Definitia anginei pectorale:

Angina pectorala de efort este o forma de manifestare a bolii cardiace ischemice, caracterizata prin crize de durere pectorala (in spatele sternului), care apar la efort sau la emotii, dureaza cateva minute si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea nitroglicerinei sub limba.

Cauzele anginei pectorale:

Principala cauza (90 - 95%) este ateroscleroza coronariana (formarea unor placi de grasime in interiorul arterelor care hranesc inima), care realizeaza ingustari sau chiar blocari ale fluxului sangvin la nivelul coronarelor conducand la suferinta zonei de miocard hranite de vasul respectiv.

Mult mai rar, angina pectorala poate aparea in boli avansate ale valvei aortice, anemie severa, tahicardiile paroxistice, hipertiroidism etc.

Angina pectorala este consecinta unui dezechilibru brusc, aparut la efort, intre nevoile miocardului de oxigen si posibilitatile arterelor coronare ingustate de a-l aproviziona cu sange oxigenat.

Manifestare clinica:

Simptomul principal este durerea „ca o gheara, arsura sau sufocare"; si este insotita uneori de teama de moarte iminenta, este variabila ca intensitate- de la jena sau discomfort la dureri atroce.

Cel mai frecvent este localizata in regiunea retrosternala mijlocie si inferioara si mai rar de regiunea precordiala, pe care bolnavii o arata cu una sau ambele palme.

Poate iradia in umarul si membrul superior stang, de-a lungul marginii interne, pana la ultimele doua degete, uneori catre gat, mandibula, omoplat. Dureaza de obicei 1 - 3 minute, rar 10 - 15 minute, iar frecventa crizelor este variabila.

Durerea apare in anumite conditii: efort fizic (de obicei la mers), emotii, dupa mese copioase, abuz de tutun, tahicardie, frig etc. Cedeaza prompt la repaus si la administrarea de nitroglicerina. Criza dureroasa este insotita uneori de palpitatii, transpiratii, paloare, lipotimie, lipsa de aer.

In general durerile care au caracter de intepatura, situate in zona dintre clavicula si sanul stang si durata de secunde, care sunt accentuate de inspir sau de mobilizarea corpului au probabilitate mica sa fie de origine cardiaca.

Examenul fizic si examenul paraclinic

Frecvent examenul fizic al pacientului este in limite normale. Alteori apar semnele bolii de baza, ateroscleroza: sufluri cardiace sau vasculare, deficit de puls membre inferioare, insuficienta cardiaca, tulburari de ritm.

Electrocardiograma poate precizeaza diagnosticul daca se efectueaza in durere. O electrocardiograma normala in afara durerii nu exclude diagnosticul de ischemie miocardica, de aceea pot fi indicate si alte teste: ecocardiografie,  test de efort, scintigrafia miocardica, CT multislice, coronarografia.

Coronarografia este o investigatie invaziva, cu indicatii si contraindicatii stricte, stabilite de catre cardiolog in functie de gravitatea simptomelor, rezultatul ECG, ecocardiografiei, testului de efort. Aceasta presupune introducerea unui dispozitiv special prin artera femurala  pana la nivelul inimii, unde se injecteaza o substanta de contrast si se vizualizeaza interiorul arterelor coronare. In functie de rezultatul coronarografiei se va stabili ulterior conduita terapeutica.

Tratamentul anginei pectorale

Tratamentul crizei anginoase incepe cu intreruperea efortului sau cauzei declansatoare. Daca nu cedeaza in cateva minute, se recomanda administrarea de nitroglicerina sublingual. Daca durerea nu cedeaza in 5 minute, se poate administra al doilea comprimat, iar daca nu cedeaza in 20 - 30 de minute, se suspecteaza un sindrom coronarian acut (risc de infarct miocardic) si trebuie anuntata salvarea.

Tratamentul bolii de fond - ateroscleroza - presupune corectarea factorilor de risc prin stil de viata sanatos si tratament medicamentos prescris de medicul cardiolog. Acesta va urmari prin controale periodice si anumite analize de laborator eficienta si efectele secundare ale tratamentului.

In anumite cazuri, terapia medicamentoasa poate sa nu fie suficienta, impunand adoptarea unor metode mai invazive de tratament: interventional (angioplastie, cu montarea in interiorul coronarei ingustate a unui dispozitiv care mentine vasul deschis, numit stent) sau chirurgical (by-pass aortocoronarian).

Concluzii:

Angina pectorala apare frecvent la pacienti care asociaza factori de risc cardiovascular: fumatori, diabetici, cu obezitate abdominala, cu varsta peste 55-65 ani, cu hipercolesterolemie, hipertensivi.

Exista si forme de suferinta ischemica a inimii fara durere (in special la diabetici), de aceea pacientii cu risc crescut vor fi evaluati cardiologic chiar in absenta durerii pectorale.

Un examen fizic normal si un ECG normal nu pot exclude boala cardiaca ischemica, mai ales la un pacient cu dureri tipice si factori de risc cardio-vascular.

Toti pacientii cu angina pectorala trebuie consultati de un medic cardiolog care va efectua periodic o serie de teste si va stabili daca este sau nu suficient tratamentul medicamentos.

Este obligatoriu controlul factorilor de risc, indiferent de metoda de tratament adoptata. Daca durerile anginoase devin mai frecvente, apar la eforturi mai mici decat de obicei, dureaza mai

mult sau nu mai raspund la administrarea de nitroglicerina sublingual, se impune consult cardiologic de urgenta.

Prima pagina › Dictionar Medical › Angina pectorala

Angina pectoraladurere toracica ce poate iradia spre gat, maxilarul inferior sau brate, consecinta a unei proaste irigari a inimii. Angorul este o afectiune cardiovasculara frecventa in tarile dezvoltate, unde reprezinta una dintre principalele probleme ale sanatatii publice. 

Cauze - Angorul se explica prin ingustarea anormala a uneia sau mai multor artere ale inimii, coronarele. In majoritatea cazurilor de angor stabil cronic si de angor instabil, aceste diminuari de calibru se manifesta in cursul efortului, cand necesitatile cardiace de oxigen sunt crescute. Atingerea arterelor coronare este, ca regula generala, consecutiva unui aterom (depozit lipidic pe peretii arteriali), ai carui principali factori de aparitie sunt varsta, sexul (angorul e mai tardiv la femei), hipertensiunea arteriala, diabetul, obezitatea, hipercolesterolemia, tabagismul si ereditatea. Angorul spastic este legat de contractia spasmodica a unei artere coronare fara ca sa existe in mod necesar o ingustare a arterei in stare normala. 

Simptome si evolutie - angorul se manifesta in timpul unui efort printr-o senzatie de strangere in spatele sternului, putand iradia spre gat, maxilarul inferior, spate, brate (mai ales stangul). Complicatia angorului consta in infarctul de miocard: artera ingustata se astupa. Infarctul se traduce printr-o criza dureroasa, intensa si prelungita, cu transpiratii, greturi sau voma si stare de rau (hipotensiune arteriala); aceasta situatie impune transportarea fara intarziere cu o ambulanta speciala la un serviciu de urgenta cardiologica. 

Diagnostic - In esenta clinic, diagnosticul se bazeaza pe caracteristicile si durata durerii survenite la un pacient care prezinta unul sau mai multi factori de risc al ateromului. Modificari ale electrocardiogramei apar in timpul durerii. Alte examene sunt utilizate pentru a cerceta leziunile arterelor coronare si pentru a ghida tratamentul: proba la efort pe bicicleta sau pe covorul rulant (care poate declansa simptomul dureros), scintigrafia miocardica si coronarografia. Sinonim: angor.

