Anul II, iunie 2011 nr. Elena {tefoi filece înv\]asem înainte nu-mi era de prea mare folos, dar...

$: Anul II, iunie 2011 nr. Elena {tefoi filece înv\]asem înainte nu-mi era de prea mare folos, dar cred c\ nici nu m-a l\sat s\ fiu complet vulnerabil\. Libertatea de exprimare m-a$
nr.www.obiectivcultural.ro

www.j-wind.eu

OOBBIIEECCTTIIVV CCUULLTTUURRAALL SSttrr.. MMiihhaaii EEmmiinneessccuu nnrr.. 5566,, eett.. 22,, BBrr\\iillaa EE--mmaaiill:: [email protected] TTeell:: 00223399//661111..005533

Anul II, iunie 2011

CMYK

CMYK

CMYK

CMYK

Supliment lunar al cotidianului “Obiectiv-Vocea Br\ilei” 7

Num\r ilustrat de Cornel GING|RA{U

N-am ezitat s\ accept

provoc\rile

Elena {tefoi:

De la lovitura în moalelecapului la full contact cuopera literar\

Liviu Antonesei:

»» Pagina 15

Poetul luniiDinu Fl\m=nd:

“Traducerile mele m-austimulat pentru propriamea poezie” »» Pagina 10

Filmul“Sayat Nova” sau

reformulareaCrucii

»» Pagina 14

Interviul iunie 201iunie 20111 3Interviuliunie 201iunie 201112

- A]i avut o activitate intens\ înmediul cultural de la începutulanilor '90, a]i avut multe colabor\riimportante, a]i fondat reviste, a]icunoscut oameni deosebi]i.Descrie]i pu]in, de pe pozi]ia în carev\ situa]i atunci, atmosfera febril\a acelor ani. Cum a]i resim]it, lanivel evenimen]ial [i emo]ional,trecerea dinspre totalitarism sprelibertatea de exprimare?

- De[i poate p\rea un cli[eu, îndecembrie '89 am tr\it sentimentulc\ mi se d\duse [ansa unei a douavie]i, iar acest sentiment înc\ nu m-ap\r\sit.

Asemeni multor milioane deromâni f\r\ rude în str\in\tate, nucerusem vreodat\ un pa[aport, [i nicinu-mi doream exilul. F\cusem obun\ perioad\ naveta ca profesoar\la ]ar\, unde am cules cu eleviiroadele patriei, am strâns tone degunoaie, am cur\]at z\pada saunoroiul [i am îndurat mizeriile celorcare sim]eau nevoia s\ m\pedepseasc\ pentru c\-mi ap\reaudin când în când grupaje de versuriprin gazetele literare. Nici cu poezianu mai aveam acelea[i iluzii ca înfacultate, anii de boemie cu multelelor dezam\giri în ce prive[te fibramoral\ a vedetelor noastre literarem\ lecuiser\ inclusiv de boala

gloriei scriitorice[ti. ~mi acceptasemmarginalizarea, în]elesesem c\autorit\]ile distribuiau dup\ voie [iinterese certificate de talent, c\ to]icei care beneficiau de o sinecur\beneficiau [i de o bun\ imaginepublic\ [i nu m\ îndoiam c\ pl\teauun pre] pentru asta. Dup\ [apte anide profesorat [i dup\ ce publicasemdou\ c\r]i, D.R. Popescu,pre[edintele Uniunii Scriitorilor,care m\ debutase în '76 în revistaTribuna, pe când era redactorul ei[ef, s-a l\sat înduplecat derug\min]ile mele [i a intervenit undetrebuia ca s\ ob]in o jum\tate denorm\ de corector la revistaContemporanul. Eram mul]umit\,de[i poeziile mele ap\reau tot mairar în reviste în care alt\dat\publicasem regulat, iar editurile îmiamânau manuscrisele sau lemasacrau pân\ ce nu le mai puteamrecunoa[te. M\ hot\râsem s\ devin obun\ gospodin\ [i nu maifrecventam aproape deloc lumealiterar\.

Schimbarea regimului mi-a aduspeste noapte, ca atâtor altora,nenum\rate posibilit\]i pentru carenu eram nici într-un fel preg\tit\. Totce înv\]asem înainte nu-mi era deprea mare folos, dar cred c\ nici num-a l\sat s\ fiu complet vulnerabil\.

Libertatea de exprimare m-a dusinevitabil spre pres\. Primul meuarticol l-am trimis României libere [ia ap\rut f\r\ s\ fie în vreun felcenzurat, ceea ce era cu adev\rat ominune. În ianuarie 1991, UniuneaScriitorilor a decis s\ înfiin]eze orevist\ pentru tinerii pe care fostulregim îi ]inuse în afara spa]iuluimediatic [i al slujbelor redac]ionale.Al\turi de al]i colegi din genera]ia'80, am fost chemat\ s\ punem pepicioare s\pt\mânalul Contrapunct.Pentru c\ fusesem corector [i eramoarecum familiarizat\ cu procesultipografic, mi-a revenit postul desecretar general de redac]ie, carepresupunea un program obligatoriu[i mult\ munc\. Am tr\it confuziile[i tensiunea primilor ani de tranzi]ieîn redac]ie [i în tipografia de la CasaScânteii, întocmind sumare,machetând, redactând materiale [icorectând, în timp ce majoritateamembrilor echipei noastredescoperea bucuria manifesta]iilorde protest în Pia]a Universit\]ii [i aapari]iilor la televizor. ~n acestmicro-cosmos aveam s\ deschidochii asupra noilor realit\]i,pasionat\ de analiza politic\, intuindparc\ multe dintre punctele deruptur\ care urmau s\ ia prinsurprindere societatea româneasc\,dar [i noile du[m\nii cultivate dinumbr\ în mediile scriitorice[ti. Eramîns\ fascinat\ de tot ce se întâmpla [idescopeream brusc c\ am energiepentru o sumedenie de lucruri. Înprimii [apte ani postcomuni[ti, amsemnat rubrici la câteva cotidiene [is\pt\mânale, coresponden]epermanente la RFI, Europa Liber\ [iBBC, am fost redactor asociat la untrimestrial editat de Facultatea deDrept din Chicago [i redactor-[ef lao publica]ie lunar\ a InstitutuluiFrancez din Bucure[ti, în timp cef\ceam Contrapunctul sau Dilema.M-am apucat, în paralel, s\ înv\]german\ [i englez\, mi-am pus lapunct franceza precar\ pe care oînv\]asem la [coala general\ [i înliceu f\r\ s\-mi treac\ prin minte c\o voi practica vreodat\. Am

participat la conferin]e [i colocviiinterna]ionale, dar am refuzat s\tr\iesc din burse [i am preferat s\ ammai multe slujbe stabile în Bucure[tidecât s\ dau curs invita]iilor de alocui câte un an sau mai mul]i încapitale vestice, a[a cum era modaprintre colegii mei de genera]ie.

- A]i participat la realizareauneia dintre cele mai importantereviste de dup\ 1990, publica]iesituat\ în avangarda revuisticii deatitudine civic\. Cum a fost oasemenea provocare ca aceea de afi redactor [ef al Dilemei timp de 5ani?

- Spre finele lui 1992, m-a sunatCarmen Firan, pe atunci secretarexecutiv la Funda]ia Cultural\Român\, s\-mi propun\ participareala un alt proiect publicistic - o revist\de cultur\ politic\ sub directoratullui Andrei Ple[u. Am primit f\r\ezitare oferta. A urmat o discu]ie cudomnul Ple[u pentru structurareaunei formule editoriale [iidentificarea unor poten]iale numecare s\ fac\ parte din viitoareaechip\ redac]ional\. La scurt timp,într-una din înc\perile Funda]iei alc\rei pre[edinte era AugustinBuzura, ne-am întâlnit cu MirceaVasilescu [i Leo {erban, cu carelucrasem la Contrapunct. Fiecaredintre noi a f\cut [i alte propuneri decolaboratori; ni s-au al\turat, apoi,printre al]ii, Radu Cosa[u, LenaBoiangiu [i, ceva mai târziu, TitaChiper. Am dezb\tut variante detitluri [i propuneri de rubrici, ne-amcontrazis [i am ajuns la un consenscu privire la ideea numerelortematice, am f\cut liste de poten]ialicolaboratori [i ne-am amuzatimaginându-ne cine [i din ce motiveavea s\ încerce s\ ne criticevehement. Era vremea marilordiviziuni post-mineriade, spa]iulpublic devenise un front de lupt\ încare toat\ lumea avea certitudini,aproape nimeni nu se mai îndoia c\[tie cine sunt vinova]ii [i de careparte stau îngerii. În acest context s-a n\scut Dilema, la care am fostredactor-[ef [i editorialist politic de

la primul num\r, ap\rut în ianuarie'93, pân\ în aprilie '98. A[a cum amspus într-un alt interviu, stagiul înredac]ia acestei publica]ii a însemnatpentru mine ceea ce pentru al]iprivilegia]i ai sor]ii poate însemnaun stagiu doctoral la Harvard. Credc\ m-a iubit Dumnezeu dac\ amavut parte, la locul de munc\, exactatunci când aveam mai mare nevoie,de colegialitatea unor personalit\]icare [tiau nu doar s\ scrie excelent [is\ disece realitatea cu inegalabilumor, dar [i s\ exemplifice - prinîntregul lor fel de a fi - toleran]a [iechilibrul. Într-o capital\ în carebunul-sim] [i buna-credin]\începuser\ s\ se piard\ sub t\v\luguldisputelor motivate prin op]iuniideologice ireconciliabile,dilematicii erau inevitabilcondamna]i. Dilema [i-a asumat îns\toate riscurile cu gra]ia pe care oîntruchipeaz\ directorul ei fondator,sub pav\za generoas\ a editoruluicare ne acordase credit în alb [ilibertate deplin\. ~n [edin]ele deredac]ie din acei cinci ani, ca [i îndezbaterile care precedau sausuccedau fiec\rui num\r, mi-amîntregit educa]ia, mi-am înt\ritimunitatea la agresiunea spiritelorm\runte [i rezisten]a la spaimele detranzi]ie.

- A]i intrat în diploma]ie în1998. Din 2005, sunte]iambasadorul României în Canada.A]i tr\it experien]a trecerii de la unspa]iu cultural la altul, cu viziuni [itradi]ii diferite. Cum v-a]iacomodat cu postura de diplomat [ice a]i "câ[tigat" în general dindiploma]ie?

- Înainte de experien]a trecerii dela un spa]iu cultural la altul [i de apractica diploma]ia, a trebuit s\ trecnenum\ratele teste [i încerc\ri aleadapt\rii institu]ionale în MinisterulRomân de Externe. În anii '90, toat\lumea pretindea (mai ales lumeacultural\ bucure[tean\) c\ acesta artrebui s\ se schimbe, dar opozi]ia laschimbare lua forme inimaginabile,încurajat\ de incapacitatea elitelorde a se angaja [i de a-[i asumaresponsabilit\]i reformatoare.Privind retrospectiv, cred c\ eu m-am acomodat mai u[or [i mairepede cu Ministerul decât el cumine, poate [i pentru c\ i-am acordattoat\ aten]ia [i toat\ puterea mea demunc\ din prima zi de angajare [i

pân\ azi. Am fost întâi de toate unfunc]ionar f\r\ preten]ii [i nu mi-afost greu de vreme ce crescusem la]ar\, într-un mediu în care disciplina,responsabilizarea [i respectul pentruinstitu]ii erau lucruri fire[ti. Poatetocmai pentru c\ nu veneam dinlumea celor care cred c\ li se cuvintoate privilegiile, nu mi-a datnimeni, de la început, nicio [ans\ dereu[it\. Chiar ministrul Andrei Ple[u,care mi-a cerut s\-l înso]esc imediatce a preluat portofoliul externelor, aprecizat c\ oferta e valabil\ pentru[ase luni, cel mult un an, [i c\ nu-mipoate oferi vreo garan]ie pentruviitor. Nici nu i-am cerut, mi-am luatsoarta în mâini, am ob]inut gradelediplomatice [i - mai ales - am înv\]attot ce puteam s\ înv\] de la cei dinjurul meu, din c\r]ile de referin]\ [idin situa]iile în care am fost pus\.

Pentru cei care se preocup\ decâ[tigurile materiale, n-am câ[tigatnimic din diploma]ie, ba chiar ampierdut, întrucât eram mult mai binepl\tit\ pentru munca mea dejurnalist, cu venituri cumulative [i cumult mai mult timp liber. Pentru ceicare înc\ mai cred c\ nu doar baniiconteaz\, am câ[tigat enorm, înprimul rând pentru c\ m-am pututm\sura cu omologii mei dincapitalele lumii, luând distan]\ fa]\de m\run]i[urile falselor noastreconcuren]e [i l\sând în urm\suferin]a provocat\ de narcisismedâmbovi]ene. {tiu bine c\ pentruunii voi fi întotdeauna un diplomatatipic (atipic\ am fost, de altfel, decând m\ [tiu !), dar în corpuldiplomatic de la Ottawa, printreambasadori cu experien]\, adeseaafla]i la finalul carierei, m\ simt lalocul meu, chiar dac\ în primii doiani am f\cut un efort de care euîns\mi nu m-a[ fi crezut în stare.

- V\ rug\m s\ ne descrie]i pu]inatmosfera cultural\ a comunit\]iiromâne[ti din Canada. Spunea]iîntr-un interviu mai vechi c\Ambasada se implic\ în manifest\ri[i evenimente de gen; prin invitareaunor personalit\]i artistice din ]ar\se urm\re[te între]inerea uneianumite efervescen]e... Identitatearomâneasc\, cu tarele ei deimagine, nu are probleme în a seimpune?

- În condi]iile crizei economice [iale austerit\]ii bugetare, proiecteleAmbasadei au fost inevitabil

afectate, dar pe spa]iul canadianasocia]iile române[ti [i liderii lor aupreluat în ultimii ani ini]iativapromov\rii culturale, organizândregulat festivaluri de film, turnee deteatru, expozi]ii, lecturi, recitaluri [iconcerte de toate genurile. LaMontreal [i Toronto, de exemplu, aufost chiar în intervalul precedent,printre al]ii, Angela Gheorghiu, DanPerjovschi, Victor Rebengiuc, TudorGheorghe, Maia Morgenstern, IonCaramitru, Stela Popescu, TeatrulEvreiesc de Stat. Canada e o ]ar\multietnic\ [i multicultural\, tarelede imagine pe care le invoc\ adeseapresa româneasc\ nu au, de fapt,nicio greutate. {i alte na]ii mai aucazuri de imigran]i cu probleme,cum mai înregistr\m din când încând [i noi, dar ele nu sunt specifice.Aici, nimeni nu judec\ un popordup\ oile lui negre [i nici nu d\ focla p\dure din pricina usc\turilor.Românii sunt în general bineintegra]i [i foarte aprecia]i deautorit\]ile canadiene. La toatenivelurile, comunit\]ile noastre sebucur\ de sprijin [i de admira]ialocalnicilor, e o pl\cere s\ participila evenimentele [i ac]iunile lorculturale.

- Cum percepe]i, ca poet,transform\rile lumii în care tr\im?Ele se succed cu repeziciune.Spunea]i undeva c\ nevoia deschimbare [i frica de schimbare seîntrep\trund reciproc. Cum sedefine[te acest raport în cazuldumneavoastr\?

- În Biedermann [i incendiatorii,Max Frisch pune o întrebare pe caream preluat-o ca motto într-un poempublicat în 1995: "Cel care se temede o schimbare mai mult decât de onenorocire, cum s\ evitenenorocirea?". Noi to]i suntem dincând în când în aceast\ situa]ie [ilumea e plin\ de nenorociri. De[i nufac parte din categoria clasic\ africo[ilor, m-am luptat eu îns\mi cuschimb\rile din Româniapostcomunist\, pentru c\, în primulrând, a trebuit s\ gestionez propriamea schimbare, mergând într-odirec]ie necunoscut\, f\r\ s\ m\tr\dez [i s\ m\ p\r\sesc, f\r\ s\ aruncbagajul cu care plecasem pe caleacea nou\. M-am temut c\ sunt fieprea b\trân\ ca s-o pot lua de la zero,fie prea tân\r\ ca s\-mi asum ascezacelor care vor s\ în]eleag\ lumea f\r\

s\ cear\ în]elegerea ei. M-amaruncat îns\, pur [i simplu, în vârtej,ori de c=te ori am sim]it c\ a[a nu semai poate sau c\, în loc s\ mergînainte, bat pasul pe loc, în rutin\,siguran]\ [i comoditate. Mi-a fostfric\ s\ nu m\ pierd, s\ nu r\t\cesc înspa]ii pentru care nu aveam busol\,dar n-am ezitat s\ acceptprovoc\rile. Am cunoscut spaima deridicol [i de inadecvare, m-a m\cinatgândul c\ nu m\ pot ap\ra deloviturile sub centur\ ale celor pecare-i crezusem de partea mea. Amtremurat de team\ c\ nu voi facefa]\, c\ nu [tiu s\ folosesc un aparatautomat pe care to]i copiiioccidentali [tiau s\-l foloseasc\, s\completez un formular care nupunea nicio problem\ unor milioanede oameni f\r\ vreo diplom\. M-amperpelit, cu fluturi în stomac, caatâ]ia al]ii, înaintea alegerilorriscante pe care le aveam de f\cut,dar n-am regretat nicio clip\ vremeacând al]ii decideau tot timpul înlocul meu [i pentru mine,considerându-se st\pâni pân\ [i penorocul care ne este dat fiec\ruia dela Cel de Sus sau pe care ni-l putemcroi singuri. (Interviu realizat deDiana CORCAN)

Elena {tefoi s-a n\scut la 19 iulie 1954 în comuna Boroaia,jude]ul Suceava. Este absolvent\ a Facult\]ii de Istorie-Filosofie[i Doctor în Filosofie a Universit\]ii Bucure[ti.

