Anul IV - Biserica Metanoiabisericametanoia.ro/wp-content/uploads/2015/10/07_ghid_studiu... ·...

1

Anul IV

O BISERICĂ TRANSFORMATĂ

UMBLĂ CU HRISTOS

CREDINCIOSUL TRANSFORMAT

PRACTICĂ

DISCIPLINELE

SPIRITUALE

2

Habacuc, Ghid de studiu Autori:MirceaLeucuţa Cristian Bodri Ioan Alboni Ionel Murgu Sorin P. Muntean

© Biserica Metanoia Arad Str. Tribunul Dobra nr. 8 www.bisericametanoia.ro Tel. 0257 255 226

Disciplinele Spirituale, Ghid de studiu

Autori:Muntean Sorin, LeucuţaMircea, Bodri Cristian, AlboniIoan,OprişMarcel,FoşleaMircea,MarişAdrian

Editare şi corectare text:RoţcuDiana,DogaruDaniel

© Biserica Metanoia Arad Str. Tribunul Dobra nr. 8 www.bisericametanoia.ro Tel. 0257 255 226

3

Introducere

Scopul oricărui credincios este transformarea. Transformareaoricăruicredinciosînsă,areunscop.BibliaîlprezintăînRomani8:29unde,vorbinddesprecredincioşi,menţioneazăcăDumnezeu i-a hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său. Expresia folosită înacel text, înoriginal,descriaprocesulmodelăriiunuilucru într-o asemănare permanentă cu altul.Noi am fost creaţişimântuiţi,pentrucamaiapoi săajungemsăneasemănămcuIsus.Deaceea şi scopulbisericiinoastre este săfimca ISUS, încuvintele Apostolului Pavel din Galateni 4:19: Cristos să ia chip în voi.

Această transformarenu se întâmplă instantaneu, la convertire,ci esteunproces în caremetanoia (pocainţa) îşi facedesăvârşitălucrarea în viaţa credinciosului. În acest proces sunt anumiteelemente spirituale cu rol de catalizatori, care ajută mult înschimbarea vieţii şi transformarea ei dupămodelul lui Cristos.Acestea sunt disciplinele spirituale, caracteristici ale vieţii luiIsus, care însuşite şi practicate de credincios, îl vor ajuta să-şischimbeviaţaradical,nudoardedraguldeafialtfel,cipentruaajungecaMântuitorulsău,caIsus.

Deaceeaînacestanne-ampropussăînvăţamcumsăUmblăm cu Isus, scopulnostrufiindaceladeaajungesăUmblăm ca Isus. Înacestsens,disciplinelespiritualesunttocmaicatalizatoriicarenevorajutasăfacemacestlucru.Eleînsănutrebuiedoarstudiate,ci practicate. Acesta este scopul acestui ghid: să ne ajute să ledescoperimmaibine, să le înţelegemmaiprofund, camaiapoisăleşipracticămcuconsecvenţă.Defapt,scopulultimestesăletrăim,fiindcăviaţaînCristosIsuslecuprindepetoate.

Disciplinele spirituale însă impun disciplină, în alte cuvinte,antrenament. Sunt un fel de exerciţii spirituale care produc

4

disconfort firii pământeşti, fiindcă nu ne vin natural, de aceeamulţi renunţăuşorsă lepractice.Totuşi,acestediscipline,cândsunt însuşitedecătrecredincios,potaducemultebinecuvântărişi acea fericire pe care numai părtăşia cu Isus o poate aduceîn viaţa unui om. Ele te apropie de Isus, ele te fac să devii caIsus, şi devenind ca El, vei trăi ca El: practicând intimitatea cuDumnezeu prin post şi rugăciune, fiindmereu hrănit spiritualprin meditaţia în Cuvânt, având o atitudine cristică de slujireşisupunere, trăindeliberatdefire însimplitateşidepăcatprinmărturisire,subimboldulDuhuluiprincălăuzire.

De aceea vă îndemn: în timp ce studiaţi disciplinele spirituale,începeţisăleşipracticaţi!Intenţionat,regulatşicuperseverenţă.Nuvafiuşor la început, dar văvor face bine. Feriţi-vă însă săfaceţidineleunsetderegulifariseicesaucriteriidediscriminarespirituală; ele suntmenite să devină obiceiuri de viaţă, care înmodnaturalsăaducăsupranaturalulînviaţaunuiom.IarcândIsusvaluachipînnoi,nuvomtrăinoi,ciCristos,înnoi,şiatuncicuadevăratvomajungelaaceafericireşiîmpliniredeplinădupăcaretânjimtoatăviaţa.

Luaţiînseriosprovocarea,însuşiţi-văacestedisciplinespiritualeşitrăiţi-le!Veţifischimbaţi!Veţifibinecuvântaţi!

Cristian Barbosu Pastor al Bisericii Metanoia, Arad

5

Cal

end

ar d

e st

ud

iu D

isci

pli

ne

Sp

irit

ual

e –

2008

Săp

tăm

âna

Lec

ţia

Dis

cip

lin

a27Oct–02Nov

Intr

oduc

ere

03–09Nov

Lecţia1

Meditaţia

10–16Nov

Lecţia2

Călăuzirea

17–23Nov

Lecţia3

Rugăciunea

24–30Nov

Lecţia4

Mărturisirea

01 –

07

Dec

Lecţia5

Supu

nere

a08

– 1

4 D

ecLecţia6

Sim

plit

atea

15 –

21

Dec

Lecţia7

Slujirea

7

Lecţia 1 ► MEDITAŢIA

Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea; căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale, şi atunci vei lucra cu înţelepciune. (Iosua 1:8)

Întrebarea 1: "DecesăstudiemşisămeditămasupraScripturii?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Dacădefinimscopulvieţiicreştinecafiind:„să-LcunoaştempeDumnezeuşisă-Lfacemdecunoscut”,înţelegemcăa-lcunoaştepe Dumnezeu înseamnă a avea cheia vieţii. Viaţa veşnică – afirmăDomnulIsus–este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat (Ioan17:3).PeDumnezeu ÎlputemcunoaştedoarfiindcăElniS-arevelat,niS-afăcutcunoscut.SursaprimarăarevelaţieiesteScriptura.

O studiere şi o meditare asupra Scripturii ar trebui să devinăo practică obişnuită în viaţa fiecărui creştin. Doar aşa vomajungesădescoperimfrumuseţeachipului luiDumnezeu,sănefamiliarizămcu căileDomnului şi cu tipareleLuidegândire şide lucrare.

Întrebarea 2: "Citeşte Iosua 1:8. Ce este meditaţia? Care este diferenţa întremeditaţieşistudiu?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

8

Însocietateacontemporană,adversarulnostruestespecializatîntrei lucruri: zgomot, grabă şi aglomeraţie.Meditaţia reprezintăexact opusul acestora: linişte regeneratoare, contemplaţie,timp pus deoparte suficient de mult ca să poţi auzi vocea luiDumnezeuşideaurmaCuvântulSău,comuniunecuDumnezeu.Prinmeditaţie,dezvoltămoprietenie intimăcu Isus (veziExod33:11,Apoc.3:20).Meditaţiaestedevoţională,pecândstudiulesteanalitic. Meditaţia presupune mai mult decât studiul, accentulpunându-sepepătrundereaşiaplicareapasajului.Cuvântulscrisdevinecuvântviucareţiseadreseazăţie,personal.

Întrebarea 3: "Dacă încercăm să definim chipul lui Dumnezeu în om prinprisma nevoilor fundamentale ale omului, deosebim trei nevoiprincipale:nevoiadeDumnezeu,nevoiadesemnificaţieşinevoiade comuniune (de semeni).ConformpasajuluidinMatei 22:37-39, care este nevoia principală a omului? Şi atunci care trebuiesă fie motivaţia primă în meditaţia şi studiul Scripturii? (vezirugăciuneaTatăl nostru;Matei6).

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Discutaţi şi altemotivaţii/alte alternative în apropierea voastrădeDumnezeu.

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Tiparul în care au fost scrise majoritatea epistolelor este:teologie-practică.Şideşieleau fost scrise ca să răspundăunornevoispecificealebisericilor,autorii s-auapropiatdeproblemaspecifică începând a-L prezenta în primul rând peDumnezeuşiadevărurileLuiveşnice.Deceoare?Pentrucănevoianoastră

9

primordială este nevoia de Dumnezeu şi cu cât mai mult neîmplinimaceastănevoie, întâlnireacuDumnezeunedăputereaascultării de El şi numai ascultarea de Dumnezeu aducevindecare în sfera nevoilor noastre imediate. Atenţie deci lamodulîncareneapropiemdeDumnezeu!

