Anul» IX. — Nr. 47. Ése de doue ori in septemana : J o l - a si D o m i n e o ' a ; éra candu va pretinde im-portanti'amaterieloru, va esi de trei sén

de patru ori in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune, psntrn Âustria :

pe iau intregu 8 fl. v. » . diuraetate de anu 4 il. v. a. „ patrariu 2 fl. v. a

pentru Somania si strainetate: „ anu intregu 12 fi. v. a. . diumetate de anu 6 il. v. ».

Budapesta, joi in 20 . iuniu ß . iuliu 1 8 7 4 . Prenumeratiuni se facn la ÍÓTI Ud. corè" spuudinti ai noatri, SI DE a dreptnin la Re dactidm? S t a t i o n s f r a s s e Nr. 1, onde aunta 8a adresaşi COREBPUUDINTIELE, ce pri-VESCU Redactinnoa, administrationé* 'séu • peditur'a ; câte vor fi jiefrancnte,nu BEVOR PRIMI, er« <;n\» »NONIM« nti s e VOI' publica

- - - - » " S S —

Pentru a n u n c l e si alte comunicaţi uni de interesu privatu — se respnnde câte 7 or. pe linia; repetirile se făcu cu pretin iöa-diutn. Pretiulu timbrului cate 30 er. pen­

TRU una data »« antneina.

Invitare de preuumeratiune la „ALBINA.

A p r o p i a n d u - s e c u 1. i u l i u c a l .

v . e s p i r a r e a p r e n a m e r a t i u n i l o r u f ă ­

c u t e p e n t r u f ó i ' a n ó s t r a p e primulll semestru ßi r e s p e c t i v m i n t e p e a l u

duoileapatrariudeanu,venimu a r e f l e c t a l a a c é s t ' a p e o n o r a b i l i i d d .

p r e n u m e r a n t i a i n o ş t r i , r a g a n d u - i i

sè n u i n t a r d i e c u r e n o i r e a p r e n u m e -

r a t i u n i l o r u , de ó r a - c e i n t a r d i à r i l e

d e c o m u n u f a c u i m p e d e c a r e s i î n ­

c u r c a r e i n e s p e d i t i u n e .

C o n d i t i u n i l e s u n t t o t u c e l e d e

m a i n a i n t e s i c a r i s e v e d u i n f r u n ­

t e a f o i i . — Bedactiunea. Budapesta, ia 1 iuliu n. 1874 . Bravo si ér bravo! Sè traiésca boierii ierei si cu —

perfidia politica ! Sè traiésca mosc1 a depusa si facia

adeverata, scósa la lumina, intru servi-tiulu reactiunei ! !

Da, sè traiésca, sè traiésca; càci ni fecera mare bucuria, grabindu a veni inca destulu de timpuriu, sè faca mărtu­ria eclatante in lumea larga, cumca — dreptatea si intieleptiunea, frăţietatea si respectarea reciproca de interese vital» — pre câtu timpu poterea este in manele aristocraţiei magiare, in Ungaria, in patria comuna secularia a poporaloru ce o locuescu, nu este a casa nici nu se sufere ; ci — aci barbarismulu cu /ord'a brutala porta sceptrulu si dispune — inca mai crudu si cumplitu, decâtu nainte o cu miia de ani, candu domnii ma-giari, ca conducetori de órde selbatece, imbracati in pei nedrese de boi si de ursi, cuceriáu poporale mai culte, prin arma si teróre !

Arm'a si terórea loru barbara de atunci — nici pe de parte n'a fost mai ingrozitória si umilitória pentru omeni-me, de câtu este a s t a d i — arm'a culturei loru in violintic,ú cinismulu loru in nepăsa­re si nerusine de lume si de judecat'a ei !

Bravo si ér bravo ! Càci —éta se face lumina — cum speràmu—si pentru orbii séu orbiţii noştri deâkisti, cari nu voiau nici de câtu sè pricépa, cà unde tindu domnii magiari ? Care li este scopulu facia de poporale nemagiare a patriei?.'

Cine de aci nainte va mai poté sè dica, cumca domnii magiari nu ambla a ne magiarisá, a ni impedecá cultur'a, a ni ingreuiá si amari viéti'a, a ni înjuga si insulta cugetulu si onórea ce avemu ca omeni si ca romani, — acel'a nu mai póté fi, de câtu unu blastematu,Béu unu smintitu, chiar maturu d'a fi inchisu in criminalu, séu in cas'a nebuniloru ! —

Acestea premitiendu, sè venimu la lucru, sè spunemu — ce s'a intemplatu. Éta ce :

Cas'a boieriloru, adecă asiá numit'a „Tabla a maqnatiloru magiari" a legela-toriloru — „născuţi,11 in siedinti'a sa de ieri , la propunerea liberalului conte Keglevich Béla, aprópe in unanimitate modifica in legea pentru notariatele pu­blice acea dispusetiune, carea deoblegă pre notarii publici, ca documentele de­spre afaceri private sè le scrie in limb'a poporului, adecă a aceloru, pentru cari se facu ele, — si decise, ca ori-ce docu­menta in originalu sè se compună si scrie Mimai i u ttmtt'a n iag iara !

Cu alte cuvinte : ca bietulu Romanut

Serbu, Slovacu, Neamtiu, Ruteanu etc. carele nu scia, nu pote sè scia alta limba de câtu a sa, sè nu pricépa cariile, seu documentele, ce-i scriu domnii despre averea si drepturile sale, sè nu scie ce se cuprinde intr'unu contractu séu oble-gatiune séu testamentu alu seu; pre scurtu : sè fie datu cu trupu cu sufletu, cu dreptu si avere, in manele domniloru magiari si a celoru îndreptăţiţi de ei !

Este tocmai acea dispuseti une, pen­tru carea in Cas'a de diosu unii Romani si-arogau atât'a meritu, càci au fost in stare a-o aperá si scote la cale, prin ajutoriulu mai vertos a celoru din stan-g'a. Este acea dispusetiune, despre care noi — ue-am feri tu a vorbi multe, ca — sè n'o deochiàmu, sè nu dàmu causa — nici unei nici altei parti a crede, cà — Ddieu scia ce mare lucru s'a facutu prin acelu pasu de omenia si intielep-tiune simpla, si in privinti'a căruia noi — pré bucurosu am fi doritu a lasá laud'a luptei si bucuri'a triumfului — aceloru duoi-trei domni, atâtu de incrediuti in loialitatea si sentiulu si priceperea de dreptate a magiarului ! Si astadi — déca avemu sè pronunciàmu o părere de reu, apoi este pentru nimicirea Husiiméi ace­loru domni si fraţi ai nostri\ Am poté sè plangemu, pentru desamagirea loru amara ! ! Dar — in fine totu credemu cà, daca o data traimu intre imprejuràri false, intr'unu statu ce o duce cu min-

Budapesta, in 1. iuliu n. 1874. Din Spania telegrafulu ni aduce o scire

forte tristei. Elu ni spune, cà dupa-ce joi-a si vineri-a trecuta armat'a republicana, condusa de generalissimulu Concha, inaintà totu in-vingendu, pana ce ajunse a impresorâ intari-turele JT Jineloru, ce dominédia centrulu car-listiloru din Estella, aci sâmbăta incercà a lua cu asaltu acele in tari ture, dar fù respinsu si in acesta lupta crunta supremulu coinan-dante Coucha cadiù mor tu, in care urmare trupele se confundară si incepura a se retrage in fuga si disordine ! Perderile din partea Republicaniloru se punu la 4000 de omeni, ér despre Carlisti numai atât'a se dice cà au avutu sl ei perderi grele.

In loculu cadiutului maresialu Concha comand'a s'a datu lui Zăbala, carele a sl gra-bitu a o luá, spre a restatori ordinea si con­tinua operaţiunile. De la Madrid inca se tramisera indata tunuri si oştiri nóue spre a implini defeptele. —

tiun'a, a fost bine asiá, a fost bine sè

totu credemu cà cada mase a, ca >e

deschidă ochii si celoru orbi pana acuma. Si — memorabilu ! Nici unu membru,

dintre Yllustrit&tile născute ale casei de susu, nu s'a gasitu sè apere dreptulu poporaloru nemagiare, ci — numai bie­tulu min. de justiţia, Dr. Pauler, incercà de dóue ori a lumina pre — reacţionarii neluminabilil Li splicà si aretà absur-dulu, nejustulu si chiar repracticabilulu mesurei ; se provoca la asemenea casu din colo peste Laita, unde dreptulu po­poraloru negermane este deplinu obser-vatu ; li dovedi, cà dreptulu supremaţiei de statu alu limbei magiare este asecu-ratu la fie-care documentu prin formul'a de intruducere si de legalisare numai in limb'a magiara: tote insa indesiertu; urechile boieriloru selbateci se aretara surde pentru vócea mintei si a omeniei ; crudimea animei erá sengura, carea ii in­spira si argumentulu potericu erá, c â ­nii mai vréu sè auda de concesiuni naţi­onali, nu vréu sè sufere unu documentu, ce póté veni naintea judecaţii, de câtu in limb'a magiara /Chiar legea pentru ega­litatea nationale doriau unii a o şterge totalminte ! !