A f\cut parte din echipa fondatoare a revistei Contrapunct, lacare a fost secretar general de redac]ie (1990-1993). A fostredactor-[ef al s\pt\mânalului Dilema (1993-1997) [i alpublica]iei lunare L'Invitation, editat\ de Institutul Francez din

Bucure[ti. Corespondent permanent al postului Radio FranceInternationale (1990-1997), redactor asociat al trimestrialuluiEast European Constitutional Review - Chicago Law School(1993-1997). Corespondent s\pt\mânal la Radio Free Europe [iinvitat special la emisiunile cultural-politice ale BBC (1991-1997).

A publicat editoriale, comentarii s\pt\mânale [i analize înContrapunct, Dilema, Epoca, 22, România liber\, Luceaf\rul,Sfera Politicii, Lettre Internationale, Cronica român\, Lumea.

Prezent\ cu grupaje de versuri, eseuri [i studii în reviste [iantologii din SUA, Marea Britanie, Fran]a, Germania,Luxemburg, Polonia, ex-Iugoslavia, Ungaria, Elve]ia, Suedia,Republica Ceh\, Canada.

Angajat\ a Ministerului de Externe din 1998. Consul generalal României la Montreal (1999-2001). Ambasador al României înCanada (2005-2011).

A publicat: Linia de plutire, versuri (Cartea Româneasc\,1983); Repeti]ie zilnic\, versuri (Eminescu, 1986); Schi]e [ipovestiri, versuri (Cartea Româneasc\, 1989); Câteva am\nunte,versuri (Albatros, 1990); Alinierea la start, versuri (CarteaRomâneasc\, 1996); Drept minoritar, spaime na]ionale, dialogcu senatorul Gyorgy Frunda (Kriterion, 1997); Transform\ri,iner]ii, dezordini, dialog cu Andrei Ple[u [i Petre Roman(Polirom, 2002); ~n urma înving\torilor, antologie (Paralela 45,2005); Undeva, în alt plan/ Somewhere in a different realm,versuri, edi]ie bilingv\ (Paralela 45, 2007).

Elena {tefoi: “N-am ezitat s\ accept provoc\rile”

“Eram selectiv\ cu prieteniile [i n-aveamapeten]\ pentru invidii sau du[m\nii”

- Nu a]i renun]at s\ scrie]ipoezie. În luna mai a]i participatla Salonul de Poezie al ICRStockholm. {tiu c\ ave]i înpreg\tire la Cartea Româneasc\un volum de poeme intitulat"Raport de etap\". Cum reu[i]i s\men]ine]i în complementaritateaceste dou\ dimensiuni: cea dediplomat [i cea de poet?

- Nu fac pentru asta nimicdeosebit, cred c\ aceste dou\planuri sunt în mod naturalcomplementare, de vreme ce în

ambele domenii important\ em\sura cuvântului [iresponsabilitatea impactului pecare acesta îl produce. MirceaC\rt\rescu, cu care m-am întâlnitde curând cu ocazia unei lecturi pecare a avut-o la New York, mi-aspus, referindu-se la experien]aCenaclului de luni din anii '80 [i latinere]ile noastre poetice, "Tu [iatunci erai a[a, mai diplomat\". Înprima clip\ l-am crezut ironic, darmi-am dat seama, în discu]iaulterioar\, c\ amintirile lui

re]inuser\ faptul c\ nu m\preocupau bârfele de grup, de[i înabsen]\ deveneam adesea subiectulacestora. Eram selectiv\ cuprieteniile [i n-aveam apeten]\pentru invidii sau du[m\nii, chiardac\ practicam sarcasmul [i replicat\ioas\. Nu cred c\-mi cultivammecanismele de autoap\rare pentruc\ eram diplomat\, dar sunt sigur\c\ anumite particularit\]i ale fiin]eimele poetice s-au înscris firesc înlista aptitudinilor obligatoriinecesare în diploma]ie.

Radu ALDULESCU

romancier, publicist

Ce vrei? Suntem o cultur\ [io literatur\ mic\ - acesta a fostun ultim argument al unui tân\rcritic tob\ de lecturi esen]iale [ila curent cu tot ce mi[c\ înspa]iul literar autohton, c\ruiaîncercam s\-i atrag aten]ia c\exagereaz\ cu laudele la adresaunui autor mediocru în fapt,chiar dac\ nu pân\ într-atât demediocru privit strict încontextul general al actualit\]iiliterare de la noi. Suntem într-adev\r o literatur\ mic\ [i nu[tiu dac\ neap\rat din pricinafaptului c\, din diverse motive,mai mult sau mai pu]inconjuncturale, sau pur [isimplu de gust, ne promov\mmediocrit\]ile, dac\ nu cumva,tocmai pentru c\ suntem oliteratur\ mic\, este de datorianoastr\, a criticilor de meserie[i autorilor, pentru a men]ine lalimita supravie]uirii literaturape care o form\m, s\promov\m mediocrit\]ile,punând între paranteze spiritulcritic, uitându-l eventual acolounde se atrofiaz\ definitiv.Probabil c\ ambele situa]ii suntvalabile, de vreme ce le vedemdecurgând una din alta pentru amen]ine în stare de func]ionarema[in\ria, sistemul cultural încare fiecare roade ce poate. Opâine mai pufoas\ sau maia]oas\ se g\se[te pentru toat\lumea, în pofida faptului c\, [i-nprivin]a culturii, tr\im ni[tevremuri ar\t=ndu-se a fi cele depe urm\. Cultura a devenit unlux la care aspir\ mai ales cellipsit de posibilit\]i [i, pentruc\ statul se afl\ în pragulfalimentului, ea se face cuprec\dere pe banii cet\]eanuluipomenit mai devreme, pe câtde s\rac, pe atât de avid decultur\. Peste nou\zeci la sut\din scriitorii acestor vremuri î[iscot c\r]ile pe banii proprii, tota[a cum, în marea lormajoritate, diversele forme deînv\]\mânt superior dinRomânia apar]in unor ini]iativeprivate, care ofer\ instruc]ie [idiplome contra cost, adic\ totdin banii cet\]eanului dornic s\se instruiasc\. Cum s-a ajunsaici, ar fi o alt\ discu]ie. M\rezum s\ spun c\ s-a dorit s\ seajung\ aici, de c\tre cei careformeaz\ suprastructurasistemului, care se uit\ de sus[i-i moralizeaz\ pe ceilal]i, caretrag targa pe uscat, încercânds\ fac\ lucruri s\rite din normaculturii [i literaturii mici: a]ivrut democra]ie, libertate,capitalism, uite c\ le ave]i petoate...

Cred c\ unul dintre cele maiimportante lucruri pe care

le-am înv\]at [i, mai mult, mis-au îndesat pe gât în ace[tiultimi dou\zeci de ani deliteratur\ în regim de libertate,a fost acela c\-i loc sub soarepentru toat\ lumea. Un soi deecumenism lax, o conjura]ie amediocrilor. E loc pentru toat\lumea, dar mai ales pentrumediocri. Cum necum, ei,mediocrii, fac legea, poateunde sunt ceva mai vitali [i cuun spirit de solidaritate maidezvoltat. La o adic\ ei

stabilesc canonul, un canonautoimpus de un regulament deordine interioar\ valabil doar îninteriorul grani]elor mediuluinostru literar [i care de-alungul timpului a reu[it s\stabileasc\ statutul de literatur\[i cultur\ mic\.

Asta fiind realitatea de peteren constatat\ de subsemnatul[i sunt gata s\ aud argumentelecui ar crede c\ m\ în[el, ar fiinteresant de v\zut care esterela]ia scriitorului român,rezident, prizonier de bun\ voiela o adic\ al unei literaturimici, cu marea literatur\.Dintre multele experien]epersonale edificatoare în acestsens, îmi vine în minte una. Seîntâmpla, a[adar, în urm\ cucinci-[ase ani, când mi-a picatîn m=n\ pentru prima dat\ ocarte a lui Philip Roth -"Animal pe moarte" -, iar deatunci încoace am citit [i recititcirca cincisprezece romane aleacestuia, descoperind pe contpropriu un scriitor uria[ al uneimari literaturi, care nu ducelips\ de autori de un asemeneacalibru. Pe bun\ dreptate,Philip Roth este considerat azi

cel mai mare scriitor americanîn via]\, poten]ial candidat alNobelului literar, superiortotodat\ valoric multor laurea]iai acestui premiu. F\r\ s\ faccaz, am aflat aceste lucruri,repet, pe cont propriu, citind [irecitind circa cinci mii depagini din Philip Roth [ip\strând undeva în fundalregretul-frustrarea c\ va curgemult\ ap\ pe Dâmbovi]a pân\s\ apar\ la noi cevaasem\n\tor. Cum spuneam mai

devreme îns\, noi, literaturaromân\, avem canonul nostru,regulamentul nostru de ordineinterioar\, calapodul în care unPhilip Roth n-ar avea cum s\încap\ decât serios ajustat,ciopâr]it eventual.

S-a întâmplat ca la câtevaluni dup\ ce am citit "Animalpe moarte" s\-mi pice în mân\un comentariu-recenzie alc\r]ii, ap\rut în Dilematecasub semn\tura unui scriitor

frunta[, R\zvan Petrescu penumele lui, socotit cel maimare autor român de proz\scurt\, de[i personal nu-miamintesc s\ fi v\zut în ultimiidou\zeci de ani vreo carte deproz\ semnat\ de respectivul.Ceea ce nu-l complexeaz\altminteri [i nu-i diminueaz\cuno[tin]ele în domeniu, care i-au permis s\-l ironizeze las=nge, s\-l desfiin]eze cu citate[i argumente extrem desuculente pe Philip Roth. Nicioproblem\, desigur, Philip Rothr\mâne ceea ce este, R\zvanPetrescu r\mâne tot cel maitare prozator scurt cu rubric\ încea mai tare revist\ de cultur\.{i totu[i... Asta-i rela]iascriitorului român cu marealiteratur\, de la care poate la oadic\ înv\]a cum s\ r\mâi celmai bun autor al locului f\r\ s\scrii literatur\ cu zecile de ani[i între timp desfiin]ândscriitori de calibrul lui PhilipRoth.

Mi-am amintit deîntâmplarea de mai susv\zându-l recent pe R\zvanPetrescu într-un interviutelevizat, în care, pe lâng\ altegugum\nii sinistre, a reluatp\rerile despre Philip Roth,semn c\ omul chiar e dedicatcrezurilor sale literare.Conform lui R\zvan Petrescu,a[adar, Philip Roth introducepornografie în c\r]ile saledeoarece i-o cer editorii. Mul]iautori americani recurg dealtfel la acest compromis, datfiind felul cum editurile vin înîntâmpinarea cererii pie]ei. Cebine, a[adar, c\ literaturanoastr\ nu este ca a lor. Înrespectivul interviu, cel maibun prozator scurt [i-aexprimat [i preferin]ele literare.Lui îi place de fapt FlorinL\z\rescu, fiindc\ are sim]ulumorului în proza pe care opractic\. M\ ab]in s\ continuis\ comentez, s\ m\ erijezeventual într-un soi de avocatal diavolului Philip Roth aflatîntr-o virtual\ confruntare cuautori precum R\zvan Petrescu[i Florin L\z\rescu.

- Doctrinele filosoficecare, la un moment dat, s-au bucurat de o foartemare popularitate nu morcu totul niciodat\, ci î[imodific\ vocabularul,afirm\ Kolakowski. De[iî[i pierd din vizibilitate,mai p\streaz\ înc\ for]ade a seduce sau de aînsp\imânta. Marxismulteoretic dogmatic, careapar]ine tradi]ieiintelectuale de secol XIX[i XX, î[i duce maideparte existen]a, chiardac\ ea este una precar\.Cu toate acestea,Kolakowski crede c\posibilitatea ca for]a luis\ creasc\ nu ]ine dedomeniul fanteziei [i c\ideologia comunist\a[teapt\, în stare demoarte aparent\, un noucontext oportun. Visuldespre o societateaperfect\ apar]ineciviliza]iei noastre.

Putem vorbi în cazulnoilor marxi[ti de un "visfilosofic"?

- Kolakowski arene`ndoios drepta te .Marxismul es te osoter io logie la ic\ , undiscurs deopotr iv\s impl is t [ i sof is t ica t ,metafor ic or i sc ient is t(depinde cui seadreseaz\) despeposibi l i ta tea rea l iz\r i i"V=rstei de Aur" aici [ iacum, `n imanen]\, nu `nt ranscenden]\ . Am avut[ansa , z i le le t recute , s\f iu comenta torul uneiexcelente prelegeri ]inut\la I ICCMER de c\ t refilosoful brazilian Olavode Carvalho. Tema a fostm e n t a l i t a t e arevolu] ionar\ , or i , maiexact , invar ian] i iaces te ia , subst ra tu linvizibil, dar `ntotdeaunaprezent a l chi l iasmuluiradical.

Teza este c\ radicalismulutopic, deci spiritulrevolu]ionar, se `ntemeiaz\pe c=teva inversiuniesen]iale, pe ra]ionamenteistorice false, `ns\ extrem

de atractive, mai ales `ncondi]ii de criz\ axiologic\.~ntre acestea, inversiuneatimpului. ~n mod normal,oamenii privesc trecutuldrept `ncheiat, sedimentat,c=t\ vreme viitorul esteteritoriul posibilului, alcontingentului, alimprevizibilului, al unordirec]ii pe care nimeni nule poate anticipa perfectdac\ nu se azv=rle `ncapcana utopiilorideologice. Or, marxismul,o filosofie social\ [ipolitic\ oracular\, distrugetradi]ia, reperele solide aletrecutului, face a[adartrecutul incert [i proclam\,`n schimb, venirea c=t sepoate de sigur\ a mileniului"fericirii universale"comuniste. ~nceputurileacestei epistemologiiistorice r\sturnate se potg\si `nc\ `n milenarismulsectelor medievale studiatede istoricul britanicNorman Cohn ("ThePursuit of the Millenium")[i de Kolakowski("Chretiens sans Eglise", ocarte extraordinar\, dinp\cate prea pu]in discutat\`n ultimii ani). Nu [tiu subce form\ vor rena[te acestepulsiuni revolu]ionare(dac\ ele vor fi disp\rut `nultimele decenii este un altsubiect). Poate fi"socialismul bolivarian" alchavismului ori menueteledialectice ale promotorilor"ipotezei comuniste" genBadiou, Balibar, Zizek,Negri, Laclau, Callinicos,Tamas [i ale epigonilor lor,inclusiv cei ce-[i zic"marxi[tii transilvani"(sic!). Avem de-a face, credeu, nu doar cu inversiuniale perspectivei istorice,dar [i cu perversiuni alejudec\]ilor morale. Ceea ceera o parte a spirituluivremii `n anii 1920,ostilitatatea visceral\ fa]\de liberalismul burghez, numai poate beneficia azi dealibiul (dubios) alspecula]iei pure. Azi [timunde duc aceste idei, [timc\ din fantasmele utopicedespre con[tiin]arevolu]ionar\ se nasc lag\rede concentrare [i proiecteterorist-genocidare.

(Rubric\ realizat\ deCristian ROBU - CORCAN

[i Liviu G. STAN)

Opinia

CMYK

CMYK

CMYK

CMYK

iunie 201iunie 201114

Editura Millennium Books [i ObiectivCultural te invit\ la lectur\. Decupeaz\talonul [i trimite-l sau depune-l la adresaredac]iei (Cotidianul "Obiectiv - VoceaBr\ilei", Strada Mihai Eminescu nr. 56, et. 2,cu men]iunea Pentru concursul “ObiectivCultural - Invita]ie la lectur\”) p=n\ la datade 15 iulie [i vei putea c=[tiga volumul"Povestiri de duminic\" de Mircea Opri]\.

