fost comanshydantul batalionului de gardişti din regiune povesteşte cu multă com-petiPţă şi ciudă cele icircntacircmplate la Beliş Cum icircn 4 Noembrie Urmacircn-czy prim Pesti Hirlaip a făcut a-pel la o bandă oare să răzbune Ungaria care să prăJbuşia Cum a debarcat icircn Beliş cu mitraliere si arme si ucideau pe cine le eşia icircn cale Apoi jefuindu-şi singur cu bandiţii lui castelul propriu sau dus la Budapesta Pe ziua de 9 Nov dela Olui a plecat Dr E Ha-tieganu Dr Povuţiu căp Siancu Graacutendipierre şi Kerteacutesz şi au făcut un proces verbali la fata locului dar rrroces verbal a rămas Cere spchestru wstp toată averea oe a rămas dela călăul UrmaacutenCzv cu oare să se desTiăs-uibeasică urmaşii martirilor din Beliş

După oficierea parastasului a urmat un banchet şi sa expediat M S Regelui Carol I I o telegramă omagială bull Spectator

In chestia procesului de contencios penshytru anularea afacerii cu Uzinele elecrice

din Cluj De oareoe consilierii blocului romacircshy

nesc au fost respinşi a limine oa ne-iavacircnd calitate de reclamanţi de căshytre Curtea de Apel aşa icircn cacirct opinia publică nu a putut afla care este fonshydul procesului intentat de Blocul roshymacircnesc credem că servim opinia pushyblică a Clujului reproducacircnd textul acţiunii icircn racircndurile de mai jos

Onorată Curte de Apel P-retextacircndu-se vechimea şii insufishy

cienţa uzinelor electrice ale Municishypiului Cluj Municipiul icircn temeiul leshygii pentru oacuterganizoumljrea şi adminisshytrarea pe baze comerciale a Icircntreprinshyderilor şi avuţiilor publice lege ce a fost promulgată icircn Monitorul Oficial No 62 din 16 Martie 1929 a procedat

la crearea unei regii mixte icircn vedeshyrea exploatării acestor uzine Muni-

cipiul Cluj a primit o ofertă din parshytea Societăţii Minele de Cărbuni din Ardeal solidarizată cu consorţiul belshygian bdquoElectro-Bel din Bruxeles şi icircn-lăturacircndu-se orice altă ofertă după icircndeplinirea aparentă a formalităţilor prevăzute icircn lege Consiliul de Minishyştri prin jurnalul Nr 396 din 14 Marshytie 1930 aprobă statutele şi oaetul de sarcini icircmpreună cu evaluarea aporshyturilor stabilite prin raportul expershyţilor şi avizul Consiliului isuperior ial administrării icircntreprinderilor şilavushyţiilor publice privitoare la comerciashylizarea uzinelor electrice ale Municishypiului Cluj icircn forma unei regii mi-

202

xte cu societatea Minele de Cărbuni din Ardeal solidarizată cu consorţishyul Belgian EIeetro-Bel din Bruxeshylles iar Decretul Regal Nr 886 din 14 Martie 1930 contrasemnat de Dl Ministru de Interne aprobă constitushyirea societăţii in regie mixtă bdquoUzishynele Klectrilce Cluj pe baza raportushylui experţilor a statutelor şi a (neshytului de raar ini şi autoriză subscrishyerea raportului icircn numerar prevăzut prin statute din ipirtea societăţilor Minele de Cărbuni din Ardeal S A din Cluj şi Electro-Bel S A din Bruxelles

Jurnalul Consiliului de Miniştrii şi Decretul Regal sau publicat icircn Nr 61 din 15 Martie 1930 al-Monitorushylui Oficial pe oare icircl anexăm prezenshytei noastre cereri

Atacirct jurnalul Consiliului de Minishyştrii cacirct şi Decretul Regal cari con-stitue acte administrative de autorishytate sunt făciUite cu călcarea legii deshyoarece

1 In cazul transformarei unei Icircnshytreprinderi comunale icircn regie mixtă potrivit art 84 din Legea pentru orshyganizarea şi administrarea pe bază comercială a icircntreprinderilor şi avushyţiilor publice aporturile icircn natură a-le colectivităţii vor fi inventariate şi evaluate prin experţi icircn consecinţă inventarierea şi evaluarea sunt con-ditiuni şi formalităţi esenţiale subshystanţiale deci nu pot fi omise sau făcute fără respectarea tuturor norshymelor de exactitate de precautiune şi de minuţioasă grijă pentru buni chitvernisire a avuţiilor publice

