Animale Vertebrate
description
Transcript of Animale Vertebrate
Cuprins
1.Peşti • Peşti osoşi
• Peşti cartilaginoşi-osoşi (sturioni)
• Peşti cartilaginoşi
2.Broaşte sau amfibineni • Broaşte cu coadă
• Broaşte fără coadă
3.Păsări • Grupe de păsări
Peştii sunt cele mai simple vertebrate care trăiesc în mediul acvatic.
Reprezentanţi: crapul, ştiuca, somnul, păstrăvul, scrumbia, morunul, nisetrul, rechinul etc.
Caractere generale:• Corpul are formă de fus (hidrodinamică) la cei care sunt foarte buni
înotători, dar suferă modificări la cei care trăiesc pe fundul apelor.
• Peştii înoată cu ajutorul înotătoarelor perechi şi neperechi.
• Scheletul osos este format din: scheletul capului
scheletul trunchiului
scheletul înotătoarelor
• Sistemul nervos are o parte centrală (encefal şi măduva spinării) şi o
parte periferică (ganglioni şi nervi).
• Ochiul nu are pleoape. Peştii disting, la distanţă mică, lumina şi culorile.
• Urechea apare pentru prima dată în seria animalelor; menţine echilibrul.
• Organele mirosului se găsesc pe partea superioară a botului.
• Organele gustative sunt reprezentate de grupări de celule situate pe
buze, în cavitate bucală, în mustăţi şi în piele.
• Linia laterală şi vezica înotătoare există numai la peşti.
• Sistemul digestiv este format din tubul digestiv si glandele
anexe.
• După natura hranei, peştii se împart în: peşti carnivori
peşti omnivori
• Inima este formată dintr-un atriu şi un ventricul. Circulaţia
este simplă.
- Respiraţia se realizează prin branhii
• Sistemul excretor este format din doi rinichi şi două uretere
care se deschid lângă orificiul anal.
• Sexele sunt separate; femela produce ovule (icre), iar masculul
spermatozoizi (lapţi).
Clasificare: peşti osoşi
peşti cartilaginoşi-osoşi
peşti cartilaginoşi
1. opercul
2,5. linia laterală
3,4. înotătoare dorsale
6. înotătoare codală
7. înotătoare anală
8. solzi
9. înotătoare abdominală
10. înotătoare pectorale
Peştii osoşi
-> reprezintă 90% din peştii actuali
Reprezentanţi: crapul, şalăul, ştiuca, somnul, tonul, guvidul, căluţul-de-mare.
Caracteristici:• Forma corpului este diferită.
• Au culori de protecţie adaptate mediului de viaţă.
• Scheletul este în întregime osos.
• Gura are o poziţie terminală şi uneori are dinţi.
• Branhiile sunt acoperite cu opercule.
• Coada are doi lobi egali.
Peştii cartilaginoşi-osoşi
Reprezentanţi: cega, păstruga, morunul şi nisetrul.
Caracteristici:• Scheletul este în mare parte cartilaginos.
• Craniul este alungit şi formează un fel de cioc.
• Nu au solzi, dar de-a lungul corpului se găsesc cinci rânduri de plăci mari şi osoase.
• Gura este aşezată pe partea ventrală a capului, nu are dinţi şi are forma unei despicături transversale.
• Branhiile sunt protejate de opercule.
• Coada este formată din doi lobi inegali.
• Sunt peşti răpitori.
• Păstruga, morunul şi nisetrul au icre de culoare cenuşie sau neagră, foarte mult apreciate.
Peştii cartilaginoşi
Caracteristici: • Au scheletul cartilaginos.
Reprezentanţi: rechinul, vulpea-de-mare, vulturul-de-mare, torpilele
Curiozităţi: • De la un morun de 1.400 kg s-au scos 400 kg de icre (aprox. 4.500.000
de icre).
rechinul
Sunt vertebrate care trăiesc atât în apă, cât şi pe uscat.
Reprezentanţi: broasca-de-baltă, broasca râioasă, brotăcelul, salamandra, tritonul şi
proteul.
Caractere generale:• Pielea este foarte subţire, umedă, cu mai multe vase de sânge
şi are rol în respiraţie.
• Sistemul muscular este mai dezvoltat decât al peştilor.
• Scheletul este mai bine diferenţiat.
• Sistemul nervos este format dintr-o parte centrală şi una
periferică.
• Ochiul este protejat de pleoape.
• Urechea este delimitată spre exterior de membrana
timpanică.
• La unii amfibieni limba este mare, cleioasă şi prinsă de partea
anterioară a maxilarului. Partea liberă a limbii este îndreptată
spre fundul gurii, fapt ce uşurează prinderea insectelor.
• Glandele anexe sunt ficatul şi pancreasul, iar tubul digestiv se deschide într-o cloacă.
• Apar plămânii, cu două bronhii şi trahee.
• Sistemul circulator este format din inimă (două atrii şi un ventricul) şi din
vase de sânge: artere
vene
capilare
• Circulaţia este dublă.
• Sistemul excretor este reprezentat de doi rinichi, două uretere şi vezica
urinară.
• Sexele sunt separate. Fecundaţia este externă şi se realizează în apă.
Dezvoltarea amfibienilor se face prin metamorfoză.
Clasificare: broaşte cu coadă
broaşte fără coadă
Broaşte cu coadă
Caracteristici:• Au coadă.
• Membrele sunt egale ca mărime.
Reprezentanţi: salamandra, tritonul si proteul.
salamandra
Broaşte fără coadă
Reprezentanţi: broasca-de-baltă, broasca-de-pădure, broasca râioasă şi brotăcelul.