Întrebarea 4: "Procesul cunoaşterii lui Dumnezeu implică două aspecte:primulţinedeefortulnostru,celălaltdelucrareaDuhuluiSfânt.Meditaţiaeste,înceamaimaremăsură,odisciplinăpasivă,fiindcaracterizatămaimultdereflectaredecâtdestudiu,deascultaredecât de gândire, de detaşare decât de încordare. În cadruldisciplineimeditaţiei,mai puţin suntemnoi, cei care acţionăm,cât, mai degrabă, ne deschidem pentru a ne lăsa transformaţi.Invităm Duhul Sfânt să vină să lucreze înlăuntrul nostru –învăţându-ne,curăţindu-ne,mângâindu-ne,mustrându-ne.

Acum,cusiguranţăDuhulSfântÎşifacepartea.Tuîţifaciparteata?Ai tuun loc al tăuunde să stai sămeditezi?Ai tuun timpzilnic destinat părtăşiei în Cuvânt? Dacă nu, eşti tu gata să îţifacitimppentruDumnezeultău,înultimăinstanţăpentrutine?Unde?Când?Cum?Caresuntuneltelecaretepotajutaînacestsens? Discută cu cei din grup modalităţi de a cugeta/meditaasupraCuvântuluiSfânt?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Întrebareacheie,cucaretrebuiesăîncepiesteaceasta:princeîmivorbeştemietextulacesta?Pune-ţiîntotdeaunaaceastăîntrebarecând citeşti, fie un verset, fie un simplu gând din Scripturi.Opreşte-te,nuteducemaideparte,cimeditează,cugetăasupralui. Chiar dacă îţi rezumi citirea ta zilnică doar la acel verset,cugetăpestezilasemnificaţialuiînviaţata.

10

Nu uita: disciplina presupune disciplină. Iar aceasta înseamnăefort,renunţare,luptă.Şiacestelucruritrebuiesădevinăunmoddeviaţă.

AmvăzutdeceesteimportantsămeditămlaCuvânt,amvăzutce estemeditaţia, am văzut cum se face această disciplină, amvăzut care esteaportulnostru.Nusepoate sănufiobservat şibeneficiileacesteidiscipline.Trăimîntr-olumenedreaptă,avemmulte frustrări, nemulţumiri, avem nevoi neîmplinite. Trăireacubucurie înmijloculdeşertăciunii, împlinireanevoilornoastrespecificeţineînprimulrânddecunoaştereaDumnezeuluicăruiateînchini.LaurmaurmeideviiasemeneaCeluicăruiateînchini.CautăsăteînchiniluiDumnezeu,sămeditezilaElşiaisădeviicaEl,unfiudeDumnezeu.Şiaisăvezicătoateproblemeletalespecifice pe orizontală vor începe să se dreagă, atâta timp câtlegăturapeverticalăestemenţinutăşiîntreţinută.

Exerciţiu aplicativ:Unexempludemeditaţie.Iaunsingurtext,unsingureveniment,o singură parabolă. Intră în pielea personajului. DeschideScriptura cu imaginaţie şi creativitate. Acum eşti vameşul,acumeştifiul risipitor..., acumeştiMariaMagdalena sauPetruîn curtea marelui preot... până când întreaga Scriptură devineautobiografică.

Exemplu: Ioan 6 – înmulţirea pâinilor:Începeprinateimaginapetineînsuţidreptcopilulcareaprimitdemâncaresau,poate,părintelelui.Încearcăsă-ţifoloseştitoatesimţurile,pemăsurăceparcurgiîncetpasajul.Ceîntrebăricrezicăşi-apuscopilul,cândafostprovocatdeAndreisăîşiîmpartăpâinileşipeştiicuIsus?

Încearcă să îţi imaginezi povestea: iarba, dealurile, cum eraufeţeleoamenilorveniţisăÎlascultepeIsus?

11

Încearcăsăauzi:sunetulapei,gălăgiacopiilor,voceaStăpânului,şuşoteliledinmulţime.Cecrezitucăziceauei,ascultându-LpeIsus?

Încearcăsăsimţi:ţesăturaasprăahainelor,duritateapământului,pieleacrăpatăapalmelor.

Înceledinurmăîncearcăsă îţipui înmişcareemoţiile:ezitareadin momentul în care îţi este adusă hrana, uimirea în faţamiracolului...

Imaginează-ţiapoicăairămassingurprivindmulţimeaplecândşiIsusseaşeazălângătine.Dupăpuţintimp,Domnulseîntoarcecătretineşiteîntreabă:Ceaşputeafacepentrutine?Şiîncepisă-Ipovesteşticeascunziîninimă:nevoile,temerile,speranţeletale.

După ce ai terminat de vorbit, rămâi un timp tăcut. Apoi teintorci cătreDomnul şi-L întrebi: Ce aş putea să fac eu pentruTine?Şiapoiîţilaşiinimasăasculteîntăcereşirugăciune.

PrezenţaLuitevacopleşişi,încet,încetveiîncepeocomunicareintimă cuDomnul tău. El îţi va vorbi şi tu vei deveni totmaiprieten cu El, aidoma lui Moise.

Eştigatasăîncerci?

12

Notiţe din predică

13


14


Prin ce ţi-a vorbit Dumnezeu în predica din weekend?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

15

Lecţia 2 ► CĂLĂUZIREA

...noi trebuie să înţelegem că întregul scop al lui Dumnezeu este să ne aducă în situaţia în care să putem umbla cu El în tăcere, cu calm, în mod constant, permiţându-ne să creştem ca să fim colaboratorii Lui, să păstrăm o distanţă între noi şi El, dar totuşi să fim uniţi cu El, fiindcă am fost conformaţi chipului Fiului Său. (Dallas Willard)

Nevoia de călăuzire şi scopul călăuziriiCălăuzirea este poate cea mai radicală dintre disciplinelespirituale pentru că tratează esenţa umblării cu Dumnezeu.Călăuzirea presupune să-ţi trăieşti viaţa auzind vocea luiDumnezeuşisupunându-teînascultaredeCuvântulSău.

Avemnevoiedemaimult decât deunmanualde instrucţiuni.John White spunea: S-ar putea să cauţi călăuzire, dar Domnul vrea să-ţi dea ceva mai bun: pe EL Însuşi. Ceea ce Dumnezeu ne-adat într-adevăr, este o Călăuză. Secretul umblării în voia luiDumnezeuestesăstămaproapedeaceastăCălăuzăşisăurmămdrumul pe care ne duce. Domnul Isus, Călăuza noastră, esteexemplul suprem de ascultare de voia lui Dumnezeu. Filipeni2:6-8şiEvrei10:5-10nespuncăscopulfundamentalpecare l-aavutEl,atuncicândavenitpepământ,afostsăfacăvoiaTatăluiSău,săascultedeDumnezeu.

Întrebarea 1: "Definiţi conceptul de călăuzire şi rolul pe care îl are acesta înumblareacreştinului.Cumararătaumblareavoastrăzilnicădacăarîncetacălăuzirea?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

16

Întrebarea 2:

CitiţiMatei 6:25-26 şi Luca 12: 22-34, observândgrija pe care oare Dumnezeu pentru cele mai mici detalii ale vieţii noastre.Dacă Dumnezeu are un plan pentru fiecare dintre noi, plancare include mântuirea noastră, adoptarea noastră, suferinţanoastră, procesul de a ajunge asemănători chipului lui Cristosşiglorificareanoastră,şidacăinteresulpecareÎlareDumnezeupentru noi merge până acolo încât şi firele de păr de pe capne sunt numărate, ce concluzie puteţi trage cu privire la voiaspecificăpecareDumnezeuoarepentruviaţavoastră?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Întrebarea 3: "Citiţi Efeseni 2:10 şi contextul acestui verset. Conform acestuiversetputemfiliberişicălăuziţi înacelaşi timp?Cumpoateuncredincios să aibă libertatea de acţiune dacă faptele lui au fostdejastabilitedeDumnezeu?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Realitateapredestinării credinciosuluidin eternitate şi existenţaunuiplandetaliatprivitorlafaptelebune,pecareDumnezeule-apregătitpentrucopilulSăucasăumbleînele,nuanuleazăliberaalegereaaceluiindividşinicinuexcludeumblareaprincredinţă.DumnezeuvreacafiecaredintrecopiiiLuisăseîncadrezeînmodvoluntarînplanulpecareDumnezeuÎlarepentruelşisăaleagăînmodvoluntar să-I asculte poruncile şi să împlineascăplanulpecareElîlarecuprivirelaviaţasa.

