8/17/2019 Antroplologia Vizuala New

1/4

O Antropologie vizuala a secolului 21, oportunită i i provocăriț ș

Contextul interdisciplinar contemporan

Între anii 99 i 2001 o serie de noi publica ii în cadrul tiin elor sociale i umaniste dezvăluie unș ț ș ț șinteres interdisciplinar înfloritor în metodele de cercetare vizuală.

Câteva publica ii recente despre metodele vizuale au tendin a, în mod eronat, de a discreditaț ț

antropologia vizuală prin critica rădăcinilor ei coloniale i prin proiectele observa ionale de laț

 !umătatea secolului 21"e#$ %mmison i &mit' 2000( )ollida* 2001+.

În orice caz, antropologii vizualului au fost determina i să definească o metodă de cercetare vizualăț

ce are la bază antropologia " an-s 2001( in- 2001+.

În această situa ie este necesar ca antropologia vizuală să îi afirme identitatea dincolo de ceea ce îițeste adeseori atribuit, prin virtutea asociată cu fotografia colonială i a filmului etnografic.

%ste necesar să se asigure ca abordările i dimensiunile sale sunt în elese în aceste sub/discipline ,ț

fiecare din ele părând să aibă academicieni ce pretind a fi lideri ai metodologiei vizuale.

&imultan această cre tere a interesului faă de aceste metodologii reprezintă o veste bună, i anumeș ș

că antropologia vizuală nu mai rămâne limitată într/un spaiu unde acest focus vizual este un proiect

contestat, ci într/un conte#t unde treze te interesul atât antropologilor cât i al altor cercetătoriș

sociali.

Într/adevăr putem spune că opunerea fa ă de antropologia vizuală reprezintă o problemă aț

trecutului.

 Antropologia comună, uzuală (mainstream) în contextul antropologiei vizuale

socierea îndeaproape a antropologiei vizuale cu filmul etnografic ce s/a caracterizat mai târziu în

secolul 21 se diminuează.

eafirmarea acestei definiii implică o relaie mai apropiată sau c'iar o suprapunere a antropologiei

uzuale cu cea vizuală "fiind surprinzătoar să nu întâlnim forme culturale vizuale în orice proiecte

sau munci pe teren+.

Într/adevăr, te'nologiile vizuale sunt tot mai des încorporate în cercetarea antropologică i

acceptarea vizualului i accesul u or la ne3 media i noua e#perimentare prin ilustra ii i deseneș ț

"sc'i e+.ț

4nii antropologi ce au dezvoltat metodologii vizuale inovative nu pot fi considera i ca fiindț

antropologi vizuali e#perimenta i ci mai degrabă ca i cercetători ce au descoperit că o dată înț

studiu, vizualul oferă o cale "un drum+ către cuno tin e dobândite prin colaborare.ș ț

8/17/2019 Antroplologia Vizuala New

2/4

În asemenea conte#te, vizualul poate fi atât subiectul cecetării cât i un mi!loc prin care învă area seț

 produce i ca nu cuprinde doar filmul i fotografia, totodată cuprinzând i video/ul digital, desenul,

arta i imagistica digitală.ș

Ca parte a acestui proces noile întrebuin ări ale videoul/ui digital, fotografiei, ilustra iei i a '*per/ț ț

mediei "internetului+ se dezvoltă.ar ial acest lucru se datorează faptului că antropologii folosesc din ce în ce mai des în cercetareț

metode i medii vizuale căutând modalită i sau metode de combinare a imaginii cu te#tul, înț

reprezentările lor .1

Contextul aplicat 

racticile aplicate ale antropologiei e#terioare mediului academic, devin din ce în ce mai populareîn sectorul public, în industrie, în organiza ii non/guvernamentale "567/uri+ i în alte arii aleț

comunită ilor.ț

În aceste conte#te, combinate cu disponibilitatea i accesibilitatea spa iului vizual i a te'nologiei,ț

metodologiile i reprezentările vizuale sunt de!a folosite.

În unele cazuri inova iile în aceste metodologii de cercetare i reprezentare s/au dezvoltat atunciț

când practica antropologiei vizuale academic netestată a fost aplicată.

ot fi mai mul i factori ce stau la bază cum ar fi$ oportunită i diferite de finan are, libertatea inovăriiț ț ț

fără restric iile impuse de anumite conven ii antropologice i diferitele a teptări ale audien ei.ț ț ș ț

ntropologii academicieni au avut tendin a de a fi sceptici în ceea ce prive te antropologia aplicatăț ș

i au respins ideea că practica aplicată poate contribui ma!or la disciplina academică.2 

8imensiunea cea mai practică a acestui conte#t o reprezintă posibilitatea e#isten ei unei ni e a unuiț ș

conte#t pentru antropologii vizualului de a lucra în proiecte aplicate, participând la dezvoltarea

informării teoretice a antropologiei vizuale aplicate. cest lucru putând oferigenera direcii

importante pentru un viitor în care antropologia vizualului se bucură de un public mai proeminent i

se poate anga!a în ceea ce unii ar contrazice, i anume, e#istena responsabilită ii de a promova oț

antropologie publică ce comenteazămen ioneazăobservă i intervine in probleme i situaii deț

interes public.