Avacircnd icircn vedere că raportul de e-valuare şi inventarul se isupun Consishyliului Superior al Administrării icircnshytreprinderilor şi avuţiilor publice cushyre icircşi dă avizul asupra acestui raport este evident şi icircn afară de orice disshycuţie că Consiliul Superior nu poate el icircnsuşi fice si evaluarea şi cenzurashyrea acestei evaluări

Constatăm că riportul de evalushyare este laminat icircn calitate de expert de cătră Dl Gh Nieolnu iar avizul Consiliului Superior este semnat de acelaşi domn Gh Nicolau de astă-dată icircn calitate de membru al Consishyliului Superior

Avacircnd icircn vedere că acest procedeu adică că aceeaşi persoană să bull facă lucrările de evaluare si tot aceeaşi nersoimă să dea avizul de aprobare neutru propriile raale lucrări consti-tue un caz de evidentă şi crasă inshycompatibilitate si aceasta- incompatishybilitate contravine art 6 sil 84 din sus menţionata lege cum si economiei si spiritului acestei -legi icircntreaga inshynentariere si evaluare a aportului icircn natură a Municipiului Cluj este loshyvită de nulitate

2 Consiluumll superior acircl-administră-rii intreprinderilor şi avuţiilor publit-ce are un rol şi atribuţii din cele mai icircnsemnate icircntru icircndrumarea exploashytare şi administrărei intreprinderishylor şi avuţiei) publice Avizul ce icircl dă acest Consiliu -Superior potrivit art 6 din susmenţionaţi lege asupra pro-ectelor de concesiune şi asupra eae-telor de sarcini cum şi asupra stashytutelor regiilor mixte şi aisupra rashyportului colectivităţii este de o icircnseshymnătate esenţială şi esteacute indispensashybil

Constatăm că oferta pentru transshyformarea uzinelor electrice iile Munishycipiului Cluj este făcută de Societashytea Minele de Cărbuni din Ardeal Constatăm dto certificatul anexat a-cestei cereri că Dl M Manoileocu e-ste membru icircn Consiliul de Adminisshytraţie şi administratorul delegat al Societăţii Minelor de Cărbuni din Arshydeal care a făcut oferta pentru transhysform irea uzinelor electrice ale Mushynicipiului icircn regie mixtă De alta pashyrte acelaş Domn Mihail Manoilescu este membru şi vicepreşedinte al Conshysiliului Superior al Administrării icircnshytreprinderilor şi avuţiei publice care a dat avizul favorahil pentru accepshytarea suiicirczisei oferte Mai mult DL Mihail Manoilescu in acelaşi timp e administrator delegat al ofertantei şi vice-preşedinte al Consiliului Supeshyrior a semnat avizul favorabil al a-cestui Consiliu pentru acceptarea o-fertei suszisă

Dată fiind importanţa rolului şi a-tribuţiiloir C|ofesilaumluiud Superiori idlat fiind că avizul Consiliului Superior este o condiţiune şil o formalitate e-senţliilă şi substanţială icircn procedura de comercializare a Icircntreprinderilor ppblice dată fiind inadmiisibilitatea si ilegalitatea incompatibilităţii exisshytente icircn persoana Dlui Mihail Mano-ilesmi parte interesată şi judecător icircn acelaş timp icircn fine avacircnd icircn veshydere că această incompatibilitate conshytravine literei si spiritului leaei penshytru comercializarea intreprinderilor publice liviizul ConsiliutluSI Superior al Administrării intreprinderilor şi avuţiilor publice este lovit de nulishytate absolută

3 In principiu valoarea aportului Municipiului stabilită prin expertiză trebuie trecută si acceptată ca atare icircn noua societate comercializată E-valiiarea experţilor estlaquo icircnsă stranie

Tntradevăr experţii icircn ce priveşte instalaţiile centralei hydro-eleetrice

afir^s ră au determinat valoarpi dună foosul CP rezultă din exploatashyrea lor de ari iar nentru celelalte inshystalaţii prin rpduêrea valorii de inves titie proportional cu deprecierea Pe lacircngă această metodă de evaluare

Cetatfala-SenieacuteÛlrRece inthisiv linia de transport Someştut-Rece Cluj laquo fost evaluată icircn suma totală de Lei 113464482 Nu discutăm icircn fond reshyalitatea acestei evaluări icircnsă o conshysecvenţă elementara ar fi diotit ca această sumă să fie icircnscrisă compleshyct drept contravaloare a obiectelor mai uns precizate- Insă experţii au mers mai departe şi asupri evaluării de mai sus au aplicat o nouă redushycere icircntemeiată pe o metodă unică icircn felul său ajuiigacircndu-se printrun oilcul artificial prin nimic justificat şi absolut necoumlncludeiacuteit la micşorarea vaacutelorei acestei centrale şi a liniei de transport deacuteli Icirc13464482 Lei -la bull 43 810000 In atingerea acestui utiacuteop se face plecarea dela presiuimţiii şi situshyaţii ipotetice necorespunzătoire reashylităţii Şd- anume se- face comparaţia icircntre Centrala hydro-electrica actuală fie cu o centrală termo-electrică moshydernă fără a impune societăţilor soshylidarizate icircndatorirea construirei u-nei utari centrale moderne cu moshytoare Diesel consumacircnd icircnsă păcură icircn loc de motorină fie cu o centrală termo-electrică modernă aşezată la