Definiţie: Angina pectorală este o afecţiune localizată la nivelul toracelui, cauzată de un debit sangvin

insuficient în arterele coronariene - arterele care hrănesc inima cu sânge.

Simptome: Această durere de la nivelul toracelui are câteva caracteristici bine precizate.

Durerea este localizată în general la nivelul toracelui, între cele două mameloane, în spatele sternului.

Se manifestă printr-o durere violentă şi temporară, putând ceda, de exemplu, odată cu încetarea efortului

fizic sau prin administrarea unor nitraţi. Pacientul nu semnalează aria în care apare durerea doar cu un

deget, ci foloseşte întreaga palmă, pentru a indica zona dureroasă.

Senzaţia de durere este resimţită ca şi cum pieptul ar fi cuprins într-o menghină. Alte persoane descriu

această senzaţie ca pe o arsură, ca pe o ruptură internă sau ca o crampă care creşte şi apoi scade în

intensitate.

Durerea urcă adeseori până la nivelul maxilarului, gâtului şi iradiază adeseori la nivelul umărului stâng, a

braţului stâng, iar uneori până la nivelul palmei sau al ambelor braţe. Uneori, durerea resimţită poate ajunge

până în zona spatelui.

Tipologie:

Durerea poate să apară în timp ce persoana depune un efort fizic (urcă pe scări sau urcă o pantă, merge în

frig sau contra vântului, practică un sport, etc). Este cazul anginei de efort, un caz tipic şi cel mai frecvent

întâlnit. Încetarea efortului fizic produce o întrerupere a durerii.

Durerea poate fi stabilă - durerile sunt puţin frecvente şi apar doar în cazul depunerii de efort substanţial.

Caracteristic este faptul că durerea se declanşează doar atunci când persoana depune un efort de aceeaşi

intensitate (de exemplu, durerea apare sistematic doar după 30 de minute de mers pe jos). Acesta este

elementul care defineşte stabilitatea.

Durerea poate fi instabilă şi invers proporţională cu efortul despus - în acest caz, durerile apar atunci când

persoana depune un efort de mică intensitate şi încetează destul de greu chiar şi după administratea de

nitraţi. Dacă durerea se produce în stare de repaus, situaţia este gravă. Evoluţia către infarct este foarte

frecventă dacă nu se intervine pe cale medicală.

Durerea de tipul Prinzmetal este o formă particulară şi foarte rară de angină pectorală, ce apare doar la

anumite ore, cu regularitate, în general când pacientul este în stare de repaus, dimineaţa, fiind însoţită de o

pierdere a cunoştinţei. Tulburările ritmului cardiac pe care acest tip de angină pot fi importante şi într-o

treime din cazuri, boala evoluează către infarct.

Tratament:

Tratamentul constă în administrarea de inhibitori calcici, derivaţi nitraţi şi agenţi beta-blocanţi. Sângele este

fluidizat prin administrarea zilnică de doze mici de aspirină şi se evită îngroşarea pereţilor sangvini prin

administrarea de hipolipemianţi. Dacă angina este instabilă, internarea pacientului se impune de la sine,

medicii urmând să efectueze o coronografiere, urmată de implantarea unui stent, sau o angioplastie şi un

pontaj coronarian.

Cel mai bun tratament rămâne însă adoptarea unor măsuri de prevenţie prin limitarea factorilor de risc - hipertensiune, excesul de colesterol, fumat, diabet zaharat şi obezitate.

Angina pectorală este modul în care se exprimă afecţiunea cunoscută sub numele de cardiopatie ischemică şi reprezintă durerea toracică ce apare când o parte din muşchiul inimii nu primeşte suficient oxigen.

De cele mai multe ori acest lucru se întâmplă când există îngustări ale vaselor care hrănesc inima şi care se numesc artere coronare. Cauza cea mai frecventă a acestor îngustări este ateroscleroza - formarea în interiorul vaselor a unor depuneri de lipide (grăsimi) care se organizează în "plăci de aterom". În timp, acestea cresc în dimensiuni şi ajung să realizeze îngustări (stenoze) ale vaselor prin care sângele ajunge la muşchiul inimii.

Cum vă doare?

Angina pectorală este resimţită de obicei ca o senzaţie de presiune, greutate, apăsare, strângere, constricţie la nivelul sternului, în profunzime.

De multe ori angina pectorală nu este descrisă ca durere ci ca o senzaţie neplăcută de jenă, de disconfort toracic sau ca o arsură la nivelul sternului.

Unde vă doare?Durerea din angina pectorală este o durere difuză, nu are o localizare precisă, pentru că locul de unde porneşte este situat în profunzimea cutiei toracice. Senzaţia este resimţită pe o arie mare, la nivelul sternului şi de o parte şi de alta a acestuia.

Unii pacienţi prezintă durere doar în partea stângă a toracelui şi mult mai puţini pot avea durere doar în partea dreaptă a toracelui.

Durerea poate merge şi în alte zone (numite zone de iradiere): spre zona gâtului, în umeri, în braţe (în ambele braţe sau doar în braţul stâng, uneori până la nivelul ultimelor două degete de la mâna stângă), în încheietura pumnului stâng sau de ambele părţi, în spate sau chiar la nivelul dinţilor şi al maxilarului inferior.

În puţine cazuri, durerea din angina pectorală poate să apară doar în locurile unde de obicei iradiază - adică în umeri, braţe, antebraţe, la nivelul gâtului, în maxilarul inferior sau la nivelul dinţilor, fără durere toracică.

Când apare durerea?Tipic, durerea din angina pectorală apare în timpul efortului fizic şi obligă la întreruperea efortului.

Iniţial, apare la eforturi mai mari: mersul mai rapid, în pantă, căratul de greutăţi, urcarea câtorva etaje. În timp, durerea poate să apară la eforturi din ce în ce mai mici: urcarea câtorva trepte, mersul obişnuit, efortul de îmbrăcare.

Acest lucru trădează progresia bolii vaselor coronare şi vă "obligă" să vă prezentaţi la medic!

Există şi alte situaţii care sunt interpretate de către inimă ca eforturi. De exemplu: situaţiile conflictuale, stresante (emoţii, coşmar, frică), expunerea la frig, mesele copioase.

Apariţia la efort este una dintre trăsăturile cele mai sugestive pentru angina pectorală.

Cât ţine durerea?Un episod obişnuit de angină pectorală durează de la 2 la 10 minute.

Durerile foarte scurte de câteva secunde, lancinante, ascuţite - nu sunt de obicei angină pectorală ci dureri de origine musculară, dureri cu caracter "funcţional" - care apar fără o boală organică.

În cazul unei dureri toracice care durează peste 30 de minute, uneori ore în şir, neîntrerupte de perioade de acalmie, trebuie să vă adresaţi de urgenţă unui medic!

Chiar dacă aceste dureri ţin frecvent de boli musculare sau anxietate, există posibilitatea ca ele să apară în cadrul unor afecţiuni cardiovasculare care necesită îngrijire medicală de urgenţă: infarct miocardic acut, disecţie de aortă, embolie pulmonară.

În aceste cazuri timpul devine foarte preţios şi nu trebuie pierdut!

Ce faceţi să treacă durerea?De obicei, durerea toracică din angina pectorală obişnuită dispare la încetarea efortului fizic. Repausul - în picioare sau şezând - calmează durerea şi o face să dispară în 1 minut până la 5 minute.