Ridiculu! Vorbescu de ştergerea acestei legi, tocma candu o calea in pi­cióra ! /

Dar — aci ne oprimu. Trebue sè adastàmu tienut'a Casei representantiloru tierei facia de acesta brutalitate boerésca. Dupa-ce vom vedé, cum Cas'a deputati-loru si-va aperá si sustiené — opulu, atunci vom continua. —

Din Francia si a nume din Versalia atât'a este, ce se depesiâ d'unu interesu oresi-care, cumca comisiunea de 30, adecă cea pen­tru constitutiune, a respinsu cu mare maiori-tate propunerea lui Periére, primita de adu­narea nationale, pentru organisarea Republi-cei. Dar cu tote acestea centrulu stangu nu si-a p^rdutu aperanti'a, cà in adunare totu va j reusá — prin ajutoriulu unei fracţiuni con siderabîli din drépt'a centrale.

Monarchistii, pentru de a paralisâ preRepu- ' blicani, s'au luatu refugiulu la câte tote apu-cature. INT.r'ALT.ele ei se incérea a captiva pre juac-Mahon, vrendu a-i prelungi presiecunu a pre 10 ani, numai sè nu recunoscu si organi-

sedie Republica ! D'alta parte despre Mac-Mahon se dice, cà sar fi respicatu cu tóta energia si seriositatea cà se tienerigurosu si onorabilu de votulu ce i-a datu conducerea Republicei pe aiepte ani ; ér mai departe nu se amesteca in organisarea constituţionale , i o lasa tierei, màcar dissolvendu-se adunarea nationale.

Booapartistii intr'aceea continua a agi­ta tiér'a, prin conspiratiuni si comploturi se­crete, despre cari guverniulu, prin calcàri de case si confiscàri de chàrtle, a càstigatu cele mai positive dovedi, pana si despre numele persóneloru ingagiate in conspiratiune.

Din tote vom pricepe, cà — biét'a Francia este reu neliniseita de fiii sei coi afurisiţi !

O demonstratiune in Roma pentru Pap'a.

In Camer'a Deputatiloru astadi se deschise desbaterea generale asupra novelei electorali. Vorbiră insa abiá — reportorele Szeniczey, apoi ruin. Szapăry "ş si O. Boeihy pentru proieptu, ér din ; stang'a estrema Mocsâry — peste una i óra —• in contra. — I

Deputaţii naţionali mereu tienu con-1 ferintie si se intielegu in privinti'a amen- > daménteloru ce au sè faca.

)

, in 28 iuniu n. 1874. Scriemu sér'a, dupa foile din Viena, si

a nume dupa corespundintie directe. A fost tocma uainte de 8 dile, tocmai

pe acestu timpu de sera, candu in Borna, si anume in partea Leonina a ei, pe piati'a de naintea grandiósei biserice a Sântului Petru o mulţime de poporu, adunata acolo, de buna séma prin omeni secreţi, din inci dintele unui parastasu solenu, inscenà o manifestatiune scomotósa pentru santulu părinte, „Pap'a-rege*, strigandu-i acestuia vivate demonstra­tive, ér Regelui Victore Emanuilu si Unitatei Italice — injurèri furiose !

La acesta nime nu se potea aştepta, de unde — nici nu se afla indemana deetula potere politiale pentru sustienorea ordinei si pacificarea spiritoloru. Deci sè recercara iute din cea mai de aprópe casarma dóue corn» panii de bersalieri, cari curendu imprasciara glótele turburate si — scandalulu se termină.

Dar foile clericali facu capitalu din eveni-mentu,'si inca capitalu mare. Ele, cari mereu, di'a si nóptea striga si se vaiera, cà spiritulu religiosu, respectulu catra biserica si autori-tàtile bisericesci — a peritu si cà — republi-eanismulu cu indiferentisraulu religionariu

— face pasi gigateci, — acele-si foi clerical — de o data vinu a sustiené, cà poporulu

Romanu in anim'a sa este papale, este pentru stepaniria bisericei, adecă a papei si a cle­rului !

Deci — se nasce i8trebarea,'cà — dupa date si sem no, care este adeverulu ?

Date positive sunt cà — poporulu Ro-înanu, întocmai ca si celalaltu din tote păr­ţile Italiei, astadi unite, de secii, cu nespusa sacrificia, prin nenumerate pericle — a lu-cratu pentru emanciparea de sub jugulu papnle-popescu si pentru unitatea Italiei ; câ mai de parte, candu acu patru ani, trupele italiane intrară cu armele in Roma, pentru ca sè faca capetu domniei papale, poporulu Romei in essaltatiunea bucuriei sale — nu conescea margine ! — cà infine astadi ade-rinti ai regimelui papale nu mai sunt in Roma, de câtu — popii si nobilii cei privilo-giati »i cu servitorii loru si — cersitorii si speculanţii bisericeloru.

Ce e dreptu acest'a este unu oontigente potericu. Nainte cu patru ani, sub domni'a lumésca a Pontificelui-Ruge, acele clase de omeni — de buna séma vor fi formatu cam a patr'a parte din poporatiunea intréga a Ro­mei ; astadi — ele, acele clase — totu dóra vor fi a opt'á séu diecea parte. Apoi se intie-lege cà, adunate la unu locu gumele mari ale acestora, buna óra vr'o 5—10,000 împreuna, potusèfacalarma forte mare,in câtu prin medi-locirea organeloru clericali si ai agentiloru papali —sè se auda de parte peste fruntariele Italiei, in lumea creştina intréga !

Insa -•• ar fi dß desperatu despre apiri-

italianu, déca o astfeliu de manifestatiune, in8cienatamaiestr iosu prin iesuitii ne-adormiti ai Vaticanului, ar dovedi despre cugetulu si sentirea italieniloru peste totu, séu màcar a unei parti considerabile a natiun-i italice.

Adeverulu e, cà in Italia esistu nemul-tiamiri ; cà in Italia poporulu nici pe de parte nu a ajunsu cea-ce spera si aştepta de la uni­tatea patriei si — de la regimulu lui Victore Emanuilu ; — dar de asemenea este constatatu prin date positive, cà o causa principale a nemultiamirei comune, unu puntu greu alu gravamineloru poporului e crutiarea cea pré mare, concesiunile cele enormi, ce se fecera chiar bisericauiloru si Papei, a nume prin, asiá-nuinit'a lege de garanţia pentru santulu părinte si biseric'a catolica. La acést'a nu s'a asteptatu poporulu, in acesta garanţia si trac-tare poporulu, chiar celu din]Roma, privesce o legătura de amiciţia intre regimulu lui Vic­tore Emanuilu si intre stepanirea intrigante, tirana si rusinatória din Roma, pre carea poporulu Romanu dieci, ba sute de ani aata-cat'o, combatut'o si blastemat'o. Apoi — firesce cà acesta credintia — vatema si revolta, si — firesce cà, prin atare politica regimulu Italiei de astadi nemultiamesoe pre mulţi chiar din­tre cei mai buni Italiani si si-ii instraina, séu celu pucinu ii face indiferinti.

De aci usioru se pricepe, cum a potutu fi de Regimulu Regelui Galant-uom, in timpu de patru ani — nu numai n'a sciutu câştiga pre malcontentii aderinti papali, ma inca li-a incuragiatu cutesarea, in câtu in faoi'a au-toritâtiloru sale, in capital'a tierei, in vecine-tatea palatului, in presinti'a Domnitóriúlui sè întreprindă astfeliu de demonstratiune tumul-tuósa ; ér mulţimea poporatiuuei s'o sufere cu nepăsare, in câtu sè fie trebuintia de compa­nie de armaţi, pentru de a pune stavila aten­tatului resfaciatu in contra statului si ordin ei publice !

Ce urma de aci ? De Sacuru aceea, cà — mai marii tiere-

loru si poporalora-sè nu se jóce, sè nu glu-mésca cu simpatiele poporaloru si — inai pre-8U8U de tote — sè se ferésca a pacta cu con­trarii progresului si fericirei poporaloru !

Poporale — suferu multu, indelungu, dar — reulu totu se descarcă in capulu vino-vatiloru celoru mari. —

Mance-lu ruşinea pre fariseulu ! O depesia telegrafica de alalta-ieri, luni,

din Londra ni spune, câ serbandu-si in acea dia Reuniunea filantropica ungurésca aniver­sarea, diu Beuat, ca presiedmtele acelei-a, a re-dioatu unu pàharu inobinandu pentru Unga­ria, carea este modeln de constitvtionalismu, fiindu insusi Xmperatulu carele tiene susu constitutiunea !

Celu ce a disu, séu a scornitu acést'a, atâtu este de prostu si nerusinatu, incaiu in obrasnici'a sa nici nu observa de absurditate si chiar contradicere comite /

„Modelu de constituţionalism»" — in partea prima a sentintiei, si — „tienerea susu a onstitutiunei prin Imperatulu l

O constitutiune adeveratu se sustiene de poporulu indreptatitu; numai o constitu­tiune mintiuEóaa trebue sustienuta de domni, intru a cărora favóre insiéla ea poporulu.