Invita]ie la lectur\

Nume:..........Prenume...................B.I./C.I. seria.... nr. .......................

Tel. ..................... e-mail: .................................................Adresa:.............................................................................

Pornind de la Kolakowski

Liviu G. STAN

C=nd Herta Muller afirm\ c\, `nesen]\, nu exist\ nicio diferen]\`ntre poezie [i proz\, scriitoarea aredreptate. Sut\ la sut\! {i, totodat\,arunc\ `n aer un conflict la bazac\ruia, `n opinia mea, st\ o eroarefundamentat\ strict teoretic, decicare nu ]ine p=n\ la cap\t deexplozia textului literar. Exploziecare, oric=t ne-am r\suci `n toatep\r]ile, r\m=ne incontrolabil\ critic.S\ m\ explic: avem dou\prejudec\]i, ambele cl\dite, cumva,pe o inflamare a orgoliului de cast\.Mul]i prozatori au obiceiul de-aprivi poe]ii cu o doz\ de scepticism,care pare a fi legat\, `n primul r=nd,de nivelul de munc\ depus `n actulscrierii. Mai exact, poe]ilor li serepro[eaz\ c\, `n actul poetic,efortul acestora, condens=ndu-se pedistan]a versului, este ferit de"chinul" construc]iei. Cu altecuvinte, crea]ia p\trunde `n expresie`ntr-un mod "s\lbatic", la nimereal\,f\r\ a trece prin filtrul proiec]iilorspa]iale sau prin baia de cear\ atehnicilor narative. Adic\, scriituralor este privit\, oarecum, ca av=nd ostilistic\ produs\ printr-un dicteupredictibil (la nivelul formei) [i nuprintr-un amplu proces de eliminarea balastului textual - altfel spus, prinprisma lucidit\]ii. De cealalt\ parte,mul]i poe]i depisteaz\ `n efortulprozastic o tehnic\ de a "xeroxa", `ncopii diferite, o singur\ emo]ie. Cas\ fiu mai precis, prozatorilor li sepune la `ndoial\ topirea emo]ional\`n scriitur\, fiind b\nui]i c\, de fapt,nu fac altceva dec=t s\prelungeasc\, friz=nd disiparea, unsingur sentiment de la `nceputul [ip=n\ la sf=r[itul, de pild\, al unuiroman. Evident, totul travestit cuiscusin]\ `ntr-o structur\ narativ\irepro[abil\.

De[i antagonice, exist\ `ns\ unelement intim de leg\tur\ `ntreaceste dou\ optici: eroarea! Nuspun c\ aceste ipoteze nu au gradullor de valabilitate, dar a letransforma `ntr-un punct de vedereuniversal reprezint\ o naiv\idiosincrazie, c\ci ele dau doarm\sura unor cazuri. Desigur, dac\ar fi s\ p\[im pe urmele acestuisistem de distingere, este clar c\, deexemplu, Constantin F=nt=neru vafi "mai pu]in scriitor" dec=t CamilPetrescu, de[i, zic eu, din multepuncte de vedere - privite, oarecum,`n absolut - `l surclaseaz\ pemaestrul Camil. ~ns\ nu este nici

locul [i nici timpul pentru o analiz\comparatistic\ `ntre cei doiscriitori...

Revenind la opinia HerteiMuller. Dac\ interpret\mperspectiva excep]ionalei scriitoarefolosind "kit"-ul structuralist [i post-structuralist brevetat de RolandBarthes (yoyo analitic pe placulunei bune p\r]i a criticilor literari dela noi, `n treac\t fie spus), nimerimdin start `ntr-o `nfund\tur\. Ce-idrept, o `nfund\tur\ a combina]iilorlingvistice reu[ite. Ba, chiar aargumentelor! ~ns\ nimic mai mult.Nu pentru c\ Barthes n-ar fi avutdic]iune teoretic\ - c\ci a dat dovad\de un talent n\ucitor `n acest sens -,ci pentru c\ acest mod de a ac]ionacu g=ndul asupra literaturii estelipsit tocmai de piesa fundamental\a literaturii, `n fa]a c\reia, subraportul sensului literaturii, dispareorice diferen]\ esen]ial\ dintrepoezie [i proz\: elementultranscenden]ei. Ei bine, din acestpunct `ncolo, treburile devinlimpezi, cel pu]in pentru mine:Alessandro Baricco face literatur\pur-s=nge, `n timp ce, de pild\, SamSavage practic\ o psihologie cinic\bine estompat\ narativ; PascalQuignard face literatur\ ([i celiteratur\!), `n timp ce MichelHouellebecq ini]iaz\ investiga]iidistopice poten]ate literar etc.

Cum s-ar putea discerne `ntreaceste "situa]ii"? ~n felul urm\tor:unde exist\ literatur\ - fie generat\prin poezie, fie prin proz\ - stilulexecut\ mi[c\ri, p\trunde, sf\r=m\,epureaz\, dilat\, deschide spa]ii,pozi]ioneaz\ umbre, adic\urm\re[te surprinderea unei zone demaxim\ vizibilitate imaginar\ asufletului - critic vorbind,dezl\n]uie voci t\inuite. Unde nuexist\ literatur\, stilul - sau ceea cese pretinde a fi stil - nu devinealtceva dec=t o `mbinare narativ\ decuvinte pozi]ionate cu rigoareliterar\.

Din punctul meu de vedere,"goana mut\, buimac\ din cap", lacare face referire Herta Muller, estedeopotriv\ p\trunderea, `n stareliterar\, a adev\rului `n minte [i[ocul con[tientiz\rii c\, `ntr-adev\r,o via]\ chiar poate `nc\pea `ncuvinte! Atunci, ce rost mai audiferen]ele structurale dintre poezie[i proz\, c=nd vorbim, prozastic saupoetic, p=n\ la urm\ de revelareaadev\rului?

“Goana mut\, buimac\ din cap” sau cum nu exist\ diferen]\ `ntre proz\ [i poezie

EDITORIALcu Vladimir Tism\neanu

Argument de romancier iunie 201iunie 20111 5

Editura Brumar [i Obiectiv Cultural teinvit\ la lectur\. Decupeaz\ talonul [i trimite-l sau depune-l la adresa redac]iei (Cotidianul"Obiectiv - Vocea Br\ilei", Strada MihaiEminescu nr. 56, et. 2, cu men]iunea Pentruconcursul “Obiectiv Cultural - Invita]ie lalectur\”) p=n\ la data de 15 iulie [i vei puteac=[tiga volumul “Cartea lui Iov" de {erbanFoar]\.


Nume:..........Prenume...................B.I./C.I. seria.... nr. .......................Tel. ..................... e-mail: ..................................................Adresa:..............................................................................

Scriitorul român [i marea literatur\

Ilus

tra]

ie d

e C

orne

l GIN

G|

RA

{U

Dac\ bog\]ia este o `mplinire at=t de deosebit\,este firesc ca oamenii s\ fie ispiti]i s\ afle cum sepoate ajunge la ea. Ca la toate `ntreb\rile simple,[i aici r\spunsul este complicat.

~n primul r=nd, g=nde[ti logic. Orice activitateuman\ presupune o minim\ calificare. Medic,contabil sau strungar po]i ajunge f\c=nd o [coal\sau m\car un instructaj de o s\pt\m=n\. Ca s\ fiimilionar nu e nevoie de nicio [coal\, po]i fi chiarsemianalfabet, pentru c\ sunt destui milionari careau mari dificult\]i cu simplul exerci]iu alalfabetului.

Al]ii zic c\ trebuie s\ fii inteligent. Esteadev\rat, dar nu suficient. Inteligen]a este`nsu[irea min]ii [i ea `]i poate inspira fapte,atitudini sau activit\]i care s\ te fac\ bogat. Ceimai mul]i `ns\ nu sunt inteligen]i, ci iste]i.Oamenii subtili deosebesc aceste dou\ conceptecare sunt am\gitoare printr-o simpl\ aparen]\ deidentitate. Iste]imea este inteligen]a instinctului.Este aptitudinea de a fi mereu treaz, "pe faz\", dea avea reflexe prompte de v=n\tor. Este u[urin]a [ipromptitudinea de a observa oportunit\]i, lacune [isitua]ii echivoce, [i cum ar putea fi ele intervertite`ntr-un succes financiar. Este instinctul de a sesizaat=t prada poten]ial\, c=t [i [ansa providen]ial\.Omul inteligent caut\ [i `n]elege, iste]ul observ\ [ig\se[te. Primul este circumspect [i lent, al doileaintempestiv [i eficient. Primul se ocup\ cu idei, aldoilea cu fapte.

Exist\ [i mul]i naivi care confund\ bog\]ia cucultura. Ei cred chiar c\, pentru a fi bogat, trebuies\ fii cult. R\spunsul `l d\ realitatea. Rar se g\sescoameni cul]i printre boga]i, pentru c\ bog\]iarareori a fost un mediu de dezvoltare a culturii. Eadev\rat c\ au fost oameni care au sprijinitcultura, cum a fost Mecena sau LorenzoMagnificul, primul `n antichitatea roman\, iar celde-al doilea `n plin\ efervescen]\ renascentist\, darei au intrat `n istorie nu identific=ndu-se caoameni de cultur\, ci ca mari sprijinitori ai ei.

R\spunsul `ns\ la leg\tura dintre cultur\ [ibog\]ie l-a dat unul dintre primii zece miliardaridin lume, `n topul Forbes. ~ntrebat dac\ l-au ajutatc\r]ile [i cultura s\ devin\ at=t de bogat, acesta ar\spuns cu o sinceritate cinic\, zic=nd c\ nu exist\nicio leg\tur\ `ntre c\r]i [i bog\]ie, pentru c\, dac\ar exista, cei mai boga]i oameni din lume ar fibibliotecarii. E trist c\ e adev\rat, [i, `ntr-adev\r,ace[ti intimi ai spiritului, ai personajelornemuritoare [i ai c\r]ilor rare pe care nu le maim=ng=ie nimeni azi sunt, din p\cate, de-a dreptulmuritori de foame, [i nu numai la noi `n ]ar\.

~n sf=r[it, cei mai naivi cred c\ pentru a fibogat trebuie s\ fii cinstit. Am spus naivi ca s\utilizez un eufemism. Desigur c\, vorbind despreboga]i, `n]elegem tot timpul milionarii `n valut\ -sunt destui, din nefericire -, [i nu de bie]ii no[tri leiafla]i `ntr-un permanent [oc anorexic. Ace[ti naivisunt cei mai primejdio[i pentru morala lumii,singurul oxigen care ne-a mai r\mas, pentru c\ ì

ajut\ pe boga]i s\-[i legitimeze jaful. Cea maimare dram\ a boga]ilor este nevoia de a fi reticen]i[i circumspec]i. Este dramatic pentru ei s\ nupoat\ vorbi [i s\-[i fac\ publicitate pentru ceea ceau, c=nd ei nu exist\ dec=t prin aceasta. S\trebuiasc\ s\-[i reprime bucuria. Nicio categoriede oameni nu evit\ `ntreb\rile directe precumboga]ii, [i ei [tiu de ce. Cum s\ fie necesar s\ fiicult pentru a fi bogat? Asocierea este un adev\ratultraj la adresa culturii. Cultura nu poate exista `nafara moralei, [i cu at=t mai mult `mpotriva ei.Oamenii de mare anvergur\ spiritual\ nu se g\sescprintre boga]i [i nici nu s-ar sim]i confortabilal\turi de ei. Nu am auzit de laurea]i Nobel sau deprestigio[i savan]i sau de cercet\tori s\ fac\ partedin aceste topuri. {i mai cred c\ dac\, printr-unhazard, cum ar fi o mo[tenire sau un c=[tig laloterie, ar ajunge `n aceast\ "familie", fie arfalimenta degrab\, fie din respect pentru ei arpleca degrab\ de acolo. E greu s\ vorbe[ti `nlimba banilor atunci c=nd nu-i ai, cum sunt s\racii,ca [i atunci c=nd ì dispre]uie[ti, cum sunt filosofii[i marile spirite.

Atunci ce trebuie s\ faci ca s\ devii bogat?Pentru c\ nu exist\ niciun cod de norme, nu po]ivorbi despre o manier\ ortodox\ de a reu[i. Dac\nimeni nu `]i poate explica logic [i legic, atuncitrebuie s\ g\se[ti c\i obscure, echivoce, oculte [i`ntotdeauna indicibile. (...)

Dac\ bog\]ia nu se dob=nde[te dup\ reguli, eaprosper\ tocmai pentru inexisten]a lor. Esteimpropriu a asocia f\r\ discer\m=nt bog\]ia cumafia, pentru c\ aceasta din urm\ func]ioneaz\dup\ reguli de o]el, `n timp ce prima nu are niciunfel de reguli. Bog\]ia r\m=ne un fenomen unic.Implicat\ `n dinamica social\, ea contamineaz\institu]iile statului cu care se viruseaz\ reciproc.De aici se na[te una din cele mai mari drame aleacestui sistem, pentru c\ bog\]ia ì corupe peoamenii integri care mai credeau `n ceva ce pentruei `nc\ nu a murit.

A[a s-a n\scut drama prin care virtutea adevenit viciu [i cinstea este o adev\rat\ ru[ine. Caorice fenomen uman, bog\]ia are paradoxurile ei.Av=nd ca unic element de identitate banul, eaformeaz\ o categorie distinct\, dar, cu toateacestea, nu apare de sine st\t\toare `n societate.Toate categoriile sociale sunt organizate autonom,`ns\ cea mai periculoas\ dintre ele nu exist\ ca oentitate autonom\. Medici, ingineri sau studen]i,agricultori, mineri sau petroli[ti, to]i formeaz\ c=teo categorie proprie, cu specificul, via]a [iproblemele lor. Breslele existau `nc\ din EvulMediu. ~n contextul stratific\rii riguroase asociet\]ii ar fi absolut normal [i firesc s\ existe [i oasocia]ie a milionarilor. Nu o ve]i g\si nic\ieri [i,nu `nt=mpl\tor, ea nu exist\ ca atare. Pe to]iprofesioni[tii ì raliaz\ aceea[i profesiune, darboga]ii sunt o entitate proteic\ [i eterogen\. C=ndun medic, de exemplu, intr\ `n ea, el iese dincategoria `n care a fost, pentru c\ se singularizeaz\fa]\ de masa din care f\cea parte, [i astfel cartealui de vizit\ va fi cu totulalta. Din medicul unuispital, de exemplu, eldevine milionarul medic.Se produce o sintax\ ainversiunilor: devinesubstantiv "milionarul"[i adjectiv "medicul".Medicul ajunge peplanul doi. O simpl\ [inesemnificativ\ anex\ aputernicului substantiv.~n lumea lor, boga]ii seconcureaz\ [i-[i modific\compozi]ia. Este un felde extrapolare aondula]iei universale,c=nd unii cad [i al]ii seridic\. Casta lor `ns\r\m=ne ermetic\ [i

`nchis\ pentru cei ce o compun. Nu v\ g=ndi]i la ointimitate ezoteric\, pentru c\ e prea mult\vulgaritate ca s-o asem\n\m cu a[a ceva.Comunit\]ile ezoterice presupun idei care apropie[i nu instincte egoiste [i centrifuge. Tot a[a deimpropriu ar fi s\ le numim elite, pentru c\ amultragia grav spiritul uman. ~n realitate,comunit\]ile boga]ilor sunt adun\turi amorfe, darsolide economic, un fel de "familie" cureverbera]ii peiorative. Dar cum tr\im `n lumeabanului, numai ele conteaz\.

Polemicaiunie 201iunie 201116 Eseul iunie 201iunie 20111 7

Editura Brumar [i Obiectiv Cultural teinvit\ la lectur\. Decupeaz\ talonul [i trimite-lsau depune-l la adresa redac]iei (Cotidianul"Obiectiv - Vocea Br\ilei", Strada MihaiEminescu nr. 56, et. 2, cu men]iunea Pentruconcursul “Obiectiv Cultural - Invita]ie lalectur\”) p=n\ la data de 15 iulie [i vei puteac=[tiga volumul "Ghetoul cruzilor" deCristian Hubali.