grura unor mine din vecinătatea Mushynicipiului Cluj furnizacircnd cărbuni

de calltite inferioară şi icircn condiţiuni de preţ avaicircitagioasă (o aluzie vagă referitoare la inviestiţiunile eventuashyle laie societăţilor solidarizate fără precizare şi obligaţiune fixă) Din calshyculul ulterior al experţilor rezultă icircnsă că comparaţia aşa cum este anshyticipată rămacircne o simplă afirmaţhi-tne o simplă ipoteză prin nimic jus- tifioată In realitate Comparaţia se face numai cu Centrala termo-electrishycă ipotetică ce ar urma să fie icircnzesshytrată cu motoare Diesel consumacircnd păcură Experţii icircntemeiaţi pe aceashysta ipoteză şi cu ajutorul unor calshycule icircntortocheate şi prin nimic jushystificate reduc valoarea acestei părţi de aport a MUnicicircpiuM Cluj cu sushyma do cea 70000000 Lei astfel că aportul total al Municipiului icircin loc să fie evaluat la suma rotundă de 177000000 rămacircne evaluat le extrem de redusă suma globală de 10700f)W0

Prin această evaluare ireala expershytiza de evaluare violează litera şi spishyritul art 84 din legea pentru comershycializarea itatrepritideriloumlr publice şi prejudiciază icircn mod grav tfitefreseacuteiacutee Municipiului Cluj cum şi drepturile cetăţenilor awestui Municipiu

4 Art 72 pct 4 din legea pentru comercializarea icircntreprinderilor pushy

blice dispune că statutele societăţii comercializate trebuie să prevadă vă-rsemintele si scacircden-fia aeeszligtor văr-sămtnte re incumbă acţinnariflbr parshyticulari Ori art 7 pct2cMn Statute nu respectă şi1 nu1 se conformează a-

Cftlţj^ te ţi (de legft toeacutem^r Uqaacute disptiuumle pur şi simplp bdquoConsiliul de Adminisshytraţie va decide datele cacircnd vor treshybui făcute văiisăminţelp restului de capital subscris icircn conformitate cu necesităţile de investiţie dar cel mult icircn termen de 18 luni

Legea deci care nu lasă la latitushydinea Consiliului de Administraţie fixarea vărsămintelor şi a scadenţei acestor vărsăminte care nu face deshypendente scadentele acestor vărsămishynte de necesităţile de investiţie ci dishyspune fixarea clară şi categorică icircn textul statutelor atacirct a vărsăminteshylor cacirct şi a scadentelor acestor vărshysămintea fost evident călcată ţi bull vishyolată

5 Obligaţiunile societăţii comerciashylizate nu surit precizate nici icircn stashytute nici icircn caetul de sarcini Nu e-xistă o precizare icircn ceaee priveşte in--treţinerua icircn bună stare mărirea şi adaptarea- Uzinelor şi instalaţiunilor actuale potrţlviit cerinţelor moderne

Nm există icircn statute şi caetul de sarcini nici o precizare cu privire la furnizafea curentului electric necesar cerinţelor Municipiului şi icircn ceeace priveşte stabilirea preţului cujremtu-lui electric lt bull

Nu există nici o precizare icircn ceeashyce priveşte predarea icircn bună stare a aportului Municipiului după expishyrarea termenului de concesiune de 50 ani

Mai mult nu se prevede nici un felde sancţiurie de nici o natură penshytru neicircndeplinirea icircntocmai a obligashyţiunilor vagi şi icircndoelnice ale bullSocieshytăţii Comercializate

Toate precizările sunt numai icircn a-viantagiul Societăţilor Solidarizate

iar dintre aceste avantagii cea mai importantă este autorizarea dată icircn prealabil prin Statut şi caetul de sarshycini de a cumpăra curentul electric dela Uzinele din Şorecani ale Socieshytăţii Minele de Cărbuni din Ardeal