î alu egoismulu germanu, ai—noi, domniloru si fratiloru, Vi vom reconósce intieleptiunea, vi vom reconósce superioritatea morale si inte­lectuale. Astfeliu — numai atât'a vom reco­nósce, cà egoismulu si partecvlarismulu vostru se pote mesura si — póté chiar sè intréea pre celu atâtu de orbu si prostu alu domniloru magiari.

Noi, dorere, nu ne aflàmu in situatiunea de a poté sè provocàmu si sè asteptàmu asemenea manifestatiuni de simpatia si interesare—nici màcar din partea fratiloru noştri de peste Carpati, eu atâtu mai pucinu din parteajcon-sangeniloru de la Apusu : eu tóte potemu asecurá, cà déca ar fi sè intenpinàmu atari, pururiáam dori sè fie nu numai pentru noi Romanii, ci pentru tóte poporale apesate, precum de almintrelea ocasionalminte s'a si intemplatu prin unele organe francese, anume prin „Eepvbl. fr*.

Acesta tienuta noi o credemu ne-ape-ratu de lipsa in lupta nóstra nationale, déca ea este sè fie solidaria, sè fie eficace.

Ceremu apretiare din partea domni­loru si fratiloru sassi. —

Budapesta, in 26 iuniu n. 1874. Vocile si manifestatiunile germane, din

afara de tier'a nóstra, cum dieu, si — de buna séma, cu dreptu cuventu dieu — magia-rii — in străinătate se multiescu — intru favórea nemtiloru nationalminte apesati in Ungaria, si a nume intru spriginirea si in-curagiarea aassiloru din Transilvania in lupt'a loru Contra magiarismului desnationalisatoriu.

Avemu aici specialminte sè notàmu atare votu, resp. manifestaţiune mai nóua din partea adunării plenarie a Reuniunei ger-maniloru progresişti, care adunare avendu locu in Schönberg-ulu Moraviei luá o resolutiune ce suna :

„Reuniunea progresistiloru germani in Scönbergul-moravianu sprime frati­loru de aceea-si origine din Transilvania, cari se lupta cu atât'a bărbăţia pentru essistinti'a loru germana, spiritulu si drep­tulu loru germanu, cea mai viua simpa­tia si poftesce ca sè li succéda a-si aperâ germanismulu loru si a fi si mai departe,

mai.nainte. unu antevpstu. ventru cultura st datena germana m mdepar~ tulu Oriente!"

Noi facia de aceste manifestatiuni ai res­pective interventiuni morali din strainetate, repetimu cea-ce indegetaramu in nrulu pre-oedinte alu Albinei, cà — n'aflàmu altu inconvenante, de câtu acel'a, câ — „lumi-nat'a natiuna germana," carea mereu intona interesulu de cultura si civilisatiune pentru Oriente, — se ar éta consecintminte atâtu de

egoittica si pusilanima, in câtu numai si nu­mai de a sa naţionalitate, limba si cultura se interesédia, numai pentru acestea manifesta pricepere sl simpatia.

E demnu, sublimu, si nu laudabilu,ci adora­bile a se interesa de umanitatea apesata si,impe-decata in desvoltarea si cultur'a ei originale ; astfeliu de interesare — nu numai cu cuven-tulu, ci chiar <;u pung'a, ba pana si cu bra-ciulu si viéti'a onorédia — atâtu individulu câtu si poporulu capabilu de ea,si—dica ce vor dice despoti si tiranii popóraloru, istoria si generatiunile viitórie vor glorifica numele unoru atari : dar — egoismulu si parţialitatea desbraoa de totu meritulu si compromitu, ba chiar profanédia si blamédia pre pusilanimi, siarlatani, cari sub pretestulu de umanismu séu filantropismu facu treburile loru proprie !

Noi nu vremu sè presupunemu tocmai acést'a despre germanii din Austria si Germa­nia peste totu, ci suntemu plecaţi a crede cà sunt reu, defeptuoau informaţi despre adeve-rat'a stare a lucruriloru la noi in Ungaria si Transilvania. De aceea noi, dorindu a fi drepţi si catra noi si catra fraţii sassi, ne adreaàmu acestora si li dicemu : Déca vreţi, ca intrevenirea morale a marei si cultei naţiuni germane sè aibe efeptulu doritu, informati-o cum se cade ; spuneti-i adeverulu, cumca tóte naţiunile nemagiare dinUngaria si Transilvania de o potriva sunt apesate si atacate in essis­tinti'a loru natiunala, in interesele loru depro-gresu si cultura — prin netoleranti'a magiara ; cumca umanitatea sufere greu, civiliaatiunea se substitue prin brxdalismu, dreptulu prin fbrtiat

adeverulu prin mistificare! Dati inteligintiei germane ca punte de spriginu — intregulu ade­veru, bas'a cea lata a totului, a intregei umani­tăţi suferinde, ér nu numai unu micu puntu

Diet'a Ungariei. In 8iedinti'a de marcuri, 24 iuniu n.,

fiindu presiedinte B. Perczel, dupa cele for­mali

G, Bartal, min. comerciului, respuude la interpelatiunea lui E. Horn din siedinti'a de la 22 1. o. aducendu nainte, cà — in lips'a unei legaturi mai strinse intre organele de-legationali si intre singuratecii min. ai Un­gariei, oficialmente n'a primitu nici protocó-lele siedintieloru delegatiunali, nici vr'o in-cunosciintiare formale, delà — locurile com-petinti, despre promisiunile min. de resbelu, relative la liferarea si in detaiu a ecipàrii ar­matei comune. Totu de o data accentua, cà pre basea pactului dualisticu miniştrii sengu-rateci nu au influintia directa asupra aface-riloru comune. De aci apoi reflecta, uà e de-torinti'a delegatiuniloru, ca ele sè conlucre pentru d'a-si implení min. comunu de resbelu promisiunile făcute. Apromite inse totuşi câ si-va dá tóta nisuint'a, ca interesele indus-i_:„1 TT^CTo..<-- - 1 -"""l-l^i-nf.g.

Respunsulu se primesce. Dupa unele interpelatiuni de interesu

secundariu se punu la votu propunerile, rela­tive la institutiunea esecutoritoru judee-toresci:

Proiptulu de resolutiune alu lui Horân-zsky, si propunerea lui Remete se respingu, ér propunerea lui Dalnoky se primesce cu maioritate.

Urma alu doilea obieptu, pusu la ordi­nea dilei : proieptulu de lege despre necom-patibilitatea depvtatiloru.

, Raportorele comisiunii centrali, L, Hor­váth, fora a analisá motivele cari conduseră cas a la crearea unei legi de necompatibili-tate, sustiene cà acelea nici decâtu nu sunt urmarea unui reu recunoscutu seu a unei esperintie triste , (aprobare in drépt'a si nelinisce in stânga;) càci mul­ţime de esemple se potu produce, candu deputaţi ce stau in raportu directu cu regi-mulu, au fost conduşi la darea votului nu de motive personali ori de interese materiali pre cont'a tierei. (Strigări din stang'a: „Nici unulu.) Aréta dupa acestea, cà proieptulu de lege intentionédia mai multu sustienerea vediei casei représentative facia de opiniunea publica, si de aci amintesce, cà nu s'au con­siderata intru atât'a generalităţi abstracte, câtu necesităţile practice si relatiunile con­crete ; càci vedi a Unei Diete Se sustiene nu numai prin consciintiositatea deputatiloru, acareia mesurare e forte a nevoia, ci sl prin dispunerea ünui numeru insemnatu de poteri spirituali escelinti.In urm'a acestora róga cas'a sè primésca proieptulu ca base la desbaterea speciale.

I. Helfy se bocesce câ nu s'a adusu o atjire lege inca nainte de ast'a cu siesse ani ; câci acu n'ar stá tier'a pe dóg'a mortii.Primesce deci proieptulu, inse in speranti'a, cà se vor face modificările la desbaterea speciale, prin cari mulţi amploiaţi, — cari astadi, pre abu-sum, siedu pe bancele Dietei si caroru avemu a multiumi prapasti'a, in care se cufunda as­tadi tier'a, — vor fi esohisi prin dispusetiu-nile legii.

Lui Helfy i secundédia Bobory si E. Simonyi.

I. Paczalay respinge proieptulu, sustie-nendu, cà este defeptuoau, ne-fiindu eseouta-veru in prassa si contienendu multe dispuse-tiuni contradictorie ; chiar relele esistinti in compusetiunea parlamentului Ungariei, Pa­czalay le descoperi in defeptuositatea legii electorali, respeptive in a dispusetiuniloru despre dreptulu electivu passivu.

Kegel insira legea de necompatibilitate, preste totu luata, in categorl'a neposibilitàti-loru ; căci nici unui parlamentu nu i-a succesu a o résolve norocesce, Amentindu câ intere­sele morali nu au mai pucina inriurire asupra unui omu, decâtu cele materiali, nu crede cà delaturandu-se cestea prin legea présente, s'ar potea delaturâ si celea ; càci de câte ori votédia deputaţi, contra convingeri loru, din interese de partita. De aceea respinge proieptulu, ca restringetoriu de libertatea alegetori-loru.