LASZLO Alexandru

eseist, publicist, traduc\tor

Am avut prilejul s\ m\ referde c=teva ori, în cursul anuluitrecut, la activitateadevastatoare a Societ\]iiCopyro, p\storit\ de fostulturn\tor securist EugenUricaru. Înfiin]=nd o firm\c\pu[\ care, pe fa]\, î[ipropunea s\ protejezedrepturile creatorilor deliteratur\, ex-prozatorulreu[ea, de fapt, s\ pun\ înpractic\ cele mai consistenteabuzuri tocmai împotriva celorpe care ar fi trebuit s\-i ajute.Îi [icana abuziv pe urma[iidrepturilor de autor, contesta -chiar [i în instan]\ - calitateade mo[tenitor a rudelor des=nge, pretindea c\ drepturilede autor sunt limitate lateritoriul na]ional al României([i, prin urmare, nepo]iidomicilia]i în str\in\tate, aiscriitorilor, ar dec\dea dindrepturile legale!), blocacircula]ia - în ]ar\ [i afar\ - ac\r]ilor pentru care nu izbuteas\ încaseze banii ce nu i secuveneau (vezi cazuljurnalului scris de M.Sebastian, vezi cazul ursuluiFram al lui Cezar Petrescu),înc\lca legisla]ia privindredistribuirea taxei pe copiaprivat\, î[i desf\[uraactivit\]ile în circumstan]e desemi-clandestinitate [iconspirativitate, repartizadiverse burse dup\ criteriinelimpezi, pesemnepreferen]iale.

Din ce cauz\ se petreceautoate acestea? Notam cu cevatimp în urm\ c\ abuzurileCopyro s-au înf\ptuit datorit\complicit\]ii ORDA, institu]ieguvernamental\ care aveaobliga]ia de-a supravegheam=n\riile în domeniu. ORDAnu mai fusese împrosp\tat\, la

v=rf, de vreun deceniu [i seimpunea o mic\ - dar energic\- rotire de cadre, prin deciziaprimului-ministru Emil Boc.Noua conducere ORDAtrebuia s\ someze Copyro s\redescopere limitele bunului-sim], prin revenirea înparametrii legalit\]ii.

M\ bucur s\ aflu c\, la dou\luni dup\ apari]ia însemn\rilormele, primul-ministru l-anumit în func]ia de directorgeneral al ORDA pe dl. RobertBucur. {i mai tare m\ bucurc\, în zilele trecute, ORDA asuspendat activitateaorganismului de gestiunecolectiv\ Copyro, p=n\ laschimbarea administratoruluigeneral. M\sura a reprezentat"o consecin]\ a înc\lc\rii, dec\tre acest organism degestiune colectiv\, alegisla]iei din domeniu, dar [ia prevederilor propriuluistatut".

Noul director general alORDA revine cu detalii

precise, într-un interviuacordat Observatoruluicultural (nr. 578/10.06.2011),în leg\tur\ cu m=n\riileproduse la Copyro. În cadrulcontrolului care a vizat doaranul 2009, s-a constatat c\societatea de gestiunecolectiv\ încalc\ legea [ipropriul s\u statut, p\str=ndu-[idin sumele prelevate fleaculde 60%, c=nd n-ar fi avutdreptul la mai mult de 15%. Întermeni concre]i, numai înanul cu pricina au existatîncas\ri de circa 1,5 milioanede euro. Iar abuzul seperpetueaz\ de c=]iva anibuni, p\r=nd s\ nu se maitermine vreodat\.Întreprinderea p\storit\ deEugen Uricaru, în loc s\ leîmpart\ autorilor banii care lise cuveneau de drept, i-apalmat cu delicate]e.

O alt\ categorie de abuzuri]ine de [icanarea - inclusiv îninstan]\ - a urma[ilor unorautori, care valorificau directoperele artistice, în colaborarecu diverse edituri. Copyro le-acontestat drepturile legitime, aîncercat s\-[i impun\ for]atcalit\]ile de administrator,p=n\ [i asupra unor crea]iiliterare ce nu i se cuveneau.Consecin]a imediat\ a constatîn faptul c\ s-a blocatpublicarea efectiv\ a c\r]ilor,p=n\ la clarificarea juridic\ asitua]iilor care altminteri, înplan moral, erau c=t se poatede limpezi.

Îns\ de ce n-a intervenitstatul, prin oficiul s\uguvernamental ORDA, careavea [i în trecut obliga]ia de-a

controla respectarea legalit\]iila Copyro? Ne-o spune RobertBucur, noul director alinstitu]iei: "Dac\ fostuldirector general de la ORDA alucrat înt=i la Copyro, avem oexplica]ie". Dar, în afaradirectorului general, maiexistau [i al]i func]ionari destat, ei de ce n-au remediatilegalitatea? "Nu vreau s\ m\g=ndesc c\ existau oameni înORDA interesa]i ca dinsumele colectate de societ\]ilede gestiune colectiv\ s\ aib\ [iei un concediu, uncomision..."

Verific\rile realizate însf=r[it cu o f\r=m\ de bun\-credin]\ au confirmatsecretomania generalizat\ [iconspirativita (semnalate dejade pres\) ce înso]eau agita]iadin jurul [i[tarului cu bani."Eu am insistat ca toateinforma]iile legate deadministrarea banilor s\ fietransparente. Copyro n-a dorits\ intre în legalitate. (…)Copyro este deranjat\ de oriceautoritate de control. (…) Nueste normal s\ fie încas\riuria[e, iar Copyro s\ nu lerepartizeze titularilor de drept.Avem titulari de drepturitr\ind în s\r\cie, iarorganismele de gestiunecolectiv\ sunt extrem debogate".

Probabil c\ a venit vremeaca prozatorul care, p=n\ îndecembrie 1989, le-a cotrob\itcolegilor prin existen]a privat\,pentru a o raporta Securit\]ii,s\ înceteze dup\ 2011 s\ le maicotrob\ie prin buzunare, pentrua le [parli bruma de agoniseal\în beneficiul s\u [i al c=torvacomplici vero[i.

Cina cea de tain\ a c\pu[ei

Editura Tritonic [i Obiectiv Cultural teinvit\ la lectur\. Decupeaz\ talonul [i trimite-l sau depune-l la adresa redac]iei (Cotidianul"Obiectiv - Vocea Br\ilei", Strada MihaiEminescu nr. 56, et. 2, cu men]iunea Pentruconcursul “Obiectiv Cultural - Invita]ie lalectur\”) p=n\ la data de 15 iulie [i vei puteac=[tiga volumul "Teoria flegmei. Apel lamitoc\nie" de Marian Coman.


Nume:.........................Prenume........................................B.I./C.I. seria....... nr. .........................................................Tel. ..................... e-mail: ..................................................Adresa:..............................................................................

Ilus

tra]

ie d

e C

orne

l GIN

G|

RA

{U

Ilus

tra]

ie d

e C

orne

l GIN

G|

RA

{U

Leg\tura dintre bog\]ie [i cultur\(fragment din "Geneza [i blestemele lui Dumnezeu")

Mircea Haitonic s-a n\scut la 24noiembrie 1929, în comuna Baia deCris, jude]ul Hunedoara. A absolvitliceul din Blaj [i Facultatea de Dreptdin Cluj. Între 1953 [i 1997 a fostjuristconsult, procuror, profesor dedrept la o [coal\ postliceal\ [i, `n ceamai mare parte a timpului, avocat.

Eseist `n desceden]a analitic\ alui Alexandru Paleologu, MirceaHaitonic este autorul c\r]ilor "Zbordeasupra unui cuib de draci","Geneza [i blestemele luiDumnezeu" [i "Iart\-m\, Doamne".

Pe 18 ianuarie 2011, eseistul s-astins din via]\, la vârsta de 83 de ani.

AnchetaAncheta

CMYK

CMYK

CMYK

CMYK

iunie 201iunie 201118 iunie 201iunie 20111 9

Alexandra TOMI}|cercet\tor

Stau între o carte bun\ [iuna proast\ (a[ putea s\ zicîntre una foarte bun\ [i unafoarte proast\, îns\ asta n-ararcui mai mult semnulinteroga]iei care urmeaz\);pe am=ndou\ le-am ispr\vitde citit ieri [i, st=rnit\ despusele Hertei Müller desprefelul în care domnia sac=nt\re[te calitatea unui text,m\ întreb acum de ce, totu[i,m\ trezesc lipind asemeneaetichete mentale pe cotorulc\r]ilor pe care le-am citit.Cu siguran]\, nu doar dinsimple apuc\turi bilan]iereori ca s\ le deosebesc mailesne c=nd m\ întorc la ele,mai devreme sau mai t=rziu.Ci [i dintr-un motiv poatemai ad=nc [i, de aceea,cumva inconsistent, fire[tevolatil în expunerile docte,care m\ ajut\ s\-mi clasificlecturile dup\ ce îmi pare c\mi-au d\ruit: inefabilul,impalpabilul ([col\re[te:poezia) ori pl\cereataifasului, a pove[tii([col\re[te: proza). De fapt,într-o defini]ie intenssubiectiv\: emo]ia lecturii.Sau, mult mai frumos, m\carc\ la fel de nel\murit(or):"goana mut\, buimac\ dincap", a g=ndurilor trezite deo carte, un poem, unfragment de scriitur\. De[istrictamente formalvolumele din care am scosieri semnele de carte sunt înproz\, îmi dau seama c\ [idin ele va r\m=ne doarvaporoasa ori ap\s\toarea

emo]ie pe care ne-o las\cuvintele potrivite.

Iar aici îmi dau seama,dintr-o dat\, c\ îi daudreptate Hertei Müller: nucred c\ exist\ vreo diferen]\între poezie [i proz\, m\carc\, de la cititorul împ\timit[i/sau profesionist labacalaurea]ii silitori, camto]i [tim s\ tras\m distinc]iadidactic\, întruc=tva util\,între cele dou\ concepteopera]ionale (da, chiar a[a!).Astfel [i ie[im mul]i din[coal\, închipuindu-ne c\ nepricepem s\ t\iem aspru [im\iastru linia desp\r]itoareîntre feluritele chipuri alevie]ii din jur [i din noi. Apoi,în aerul confinat al at=toralc\tuiri geometrice, se maiînt=mpl\ s\ pricepem c\, înmicile, dar întemeietoareleexperien]e personale, cum arfi [i gustul ([i obi[nuin]ele)de lectur\, defini]iile f\r\rest devin inoperante. Undeîncepe proza în cartea dec\utare a rostului lumii dec\tre un c\l\tor european cutotul atipic - [i unde a încetatpoezia? Dar poezia s\ fieexact în pasajele liricedescriptive, s\ fie doarcitatul din Hafiz scris pe unadintre portierele ma[inii, caun desc=ntec ocrotitor, s\ fieîn cartea întreag\ - ori nu enic\ieri? (Nu am habar, darmi-e cumva limpede c\, devoi ajunge în Persia ori doarîn mult mai apropiataMacedonie, voi avea al\turi,pe l=ng\ ghidurile turistice [isemnalele GPS, voceatainic\, intim\, a unei c\r]ipe care am citit-o c=ndva [idin care a r\mas emo]ia.Aceasta m\ va familiariza culocurile [i oamenii, maidegrab\ dec=t suportul tehnicpropriu-zis.) Unde sesf=r[e[te proza [i unde,totu[i, o fi ]=[nind poezia înridicola frazare a uneinevrotice cam agramate care

a reînt=lnit, crede ea, unPontif, [i înc\ somnabul [iînc\ dup\ mii de ani? (Nu v\mai fac cu ochiul, a]i în]elesdeja c\ astea-s cele dou\volume de care vorbeam:unul al lui N. Bouvier,cel\lalt al lui H.-Y. Stahl.)Cum ar putea fi doar proz\în paginile lui Styron desprefine]ea depresiei, dar [idespre nesf=r[itele eisuplicii, [i unde s\ cautpoezia în ale lui V. TulbureVersuri despre t=n\rulstrungar. Strungaruluiutemist Dumitru Ni]\, de lafabrica Electroputere dinCraiova?

În aceast\ gril\ deinterpretare, sigur c\ fiecaredintre noi ar avea de r=nduitexemple mai multe, maisofisticate, mai dramatice.Poate c\ din goana mut\,buimac\, a g=ndurilor iscatede o carte, un poem, oscriere, r\m=ne, dup\ ce vorfi sc\p\tat în]elesurile [irevela]iile imediate, emo]ia.

Rarefiata memorie subiectiv\a textului. Spiritul s\u, filtratp=n\ la chintesen]\,transparent, furi[at [i totu[iperceptibil, transgres=ndaluviunile de lectur\, nu faceat=t de t\ios diferen]a întrepoezie [i proz\. Demult,cineva, cititor febril [ineselectiv, îmi dest\inuia c\[i-ar descrie experien]ele delectur\ ca pe un oceanretroactiv de fraze [i titluri [ipersonaje [i înt=mpl\ri, pedeasupra c\ruia scap\r\limbile albastre, vii, alec\r]ilor esen]iale. Am închisochii atunci [i mi-amimaginat o livresc\ [iperpetu\ noapte magic\ deS=nziene, în care textelevitale nu se fi[eaz\, nu seadnoteaz\: duhul lor plute[tenestins, de-o fi fost în truppoezie, de-o fi fost proz\.

Doina RU{TIscriitoare

Am v\zut uneori b\rba]idup\ care am întors capul [ipe care n-am putut s\-i mai

uit: i-am visat nop]ile, cuiluzia c\ parfumul lorplute[te înc\ lâng\ tâmplelemele. Iar alteori am sim]it încoada ochiului un piciorgr\bit, f\r\ s\ m\ întreb dac\este de femeie sau de b\rbat,[i m-am sim]it pe loc incitat\de traseul înc\ ne[tiut alacelui picior misterios. Însitua]ii de genul \sta exist\un impuls ira]ional care m\pune pe urmele unei fiin]ecapabile s\ parcurg\ aceldrum la care a[ putea s\ iau[i eu parte. O dat\ am v\zutun manechin îmbr\cat cu omanta de ploaie. Eram pevia Paolo Sacchi, în Torino.Manechinul fusese scos înfa]a magazinului ca s\ fac\reclam\ la haina ro[ie, dinmu[ama pânzat\. Era unmagazin pentru vân\tori [ipescari. Dintre pulpanelepelerinei ie[ea un piciorclorotic, de manechin. M-amoprit s\ privesc vitrina careavea tot soiul de obiectepesc\re[ti, de la cârlige fine[i aurite pân\ la cele maisofisticate mecanisme detortur\. Magazinul era pititsub coloane, iar ziua se camsfâr[ise. Când m-am uitatdin nou spre manechin, amobservat c\ de sub poalelemantalei ie[ea o pulp\ vie.Era gamba unui b\rbatadev\rat, o carne trecut\prin multe, în care pulsa unsânge entuziast. Evident,primul impuls a fost s\dezbrac manechinul, îns\ înu[a pr\v\liei r\s\rise un tip.Era un piemontez tipic, cuprivire ironic\. Normal, amluat-o din loc, dar decreierul meu se ag\]aser\ cunev\zute fire nu doar siluetamanechinului, ci [i alte zecide avataruri coborâte de subni[te mantale de cea]\.

Prin urmare, dac\ la ochiiunui b\rbat frumos visez întain\, în privin]a picioruluimisterios m\ mobilizez înplin\ zi, transformându-m\în mod public în cel maifidel fan. Adeseori pornescîn urm\rirea piciorului, gatade multe sacrificii.

Cam a[a mi se întâmpl\ [icu modul în care citesc.Poezia m\ a[eaz\ încontempla]ie, în timp ceproza m\ pune pe urmeleunei pulpe gr\bite.

Nu m\ mul]ume[te

niciodat\ fragmentul deproz\. Îndr\znesc s\ spun c\nu m\ intereseaz\ fraza"frumoas\", imagineanarcotic\. Sunt un cititorahtiat dup\ efectele aceleiimagini, dup\ arhitecturaepic\, dup\ metamorfozeleunui enun] care se ar\taseini]ial atât de pr\p\dit. Cânddeschid un roman, îl citescpân\ la cap\t, f\r\ pauze.~mi place s\ simt suflul lungal naratorului, s\ amansamblul unei min]i care aasudat pentru mine. Poezia ocitesc ca s\-mi înt\resccuvântul. Proza estehipodromul pe care alearg\sufletul meu, cu speran]anemuritoare c\ într-o zi o s\-i creasc\ aripile.

Iulian CIOCANscriitor, critic literar

Da, dac\ avem în vederecriteriul sus-pomenit, [ianume cel al recept\rii, s-arputea s\ nu existe maredeosebire între poezie [iproz\. At=t poezia, c=t [iproza îi pot provocareceptorului acelea[irevela]ii, delicii, aceea[i"goan\ mut\ din cap".Unde mai pui c\ epicul nu edoar apanajul prozei. Numaic\ pl\cerea cititorului, se [tiebine, nu e sinonim\ cucalitatea textului. Conteaz\[i cine e receptorul.

Lucrurile se schimb\ ni]eldac\ le privim dinperspectiva autorului, maiexact a construc]iei textului.Mi se pare de domeniuleviden]ei faptul c\ scriereaunui roman implic\ un efortmai mare dec=t facerea unuihaiku. Mi se pare izbitoaredeosebirea dintre un romanbun al lui Llosa sau al luiMarquez [i un poem bun [iscurt al oric\rui scriitor.Arhitectura romanului ceremai mult\ pricepere, orice arcrede receptorul fascinat.