17

Întrebarea 4: "Comunică Dumnezeu inteligibil cu fiecare persoană? Când şicumv-a vorbitDumnezeuultimadată? Sunteţi siguri că a fostvocealuiDumnezeu?Argumentaţi!

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Căi de comunicare şi călăuzireConformScripturii (vezi Iov33:14-18,Evrei 1:1-2 sau2Timotei3:14-17), Dumnezeu a folosit diferite mijloace pentru a dacălăuzire,dintre carepeunele le foloseşteşi înprezent:visuri,semneşiminuni,sorţi,comunicarefaţă înfaţă,UrimşiTumim,voceadirectăaluiDumnezeu,oracole,vedenii,simboluri,îngeri,profeţi, sfetnici, prin Fiul, Scriptura, Duhul Sfânt, autoritateaapostolilor,oameniînzestraţideDumnezeu,etc.

Cu privire la lucrurile despre care El a vorbit deja, nu maieste nevoie ca El să vorbească din nou. În faţa unei situaţii defelul acesta, Dumnezeu se aşteaptă ca noi să facem alegeri înconformitatecuvoiaSa,pecareocunoaştem,şisăluămdeciziimature,înţelepteşiresponsabile.Elvreacanoisăfimliberi,darînacelaşitimpsăfimcompletdedicaţiascultăriideEl,slujiriişiglorificăriiLui.Dar,fiindcăElvreasăfimfiinţeumanecuvoinţăliberă,ElnupoatesăneconformezevoiiLuifărăaţineseamadelibertatea noastră, exclud-o implicit. Acest lucru ne-ar distrugepersonalitatea.

Dacă acest lucru este adevărat, atunci există un mijloc decălauzirepecareDumnezeunu-lvafolosiînraporturileSalecunoi.Elnunevadictaînfiecareminutcesăfacem.S-arputeacaunii să creadă că la fiecare cotitură a drumului, Dumnezeu nespunecesăfacem,saucăElarvoisăfacăacestlucruşine-arstala dispoziţie dacă I-am cere.Dar nune-ar face această călăuzire

18

maidegrabăroboţicarearacţionaînmodautomat,înfuncţiedecumsuntprogramaţi?

Întrebarea 5: "Observaţi şi identificaţi în textul din FapteleApostolilor 15:30–16:10 moduri concrete de călăuzire. Care sunt căile pe care lefoloseşteastăziDumnezeucasăvăcălăuzească?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Condiţii pentru a primi călăuzire şi mijloace de călăuzire

interziseEste călăuzirea care vine de la Dumnezeu condiţionată deanumite calităţi sau atitudini pe care ar trebui să le avem?Biblianespunecă,pentruaaveacălăuzire, trebuiesăascultămde călăuzirea deja primită, să avem viaţa plină de blândeţe şiumilinţă. Pentru aprofundare citiţi: 1 Samuel 13:1-14; 15:1-29;28:1-19;Numeri12:1-15.

De-alungultimpului,oameniiaufolositmultemetodepentruagăsi călăuzire,ajungândpânăacolo încâtaucăutat săcunoascăviitorul din alte surse decâtDumnezeuCelAdevărat. Pentru avedea care suntmijloacele de călăuzire interzise deDumnezeucitiţi: Deuteronom 13:1-3, 6-9; 18:9-12, 20; Proverbe 1:10; 3:31;5:3-6;6:12,16-19;13:16.

Exerciţiu aplicativ : SugestiipracticepentrucunoaştereavoiiluiDumnezeuînsituaţiiconcrete:

• Hotărâţi-vă să faceţivoia luiDumnezeu chiardacănuocunoaşteţiîncă(Ioan7:17);

19

• Consultaţi-L pe Dumnezeu în toate situaţiile (disciplinarugăciunii);

• Vedeţi ce spune Scriptura despre problema cu care văconfruntaţi(practicaţimeditaţia);

• Căutaţirăspunsuriînîmprejurărileprovidenţiale,însfatulînţelept, în bărbaţi înzestraţi şi femei înzestrate (aleşide Dumnezeu să conducă Biserica Sa), în activitatea deluminare a Duhului Sfânt, în bunul simţ şi în mărturialăuntricăaDuhuluiluiDumnezeu;

• Faptulcănusunteţicălăuziţipoatesăînsemne:

- OproblemăînrelaţiavoastrăcuDomnul;

- Dumnezeu vrea să vă bazaţi pe El, sau că aveţi dejasuficiente informaţii pentru a lua o decizie înţeleaptă,matură;

• Odatăceaţi luatodecizie,mergeţi înainteprincredinţăindiferentdeobstacole;

• Înoricedecizie,mulţumiţi-IluiDumnezeu(Romani8:28;1Tesaloniceni5:18).

Întrebarea 6: "Dacă a fi călăuziţi rezultă în primul rând din prietenia noastrăcu Dumnezeu, astfel încât să-I cunoaştem căile şi să dorim săumblămpeele (Ioan10şi15), lace lucruridinviaţavoastrăartrebuisărenunţaţişiceartrebuisăadăugaţipentruaadâncimaimultintimitateavoastrăcuHristos?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

20

Dumnezeu vrea să luăm decizii corecte în umblarea noastrăzidezicuEl.Casăneajutesă facemacest lucru,Elaajunssăcomunice cu noi la diferite nivele.O face fie prinCuvânt, prinîmprejurărisauprin luminareaminţii,sauprintr-oaltămetodă,darElvacontinuasăcomunicecunoicasănedescoperevoiaSa.

Uneori,voceaLuiesteatâtdeînceatăşiliniştităcasusurulblândalbrizeidevară.Altădată,Elstrigăcuvoceaunuitunetzicând:Aceasta este calea.Indiferentcum,Dumnezeuvorbeşte. El vine la noi lanivelulnevoiişialcredinţeinoastre.Poatecăpânăacumnuaţifostsuficentdeatenţipentrua-Lauzi,saupoatenuaţiştiutcumsăascultaţi.Oricarearfisituaţia,această lecţiepoatesăfiepentruvoioîncurajarepentruaoluadelaînceput,cuforţenoi.

21


22



_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

23

Lecţia 3 ► RUGĂCIUNEA O poartă de acces la Dumnezeu şi un

mijloc de transformare a propriei vieţi

Motivaţia rugăciunii. De ce să ne rugăm?Dacă privim cu atenţie la realitatea din jurul nostru putemobserva că oamenii, în general, şi de foarte multe ori chiarşi credincioşii, se bazează pe forţele proprii în mare parte aacţiunilor lor. Voi depinde doar de strategia mea, de abilităţile şi cunoştinţele mele sau de resursele pe care le am,spunceimaimulţi,şi uită de rugăciune. Totuşi, înmomente de criză şi disperare,cândnumaiaunicitimp,nicivariante,cândinteligenţaumanăşiputerilepersonalenumaiajută,cândnumaiexistăniciosoluţie,atuncietimpulsăfacăorugăciune.

Pe de altă parte, toţi cei care au umblat cu Dumnezeu, auconsiderat rugăciunea drept cea mai importantă activitate dinviaţa lor. Astfel, cuvintele din Evanghelia lui Marcu sunt unindiciudespremoduldeviaţăalluiIsus:A doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo (Marcu 1:35). Aspiraţia lui DavidcătreDumnezeuaînvinsdelăsareaşilanţurilesomnului:Mi-aduc aminte de Tine în aşternutul meu!(Ps.63:6).

Când privim la apostoli, deşi au fost solicitaţi să-şi investeascăenergia în alte lucruri importante şi necesare, ei au hotărît săstăruiască în rugăciune şi în propovăduirea Cuvântului (Fapte6:4). Pentru aceştia, rugăciunea nu a constituit o îndeletnicireneînsemnată, lăsată la periferia vieţii; rugăciunea a fost însăşiviaţa lor.Nuînultimulrând, înLuca18:1-8,vedemcăDomnulIsusîiînvaţăpeucenicisăseroagecuconsecvenţă,prinexemplul

24

văduvei care stăruie pe lângă judecătorul nedrept să i se facădreptate.