I. Iusth respinge proieptulu. ca unulu ce ciungaresce legile din 1848, prin cari se inaugura celu mai nobile si mai frumosu principiu, ca adecă fia care alegetoriu sè póta fi si alesu. Vorbitoriulu afla de ceva ne na­turale a sili pre cine-va prin lege, ca se fia omu de omenia si nedependinto ; eu atâtu mai nepotrivitu inBe tiene, cà e a crede, că deputa­ţii cu oficie guverniali ar fi mai aternatori de la guvernu, decâtu cei ce nu au oficie si se lin-garescu pentru a capetâ atari deregetorie. Re-flectandu apoi,că prin legea de sub intrebare se eschidu din cas'a deputatiloru mulţime de po­teri spirituali, — si acést'a numai din con-funderea concepteloru, casi cum a primi pos­turi guvernamentali ar' insemná a se vinde regimului, — amentesce cà atunci ar trebui sè se supună la o lege de necompatibilitate sl cei alalti duoi faptori legelativi ai Ungariei, adecă Croaţii si Cas'a magnatiloru, căci altu-feliu n'ar plaţi totu lucrulu nemica.

Irányi si Erkövy vorbiră pentru pro-ieptu, si cu acést'a se inchise desbaterea ge­nerale, fiindu primitu proieptulu, cu o ma­ioritate mare, de base la desbaterea speciale-

Paragrafulu primu suna : „Deputatulu nu póté imbracâ nici unu

oficiu seu postu, care ar aternâ delà candida-rea ori denumirea Coronei, regimului ori or-caneloru acestuia si care oficiu ar fi imp r 0 «-natu cu salariu.

Esceptiune facu : a) miniştrii ; b) secre tarii de statu, si

nefiindu impleni tu postulu secretariloru de statu si suplinii i acestor'a ; c) direptorii de la institutele de tiéra din Budapesta ; d) pre-siedintele si vpresiedintele, pre cum sl mem­brii denumiţi ai consiliului de instrucţiune si sanitariu , f) profesorii delà universitatea si polytechniculu din Budapesta ; g) comi­sarii, esmisii si plenipotentiatii, daca au mi­siune tempuraria nu mai multu de oâtu pe unu anu si nu e provediuta cu salariu sistemi-

aatu." D. Ir dnyi cere ne-esceptionarea secre­

tariloru de statu si a suplenitoriloru acestora, precum sl a pr ofesoriioru delà scólele supe­riori , căci prin intrarea celor'a in Dieta su­fere administratiunea, ér prin a ceator'a se neglege instrucţiunea si studiulu.

/. Paczolay observa, că deputaţii croaţi sunt ahsinti, deci — avendu acesta lege a-ii atinge sl pre ei, intréba pre preBiedinte, că incun08ciintiatu-ii-a despre pertraptarea ace' stei cestiuni.

Presiedmtele respunde, câ ii-a incu-nosciintiatu, si câ unii sunt chiar presenti.

L. Cserndtonyi si-sprime indestulirea facia de proi eptu. Élu inse accentua apói cà in Un­garia nu se potu aplecá categoríele de persóne, pre cari le eschide din sinulu seu parlamentulu anglesu, càci atunci parlamentulu Ungariei s'ar lipsi pre sene de unele din cele mai in-Bemnate poteri si de aci de insemnetatea le-gelatorica ; totuşi pretinde sè se dica la punctulu h) alu esceptiuniloru de la § 1 : „unu secretariu de statu."

C. Bobory se alătura amendamentului lui Irány.

I. Madarász pretinde respingerea tutu­roru esceptiuniloru.

C. Tisza pretinde la punctulu g) adau-sulu : „prelanga incuviintiarea casei." Dupa acestea apera testulu originale contra acelora, cari pretineera neesceptionarea ministriloru, a profesoriloru delà scólele superiori si a direp-toriloru de la institutele de statu,argumentandu in câtu'pentru miniştri, cà parlamentarismulu aavutu triste urmări ori unie se feceru ineer-

càri de a ingradl poterea esecutiva decatra cea legelativa, — ér in câtu pentru bărbaţii de scóla, ca este forte de lipsa ca atari peteri de specialitate sè fie de facia celu pucinu la 'des-bateri, ce cadu in reaortulu loru, prin ce inse nu se neglege instrucţiunea.

A. Pulszky propune respingerea întregu­lui paragrafu si remiterea lui la comisiunea centrale pentru o redigere din nou, càci cum este redigeatu, e pré strictu, ba contiene chiar contradiceri, cum e aceea, cà militarii din servitiulu activu nu potu sè fie deputaţi, desi ministrulu militieloru si secretariulu de statu alu acestuia pote sè se temple se fie sl in ser­vitiulu activu.

E. Simonyi cere votarea paragrafului din punctu in punctu.

La votare : propunerea lui A. Pulszky se respinge si se primesce paragrafulu dupa cum a fost redigeatu de comisiunea centrale, de'mpreuna cu amendamentele lui L. Cserna-tony si a lui C. Tisza.

Siedinti'a se inchiaia la 2 óre a m,

In siedi't'Ca din 25 iuniu n., sub presi-

diulu ordenariu, dupa cele formali C. Tisza interpelódia pre min. justiţiei

in privinti'a unei ordinatiunii a aoestui-a, prin carea esercerea de potere disciplinaria si penale in prinsori si inchisori a atribuit'o nu numai procuratorelui rog., ci chiar _ si supra-veghiatoriloru de carcere, si inca nu numai asupra celoru condamnaţi, ba pana sl asupra celoru sub inchisitiune, eschidiendu ori ce apelare si plansore a acestor'a asupra mesu-reloru ce trecu margenile si oerintiele de sei curitate a prinaoriloru.

Se va impartes! ministrului concerninte. Urma continuarea desbaterii special-

asupralegii de necompatibilitate. S-lu 2 suna : „Ablegati nu potu fi : a) membrii din

servitiulu activu ai armatei, marinei si militie­loru. Esercitiele in arme, in intielesulu artic. 40,§. 36 din 1868 ; a artiel, 6, §. 2 si a artic. 32, §. 1 din 1873, nu se considera de servitiu mi­litare activu. b) Inchiriatorii bunuriloru fun-datiunali, a beneficieloru si veniteloru, cari aterna de la acordamontulu regimului. Se esceptionédia de aci inchiriatorii dreptului de venatu. c) Intreprindietorii ce stau in rela-tiuni de contractu cu regimulu, daca între­prinderea e impreunata cu unu eventuale profitu ori perdere. De aci se esceptionédia ac­ţionarii delà societăţile si institutele publice de ca8tîgu, daca sociotatea ori iustitutulu e nedependinte de la întreprindere ori s'a in-fiintiatu naintea acestei-a ; mai departe se es-ceptiunedia posesorii vr'unui postu insarciuatu cu pretium regale, d) Presiedintele, direpto-rele, consiliariulu administrativu, consulentele juridicu si amploiaţii vr'unui institutu ori societăţi financiarie, daca acestea pre basea unui contractu stau in o legătura denegotiu permanente ori mai ingeluagatu cu reg mulu in întreprinderi circumscrise aci in punct. c). Seesceptionédiade aci direptorii institutului de creditu fonciaru ungurescu. e ) Concesionarii, presiedintele, consiliariulu amministrativu, consulentele juridicu si amploiaţii vr'unei căi ferate ori a vr'unui canalu, subvenţionate de statu, pana candu nu s'a terminatu lucrarea si nu s'a datu in servitiulu publicu, si pana candu nu se vor fi satisfacutu tuturoru oerin-tieloru, cari s'ar iscă de o parte din collau-dare, de alta parte inse din trebuinti'a de mai multe localităţi. Se esceptionédia de aci concesionarii tunei atari intreprinderi mai de nainte de legea présente, f) Cei ce gusta de Ia corona vr'o pansiune din gratia.

/. Madarast cere delaturarea aii-niei a dou'a din punct, a), sustienendu aserţiunea lui Helfi, cà chiar punc­tulu intregu este superfluu, de órace regulamentulu militare insusi nu ierta alegerea de deputatu a unui militariu activu, ci incuviintiédia acestui-a intrarea numai in cas'a magnatiloru.

St. Nedeczky cere la alinéa prima din punctulu a) amendamentulu : „afora de mi­niştrii si de secretarii de statu," càci usioru póté sè se temple, ca aceştia sè fia in servi­tiulu activu.

La votare se primesce punctulu a) dupa cum fu redigeatu de comisiunea centrale.

Punctulu b) alu §-lui 2 lu-ataca P-Som8Îch, sustienendu, cà prin acésta dispu* setiune comitate intrege se despoia de posibi­litatea d'a fl representate prin omeni din se-nulu loru, fiindu in cele mai multe comitate

mai tóta iatieleginti'a inohiriatoria. Nisuin-du-se apoi a demustrá, cà — daca relatiunile de inchiriare facia de statu bu rit despoiatórie de nedependinti'a individului, ori care închi­nare trebue sè fia de atare natura, si cà insu-si legea s'ar potea neobservâ prin Tarie

cercuscrieri a contractului. De aceea propune «a aè fia e8chisi numai inchiriatorii de venituri.

