ANUL II(1 Marne 1868 1 Martie 1869).

Redactoru: Jacob Negruzsi.

IASSI 1869.

TIPOGRAFIA SOCIETATII JUNIMEA.

t4

on?\..,)

4

_

7,0

0.---(a4Cacz

No. 23.Anul II. Iassi, 1 Fevruarle 1869.

CONATORBIRI LITERARE.

Apare la 1 9i 15 a ilecAreiAbonamentul pe unu Run in RomInia 1iber unu galbenu; in Austria 4 fl. Abonamentele se facu in Iassi la Tipografia

Societtitli Junimea; in Bucuresci la librAria Soccec & Comp.

SUMARIII.Pasteluri de D. V. Alecsandri.Romitnii din Macedonia si poesia lor popularit de D. 1.

Caragiani. (Urmare.)Din Gerusalemme liberate de T. Tasso, trad. de D. A.

.Dengufanu. (Urmare.)Compendia de dreptul canonicu, de D. Andreiu baronu

de Saguna, ctiticl de D. N. Mandrea.Idei i Macsime de D. Iamb Negruzzi.Corespondentl.Prelectiupi populare, de D. T. Maiorescu.

PASTEL-URI.

XVII.

Concertul.In poeana tainuita uncle sboru luciri de lunaOaspetii frumosi ai luncii cu grabire se adunäCa s'asculte-o cantareata revenita 'n primavaraDin strainatatea neagra unde-i viata mult amara.

Roiu de &call usurele, lucioli scanteitoareTrecu in aeru, stau lipite de lumindrele'n floare (*)Respandinthi prin crengi, prin tufe o vapae albastrieCe maresce'n mie4u1 noptei dalb'a luncii feerie.

Eata vinu pe randu, pareche, i petrundu cole'npoeana

Bujorasul, voinicu, rum6nu cu naltuta odoleand,

Lumingrica domnului.

Frtifiori 0 roman* care se atinu la drumuri,Clopofei i mdzerele imbatate de parfumuri.

Vine cimbrul de la campuri cu fetica de la vie;Nufgrul din balta, vine intristatu, fAr sotie,Si cat elu apare galbenu, oachesele vioreleSe retragu de elu departe, riOndu vesel intre ele.

Eati fragida sulcind, stelisoare, mandre nalbeUrmarindu pe busuiocul, iubitoru de sinuri albe;Dedifei cu garofife care se rosescu la soareToporasi ce se inchinit gingaselor ldcrimioare.

In poeana mai vinu Ana elegante floriceleUnele 'n condurii doamnei i 'n rochifi de rindunele,Altele purtandu in frunte, insirate pe o railaPicaturi de roua duke care'n umbra scanteiaza.

Ele mergu, formeaza grupe, se ferescu de burueneprivescn viinduprin aeru sburatori cu mandre pene

Dumbravenci, ganguri de auru ce au cuiburi dematasä,

Ciocarlii, oaspeti de soare, rindunele-oaspeti decasa.

Mierle negre care sueru, cucul plin de ingamfare,Gaiti care imiteaza ori ce sunete bizare,")

366 PASTETATRI.

Stigleti, presuri, mäcalendri ce prin tufese alunga,Si duioase turturele cu doru lungu, en jale lunga.

Eata vinu §1 ganclaceii sub hlamide smaltuite ;Eata grieri, eata fluturi cu-aripioare pud.ruite,Si culbeci care facu coarne purtanduli casa 'n spi-

nare . ..La ivirea kr poemia clocotesce 'n hohota mare.

EMI 'ii urma si albine aduc6ndu in gura miere.Sburatorii veseli gusta dulcele rode cn placereApoi sorbu limpedea rola diu a florilor potireSoptindu florilor in taina blande soapte de iubire.

Dar Were ! sus pe-un arboru unu line freamatuse aude ;

Toti remanu in asceptare, cantareata 'ncet prelude,Vèntul tace, frunda deasa sta in amt. neclintita;Sub o panza de lumina lima pare adormita.

Intr'a noptii liniscire o diving, melodieCa sufiarea until geniu pintre frundi tainic adieSi tot cresce mai sonoara, mai placuta, mai fru-

moasaPan ce ample toata lunca de-o vibrare-armonioasa.

Ganditoare si tacuta luna'n cale-i se opresce ;Sufletul cu voluptate in estazu addneu plutesce,Si-i se pare a aude prin a raiului cantarePe-a le angerilor harpe lunecandtt margaritare.

E privighitoarea duke care spune cu uimireTainele inimei sale, visul ei de fericire....Lumea 'ntreaga stä parunsa de-al ei canteen fara

nume,

Singuru macul, rosu la fata, doarme dusu pe ceealame!

Mircesci 1868.

XVIII.

Vöntul.

Vëntul e copilu sburdalnicn fara mill, nici mustrareCe impinge la peire vasele plutindu pe mareSi ca lupul dupa turma se alunga dupa noriSi doboara stejari falnici §i rupe ginga§e flori.

Ve'ntul flit% o scantee si 'n giredi elu o arunca,Privindu cum se perde rodul unui anu intregu de

muncaApoi merge la copile ce culegu ilium de innSi, rid6ndu, le despletesce §i se joaca 'n a lor sinu.

Intru patru parch a lumei turbatu Ontul se totduce,

Ca paganul pe morminte restnrhandu cre§tina crueeSi de-a mortilor b1äst6muri alungatu, fuge nebunuPintre tufe 'ntepatoare si nuele de alunu.

Ear cand elu se 'ntoarce 'n munte, mama lui ce-lutot bocesce

l?ile ntregi ilu scalda'n lapte si de rani ilu lecu-. esce :

Nu mai plange, maiculita! dice elu ; asa cumsunt

CIA sarutu ochii kr veseli, fetele se clan in.

vkitu.

XIX.

illieclul ernei.

In paduri trasnesca stejarii! E unu geru amaru,cumplitu!

Stelele parn inghetate, cerul pare otelitu.Ear zapada cristalina pe campii stralucitoarePare-unu lane de diamanturi §i scarp sub piciore.

Fumurile se ridica in vazduhul scanteiosuCa coloanele inalte unui templu maiestosu

PASTELURI. 367

pe ele se asadd bolta cerului, senind,Unde luna ii aprinde farul tainicu de lumina.