Despre acest lucru vorbe[te HertaMuller în eseul "În fiecare limb\ suntal]i ochi", f\când referire la scriituraHannei Krall.

Calitatea unui text este evaluat\ deHerta Muller în func]ie de un criteriu pecare-l vom reda în chiar formulareaexcep]ionalei scriitoare: "Dac\-mistârne[te sau nu goana mut\, buimac\din cap." La asta se refer\ Herta Muller

atunci când spune c\ unele c\r]i "auschimbat-o". {i în pofida faptului c\mul]i sus]in contrariul, Herta Muller,având în vedere criteriul enun]at maisus, afirm\ c\, de fapt, nu exist\ absolutnicio deosebire între poezie [i proz\.

A[adar, la acest nivel de percepere a"textului", considera]i c\ exist\deosebiri substan]iale între poezie [iproz\ sau nu?

Despre precizia netulburat\ a t\cerii cu urechea ciulit\Geniu s\ fie, vorba aia...Viorel PADINA

poet, publicist

Aparentele deosebiri `ntrepoezie [i proz\ au fost inventatede belferii [colari sau de criticiiliterari care inventariaz\,sorteaz\, clasific\ [i transleaz\pre mintea publicului (înv\]\ceisau cititori de ocazie) op-urileliterare, dup\ obiceiul didacticsau critic (nu discut acumutilitatea metodei sau ademersului lor, vezi bine). Lanivelul creatorului - [i precizezc\ m\ refer la creatorul autentic,constructor de mituri [i de stil, iarnu la epigonul docil [i facil or laoportunistul ductil, care scriu cala carte [i-n cazul c\roraclasific\rile belferice suntprobabil valabile - diferen]adintre cele dou\ a[a-zis speciiliterare e nul\, vezi bine, fiindc\efortul sau ingeniul de a opera cumetafore, cu imagini plastice, cuflorilegii retorice, cu iambisuitori [i cu trohei, cu s\lt\re]eledactile, cu artificii de idei sau cuorice vrei, ca s\ te nume[ti Poetal limbii ro, ru, bu or esperantoor al lumeei, e absolut identic cuharul or ingeniul de a creascheme narative, pove[ti, idei,teme, personaje, caractere, figuri,toposuri originale sau - cu altecuvinte - nuvele, schi]e, romane,din care s\ se-ncarce apoibibiliotecile cu tomuri de analizeliterare sau cu alte opuri deinterpretare. Mai mult decât atât,io spun c\ din punctul de vedereal resortului creator [i chiar [i alinstrumentarului creator(inteligen]\ vie, imagina]ieputernic\, patos divin, spiritinovator cu turbomotor, ca s\ zica[a) nu exist\ nicio deosebireesen]ial\ între indiferent carecrea]ie artistic\, [tiin]ific\,tehnic\, religioas\ ori filosofic\,fie c\ e poezie, proz\, teatru,muzic\, sculptur\, pictur\,ipotez\, teorie, concep]ie, crez,simfonie, inginerie ori imagerie.Geniu s\ fie, vorba aia, c\ci altfelîntre "Mahabharata", "Tao","Iliada", "Metafizica"aristotelian\, Dialogurileplatoniene, "Shir Hashirim","Metamorfozele" ovidiene,Evangheliile, "Divina Comedie","Don Quijote", "Hamlet",simfoniile beethoveniene ormozartiene, "Fenomenologiaspiritului", "A[a gr\it-aZarathustra", "Fra]iiKaramazov", "Introducere înpsihanaliz\", "Ana Karenina","Teoria relativit\]ii", "TeoriaAtomului primitiv", "Ullysse","Muntele vr\jit", "The Big Bangtheory", "Coloana infinitului",desemnele picassoene ori

daliene, "7 samurai", "CarminaBurana", marile monumentearhitectonice ori ingenioaselecrea]ii inginere[ti, nu e decât odeosebire formal\, care ]ine desubstratumul material al crea]iei,vectorul creator fiind rigurosacela[i. O s\ închei cu-o bucat\fistichie, despre care rog s\-mispune]i ce-ar fi s\ fie: poesie,proz\, teorie or filozofie, a…?:roll:

"Acuma, dup\ ce te-ai umplutde toat\ cântarea lumeei, de shiruhashirimu infinit, ce-i de f\cut,bey…? Dup\ ce-ai înghesuit însinea Ta fix toat\ crea]ia ce-aexistat cândva sau care virtual arfiin]a, ai mai putea oare t\cea,mut ca leb\da sau ca poetu Blagaîn racla sa…? E clar c-ai big-banga îngrozitor, ai plesnicutremur\tor precum osemincior\ de mei plin\ de dorututulor semin]elor ce vor fiexistat vreodat', sau ca unghiocel de-al prim\verii duh orsoft învigorat, ce sparge solumuuuult mai dur ca grum\jelu-ibrusc învârto[at, la ordinuaminoacizilor din moleculasor]ii, a[a ai sparge Tu zidu dingroapa gropilor mor]ii [i te-aidezmor]i, normal… {i deci aiînvia (iar!), înveselindu-te caori[ice Stea a Stelelor f. f.radioas\, p\i cum drea', [i-aialerga pe aripile dragostei spre a-]i reface împ\r\]ia ta, reluândshiru hashirim de-a-ndoaselea,respectiv de la infinit spre infinitmai acana, ca s\-]i ias\ (iar!)planu, maistre, n-a[a…?, astfelc\ s\geata timpului sau crea]ia arhyperavansa de la superior lasuperioru major, învingând pân\[i logosu sau gramatika, ha-ha-ha, iar tot ceea ce din nou ar fi s\fie, cum ar veni, viii dup\ aceia[imor]i pe care-i [tii de mici copii,ar crede c\ retr\iesc aievea,precum poeselu' acuma[a, ceeace a mai fost odat\ ca niciodat\,bey tat\, [i totu[i parc\ ovie]i[oar\ mai emancipat\, dac\se poate spune a[a despre maimult ca perfectu-]i, n-a[a…?"

Ilustra]ie de Cornel GING|RA{U

Iulian CIOCAN

Cronica mucosului OctavianCondurache îl b\g\ în boale peprozatorul septuagenar LiviuBeschieru. Textul imberbului colegde breasl\ era de o impertinen]\n\ucitoare [i burdu[it cu abera]ii.Pe un ton caustic-ireveren]ios,Condurache declara, într-orevistu]\ a tinerilor scriitori dinRepublica Moldova, c\ el - LiviuBeschieru - e "un prozator minor,un s\m\n\torist incurabil caresubordoneaz\ aspectele esteticecelor etnice, care reduce esteticulla lirismul dulceag-p\[unist". Înfinalul cronicii, postmodernistulmucos tr\gea concluzia c\ toat\opera lui Beschieru era "perimat\,mediocr\, stupid\".

Obr\znicia acelui Conduracheera strig\toare la cer. Niciodat\, înlunga lui carier\ literar\, LiviuBeschieru nu fusese atacat cu at=tavirulen]\, cu at=ta cinism. Muncalui de-o via]\ [i meritele luiincontestabile erau bagatelizate,ridiculizate, persiflate cu tupeu.Prozatorul septuagenar î[i amintidintr-o dat\ de succintacaracterizare pe care distinsa poet\Leonida M\selari le-o f\cusepostmoderni[tilor în revista Dulcegrai. A[a cum îi descria LeonidaM\selari, postmoderni[tii erauni[te mirmidoni pentru care nu maiexista nimic sf=nt, nici Eminescu,nici neamul românesc, ni[tepop=nd\i care, egoi[ti [isuperficiali fiind, denigrau operaînainta[ilor, ni[te indivizi porco[icare combinau în textele lorpornografia, limbajul licen]ios [iderizoriul. Abia acum îns\, c=ndcizma postmodernist\ îi ferfeni]isecu insolen]\ propria lui oper\,Liviu Beschieru realiz\ c=t adev\rcon]ineau aceste cuvinte aledistinsei poete. Postmodernismulera o molim\, un du[man rapace alliteraturii na]ionale, al literaturii decalitate, un mare pericol, fiindc\ îiturmenta mai cu seam\ pe ceinecop]i la minte. Ace[ti tineri, careî[i ziceau postmoderni[ti, nuîn]elegeau c\ lumea liber\ în caretr\iau, în care puteau s\-[i publicef\r\ opreli[ti textele lor obscene,era de fapt opera genera]iiloranterioare care au ini]iat procesulde rena[tere na]ional\.

Cronica acid\ a lui Conduracheera totu[i o lovitur\ a sor]ii la careLiviu Beschieru nu se a[teptase.Indignarea îl lu\ în st\p=nire peprozatorul septuagenar. Trei zile [itrei nop]i nu s-a mai sim]it în apelelui, nu mai avea poft\ de m=ncare,nu putea s\ adoarm\, bomb\neamereu ceva sup\rat [i aproape c\nu mai ie[ea din camera care-iad\postea biblioteca enorm\. Erastupefiat. De ce anume pe el îlatacase at=t de m=r[avmirmidonul? Liviu Beschieru era o

fiin]\ pa[nic\, retras\, [i, cu toatec\ îi displ\ceau postmoderni[tiiexcentrici, el evita s\-i critice înpublic [i nici nu se implica înpolemicile acerbe din presaliterar\. Liviu Beschieru nuderanja pe nimeni, î[i vedea detreab\ ca un adev\rat profesionist,î[i f\urea cu r\bdare opera pentruposteritate. Pe deasupra, era unuldintre cei mai valoro[i prozatori.Poate chiar cel mai bun, darmodestia proverbial\ îl obliga s\evite superlativele. De aceea,atacul virulent al mirmidonuluiCondurache era o nedreptateflagrant\, greu de digerat. Spredeosebire de marea poet\ LeonidaM\selari, care lupta zi [i noapte cuhidra postmodernist\ [icosmopolit\, Liviu Beschieru secompl\cea în turnul de filde[.Acum îns\ pop=nd\ii obrznici [ipro[ti îl jigniser\ [i pe el. Era ilogic[i absurd, dar… adev\rat.

C=nd m=nia mocnit\ începu s\lase semne îngrijor\toare pe chipulprozatorului, so]ia Lumini]a, careî[i suporta osteoporoza custoicism, se r\sti la el, zg=l]=indu-lde umeri: "Ce ai? Poate s\chem\m Salvarea?".

"N-am nimic, dar… uite cescriu mirmidonii despre mine…",spuse cu voce tremur=nd\ LiviuBeschieru [i-i d\du so]iei revistu]apostmoderni[tilor. Ochii îi erauro[ii de nesomn [i aveau ostr\lucire stranie, iar obrajii i sescof=lciser\ incredibil.

"{i ce ai de g=nd s\ faci?", îlîntreb\ Lumini]a dup\ ce lectur\ cuun calm ciudat cronica bucluca[\.

"Nu [tiu înc\…", morm\i LiviuBeschieru.

"Nu [tii? Trebuie s\ pui larespect imbecilul \sta t=n\r, dac\…mai e[ti b\rbat…", spuse cufermitate so]ia, apoi îi arunc\prozatorului o privire plin\ dedispre] [i se duse în odaia ei.

Scriitorului îi pic\ fisa: de bun\seam\, trebuia s\ ac]ioneze, s\pedepseasc\ bruta!

A doua zi prozatorulseptuagenar î[i îndrept\ pa[ii spreUniunea Scriitorilor. Intr\ încabinetul eternului pre[edinte,spumeg=nd de furie, lu=nd imediattaurul de coarne: "Mihai, ai v\zutce-a scris despre mine t=n\rul \staporcos Octavian Condurache? Dece mirmidonul \sta a fost primit înUniune? |sta nu are dreptul s\ fiescriitor!"

Pre[edintele buh\it, care tocmaid\duse peste cap un p\h\rel deconiac, ridic\ din spr=ncene: "Dece m\ acuzi, Liviu? ConsiliulUniunii l-a primit, nu eu…"

"{i Consiliul de ce doarme?",aproape c\ strig\ Liviu Beschieru.

"Adev\rul este c\ e cam greus\-i respingi. Mirmidonii \[tia auc\r]i, ba chiar au absolvit facult\]iîn România. Am alimentasuspiciuni în România, dac\ i-am

respinge. Unde mai pui c\ ar puteas\ creeze o Uniune de alternativ\.Ne trebuie nou\ a[a ceva? Hai maibine s\ bem un coniac bun,Liviu…"

"Nu vreau nici un coniac! S\în]eleg c\ mirmidonii nu pot fipedepsi]i pentru zoaiele pe care letoarn\ în capetele noastre?",întreb\ Liviu Beschieru [i-l sfredelicu privirea pe pre[edintele obez.|la nu p\rea p\truns deîngrijorare.

"Lini[te[te-te, Liviu. Amimpresia c\ faci din ]=n]ar arm\sar.Fi]uica postmoderni[tilor e citit\ deo m=n\ de oameni. Merit\ oare s\te enervezi? Peste o s\pt\m=n\nimeni nu-[i va aminti de cronicalui Condurache", zise pre[edintelebuh\it [i r=se nechezat.

Prozatorul septuagenar sim]i unghimpe în inim\. Se întoarse [iplec\, tr=ntind u[a. Nu înainte îns\s\ constate c\ pre[edintele - pecare îl votase ani de zile cuîncredere - era totu[i "o scroaf\".

În seara aceleia[i zile îl sun\ oprofesoar\ de literatura român\ dinraionul Telene[ti. Voceaprofesoarei care îl consola erasugrumat\ de emo]ie: "Multstimate Liviu Beschieru, suntemto]i aici indigna]i de obr\zniciaacestui individ Condurache, caresfideaz\ st=lpii literaturii noastre.Profesorii [i elevii [colii dinHaoseni v\ sus]in cu toat\ fiin]a!Fi]i puternic! Dumneavoastr\ [iIon Dru]\ sunte]i adev\ra]ii p\storiai neamului românesc dinBasarabia. Vom protesta [i îi vomcere acestui tic\los s\-[i cear\scuze în public pentru m=r[\via pecare a comis-o. Dar v\ rug\m dintot sufletul [i pe dumneavoastr\ s\scrie]i o replic\, s\ [fichiui]ilep\d\tura cu verbul neperechecare v-a f\cut celebru!"

În fond, profesoara dinHaoseni, c\reia îi d\duse, cudedica]ie, toate c\r]ile sale, aveadreptate. Nu putea mereu s\ tac\m=lc. Trebuia s\ ia atitudine, s\blameze r\spicat abera]iilecriticului imberb. Purcese deci cuînsufle]ire la scrierea unui eseu

suculent, în care spulberainsinu\rile lui Condurache [i ar\ta,în toat\ goliciunea ei, perversitateaontologiei postmoderniste. Scriacu o poft\ pe care n-o mai sim]isedin tinere]e. Era caustic [inecru]\tor cum nu mai fusese.

Dup\ o s\pt\m=n\, era deja pepunctul s\ termine eseul vie]ii,c=nd o [tire n\ucitoare îl f\cu s\bolov\neasc\ ochii: mirmidonul fuucis de un bolid în clipa în caretraversa o strad\. Un sentimentamestecat [i necunoscut îlp\trunse pe Liviu Beschieru. Iarsentimentul acela se compuneadintr-o bucurie r\ut\cioas\provocat\ de moartea subit\ apop=nd\ului, dintr-o decep]ieprofund\ alimentat\ de în]elegereafaptului c\ pop=nd\ul nu-i va maiciti replica ustur\toare [i dintr-unsoi de mil\ de sorginte cre[tin\.|sta era îns\ doar începutul uneitransform\ri l\untrice maligne.

Peste o vreme, dup\ ce î[i reciticu înfrigurare opera, i se furi[\ însuflet o fric\ devastatoare. Nu maiera convins c\ romanele lui erauvaloroase, c\ ele înf\]i[au eulprofund al omului. Nara]iunile pecare le pl\m\dise cu at=ta migal\ ise p\reau acum superficiale,caraghioase. Personajele, careînsumau tr\irile lui cele maitulbur\toare, i se prezentau acumîn chip de fanto[e anoste. Orliteratura fusese p=n\ acum pentruel singurul rost în via]\, singura luirealizare. Dar mai exista ea oarecu adev\rat?

Î[i aminti apoi cum, în cadrulunei înt=lniri cu elevii [colii dinsatul natal, nici unul dintre copiiiprezen]i nu putuse s\ reproduc\dou\-trei cuvinte din opera luivoluminoas\. Î[i aminti cum uniidintre cei care îl l\udau emfatic ladiverse tribune chicoteau ulteriorprintre oamenii aduna]i în fa]atribunelor. Nu cumva erauf\]arnici cei care îl ridicau înslav\?

{i pentru prima oar\ în lungalui via]\ Liviu Beschieru sim]i osenza]ie de pustietate c\reia nu-imai putea opune absolut nimic.