1. Vidlicekay pretinde ca de terminaţi u-nile din punctulu subversante sè se estinda si asupra sub-arendatoriloru si a impoterni-citiloru, cari manipuledia inchiriarea.

M. Wöhrmann propune esceptionaea arendatoriloru, cari contractară inchiàriri de acesta natura inca nainte de sanctiunarea legii din cestiune, ca nu cumva sè se comită nedreptatea, d'a are legea acesta potere re-tro-activa.

T. Pechy cere esceptiunarea delà acesta dispusetiune a inchiriatoriloru ce nu platescu mai multa arenda, decâtu 800 fl. v. a.

L. Csernatony adauge la amendamen-tulu lui M. Wahrmann, cà numai atunci se nu aiba legea potere retro-activa, daca inchi­ríatorii nu ar fi in rea taut ia.

A. Érkövy si E. Zsedenyi vorbescu pen­tru propunerea Iu Somssich ; ér D. Irányi si C. Mariassy pentru redaptiunea comisiunii centrali.

La votisare, se primesce de maioritate punct, b) din §-lu 2 dupa cum fu redigeatu de comisiunea centrale.

A. Tavaszi propune unu punctu nou dupa punotulu b) anume :

„Ablegati sè nu póta fi nici acei-a, delà cari statulu are ceva in arenda."

Acesta propunere inse se respinge. Punotulu c) alu §-lui 2 inca fu combatutu

si sustienutu din mai multe parti : la votare inse se primi redaptiunea lui dupa comisiunea centrale, respingendu-se tote amendamentele făcute, fiindu ele ne-insemnate..

Funtulu d) lu-ataca intre alţii F. Szeder­kényi, càci esceptionédia pre direptorii institu­tului de creditu fonciaru ungurescu, si nu sl pre alti direptori de la alte institute.

Sustienendu mai mulţi deputaţi, cà pusetiunea acestui institutu e esceptionale, ca unulu ce nu'tientesoe spre profitu , pretindu a fi justificabile si intruducerea unei norme esceptionali facia de elu.

La votisare se primesce redaptiunea comisiunii centrali.

La punctulu e) prin /. Paczalay se pro­pune Intruderea adausului : „se nu póta fi ablegati in totu teinpulu, câtu gusta binefa­cerea de garanţia din partea statului," càci motivulu principale la presentarea legii de necompatibilitate jaco in acea trista impre-giurare, cà parlamentulu nostru e pré plinu de consiliari amministrativi de a societàti-loru ferate, subvenţionate de statu.

I. Vidliczkay "propune la finea aliniei secunde urmatoriulu adausu : „in casulu candu ar fi renunciatu la concesiunea loru, cedandu-e altor'a seu nefacendu intrebuin-tiare faptica de ea."

La votisare se primesce redaptiunea comisiunii centrali , la alini'a prima inse cu adausulu lui I. Paczalay, ér la alini'a secunda cu adausulu restrictivu alu lui Vid' liczkay.

Punctulu f) se primesce necombatutu. Siedinti'a se inchiaia la 2 óre d. m.

In siedinti'a de veneri, 28 iuniu n. fiindu presiedinte 3. Perczel, in urm'a celoru for­mali se présenta petitiuni, se accorda con­cediu unoru deputaţi, se indrépta ministrí-loru nesce interpelatiuni de interesu secun­daria si in fine — dupa presentarea unui raportu alu min. de culte si instrucţiune, re­iaţi vu la starea instrucţiunii

Urma continuarea desbaterii asupra proieptului de lege despre necompatibilitate.

E. Hedry "propune ca intre §-ii 2—3 sè se intruda dispusetiunea : „deputatulu, chiar si dupa espirarea mandatului de représentante, in decursulu unui anu sè nu póta fi denu-mitu in vr'unu postu — afora dóra de comite supremu;ér daca ar fi denumitu, aceea denu­mire se fia nevalida. Si-sustiene propunerea prin acea imprejurare, cà deputaţii ar potea sprigini regimulu chiar si pentru aceea, ca mai tardiu sè fia replatiti prin vr'unu postu grasu.

Maioritatea inse respinge propunerea. Paragrafulu 3 alu legii de necompati-

biltate suna :

„ Posturi necompatibili cu pusetiunea de deputatu ocupa : a) Puntiunarii si amploiaţii municipali si comunali, intielegendu-se aci sl invetiatorii de la scólele cetatienesci si cei de la cele comunali olementarie ori superiori, b) Membrii vr'unui ordu calugarescu.

L. Deáky pretinde la pct. h) eschiderea tuturoru preotiloru, cari apartienu beserece-loru fora organisatiune autonoma ; càci in beserecele neautonome, preoţii aterna pré tare de la grati'a principelui bisericescu, si de aci nu potu figura ca représentant! nedependiti.

I. Boltizsăr ataca amendamentulu ante­vorbitorului seu, cercandu a produce probe, cà preotimea catolica a Ungariei ne'ntreruptu s'a distinsu prin patriotismu, sl-a sacrificatu pentru tiera si aperarea bí desvoltarea consti-tutiunii ne-atinse a acestei. In acesta argu­mentare ia refugiulu la istoria; totu o data produce esemple, spriginitorie de opiniunea comisiunii centrali, sl din parlamentele al-toru fciere. In urma doresoe si propune, ca sè nu cada sub dispusetiunile necompatibili-tàtii preoţii seculari, dar nici chiar călu­gării, càci pre acesti-a ii obléga votulu obedi-entiei facia de superiori numai in disciplin'a bisericésca, nici de câtu inse in privirile loru politice.

A. Szilddy mai doreăce eschiderea preotiloru preste totu, de ori ce coufesiuna sè fie, delà dreptulu electivu pasivu, — decâtu ca sè 68chida pre unii, ér pe alţii sè ii pri-mésca de membrii ai legelatiunii.

C. Bobory (preotu catolicu si membru alu atangei estreme,) sustiene, cà preoţii, ca părinţii sufletesci ai poporului, cunoscendu lipsele ace8tui-a, potu presta insemnate ser-vitie corpului legelatoriu: Recunoscendu inse, cà regimulu dispune de multe medie, pr. abatiele, prelaturele, mulţime de benefiicie, titule etc., prin a caroru distribuire si-ar potea face deoblegati pre preoţi, -- cere delatu-rarea periclului nu prin dispusetiunile legii de sub întrebare, ci prin organisarea legela-torie a autonomiei besericesci catolice.

L. Moosâry tiene dc ne'ndreptatita eschi­derea din parlamentu a functiunariloru mu­nicipali si comunali, considerandu-o de o reBbunare, càci se eschiseru amploiaţii de statu. Areta apoi diferinti'a intre posetiunea acestor'a, ca denumiţi de regimu, si intre cea a celor'a, ca aleşi de poporu. In urma afla de superflua dispusetiunea despre călugări, si de aci propune delaturarea intregului §. 3. Vorbescu inca I. P o l y a si C.Tisza pentru testulu comisiunii; ér I. Madarász pledédia, ca preoţii, aleşi deputaţi, se fia strim-torati ca sè-si platósca si sustiena substituţi, ea sè nu le remana neglese detorintiele.

La votisare se primesce testulu origina-riu alu comisiunii, respingendu-se tote amen­damentele.

E. Simonyi cere intre S ii 3—4 virirea (MspuBetiunii : „Toti acei-a individi, cari — conforme oficiului si pusetiunii loru, sunt membrii ai casei magnatllorn sè nu póta fi si représentant in cas'a deputatiloru."

Csanddy vorbesce contra, — Csernd-tonyi pentru, ér cas'a respinge propunerea.

§-lu 4suna: „Deputatulu acel'a, a cărui diurna séu pausialu de cartiru s'au esecutatu pana la câtimea unei protensiuni recunoscute de valid»,intra in o pusetiune necompatibile cu atributiunea sa, daca secestrulu judecatorescu nu se redica in celu pucinu 3 lune delà pu­nerea lui."

Â. Lnzar, B. MaHassy,E. Mukus si Kal-lay ceru delaturarea paragrafului 4, càci prin acesta dispusetiune nu se ajunge multu, deó-race deputatulu, dupa redicarea secestrului, póté ér face detorie si asia continuu sè fie totu sub secestru ; ér de alta parte càci prin asta dispusetiune se alterédia védi'a casei, de-órace unde nu e morbu nu se intrebuintiedia medicina.

Gr. Ugron pledôdie pentru sustienerea §-lui 4, càci acé3t'a pretinde onorea si védi'a casei; ér deputatulu, care a ajunsu de a i se secestrá diurn'a, acel'a nu dispune liberu de sene.

Se primesce, la votare, testulu orginale alu comisiunii.

Kvaasay si Paczalay facu doue amenda* mente de cuprinsulu, ca — daca duputatulu, fiindu inca ablegatu, intra in reiatiuni, cari la-despoia de dreptulu de alegere, se fio înde* toratu a-si depune mandatulu.

amendamentele iuse se respingu.