Astfel fiind situaţia ce rezultă din statute şi din caetul de sarcini este unafară de oftice icircndoială că noua Societate Comercializată (neavacircnd nici o obligaţiune precisă) hu va conshystrui mici o nouă uzină electrică nu va transforma radical şi potrivit ceshyrinţelor moderne nici uzinele Muni-cipiiilui deja existente mdash dacă va face vre-o investiţie ea va fi numai de formă şi de macircntuială mdash ci ea se va mărgini la operaţia foarte lucratishyvă pentru societăţile (solidarizate de a cumpăra curentul electric dela U-zinele Societăţii din Sorecani iar la expirarea germenului de cpricesiune Municipiul Cluj va prelua uzine an-tidiluviane complect ruinate şi deteshyriorate prin urmare absolut inutilishy

zabile Iar dacă Municipiul Cluj icircn timpul durate^ concesiunii^ pentru neicircndeplinirea obligaţiunilor din parshytea Societăţii Comercializate sau a Societăţilor Solidarizate sar adresa justiţiei Municipiul icircn lipsa oricăror sancţiuni prevăzute icircn qanvenţie iau icircn Statute potrivit codului civil ausshytriac nu va putea cere decacirct icircndeplishynirea şi daune Un astfel de proces se va judeca ani icircntregi şi chiar obţishynacircnd Municipiul un rezultat favorashybil roadele acestui proces vor fi in-doelnice pentrucă situaţia materială a oocietăvu ivuneie ue cacircrmim uiu Arueal este necunoscută şi poate ue-vtsni icircntreump şubredă iar urmărire a tavă ue Societatea -ulectro-bel avacircn-uu-şi sediul in străinătate va icircntacircmshypina aiiicultaumlti inerente acestui fapt

frin urmare siam in faţa unei a-sociaîi in cure Municipiul este a-proape lipsit ae orice avantugiu iar ae partea societăţilor spliaurizate sunt toate avantuyiue U adevărată socitate Leonină

Drept aceia art 72 pct 40 din legea pentru organizarea şi aammistrarea pe Oaie comerciale a icircntreprinderilor şi avuţiilor publice este violat şi neshysocotit

6 Potrivit raportului experţilor U-zinele Electrice icircn anul 1928 au proshydus o energie totală valorificată de 9240198mdash KWO Avacircnd icircn vedere preţurile deacute valorificare rezultă penshytru Municipiu o incasare brută anuashylă de cel puţin Lei 70mdash80000000 mdash Din aceasta Icircncasare brută cacircştigul net trebuacutee să se cifreze la cel puţin 30mdash40000000mdash Lei pe lacircngă o conshyducere şi administrare raţională Din aceste indicaţii este clar că Uzinele Electrice ale Municipiului Cluj admishynistrate icircn regie proprie icircn maximum 2 ani puteau să dea suma de 60^-70 milioane Lei sumă disponibilă fie pentru refacerea actualelor uzine fie pentru crearea unei noui uzine moshyderne Acest disponibil ce se putea creia din resurse proprii egalează sau chiar depăşeşte apprtul icircn numerar ce icircl vor vărsa Societăţile solidarishyzatemdash icircn termen de 48 luni

Ce va primi Municipiul dela noua Societate Comercializată O reveden-tă de 3 din icircncasările brute ale soshycietăţii (art 48 din caetul de sarcini) deci 2mdash3000000 Lei şi icircn dividend | anual egal cu scontul Băncii Naţioshynale deci 9 procente (art 64 din statute prin urmare cea 9mdash10000000 Lei de unde rezultă că venitul Munishycipiului din Uzinele Electrice icircn urma comercializării acestor uzine se va reshyduce la- cea 13 a venitului net din trecut Deci comercializarea uzishynelor elctrice a Municipiului Cluj coshy

mercializare prin care veniturile Municipiului se reduc atacirct de consi-derabilşi care nu oferă nici o garanshyţie serioasă şi precisă pentru amplishyficarea transformarea şi menţinerea in bună stare a Uzinelor actuctie şi mai puţin pentru crearea unei bull noui uzine moderne este o nesocotire flashygrantă şi evidentă a legii pentru orshyganizarea şi administrarea pe baze comerciale a icircntreprinderilor şi avuţii lor publice

Pentru probarea tuturor afirmaţiu-nilor noastre cum şi pentru docushymentarea Onoratei Instanţe cerern

achiziţionarea dosarului de comer-cilizare a Uzinelor Electrice ale Mushynicipiului Cluj

Avacircnd icircn vedere că atacirct jurnalul Consiliului de Miniştrii cacirct şi decreshytul Regal susmenţionate sau dat cu vidarea legii icircn prejudiciul Munishy

cipiului Cluj şi al cetăţenilor acestui Municipiu subsemnaţii vătămaţi icircn drepturile noastre de cetăţeni ai aceshystui Municipiu atacăm prin prezenta