0! tablou manta, fantasticul mii de stele argintiiIn nemArginitul templu ardu ea vecinice fdelii.Muntii sunt a lui altare, codrii organe sonoareUncle crivetul petrunde scotindu note'ngrozitoare.

Total e in neclintire, färä viata., lard. glasu.Nici mu sboru in atmosferd, pe zapaild nici unu pasuDar ce vedu?. . . in rada lunei o flintd se aratd ;E unu lupu care aleargd dupd prada-i spdimAntatA.

XLFlori de nuf6ru.

Prim trestia din baltit ce tainie se mlädieResund'n dimineatd o vesel, armonie.Sant dine dragalase care se scalda'n dori ?Nu-su gine, dar copile a ciinelor surori.

Fecioarelc in apd intrat'au cu sfialdS'acum ele se joacd in dulcea-i recorealdSoptindu, privindu in undd albastrul ceru seninu,Umplendu cu flloH de nuferu cAmesa de la sinu.

O rade'a diminetei prin stuhul desa petrundeginga§ lumineazd in cuibul ce le-ascunde

Comori de tiuerete, comori de fericiri,IncantAtoare forme de albe ndluciri.

Priviti ! cetatea verde se mirk', se deschide ;O mAndrit copilita apare, ese, rideSi lanced . la soare s'arata plutitoriPrin florile de aura doi nuferi albiori.

XXI.

Portretu.

Superbd, maiestoasd, te simti ed esti reginaCAci fruntea ta se'naltd and lumea se inclind,

imnul omenirei, unu imnu de adorare,De-ajunge pdn' la tine, se perde'n suspinare.

Ai ochi ea doi luceferi din aspra miadd-noapteCe'nghiata de departe a inimelor soapte.Privirea ta mdreatd de-abie se rAtAcescePe turma'ngenunchetA ce'n taind te slavesce.

Chiar soarele ferbinte de-ar vre cu fericireSd-si schimbe nemurirea pe-o viatit de iubireAr stinge-a sale rade pe inima-ti de ghiatd

lumea tristar zace sub o eternA ceatd.

Nici o mAndrie mare nu:ntrece-a ta mandrie ;Nici spada nu intrece cumplita-ti nesimtire ;Nici marmura eioplitu albiata ta nu'ntrece ;Ca lun'al miedul ernii frumoasd esti !. . . §i rece

XXII.

Portretu.PlAcutd, simtitoare, in toate gracioasuEsti dulce ca seninul de qi primeveroasd

ochiul ce oglinda cu dragu flinta taNimicu pe astA lame nu-la poate intristh.

Tot sufletul ferice s'apropie de tineCa de-o sperare vie, ca de unit cerescu bine,Si nu vle sit mai sboare simtindu cd au gdsituIn sufletul teu gingasu unu frAtioru iubitu.

Ai farmecu14 puternicu ce-aprinde'n omenireAventul de marl fapte, dorinti de nemurire.Tu poti sit dai c'unu zimbetu, c'unu singuru sdrutatu0 patrie iubitd la tristul ecsilatu.

Ori eine te zaresce e multdmitu de viatdCA-ti vede veselia §l'amorul dulce'n fatd.Esti cea mai drAgklasd minune cu ochi vii,E§ti cea mai adoratd. fta uumai tu n'o scii!

V. Alexanclri.

. . .

Si

!

368 ROMANII DIN MACEDONIA.

ROILNII DIN MACEDONIA

iPOESIA LOB POPULARA.

(Urmare.)

XIII.

Este timpu acuma sa trecemu la poesia po-esia populara a Rumeliotilor, dupg, ce vomu

dice ateva cuvinte despre poesia populara

in genere.Gaud dicemu poesie populara, intelegemu

poesia poporului necultu; ea se deosebesce de

poesia cealalta, cea culta, inainte de toatea nu se compune de taranu cu condeiul inmaul, nici cu scopu de a face ci pe ceilaltisa simta acea ce ci elu simte sau a simtitu,ci circulit printre poporu nescrisa ci fail a se

scie autorii ei. Poesia populara nu este re-sultatul premeditatiunei, nici al sciint,ei

poetice; caci taranul considera o astfeliu de o-cupatiune ce neserioasa ci \Tana, Ian fiinda, nueste aptu de aceasta, apoi fiinda n'are nici unuprofitu materialu, de care are imediata tre-

buinta, ci este pentru d6nsu1 o perdere de

timpu; pe care ilu poate intrebuinta in ca-

patarea mijloacelor materiale de esistenta.

Ea dar se nasce spontaneu ci numai andtaranul este agitatu interior de impresiuni,

sentimente ci pasiuni tari, cad, fara voia luici fara, cunoscinta lui de lucrul ce face, ilusilesce Ali ucureze greutatea inimei sau pri-sosul bucuriei intr'unu ciru de cuvinte plinede poesie. Deaceea poesia populara, nascuta,Ilea premeditatiune nici calculu, este fidelareflectare a impresiunilor taranului, icoana

espresiva, a celor ce se petrecu in elu in mo-mentele 64itatiunei triste sau vesele, WI nicio esageratiune ci fara nici unu decoru.

Lucrul se petrece cu totul alminterea lapoetii culti ; acectia cu toata inspiratiunea

lor, av6ndu a puplica, poesia, mediteaza, maicalcula de unde O. inceapa, pe unde sa trea-a ci cum sa, fineasa, ca sa faca §i pe cei-lalti sa simta cea ce §i ei au simtitu;ear and fail sa simta, iau condeiul in

mana, trebue ci mai malt sa mediteze des-

pre mijloaeele ce au a intrebuinta pentru atrece de inspirati. Poporul in aceasta pri-vinta este mai francu, nici a gandesce atrece de poetu, ci and repeta inaintea al-tora in modu poeticu, cea ce in singu-

r6tatea simti personal, se sfiesce de a sedeclara de autoru, dice a de la altul audi

antecul. Eata de ce autorii poesiilor popu-lare r6manu pentru eternitate necunoscuti.