Din toate aceste exemple reiese că practicarea rugăciunii nueste o opţiune, ci o cerinţă ce nu poate fi negociată în viaţacredinciosului. Rugăciunea este cea care ne propulseazăspre frontierele vieţii spirituale. Între disciplinele spirituale,rugăciunea este foarte importantă pentru că ne conduce lao comuniune continuă cu Tatăl. Meditaţia ne familiarizeazăcu viaţa interioară, postul este un mijloc ajutător, studiul netransformă mintea, dar disciplina rugăciunii este cea care neconducespreceamaiadâncăşitotodatăceamaiînaltălucrareaspiritului uman.

Adevărata rugăciune dă viaţă şi schimbă viaţa. Rugăciuneaeste calea principalăpecareo foloseşteDumnezeupentruanetransforma. Dacă nu dorim să ne schimbăm, nu vom face dinrugăciuneo caracteristicăvizibilăavieţiinoastre.Cândnerugămînsă,Dumnezeu,plindehar,nedezvăluie treptat lucrurilecarenemaiţindepartedeElşineelibereazădeele.

Întrebarea 1: "Ceînseamnărugăciuneapentrutine?Încaredintrecategoriiledeoameniprezentatemaisusteîncadrezidinperspectivapracticăriirugăciuniiînviaţata?Cetemotiveazăpetinesăterogi?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Perspectiva biblică asupra rugăciunii – Când este timpul

potrivit pentru rugăciune?Nuesteunlucrurăusăterogiînmomentedecriză.Rugăciuniledisperateaureprezentatînceputulvieţiispiritualepentrumulţi.Însă doar aceste rugăciuni nu sunt suficiente pentru a susţine

25

viaţa spirituală. Mulţi dintre noi cădem în această capcană,în care singurele rugăciuni sincere sunt cele din momentelede criză şi suferinţă; restul timpuluinebazămpeputerea şipeînţelepciuneanoastră.

Citiţipasajeledemaijosşicompletaţispaţiilelibere:

Romani 12:12 Bucuraţi-vă în nădejde. Fiţi răbdători în necaz. _____________ în rugăciune.

Efeseni 6:18 Faceţi ____________________, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. _____________ la aceasta, _______________________________, şi rugăciune pentru toţi sfinţii,

Coloseni 4:2 ___________________ în rugăciune, ________________ în ea cu mulţumiri.

1 Tesaloniceni 5:17 Rugaţi-vă ___________________.

1 Timotei 2:1 Vă îndemn, deci, _______________________, să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii...

Întrebarea 2: "Înluminatextelordemaisus,ceputeţispunedesprenecesitatearugăciunii în viaţa credinciosului? Tu ai un timp dedicatrugăciunii?Cândte-airugatultimadată?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Perspectiva biblică asupra rugăciunii – Unde şi cum

trebuie să ne rugăm?Scriptura vorbeşte nu doar despre faptul că trebuie să alocămtimppentrurugăciune,cineînvaţăşicăestebinesănegăsimunlocpotrivitîncaresănerugăm,înintimitate,fărăafideranjaţi.Evangheliilenespuncăşi Isus făceaaceasta:Se trezea dis-

26

de-dimineaţă, până nici nu se lumina de ziuă, părăsea casa şi Se ducea într-un loc retras, unde Se ruga (Marcu 1:35).

EsteinteresantdeobservatcăIsuspreferasăSeretragăînnatură, pentru a Se ruga - fie sus pemunte, fie pemalulMării Galileii. Citiţi pasajele de mai jos si completaţi spaţiilelibere:

Matei 6:6 Ci tu, când te rogi, intră în_______ ta, încuie-ţi uşa, şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în___________, îţi va răsplăti.

Faptele Apostolilor 10:9 A doua zi, când erau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s-a suit să se roage_______________________, pe la ceasul al şaselea.

Întrebarea 3: "Dececrezicăesteimportantsăaiunlocpentrurugăciune?Careestelocultăufavoritîncareterogi?Pececriteriil-aiales?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Perspectiva biblică asupra rugăciunii – Pentru ce trebuie

să ne rugăm?ÎnScripturăexistămaimultetipuriderugăciuni:rugăciunidelaudă,demulţumire,demijlociresaudecerere.Estebinesăpăstrămunechilibruîntreacestea,fiindcăsuntemtentaţisăneconcentrămînrugăciunemaimultpecereridecâtpelaudă,mulţumire saumijlocire. În altă ordine de idei, demulteoriezitămsă-IaducemluiDumnezeurugăciunicareparbanale,astfelcăne forţămsănerugămpentru lucruricareparmainobile. Se creează în felul acesta o prăpastieîntreceeacecredemnoicătrebuiesăspunemînrugăciuneşiceeacenepreocupăcuadevărat.

27

Rugăciunea simplă reuşeşte să facă să dispară aceastăprăpastie.RugăciuneasimplăesteceaîncarenedeschidemşispunemluiDumnezeuexactceeaceesteîninimanoastră. Nutrebuiesăcomplicămniciodatărugăciunea.Isusne-aînvăţatsă venim înaintea lui Dumnezeu la fel ca nişte copii înainteatatălui lor, cu deschidere, sinceritate şi încredere. Dumnezeurăspunderugăciunii,fiindcăÎlroagăcopiiiSăi.

Întrebarea 4: "Enumerăcâteva lucruricare tepreocupă înacestezile. Încearcăsă i lespui luiDumnezeuaşacumlesimţi.Cumesăterogi înfelulacesta?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Rugăciuneapersonală(încămăruţă)esteaccentuatăînScriptură,şi prin ea au fost câştigate mari biruinţe spirituale, după cummărturisesc cei care au practicat-o. O altă formă a rugăciunii,întâlnită în special în Vechiul Testament, dar nu numai, esterugăciuneapublică,încareunasaumaimultepersoaneseroagăcuvocetare,înfaţaunuigrupdeoamenipentruunanumitlucrusauscop.Iatăcâtevaexemple:

1 Împ. 8:22-53–rugăciunealuiSolomonladedicareatemplului;

1 Împ. 18:36-37–rugăciunealuiIliepemunteleCarmel;

Ioan 11:41-42–rugăciunealuiIsuslamormântulluiLazăr.

Acest fel de rugăciune se practică înmod obişnuit în întâlnirilebisericii. Este important să observăm că un scop al rugăciuniipubliceesteaceladeafocalizaatenţiacelorlalţispreDumnezeu,de a-i ajuta să se apropie de El. Din acest motiv, cuvintele şiexpresiile folosite, respectiv, forma de exprimare, joacă un rol

28

destuldeimportantşitrebuiealesecumaimultăgrijă(Ce este de făcut atunci? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga şi cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta şi cu mintea. Altmintrelea, dacă aduci mulţumiri cu duhul, cum va răspunde Amin la mulţumirile pe care le aduci tu, cel lipsit de daruri, când el nu ştie ce spui?–1Cor.14:15-16).

Întrebarea 5: "Ce te împiedică să te rogi înpublic?Enumeră câtevamotive şidiscută-lecuceilalţimembridingrup.

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Exerciţiu aplicativ:1.Iaofoaiedehârtieşifăolistăcucâtevamotivederugăciunepersonale,legatedefamiliatasaudebiserică.

2.Stabileşte-ţiuntimpzilnicde5minuteîncaresăterogispecificpebazalisteirespective.

3.Cautăunlocundepoţisăfacilucrulacestafărăafideranjat.

4.Încearcăsăterogicuconsecvenţăîntimpulşiloculpecarele-aialestimpdeosăptămână.

Întrebarea 6: "Împărtăşeşte grupului cum te-ai descurcat cu acest exerciţiu şidiscutaţi efectul pe care îl are în disciplinarea vieţii voastre derugăciune.

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Rugăciunea este unul dintre stâlpii pe care clădim viziuneabisericiinoastre.Eaesteunexerciţiual credinţei, carevaaduce

29

în viaţa credincioşilor, dar şi a comunităţii, acea transformarede care mereu vorbim. De aceea este foarte important să fimdisciplinaţi, practicând-o înmod personal, în grupurile noastremici precum şi în serviciile de închinare ale bisericii. Doamneajută-ne!