A C Ţ I U N E icircn contencios suszisul jurnal al Conshyciliului de Miniştrii şi menţionatul Decret Regal şi respectuos rugăm pe ( norata Curte de Apel icircn temeiul art 1 4 şiO din Legea pentru contenshyciosul admtr^strativ să binevoiască a anula ca ilegal Jurnalul Consiliushylui de Minişirii Nr 396 din 14 Martie 1930 cum şi Decretul Regal Nr 886 din l i Mai tic 1930 publicate icircn Monitorul Oikial Nr CI din 15 Martie 1830 ui cheltuielile de judecată

Pentru judecarea pi ezentei acţiuni binevoit a cita icircn instanţă Consiliul de Mi l i a r i i prin Dl Preşedinte al Consiliului de Miniştrii cum şi Minishysterul de interne al cărui titular ltV contrasemnat Decretul Regal atacat de noi icircn contencios

Subsemnaţii rugăm să fim citaţi prin 1)1 Dr Valeriu Pop icircn temeiul procurei anexate acestei cereri

Cu distinsă stimă

In potriva acelei hotăricircri greşite icircn formă şi fond şi aduse de secţia Ma-nescu a Curtei de Apel care altădată a judecat şi procesul Westen discutat icircn presă de fostul Procuror General Gheorghian Blocul Romacircnesc face prin advocaţii săi Dr Arnos Fracircncu kDr Vaier Pop Dr Aurel Vasilie şi Dr Eugen Dunca cerere de casare la icircnalta Curte de Justiţie şi Casaţie

Mai sunt judecători la Bucureşti bdquoicircnfrăţirea Romacircnească

Cetiţ i icircn f ră ţ i rea

R Q m acirc n e a ş c i

204

Corespondenta din Basarabia

Judeţul Soroca din Basarabia este singurul judeţ unde majoritashytea locuitorilor sunt curaţi moldoshyveni Organizaţia politică a nashyţionaliştilor creştini L A N C prinde rădăcini Locuitorii de aici au observat pericolul evreesc şi de-aeeea sau hotăricirct să lupte pacircnă la sfacircrşit icircin racircndurile L A N C Acesta este uin adevăr pe care nu-1 poate nimeni tăgădui deoareshyce sa observat foarte bine la 4 Maiu cacircnd au avut loc alegerile parţiale de deputaţi Erau satele icircmpacircnzite de maşini ou politiciani iar manifestele ţărăniştilor lupi-ştilor şi ale jidanului Wurmbrand ajunsese icircin macircinile tuturor copiishylor Noi cuziştii nam făcut decacirct foarte puţină propaganda Ln mashynifestele noastre nu făgăduiam nishymic locuitorilor decacirct le-aminteam de jidani Rezultatul auml fost uimishytor In acest judeţ unde mu erau formate decacirct două comitete la Şuri şi Zgura umde nam făcut nici un fel de făgăduială am obshyţinut 11604voturi

Acum icircn urma alegerilor sunt chemat icircn toate satele să organishyzez pe oameni icircn comitete şi să-i icircndrumez pe calea ce-a apucat L A N C

Abia am putut să mă duc icircn cacircshyteva deoarece sunt ocupat cu şcoashyla şi nu pot pleca decacirct dumimeca după masă

In ziua de 21 Maiu (Sf Consshytantin şi Elena) mam dus icircn sashytul Chetrosu unde după o mică consfătuire cu sătenii sa format următorul comitet al L A N G Gradam Cbirică preşedinte Dospi nescu Spiridon şi Trofim Ciomacircr-tan vicepreşedinţi Vasile Furtushynă casier Baidauz lAlexandru seshycretai Mihail Furtună Vasile I D Furtună Mihail Lungu Ion Dramga Vistian Surlaru Ion Foa-lea Ion Dornici Andrei Furtună Filip Grigoriţă Nică Prodan Za-haria Bubulici Antip Codreanu Platoacuten Bubulici Anton Surlaru şi Samoilă Bumescu memibrii Auuml ceshyrut 6 dintre membrii să fie abonaţi la ziarul bdquoImfr Romacircn

In ziua de 1 Iunie am forimat comitetul L A N G icircn satul Ma-oareuca icircn frunte cu vrednicul lupshytător naţionalist Grigorie Jahila şiicircn satul Cotom icircn frunte cu Chr-rică Gătană