Mud in Rumelia, intrebai mai multi pastoricum se sotu la ei antecele ci de ce nu secunoscu poetii, cari le scotu, unu din ei imirespunse :

D-ta scii carte, ai cetitu multe, n'ai

aflatu undeva cum se face aceasta ?La respunsul meu negativu, elu replica :Apoi, eata cum : and dupa toate neca-

surile ce avemu ne vine vestea de noue bi-ruri grele §i gandimu a avemu sa ne vin-

demu ci pe copii noctri ca sa, le platimu,

mergemu dupa oi §1 mirlocsimu (ne plangemusoartea) ca b6tranele la mortu.

Ce diceti atunci? 61u intrebli eu.Ce sa dicemu, respunse elu vai de

noi, vai de noi, am s'armamu fail, de oi

dai §1 dai ci totu n'ascachi, pan' s'te vindi, cila. hasachi" §i d'al de astea mate d'ale noastre.

ROMANII4DI1 MACEDONIA. 369

Ia mai spune-mi, i isei.

Ce sa-ti mai spunu, ai sa, rii, respunse.Am insistatu mult sa audu finitul, a fostu

imposibil, se sfia, s. spung cantecul, pentru

ca ek ilu Meuse si era esprese in elu senti-mente personale ale lui. Tot asa mi s'a

spusu a se petrece i dud sunt ocupati si

de alte sentimente, and pastorul incepe pen-tru prima oara, a simp amorul si se afla inneodihna i i noapte, gandindu tot la ob-jectul neodihnei sale, merge dupa oise scie ce face, elu vorbesce singuru i mur-mura cantecul, care are de subjectu suferin-ta sa. Aseminea and elu este greu bolnavu

gandesce la moarte, aclanc mahnitu ca la-sa oile orfane, ca lasa tot ce l'a desfatatu

in natura, singuru earasi Para, voia lui in mo-mentele acestoru ga'ndiri melancolice ii re-varsa greutatea inimii in cantecu durerosu

sau esistentu deja, care descrie patima ana-.altul,loaga cu a lui, sau care cu toga im-

perfectiunea lui in rime si cantitatea proso-dick, 6i esprima sentimentul. Tot asa si lasentimente vesele. Aceasta, ppesie este pri-

ma forma a sentimentelor. Calitatile ei suntveritatea i sinceritatea pasiunei spontanee,apoi espresiunea vie si incolorata a ei, cariprovinu din aceasta, ca cuvintele prin carese esprima, sunt cu totul materiale i personi-ficate pana la unu punctu, pentru c poporul

nedeprinsn cu idei abstracte personifica abs-tractiunea i o numesce cu cuvinte de objectede care ia cunoscint,a, cu simturile generali.pupa poporu vinu poetii de a doua ordine,pe care putemu sag numimu dupa Greci.Rapsocli. Aeestia fie lautari, fia cersatori, fie

ci oatheni, care sciu multe cantece si le potu0116 in minte, dupa inspiratiunea kr fiecare

creeaza din fondul cumunu alte cantece noug,luandu dn cele ce sciu totu ce poate contri-bul la cantecul ce-si propunu a face, adeca

atat idei, cat i cuvinte i versuri intregi.Si poesiile acestora slat producte de mo-mentu si de ocasiune i circuI i acestea ne-scrise. Dupa Rapsoqi vinu culegnorii si in-tocmitorii, cari prin ajutorul scrierii av6ndutotul inaintea lor coregu ce este incorectu,

mai cu sama in cea ce privesce prosodiasyntacsa, dau fiecarui cantecu unu siru lo-gicu, sau fiindu acestia poeti i urmarinduunu scopu oare care alegu din fondul co-munu cea ce este relativu la scopul lor,dispunu partile in mock convenabilu spre

ajungerea la scopul propusu i astfeliu editeaza,

cartile poesiilor populare, care continu unuadev6ratu tesauru de dureri si de bucurii,sub care a trecutu poporul in viata sa isto-rica, socia1 i individuala.

Trec6ndu prin aceste fase i astfeliu ajunse,

poesiile populare:potu rivalizh cu ori ce poe-sie care Arateaza aceeasi materie. Esempleavemu din antichitate pe Omeru, ca sa nucitamu mai multi, ear in timpurile noastrepoesiile populare ale G-recilor noi, ale Serbilor

si mai cu sama poesiile noastre populare cu-lese i intocmite de D. Vasilie Alexandri.

Multi au 4isu si mai multi au repetatu ca,in poesiile populare se descoperu inclinatiu-nile poporului, tendintele lui. Eat& ceura neesplicamu aceasta : Poesiile populare, atat desincere si spontanee esprim i ele ca i orice poesie impresiunile, sentimentele si pasiu-nile omenesci, cari odat 6. puse in jocu, pro-ducu bucuria sau intristarea cu toate rami-ficatiunile lor; bucuria ca ori ce placere pro-vine din satisfacerea ori ,carii cerinte a omu-

si färäsi

370 ROMANII DIN MACEDONIA RINALDO I ARMIDA.

lui, ear intristarea din nesatisfacerea cerin-

tei. In poesiile dar populare, se vede ce lu-cruri cere poporu10 nesatisfacutu se intristeaza

ce lucruri cere §i satisfacutu se bucurl.Aceste cerinte, tendinte, inclinatiuni §i aspi-ratiuni ale poporului, card formeaza caracte-rul seu particularu §i nationalu, credemu canu trebue sa le negleaga acei cari pretindusa reformeze i sa instruiasca poporul; caci

studiandu si cunosandu i acestea, se voru lu-mina. 0 le voru dà. adev6rata directiune, earnecunosce'ndu-le §i neluandu-le in sama, voru

lucrà in multe in contra aptitudinii i natu-rei poporului.

Unu astfeliu de studiu de caracterul popo-rului, §i de conceptiunile populare prin cre-dintele lui cuprinse in basma, superstitiuni,

obiceiuri etc., ar fi de mare folosu 0 pen-tru natiunea intreagl, dna toate aceste res-pandite dupa localitati s'aru culege i aru de-

venl prin tiparu proprietatea tuturora. Multipoeti i arti0i s'aru inspira si aru ave sub-jecte none" §i bogate de tratatu cu toata li-

bertatea si idealitatea ce promitu nisce ast-feliu de materii i a§a poporul si-ar luh maitardiu proprietatea sa inapoi tocmai ca o gra-dinl, pe care ar dh-o cineva necultivata cu

totul pe cati-va ani unui gradinaru i acestai-ar intoarce-o mai tardiu regulata, plina deflori inveselitoare si mirositoare, cu arbori ura-bro0 si incarcati.de fructe aurite. Elenii vechiprin colectiunea orneric i mitologica, au ofe-

ritu arti§tilor §i poetilor unu tesauru itnensude subjecte pentru teatru, pentru sculptura,pictura i poesie in toate raraurile.