; §-ii 5—12 se primescu pre langa modi-ţ ficàri ne'nsemnate si mai alesu stilistice, j I. Tombor, in numele deputatiloru cro-J ati, se pronuncia, cà Croaţii nu potu considera j acesta lege de o lege comuna , càci ea alteré­

dia forte drepturile dietei si a alegetoriloru Croaţiei, ba ar intimpiná forte mari si multe dificultàti e8ecutarea ei in Croaţia.

De aci, dupa splicatiuni si din partea referintelui, se viresce intre §-ii 11 — 12 inca unulu, prin care relatiunea deputatiloru croaţi facia de diet'a si regimulu loru nu se alterédia prin legea présente.

Legea de necompatibitate va avé po­tere oblegetoria delà sesiunea dietei viitorie.

Siedinti'a se inchiaia la 2 óre d. m.

I numai cà i s'ar aniöliorá sortea maştera de astadi, intr'o parochia de totu slabu dotata, ci i s'ar réalisa si dorinti'a, ce — precum bo scia atâtu de viiu si de multu nutresce facia cu scól'a si cu invetiamentulu poporului in ge-neralu, dandu-i-se ocasiune a depune odórale sale pretíóse pe altariulu culturei naţionali.

Inchiaiu cu dorinti'a, cà cuvintele mele, din anima curata, sè fie audite si bine primite de càtra membrii comitetului mistu, spre binele nostu peste totu ! — (— a.)

Transilvania, tractulu Lapusiului-ung. in iuniu. —

Dupa-cum am intielesu din isvoru se-curu, In curendu se vá conchiama prin cura-torulu supremu alu scóleloru greco-eatolice din tractulu acesta, msa diu Gavrilu Mann, advocatu provinciale si jude superioru in pensiune din Desiu, — Comitetulu-scolarin de la scól'a principala din Lapusiulu ungurescu, pentru deliberarea si deciderea asupra mai multoru lucruri de intima importantia, delà a càroru regulare bí punere la cale cu succesu, aterna in mare parte desvoltarea si progre-sulu poporatiunei nóstre din aceste parti de la sate, si adecă — atâtu in direcţiune spiri­tuala, câtu sl materiala. Cumca acesta este si va fi asia, ni ar^ta din destulu contingentulu inteligintiei din cerculu acest'a, unde asià dicendu — mai toti si-au inceputu aci, in acesta scóla — de la infiintiarea ei, cursulu in vatiatureloru, si dintre cari — iasă pro pu-cini indiestrati fiindu cu averi mai considera-veri, au potutu frecuentâ sl scóle mai nalte, dar cari au frecuentatu — au sl esitu spre mare a nóstra bucuria si mangaiare — băr­baţi demni si invatiati, prin urmare devotaţi causei nóstre nationale si scolarie. De altmin­trelea nu spre putiena mangaiare niservescu sl acei individi, cari au remaau numai cu in-vatiaturele càscigate in cestionat'a scóla, — pentru cà adi dintre deusii, cutesu a afirma, cà avemu numeroşi invetiatori buni comunali, precum sl notari cercuali ! —

Intre obiectele de pertractatu in convo-candulu comitetu,dupa cum sum informatu,are sè fie la primulu locu : regularea afaceriloru şcolari in generali), ei a acestei din Lapusiu specialminte. Cestiunea principale la acesta din urma afacere va fi : tendinti'a si dorinti'a membriloru comitetului scolariu de a aduce cu orice pretiu trób'a acelo, ca numit'a scóla sè se asecure intru essistinti'a si bunăstarea ei spre scopulu acest'a ca sè se sustiena de am­bele confesiuni, adecă de cea gr. catolica si cea gr. orientale, egalminte si solidar-mente bucurindu-se ambele de unulu si acela-si dreptu, si coutribuindu ambele de o potriva, adecă : precum partea romana gr. catolica, asia si gr. orientale se aiba de o potriva câte duoi invetiatori, totu asia si la susţinerea ei, propriamente la suportarea speseloru séu greutàtiloru, sè contribue in parte egala !

Déca idei'a acest'a, intru adeveru salu-taria, s'ar réalisa, atunci binele ce ar isvori de aci ar fi unu adeveratu balsamu reorea-toriu pentru caus'a culturei poporului noitru si pentru anim'a fiecàrui romanu iubitoriu de progresu, din cerculu acesta nemedilocitu, ér medilocitu din intrég'a patri'a !

Speranti'a tare ne nutresce, cà idei'a in curendu se vâ preface in fapta, si acest'a cu atât'a mai vertosu, cu câtu dorinti'a este ge­nerala, si cu câtu avemu in midiloculu nostru individi apti si bine meritaţi pe terenulu şco­lare, in partea ambeloru confesiuni, si priu urmare in totu minutulu aplicabili la postu­rile invetiatoresci. In credinti'a nóstra ne mai intaresce cunoscut'a intieleptiune a Mag­nificului d. G. Manu, carele de buna séma va sei apretiui timpulu, lips'a si pre bărbaţii noştri de scóla, cu deosebire pre cei din par­tea confesiunei greco-orientali si asia nu va trece cu vederea d'a recomendá cu totu dea dinaulu comitetului şcolare — alegerea do invetietoriu la scól'a acest'a a demnului nos­tru parochu gr. or. din Rnhia, Arone Cosma, care se bucura de unu renume bunu in intregu tienutulu acesta, anumsrandu-se intre inteli-ginti'ade aici de priiuulu locu

Prin acesta alegere numitului

De langa Oravitía, in iuniu 1874. Ni se tramite o corespundintia mai lun­

ga, din carea estragemu urmatóriele : Comun'a Qreovatiu de langa noi, potu

dice, o comuna in buna stare si frumósa avu sl densa odată diua memorabile si imbucurató-ria, càci vediù cu ochii sei implinindu-se legea, gusta in realitate* dulcéti'a vieţii bisericesci autonome si constituţionale. Bét'a comuna, cam de timpu indelungatu lamenta dupa progroau, cultura si — mai pre suau de tote dupa armonia, dupa buna intielegere intre membrii ei î Càci nefericita tendintia a unor'a egoişti, de a o uni, o arunca in bra-ciele neunirei, care strica poporului pona intru atât'a, incâtu sermanulu — nu mai sciá in càtro sè plece, ca sè scape de reu !

Diu'a de bucuria si de însemnătate a fos t — diu'a alegerei de invetiatoriu.

G-reovatienii de candu o morte indurata ii-a scapatu de egoistulu intrigante, carele băgase sementi'a desbinàrii intre ei, au ince­putu érasi a dá semne de viétia; atare semnu se manifesta pré frumosu la alegerea de in­vetiatoriu in 9 a 1. c. Cu micu si mare ei se infacisiara la sant'a biserica si dupa chiama-rea sântului spiritu, s'a inceputu actulu, votandu consciintiosu cu toti aprópe 200 de creştini pentru bravulu loru fiu lonu Càpetiu invetiatoriulu de pana acuma alu Ilesitiei romane, pre carele in cea mai deplina con-

j tielegere lu-alesera si proclamară de invetia­toriu.

j A fost o adeverata serbatória de man­gaiare si împăcare a spiriteloru,si pentru aceea la ocasiunea acést'a, dupa cum cam este sl datina pre la noi, se adunară ospeti sl din vecinetate, cu cari împreuna se tienù dupa alegere unu micu ospetiu, anume diu parochu

j Teoftlu Adamu, dede unu prandiu la care ! partecipara mai mulţi din Cacova si Maidanu, i apoi se ciocniră pahara pentru sanetatea ale-I sului si pentru câte de tote bune si frumóse ;

si aci o vóce fratiésca se sprimà asià: „Dée í Ddieu bunu lu de elu, ca câtu mai curendu se ' serbàmu o astfeliu de serbatóre si in — Ca­

cova !"— »Da, asia sè fie !" replicară toti, — 9Auda-t.e Ddieu !" —Intielesulu lucrului e, cà fii Cacoveniloru patiraescu de unu morbu forte stricatio8U, morbulu — intunerecului, càci unde cultur'a nu progresédia, acolo e mor­bulu intunerecului, si generatiunea crescută in intunerecu nu póté fi sanetósa, nu pote dà buni patrioţi, BÍ nici fii adeverati bisericei si natiunei ! ! ! '

Acésta intemplare me face se intrebu : Ce este causa somnului de morte, ce a cuprinsu in braciele sale pe fraţii din Cacova, de nu vedu ei decăderea culturala, morált: si spiri­tuala a fíiloru loru priutr'o scóla atâtu de scăpătata, cu unu invetiatoriu atâtu de pucinu corespundietoriu recerintieloru uuei comune mari, cu unu poporu — de la fire forte de-steptu ? !

Este — scandalisatoriu a spune, ce afa-cutu invetiatoriulu de astadi din bét'a scóla ! Si—de asemenea de ruşine retacu, cà pria ce persóne se sustiene si continua soandalulu ! ! Deci me marginescu pentru asta data a striga : Fratiloru Cocoveni — desteptati-Ve si — me­in rali gunoiulu din scóla ! — Ér càtra Caran-sebesiu si catra Oravitia intorcendu-me, a

j sberá din respotarea cuventului : „Inspec-tiunts scolaie — unde esti ? Vina, aréta-te; dă semne de viétia ! Fa-ti detorintia pentru nu­mele lui Ddieu ! ! ! U . . . .