Sau mai format corni tete icircn sashytele Ţarigrad icircn frunte cu dl Hnl^

L A N 0 icircn jud Soroca

tureamu icircn gara Arachia icircn frunshyte cu Berizinschi fost ofiţer icircm armata rusă icircn satul Şeptilici icircn frunte ou Mihail Ceaicov-sichi icircn satul Plopu icircn frunshyte cu 1 Giobanu icircn satul Holaşniţa icircn frunte cu Spătaru precum şi icircm satele Ghica-Vodă Serghieşti şi Căităneşti Trebuie să ţinem seamă că aceşti oameni sau organizat de huma lor voie venind la mine şi rugacircmdu-imă să mă duc icircn satele lor şi să-i organizez Nu mam dus cu băutură nici cu proshymisiuni ica să-i pot atrage icircn cursă cum fac politiciamii partidelor

Şase din aceste sate au plătit ca să le vie steagul L A N C şi icircn

ziua acirc0 icircunie saşteapUL őamp Soshysească Dl profesor A G Cuza icirc m shypreună ou alt i fruntaşi pentru a le sfinţi icircn satul Şuri de unde a pornit ipriima dată lupta naţionashylistă creştină După sfinţirea steashygurilor Dl Profesor A G Cuza va merge icircn oraşul Soroca icircmshypreună cu toţi preşedinţii de orshyganizaţii săteştii spre a se forma comitetul judeţean al L A N C icircntrucacirct această veste sa auzit peste tot oamenii sunt foarte neshyrăbdători şi aşteaptă cu mareacute bushycurie venirea Dlui Pirofesor A C Cuza singura nădejde a vieţii lor

Dzeu să ine ajute să seăpăin de omida jidovească

icircnv Ion Lampppa Busmab Preşed L A N C sect-med

jud Soroca bull

L A N C Un program devine o forţă dinashy

mică icircn măsura icircn care e icircnsushyfleţit de realităţile vii Cacircnd icircn drushymul lui spre realizare e icircmpiedecat energii nebănuite erump spontan din subteranele profunde ale subconştienshytului şi icircn ciuda oricăror precau-ţiuni aruncă departe stăvilarele

E oazul L A N C Ou cacirct e icircmpiedecată icircn manifestashy

rea ei normală eu atacirct mai mult se constată tendinţa ei de afirmare Seshycretul iuţelii cu care pătrunde icircn massele poporuluii8tă icircn icircnaliasa vashyloare naţionalistă-creştină E viabilă pentrucă se inspiră deadreptrai din realităţile romacircneşti Răspacircndirea ideilor ei icircn timpul celor mai acerbe frămacircntări sociale reclamă adevăshyraţi apostoli cari să se angajeze dezshyinteresaţi pe drumul atacirct de spiiios dar tot atacirct de sublim Apărarea lui Hristos a Regelui şi auml Patriei Ei mu lipsesc Vilii mereu să icircngroaşe racircndurile Aderenţa lor e deterniinată de motive ce cad icircn afara sferi de preocupări incompatibile cu religia creştină ideea monarhică şi naţionashy

listă

Programul L A N C e prin exceshylenţă forma ideologică a acestei adeshyrenţe In alte ţări icircn lumina conţinushytului vieţii a fost experimentata icircn deajuns spre a nu pune la icircndoială fecunditatea lui Idealul L A N C pouml care noi fanaticii luptători l-am pus mai presus deacute viaţă poartă icircn constituţia kii organică germenii reashylizării In aşteptarea icirchfăptuirit lui

Corespondenţă din Satu Mare

se va afirma vibrăm cu toată fiinţa noastră icircnshytreaga populaţie e animată mai mult decacirct oricacircnd de Meile bdquocuziste Locuitorii diii com Dăneşti au reacshy

ţionat energic contra intenţiei pretor rului din Baiacirc-Mampre de a leacute trimite prin surprindere un notar jidan goshynit de alţi bravi Romacircni din com Dumbfăviţa

Toate supărările dintre locuitori produse cu o săptămacircnă icircnainte cu yoioazia alegerii de prinijarsau topit ca prin farmec şi icircntreaga comună a fost un singur om cu o singură atishytudine dictată de o icircnaltă prevedere socială

O icircnfrăţire generală icircn faţa duşma nului comun a creat un moment de adacircncă şi impresionantă duioşie la care pretorul na putut să nu ia parshyte promiţacircndu-le caacute le va trimite 2 notari comani să-şi aleagă unul

Dar se vede că promisiiamea a raacute mas numai icircn intenţie căci nici pacirc a

nă astăzi na sosit nici un notar roshymacircn iar vechiul jidan continuă a rămacircne icircn funcţii de notar nu icircn comuriacirc Dăneşti unde e sediul notashyrial ci icircn Baia Sprfe

Gestul locuitorilor din com Dăneşti şi Dumbrăviţa e semnificativ şi proshymite că icircn viitoarele alegeri vom a-vea din partea locuitorilor sprijin sigur