(va urmh)

Lan Caragiani.

RINALDO 1 ARNIDA.(Traci. din Gerusalemme liberata" CNntul XIV.)

Urmare.

XXXIV.

Precum in timpu de earna in terele geroase,.

Mud riurilg 'nghiata §i paru ca stau dormindu,Terancele s'av6nta, s dau pe Rinu, voioase-

In lungi i dese §iruri sigure lunecandu :A0a b6tranu1 vine pe undele fugoaseAcestui riu ce liberu sa Tars/ spumegandu.Si cand de ceea parte din valuri elu eiLa soli ce sta'n mirare, acestea le vorbi...

XXXV.

Amici, a voastra cale e lunga, grea §' amara,trebue s. v6 poarte unu bunu conduc6toru.

Acelu ce voi in oaste voiti a-lu duce earlS'a dusu pe-unu plaiu departe, de§ertu, spai-

mantaton.0 ! cate ostenele .aveti pan l'acea Ora,Si cute maxi §i maluri mai sunt pan Pal vos-

tu doru,Cad voi aveti sa mergeti catandu necontenituPan dincolo de-al lumei hotaru descoperitu.

Dar faceti- mi placerea, veniti cu mine 'n valeIn pescerele cari-mi servescu a locui.Voiu spune-acolo lucruri de cari in lunga

cale

Aveti o mare lipsa de-a sci v6 servi.Jcnandu, com6nda apei sa'mpare undele. sale,Asculta §i indata din drumu li se ferl ;

§i

Si

s'a

%XXVI.

RINALDO I ARMIDA. 371

D'o parte si de alta stau valurile 'n riuCa dealuri, ear in mijlocu se face unu pdriu.

XXXVII.

Elu cu-amendoi de mand descinde, se rapede,In pescerele-afunde sub riul spumegosu.0 lAngedd lumind acole se'ntrevedeCa luna and nu-i plind prin codru 'ntune-

COSU.

Dar pesceri pline d'apd aicea ochiul vedeDin care curge apd pe-a lumii vdi in josu :In riuri, in gdrlite, fiinttinti si isvoru,Ori se latesce 'n baltd sau lacu necurgdtoru.

XXXVIII.

Ei vddu aici isvorul din care-a sale uncleLe varsd Po si Gauges, Idaspu si Eufratu,Tanaide si Istrul. Aicea nu-si ascundeNici Nilul a lui tainicu sorginte neaflatuEar mai in josu se varsd prin pescerile-afundeUnu riu de liquidu sulfuru §i viu argintu cu-

rätu,Dar' undele-i la soare curgdndu se ltimurescu

i'll splendi4i brusi de aura si-argintu se in-tdrescu.

XXXIX.1

In juru p'ale lui maluri avute, pretioase,Strdluce petre scumpe ce'n mii colori infloru,

ca 'ntre mii de facie aprinse, luminoase,Tot locul se 'nlumind, si negurile sboru.Iacintul si Zafirul aicea radioaseRevdrsu scdntei si flacdri azure 'n jurul lor.Carbunul fldcdreazd, ear' tarele-adamantuSträluce si smaragdul suride briliantu.

XL.

Vd;16ndu ostasii astea se implu de uimire,i sufletul lor astfeliu devine ocupatu,

Cat nu mai 4icu nimica, ei stau in amutire.Ubald in urmd totusi asa a cuvdntatu:Ei ! mosule-acum spune de udde-a ta venire?

i unde suntemu oare, in ce locu ne-ai ba-

gatu ?

Cdci astfeliu de uimire pe sufletu s'a demisuCat nu sciu daca-i faptd, sau doar e numai

visu.

XLI.

Voi sunteti, le respunde, in sinul tainicu, marePamdntului, in care ea toate se producu.

voi ar l. de mine la ori si ce 'ntam-plare

N'ati 11 pututu pdtrunde pe unde eu vd ducu.P'aicea la castelu-mi ce'n minunata OreScanteie si lumind, indata vd conducu.Vd spunu ca eu altmintrea de nascere-su

paganu,

Dar gratia eereasca m'a renascutu crestinu.

XLII.

Eu lucrurile-acestea maestre, minunate,Nu le-am facutu cu angeri din palidul Ereu;Eu n'am fortatu cu fumuri si vorbe farme-

cate

Cocitul, Hegetonul, fereasca Dumnecleu!Departe d'asa ceva! Eu catu pe nencetateCe pm sorgenti si plante ascunsu 'n sinul seu,Contemplu a naturei mult tainice lucrarii-a steleloru ascunse si varie miscari.

Si

372 RINALDO I ARMIDA.

XLIII.

Eu nu sedu totdeauna in aste pesceriDe ceru d'a lui miraculi. departe i stainu;Ear pe Liban si Carmel me suiu adesa oat%

na6 asedu acolo in aerul seninu.D'aicea vidu curate, aci non nu le'mpre-

soukPe Vinerea i Marte plutindu in eteru linu.D'aici me'soru eu cursul la ori si care stea,Cantarea-i duke, bla.nda, sau turbure i rea.

XLIV.

Ear colo josu v6du neguri, and grele andusoare,

Când negre, and depinse d'unu magicu cur-cuben.

Vidu ploaia cum se nasce, i roua roditoure,

Cum venturile sag piedisu in cursul seu,Cum fulgerul s'aprinde ai serpuitoareJos pre pänAntu cobora v'ersAndu resunetu

greu,

Cometi i alte focuri athta le vedeamD'aproape, at en insu-mi de mine m6 mi-

ram.

XLV.

Athta 'ndestulare aveam atunci de mine,Ct eu credeam acuma, ca 'ncelepciunea mea

Va ft d'ajunsu s vad i s'afie toate bineCe numai creatorul le poate-aprofundk.Atunci cand Ansse Petru cu undele divineStropl a mele plete, spAla, inima mea,Mi s'a naltatu catarea, vedut'am luminosu,

sufletul de sine e slabu i 'ntunecosu.