Caracteristici:• Membrele posterioare sunt mai lungi decât cele anterioare.
• Degetele sunt prevăzute cu o membrană interdigitală.
Curiozităţi: • Broasca este un animal curios: -> nu se îngraşă niciodată
-> iarna îşi reduce metabolismul,dar nu slăbeşte
-> poate fi îngheţată şi apoi revine la normal
broasca-de-baltă
AMFIBIENI
• ADAPTĂRI LA MEDIUL ACVATIC
• Respiraţia tegumentară (prin piele)
• Membrana interdigitală
• Reproducerea
• ADAPTĂRI LA MEDIUL TERESTRU
• Membrele• Sistemul osos şi
muscular bine dezvoltate
• Respiraţia pulmonară• Ochii prevăzuţi cu
pleoape
Păsările sunt vertebrate superioare, adaptate la zbor.
Reprezentanţi: flamingo, pinguinul, pescăruşul, şoimul, egreta, pupăza, cucuveaua, pescăruşul
albastru, colibri etc.
Caractere generale:• Corpul este fusiform (aerodinamic) şi acoperit cu pene.
• Membrele anterioare s-au transformat în aripi.
• Pielea este uscată, cu o singură glandă care produce o substanţă grasă.
• Apar oasele pneumatice şi carena (osul pieptului).
• Degetele sunt de obicei în număr de patru.
• Temperatura corpului este constantă (sunt homeoterme).
• Ochiul este adaptat pentru vederea diurnă sau nocturnă. Ochii nu se pot
roti, dar păsările îşi pot roti mult capul.
• Esofagul se măreşte şi formează guşa.
• Stomacul are două camere, a doua fiind pipota sau stomacul măcinător.
• Sistemul respirator este adaptat mediului aerian: laringe superior
laringe inferior (sirinx)
plămâni şi saci cu aer
• Inima are patru camere. • Circulaţia este închisă, dublă şi completă. • Vezica urinară lipseşte, au cloacă • Numărul de ouă depuse anual de păsări este foarte mic. Ambii părinţi clocesc, pe rând, ouăle. • Puii pot fi neputincioşi sau pot părăsi imediat cuibul.
Prezintă dimorfism sexual (femelele se deosebesc de masculi, care de obicei au un penaj mai vast şi mai colorat).
Curiozităţi: • Nandu (struţul american) are un comportament ciudat. Mai multe femele depun ouăle în acelaşi cuib (50-80 ouă). Ouăle sunt clocite numai de mascul şi tot el îngrijeşte puii.
flamingo pinguini pescaruş
Grupe de păsări -> Clasificarea păsărilor s-a realizat după criterii:
• externe (forma ciocului, a picioarelor şi mărimea aripilor)
• interne (schelet-carenă)
• ecosistemul din care fac parte
Stârcii
Reprezentanţi: barza, cocostârcul, egreta, bâtlagul etc.
Mediul de viaţă: locuri mlăştioase sau marginea apleor.
Raţa şi gâsca sălbatică, lebăda
Mediul de viaţă: lacuri, bălţi, iazuri.
Cocoşul-de-munte, ierunca
Reprezentanţi: potârnichea, fazanul comun, păunul, curcanul etc.
Porumbelul, turtureaua, guguştiucul
Curiozităţi: • Oamenii au încercat să reproducă prin note muzicale cântecul păsărilor.
Simfonia pastorală a lui Beethoven transpune cântecul privighetorii, al cucului.
şi al pitpalacului.
Cucii
Mediul de viaţă: arboricol.
Ciocănitori
Mediul de viaţă: arboricol.
-> sunt păsări insectivore foarte folositoare
Păsări răpitoare de zi
Reprezentanţi: uliul găinilor, acvila, şerparul, şoricarul, condorul, vulturul pleşuv
Caracteristici:• Vânează numai ziua.
• Picioarele se termină cu patru degete, cu gheare mari, ascuţite şi
încovoiate.
• Ciocul, puternic, este adaptat pentru a sfâşia prada.
• Aripile şi coada sunt lungi, cu pene foarte tari.
• Sunt foarte bune zburătoare.
• Se hrănesc cu şoareci, şerpi, broaşte, iepuri, păsări, hoituri și chiar insecte.
• Disting de la mari înălţimi prada de pe sol.
• Îşi fac cuiburile pe stanci şi arbori înalţi.
• Puii sunt neputincioşi.
Păsări răpitoare de noapte
Reprezentanţi: bufniţa, cucuveaua, huhurezul, ciuful de pădure
Caracteristici:• Ziua stau ascunse, iar noaptea ies la vânat.
• Se hrănesc numai cu pradă vie.
• Nu au guşă.
• Zboară fără zgomot: penele sunt foarte fine
aripile sunt late şi lungi
coada este scurtă
• Ochii sunt mari, cu pupila dilatată şi auzul foarte fin.
• Cuibăresc în locuri ascunse, unde stau şi ziua.
• Puii sunt neputincioşi.
• Doar bufniţa este dăunătoare, deoarece se hrăneşte cu păsări.
• Celelalte răpitoare se hrănesc cu şoareci, viermi şi insecte.
-> sunt păsări folositoare pentru că se hrănesc cu mulţi dăunători.
Curiozităţi: • În stomacul unei ciocănitori s-au găsit 1.000 de furnici, iar în stomacul
unui cuc 134 omizi şi 18 puişori de şopârle.
• O cucuvea, din apropierea unei locuinţe, distruge mai mulţi şoareci şi
şobolani decât trei pisici.
barză raţă sălbatică fazan