-icirc f iV Jug a

Satumare

A m n - feiern Cluj 1-15 M i e tm

IcircNFRĂŢIREA ROMAcircNEASCA

Cuvacircntarea M S Regelui Carol II după depunerea jură macircntului icircn ziua ce va rămacircnea sărbătoare naţională de

8 Iunie 1930 icirctomnilor Senatori

Somniilor Deputaţi Primirea atacirct de emoţionantă ce

Mi-o faceţi Mă imişcă atacirct de a-dacircnc căci sunt fericit de a putea resimţi prin glasul dominiilor-voa-stre sentimentele acelor cari vau trimis aci şi de a constata icircncă odată-legătura sufletească ce Ma unitei--Mltă va uni icircntotdeauna cu poporul Meu

Jurămacircntul ce L-iacuteaacutem -depus asshytăzi-icircn aeţa reprezentaniţilotr naţiushynii depăşeşte zidurile acestui locaş istoric şi ipentru sufletul Meu deshyvine un legămacircnt sfacircnt icircntre Mihe-Rege şi poporul Meu

E un legămacircnt luat icircn faţa a Celui Atotputernic de a fi părintele plin de grijă şi de racircvnă ăl fiilor săi bullbull

Pribegia de mai bine de patru ani departe de poporul icircn mijlocul căruia Mam născut şi ani fost crescut a fost silită de unii cari prin vorbele lor au icircndurerat sufleshytul Mjarelui vostru Rege şi scumshypul Meu Părinte şi cari auuml avut de scop de a rupe legătură icircntre Mane şi Romacircni

Manifestaţia icircnălţătoare de asshytăzi idovedeşite vădit că aceste icircnshycercări J I U şi-au atins scopul şi că iubirea ce am dus neclintită icircn sufletul Meu faţă de Romacircnia este răsplătită cu prisosinţă prin drashygostea ce Mi-o arată naţiunea prin reprezentanţiiei

Păşesc astăzi cu sufletul icircnălţat icircn mijlocul ipoporuhii Mjeu şi cu 0 inimă icircm caire sTa şters cea din urmă urmă de macirchnire chiar faţă de aceia eairi au icircncercat prin acshyţiunea Iacute Ouml T nechibzuită să rupă leshygătura indisolubilă icircntre Minie1 şi tot ce simte romacircnaşte

Urmacircnd pilda din scriptură zic Nu vreau moartea celor ce au greshyşit ci icircntoarcerea lor la matca din

care nimeni nair fi trebuit să iasă Eacuteu nam venit să mă răzbun pe

nimeni ci cu inima caldă şi iubishytoare să stracircng icircntrun mănunchiu pe totiaCei cari icircnaintea Mea auuml depus colaborarea laquopentru propăşishyrea patriei

Adacircnc emoţionat gacircndul Meu se icircndreaptă către acei cari icircnaintea

mea au depus aci acelaş jurămacircnt şi cari şi-au icircnchinat toată viaţa binelui ţării căreia au fost sortiţi so conducă Umbrele marilor noshyştri Regi Carol icirc icircşi Ferdinand cel loial Mă icircnsoţesc astăzi icircn mijlocul Domniilor Voastre şi sufletul scumshypului Mieu Părinte se bucură de a-şi vedea astăzi icircndeplinită ultima Sa voinţă şi Cea mai fierbinte a Lui dorinţă

Pilda ce M i o dau prin nesfacircrshyşita Lor dragoste de ţară şi apăra^ re a intereselor ei va fi pe deplin urmată de Mine

Eu am crescut icircn mijlocul voshystru hrana Mea sufletească a fost hrana sufletului vostru durerile voastre au fost durerile Mele ideashylurile heamului Meu au fost idealushyrile Mele Nu pot mdash văzacircnid aci icircn faţa Mea icircntruniţi reprezentanţii romacircshynilor dela Nistru ipacircnla -Tisa din II aţin şl pacircnla Mare din Boiain la Vatra Domii din Sataiar bull pann Săcele şi dela Turnun Dorohoi să nu Mă gacircndesc cu nespusă evlavie la acei opt sute de mii de morţi şi la acei luptători din Ardeal Bushy

covina şi Basarabia cari prin sacircngele lor au icircnchegat pentru totdeashyuna unirea naţiei icircn graniţele ei fishyreşti

Moştenirea această sfacircntă trebue so păstrăm ca cel mai sfacircnt odor şi icircntărit icircncă mai mult de către aceste jertfe sunt hotacircricirct să menshyţin fără şovăire jurămacircntul Meu de a păzi neatinsă integritatea teshy

ritoriului Naţional Spre a duce la icircndeplinire făfă

piedică această făgăduinţă am neshyvoie mai icircnainte de toate de eoJa^ borărea fără ipreget a tuturor forshyţelor vii ale naţiunei 1