30

Notițe de predică


_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

31

Lecţia 4: ► MĂRTURISIREA

Atunci când auzim cuvântul mărturisire, cu toţii înţelegem lace se referă.De ce însă trebuie să vorbimdespre odisciplină amărturisirii? Cunoaştem că întoarcerea noastră la Dumnezeuare de-a face cu mărturisirea păcatelor şi credinţa că jertfa luiIsusHristosne elibereazădepedeapsape careomeritamca şiconsecinţă a lor. Pavel însăne îndeamnă săducem până la capăt mântuirea noastră, cu frică şi cutremur(Filip.2:12)învăţându-necământuireaestemaidegrabăunprocesdecâtuneveniment.

Cum se face însă că mărturisirea este inclusă în rânduldisciplinelorcomunităţii?Amcrezutcăestevorbadeoproblemăpersonală între individ şiDumnezeu şi nu implică alţi oameni.Suntem cât se poate de recunoscători învăţăturii biblice, multaccentuată în timpul Reformei, că este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Hristos (1Tim.2:5).Deasemenea,suntem recunoscători învăţăturii biblice redescoperite în zilelenoastre, care ne îndeamnă: mărturisiţi-vă unii altora păcatele şi rugaţi-vă unii pentru alţii…(Iacov 5:16). Ambele învăţături segăsescînScriptură,şiunanuoexcludepecealaltă.

Mărturisireaesteodisciplinădificilăpentrunoideoarece,adesea,privimcomunitateacelorcredincioşicapeopărtăşieasfinţilor,înainte de a o vedea ca pe o părtăşie a celor păcătoşi. Credemcătoţiceilalţisuntmultmaiavansaţiînsfinţenie,întimpcenoisuntemizolaţişisinguriînpăcatulnostru.Nuputemsuportasădezvăluimaltoraeşecurile şi slăbiciunilenoastre.Ne închipuimcăsuntemsinguriicarecălcămalăturidecaleaceducesprecer.Deaceeaneascundemuniidealţiişitrăimînminciunivoalateşiînipocrizie.

32

Întrebarea 1: "Carecrezicăestefolosulmărturisirii?Împărtăşiţiîngrupulvos-truoexperienţăîncareaţifolositmărturisireaînviaţavoastră.

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Când practicăm mărturisirea aşa cum trebuie se întâmplădouă lucruri. În primul rând, suntem eliberaţi de sentimentulde vinovăţie. În al doilea rând, nu vommai fi atât de înclinaţisă păcătuim în acelaşi mod în viitor. Păcatul odată mărturisitva părea mai puţin atractiv. Este motivul pentru care ştim cămărturisirea şi iertarea sunt realităţi care ne transformă. FărăCruce,disciplinamărturisiriinuarfidecâtoterapiepsihologică.Ea este însă mult mai mult, implicând o schimbare obiectivăîn relaţia noastră cu Dumnezeu şi o schimbare subiectivă înnoi, totodată constituindmijlocul prin care omul dinlăuntru sevindecăşisetransformă.

Haideţisădescoperimîmpreunăcâţivapaşiaimărturisirii!

Întrebarea 2: "Citiţi1Cor.11:26-34şiidentificaţiprimulpasalmărturisirii!Înmod practic şi personal ce ar trebui să facem pentru a împliniacestpas?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Întrebarea 3: "Privind înpildafiului risipitor, ce atitudine a câştigat el atuncicîndşi-avenitînfire?(citiţiLuca15:17-19)

33

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Mărturisirea nu ajunge însă să-şi desăvârşească lucrareade transformare în mine dacă nu ajung să parcurg şi pasulpromisiunii. Promisiunile pe care le fac dovedesc că doresc cuadevărat sămăpocăiesc şi că amdorinţa sincerăde a îndreptalucrurile, asemenea luiZacheucareahotărât să facă la fel:Dar Zacheu a stat înaintea Domnului, şi I-a zis: „Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor; şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.” Isus i-a zis: „Astăzi, a intrat mântuirea în casa aceasta, căci şi el este fiul lui Avraam.” (Luca19:8-9)

Rămâne însă de discutat modul practic în care pot să folosescmărturisirea. În ce priveşte relaţia cu Dumnezeu, Ioan neîncurajează:Copilaşilor, vă scriu aceste lucruri, ca să nu păcătuiţi. Dar dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprihănit. El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi (1Ioan2:1-2).

Întrebarea 4: "Cum şi când mărturisim falimentele noastre înaintea luiDumnezeu?Dece?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Cândprivimmodul în care Isus îi trimitepe cei 12 şimai apoipe cei 70 de ucenici în lucrare găsim că o face grupându-i doicâtedoi, întărindastfel înnoi convingerea căavemnevoieuniidealţii.Partedinnevoiadecomunitateseregăseşteînconştienţafaptului cănusuntemsinguri înpăcatulnostru şi că trebuie sădăm socoteală altora demodul în care trăimpentru a putea fi

34

ajutaţi, aşa cum ne învaţă şi Pavel:Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greşeală, voi, care sunteţi duhovniceşti, să-l ridicaţi cu duhul blândeţii. Şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu. Purtaţi-vă sarcinile unii altora, şi veţi împlini astfel Legea lui Hristos. (Galateni6:1-2).Fricaşimândriaseţinscaidenoi,darfaclafelşicualţii,deoarececutoţiisuntempăcătoşi.Mărturisindu-neunii înfaţaaltoradeclanşămoputerevindecătoareprincareomenesculdinnoinumaiestenegat,citransformat.

Întrebarea 5: "Când anume să-I mărturisim lui Dumnezeu şi când înainteaoamenilor?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Întrebarea 6: "Ce anume v-ar opri să vămărturisiţi falimentele înaintea unuiom?Carecredeţicăarfiriscul?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Întrebarea 7: "Cumartrebuisăarateomulsauoameniiînainteacăroraeştigatasăledaisocoteală?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Disciplina mărturisirii pune capăt prefăcătoriei. Dumnezeu ne cheamă să fim o biserică care să mărturisească deschis fragilitatea naturii ei umane şi care cunoaşte harul dătător de iertare şi de putere

35

al lui Hristos. Onestitatea duce la mărturisire şi mărturisirea duce la schimbare. Să dea Dumnezeu încă o dată Bisericii harul de a redescoperi Disciplina mărturisirii.

Richard Foster


36

Notițe de predică

Prin ce ţi-a vorbit Dumnezeu în predica din weekend? _________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

37

Lecţia 5: ► SUPUNEREA

Creştinul este un „Senior” întru totul liber, faţă de orice, şi nesupus nimănui. Creştinul este un desăvârşit slujitor, faţă de orice şi supus tuturor.

Martin Luther

Importanţa supuneriiSupunerea este probabil cea mai contorsionată şi deformatădintretoatedisciplinelespirituale,aplicatădemulţicredincioşiînmodulcelmaipăguboscuputinţă,pentrucănimicnuînrobeştemaimult ca fenomenul religios şi nimic nu distrugemaimultpersonalitateacaînţelegereagreşităasupunerii.

Peparcursulcelor2000deanidecreştinism,ceimaimulţidintrecredincioşi au fost expuşiunei formede supuneremutilatedarşi mutilante în acelaşi timp. Rezultatul, fie au crescut diformispiritual,fieaurespinspânăşiideeadesupunere.

Studiul acestei discipline vizează libertatea noastră în Hristos,disciplina fiind doarmijlocul prin care ajungem să fim stăpânipestenoiînşineşislujitoriiiubitoriaituturor.

Întrebarea 1: "Încercaţi să definiţi cu propriile cuvinte ce înseamnă disciplinaspiritualăasupunerii.

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

38

Consideraţi că definiţia voastră are o bază biblică sau doar oanumităexperienţăsocial-religioasă?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Perspectiva supunerii în libertate Învăţăturabiblicăasupuneriivizeazăînprincipalspiritulîncarerelaţionăm cu ceilalţi oameni. Scriptura nu încearcă să impunăo seriede relaţii ierarhice, cidoar săne comunice că trebuie săavem toţi o atitudine lăuntrică de supunere reciprocă. Putemrămânerobiipropriuluieuşislujitoriinimănui,sausădevenimrobii Lui Hristos şi slujitorii tuturor. Apostolul Petru le spunesclavilordinvremea luisă trăiască însupunere faţădestăpâniilor(vezi1Petru2:18).