XLVI.

ir6clui a ce-i la paseri nopturne-a 4ilei soareLa mintea omeneasa-i eternul adev6ru,

'a,n2 rim de mine insu-mi, de-amara meaeroare,

Ce m'a facutu cu fala sa! naltu catarea'ncern.

Acum Ins6 la vuetu-i, la voia-i salvatoare,Am rentornatu la fugal i traiul meu pri-

mieru:

Dar v6du, a de ce fusem acuma m'am schim-bath,

CA'n elu me miscu acuma s'at6rnu de l'a lisuatu.

XLVII.

Elu este a mea int, elu domnul nostu celumare,

Si pe pIni6ntu i 'n ceruri supremu conduce-torn.

Elu une-ori in lume spre-a face o lucrare,Ce numai elu o poate, alege-unu muritoru.

Voiu face-acum sa, vita din lunga departareLa oaste din prinsoare eroul tungoru;Caci impusu chiar domnul, i mult am

asceptatu

Sosirea voastr'aicea, ce 'nante-am divinatu.

XLVIII.

Si la palatu cu d6nsii vorbindu acestea vine,In care locuesce thcutu i liniscitu.Elu semena, c'unu antru ce'n sinul seu contineCamere, sale vaste, in care e 'mpIrcitu.Aicea se nutresce ori-ce se varsI 'n vine

doarl,

si'n

.

CA,

mi-a

J

RINALDO I ARMIDA. 873

Prin acestu globu al lutuei d'avutu §i pre-tuitu ;

Cu astfeliu d'ornamente palatul e 'mbracatt,Cht toate-su naturale, nimica imitatu.

XLIX.

De servi unu numeru mare aicea ei aflar6,Toti gata sa serviasa la pofta, la cuvgntu.0 masa grandioasa odata inearcar6Cu vase de cristale, de auru §i argintu.Ear dupa ce osta§ii natura 'ndestularg,Si stinser'a lor sete, atunci lua cuvëntuBetränul §i le ctise : acuma voiu narkIn ce chipu dorul vostru se poate realiza.

L.

Atunci apoi incepe: ori care speru, a scieMetehnele Armidei, impiei vrIjitori,Cum a venitu in oaste, en cata maestrieA trasu §'adusu cu sine multi ageri luptatori,Si'n cat de ru§inoase catene §i sclaviePerfida dup'aceea a pusu pe'nving6tori ;Cum i-a tramisu pe totii la Gaza escortati,Si cum apoi ei furë pe cale

LI.

Acuma eu voiu spune intreaga intamplare,Istoria curata cum n'ati mai au4itu.Armida and aude de-a pralii liberare,Pe care pan'a prins'o atat a uneltitu,Ea manele i§,i mu§ca, le sfa§ie 'n turbare,Si'nfuriata astfeliu cu sine§i a graitu :0 ! n'a fi niciodat, sä 4ica inganfatuO'atltia prin§i de mine elu- doar i-a liberatu!

LII.

Dac' a scapatu pe atuncea elu serveasca,

sufere necasul §i lanturile loru.Mai mult I en voiu sa pearl, de tot sa se

sterpeasca

0§tirea dinpreuna cu-al seu conducètoru.piandu se §i decidu ori cum sä implineascaPerfidia ce-oiu spune in pasul urmatoru.Ea vine 'n locul unde Rinald a fostn invinsuOsta§ii §i in lupta, §i'n parte i-a fostu

LIII.

Rinaldo las'aicea intreaga lui armuraSi se'mbrIcase e'una depe-unu necredinciosu,Voindu astfeliu sa alba o cale mai siguriSub arme mai obscure dep'unu ostacu de jos.Armida ia armura §i tot cam d'o m6suraIntrase unu cadavru tot ciungu §i sangerosu,Si-lu pune lang'o vale la care ea sea.Ca peste scurt o ceata de Franci se v'a aratà.

LIV.

Si ea pad, sa scie aceasta foarte bine,Caci mii spioni in juru-i mereu §i-i trimetekA§a at ea adesa seià de oare-cineE§ia, venia din oaste sau daca se'ntorcea,.Afara d'asta ans6 ades ea intretineConsulte cu demonii, ce-i chiam' a o 'nveta ;Si astfeliu sciA pune cadavrul in locu bunu,In§alaciunei sale. comodu §i oportunu.

LV.

Aproape de cadavru ea pune s'observeze

liberati.

altii;§i

stinsn.

3 74 RINALDO V ARMIDA.

Unu paganu ce-lu imbraca 'n vestminte depastoru,

Ei spune ce se ic i cum si simuleze,Cum sa deforme lucrul ; elu fa ascultatoru.Acestu vorbindu cu-ai vo§tri scia s propageze

S6m6nta suspiciunei in animile lor,Din care-apoi ngscur6 m6nii imp6rachiari ;

urm'apoi rescoale, civile desbinari.

LVI.

Si-ajunse astfeliu scopul, cgci multi antgia data

Credeau cg pe Rinaldo Gofridu l'a omoritu,

D'ar' asta suspiciune atat de nefundataCa umbra de lumina curëndu s'a risipitu.Aceasta ffi metehna vicleana, blastgmata,De care vrajitoarea uti s'a folositu.Voiu spune pe Rinaldo cum l'a persecutatu,Si ate dup'aceea cu elu s'au intamplatu.

Armida fuge'ndata, se pune i pandesce,In drumul ce Rinaldo scia ca-lu va lua;Elu vine unde.--Oronte in doue se'mpartesce

face-o insuliora pan' a se :mpreuna.Aid elu o columna pe malu-i intalnesceEar langa ea aproape o mica bard, sta.Elu la columna 'ndata catarea tintituSi'n litere de auru acestea le-a cetitu:

LVD:i.

Ori-cine l'aste maluri te-aduse, o ! straine.Vointa, int6mplarea sau doara vr'unu destinu,Mai mari minuni in lume nimica nu contineCum asta insulioara cuprindu in al seu sinu.De vrei s vei, o ! ! i elu afar de sine

Se'ndupleca se tread, p'acelu t6r6mu strainu.Dar barca fiindu mica scutarii nu 'ncapea,Aà r6manu pe maluri, i numai elu tree&

LIX.