Lipova, Banatu, in 16/28 iuniu 1874. CSuvenire duiósa !) Astadi s'a celebratu

j la noi in sant'a biserica parastasulu de unu : anu, pentru fia-iertatu rcposatulu metropo-I litu Andrei Siagnna, ia care a aaistatu trei I preoţi cu reverendis, d. Protopopu I.Tieranu j in frunte, carele din urma dupa finirea roga-I tiuniloru a tionutu o cuventare atâtu de 1 petrundiatória, in câtu a storsu lacrimo din

nu ochii celoru de facia, aretandu cum providin-

ti'a, acum anulu, a luatu dintre noi la sine pre alesulu seu, pre acelu mare barbatu, ca­rele pe câtu cu cele materiali, atâtu si cu spiritulu lumiaatu si resolutu, necontenitu a lucratu pentru binele si fericirea natiunei romane. „Fie-i tierin'a vsióra si memoria eterna F —

La acesta ocasiune de trista solenitate, diu primariu alu orasiului nostru Davidu P. Simo-nu, in tipu de doiu si poména, a cumperatu pe propriile-i spese pentru imbracarea catafalcu­lui o stofa séu o materia négra,carea facendu-si servitiulu, dupa finirea parastasului a dat-o spre a se imparti intre 6 eleve sermane ale scólei nóstre. Pentru acesta fapta a sa de indoitu meritu erestinescu, primèsca diu da-ruitoriu multiamita publica, anume in nume­le eleveloru, prin docinteîo loru

Darin Puticiu.

Dintr'o a dóira corespundintia mai larga, a altai d. corespundinte,, despre acestasiu pa-rastasu si inca altele, reproducemu urmate-riele :

„Timpulu decurge bine ; — semenatu-rele-supré frumóse ; — avemu prospecte de unu secerisiu bunu, —- pretiulu bucateloru scade succesivminte ; — poporulu incepe a re'nviâ si reveni la sperantia. Ddieu sè ajute !

Oaldur'a e numai moderata ; — starea sanetaria la poporulu e deplinu buna — Din caus'a lucrului — frecentarea scólei este de totu lasia. — 1. T.

Aradu, -Z6/28. iuuiu 1874 Parastasulu anaalu pentru fericituiu

mare Archiepiscopu si Metropolitu Andreili Siagnna s'a celebratu astadi in biseric'a ca­tedrala, pontfieandu Preasanti'a sa parintele Episcopu diecesauu Mironu Romannlu cu asis-tenti'a dlui protosincelu, a protodiaconului, protopresviterului si a preotimii locali ; —• seversindu-se serbitiulu funebralu cu inda-tenatale rugatiuni si cu coliva — pusa pe ca-tafalculu pomposu incungiuratu de luminări.

A participatu poporu numerosu, — câtiv'a si dintre inteliginti, si tenerimea delà, institutulu teologicu si preparandialu, carea a essecutatu cântările.

Présanti'a sa părintele Episcopu, prin litere emise catra toti protopresviterii, a dispusu la tempu tienerea parastasului iu tote bisericele din intréga Eparchí'a. —

— P . -

Din Chesinti, cottulu Tcmesiului, ér ni s'au agramaditu reporturile despre

totu feliulu de abusuri si frecări si ne'ntie-legeri.

Am mai spusu, si dóra este de jirisosu. a repeţi, cà nu essiste comuna romana in lar-gulu tierei, de unde só ni se fie tramisu si sê fiinu publicatu atâtea plansori, certe si neca-suri, casi din Chesinti.

Dar — aci trebue sè notàmu, cà — din câte ni s'au tramisu, n'am publicatu de câtu dóra a diecea parte !

Dintru Jnceputu necasurile si certele erau cu serbii cei vr'o 10—15 individ! séu familii; dar de candu reposa corifeulu acestora, acestu puntu do cérta a disparutu — haru domnului !

Apoi s'au disu, cà — nu va li pace in satu, precâtu timpu va fi acolo docintele E. A. in privinti'a càrui-a contrarii mersera pana a puscâ asupra-i in diu'a do pasci, tocmai candu mergea la sant'a biserica.

Acuma de mai mulţi ani s'a mutatu de acolo si acelu d. docente, dar — necasurile si certele si abusurile cele mai miserabili, pan' la scandalu — totu nu incéta, ci numai iau alta facia si direcţiune, prin alte persóne !

In nrulu 30 de es tu timpu, publicaramu in scurtu estrasu unele scandalóse trasure despre portarea preotului P. Dimitrescu, mai multu numai pentru de a le denunciá autori­tate i competinti. Acést'a avù de urmare cà intr'adeveru diu preotu fù trasu la respundere naintea scaunului protopresviteralu din Li-pova, si — dsa alerga la noi cu o rectificare, respectivminte desmintire, cea-ce pre noi ne fece a grăbi cu publicarea ; căci pururiâ sun-temu fericiţi, candu suntemu in stare a spalâ

de ruşine, pre cei ce cadu in suspiciuni grele.

De atunci — e'r ni se tramisera nóue descoperiri si nóue argumente — asupra dlui preotu si a altoru faptori din acea nefericita comuna, in diferite cause ; noi insa — ér nu ne grabiramu a le publica, dupa cum regu-larminte nu ne grabimu a dâ spresiune scan-daleloru din sinulu poporului nostru.

La urma dilele din urma ni se faceraare-tàri si ni puseră naintea ochiloru adeverintie, pre cari — nu ni este iertatu a le ignora, pentru ca sè nu ni se póta iinputá, cà — n'am vrutu só se vindece unu reu ce rôde la rade-cin'a victiei poporului nostru !

Diu preotu P. D. asiá ni se scrie, — s'a aperat.u si in fói'a nostra, si naintea protopo­pului cu atestate de la unele persóne, despre cari fói'a nóstra n'a amintitu, cà le-ar fi paca-litu in modu siarlatanu si necrestinu ; acum nóa ni se tramitu atestate, făcute naintea autorităţii locale,, tocmai prin acele persóne, cumca atestatele de cari s'a folositu diu preotu — au fost insielate, ér adeverulu e, pre cum s'a indegetatu acel a in nrulu 30 alu Albinei, ba — ni se mai descoperu si adeverescu, prin atestate autenticate, inca multe alte ne-cuviintie si scandale din partea aceluiaşi d. preotu, si—in fine se intróba diu părinte, cà ; déca învinuirile despre amăgiri siarlatane si superstiţios» nu sunt adeverate,iéü& farmecurile de la „Isvorvlu rece* — sunt scornite, de unde vine dsa a lud atestate despre acést'a tocmai de la persanele pre cari le-a pacalitu, candu acele persóne riau fost numite de nime ? !

Destulu cà, din tote si dupa tote trebue sè reconóscemu cea mai grea sus­piciune asupa dlui preotu P. D. carea cere constatai e secura si formale prin consistoriu si in casu de adeverire — eclatante isbanda séu satisfactiune.

Déca deci luàmu asta data conosciintia despre lucru — este, càci ni se spune, cumca causa este predata consistoriului cu tote do-vedile, si prin urmare —pentru cà asteptàmu procedura cea mai rigurósa si grabnica, spre a pune o data stavila si acestui scandalu din Chesinti.

Pana la investigarea si aducerea jude­caţii pre calea legii, noi nu vom mai primi de-nunciàri, nici chiar reporturi, decâtu dóra asupra procednrei consistoriului, in casu de trebuintia. -

Varietăţ i . (Provocare si resp. rogare.) Cu privintia

la corespundinti'a, publicata in „Albina" nr. 45 de langa Lugosiu despre alegerea de pre­otu in Naidosiu, diu preotu din Zsamul-micu, p. u. Moravitza, cu numele Ioane Penlianu — vine a rogá pre diu corespund in te insem-natu la acea corespundintia numai cu lite­rele inieiali „Gr. L." ca fiindu cà la vede pré , bunu aperatoriu alu dreptatei si sbicuitoriu j alu foradelegiloru, sè aibe bunătatea de a-i face ronoscuta adresa, sub carea se-i póta co­munică s) din a sa parte palimele ce a avutu si nedreptăţile ce a suferitu de curendu ! Publi-càmu acesta rogare si resp. cerere aici, fiindu cà Redactiunea nóstra, de si scia numele dlui corespundinte, nu se semte îndreptăţită a-lu comunica recercatoriului fora învoirea espre-sa de la diu corespundinte.

(Spre îndreptare !) Fiindu cà din mai multe parti ale Banatului nise descoperi, pre cum postării nu sciu — unde este Gherla ? si asiá nu primescu comande seu epistole acolo adresate,— deci insemnàmu, cà Gherla pe un-guria se numesee Számos • Újvár si e in Transilvania. —

démna „catra oronatii lectori," 505 — formule de sentintie, despre cele mai diferite caşuri si vertuti ale vietiei, si plecàri ale animei, totu câte in dóue versuri distichóüe, de câte 16 pi­cióra cu rime femeiesci séu de câte 15 rime barbatesci. La urma se adaugu in testulu la-tinu, originalu, sentintiele latine, caroru „Margaritariele" corespundu. Pretiulu căr­ticelei e 1 fi. v. a. si se pote capetâ de la autore.