Fără unirea tuturor nu vom piţ-1

tea apare icircn faţa celor ce ne pis-muumlesic oa o forţă indisolubilă

sprijinită pe o armată organizată după ultimiieacute oeacuterinti şi care se va putea totdeauna bizuii ipeacute ^deplina Mea grijă spre a păşi definitiv la o muncă paşnică şi harnică

Greutăţile cari unora li se pai dei neicircnlăturat vor putea fără njeă o icircndoială săfie călcate icircn picioashyre de o Romacircnie unită şi hoiămtă-Nu vreau să pun la icircndoiala nici o clipă patriotismul acelora oard prin poziţia lor au datoria de a lucra la progresul ţării Si sunt convins că toţi fără deosebire de opinie politică credinţă şi obacircrşie se vor icircntruni icircntrun mănunehiu icircn jurul Tronului spre a conlucra cu toţii icircmpreună la aşezarea iţării noastre pe temelii cari să-i ipermită o desvoltare şi să-a asigure neclinshytit locul careţi se sortit să ocupe icircn consorţiul lunuu civilizate

Vom trebui conlucracircnd cu acei cu cari suntem legaţi şi icircn sentishymentele de prietenie cu-toate poshypoarele şi mai ales vecinii noştri să lucrăm la restabilirea urmelor cari ni le-au mai lăsat marea icircn-vălmăşeailă de acum patrultsprei

zece ani Ţara noastră este atacirct de bogată

are atacirctea resurse naturale icircncacirct nu putem cu concursul tuturor să nu icircndreptăm cacirct mai repede aumlrta rea economică şi să redăm atitifet mulţumirea materială locuitorilor cari de atacircta vreme o aşteaptă Patrimoniuilde bogăţii al Romacirculied este atacirct (Je mare icircncacirct şi pe tere mul cultural vom trebui să ne luăatS

Iacute94






























deputat de Roman









Declaraţie

195























Romacircni


bdquoBuletinul



Str C A R O L Nr 9


196



























I C CĂTUNEANU



Romacircnul

i


197

I I


I I I


IV




















198









































begii mdash

199




















200









Coresp






















201


























202










































Cu distinsă stimă





204














jud Soroca bull





listă










-icirc f iV Jug a

Satumare

Iacute94






























deputat de Roman









Declaraţie

195























Romacircni


bdquoBuletinul



Str C A R O L Nr 9


196



























I C CĂTUNEANU



Romacircnul

i


197

I I


I I I


IV




















198









































begii mdash

199




















200









Coresp






















201


























202










































Cu distinsă stimă





204














jud Soroca bull





listă










-icirc f iV Jug a

Satumare

195























Romacircni


bdquoBuletinul



Str C A R O L Nr 9


196



























I C CĂTUNEANU



Romacircnul

i


197

I I


I I I


IV




















198









































begii mdash

199




















200









Coresp






















201


























202










































Cu distinsă stimă





204














jud Soroca bull





listă










-icirc f iV Jug a

Satumare

196



























I C CĂTUNEANU



Romacircnul

i


197

I I


I I I


IV




















198









































begii mdash

199




















200









Coresp






















201


























202










































Cu distinsă stimă





204














jud Soroca bull





listă










-icirc f iV Jug a

Satumare

197

I I


I I I


IV




















198









































begii mdash

199




















200









Coresp






















201


























202










































Cu distinsă stimă





204














jud Soroca bull





listă










-icirc f iV Jug a

Satumare

198









































begii mdash

199




















200









Coresp






















201


























202










































Cu distinsă stimă





204














jud Soroca bull





listă










-icirc f iV Jug a

Satumare

199




















200









Coresp






















201


























202










































Cu distinsă stimă





204














jud Soroca bull





listă










-icirc f iV Jug a

Satumare

200









Coresp






















201


























202










































Cu distinsă stimă





204














jud Soroca bull





listă










-icirc f iV Jug a

Satumare

201


























202










































Cu distinsă stimă





204














jud Soroca bull





listă










-icirc f iV Jug a

Satumare

202










































Cu distinsă stimă





204














jud Soroca bull





listă










-icirc f iV Jug a

Satumare























Cu distinsă stimă





204














jud Soroca bull





listă










-icirc f iV Jug a

Satumare

204














jud Soroca bull





listă










-icirc f iV Jug a

Satumare

ANUL VI.-No. 17-18 1—15 Iulie 1930.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/actiunearoma... ·...

Documents

Transcript of ANUL VI.-No. 17-18 1—15 Iulie 1930.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/actiunearoma... ·...