Indata ee din bard tredndu elu se coboara,Contempla'n juru de sine duiosu retacitoru,

vede numai pesceri, pereie 'n insuliora,Flori, arbori, 0 se crede 'n§alatu in al seudoru.

Dar totu0 elu remane, unu farmecu l'impre-soara

Caci locul totu e dulce, suavu, atragetoru.Desleaga apoi coiful §i-lu pune la pam6ntu

frunteali recoresce in linu i dulce Ontu.

LX.

S'aude inteaceea pe apa curgRoareUnu sunetu nou, §'acolo indata s'a 'nturnatu ;Elu vede 'n riu la mijlocu vibrari arcuitoare,Cum undele s'ardica 0 ear s'au a§edatu.Prin unde bade blonde aparu inotatoare,Si 'ndat'unu capu de nimfg, acestor a urmatu ;

Apoi apare peptul c'unu albu §i fragedu sinu,celelalte gratii ce dup' aceea vinu.

LXI.

A§a se vede 'n teatre in o nopturna scena0 nimfg sau o ding voioasa resarindu.Dar nimfa ce le-apare in fapta nu-i sirena,E numai o naluca d'unu aeru magicu, blandu,Ce sam6na cu-acele ce'n regia tirhenaPe marea 'n§alatoare veghiau mereu cantanduPe cat era frumoasa, p'atat de suav data, ;Cantandu, eterul insu0 i cerul asculta :

(Va

A. Densupnu.

Si'n

pv.u.

Si

Si

urmi).

pi-a

COMPENDIU DE DREPTUL CANONICU. 775

COMPENDITJ DE DREPTUL CANOMC1J

al unei Sante Sobornicesei si apostoliceselbiserici.

Compusu de

Andreiu baronu de $aguna.

(I volumu in 80 XVIII si 451. Sniiu. Tipografia archidie-cesana. 1868.)

De unu anu, de and a aparutu opul ci-tatu, numai jurnalul Albina din Viena (v.No. 2 din 5/17 Ianuarie 1869) si-a indepli-nitu indatorirea de a face mentiune despreaceasta publicatiune. Darea de sama ans6,pe care amu cetit'o, nu ne dispenseaza de atrage i atenciunea lectorilor acestui jurnaluasupra acelei opere. CAci noi suntemu deprinsi

a aila, intio dare de sama completa i impar-tiala nu numai cuprinsul materialu al opuluidespre care se dI sama, ci totodata i opi-niunile autorului asupra celor mai insemnatepuncte ale materiei, apoi modal cu care tra-teaza materia, i numai a stfeliu credemu caputem fi pusi in positiune de a judeck asupravaloarei opului.In privinta aceasta suntemude parere ca scriitorul din Albina ar fi facutuchiar insi autorului uuu serviciu mai mare,de s'ar fi conformatu acestor cerinte modestein locu de a releva, meritele personale ale autorului, care ori-cat de reale sa fie nu potucontribul intru nimicu la valoarea carcii sale.

Ilustrul autoru trateaza, in opul de fata inmodu sistematicu dreptul canonicu a bisericeisobornicesci i apostolicesci, pe care o numimualtfeliu biserica greco-resariteana. Putemu dice

ca acestu compendiu de dreptu canonicu esteprima carte sistematicA de dreptu in limba ro-maul. Cad precum in celelalte ramure ale sci-incei, aseminea i pentru sciinta dreptului ne

lipsescu cu totul cArtile in care O. fie espu-se sistematic principiile sciintei, si este

deci unu meritu realu al autorului de a fi des-chisu calea in aceasta privinta.

In sfera dreptului canonicu autorul necunoscutu intre alte publicatiuni i prin car-tea intitulata elementele dreptuhii canonicu"(SAbiiu 1855, ed II), i amu fostu surprinsicetindu in praata compendiului de dreptu ca-nonicu, cA intreprinderea cu compunerea a-cestui opu este unu ce nou pe terenul lite-raturei noastre bisericesci i cu deosebire esteunu originalu in feluritele de carp i opuricare pana acum esiser6 pe campul literatureicanonice al bisericei noastre". Prin cetireacompendiului ne-amu increclintatu Anse despre

veritatea acestei aserciuni si am justificatuoaresicum intentiunea autorului de a nu vrola tine samä de incercarile sale anterioare peter6mul dreptului canonicu.Intr'adev6ru, inzadar vomu Oath in acele elementelvre-o des-voltare sciincifica a tuturor materiilor ce for-meaza obiectulu dreptului canonicu, cad infoarte multe casuri ele nu ne oferu cleat oreproducere a testelor canoanelor ; pe lAngA

aceasta, materii insemnate lipsescu cu totulmateriile ce sunt tratate nu potu pune pe

lectoru in stare de a-si forma o idee despre in-stitutiunile bisericei. Sub toate aceste ra-porturi compendiul de dreptu canonicu nu su-feru a fi comparatu cu acele elemente,

putemu numi in unire cu autorul, o lucrarecu totul noua.

Opul este precedatu de o prefata in careautorul ne repetI faimoasA aserciune, ca Ro-mAnii de religiune rasariteana din ArdealuUngaria care trIescu impreung, cu alte nap-uni favorizate sub raportul eclesiasticu i po-

erk

§i

§i

si-lu

376 COMPENDIU DE DREPTUL CANONICU.

liticu, aru aye s multameascl numai §i nu-mai a§ellmintelor bisericei aceleia, c i-au

pututu sustinè limba sa matern i prin ea na-tionalitatea." Noi indrlsnimu a numi aceastaasertiune faimoas/, fiindcl, avendu in vederechiar cirrumstantele particulare sub care s'auaflatu Rom /nil dincolo de Carpati i tin6ndusaml de influenta ce esercitl ideele religio-

nare asupra unui poporu primitivu, totu§i nue demonstratu pentru ce numai rehgiuneagreacl reslritean'l ar fi pututu produce aceluefectu.