Poetul luniiPoezia e o necesitate. O necesitate aspeciei. Ea nu fuge dup\ nimeni. Se

ascunde. (GELLU NAUM)

ProzaPoeziaiunie 201iunie 2011110 iunie 201iunie 20111 11

Dinu Fl\mând s-a n\scut la 24 iunie 1947la Susenii Bârg\ului, jude]ul Bistri]a-N\s\ud.

Este licen]iat al Facult\]ii de Filologie aUniversit\]ii "Babe[-Bolyai" din Cluj (1970)[i membru fondator al cenaclului [i revisteiEchinox.

Refugiat politic `n Franta, `n martie 1989.Denun]\ regimul din România `n ziare demare tiraj, precum Libération, [i la posturioccidentale de radio [i televiziune : VoceaAmericii, BBC, RFI.

Dup\ 1989 face analiz\ politic\ înRomânia Liber\, Adev\rul, EvenimentulZilei, Formula As, TVR, România actualit\]i.

A primit numeroase premii, dintre careamintim: Premiul Na]ional Mihai Eminescupentru Opera Omnia, Premiul pentru crea]ieliterar\ al Radio-Televiziunii române,Premiul orasului Ia[i la 600 de ani de atestaredocumentar\, Premiul pentru poezie alrevistei Convorbiri literare.

A tradus în române[te numeroase c\r]i dinautori precum: Fernando Pessoa, UmbertoSaba, Samuel Becket, César Vallejo, CarlosDrummond de Andrade, Jorge Semprun,Philippe Sollers, Jean-Pierre Siméon, [.a.

CC\\rr]]ii ppuubblliiccaatteeApeiron, Cartea Româneasc\, 1971;

Poezii, Cartea Româneasc\, 1974; Altoiuri,Eminescu, 1976; Introducere `n opera luiBacovia, Minerva, 1979, 2007; Stare deasediu, Cartea Româneasc\, 1983; Estadode sitio, traducere în spaniol\, LAR, Madrid,1983; Intimitatea textului, eseuri, Eminescu,1985; Viat\ de prob\, ICR, 1998;Dincolo/De L'autre côté, ed. bilingv\,Universalia, 2000; Migra]ia pietrelor,antologie, Cartea Româneasc\, 2000, 2003;Tags, Dacia Interna]ional, 2000; Poèmes enapnée, ed. bilingv\, ed La Différence, Paris,2004; Gradini/Jardines, ed bilingv\, Ideea,2005; 5 poetes roumains, antologie colectiv\în francez\, Comp'act, Paris, 2005; Înrefrac]ia realului/In the Refracting Real, ed.bilingv\, Tipomur, 2006;Corzi/Superstrings, ed. bilingv\, IdeeaEuropean\, 2007; Exist\ oare via]\ înaintede moarte/Haverá vida antes da morte?,ed. bilingv\, Quase, Porto, 2007; Frigulintermediar, Paralela 45, 2006; OperaPoetic\, 2 vol, Cartier, Chi[in\u, 2007; Lalucce delle pietre, ed bilingv\, Palomar,Bari, 2009; Umbre [i Faleze, Brumar, 2010;Biopoeme, antologie, ed. AcademieiRomâne, 2010; Stive de t\cere, antologie,Paralela 45, 2011.

Dinu FL|M+ND

Pagin\ realizat\ de Diana CORCAN

Editura Brumar [i Obiectiv Cultural teinvit\ la lectur\. Decupeaz\ talonul [itrimite-l sau depune-l la adresa redac]iei(Cotidianul "Obiectiv - Vocea Br\ilei",Strada Mihai Eminescu nr. 56, et. 2, cumen]iunea Pentru concursul “ObiectivCultural - Invita]ie la lectur\”) p=n\ la datade 15 iulie [i vei putea c=[tiga volumul"Tubaj cu [arpe" de Diana Corcan.



- Bachelard spunea c\ pentru a seproduce actul critic în poezie e nevoie detr\iri compatibile cu însu[i momentul încare s-a produs poezia. În ceea ce prive[teactul traducerii, lucrurile sunt cu mult maicomplicate. E nevoie de o energie creatoarespecial\. Cum se întâlnesc [i cum se"suport\" poetul [i traduc\torul de poemdin dumneavoastr\?

- Când ajungi s\ frecventezi mari poe]iintrând în l\untrul dificult\]ii texteloracestora ghidat de exigen]ele pe care leimpune tentativa unei transpuneri în alt\limb\, te sim]i supralicitat, dar [i pus laîncercare. Descifrarea textului este deja unact hermeneutic fericit [i ilicit. {i se permites\ îndr\zne[ti s\ propui variante, ca [i cum aiparticipa retrospectiv la momentul faceriiini]iale. Uneori, când e vorba de texte ample[i extrem de dificile, cum sunt poemeleacelui prolific heteronim pessoan Álvaro deCampos, ai chiar senza]ia c\ `naintezi printr-unlabirint subteran ca într-o min\ din care a fostextras aurul; unele galerii (de sugestii, deidei) au fost abia schi]ate sau abandonatechiar de autor, imediat ce au ap\rut al\turifiloane mai promi]\toare; [i ai sentimentul c\asi[ti la acea mirific\ facere. Altele suntextrem de profunde, absconse, conducândabrupt spre galerii asociative de la alteniveluri. Trebuie s\ refaci aceast\ re]ea degalerii subterane ce irig\ poemul, cu gândulîns\ c\ rezultatul final e o restituire areliefului major de la suprafa]\. {i totultrebuie s\ sune proasp\t în limba de`mprumut, firesc, ca [i cum acea reconstituirede machet\ ar deveni dublul construc]ieiini]iale, dar la scar\ unu pe unu! Nu [tiu dac\sunt prea explicit. Vreau s\ spun c\ dinsitua]ia de parazit sau de tolerat cum erai laînceput, în interiorul acelui poem, al aceleiopere, devii treptat un fel de continuator al eicare o transpune la via]\ pe alte meleaguri.Unele detalii [i nuan]e se pierd pe drum, elepot fi îns\, [i trebuie s\ fie, compensate deposibilit\]ile specifice pe care le asigur\limba ta. Orice traducere de poezie este [i unpermanent exerci]iu de poten]are a valen]elortextului. Dac\ pierzi în muzicalitate trebuies\ compensezi prin reliefarea fericit\ a ideii.P=n\ ajungi s\ sim]i ceea ce nici nu [tii cumsim]i, ca [i cum ai vorbi din inima acelui text,îns\ în limba ta.

Pe mine totdeauna traducerile mele m-austimulat pentru propria mea poezie. Dar amînv\]at treptat s\ uit ceea ce traduceam ca s\pot s\-mi "traduc" mie însumi propriile meletexte, s\ le extrag din faza în care înc\ nuerau acceptate de cuvinte. M-am trezitdeseori cu co[marul c\ memoria îmi poatejuca un tur malign aducându-mi imagini saumetafore de-ale altora, prezentându-mi-le ca[i cum ar fi ale mele. Cum în ultima vremeam alc\tuit mai multe antologii din propriilemele c\r]i de poeme, am putut verifica dac\exist\ sau nu contamin\ri. Cred c\ nu exist\,sau cele care exist\ sunt mai degrab\ asemeniunor plante care [i-au f\cut fotosinteza culumini sosite din alt\ parte. Ceea ce îns\ nu"suport" este s\ m\ traduc pe mine însumi înalte limbi. Am încercat de mai multe ori [imi-am dat seama c\ libertatea pe care mi-oacordam singur, aceea de a modifica textuloriginar în func]ie de specificul noii salehaine, era o fals\ libertate. C\ci aplicam uncriteriu lingvistic [i o gril\ de dic]ionar unuitext pe care eu îl concepusem din perspectivaemo]iei, nu din perspectiva cuvintelor. Iaremo]ia e un precipitat care nu se produce

decât `n limba matern\, tocmai fiindc\reu[e[te s\ existe acolo în altceva decât încuvinte, [i e deja vie chiar dac\ nu vin spre eacuvintele. Când eu traduc un text al altuia îlcitesc deja cu emo]ia mea. Când încerc s\traduc un text al meu pl\smuit deja de uncontext al emo]iei, ajung în contradic]ia uneisuprapuneri care anihileaz\ starea ini]ial\, [ia[a destul de evanescent\, de nesigur\. Suntfoarte pu]ine cazuri de poe]i care au reu[it s\-[i aduc\ emo]ia necuvânt\toare într-o limb\înv\]at\ relativ t=rziu, dup\ ce au supt limbamatern\. Poe]ii trebuie s\ se considere ferici]idac\ g\sesc anumi]i confra]i, tot poe]i, care s\-i citeasc\ [i s\-i transpun\ în propriul loridiom, pe care îl vorbesc ei în[i[i cu emo]ie.

iiaarr eetteerrnniittaatteeaa nnii ssee aarraatt\\

ca o bogat\diversitate a imposibiluluilen]i [i vinova]i de vinov\]iecontinu\m s\ ne înf\]i[\m zorilorcând evaporarea luminiimângâie coaja pietrelor[i precum surzii pot s\ aud\ muzicaprin oasele lorcu întunericul nostru sim]im [i noiumbreledevenite frig al trecutului*t\cerea l\]oas\ - b\trâne]eaacestei singur\t\]i fumegândca lâna pe oaia r\mas\-n ploaie]ine de cald sufletuluiumed\ la atingereiar de crescut din trup î[i mai cre[tedoar umbraîntins\ lung pe falez\semn c\ soarele î[i apuneiar de crescut din suflet î]i mai cre[tedoar spaimafrica vital\.

“Traducerile mele m-au stimulatpentru propria mea poezie” Mirmidonul

(fragment din romanul “Tar=mul lui Sa[a Kozak”)

Bogdan HRIB

scriitor, editor

M\ rog, nu e chiar at=t dedramatic...

Dar s\ nu ne gr\bim, s-o lu\m cubini[orul... Abia s-a terminatBookfest-ul cu micii [i cu berea lahalb\ [i, pe ici, pe colo cu cevav=nz\ri de carte. A[adar, ca s\ mai`mi oblojesc entuziasmul r\nit deprea mult\ carte bun\ [i ieftin\,r\mas\ pe mese, p=n\ `n ultima zi,t=rziu `n noapte, am s\rit spre vestpeste mun]i [i v\i ca s\ `nt=lnescmul]imea de scriitori ai AIEP.

A[ zice c\ am aterizat cu to]iipe fel de fundal de crime novelsau platou de filmare pentru unthriller, un loc folosit deseoripentru a ilustra mari sp\l\ri debani, atacuri de b\nci, comoriascunse prin tot felul de case debani, spioni ai marilor puteri,urm\riri galopante... Hm... Nu echiar cum mi-l imaginam. Arat\foarte pa[nic [i prietenos, cutramvaiele lungi [i albastre, cubancheri ocupa]i [i preocupa]i `ncostume negre, elegante [i cravatescumpe, cu c\su]ele colorate [iacoperi[uri `n [arpant\, ca lamunte...

AIEP/IACW (dup\ ini]ialele`n limba spaniol\ [i englez\) este oasocia]ie fondat\ prin 1985 pentrua reprezenta interesele scriitorilorde Crime Fiction de pe totmapamondul, un fel de umbrel\peste toate asocia]iile na]ionale.~nfiin]at\ `n anii r\zboiului rece deautori de limb\ spaniol\, un picsau mai mult diziden]i, (cubanezi,

sud-americani [ispanioli) [i aflat\ subspectrul infiltr\rii cu totfelul de agen]iprovocatori ai Pactuluide la Var[ovia, mai alescu ocazia conferin]elorcare au avut loc pep\m=nt... estic (Am totauzit pove[ti despreMoscova, Bulgaria sauavioanele Aeroflot),acum [i-a g\sit locul [iforma echilibrat\ `ntredou\ pie]e uria[e deromane mystery &thriller: cea de limb\englez\, reunind

membri americani [i britanici, [icea de limb\ german\, cuaproximativ 100 de milioane devorbitori (Oare c=]i or fi cititori?10%?) `n Germania, Austria,Elve]ia, Luxemburg.

Am aflat ceea ce m\ a[teptam s\mi se spun\, cu o candoarecopil\reasc\ - despre rom=ni nu aauzit nimeni nimic! Autorii rom=ninu au avut niciun contact cu aceast\asocia]ie p=n\ acum c=teva luni. Dece oare? Greu de spus. {i nici nuam `ncercat s\ aflu mai multe ca s\nu am oarecari surprize... Peprincipiul: Ce nu [tii, nu te omoar\!

Romanian Crime WritersAssociation a fost invitat\ s\ adereca National Branch a AEIP laconferin]a de la Zurich din 8-12iunie 2011. Pare festivist? Ei bine,nu a fost deloc. Mai cur=nd asem\nat cu o `nt=lnire `ntre vechi [idragi prieteni. Pentru mine, un nouvenit dintr-o ]ar\ nou venit\,prietenia [i c\ldura celor maturi [ichiar v=rstnici a fost extrem dereconfortant\. Discu]ii amicale, darpasionale, conferin]e cu temefierbin]i - soarta traducerilor [iamenin]area e-book-urilor, un picde turism pe mun]i acoperi]i decea]\, `n c\utarea lui Mark Twain,bere gustoas\ elve]ian\, sponsorigenero[i - recep]ii, bilete detransport, onorarii pentru lectur\,printre ei Prim\ria din Zurich (cuun cuv=nt de bun venit chiar de lasimpatica doamn\ primar!),Societatea de transport public (pel=ng\ bilete, ne-a oferit un KrimiTram, o garnitur\ lung\ [i articulat\de tramvai, `n care au avut loclecturi! Dar a[a, ca `ntr-o sal\normal\, cu microfoane [ijurnali[ti!). Gazda local\, filialaelve]ian\ a Das Syndicat,organiza]ia autorilor de limb\german\, a numit conferin]aMordstage 2011, adic\ Zileuciga[e...

Totul organizat... ceas! Cum seputea altfel, doar eram `n Elve]ia!

Ne vom revedea cu to]ii `n 2012la Toronto, pentru... Bloody Words!

S\ sper\m [i cu volumerom=ne[ti traduse `n englez\(Arion, Stoica Mujea, Teodorescu,Hrib) [i poate cu o antologie! P=n\atunci ne g\si]i `n august `ntre 5 [i15 la Cetatea R=[nov, la Festivalulde Film Istoric... C\r]i bune, pre]uribune, autori buni!

C=nd crimele lumii se scriu la Zurich!EvenimentulImaginarul

CMYK

CMYK

CMYK

CMYK

iunie 201iunie 2011112 iunie 201iunie 20111 13

Zepelinul cuanticFantasy &Science-Fiction

Anticip=nd trecutulMichael HAULIC|

scriitor, publicist, editor

Cineva m\ întreba zilele astea dac\ science-fictionul este numai despre viitor.

S\ încerc acum, în lini[te, un r\spuns care s\ nufie, la r=ndul lui, doar o specula]ie.

Ne-am obi[nuit ca science-fictionul s\ fie numit[i literatur\ de anticipa]ie. Noi, românii, chiar amavut o revist\ care s-a numit Anticipa]ia, iar unadintre cele mai populare publica]ii de gen a purtatnumele de Almanahul Anticipa]ia. {i este normals\ fie a[a, c=t\ vreme majoritatea cov=r[itoare alucr\rilor de science-fiction speculeaz\ pe bazaunor posibile inven]ii, pe baza unor tehnologiiviitoare, aflate, acum, în cel mai bun caz, pemesele de lucru [i în laboratoarele savan]ilor. Dac\nu sunt de-a dreptul "inven]ii" ale autorului.

Science-fictionul este o literatur\ despre oameni(ziceam c=ndva, [i n-am s\ m\ dezic de asta), maiexact despre cum ar reac]iona oamenii în anumiteîmprejur\ri în care tehnologia ar fi (va fi) altadec=t [tim acum, alta dec=t ne imagin\m. {i nunumai tehnologia. Economia ar putea fi alta,rela]iile sociale s-ar putea schimba, ca s\ nu maivorbesc despre progresele posibile în domeniulmedicinii sau al geneticii etc., ramuri care aup\truns încet-încet între preocup\rile scriitorilor deSF, ceea ce ne face deja s\ nu mai vorbim despreliteratur\ politehnico-fantastic\ atunci c=nd neg=ndim la science-fiction.

Una dintre specula]iile cele mai interesante,care caut\ explica]ii la probleme pe care nu le vezidec=t dac\ faci un pas înapoi, ca s\ ai perspectiv\,este cea a timpului/timpurilor (judec\m timpulrelativ la noi, cei prezen]i ACUM pe P\m=nt,numai c\, poate, prezentul nostru este trecutulunora sau viitorul altora) sau cea a continuit\]iiumanit\]ii ca ras\ inteligent\.