Administrarea de nitroglicerină tablete sau spray sublingual calmează de asemenea durerea din angina pectorală în 1 - 5 minute.

Răspunsul la nitroglicerină nu este specific anginei pectorale. Durerea din unele afecţiuni esofagiene trece de asemenea la nitroglicerină sublingual.

Cu ce se asociază durerea?Uneori, durerea din angina pectorală se asociază cu transpiraţii abundente, senzaţie de lipsă de aer, palpitaţii. Durerea din infarctul miocardic acut se poate însoţi şi de greaţă, vărsături, ameţeli, sincopă.

Caracterele durerii sunt judecate întotdeauna în context, de către medicul care vă examinează. Cu cât sunt prezenţi mai mulţi factori de risc pentru boala cardiovasculară şi cu cât sunt întrunite mai multe dintre caracteristicile tipice ale anginei pectorale, cu atât mai probabil este ca durerea toracică pe care o simţiţi să fie una de natură ischemică.

Nu sunt de obicei dureri anginoase: durerile localizate într-o zonă superficială şi care se accentuează sau reapar la palparea toracelui;� durerea pe o zonă mică - sub 3 cm;� înţepăturile scurte de câteva secunde;� durerile cu caracter de junghi care se modifică cu respiraţia şi care se accentuează la mobilizarea toracelui, a �gâtului sau a braţelor.

În cazul în care sunteţi la prima durere toracică din viaţă - consultaţi un medic pentru stabilirea unui diagnostic.

Dacă această durere toracică este localizată în spatele sternului, a apărut în repaus, are caracterele anginei pectorale descrise mai sus, durează de peste 20 de minute şi se însoţeşte de transpiraţii abundente, lipsă de aer, greaţă - trebuie să vă prezentaţi urgent la spital. Acestea pot fi semnele unui infarct miocardic acut! Infarctul miocardic acut poate fi prima durere toracică din viaţă!

Dacă sunteţi deja diagnosticat cu angină pectorală, trebuie să vă prezentaţi la medic de urgenţă în cazul în care aveţi unul din următoarele semne: apariţia anginei la eforturi din ce în ce mai mici;� apariţia anginei în repaus;� durere anginoasă care vă trezeşte din somn;� durere peste 30 de minute care nu dispare în repaus sau la nitroglicerină sublingual;�

durere care se răspândeşte pe o arie mai mare decât sunteţi obişnuit - spre spate, în zona gâtului, a umerilor, a ambelor braţe;�

durere de intensitate mult mai mare decât de obicei însoţită de:�- transpiraţii abundente;- lipsă de aer;- greaţă sau vărsături;- ameţeli, leşin, sincopă.

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT - este cea mai gravă formă de angină pectorală. Diferă de durerea tipică de angină doar prin intensitate - care este de obicei mult mai mare - şi prin durată - peste 30 de minute. Nu cedează la nitroglicerină sublingual. Poate, de asemenea, să iradieze pe o zonă mai mare şi se însoţeşte frecvent de transpiraţii abundente, greaţă, stare de oboseală marcată, lipsă de aer.

În infarctul miocardic acut cea mai mare parte din muşchiul afectat moare în primele 6 ore de la debut. Prezentaţi-vă cât mai rapid la spital deoarece beneficiile tratamentului de urgenţă sunt cu atât mai mari cu cât este realizat mai devreme! 

Care sunt formele de angină pectorală, cum recunoaştem durerea din criza anginoasă, cât ţine aceasta şi ce trebuie făcut în cazul apariţiei ei. Despre toate acestea puteţi citi în articolul următor.Prof. dr. Florin Mitu, şeful Secţiei Clinice de Recuperare Medicală Cardiovasculară din cadrul Spitalului de Recuperare Iaşi: „Una dintre întrebările frecvente este dacă angina înseamnă că pacientul a făcut un infarct miocardic. Un episod de angină nu înseamnă neapărat un infarct miocardic, dar înseamnă că există riscul să faceţi un infarct miocardic. Un episod de angină exprimă o nevoie mai mare de oxigen a unei părţi din muşchiul inimii. Acest necesar mai mare de oxigen este temporar, adică de scurtă durată (de exemplu, în timpul unui efort, când inima are nevoie de mai mult oxigen).Infarctul miocardic se produce de obicei când fluxul de sânge spre o parte a muşchiului inimii este întrerupt brusc şi definitiv, de cele mai multe ori prin apariţia unui cheag de sânge care se formează în interiorul vasului. Dacă acest cheag de sânge nu se dizolvă (prin tratament de urgenţă sau, mai rar, de la sine) acea parte a muşchiului inimii irigată de vasul blocat moare. Astfel, apariţia anginei pectorale este un semnal de alarmă.Există mai multe forme de angină pectorală?Există două tipuri principale de angină pectorală: stabilă şi instabilă.* Angina stabilă: desemnează o situaţie care nu se modifică o lungă perioadă de timp. Există episoade de angină la efort, cu caractere care se menţin constante - apar la acelaşi nivel de efort fizic, cedează în repaus sau la nitroglicerină