Recunoseemu, cà — multa truda a tre-buitu sè coste pre diu autore, a culege si compune aceste „Mărgăritarie," din cari — ca de proba insiràmu aci câteva, pentru ca lectorii Albinei — ei insisi sè-si faca jude-cat'a critica despre valórea loru ; ér noi in locu de a critica, ne respicàmu buouri'a si plăcerea, càci ni se da rar'a ocasiune d'a vede si cunósce, cumca in Satu-mare — n'a peritu inca spiritulu romanu nationale !

L.

Numai prin filosofia, prin moralu, religiune, Ne vom aventá la nait'a si divin'a perfecţiune.—

2. Cine-astápta ca pariulu, care ne'ncetatu totu curge, Sè desece, ca sè-lu tréca, snopulu nu si-lu va ajunge. —

Celu-ce-ti suspicionédia omení'a din seninu, E ca painginulu ce-suge si din flori numai veninu. —

5. Déca vrei a îndrepta, dà in vin'a blastemata, Dar persón'a slabanóga lasa-o ne-atacata.. —

Lenesiulu ce totu si-uita de impus'a-i detorintia, Sè privésca la albina si sè 'nvetie diligintia.

Fii statornicu in credintia, nu te teme nici d'unu reu, Si din gur'a peritiunei te va scóte Domnedieu. —

31. Tote 'n lume-su trecetórie, tote si-au alu loru finitu; Bnnulu si onórea facu unu daru nepretiuitu.

35. Ér cutédia si incepe, fie lucrulu câtu de greu ; Càci curagiulu dà potere, daru dà bunulu Dumnedieu.

52. Caus'a-i santa, salutaria, e démna de partinitu : Intru a ei aperare fi ca stanc'a de granitu. —

467.

Fiic'a Romei, Romanimea, fie démna d'a sa mama, In vertute si in lupta si in respectuósa faima. —

Convocare. Domnii membri ai comitetului centrale

alu Reuniunei politice-nationali a tuturoru Roinaniloïu din comitatulu Aradului sunt prin acést'a poftiţi laAdunare in siedinti'a ordenaria pe diu'a înainte de congregatiunea comita-tensa, adecă pe G iuliu cal. nou, dupa médiadi la 5 óre, in Aradu, in localitatea indatenata.

Aradu, in 27 iuniu n. 1874. Dem. Bonciv, mp.

presiedinte.

wMargaritarieí£

Béu „Sentintie poetice"

filosofice morali-estetice, dupa mai mulţi \ autori clasici latini, prelucrate de Petr i i • Branil , protopopu si profesore in Satu- J

mare fözatmárj Tomulu 1.1874. \ Í

Acest'a este titlulu opsiorului ce ni jace ! naintea ochiloru, si pre care deschidiendulu BÍ frundiarindu in élu, aflàmupe 81 de pagine in optavu mare, afara de o precuventare !

Rogare ! Societatea „Petru Maiori/,11 dupa ce

acum a pusu basa unei bibliotece, care din dia in dia se inavutiesce, si-tiene de detorintia indispensabile a se ingrigi, ca sè procure pe sam'a sa opurile fericitului ei patronu Petru Maioru. — Deci roga pre acei domni, cari dispunu de esemplaria din opurile numitului autoru, si deschilinitu, din istori'a politica si bisericósca a romaniloru, si cari ar vol a le oferi societàtii pre langa óre care remu­neraţi une, — sè binevoiésca a so adresá in acesta privintia la societatea Petru Maiorv, (Budapesta, Waitznergasse nr. 12,) facendu cunoscuta totuodata si remuneratiunea séu peste totu conditiunile pe langa cari ar fi aplicaţi a le oferi. —

Incredintiàmu pre Onoraţii dni respec­tivi, cà voru face unu servitlu forte mare so­cietàtii si peste totu tenerimei, chiar intregei coloniei romane din capital'a Ungariei.

Budapesta, in 1. iuliu 1874.*) Comitetulu.

Respunsu si rogare, in caus'a portreteloru Erovlui-martiru.

Din mai multe parti ni sau facutu în­trebări si respectivminte ni s'au cerutu nóue tramiteri de portrete de ale lui Avramu Iancn ; ér noi nu ne grabiràmu a respunde. Caus'a e, parte pentru cà nici timpulu nu ni pré per­mise, dar mai vertosu si pentru cà asteptàmu sè vedemu, câtu de mari si numerose au sè fie atari cereri, spre a ne poté orienta atâtu in privinti'a impàrtirei celoru inca vr'o 2 — 300, ce mai avemu disponibili, câtu sl in privinti'a numărului ce dóra ar fi sè mai comandàmu la Viena.

Deci rogàmu sè fie spre scire domni-loru ce ni se adresară oerendu atari portrete, cà sunt bine prenotati si nu vom lipsi a li satisface la timpulu seu.

Dar cu o cale nu potemu a nu adresa domniloru caroru de ! dóue luni in cóci tra-miseramu asemenea portrete in numeru mai mare de essemplarie, si dintre cari pre candu o parte cu o promtétia si acuratétia ce ne-a 8uprinsu si deoblegatu — se grăbiră a ni dá reportu despre împărţirea loru si a ni tramite banii încasaţi, partea mai mare nici pana in diu'a de astadi nu ni dedera vr'unu reportu si unii nu ni tramisera unu cruceriu mà­car, — rogandu-ii pre acesti'a, ca sè bine­voiésca a-si aduce a minte de servitiulu ce Ham cerutu si pentru care trebue sè supunemu , cà — tacendu s'au inga-giatu, prin urmare ori sè implinésca inga-giamontulu, dandu-ne reportu si resp. trami-tiendu-ne banii realisati, ori sè ni retorne essemplariale nevendibile in pàrtile loru, ca sè le potemu dà altora in alte parti, unde atari se reclama cu intetire. —

De asemenea mai venimu sè rogàmu

Una data sl pre numeroşii domni, ca­roru am spedatu essemplaria din „Robinsonu," fora ca — màcar despre primire sè ni fie re-portatu, cu atâtu mai pucinu sè ni fie tramisu unu cruceriu incassatu !

Intr'adeveru n'am fi crediutu,'ca mul­ţimea de càrturari ce avemu in poporu atâtu de pucinu sè se interesedie de o carte atâtu de frumosa si folositória si pusa la vendiare cu unu pretiu atâtu de bagatelu !

Deci asceptàmu sl in acesta privintia màcar numai simple insciintiàri despre starea lucrului si caus'a pentru care nu se potu vende séu nu ni se potu tramite banii. —

Redactiunea.

Publication! tacsabili. Concursu,

Concediendu-se prin decisiunea con­sistoriala din 2 maiu 1874 sub nrulu 339 bis-defeptuosului preotu Macsimu Nooacoviciu din Gherbovetiu, protopresviteratulu Mehadiei, a si-luâ langa sine unu capelanu, pentru acestu postu se deschide concursu pana la 14 iuliu a. c. cal. v. in carea dia se va tiené si alegerea.

Emolumentole suntu a trei-a parte din salariu din sesiunea parochiala si din cele­lalte venite parochiali legali.

Cei ce dorescu a ocupa acestu postu au a-si insinua recursele provediute cu docu­mentele prescrise prin statutulu org. si adre­sate comitetului parochialu gr. or. rom. din Gherbovetiu, pana la susaretatulu terminu, Pré-onoratului Domnu protopresviteru trac-tualu Mihailu Popoviciu in Orsiovavechia.

Gherbovetiu in 19 maiu 1874. Comitetulu parochialu gr. or. rom. anu.

In contielegere cu : 2 - 3 Mihailu Popoviciu, mp.

protopresviteru.

*) Celelalte diuaria romane sunt rogate cu tóta onórea. sè binovoiésca a reproduce acésta rogare. —

Concursu. Pentru îndeplinirea postului de in-

vetiatoriu la scól'a gr. or. romana din Romanesci, protopopiatulu Făgetului, se escrie din nou concursu cu terminu de siese septemene delà prim'a publicare in fói'a „Albina".

Emolumentele sunt: 120 fl. v. a in bani gata ; 20 meti de grâu ; 2 0 meti de cucurudiu; 100 lb de lardu; 100 lb de sare ; 15 de luminări ; 10 orgii de lemne si VVjugeru de gradina cu cartiru gra-tisu. Doritorii de a ocupa acestu postu au a-si tramite recursele, instruate in sensulu statutului org. pana la defiptulu terminu, càtra diu protopopu alu Făge­tului Atanasiu Ioanoviciu.

Romanesci, in 16 maiu v. 1874 . In contielegere cu diu protopopu tractualu 3 — 3 Comitetulu parochialu.

I N T I P O G E A F I ' A L U I Emericn Bartalits. REDACTOEU RESPUNDIETOKIU Vincentiu Babesin-