Anul 1848 în Europa

,, Bătrâna Europă moare, lucrurile vechi pier şi totuşi cât de lentă –i

e această agonie.

Context

Apar noi ideologii şi curente politice: naţionalismu liberalismul

socialismul marxist Anul 1848- primăvara popoarelor - anul revoluţionar al

Europei

Cauze generale

Lupta împotriva dominaţiilor străine ale Marilor Puteri

Câştigarea de drepturi şi libertăţi democratice

Înlăturarea unor regimuri absolutiste

Cauze

Naţionale Autonomie mai largă Eliberarea de sub stăpânire străină Realizarea unităţii naţionalePolitice Regimuri democratice Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti Constituţii liberale

Economice şi sociale : desfiinţarea privilegiilor feudale Desfiinţarea servituţii personale Înlăturarea legilor ce îngrădesc economia Împroprietărirea ţăranilor Condiţii de muncă mai bune pentru muncitori

FORŢE PARTICIPANTE

Burghezia Nobilimea liberală Muncitori Liber- profesionişti: medici avocaţi profesori

jurişti Studenţi Reprezentanţi ai clerului Ţărani

FRANŢA Principala cauză-

politică Februarie 1848- izbucneşte revoluţia –Paris Regele Ludovic Philip- abdică 28 febr. 1848- proclamată Republica Guvern provizoriu: Lamartine- republican

burghez, Louis Blanc- socialist, Albert- muncitor Decrete- legi- vot universal pentru bărbaţi,

libertăţi cetăţeneşti, organizarea de Ateliere Naţionale

Martie 1848- vot universal- Adunarea Constituantă- constituţie

Iunie- iulie 1848- conflict burghezie- muncitori Noiembrie 1848- a doua Republică 2 dec. 1848- Ludovic Bonaparte- preşedinte 2 dec. 1852- împărat- al doile imperiu francez

STATELE GERMANE

Martie 1848- izbucneşte revoluţia în Confederaţia statelor germane

Gruparea naţională- unificarea Germaniei

Gruparea revoluţionar- radicală- reforme liberale radicale imediate

Regele Frederic Wilhelm IV- numeşte un guvern liberal

18 mai 1848- Parlamentul de la Frankfurt- dezbătea unificarea patriei

Noiembrie 1848- înăbuşite mişcările revoluţionare

Parlamentul de la Frankfurt - desfiinţat

IMPERIUL HABSBURGIC

Cauze: politice, sociale, naţionale

Martie 1848- izbunesc revoluţii la Praga, Pesta, Viena, Milano

Cancelarul Metternich- demis; sunt promise reforme democratice, constituţie liberală

Obiectivele revolutţiei maghiare în contradicţie cu cele ale revoluţionarilor români

Dieta de la Pozsony- Lajos Kossuth- program liberal, refacerea Ungariei istorice

Tactica ,, divide et impera’’- înăbuşite mişcările revoluţionare din Milano

2 dec. 1848- împărat Frany Josef- constituţie liberala

Sprijinit de ţarul Nicolae I- revoluţiile sunt înfrânte

1851- instaurat regimul neoabsolutist

STATELE ITALIENE Cauze politice,

naţionale Revoluţionarii- ,,TÂNĂRA ITALIE’’ Personalităţi: Garibaldi, G. Mayyini,

regele Piemontului Carol Albert. Papa Pius IX- eliberarea şi unificarea Italiei

Ian. 1848- izbucneşte revoluţia la Milano, Palermo, Neapole

Piemont, statele papale- constituţii liberale

Milano, Veneţia- habsburgii alungaţi Război cu Austria Intervin armatele franceze- revoluţiile

înfrânte

Revoluţia din 1848-1849

Contextul general şi cauzele

Revoluţiei din 1848-1849 în Ţările

Române

ŢĂRILE ROMÂNE 12 ianuarie 1848, izbucneşte insurecţia de la

Palermo, regele este obligat să dea o constituţie; în februarie 1848, revoluţie la Paris, regimul

monarhic condus de Ludovic Filip d Orleans este înlăturat, se proclamă republica;

13 martie 1848, declanşarea revoluţiei în Imperiul Habsburgic, la Viena;

15 martie 1848, declanşarea revoluţiei în Ungaria, la Pesta.