sublingual, au o anumită frecvenţă în timp - care depinde de eforturile depuse de pacient. La un pacient cu angină stabilă pot exista grade variate ale efortului fizic la care apare durerea - atât în timpul unei zile, cât şi de la o zi la alta. De exemplu, angina poate să apară la un efort mai mic dimineaţa decât eforturile care produc criza în timpul zilei. De la o zi la alta, de asemenea, pot exista variaţii. De exemplu, când vremea este rece, angina poate să apară la un efort mai mic decât de obicei. Acest lucru se poate întâmpla şi după mese copioase sau în condiţii de stres.* Angina instabilă: este un tip de angină cu o gravitate mai mare şi pentru care trebuie să vă prezentaţi de urgenţă la medic.Se poate manifesta în mai multe feluri, dintre care cele mai frecvente sunt:* creşterea frecvenţei şi intensităţii crizelor de angină, la un pacient care în trecut prezenta o angină stabilă (angina începe să apară mai frecvent decât înainte, la eforturi mai mici, crizele pot fi de intensitate mai mare);* apariţia anginei în repaus (fără factori precipitanţi, cum sunt efortul fizic, stresul, mesele copioase);* crize de angină în repaus cu durata peste 20 de minute, care nu mai cedează după nitroglicerină sublingual;* angina care apare în timpul nopþii (trezind pacientul din somn).În toate aceste cazuri există un risc mare de a face un infarct miocardic acut, tulburări grave ale ritmului cardiac sau chiar moarte subită.Toate aceste situaţii trebuie anunţate urgent medicului.Ce trebuie să fac după diagnosticarea cu angină pectorală?În afara tratamentului cu medicamentele pe care medicul vi le va prescrie, trebuie să înlăturaţi toţi factorii de risc ce pot fi modificaţi. Renunţarea la fumat, dieta fără grăsimi, scăderea în greutate - sunt o parte foarte importantă a tratamentului şi depind doar de pacient.Cum recunoaştem durerea din angină?Localizarea durerii este în majoritatea cazurilor în spatele sternului, în partea inferioară, mijlocie sau superioară şi mai rar în faţa inimii. Iradierea durerii este în braţul şi antebraţul stâng, de-a lungul părţii sale interne, până la degetul mic şi inelar. Uneori durerea este percepută ca o senzaţie de presiune (apăsare), zdrobire, arsură, mai rar junghiuri. Anxietatea, neliniştea, spaima sunt simptome care însoţesc aproape întotdeauna crizele anginoase. Durerea apare în următoarele condiţii: la efortul fizic, în cursul acestuia şi poate dispărea la întreruperea lui; la expunerea la frig, după prânzuri copioase, în timpul raporturilor sexuale, stress.. Între crize, bolnavii pot să nu prezinte simptome.Cât ţine durerea în cazul unei crize anginoase?Un episod obişnuit de angină pectorală durează de la 2 la 10 minute.Durerile foarte scurte de câteva secunde, ascuţite - nu sunt de obicei anginaă pectorală ci dureri de origine musculară, dureri cu caracter „funcţional“ - care apar fără a exista o boală organică. În cazul unei dureri toracice care durează peste 30 de minute, uneori ore în şir, neîntrerupte de perioade de acalmie, trebuie să vă adresaţi de urgenţă unui medic.Ce fac să treacă durerea?De obicei, durerea toracică din angina pectorală obişnuită dispare la încetarea efortului fizic. Repausul - în picioare sau şezând - calmează durerea şi o face să dispară într-un minut până la 5 minute. Aministrarea de nitroglicerină tablete sau spray sublingual calmează de asemenea durerea din angina pectorală în 1 - 5 minute. Răspunsul la nitroglicerină nu este specific doar anginei pectorale. Durerea din unele afecţiuni esofagiene trece, de asemenea, la nitroglicerină sublingual.Cum se uitilizează nitroglicerina?Pacientul cu anginaă pectorală trebuie să aibă întotdeauna la îndemână un flacon cu nitroglicerină tablete sau un spray cu nitroglycerină pentru a putea acţiona rapid în caz de apariţie a anginei. Nu ezitaţi să le folosiţi. Nu produc dependenţă şi au un efect rapid.Tableta de nitroglicerină se plasează sub limbă şi, pentru a acţiona rapid, nu trebuie înghiţită. Efectul începe să apară în douã minute. Dacă durerea nu cedează în decurs de 5 minute, puteţi să mai luaţi o tabletă. Dacă episodul de anginaă nu se linişteşte după 3 tablete de nitroglicerină sublingual luate la interval de 5 minute, chemaţi urgent salvarea şi mergeţi la spital.În ce alte boli pot apare dureri toracice?* Durerea de cauză esofagiană - Esofagul, conductul muscular care face legătura între cavitatea bucală şi stomac, se află foarte aproape de inimă şi de vasele mari. Deseori durerile care apar în afecţiunile esofagului seamănă foarte mult

cu durerile tipice de angină pectorală. Durerea poate fi însă situateă mai jos, sub stern (n.r. - osul pieptului de care se prind coastele şi claviculele); în plus, durera are des caracter de arsură, poate să apară după masă, când pacientul se aşează în pat să-şi facă siesta, se poate însoţi de regurgitări cu caracter acid şi se ameliorează după medicamente antiacide.Durerea care apare în spasmul esofagian poate să cedeze la nitroglicerină sublingual la fel ca durerea thoracică din angina pectorală. Dureri toracice pot să apară, de asemenea, şi în alte afecţiuni gastroenterologice cum sunt pancreatita acută, ulcerul gastric sau duodenal. Uneori, durerile care apar în afecţiunile esofagului şi stomacului mimează angina pectorală şi este nevoie de unele investigaţii cum ar fi endoscopia digestivă pentru a putea pune un diagnostic corect.* Disecţia de aortă - Aorta este cel mai mare vas din organism şi transportă sânge de la inimă în tot corpul. Disecţia aortei reprezintă fisura peretelui acestui vas şi este o mare urgenţă cardiologică. În acest caz, durerea thoracică se instalează brusc, este foarte intensă, persistentă, iradiază des între omoplaţi şi în regiunea spatelui.* Pleurita/ pleurezia - inflamaţia foiţei care înveleşte plămânii - produce deseori o durere cu caracter de junghi toracic, mai ascuţită decât cea care apare în angina pectorală şi care se modifică cu poziţia şi cu respireţia. În cazul acestei afecţiuni există tendinţa de a respira superficial pentru că orice inspir profund produce accentuarea durerii.* Pericardita - inflamaţia foiţei care înveleşte inima - durerea este resimţită mai mult spre partea stângă a toracelui, „în zona inimii“, poate să meargă către gât, umeri şi posterior, uneori chiar în braţul stâng. Are durată mai mare, se modifică la schimbarea poziţiei şi se accentuează în respiraţia profoundă.* Durerea „funcţională“ - fără cauză - este un tip special de durere thoracică ce apare de obicei în situaţii de stress, oboseală, care nu are legătură cu efortul fizic. Nu exprimă suferinţa unui organ ci o stare de anxietate. Localizarea frecventă este în regiunea precordială, la „vârful“ inimii. Durata este mai mare decât în angina pectorală - durează ore în şir, este o durere surdă, presărată de episoade de junghiuri scurte, ascuţite, de câteva secunde. Se asociază frecvent cu amorţeli ale mâinilor şi picioarelor, furnicături, ameţeli, atacuri de panică, uneori leşin. Acest tip de durere toracică este mai frecvent întâlnit la femei, sub 40 de ani, cu semne de instabilitate emoţională şi depresie.Nu sunt de obicei dureri anginoase:* durerile localizate într-o zonă superficială şi care se accentuează sau reapar la palparea toracelui;* durerea pe o zonă mică - sub 3 cm;* înţepăturile scurte de câteva secunde;* durerile cu caracter de junghi care se modifică cu respiraţia şi care se accentuează la mobilizarea toracelui, a gâtului sau a brațelor.De ce trebuie să ţină cont pacienţii cu angină pectorală* Odihna după servirea mesei este foarte importantă.* Încetarea oricărei activităţi în momentul apariţiei unei crize anginoase, relaxarea şi administrarea medicamentului folosit în astfel de situaţii.* Se va înceta administrarea de pilule anticoncepţionale în cazul prezenţei anginei. Estrogenul conţinut de acestea creşte riscul coagulării sângelui.* În cazul apariţiei crizei de angină noaptea este nevoie de corectarea poziţiei corpului, prin păstrarea capului sau a toracelui mai ridicat. Astfel, inima va face un efort mai mic atunci când pompează sângele prin vene către inimă.* Riscul de infarct miocardic şi de angină instabilă este redus semnificativ în urma administrării aspirinei luate la recomandrea medicului.* Încetarea fumatului. Apariţia crizelor de angină este influenţată negativ de prezenţa nicotinei.

Simptome de angină pectorală

inShare

4

De Dr Ananya Mandal, MD

Angină pectorală se manifestă frecvent ca dureri în piept sau disconfort în piept.

Angină pectorală este de două tipuri clasice-angină pectorală stabil şi instabilă. Stabil angină pectorală rezultate din aterosclerozei şi îngustarea arterelor coronare în timp ce rezultatele angină pectorală instabile din spargere plachete sau depozite grase în interiorul zidurilor arterele coronare care duce la formarea de cheaguri şi obstacole.

Toate simptomele de angină pectorală apărea din cauza ischemie sau lipsa alimentării cu sânge bogat oxigen pe mușchii inimii. Muşchii dezvolta oboseală şi creşterea nivelurilor de substanţe chimice toxice care pot duce la durere.