Compencliul insu§i e precedatu de ointro-

ducere in dreptul canonicu (p. 1-18), in

care autorul ne espune notiunea, originea, di-feritele sorginti a dreptului canonicu §1 sis-

temul dup l. care trateazI materiile acestui

dreptu. Acestu sistemu este in generalu ace-la§u adoptatu mai de toti canoni§tii moderni,

astfel cu compeudiul e subimpartitu in trei

In prima parte (p. 19-278) sunt espuse ma-teriile relative la cultu §i la viata eclesias-ticl ; materia despre sacramente i dreptul ma-trimonialu §i in capitulul al treile al acesteipArti (p. 87-278) se arata, constitutiuneabisericei§i diferitele elemente ale organismu-lui bisericescu; a§a dar partea ant6ia cu-

prinde dreptul canonicu internu. Partea adoua (p. 279-304) are de obiectu dreptulcanonicu esternu : in aceastI parte sunt des-voltate grelele materii asupra raportului in-

tre biseric i statu, asupra libertatii bise-

ricei in statu, asupra raportului intre diferi-tele biserici cre§tine, §i positiunea statuluifata cu acestea. --In par tea a treia (p. 305451) autorul espune teoria legislatiunei bi-sericesci, istoria dreptului eclesiasticu din

timpurile cele mai vechi §i. ne india diferi-

tele codificatiuni (capitolul lnteu). In ca--capitulul al doilea al acestei pIrti, autorultrateazI despre administratiunea bisericeascleconomicl, prin care avemu a intelege cer-cul activitafii elementelor sociali bisericemi

in conducerea si regidarea treburilor biseri-

cesci economice, precum sunt alegerile diferi-telor persoane eclesiastice, administrarea ave-rei fi a tuturor intereselor scolare i filan-tropic& In fine capitulul al treile e consac-ratu jurisdictiunei §i procedurei eclesiastice.

Inainte de a da, saml, de opiniunile auto-rului trebue s/ facemu doue observatiuni asu-pra insu§i sistemului.Ca in ori care sistemua§a i in sistemul dreptului canonicu numaiacele materii au a fi desvoltate care au o im-portanta in sistemul dreptului, §i de !la aceastIimportant,/ trebue sI depindl §i intindereadesvolarii.

In privinta aceasta, amu fi doritu 0, seacoarde o parte cal se poate mai considera-

materiei despre averea :bisericeascltoatI materia sI fie tratatl la unu locu, nugnsë precum a fácutu autorul (ve4i. §. §. 232urmlt. §i 287 urmIt.); din contra administra-tiunea biserico-economia a parochiei, a mo-nlstirei, a presbiteriatelor etc. (§. §. 374urmatoare) aru fi pututu in limitele unui com-pendiu sI ocupe unu spatiu mai restrinsu.Asemene mare parte din materiile despre

cultu §i viata bisericeascI, ar fi pututulipseaszl cu totul, cIci ce intereseazI pe ju-ristu s scie care sunt pregltirile canonice

la liturgie din partea preotului slujitoru pecare le numerl, autornl in §. 35, sau care

sunt cerintele canonice pentru tinerea litur-giel (§ §. 39) sau ce este amvonul (§. 42).

$rti.

bill

sa

COMPENDIII DE DREPTIIL CANONICII. 377

Tot a§a de putinu amu intelesu pentru care

scopu ne (la autorul intr'unu compendiu in-

tinse esplicatiuni asupra cuvgntului kxklpia

§. 222), sau cum s'au numitu in vechime

bisericile (§. 223), ca bisericele parochiale aufostu mici §i WI ornamente (§. 223), care

a fostu forma esterna §i interna a biserici-

lor (§. 226), sau cum au sa ante canta-retii (§. 210).

Este apoi de vre unu interesu juridicu asci ce prescrie tipicul bisericescu pentru lo-

godna (. 79),sau cu ce studiu are a se ocuph

presbiterul (p. 180). In fine se cuvine sa

figureze intr'unu compendiu de dreptu cano-nicu unu capitulu intitulatu despre misterii?

Cu aceasta ocasiune trebue sa constatamu, ca,

ci in multe alte compendii asupra dreptuluicanonicu se revela confusiunea asupra ceea ceeste dreptul canonicu, §i asupra materialuluitu care are a opera sciinta dreptului cano-

nicu. Astfeliu dupa, unii, dreptul canonicu

ar fi cuprind6ndu totu ce se refera la viatabisericei, ear dupa altii dreptul canonicu estetomplecsul tuturor acelor lucruri pe care ar-fi necesar §i util sa, le cunoasca clericul.

.A.§a apare dreptul canonicu in acele compen-

dii sau ca o doctrina canonicodogmatico-moralis, sau ca o doctrina de omni scibili. Da-ta Anse dreptul canonicu §i sciinta dreptuluicanonicu au o ratiune de a fi, trebue atunci sarevindicamu independenta lor fata cu teologia.Recunoascemu ca, istoria bisericeasca, dogma-

tica, morala sunt KB.* auxiliare inclispen-sabile pentru pertractarea dreptului canonicu,dar ele au o importanta pentru sfera drep-tului numai intru cat se creeaza prin ele nor-me de dreptu, sau intru cat ni se arata cum

a desvoltatu biserica dreptul, ce organe §i-acreatu spre aceste §i care a fostu conditiuneapuindice a diferitelor organe in diferite tim-puri. *).

Din acestu punctu de vedere nu intelegemuca sä se trateze in dreptul canonicu despresacramente ca §i in dogmatica, ci sacramen-tele au pentru sfera dreptului canonicu oinsemnatate, intru cat ele sunt conditdunea sinequa non pentru esercitiul unor drepturi.Aca este botezul o conditiune pentru capaci-tatea eclesiastica ; ce intereseaza MO pe ju-ristu misteriul ungerii cu santul miru ?

A doua observatiune generala ce avemu defacutu e ca inteunu sistemu de dreptu cano-nicu ca in ori-care sistemu nu putemu 0, sta-bilim o notiune sau sa pertractImu o materieinaintea altei notiuni sau a altei materii acaror cunoscinta se presupune. Astfelu auto-rul stabilesce in §. 1 notiunea dreptului ca-nonicu, care, luandu-se in sensu obiectivu, estecomplexul legilor bisericesci, care normeazidrepturile # oficiele bisericei qi a membrilorei. Putemu Ins6 sa. determinamu asemineanotiune, fara, ca sa preparamu tere'mul prin o

espunere asupra notiunii, scopului §i asupra

caracterului bisericei? (Jad dreptul canonicu

i§i are fundamentul seu in biserica, privitaca o institutiune terestra §i visibila. E darevidentu, a §. §. 21-29 trebuiau a pre-cedeze paragrafului Int6iu.