1&ara' in-:'e ;uture of visual ant'ropolog*%ngaging t'e senses/ p10/>1

8/17/2019 Antroplologia Vizuala New

3/4

Contextul new media

?deea de baza zugrăvete faptul că prin accesibilitatea la noile te'nologii metodologiile vizuale sunt

folosite la o scală mai largă. 8atorat acestui fapt antropologia vizuală i cea teoretică, empirică pot

deveni mai bine conectate, creionându/se o relaie între cele două. @iitorul acestei relaii ar trebui săconină două direcii, prin care antropologia uzualămainstream împrumutăasimileazăabsoarbe

cunostiintele vizuale iar filmul etnografic împrumutăasimileazăabsoarbe preocupările

antropologice.

5 metodă ar putea fi dezvoltarea unor noi forme de reprezentări vizuale ce ar putea comunica

teoretic, totodată putând deveni familiare cu dezbaterile teoretice din antropologia vizuală, în

maniere în care filmul nu poate fi integrat. ceasta ar putea implica nu doar noi forme de film

etnografic dar i te#te '*permedia ce combină cuvinte i imagini.>

 

 Repoziţionarea antropologiei vizuale

8acă la începutul secolului 21 antropologia vizuală i practica asociată a sociologiei vizuale se

stabilesc ca i subdiscipline academice, reprezentate de către organizaii profesioniste i predate în

anumite universităi( spre finalul !umătăii secolului precepia se sc'imbă gradual.

ceste sc'imbări pot fi considerate ca rezultate ale dezvoltării antropologiei că i stiină ce reflectă

critic asupra propriilor practici i teorii, i în care antropologii aduc argumente critice i iau măsuri

inovative pentru dezvolatrea unor noi practici.A

4na dintre cele mai importante concluzii prezentate în acest capitol, este legată de abordările în

interpretarea imaginilor vizuale în antropologie, ca rezultate ale unor studii regăsim patru puncte de

interes.

&ubliniind necesitatea ateniei, acestea sunt$

1. conte#tul în care imaginea a fost creată

2. coninutul imaginii

>. conte#tul i subiectivitatea prin care imaginile sunt văzuteprivite

A. materialitatea imaginii

oate cel mai important lucru referitor la argumentele prezentate este faptul că au arătat importana

atenie acordate tuturor segmentelor interpretării vizuale pentru un cercetător social interesat de

înelegerea relaiilor interumane, a discursurilor sau obiectelor.

rgumentând că înelesurile vizuale pe care le urmărete acesta, adesea, s/ar regăsi la intersecia

> &ara' in-:'e ;uture of visual ant'ropolog*%ngaging t'e senses / p>2A &ara' in-:'e ;uture of visual ant'ropolog*%ngaging t'e senses / p>2

8/17/2019 Antroplologia Vizuala New

4/4

acestor arii diferite de interpretare ci nu individual.<

Concluzii/interpretari:

8aca ne dorim sa definim o anumita traiectorie a atropologiei vizuale pornind de la argumenetele prezentate mai sus, am putea considera si argumenta ascendenta graduala a acesteia.

ornind de la ideea asocierii ei cu filmul etnografic observam pe parcurs ascensiunea si totodata

dezvoltarea si e#pansiunea in diferite domenii si arii de interes.

utem argumenta aceasta e#pansiune si crestere si ca efect al revolutiei te'nologice, dupa cum

mentionam anterior accesul rapid la diferite te'nologii are un impact ma!or asupra acestei arii.

8esi momentan antropologia vizuala nu este recunoscuta ca fiind pur academica iar reprezentantii

ei nu pot fii considerati e#perti, odata cu evoluatia societatiilor observam si tendinta domeniului dea se adapta.

5bservam ca metodele folosite au tendinta de a se afla intr/o continua dezvoltare, cercetatorii

antropologi se a#eaza atat pe dezvoltarea lor cat si pe inovatie, totdata si pe crearea unor noi

metode.

rgumentele privind importanta si relevanta vizualului in antropologie se inmultesc si devin mai

rezonante ca in trecut, captand atentia unui public mai larg si mai diversificat.

e parcursul acestei lucrari vom incerca sa evidentiem apartenenta antropologiei vizuale ce la

randul poate fii structurata in mai multe segmente si anume$ antropologia digitala, antropologia

reclamelor si antropologia consumului( la antropologia comunicarii.

:ratand fiecare segment in particular pentru a sublinia atat elementele comune cat si

interdependenta acestor segmente.

utem privi vizualul ca si arie primara ce poate cuprinde antropologia digitala, cat si cea a

reclamelor dar si a consumului considerat ca si rezultat al colaborarii celor trei arii mentionate

anterior.

< &ara' in-:'e ;uture of visual ant'ropolog*%ngaging t'e senses B pAA/A