Întrebarea 2: "După părerea ta, are sau nu sens, sfatul lui Petru ? Explică-ţipoziţia.

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Piatra noastră de încercareViaţa lui Isus şi învăţătura Lui ne spun că drumul spreîmplinirea de sine trece prin lepădarea de sine. Lepădarea desine nu înseamnă să fii servil, să te desconsideri, să-ţi negiindividualitatea sau să-ţi mortifici eul. Lepădarea de sineînseamnăsăacceptămcănutrebuieîntotdeaunasănisefacăpevoieşicăputemacceptaşiopiniaceluilalt.Fericireanuînseamnăobţinerea lucrurilordorite. Lepădareade sine, prin asemănareacuHristos,nevaconvingecăavemvaloare infinită tocmaiprinpreţulcucareamfostrăscumpăraţi.

39

Lepădareade sineva întări capacitateanoastrăde ane acceptapenoiînşineşideaînţelegeşivaloareacelorlalţioameni.CiteşteMarcu8:34-38.Răspundelaurmătoareaîntrebare.

Întrebarea 3: "Ceaînsemnatpentrutine:împlinireadesine,lepădareadesine,crucea,pierdereaşicâştigareavieţii?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Dacă putem privi acum lepădarea de sine ca pe o eliberareînseamnă că am pus temelia supunerii. Lepădarea de sineînseamnă libertatea de a face loc şi altora, înseamnă să puneminteresele lor chiar deasupra intereselor noastre. Nu neautocompătimim,nupozămoatitudinedemartiri,cicontinuămsănelepădămdenoiînşine,sănepierdemviaţapentruHristos(veziMatei10:39)şiastfelsăocâştigămpentruveşniciecuEl.

Supunerea lui HristosDacăcitimFilipeni2:8vedemcăHristoss-a făcut ascultător până la moarte de cruce. Darnunumaimoarteai-afostdecrucecişiviaţa,însupunerefaţădeoriceautoritatelăsatădeDumnezeu:

- faţădepărinţi–Luca2:51:le era supus

- autorităţipământeşti–Luca20:25:daţi Cezarului ce este al Cezarului

- faţădeDumnezeuTatăl–Matei22:21

40

Întrebarea 4: "Fărăviaţadecrucea luiHristos,armaifiavutmoarteaLuidecruce acelaşi efect asupra vieţii oamenilor? Dacă da, de ce da?Dacănu,decenu?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Viaţadecruceesteviaţauneisupunerivoluntareşiauneislujiriliberconsimţite(veziIoan13:15).

Supunerea creştinuluiApostolul Petru se foloseşte de exemplul luiHristos ca raţiunea supunerii noastre. Astfel, în 1 Petru 2:21-23, supunerea estetema etică prezentă în toată învăţătura Noului Testament,fiind obligatorie pentru toţi creştinii: bărbaţi şi femei, părinţi şicopii, stăpâni şi sclavi. Primul şi singurulmotiv convingător alsupuneriiesteexemplulluiIsus(veziEfeseni5:21).

Întrebarea 5: "CumexpliciaceastăsupunereînfricaLuiHristos?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Apostolul Pavel se adresează bisericii, în Coloseni 3:18-22, şicheamălasubordonareşipeceicareînvirtuteaorânduiriisocialeexistente erau deja subordonaţi, dar şi pe cei care dominau însocietatea de atunci.

Întrebarea 6: "Există vreo raţiune să chemi la subordonare pe cei dejasubordonaţi, când,aparent,doardominatorii araveanevoiedepuţinăsmerireînviaţalor?

41

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Limitele supuneriiLimiteleacesteidisciplinespiritualesegăsesc înacelepuncte încare ea devine distructivă, ajungând o negare a legii dragostei,aşa cum ne-a fost transmisă de Domnul Isus, şi un afront laadresa adevăratei supuneri biblice. Citeşte Matei 5,6,7 şi înspecialMatei22:37-39.

Apostolii, înţelegând viaţa de supunere a lui Isus, şi-au trăitviaţa însupunere faţădeautorităţi şi ceilalţioameni.ApostolulPavel îndeamnă în Rom.13:1 ca oricine să fie supus autorităţilor. Atunci însă când statul nu şi-a îndeplinitmandatul rânduit deDumnezeu, şi anume, acela de a face dreptate tuturor, tot ei,apostolii,auripostat:PavelînFapte16:37,sauPetruînFapte5:29

Întrebarea 7: "Care sunt dificultăţile cu care te lupţi în stabilirea limitelorsupuneriifaţădeautorităţilestatului,oraşuluisaucompaniei încarelucrezi?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Supunerea înseamnă de fapt recunoaşterea practică a uneiautorităţi, părintele peste copil, soţul peste soţie, autorităţilepestecetăţeni,DumnezeuTatălpesteDumnezeuFiul.Supunereafuncţioneazăconcomitentcuslujirea.Celcea înţelessupunereatrăieşte pentru împlinirea scopului acelei autorităţi pe careDumnezeualăsat-opesteel,aşadupăcumatrăitHristos.

42


43


44



_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

45

Lecţia 6: ► SIMPLITATEA O realitate interioară reflectată într-un

mod de viaţă exterior

Nevoia de simplitateUna dintre provocările majore ale societăţii postmoderne estenecesitateadeafacealegericuprivirelamoduldeviaţăcotidian.Lafiecarepas suntemasaltaţi cuoferte careneasigurăcăviaţanoastră va fi mult mai bună, mai interesantă sau mai uşoarăîn cazul în care decidem să apelăm la un anumit produs sauserviciu, ori să acţionăm într-un anumitmod. La o priviremaiatentă, trebuie să recunoaştem că această filozofie se bazeazădoar pe pofta de a stăpâni câtmaimulte bunuri, o poftă care,însă,nuvaputeafisatisfăcutăvreodată(veziPv.27:20).

Dincolo de acest aspect, impulsul natural al omului de a se ascundeşistrădaniadeaafişaoaltăimaginedecâtceareală,nufacdecâtsăcomplicemaimultviaţa,şiaşadestuldeîncărcată.

Alternativabiblicălaacestmoddeviaţăestedisciplinacreştinăasimplităţii,şianume,orealitateinterioarăcaresereflectăîntr-unmoddeviaţăexterior.Pentruaneînvăţasătrăimoviaţăsimplă,Dumnezeunu se limiteazădoar la rearanjarea vieţii exterioare;El re-creionează şi viaţa noastră interioară. Astfel, simplitateatrebuiemai întâi înţeleasă şi acceptată ca şi atitudine de viaţă,pentruaputeafiapoitrăită.

Întrebarea 1: "Încercaţisădefiniţicupropriilecuvinteconceptuldesimplitate,prin intermediul unor aspecte similare, sau care caracterizeazăsimplitatea.

46

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Care credeţi că ar fi inamicii simplităţii (aspecte opusesimplităţii)?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Perspectiva biblică asupra simplităţiiOcaracteristicăazilelor din urmăesteatitudineadenemulţumire(cf.2Tim.3:2).Înacestcontext,Pavelspunecădacă avem cu ce să ne hrănim şi cu ce să ne îmbrăcăm, să fim mulţumitori (vezi1Timotei6:6-12).

Întrebarea 2: "În lumina textelor de mai sus, de ce credeţi că Scriptura neîndeamnă la trăirea unei vieţi cât mai simple şi care suntaplicaţiileacestoradevăruri,pentrunoi,astăzi?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Un om poate trăi cu intensitate fără să posede mormane de lucruri.Richard E. Byrd

Dacă într-o societate relativ simplă, ca aceea din vremea Lui,Domnul Isus a accentuat atât de puternic pericolul pe care-lreprezintă bogăţia pentru spirit, cu atât mai serios ar trebui săprivim noi, cei care trăim în cultura secolului XXI, problemalegatădeposesiunilenoastre.Oviaţăîncărcată ne trageînjosdepeCaleaÎmpărăţieiluiDumnezeu.AvertismentulDomnuluiIsusdin

47

Luca18esteunulfoarteserios:bogăţiile(acumulărilematerialedeoricefel)potfiopiedicăserioasăînmoştenireaÎmpărăţiei.