Sub impresia evenimentelor revoluţionare europene, spiritul revoluţionar se manifestă şi în rândul tinerilor intelectuali români.

Nicolae Bălcescu, într-o scrisoare adresată din Paris, datată 24 februarie 1848, relata prietenului său din Iaşi, Vasile Alecsandri :

Minunata Revoluţie ce te căiesc amarnic că nu ai văzut-o cu ochii va schimba faţa lumei, scria el plin de entuziasm.

CAUZE

Naţionale : asuprirea străină în cele trei ţări româneşti;

existenţa regimului politic bazat pe Regulamentele Organice în Ţara Românească şi Moldova:

Apariţia pericolului anexării Transilvaniei la Ungaria, în urma izbucnirii revoluţiei maghiare şi al refuzului maghiarilor de a recunoaşte drepturile naţionale ale românilor;

CAUZE

Economice şi sociale : existenţa privilegiilor feudale;

necesitatea unei reforme agrare pentru rezolvarea problemei ţărăneşti şi împroprietărirea ţăranilor;

absenţa drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;

FORŢE PARTICIPANTE

Tinerii intelectuali : la Paris au apărut societăţi precum Societatea studenţilor români din Paris , ce a plănuit primul proiect de declanşare a unei revoluţii comune moldo-muntene. Printre tinerii revoluţionari şi patrioţi aflaţi la Paris la sfârşitul anului 1847 - începutul anului 1848, se aflau : Burghezia. Boierimea de

orientare democratică

Orăşenimea. Ţărănimea.

MOLDOVA

Caracter moderat 28 martie 1848- ,,Petiţiunea Proclamaţiune Domnitorul Mihail Sturdza- respinge

documentu- arestează pe revoluţionari Revoluţia înfrântă înainte să se declanşeze Revoluţionarii moldoveni refugiaţi la Braşov-

24 mai 1848- ,,Prinţiipiile noastre pentru reformarea patriei’’- unirea Ţării Româneşti cu Moldova într-un singur stat neatârnat

Cernăuţi- ,,Dorinţele partidei naţionale din Moldova’’- unirea-,,cheia bolţii fără de care întreg edificiul naţional s-ar prăbuşi’’

Reprezentanţi în Moldova:

Mihail Kogălniceanu Vasile Alecsandri;Grigore Cuza;Alexandru Ioan Cuza;Alecu Russo, etc.

ŢARA ROMÂNEASCĂ

Caracter social –politic compromis 9 iunie 1848- Proclamaţia de Islaz-

domnitorul Gh. Bibescu- abdică Guvern provizoriu Comisia proprietăţii Drepturi şi libertăţi democratice Intervenţia armatelor otomane şi

ţariste- revoluţia înfrântă

Reprezentanţi în Ţara Românească:

Nicolae Bălcescu;

Ion Heliade Rădulescu;

C.A.RosettiIon Ghica;fraţii Golescu;fraţii Brătianu,

etc.

TRANSILVANIA

Caracter naţional- radical 3- 15 mai 1848- Marea Adunare Naţională de

la Blaj Petiţia Naţională- libertatea şi independenţa

naţiunii române Programul respins Sept. 1848- A treia Adunare Naţională de la

Blaj-participanţii organizaţi militar de către Avram Iancu

Confruntări militare- rezistenţa din Munţii Apuseni

2 dec. 1848- Proiectul de Pacificare de la Seghedin

Aug.- sept. 1849- intervenţia armatelor austriece- înăbuşirea revoluţiei

Reprezentanţi în Transilvania:

Avram Iancu;Simion

Bărnuţiu;Andrei

Şaguna;Al. Papiu

Ilarian. Ioan

Buteanu.

CONCLUZII

• În 1848 Republica franceză a rostit trei cuvinte: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE şi declarat prietenie şi alinaţă tuturor popoarelor.

• Revoluţia din Ţările Române a fost înfrântă datorită intervenţiei imperiilor vecine.

• Revoluţiile de la 1848 au deschis calea înfăptuirii de reforme de care întreaga Europă avea nevoie şi cadrul necesar înfăptuirii unităţii naţionale acolo unde popoarele năzuiau la acest vis.