Doar dou\ exemple: Ona Frantz scrie înSf=[ierea (Dacia, 1999) despre universul dedinaintea universului nostru, iar serialul BattlestarGalactica parc\ este r\spunsul cuiva c\ruia i s-adat ca tem\ de cas\ asta: Eva mitocondrial\ poart\numele Hera Agathon. Scrie]i povestea ei.

De unde se vede c\, în science-fiction, putemanticipa orice. Chiar [i trecutul...

Cristian ROBU-CORCANLiviu G. STAN

"Atunci când justi]ia nureu[e[te s\ fie o form\ dememorie, memoria singur\poate fi o form\ de justi]ie".Citatul apar]ine reputateiscriitoare Ana Blandiana,pre[edintele Funda]iei"Academia Civic\". Pe cât deabstract\ poate p\rea, într-oprim\ considera]ie, aceast\optic\, pe atât de concret\devine odat\ ce ai trecut pragulMuzeului VictimelorComunismului [i al Rezisten]eide la Sighet - o veritabil\baricad\ a rezisten]ei prinmemorie, construit\ chiar îninteriorul fostei închisoripolitice, una dintre cele maisemnificative spa]iiconcentra]ionare în care c\l\iiregimului comunist au batjocorit[i ucis elita intelectual\, politic\[i religioas\ a ]\rii.

OOccttaavv BBjjoozzaaLa începutul lunii iunie, la

invita]ia Anei Blandiana,redactorii Obiectiv Cultural aufost prezen]i la Sighet, cuocazia celebr\rii ZileiMemoriei. Dup\ aproximativ16 ore de mers cu trenul, printr-unpeisaj al Maramure[ului ruptparc\ din cele mai luxuriantereverii ale romantismuluigerman, am coborât în micu]agar\ din Sighet, sub un cernegru [i ap\s\tor, aflat într-osimbioz\ perfect\ cu istoriaororilor petrecute în sânulacelui or\[el de munte. În gar\,am fost întâmpina]i de tân\racercet\toare Ioana Boca,directorul executiv al Funda]iei"Academia Civic\". Ne-amîmbarcat rapid într-o ma[in\,iar peste 10 minute ne aflam înrestaurantul unui hotel, la omas\, al\turi de un b\trân cuochelari, înalt [i sobru, care,întinzând un v=rf de cu]it demarmelad\ pe o felie de pâine,

ne-a spus pe un ton ap\sat, cu ovoce demn\: "Nu mai am 20 deani, c\ le-a[ fi pus eu pumnul îngur\ acestor securi[ti re[apa]icare au împânzit ]ara". Numelelui este Octav Bjoza,pre[edintele Asocia]iei Fo[tilorDe]inu]i Politici din România(AFDPR), prigonit deSecuritate la sfâr[itul anilor '50[i trecut prin cele mai sordide"v\g\uni" deten]ionare ale"Partidului Unic" - Codlea,Gherla, Gala]i, Br\ila, V\c\re[ti[i Jilava, precum [i prinlag\rele de munc\ din BaltaBr\ilei, Stoine[ti, Salcia sauPeriprava.

Octav Bjoza este cel care i-asuccedat lui Constantin TicuDumitrescu la conducereaAFDPR.

OO aattmmoossffeerr\\ ttuullbbuurr\\ttooaarree"Este incredibil cât\ lume a

venit în acest an!", a exclamatla un moment dat o doamn\ înspatele nostru, în timp cevizitam muzeul. Într-adev\r,dup\ cum ne-au declarat [i ceidin staff-ul Funda]iei"Academia Civic\", ZiuaMemoriei din acest an a avutparte de o larg\ participare avictimelor comunismului. Oatmosfer\ tulbur\toare: sute defo[ti de]inu]i politici, rude [icopii ale victimelordeport\rilor; sute de pove[ti,sute de drame pe culoareleMuzeului Sighet, p\strând viememoria celor care au sim]it pepielea lor umilin]a, oroarea,tortura [i extirparea ideologic\propov\duite de felcerii,analfabe]ii, impostorii [i tiraniiacelei religii a minciunii [ideprav\rii umane care a fostcomunismul.

Tema principal\ a ZileiMemoriei din acest an a fostdeportarea din iunie 1951. Maiexact, pe 18 iunie s-au împlinit

[ase decenii de la acea noapte aanului 1951, când 44.000 depersoane au fost ridicate deautorit\]ile comuniste din Banat[i deportate în B\r\gan. Înprima zi, pe 2 iunie, amparticipat la vernisajulexpozi]iei comemorative"Rusaliile Negre: deportarea `nB\r\gan". Apoi, timp de dou\ore, scriitorul [i istoriculRomulus Rusan, AnaBlandiana, Octav Bjoza audezb\tut, la umbra m\rturiilorpersoanelor în cauz\, aceaform\ de dezr\d\cinare cu for]anumit\ "deportare", sub titlul"Deport\rile - o form\ degenocid?".

A urmat lansarea ultimelorapari]ii editoriale publicate deFunda]ia

"Academia Civic\" [i a c\r]ii"Amintiri povestite, amintiritr\ite", semnat\ de FlaviaCoposu B\lescu, sora mai marea Seniorului Corneliu Coposu.

UUnn ccoollooccvviiuu iinntteerrnnaa]]iioonnaallddee mmaarree ]]iinnuutt\\

Un fapt extraordinar al ZileiMemoriei, sub aspectuldialogului istoric, l-areprezentat colocviulinterna]ional organizat deFunda]ia "Academia Civic\" încolaborare cu Asocia]ia"Oglindanet" [i cu sprijinul ICRChi[in\u. De-a lungul a dou\zile, pe 3 [i 4 iunie, în sala deconferin]e a Muzeului Sighet, afost supus\ dezbaterii tema"Martiriul în antichitateacre[tin\ [i în secolul XX". Lacolocviu au participat: scriitorul[i teologul Cristian B\dili]\("Reflec]ii despre martiriulcre[tin în Antichitate"), P.S.Virgil Bercea, episcop românunit al Episcopiei de Oradea("Martiri ai Bisericii Greco-Catolice"), doctorul în teologie

Attila Jakab ("Persecu]iileanticre[tine de la Nero pân\ laConstantin cel Mare.Antichitatea reflectat\ înoglinda p\timirilor moderne"),pastorul penticostal Vasilic\Croitor ("Constantin Caramanîn lupt\ cu ateismul comunist"),Otniel Vere[, doctor în filosofiareligiei [i pastor al BisericiiCre[tine Baptiste "Golgota"("Tertulian, Clement [i Origen,interpret\ri ale martiriului înantichitatea cre[tin\"), eseistul[i publicistul Andrei Brezianu("Vladimir Ghika [i teroareaistoriei"), cercet\torul EmanuelCosmovici ("Martiriu [im\rturie: Vladimir Ghilka laJilava"), cercet\toarea NinaNegru ("Metode de tortur\ [ipersecu]ie a cre[tinilor dinBasarabia practicate decomuni[ti în timpul ocupa]iilorsovietice"), Cristian Langa("Martiri [i m\rturisitori înprimele trei secole cre[tine"),Didier Rance ("Persecu]iiîmpotriva cre[tinilor în lumeade azi") - ca s\ enumer\m doarcâteva nume [i titluri.Excep]ionale comunic\ri auavut [i Romulus Rusan, MonicaPapazu, Marius Oprea, Ioan-Irineu F\rca[, GeorgeArdeleanu, Marius Cruceru,Emanuel Con]ac, RalucaLazarovici, RuxandraCesereanu [i Constantin Jinga.

Ini]iativa Funda]iei"Academia Civic\", de aorganiza un asemenea colocviu,pe o tem\ atât de sensibil\, esteadmirabil\ [i curajoas\. Iar înacest punct trebuie s\ amintimcomunicarea lucid\, un exemplude echilibru [i modera]ie, a luiRomulus Rusan, care a reu[it, înpu]ine cuvinte [i multe nuan]e,s\ fac\ o scurt\ incursiune înistoria Bisericii OrtodoxeRomâne de dup\ 1945.

Istoria e vie!

Editura Millennium Books [i ObiectivCultural te invit\ la lectur\. Decupeaz\talonul [i trimite-l sau depune-l la adresaredac]iei (Cotidianul "Obiectiv - VoceaBr\ilei", Strada Mihai Eminescu nr. 56, et. 2,cu men]iunea Pentru concursul “ObiectivCultural - Invita]ie la lectur\”) p=n\ la data de15 iulie [i vei putea c=[tiga volumul "Imaginila ora unsprezece" de Norman Spinrad.


Nume:.........................Prenume........................................B.I./C.I. seria....... nr. .........................................................Tel. ..................... e-mail: ..................................................Adresa:..............................................................................

Liviu G. STAN

poet, jurnalist

A ipostazia în fraze inteligibileadâncimile mi[c\toare ale gânduluipoetic înseamn\ a putea coabita cuistovirea. Iar procesul coabit\rii parea spori în dificultate în momentul încare imaginea devine mijloculipostazierii. De aceea, putem afirmac\ to]i marii critici literari [i to]imarii regizori au fost, înainte detoate, mari traduc\tori de inimi.

Un maestru în ipostaziereaadâncimilor mi[c\toare ale gânduluipoetic a fost Gaston Bachelard. {idac\ ar fi s\-i c\ut\m uncorespondent marelui fenomenologfrancez în cinematografie, subaspectul ipostazierii adâncimilormi[c\toare ale gândului poetic, oriceu[\ pare a duce, inevitabil, spreexcentricul, febrilul [i genialulregizor armean Sergei Parajanov [i,fatalmente, spre unul dintre cele maitulbur\toare filme din istoriacinematografiei purtând semn\turalui Parajanov: Sayat Nova. Tradus înromâne[te sub titlul Culoarea rodiei.

CCoonnddaammnnaarreeaa lluuii PPaarraajjaannoovvAvând premiera în 1968, în plin\

urgie a realismului socialist, filmul aintrat imediat în aten]ia aparatului decenzur\ al Goskino URSS (la aceadat\ forul administrativ al industrieicinematografice sovietice),interzicându-l sub acuza de"caracter inflamator" [itransformându-l pe Parajanov,pentru mul]i ani, într-o persona nongrata, majoritatea produc]iilorregizorului armean fiind "îngropate"pân\ la începutul anilor '80, cândclimatul cinematografic rusesc acunoscut o perioad\ de a[a-zis\"relaxare". Desigur, din tot acestpeisaj represiv nu au lipsitînscen\rile [i, evident, arest\rile. Ceamai sonor\ arestare a lui Parajanov aavut loc în 1973. Acuzându-l deviolarea unui membru al PartiduluiComunist [i de propagare demateriale cu caracter pornografic,autorit\]ile sovietice l-au condamnatpe regizor la 5 ani de munc\ greaîntr-un lag\r din Siberia. Mutareaf\cut\ de sovietici n-a fost lipsit\

îns\ de reac]ie. Imediat, un grupformat din arti[ti, regizori [i activi[tiau demarat proteste. De[i printreprotestatari s-au num\ratpersonalit\]i cu greutate alecinematografului european, precumFrancoise Sagan, Jean Luc-Godard,Francois Truffaut, Luis Bunuel,Federico Fellini, Andrei Tarkovskysau Mikhail Vartanov, ecoul a fostunul slab. Abia prin interven]iazelosului suprarealist francez LouisAragon, unul dintre cei mai fanatici"suporteri lirici" ai PartiduluiComunist, a so]iei acestuia,scriitoarea Elsa Triolet, [i a lui JohnUpdike, Parajanov avea s\ fieeliberat, la ordinul lui Brejnev, dup\4 ani de deten]ie, în decembrie 1977.

Iat\ ce scria Andrei Tarkovsky cutrei zile înainte de condmanarea luiParajanov, într-o scrisoare trimis\Comitetului Central al PartiduluiComunist din Ucraina: "Artisticvorbind, pu]ini regizori dinîntreaga lume l-ar putea înlocui peParajanov. El este vinovat - vinovatpentru singur\tatea lui. Iar noisuntem vinova]i pentru c\ nu negândim la el în fiecare zi [i pentruc\ e[u\m în a descoperisemnifica]ia unui maestru".

{i iat\ ce scria Mikhail Vartanov,unul dintre prietenii cei maiapropia]i ai lui Parajanov, despreCuloare rodiei în 1969: "Dincolo delimbajul filmic, sugerat de Griffith[i Eisenstein, cinematografulmondial nu a descoperit nimic cuadev\rat revolu]ionar pân\ la«Culoarea rodiei»…"

DDaacc\\ PPaarraajjaannoovv aarr ffii ffoossttDDuummnneezzeeuu

Capodoper\ a splendoriialegorice, Culoarea rodiei surprinde,într-o excep]ional\ defulare de tainesimbolice, reveriile [i p\timirile luiHarutyun Sayatyan - muzician, poet[i trubadur mistic armean (cunoscut[i sub defini]ia de ashik), care a tr\it`ntre 1712-1795, considerat a fi unuldintre cei mai str\luci]i [i prolificiashik din istoria Caucazului. Dup\cum ne indic\ sursele biografice,numele de trubadur al lui HarutyunSayatyan a fost Sayat Nova, care,t\lm\cit în englez\, înseamn\"Master of Songs".

Ca inten]ie, filmul lui Parajanovare o ]int\ clar\: via]a lui SayatNova. Îns\, ca metod\ regizoral\,Parajanov nu apeleaz\ la "ob[teasca"tehnic\ a nara]iunii. Cu alte cuvinte,nu îl intereseaz\ povestea, adic\ nuurm\re[te formularea cultural\ aunui destin. Motivul? Parajanov esteun regizor al cadrului static, alcontempla]iei, al interiorit\]ii înexpansiune, al senza]iilor înexplozie. De aceea, totul pare a stasub semnul unui repausintraductibil. De aceea, nimic nuînainteaz\ pe orizontal\, ci cap\t\propor]ii pe vertical\. De aici, stareade vertij [i combustia sensului,exprimate printr-o aglutinarehipnotic\ de elemente folcloricearmene[ti [i de simboluri biblice.Practicant al montajului ideogramic,în descenden]a lui Sergei Eisenstein,folosind perspectiva martorului-direct, Parajanov, dedublându-[iochiul pân\ la indistinc]ie, caut\ s\absoarb\, printr-o cople[itoareacribie estetic\, emana]iile ontice alenecuprinsului. În acest sens, remarcacriticului de film Alexei Korotyukovare un caracter revelator:"Parajanov a f\cut filme nu desprecum sunt lucrurile, ci despre cumar fi ar\tat ele, dac\ el ar fi fostDumnezeu".

Deci, Parajanov î[i asum\responsabilitatea ochiului divin. Seva pune întrebarea: Ce vede ochiulParajanov prin lumina ochiuluidivin?

A) Sayat Nova nu este doar unpoet, ci Poetul. Nu, nu avem de-aface cu o "ghilotin\" tipologic\, ci cuo fixare precis\ a semnalmentelorfundamentale ale sufletului de poet.Astfel, Parajanov elimin\ orice urm\de investiga]ie structuralist\ sau destrabism psihanalitic, invocândtr\irea primordial\ a sufletului depoet - suferin]a! Sau, parafrazându-lpe Paul Claudel, îndreptarea priviriispre Cruce: "Sunt omul a c\ruivia]\ este o tortur\" - roste[te SayatNova de trei ori, iar Parajanovproiecteaz\ copil\ria Poetului într-oscen\ de o subtilitate angoasant\:copilul Sayat Nova, urcat pe unacoperi[, perfect întins, î[i une[tepicioarele [i î[i îndep\rteaz\ mâinilede lâng\ corp pân\ când trupulPoetului ajunge în pozi]ia crucificat\a Mântuitorului; de jur împrejurulcopilului, c\r]i mari puse la uscat; pefundal, doar sunetul ap\s\tor alvântului care le flutur\ paginile:"Din culorile [i aromele acestei

lumi copil\ria mea a f\urit [i mi-ad\ruit lira unui poet".

B) Privit prin ochiul luiParajanov, Poetul nu este ungenerator de viitor, dup\ cum ainsistat `n a-l impune poetologiamodern\. Altfel spus, Poetul nutrebuie s\ p\r\seasc\ casapropriului limbaj, pentru a devenitraductibil Lumii, c\ci p\r\sind casapropriului limbaj, Poetul î[ip\r\se[te îns\[i na[terea. "În inimafiec\rui cuvânt/ asist la na[tereamea", spunea Alain Bousquet într-o poezie. În aceast\ ordine deîn]elesuri, putem spune c\, afirmatprin ochiul lui Parajanov, sensul, cu"S" mare, al existen]ei în aceast\lume a Poetului este acela de ap\stra vie, pân\ în ultima clip\ avie]ii, imaginea Sfintei Cruci. Cualte cuvinte, Poetul are o misiune.Iar misiunea Poetului este de aamâna distrugerea Tradi]iei (adic\ aCrucii), printr-o neîncetat\reformulare a Tradi]iei. "Ca omul]ime de victime nevinovate,venim din aceast\ lume la tine,Doamne, cu ofrande" - roste[teSayat Nova, devenit c\lug\r.