Simptome de angină pectorală poate fi descrisă ca 1-7-

O senzaţie de constricţie plictisitoare, dureri, sau greutate în piept. Durerea poate răspândi la piept spre partea interioara a Brațul stâng, gâtului,

maxilarului şi înapoi. Breathlessness sau dificultăţi în respiraţie Greaţă sau senzaţie de rău. Poate exista un sentiment generală de rău Oboseală sau oboseală nu au legătură cu nivelul actual de activitate Pacienţi pot să plâng de ameţeală Există de obicei severă anxietate împreună cu simptomele Pot exista nelinişte şi nevoia de aer proaspăt din cauza sentimentul de

respiraţia sau fabricare în piept Unii pacienţi pot manifesta cu eructaţii sau burping

Simptome de angină pectorală stabil

La pacienţii cu stabil angină pectorală durerea plictisitoare, dureri de piept este de obicei adus pe de un meci de activitate fizică ca cabraj scări, au sex sau rulează sau chiar mentale supara sau de stres.

Un atac de angină pectorală poate fi precipita după un meci de râs, posibilitati de alimentatie o masă grele sau ieşi pe vreme rece în special. Aceşti factori care conduce la un atac de angină pectorală sunt denumite angină pectorală triggere.

Simptome de angină pectorală stabil obicei dura pentru câteva minute şi uşurinţa până la odihnă pentru un timp ca rata de inima încetineşte şi cerinţa de oxigen a muşchilor inima se duce în jos

Simptome de angină pectorală stabil, de asemenea, sunt uşurat când pacientul este dat un medicament numit gliceril trinitrate. Aceasta pot fi aplicate ca un patch peste

pielea sau poate fi menținut pilula dedesubt limbii de absorbție. Droguri duce la dilatarea arterelor şi astfel ameliorează obstrucţie şi facilitează dureri în piept.

Simptome de angină pectorală instabil

Cei cu angină pectorală instabile nu poate avea un trigger angină pectorală specifice înainte de declanșarea atacului.

Instabile angină pectorală simptomele persistă în ciuda pacientul fiind în repaus

Spre deosebire de angină pectorală stabil, instabil angină pectorală pacienţi pot avea simptomele persistă de peste 30 de minute și este de obicei mai mult de 5 minute în durată.

Instabile angină pectorală nu este exonerat de gliceril trinitrate

Instabile angină pectorală este o urgenta medicala şi pot progresul spre un infarct miocardic (atac de cord) rapid.

Angină pectorală se manifestă ca o durere toracică care pot (în cazul angină pectorală stabilă) sau poate nu (în cazul instabile tip de angină pectorală) fi ocazionat de efort fizic sau mentală stres. 1-5

Fiziologie de inima şi vasele de sânge sale

Inima muşchii munca non-stop pe tot parcursul vieţii la contract şi pompa de sânge pentru diverse organe ale organismului. În care acestea sunt în mod constant în mişcare acestea solicita furnizarea regulate şi adecvate de oxigen bogate sânge să funcţioneze normal.

Sânge pe mușchii inimii, numit cardiace muşchii, este furnizată de două mari sânge navele care sunt cunoscute ca arterele coronare stânga şi la dreapta. Acestea provin de la baza artera mai mari care rezultă din ventriculului stânga să furnizeze toate organele corpului numit aortă.

Patologia de angină pectorală

Când inima bate mai repede sau are nevoie pentru a pompa mai greu ca în cazuri de frică, suferință emoțională, stres, efort fizic etc. aprovizionarea sânge inima se ridică împreună cu cererea muºchilor inima de oxigen.

Astfel, această creștere a cererii este de obicei îndeplinite de organismul. Atunci când acest lucru a crescut cererea pentru oxigen bogate de sânge nu este îndeplinită de arterele coronare muşchii inima suferă un proces numit ischemice boli de inima.

Tipuri de angină pectorală

Există două tipuri de angină pectorală – stabil şi instabilă. În stabil angină simptome de ischemie muºchilor inima, datorate creștere a cererii și redusă de aprovizionare de sânge, se produce atunci când nu există arterele coronare deveni înguste şi întărite printr-un proces numit ateroscleroza. Acest lucru limitează fluxul de sânge pe mușchii inimii.

Când inima este înapoi în repaus sau în cazul în care persoana care a dezvoltat atac de angină pectorală reţine, simptome de dureri în piept treptat se îndepărtează. Aceasta înseamnă că relativă discrepanţa între cerere și ofertă este îndeplinită şi eliminat în repaus.

La pacienţii cu angină pectorală instabile cauza care stau la baza este încă ateroscleroza. Ateroscleroza duce la depozite de ţesuturi grase numit plachete în zidurile arterele coronare. Acestea pot sparge deschisă sau ruptură și duce la formarea cheagurilor de sânge în artera. Aceasta conduce la obstrucţie a fluxului de sânge şi simptome de angină pectorală.

Acest tip de angină pectorală poate evolua rapid într-un atac de cord este cauzată datorită moartea o mare parte din inima muschii din cauza ischemie şi lipsa alimentării cu sânge bogat oxigen.

Cine este în pericol de angină pectorală?

Angină pectorală (tipurile stabil şi Unstable) sunt cauzate atunci când orice cauză conduce la îngustarea arterelor coronare. Acestea pot include hipertensiune arterială, colesterol ridicat de sânge şi aşa mai departe.

Hipertensiune arterială sau tensiunii arteriale

Factorii de risc pentru hipertensiunii arteriale includ:

Stresul obezitate lipsa de exerciţiu istoria familiei a tensiunii arteriale fumat

Hipertensiune arterială este mai frecventă în oameni de Afro-Caraibe și coborâre din Asia de Sud (Indian, pakistanez şi Bangladesh). Acest lucru ar putea fi un link genetice. Hipertensiunea arterială ridică riscul de achiziţie angină pectorală.

Colesterolului din sânge ridicat sau dyslipidemia

Colesterol este în mod normal este necesară pentru funcțiile ale corpului. Există două tipuri principale de colesterol – LDL şi HDL.

Lipoprotein de joasă densitate (LDL) adesea menţionată ca "colesterolul rău' ca acesta blochează arterelor când în exces. Alt tip este lipoprotein de înaltă densitate (HDL) care vă ajută să eliminaţi depuneri de grăsime din în artere şi astfel se numeşte "colesterol bun".

Persoanele cu niveluri ridicate de LDL şi nivelurile scăzute de HDL sunt la riscul de ateroscleroza şi dezvoltarea de angină pectorală.

Persoane obezitate şi excesul de greutate

O dieta bogata in grăsime şi lipsa de exerciţiu predisposes la boli de inima, hipertensiune arterială şi colesterolului din sânge ridicat şi ridică riscul de angină pectorală.

Fumat

Fumat daune arteră pereţi şi, de asemenea, ajută formă cheaguri de trombocite, tufe și plăcile care pot obstrucționa sânge fluxul şi duce la angină pectorală. Fumatul în plus scade oxigen capacității de sânge şi duce la un risc ridicat de angină pectorală.

Consumul mare de alcool

Acest lucru duce la riscul de hipertensiune arterială şi colesterolului din sânge ridicat şi este interconectate cu riscul de angină pectorală.

Alți factori de risc pentru angină pectorală

Alți factori de risc pentru angină pectorală includ:

Diabet zaharat Avansează vârstă-arteră pereţi îngroşa şi înăsprească cu vârsta şi arterelor

tendinţa de a obţine înguste. Cei cu un istoric familial de angină pectorală – cei cu o relativă de gradul întâi

(mamă, tată, fratele sau sora) cine are, hipertensiune arterială, colesterolului din sânge ridicat, boli de inima sau angină pectorală transporta un risc ridicat de angină pectorală.