Întrebarea 3: "CitiţiLuca18:18-30şiimaginaţi-văcăsunteţicelcarevorbeştecuDomnulIsus.Existăînviaţatalucruri(posesiuni)pentrucareaisimţiceamaimareîntristareşipoatechiaraiplecamâhnitdacăDomnulţi-arceresărenunţilaele?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

ÎndemnulDomnuluiIsusdeavindetotşideadasăracilorpareunulradical,darerasingurasoluţiepentrucaacelombogatsă-şi dezlipească inimadebogăţii. ÎnMatei 6 :19-34,Domnul Isusaprecizat foarte clar faptul că acolo unde este comoara ta, va fi şi inima ta.Încercareadeaslujiladoistăpâni(Dumnezeu,respectivMamona=bogăţii),nufacedecâtsăcompliceviaţa.Simplitateaînseamnă,înacestcaz,libertateadeatrăioviaţăfărăîngrijorăricu privire la ce vom bea, ce vom mânca sau cu ce ne vomîmbrăca. Iarpromisiuneaeste că, atunci când căutămmai întâi ÎmpărăţialuiDumnezeuşineprihănireaLui,toatecelenecesarevieţiinevorfidatepe deasupra.

Puritatea inimii înseamnă să-ţi doreşti un singur lucru.Soren Kierkegaard

Omul modern poate fi tentat să se închine lui însuşi, altoroameni, sau bunurilor de orice fel. O dorinţă insaţiabilă dupăbunuri presupune că acestea îl pot satisface pe om mai multdecâtDumnezeu.Defiecaredată cândopersoană îşi stabileştepriorităţilepebunuri,maidegrabădecâtpeCreatorulbunurilor,eaestevinovatădeidolatrie.Dinacestmotiv,Pavelîisfătuieştepeceibogaţisănuseîncreadăînaverilelor,ciînDumnezeu,şisăfacăparteşialtoradinele,cudărnicie(vezi1Tim.6:17-19).

48

Exerciţiu aplicativ:Unexerciţiubenefic în scopul simplificăriivieţii esteaceladeadăruisauavindelucruricarenuîţisuntcuadevăratnecesare.Înacestsens,faceţi-văolistăşiunplandeacţiunepebazacărorasărenunţaţiînmodperiodicladiversebunuri.

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Aspecte ale simplităţiiPentru a menţine echilibrul în privinţa aspectelor economice,trebuie adăugat faptul că Dumnezeu nu intenţionează să nelipsească de resurse materiale adecvate. Biblia nu aprobăascetismul extrem, afirmând răspicat şi cu consecvenţă căîntreagacreaţieestebunăşitrebuiesănebucurămdeea.

Ascetismulproduceodiviziunenebiblicăîntreolumespiritualăbunăşiolumematerialărea.Ascetismulşisimplitateasuntastfelincompatibile. În timp ce ascetismul afirmă renunţarea la oriceposesiuni, simplitatea pune posesiunile într-o lumină biblică şineajutăsădobândimoperspectivăcorectăasupraproprietăţilornoastre. Simplitatea este singurul lucru care ne poate reorienta viaţa înaşafel încâtsăneputembucuradeposesiunilenoastrefărăsănelăsămdistruşideele.

Întrebarea 4: "Simplitatea nu se reduce doar la aspecte economice, în pofidafaptului că acesta este domeniul primordial. Citiţi următoareletexte şi discutaţi alte expresii ale simplităţii care apar. În cedomeniialevieţiicredeţicăsepotaplicaacestea?

Romani 12:3, 10, 16 _______________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

49

Tit2:1-6,12 ______________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Iacov 5:12 _______________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Expresia exterioară a simplităţiiSimplitatea nu poate fi descrisă doar ca o realitate lăuntrică.Ceeaceseaflă în interiornudevinerealitate,pânăcândnuareşi o manifestare exterioară. Experimentarea duhului eliberatoral simplităţii va afecta modul în care trăim. Simplitatea estedisciplina care ne eliberează atât de tirania eului nostru, câtşi de tirania lucrurilor saude cea impusăde oamenii din jurulnostru.Înacestsens,evaluaţi-văviaţaprinprismaurmătoarelorPrincipii de control pentru exprimarea exterioară a simplităţii:

1. Cumpărălucruripentrufolosullor,nupentrustatutullor(fădiferenţa între lucruri care îţi suntnecesare şi lucruripe care le doreşti; cumpără doar lucrurile pe care ţi lepermiţi);

2. Formează-ţiobiceiuldeadăruilucruri;

3. Învaţăsătebucuridelucrurişifărăsăfiealetale;

4. Fiimulţumitcuceeaceai(veziEvrei13:5):

5. Respectă învăţătura lui Isus cu privire la un mod de avorbisimpluşisincer(veziMt.5:37);

6. Nuurmări să-i impresionezipealţii cu titlurile,meritelesauposesiuniletale;

7. Respectă-lpeceldelângătine,aşacumeste;

50

8. Respinge orice lucru care îţi creează dependenţă.Simplitateaînseamnălibertate,nusclavie.

Întrebarea 5: "Cumteraportezilaacesteadevăruri:careîţiestecelmaidefolos,încaredomeniumaitrebuiesălucrezi,careţiseparenerealist?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Exerciţiu aplicativ:Menţionaţiun lucrupe care l-aţiputea face săptămânaviitoarepentruavăsimplificaviaţa.Faceţi-l!

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Întrebarea 6: "Sub ce formă ceea ce ai învăţat în această lecţie te vainfluenţa data viitoare când vei merge la cumpărături (haine,electrocasnice,mobilă,autoturism,etc.)?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

51


52

Notițe de predică


_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

53

Lecţia 7: ► SLUJIREA

Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.

Matei 20:28

Scopul disciplinei slujiriiScopulacestei lecţii este ca tu să înţelegi adevărata semnificaţiea slujirii creştine, să descoperi oportunităţi de slujire şi să îţidezvolţi potenţialul de slujitor în biserica lui Cristos. Princultivarea disciplinei slujirii în viaţa ta, vei aduce mai multăglorie şi cinste lui Dumnezeu. Prin slujirea ta, Împărăţia luiDumnezeusevalărgi,influenţabisericiitalevacreşte,iartuveifiunexemplupentruceidinjurultău.

Motivaţia acestei lecţii esteca tusăobservinevoiadeslujire înviaţataşisăoîmplineşti.

Definirea biblică a slujiriiÎn biserică, slujirea este disponibilitatea de a merge în jos,într-olumecentratăpeaurcacâtmaisus.Însocietate,ideeadeasluji saudeaserviarede-a facecumuncaprestată în folosulsauinteresulcuiva.Acestfeldeslujire implică lipsaunuicâştigmaterial.

Slujireanuestedoarodisciplinăspiritualăciestemodulîncarecredinciosul îşi orientează întreaga viaţă. Viaţa credinciosuluiesteoviaţădedicatăîntotalitateslujirii.Săfiicreştinînseamnăsăfiiunslujitor.

54

Întrebarea 1: "PrivindlaexemplulluiIsusHristos,scrieîncuvinteletale,ceesteslujireadesprecarevorbeşteScriptura?

Filipeni2:5-10 ____________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Ioan13:12-15 ____________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Galateni 6:2 ______________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

ExemplulDomnuluiIsusaarătatcădrumulspremăreţieesteocaracteristicăaumilinţei.Eli-aînvăţatpeuceniciiLuicăsecretulpentruadevenimareestealegereadeadevenislujitorultuturor.Hristosa ilustrataceastă învăţăturăprinfaptulcăS-adezbrăcatde hainele Lui şi S-a încins cu un ştergar şi a spălat picioarelemurdarealeucenicilorLui,identificându-Seastfelcucelmaidejosslujitoraluneicase.

Întrebarea 2: "Slujirea este adeseori legată de dorinţa de răsplătire saurecunoaştere ameritelor. CiteşteMatei 20:20-28. Ce înseamă săfii cu adevărat mare, din perspectiva lumii şi din persepctivaÎmpărăţieiluiDumnezeu?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

55

Dacă simţi că vrei să fii mare în Împărăţia lui Dumnezeu, fiibucuros,fiindcăElnuesteîmpotrivadorinţeitale,dartrebuiesălucrezidupăprincipiileÎmpărăţieiluiDumnezeuşinudupăceleale lumii.

Despre motivaţia în slujireNatura păcătoasă a omului este cel mai perfid duşman al lui.Deaceeatrebuiesăavemgrijălafaptulcădiavolulîntotdeaunava ispiti orgoliul şi eul nostru. În acest sens el ne va amăgisăne îmbrăcămcuo slujirea îndreptăţiriide sine în loc săfimadevăraţislujitori.