(Va urma.)

N. Mandrea.

*) Schulte, System des allgemeinen katholischen Kirchen -rechts (p. 80 ni 81.)

378 IDEI 8I MAITME

173 0 E S I I.

IDEI g MAXINE.

XVII.

De ai o idee, inscrisu s'o pui indatA,De ai o iubita, condft-o la altarn,CAci lesne, trec6ndu timpul, iubita e uitatA,CAci lesne, sburAndu gandul, ideile dispar u

XVIII.

Ori cari bunuri, ori ce averePe cari'n lume mai mult iubesci,

In dulci momente, tu en placereAi vrO ell altii sa impartesci,

Resplata muncei indelungate,Ranguri si titluri ce-ai dobIndi,

Marini, cu jertfe greu castigate,Toate aceste le-ai imparti.

Mai mult ; corona chiar cea de laurnResplata sacrului focu arcptoru,

Cu greu, dar di-vei s'acestu tesauraCelui ce-ai crede mai meritoru.

Numai unu bine de care-ai parteCe-ascugi in sufletu ea naltu odoru,

Etern cu nime nu vei imparte :Al mAndrei tale dulce amoru.

XIX.

EPIGRAMU.

Cate sunt daruri divine, cu toate ai fostu inzestrata,Mandra esti ca Junone, ca Venere esti de frumoaskNobila, nalta in cugetu, ca inteleapta Minerva,Anse ah ! ea Diana esti rece si nesimtitoare.

XX.

Privescu cum luciul mArei refiecta chipul men,Privescu cum m6 oglinda seninul ochiu al teu ;Dar mai adanc in funduri, ce-ascundu a mArei undeDar mai adane in sufletu, o ! spune-mi ce s'ascunde ?

XXI.

PE UNU ALBUMU.

Pentr'o mica poesieCe'n albumul teu asu scri,

Cu a ta fotografieAi spusu cA me-i resplati!

Vren sft scriu o poesieAnse musa m'a lasatu

DI-mi a ta fotografieSi voiu scrie inspiratu.

XXII.

pici ca tAcerea ar fi de auruCuv6ntul Ans i,. ar fi de-argintu,

Mi-ai datu, iubitA, gramecli de aura0 ! dA-mi odatA unu dramu de-argintn.

XXIII.

Iubitul cu receala tu vrei ea pedepsesci ?CopilA, fara minte!

In peptul teu pedeapsa cum arde, nu simtesciCa para de ferbinte ?

XXIV.

Una momentu numai in a ta viataStai cu norocul fall in fata :

Prinde-lu atunce si cu puterePune-lu in lanturi, leagft-lu in fere,CAci duel-0 Napa din mIni atunceEternitatea nu-lu mai aduce.

IDEI I MAMIE CORESPONDENT/I. 379

XXV.

Pe al vietei munteTe suie uktorti

Celu far de sciintaSi fat% de doru.

Elu n'are povaraDe griji 0 de chinu,

Spre eulme elu sboaraCa paserea lin,

S'aproape e eulmeaSpre care-a tintitu

Dar valea-i departeDe unde-a pornitu.

Precum bAtranul Ansë slabitu, far de putereAce lu ce de sciinta §i doru e apasatu

Cu pasul mien, nesiguru, cu grija, en durereAbie in sus se urea, cu trupul incujbatu.

Din peptu-i grea povara, povara grea din minteMeet i greu o duce pe amen, obositu

nesfir0t departe e culmea din nainteSi tot remane-aproape de unde a pernitu.

XXVI.

Ce-atatea visuri, planuri, gatiri de viitoru 1Momentul este singuru etern hotaritoru.Ani lungi peatra pe peatra muneindu ai aftie4atu

treacAtu, o furtuna in prafn le-a spulberatu,S'unu edificiu fantastieu, visandu ce-aiLa sullul intamplarei, ere4i tu, va resistO

XXVIL

Ce e s'asculti mai bine, sau inima sau minte ?Tot nna-i : Ventul soartei te maul inainte.

XXVIII.

Precum peste morme-ntul amicului, resareDin terina uscata suriOtoare fiori,

Las' pe durerea stinsa, sperante 'nfloritoareSA reinvie vesel spre via i amoriu,

Dar cum din vreme'n vreme, merge lacrime de jaleSa ver0 langa mormëntul amieului perdutu,

Astfeliu cafe odata i gandurile taleJertfesce-le cu jale amorului trecutu.

XXIX.

De te ina1 'arnicul, n'opune amArireCi fii nepasatoru.

De ce sa-ti schinjui gandul cu goai. tangnire?

De te tradeaza mandra, zugrum'a ta durerefii nepasatoru.

De ce in al teu sufietu s ver0 veninn i fiere?

Ah I CAt de sarbAd fie a sta in nepasareE tot cu malt mai bine decat in griji amare.

XXX.

oamenii i soartea de-oru fi sa te loveascaMandria, demnitatea sa nu te paraseascaMai buna e miseria cu fruntea inaltataDecat cu injosire, mArirea cA0igatA.Si chiar de-ar fi sa-ti dee a vietei fericireNu merita ea toatii o singuanjosire.

/acob Negruzzi.

CORESPONDENIX.

L B. No. 2 la ocasiune.D-Tui M. I. In Galati. Durere, fttrii ritmu, rimit si mai

ales SO{ simtire cam greu.Bed.

MP

Si

.'ininalta,

Si

Si

D-lui

380 PRELECTIUNI POPULARE.

Anvil al geselea 1869.

PRELECTIUNI POPITLARE.0-e=3;irFSVaivc--

CERCETARI PSIHOLOGICE.

1. Duminicit in 9 Fevruarie: Frenologie §i Fisiognomonie.

2. x 16 . Unu dialogu despre moarte qi im-

mortalitate.

3. w 23 TradiViunea in progres.

4. , 2 Martie: Genialitate.

5. 9 Elementul psichologicu in politica.

6. 16 . Necesitatea.

D. T. Maiorescu va tine aceste prelectiuni de la 1-2 in Sala Universitiitii.

Redactoru respunOtoru: Icwob Negrueoi. Tipografia Societätii Junimea.

.

. . .

;411:?.

C.

'Jjkl

--<>613500C--

,