Alte condiții includ aritmii (ritmuri inima anormală), boli cardiace, stenoza COARCTAŢIEI, defecte structurale sau anatomo arterele coronare, anemie severă, cardiomiopatie cardiomiopatie obstructivă, etc.

Prima pagina › Primul ajutor in durerea precordiala (angina pectorala)

Primul ajutor in durerea precordiala (angina pectorala)

GeneralitatiSusAngina pectorala reprezinta termenul medical ce defineste durerea precordiala cu caracter constrictiv (angere = a strange). Caracteristicile durerii anginoase sunt localizarea retrosternala, difuza, pe o zona relativ intinsa (chiar pe intregul torace), cu iradiere frecventa la nivelul membrului superior stang,

mandibula sau regiune cervicala anterioara. 

Substratul durerii   este reprezentat, cel mai adesea, de o suferinta de natura ischemica a cordului (datorata deficitului de irigatie a inimii de catre vasele proprii acestui organ, anume de arterele coronare). 

Tratamentul unei astfel de suferinte depinde de severitatea simptomelor acuzate de pacient (desi nu intotdeauna exista o proportionalitate directa intre intensitatea lor si gravitatea procesului patologic cardiac), precum si de rezultatele testelor efectuate in vederea stabilirii unui diagnostic de certitudine pentru angina.

Cuprins articol1. Generalitati 2. Tratament la domiciliu 3. Tratament de specialitate

Tratament la domiciliuSusPacientii care sufera un atac brusc de angina sunt sfatuiti sa intrerupa imediat activitatea declansatoare a durerii (de obicei, angina apare la eforturi fizice intense, dupa mese copioase sau in timpul expunerii la temperaturi ambientale deosebit de scazute) si sa sune la serviciul de Ambulanta, deoarece angina pectorala poate fi prima manifestare a unui infarct miocardic acut. Aceste 2 gesturi simple ajuta semnificativ la recuperarea individului, la minimalizarea extinderii leziunii si a sechelelor dupa atacul de angina.In cazul in care persoana are la indemana aspirina sau orice alt echivalent al acesteia, este sfatuita sa mestece un comprimat (daca nu are contraindicatii majore sau antecedente de reactii alergice la aspirina si derivatii sai). Mestecarea unui singur comprimat s-a dovedit a fi eficienta in a preveni eventualele complicatii ale anginei. Nu este recomandata depasirea acestei doze - specialistii avertizeaza ca o doza mai mare nu va determina o crestere a eficientei produsului, insa poate asocia reactii adverse de natura gastro-intestinala.In cazul pacientilor diagnosticati deja cu angina pectorala, care nu sunt, deci, la prima criza de acest gen, recomandarile includ: incetarea oricarui tip de activitate si administrarea imediata de nitroglicerina sublingual sau spray. Nitroglicerina este un medicament cu adevarat eficient in tratamentul anginei, oprind criza in aproximativ 4-5 minute si prevenind pe termen scurt reaparitia ei. In cazul in care raspunsul la nitroglicerina intarzie sa apara, este indicata apelarea unui serviciu medical de urgenta, deoarece exista pericolul unei patologii mult mai grave decat angina pectorala.

Tratament de specialitateSusOdata ajuns intr-un serviciu de specialitate, pacientul cu angina pectorala va fi supus unor serii de teste si determinari de laborator in vederea diagnosticarii de certitudine a cauzei anginei pectorale. Testele sunt insotite de o atenta observare a evolutiei acuzelor clinice ale pacientului, iar medicatia administrata este specifica fiecarui pacient in parte, in functie de antecedentele medicale si istoricul natural al bolii. In functie de diagnosticul preliminar si de rezultatele analizelor, pacientul poate fi transferat intr-o unitate de ingrijire coronariana, in sala de cateterizare cardiaca sau chiar in sala de operatie pentru realizarea unui by-

pass cardiac de urgenta.Indiferent daca pacientul va fi transferat sau nu intr-o alta unitate de ingrijire, exista un anumit protocol de tratament ce trebuie instituit de indata ce s-a ridicat suspiciunea de angina pectorala si care, in functie de gravitatea simptomelor, include:- prinderea unei linii venoase, pe care se pot administra ulterior diferitele medicamente si seruri fiziologice;- administrarea de aspirina (in cazul in care pacientul nu a luat deja);- conectarea la o masca de oxigen (in scopul imbunatatirii functiei respiratorii a pacientului dispneic si de a corecta eventualahipoxemie instalata).Tratamentul ulterior depinde de evolutia simptomelor, de severitatea procesului patologic de baza (cel care este raspunzator de declansarea crizei) sau de intinderea unor eventuale leziuni structurale miocardice. Cea mai mare parte a schemelor terapeutice urmeaza urmatoarele principii:- asigurarea odihnei pacientului (repaus total la pat) si administrarea concomitenta a aspirinei, oxigenului si nitroglicerinei sublinguale (in cazul anginei pectorale necomplicate);- administrarea de medicatie anxiolitica si uneori analgezica (nu se recomanda sa se foloseasca in acest scop analgetice majore, cum sunt opioidele, ci se recurge la cele uzuale, de intensitate medie);- administrarea de medicatie anithipertensoare: beta-blocantele (de tipul Metoprolol), inhibitorii enzimei de conversie (IEC, cum ar fi captopril, enalapril), sau hipolipemiante - statine (medicamente ce scad concentratia colesterolului   din sange), se administreaza in special cand exista riscul dezvoltarii unor  infarcte miocardice;- administrarea medicatiei anticoagulante (cu rol de a impiedica dezvoltarea unor cheaguri sangvine sau prevenirea extinderii celor deja formate);- daca exista evidente ale unui infarct miocardic acut, tratamentul medical, in primele 6 ore de la debutul simptomatologiei include administrarea unui fibrinolitic. Studii recente au demonstrat ca dupa intervalul critic de 6 ore, beneficiile fibrinolizei sunt mult reduse, de aceea este foarte important ca pacientul sa se prezinte cat mai repede la spital.Dupa atenta analizare a datelor de laborator si a celorlalte determinari si investigatii paraclinice efectuate, precum si dupa monitorizarea starii clinice a pacientului, medicul curant va decide ce se va intampla in urmatoarele zile, astfel:- daca starea pacientului s-a imbunatatit si a devenit stabila, iar paraclinic s-a stabilit ca a fost doar un atac anginos necomplicat, pacientul poate fi externat cu anumite recomandari medicale (efectuarea unei vizite la cabinetul medicului de familie) si o reteta;- daca simptomele se mentin sau daca starea pacientului este instabila, acesta poate fi internat in vederea efectuarii unui nou set de analize, precum si unor investigatii mai laborioase (insa avand rezultate mai bune), cum ar fi ecocardiografia, eco Doppler, angiografia coronariana. Pacientul poate suferi si interventii terapeutice invazive de tipul angioplastiei coronariene sau chiar operatiei de bypass coronarian (daca arterele coronare au lumenul sever blocat).Angioplastia este un procedeu invaziv de tratament, rezervat pacientilor a caror simptomatologie nu este ameliorata de tratamentul medicamentos maximal si care prezinta factori de risc ce le cresc sansele de a dezvolta un infarct miocardic in viitorul apropiat. Procedeul in sine se desfasoara strict sub anestezie generala si urmeaza cativa pasi, astfel:- inainte de angioplastie se realizeaza angiografia   de artere coronare pentru a localiza cu precizie sediul obstructieilumenului;- se introduce apoi in artera un tub fin de plastic (cateter), ce are atasat la capat un balonas; calea de abord difera, in functie de sediul obstructiei, cateterul putand fi introdus fie printr-un vas de la nivelul membrului superior, fie de la membrul inferior;- cand se ajunge la locul obstacolului, balonasul este umflat usor, realizand largirea lumenului (aceasta tehnica este eficienta mai ales in cazul ostructiilor prin placi de aerom). Totusi, aceasta solutie terapeutica nu are rezultate permanente, majoritatea celor care sufera un astfel de

procedeu necesitand implantarea unui stent la locul obstructiei (o placuta metalica de dimensiuni extrem de reduse care sa mentina lumenul deschis).