Omotivaţie corectă în slujire va sta întotdeauna camărturie aunei învăţături biblice corecte.Nu este nimicmai josnicpentrutine, dacă ai înţeles slujirea biblică, decât să te foloseşti de eapentru a obţine anumite interese personale sau chiar să încercisă te justifici prin slujire înaintea lui Dumnezeu. Şi pentru căDumnezeunuseuită la ce izbeşteochiul, inima taeste celmaiimportant lucru pentru Dumnezeu, atunci când tu slujeşti. Înaceastăcapcanăerauprinşiuniidintrefariseişicărturari.

Întrebarea 3: "Care crezi că este diferenţa dintre adevărata slujire şi slujireaîndreptăţirii de sine? Discută acest aspect în cadrul grupului,folosindtextuldinMatei23:11-12(încontext),precumşitabeluldelasfârşitullecţiei.

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Modele de slujireUniicredincioşiconfundăşilimiteazăslujirealuiCristosdoarlaaspectelerugăciunii,citiriiBiblieisaumersului labiserică.Alţii,dimpotrivă,neglijeazătocmaiacesteaspectşiaccentueazăvenoia

56

diferiteloractivităţireligioaseînviaţalor.Eisunttottimpulatâtde ocupaţi cu slujirea lui Dumnezeu, încât numai au timp depărtăşiecuEl.

Astfel,s-aajuns la ideeacăslujirea luiDumnezeuaraveadouăaspecte.DarpentruDumnezeueaareunulsingur.Şiaşatrebuiesăgândimşinoi.Ceicarefacaceastădiferenţăse încadrează încategoria „copiilor în credinţă” care încă au nevoie de lapteleduhovnicescpentruacreşte.OmulmaturînCristosestecelcareÎl iubeştepeDumnezeumaimult decât orice, dar, cândpleacădintimpulsăudeintimitatecuDumnezeu,elestedejaunslujitoreficient.Cutimpul,eldevineunacuCristosîntrăirealui.Acestfeldecreştinesteroditorînlucrarealui.Celelaltedouăcategoriiajung la epuizare şi frustrări în viaţa de credinţă. Cel mai răuscenariu în care poate ajunge un creştin este cel al complaceriiîn starea în care se află, crezând că aşa trebuie să fie viaţa decredinţă.

Întrebarea 4: "Citeşte Luca 10:38-42 şi notează modul în care au slujit Martaşi Maria lui Isus Cristos. Meditează la acest aspect şi noteazălucrurilecareîţisuntdescoperite.Ceînveţidinacestexemplu?

Marta Maria

Ucenicii au spus la un moment dat: nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu ca să slujim la mese (Fapte6:2). Motivaţia lor era că ei trebuiau să se dedice în totalitaterugăciunii şipredicăriiCuvântului.Uniicomplică lucrurileaici,încercândsăparămaispirituali,daratâtînacestcazcâtşiînacel

57

alMartei şiMariei, totul se reduce la contextul în care se aflauei.Iaraceastanuînseamnăcăcinevafaceoslujiremaibună,ci,că,înanumitecontexte,emaibinesăstaişisăterogi, iarînaltcontext, e mai important să faci curăţenie, să faci de mâncare,tăiţeisauprăjituri,sătejertfeştişisăporţisarcinilealtora.

Aplicarea slujirii în viaţa taSăfiislujitorîncadrulbisericiiînseamnăsăfiiunslujitorîntoateaspectelevieţiitale.Înceeacepriveşteaplicaţiileacesteilecţii,elesuntînrelaţiecutineînsuţi,cuDumnezeu,şicualţii.Deaceea,decide să slujeşti şi să iei hotărâri clare în acest sens. Foloseştemotivaţia corectă şi caută să slujeşti Bisericii lui Cristos şisemenilortăi.Maijosnoteazăcefaci,înmodconcret,înprivinţaslujiriitale,precumşinoimetodeprincaresădezvolţislujireaînviaţata.

Întrebarea 5: "Slujirea în raport cu DumnezeuÎncefelÎislujeştiacumluiDumnezeu,înpărtăşiaintimăcareoaicuEl(veziexemplulMariei)?CeîţispuneElînultimavremecăvreasăfacipentruEl?

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Slujirea în raport cu familia taDacă eşti părinte, care sunt câtevamodalităţi prin care slujeşticopiilor tăi? Este valabil şi pentru bunici, în relaţia cu copiii şinepoţiilor.

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

58

Dacă eşti căsătorit, cum slujeşti partenerului tău? În cadrulgrupuluidiscutaţi,oferiţişinotaţiideiînacestsens.

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Dacăeşticopil,cumslujeştipărinţilortăi?Cepoţifacecarelaţiiledin cadrul familiei să fiemai bune şi caracterizate de bucurie?Oferăideişinoteazăaltemodalităţi,oferitedeceidingrupultău.

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Slujirea în raport cu biserica taCaresuntcâtevamoduriprincareslujeştiînbisericata?Cuceeaceai,ştiişipoţisăfaci,iahotărârişinoteazăcelpuţintreimoduriîncareveislujiîncadrulbisericiitale.

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

Exerciţiu aplicativ:Alcătuiţi un proiect de slujire în cadrul grupului – fie arătaţinevoiade afi slujit într-o anumităproblemă,fievămanifestaţidisponibilitatea de a sluji. Stabiliţi înmod concret ce veţi face,cândveţiîncepeşipeceperioadăvîasumaţirespectivulproiect.

59

Slujirea îndreptăţirii de sine Adevărata slujireVine prin eforturi umane; îşigăseşte plăcerea în planificareşipunereaînpractică.

VinedinrelaţiacuIsusCristos,care îl împuterniceşte pecredinciosînvedereaslujirii.

Esteatrasădelucrăriledemareanvergură. Îi place să intreîn acţiune când slujirea estetitanică.

Nu face deosebire întreproiectelemarişicelemici, iarcând diferenţa este remarcată,slujirea mai mică efectiv esteceamaiimportantă.

Pretinde recompense exterioare. Vrea ca să primească aplauze,să-i fie văzute rezultatele şiapreciate. Toate în contextulunei“modestiireligioase.”

Rămâne ascunsă, nu se temenici de zgomotul şi luminaatenţiei, dar nu le caută.Aprobarea divină îi esteîndeajuns.

Estepreocupatăderezultateşiaşteaptăacelaşirăspuns.

Nudoreştesăvadărezultatele,bucurându-se doar de slujire.Poate sluji pe prieteni şivrăjmaşideopotrivă.

Alegepecinesăslujească. Nu este discriminatorie.Slujeştetuturor.

Este influenţată de dispoziţieşi capricii. Slujeşte doar cândsimtecătrebuiesăslujească.

Slujeştepurşisimpluştiindcăexistăonevoie.

Este temporară, în special câtdureazăproiecteledeslujire.

Esteunmoddeviaţă.

Este lipsită de sensibilitate. Seimpune şi cere oportunitateadeasluji.

Ascultăcudelicateţeşirăbdareînaintesăacţioneze.

Distruge spiritul comunitar; odată ce i se îndepărtează toateornamentele religioase, ea urmăreşteslavaindividului.

Zideşte comunitatea. E atentălanevoilecelorlalţi,înlinişteşifărăpretenţii.

60


61

Notițe din predică

62

Notițe din predică


_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

_________________________________________________________

63

Bibliografie

Boice, James Montgomery Fundamente ale Credinţei Creştine, Oradea:InstitutulBiblic,,Emanuel”,2000

Foster, Richard Disciplinele Spirituale,Cluj:Logos,1996

Ortberg, John Viaţa pe care ţi-ai dorit-o întotdeauna,Arad:MajestyPress, 2007

Willard, Dallas: În căutarea călăuzirii, Societatea MisionarăRomana, 1990

*** Viaţa creştină (Manualul studentului), BEE International, Cluj-Napoca:FundațiaE.B.E.România,2003

Anul IV - Biserica Metanoiabisericametanoia.ro/wp-content/uploads/2015/10/07_ghid_studiu... ·...

Documents

Transcript of Anul IV - Biserica Metanoiabisericametanoia.ro/wp-content/uploads/2015/10/07_ghid_studiu... ·...