Opera cinematografic\ a luiParajanov a stârnit reac]ii dintrecele mai diverse. A fost hulit,invidiat, urât, admirat, adulat. Unii,cei mai diploma]i în expresie, i-aurepro[at un exces de ermetism înmodelul estetic creat. Al]ii aupriceput c\ se afl\ în fa]a unui titan,a unui gânditor în imagini cuvoca]ia indubitabil\ a geniului.

Nota Bene: majoritatea filmelorregizorului armean au avut unbuget mai mult decât redus, de-adreptul auster!

Cert este c\, dincolo de verdicte[i extazuri interpretative, Parajanova gândit [i a sim]it nu ca un poet, cica Poetul. Adic\? A în]eles c\misterul devine imagine abia cândmintea [i-a încetat reflec]ia, abiacând inima-[i exercit\ dreptul laimagina]ie.

Gaston Bachelard a spus: "Ceputernici am fi în noi în[ine dac\am putea s\ tr\im, s\ retr\im, f\r\nostalgie, cu toat\ ardoarea înlumea noastr\ de început".

Sergei Parajanov a spus: "Mul]iî[i doresc s\ imite ceea ce este lamod\. Dar de îndat\ ce au începuts\ imite ceva, se dovede[te c\ sunts\race [i mizerabile creaturireduse la s\r\cie lucie".

{i cât\ dreptate au avut!{i c=t\ dreptate au!

PerspectivaFilmuliunie 201iunie 2011114 iunie 201iunie 20111 15

Editura Brumar [i Obiectiv Cultural teinvit\ la lectur\. Decupeaz\ talonul [i trimite-lsau depune-l la adresa redac]iei (Cotidianul"Obiectiv - Vocea Br\ilei", Strada MihaiEminescu nr. 56, et. 2, cu men]iunea Pentruconcursul “Obiectiv Cultural - Invita]ie lalectur\”) p=n\ la data de 15 iulie [i vei puteac=[tiga volumul "C=nd Dumnezeu se exileaz\-n tine" de Aurel Curc\ Udeanu.


Nume:..........Prenume...................B.I./C.I. seria.... nr. ........................

Tel. ..................... e-mail: ..................................................Adresa:..............................................................................

RREEDDAACCTTOORR {{EEFF MMaarriiaann CCOOMMAANN

RREEDDAACCTTOORRII:: George {IPO{, Diana CORCAN, Liviu G. STAN, Cristina DOSULEANURREEDDAACCTTOORRII AASSOOCCIIAA}}II:: LASZLO Alexandru, Radu ALDULESCUCCOOLLAABBOORRAATTOORRII:: Vladimir TISM|NEANU, Mihail VAKULOVSKI, Michael HAULIC|, Bogdan HRIB

Adrian BUZDUGAN, Dan BISTRICEAN, Ovidiu PECICAN, Alexandra TOMI}|EEDDIITTOORR FFOOTTOO:: Nicu MIRCEAGGRRAAFFIICC||:: Traian TSAMURIS, Ionu] S|NDULEACTTEEHHNNOORREEDDAACCTTOORR:: Cristian CIOC

RREEDDAACCTTOORR {{EEFF AADDJJUUNNCCTTCCrriissttiiaann RROOBBUU--CCOORRCCAANN

EEddiittoorr:: SSCC DDOOUUBBLLEE PP MMEEDDIIAA SSRRLLJJ 0099//226622//22000000

Str. Mihai Eminescu nr. 56, et. 2 (fost hotel Delta)Br\ila

e-mail: [email protected]: 0239/611.053

Supliment lunar al cotidianului “Obiectiv-Vocea Br\ilei”

ISSN 2246 - 9176 ISSN-L = 2246 - 9176

S. Parajanov - “Sayat Nova”sau reformularea Crucii

Liviu ANTONESEI

scriitor, publicist

Mi-a pl\cut dintotdeauna literatura mariiprozatoare germane, de la primele lecturi, pe c=ndnu luase înc\ Premiul Nobel, ba chiar înc\ nimeninu b\nuia c\ asta se va înt=mpla! Acum, ca s\ fiusincer, m\ simt pu]in gelos c\ a fost descoperit\ deat=t de mul]i cititori, în cele mai nea[teptate limbide pe acest p\m=nt. Îmi plac, de pild\, cum arat\edi]iile poloneze ale c\r]ilor sale.

Pasajul din eseul Hertei pe care îl cita]i mi-asunat foarte cunoscut, de fapt, foarte apropiat [iasta înc\ de la prima lectur\; cea de acum,referitoare strict la fragmentele extrase dedumneavoastr\, n-a f\cut altceva dec=t s\-mireaminteasc\, s\-mi înt\reasc\ senza]ia de déjà vu,déjà lu, pe care am avut-o la prima lectur\. Înfond, este vorba despre un proces de recunoa[tere,poate de identificare. Într-un ciclu de eseuridespre poezie scris la sf=r[itul anilor [aptezeci,ap\rute atunci în Dialog, revista studen]easc\ie[ean\, Fragmente despre poezie, ap\rute învolum vreo zece ani mai t=rziu, abia în 1988, înSemnele timpului, cartea cu care am debutat înliteratur\, chestiunea esen]ei poeziei, a rela]iiloracesteia cu proza [i eseul, m\ b=ntuia obsesiv. Nureu[eam s\ le disting dec=t la suprafa]\, nu în modesen]ial, nu în ad=ncime, nivel la care le socoteampe toate manifest\ri doar superficial diferite aleacelea[i poiesis, deci fenomene ale poieticit\]iiglobale, doar extrem de vag diferite la nivelulpoeticit\]ii. Nu eram foarte sigur de asta atunci,cum nu sunt nici acum [i cum, poate, nu voi finiciodat\, dar siguran]a nici nu este de dorit. Ar\spunde definitiv unor asemenea întreb\ri nuînseamn\ a rezolva problema, ci numai a o ucide,or eu am oroare s\ fiu un criminal, chiar dac\ estevorba numai despre o biat\ problem\ [i nu desprevreo fiin]\ a Domnului! Oricum, îmi aduc amintec\ visul meu literar cel mai fierbinte, în acelevremuri, era producerea unui "text" literar - ampus între ghilimele cuv=ntul text pentru c\ nu amfost [i nici nu sunt un textualist, dar nu g\sesc untermen generic mai bun! - în care poezia, proza [ieseul s\ fuzioneze, s\ fie toate laolalt\, dar s\ nufie niciuna dominat\. S\ fie toate într-unul, înUnul, dar vizibile doar ca Unul ca atare. Probabil,pe suprafe]e foarte mici, mai ales în Fragmenteledespre poezie [i celelalte texte, de asemeneafragmentare, asociate ciclului cu pricina, voi fi

reu[it într-un fel sau altul o asemenea practic\literar\. {i f\r\ a mai urm\ri cu obstina]ie acestlucru, de bun\ seam\ c\ aceast\ viziune asupravie]uit, "în ad=ncuri", în filigran, de-a lungulîntregii literaturi scrise de mine dup\ aceea,indiferent dac\ volumele ca atare au fost depoezie, proz\ sau eseu. M\ tem c\ [i acea parte aproduc]iei mele livre[ti ce poate fi asociat\"genului [tiin]ific" a mo[tenit acest marcaj, oric=tde subliminal ar func]iona acesta. Dac\ a[ avear\bdare s\-mi analizez la rece propriile melescrieri, probabil c\ a[ izbuti un inventar destul deconsistent al unor asemenea proceduri, o hart\vizibil\ a acestui marcaj lansat în prima meatinere]e literar\.

FF\\rr\\ aacceeaa lloovviittuurr\\,, rr\\mm==ii ssiinngguurr ppee lluummeeDe bun\ seam\ c\ Herta Müller nu este un

teoretician, nu unul sistematic [i st\ruitor asupracelor teoretice, dar este o scriitoare foarteputernic\, ceea ce vrea s\ spun\ poiet\ [i poet\ deun uria[ calibru în acela[i timp, ceea ce-i permiteni[te intui]ii formidabile, ni[te fulgura]ii cvasi-teoretice uluitoare, cumva în preajma marilorpoe]i romantici germani, precum Hölderlin sauNovalis. Ceea ce cita]i Dumneavoastr\ este numaiunul din exemplele posibile [i, iat\, datorit\ lui, a]iputut declan[a o anchet\ serioas\ privind o tem\literar\ important\, cum este aceea a posibileiidentit\]i substan]iale a poeziei [i prozei. {i HertaMüller are dreptate, ceea ce scrie ea este foarteadev\rat - primul contact cu textul literar care tepoate r\sturna, fie acesta poezie sau proz\, asta nuconteaz\, e ca un fel de lovitur\ de m\ciuc\ înmoalele capului, nedureroas\, care, m\car înprim\ instan]\, te las\ mut, care, cu vorba autoareide la care am plecat, te buim\ce[te, care-]iprovoac\, dup\ fericita formulare a prozatoarei,goana mut\ [i buimac\ în/prin propria minte. Dac\acest lucru nu se petrece, avem o problem\adev\rat\. Asta înseamn\ ori c\ textul respectiv nueste at=t de bun pe c=t credeai la început, nu esteat=t de bun înc=t s\ te r\stoarne, s\ "te dea pespate", cu o formul\ mai colocvial\, dar foarteplastic\, ori c\ tu e[ti opac la formula utilizat\ înrespectiva oper\, ori, pur [i simplu, poate s\însemne c\ înt=lnirea nu s-a petrecut la momentulpotrivit. În literatur\, lucrurile nu stau în fapt altfeldec=t stau în dragoste. Ori este coup de foudre,ori, dac\ nu este, nici nu se va mai înt=mpla nimicadev\rat, nimic serios, în urma acestei înt=lniri pecare o ai cu o oper\ literar\ - sau artistic\ în

general, iar lucrurile nu stau diferit dac\ treci de laun gen artistic la altul. Dup\ aceea, dup\"lovitura" simbolic\ în moalele capului, urmeaz\,eventual, perceperea afectiv-ra]ional\ a textului,c\utarea [i g\sirea, iar\[i eventual\, a sensurilor [i,poate, într-un ceas bun, a sensului, "recunoa[tereacalm\", dup\ o expresie a lui Hegel, adoptat\ aicisui generis. Îns\ un lucru este cum nu se poatemai sigur - în absen]a loviturii aceleia care te las\mut, care te pune în goan\ buimac\ prin propriaminte, nu poate exista ulterior niciun fel de fullcontact, de receptare, de percep]ie multistratificat\a unei opere. F\r\ acea lovitur\, r\m=i singur pelume, iar opera cu pricina r\m=ne orfan\, m\car înprivin]a cititorului, a receptorului care e[ti. F\r\asta, n-ar mai exista, în fapt, nici literatur\, niciart\ în general, pentru c\ acestea nu pot exista înafara unei percep]ii adev\rate din partea unorreceptori autentici, deci capabili de "spaim\ [icutremur", capabili s\-[i goleasc\ mintea p=n\ laamenajarea acelui vacuum în care este posibil\goana mut\ [i buimac\. Restul este "literatur\",este "lectur\", îns\ de calibru foarte modestam=ndou\! {i e p\cat de Dumnezeu s\ ne pierdemvremea cu asemenea "literatur\", dedicîndu-neunor astfel de "lecturi". A bon entendeur, salut!

Herta Müller: "Dac\ ar trebui s\ explic de ce o carte e pentru mine riguroas\, iar oalta plat\ [i anost\, n-a[ putea dec=t s\ semnalez densitatea unor pasaje ce-mi st=rnesc`n cap goana buimac\ [i-mi atrag g=ndul `ntr-acolo unde nu se prip\[esc cuvinte. (...)Calitatea unui text am evaluat-o totdeauna `n func]ie de acest criteriu: dac\-mist=rne[te sau nu goana mut\, buimac\ din cap. (...) {i m\car c\ mul]i o afirm\, `naceast\ privin]\ nu exist\, de fapt, nicio deosebire `ntre poezie [i proz\." ( fragment din“~n fiecare limb\ sunt al]i ochi”)

De la lovitura în moalele capuluila full contact cu opera literar\

Ilus

tra]

ie d

e C

orne

l GIN

G|

RA

{U

Publica]ie ap\rut\ cu sprijinul:

www.j-wind.eu

iunie 201iunie 20111 Ultima paginã16

“O s\ cânt\m cântecelul \la, auziTu, cântecelul \laCu oa, cu meni, cu oameni, da, \la”

lluuii PPAAUULL CCEELLAANN

Ieri am fost la cineva s\ m\ plimbprintr-o cas\de când am intrat proprietarul galantcu o încredere oarb\ în inima mea

mi-a [optit:am toat\ averea închis\ în cutii de cartona[ezate pe rafturi - în somn trec cu mâna peste ele [i [tiu ce con]ine o cas\ cu ordine mult\ - am spusnu se vede nici un pas pe parchetnici un ]ârâit în perete - semn c\ greierele a muritnu se simte nici v=ntulnu cre[te nici iarba printre dalele reci

da am muncit s\ se a[eze totul - l-am privit era tân\r n-ar fi trebuit

s\ vorbeasc\ a[a

îmi amintesc c\ în casa aceea am c\l\torit mult -l-am întâlnit multiplicat în urmele strivite de bocanci l\sate de solda]ii din Berlin într-o perioad\ pe care o cuno[team prea pu]in[i m-am speriat [i-am tres\rit - eu m\ gândeamla familia Mann ca s\ rezist s\ nu strig -l-am reg\sit îngândurat trecând de pragul din buc\t\rie - era în acela[i ora[

care fusese mutat într-o istorie viela care scria [i el un cântec acum

a salutat[i-a disp\rut[i a ie[it dintr-un tablou din hol- lumina se f\cuse mai g\lbuie -]inea în mân\ ceva strâns - i se zb\teadin pumn îi picura un strop de sângel-am apucat de mân\ s\ dea drumul imaginându-mi un cu]itera un fel de [obolan

care-i rodea încheietura

a[a cu o mân\ infirm\ m-a invitats\ dejun\mavea un fel de fructe de lut ars[i o argint\rie de hotelmu[ca încet [i se [tergea pedant la gur\ [i fiecare înghi]itur\ purta eticheta dejaa cutiei de pe raftul din care venea.

Corabia pisicilor galbeneDiana CORCAN

str. Mihai Eminescu nr. 31

Cristian ROBU-CORCAN

~nt=lnirea cu arta fotografic\ alui Cornel Ging\ra[u m-a prinssomnoros [i neatent. A trebuit s\treac\ un timp anume ca germeniis\di]i de imagistica acestuiformidabil artist s\ trezeasc\ `nmine acea curiozitate care te face s\prive[ti cu aten]ie. Odat\ aten]iadeclan[at\, bog\]ia stilistic\ [isavantele tu[e picturale alecompozi]iilor lui Cornel Ging\ra[uau venit peste mine rapid.Dramatice `n sensuri, surprinz\toare[i [ocante `n nuditatea lor interioar\,"piesele" artistului g\l\]eanprovoac\ prin substratul lorputernic cultural, masiv [i dur.Viziunea asupra lumii pare c\ sedeclan[eaz\ la o simpl\ privire,c\p\t=nd nuan]e din cele maicontradictorii de-a lungul uneiobserva]ii `n continu\ metamorfoz\.De unde [i senza]ia unui eclectismn\ucitor, aproape boreal c=teodat\,cald [i senzual alteori, pres\rat cufascinante intui]ii de argotic\auster\. C\ci, se pare, impulsul caregenereaz\ remarcabilele reformul\ride realitate obiectiv\ ale lui CornelGing\ra[u nu ]in de un sistem

metafizic preluat axiomatic din mai[tiu eu ce principii generale, ci dinambuscada unor tr\iri, sentimente [ig=nduri, aluvionate de o stare despirit ce combin\ memoria selectiv\cu instantaneul pur.

~l recomand cu c\ldur\. ~l pute]iurm\ri la lucru pehttp://cornelgingarasuphotography.blogspot.com/

- Cornel Ging\ra[u -Sinceritatea reformul\rii* lucr\rile sale au fost rapid admise `n saloane de prestigiu: 13thAnnual Collage, Digital & Mixed Media Juried Online InternationalArt Exhibition; Il Salo Internacional de Fotografia Digital Andorra2010; 1st UPI International Exhibition of Photography 2011; SalonulInterna]ional EUROFOTOART 2011; 65th Bristol Salon ofPhotography 2011

Anul II, iunie 2011 nr. Elena {tefoi filece înv\]asem înainte nu-mi era de prea mare folos, dar...

Documents

Transcript of Anul II, iunie 2011 nr. Elena {tefoi filece înv\]asem înainte nu-mi era de prea mare folos, dar...