Mijloacele moderne de angioplastie permit si recuperarea materialului ce a obstruat lumenului (tromb, placa de aterom), impiedicand astfel trecerea lui in torentul sangvin si prevenind astfel aparitia unor viitoare complicatii: obstructii pe vase cu diametru mai mic sau chiar trombembolism pulmonar (complicatie cu risc vital).

Pacienti cu angina pectorala sunt sfatuiti sa isi consulte medicul de familie pentru evaluari periodice, acesta putand sa decida in functie de evolutia starii de sanatate a pacientului efectuarea de investigatii de specialitate sau internarea intr-o unitate medicala pentru o reevaluare amanuntita.

... urmatorul Articol >>

Durerea de inima – Cardiopatia ischemica: angina pectorala, infarctul miocardicGeneralitatiSusVezi galerie fotoAngina este modul prin care inima ne spune ca nu are suficient oxigen pentru ceea ce i se cere sa faca. Aceasta se intampla atunci cand arterele coronare (arterele care iriga inima cu sange) sunt blocate din cauza procesului deateroscleroza. In urma acestui proces, pe peretele arterelor se depun placi de grasime calcificata, care vor reduce debitul sangvin la acel nivel. O alta cauza a anginei este reprezentata de situatia in care efortul care se solicita din partea inimii este peste capacitatile pe care ea le are sau de situatiile in care are nevoie de mai mult oxigen decat in conditii normale. Angina mai apare si in cadrul altor boli cum ar fi anemia, bolile valvulare aortice, tulburarile de ritm cardiac sau functionarea exagerata a glandei tiroide. Bolile coronariene constituie prima cauza de deces in intreaga lume, deci si in Romania. In S.U.A., de exemplu, anual, peste 1,5 milioane de oameni fac infarct miocardic si o treime dintre acestia mor in urma infarctului. In ansamblu,bolile cardiovasculare ucid mai multi oameni decat toate celelalte cauze de deces la un loc. Angina este intalnita mai ales la cei in varsta de peste 30 de ani si este mai frecventa la barbati. Iar daca tinem cont de faptul ca cel putin o treime din populatia de peste 30 de ani sufera de hipertensiune arteriala, vom putea aprecia si mai exact cat de grava este situatia din acest punct de vedere.

Cuprins articol1. Generalitati 2. Ce este angina pectorala? 3. Cum apare infarctul miocardic? 4. Simptomele anginei pectorale 5. Cum puteti sa stiti daca aveti sau nu angina? 6. Ce aveti de facut mai departe? 7. Ce puteti face acasa?

8. Rolul dietei in bolile cardiace 9. Cum se manifesta infarctul miocardic? 10. Chemati urgent medicul daca:

Ce este angina pectorala?SusTermenul medical de angina pectorala se refera, ad litteram, la o durere specifica, aparuta la nivelul toracelui. Exista mai multe tipuri de angina, cea clasica purtand denumirea de angina stabila. Ea este determinata de un anumit efort si dispare la repaus. Daca aveti angina stabila, cu siguranta ca sunteti in stare sa prevedeti care sunt activitatile care va declanseaza criza anginoasa. Un alt tip de angina este angina instabila. Ea este o stare evolutiva mai grava, care poate aparea si in repaus sau chiar in somn, fara sa poata fi prevazuta in vreun fel. Angina instabila trebuie sa fie interpretata ca un semn al unei afectari cardiace severe, care precede, mai devreme sau mai tarziu, un infarct.

Cum apare infarctul miocardic?SusInfarctul miocardic, sau atacul de cord, cum mai este denumit, intervine atunci cand o parte a muschilor inimii este complet lipsita de sange, iar celulele muschilor inimii mor din aceasta cauza. Un atac de cord poate avea loc atunci cand placa de aterom   din interiorul arterelor inimii se rupe formand un cheag care blocheaza circulatia sangelui prinartera. O asemenea placa este formata din colesterol, leucocite, calciu si alte componente si este inconjurata de o capsula fibroasa. Daca presiunea si debitul sangelui cresc dintr-odata, capsula fibroasa se poate fisura sau rupe. Ca urmare, corpul primeste semnale pentru a repara captuseala interioara a arterei afectate, in modul in care ar vindeca o taietura externa, formand un cheag care sa sigileze zona. Un cheag de sange care se formeaza in artera poate limita circulatia sangvina de la musculatura inimii si poate cauza astfel un atac de cord.

Simptomele anginei pectoraleSus- Durerea este cel mai important semn. Ea este localizata initial la mijlocul toracelui si deseori iradiaza catre membrul superior stang, catre gat sau chiar catre abdomen. Durerea creeaza senzatia unei constrictii toracice puternice, a unei gheare care strange intreg pieptul. Unii sesizeaza aceasta durere numai la un nivel periferic (brat, gat). Alteori, din cauza asocierii cu senzatia de arsura retrosternala, durerea este confundata cu o indigestie. De fiecare data insa, durerea are aceeasi localizare si iradiere la aceeasi persoana.- Durerea anginoasa dureaza cel mult 5 minute. Daca dureaza mai mult si este de natura cardiaca, aceasta durere poate fi foarte probabil consecinta unui infarct miocardic in care durerea dureaza ore intregi.- In cazul anginei stabile, in afara efortului fizic amintit mai sus, durerea poate fi provocata si de alte circumstante cum ar fi: o masa bogata, expunerea la frig, o emotie puternica, actul sexual etc. Exista de asemenea, o serie de medicamente, unele chiar banale, cum ar fi cele pe care le luam cand avem nasul infundat, care pot provoca o criza anginoasa. - Durerea apare la efort si dispare le repaus.- Alte simptome care mai pot aparea sunt: anxietate, stare de oboseala, transpiratii reci, tulburari de vedere. Toate acestea insa nu sunt semne specifice. O serie de factori de risc coexistenti fac mai probabila aparitia anginei: hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemiasau alte tulburari ale metabolismului grasimilor, fumatul, obezitatea, membrii directi din familie care au avut boli cardiace.

Cum puteti sa stiti daca aveti sau nu angina?Sus

Daca aveti dureri la nivelul toracelui, trebuie sa va adresati unui medic care poate stabili daca aceste dureri sunt de cauza cardiaca sau nu. Vi se va face o electrocardiograma si probabil un asa-numit test de efort. Acest test va va cere sa faceti un efort gradat, supravegheat, cu ajutorul unei biciclete medicale sau al unui covor rulant, timp in care activitatea inimii dumneavoastra va fi urmarita.Daca angina apare la un asemenea efort si are un corespondent pe electrocardiograma, este limpede: aveti o boala coronariana. Daca insa lucrurile nu se clarifica sau se doreste o investigatie mai amanuntita, se poate face o ecocardiografie sau o forma complexa de evaluare numita angiografie coronariana, metoda care identifica locul si marimea stenozelor pe care le aveti pe vasele coronariene.

Ce aveti de facut mai departe?SusDaca aveti angina, medicul va decide ce tratament medicamentos sa urmati si ce regim de viata ar trebui sa aveti. Daca problema este mai avansata, se poate lua in discutie si necesitatea unei interventii mai agresive asupra inimii, mergand chiar pana la operatie. Retineti insa: indiferent ce medicament veti lua si astazi sunt medicamente extrem de eficiente – acesta va actiona doar asupra efectelor aterosclerozei. Deci orice medicament luati, nu uitati ca la fel de importante sunt masurile legate de stilul de viata: o dieta adecvata, exercitiul fizic, controlul greutatii corporale, eliminarea fumatului.

Ce puteti face acasa?Sus- Daca aveti frecvent crize de angina noaptea, dormiti cu capul sau chiar cu toracele mai ridicat. Veti permite astfel inimii sa faca un efort mai mic atunci cand pompeaza sangele prin vene, catre inima.- Daca simtiti aparitia unei crize anginoase, opriti-va din orice activitate (opriti masina, daca sunteti sofer), asezati-va (daca stati in picioare), iar daca durerea persista, luati-va medicamentul cu care sunteti obisnuit.- Aspirina luata la recomandarea medicului, intr-o doza foarte mica, reduce semnificativ riscul de infarct miocardic si de angina instabila.- Dupa ce ati luat masa, odihniti-va un timp. Efortul digestiei „fura” sangele de la inima, dirijandu-l catre organele digestive.- Nu mai fumati. In mod cert, nicotina influenteaza negativ, in cel mai inalt grad, aparitia crizelor de angina.- Daca luati pilule anticonceptionale si aveti angina, opriti-le. Estrogenul continut de acestea creste riscul coagularii sangelui.

Rolul dietei in bolile cardiaceSusDieta unui asemenea bolnav trebuie sa excluda grasimile saturate (maxim 20% din necesarul de calorii zilnice sa fie asigurat de grasimi, iar dintre acestea, 2/3 sa fie grasimi nesaturate). Aceasta dieta va contribui si la un control mai bun al tensiunii arteriale. Dieta strict vegetariana (sau total vegetariana, fara produse animale) bogata in acizi grasi polinesaturati poate duce la regresia leziunilor de ateroscleroza coronariana. Studii recente demonstreaza clar cresterea capacitatii de efort la bolnavii cu angina pectorala care au adoptat o asemenea dieta. Riscul unui infarct miocardic poate fi prevenit numai in proportie de 8% prin tratamentul hipertensiunii arteriale, posibilitatea de prevenire crescand la 30% prin tratamentul tulburarilor metabolismului lipidic. Obisnuiti-va sa serviti mese mici, care sunt mai usor de digerat! Nu va ridicati de la masa niciodata satul! Evitati bauturile reci, care pot precipita criza de angina pectorala. Dieta folosita trebuie sa imbine recomandarile date la arterioscleroza si hipertensiune arteriala.

Recomandari specifice pentru un bolnav care face episoade de angina pectorala sau a trecut printr-un

infarct miocardic acut sunt:- eliminarea cafeinei si a altor metilxantine (cafea, bauturi cola) pentru reducerea potentialului de tulburari de ritm cardiac;- reducerea muncii cordului prin mese mai mici, cu alimente usoare sau lichide (imediat dupa infarct: 800- 1200kcal/zi);- restrictie de lichide si sare (sodiu) in functie de bolile asociate (insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala);- evitarea alimentelor prea calde sau prea reci.

Angina pectorala este o boala serioasa. Luati-o in serios!

Cum se manifesta infarctul miocardic?SusInfarctul miocardic are simptome multiple, dar cel mai relevant este durerea precordiala. Durerea cauzata de un atac de cord de obicei dureaza mai mult de 10 minute si adesea apar si alte simptome, incluzand:- disconfort in zona pieptului sau o durere apasatoare, de parca ar fi o greutate pe piept – durerea care apare se raspandeste de la piept la gat, maxilar, unul sau ambele brate si umeri si nu trece la repaus;- transpiratii;- respiratii mai scurte si mai frecvente;- greata sau voma;- ameteala;- batai de inima rapide sau neregulate.Este important sa recunoasteti fazele initiale ale unui atac de cord si sa primiti ingrijire de urgenta. Tratamentul este necesar pentru a preveni moartea. Uneori medicamentele pot fi luate pentru a reduce afectarea musculaturii inimii cauzata de un atac de cord.

Chemati urgent medicul daca:Sus- Stiti ca sunteti un bolnav cu probleme cardiace, iar durerea aparuta dureaza mai mult de 5 minute. In acest caz, este foarte probabil sa faceti un infarct.- Aveti pentru prima data o asemenea durere. Trebuie sa va lamuriti de unde apare.- Crizele devin mai intense, mai frecvente, mai prelungite si nu mai pot fi prevazute. Este posibil sa dezvoltati o angina instabila. - Dupa ce luati medicamentele, mai ales la inceput, aveti senzatii neplacute. Acestea sunt rezultatul unor reactii adverse si uneori trebuie ajustata doza.

Autor: Conf. Univ. Dr. LEONARD AZAMFIREI

Tratament de angină pectorală

inShare 4

De Dr Ananya Mandal, MD

Tratament de angină pectorală urmăreşte trei obiective de bază:

1. reducere de severitate simptom atacurilor angină pectorală2. reducerea frecvenţei atacurilor3. îmbunătăţirea patologia care stau la baza pentru a îmbunătăţi fluxul de sânge

pe mușchii inimii

Ţintă treia vizează reducerea riscului de letale sau neletale dar grav debilitante atacuri de cord sau contururi. 1-6

Trei grupuri de bază de tratament

Tratamentul poate fi descrisă în trei grupuri de bază:

1. Care are drept scop scutirea imediate – în principal de droguri de tratament sunt utilizate pentru realizarea acestui obiectiv țintă

2. Tratament care reduce frecvenţa de atacuri-medicamente sunt pilonul pentru această ţintă, precum şi

3. Tratament care reduce riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral – ambele medicaţie şi chirurgie poate fi dat în judecată pentru a atinge acest obiectiv

Tratament care vizează scutirea imediată

Gliceril trinitrate (GTN) este droguri cele mai comune utilizate în acest scop. Aparţine categoriei de nitraţi. Există diverse nitrat preparate. Aceste actul prin creşterea diametrul vas de sânge de relaxare muşchii navei pereţi şi destituie obstrucţie reducerea simptome de angină pectorală.

GTN poate acorda ca un patch care trebuie aplicate pe piele. Alternativ, ele sunt administrate ca o pastila care este plasat sub limbii pentru absorbţie rapidă.

GTN obicei facilitează dureri în termen de două sau trei minute. În cazul în care nu funcţionează prima doză, o doză doua poate fi luată după cinci minute şi o doză terțe după încă cinci minute.

Dacă GTN nu reuşeşte să calma durerea după 15 minute, ar trebui să existe suspiciunea angină pectorală instabile şi pacientul trebuie să fie mutat pentru urgente ajutor medical.

GTN poate provoca unele dureri de cap şi ameţeli. Acest lucru se întâmplă din cauza o scădere a tensiunii arteriale datorită extindere a vaselor de sânge de cap şi corp întreg. Trebuie evitată conducere și utilaje grele de funcționare atunci când GTN este luată.

Tratament care reduce frecvenţa de atacuri

Mai multe medicamente sunt disponibile în acest scop. Acestea includ:

Calciu canal blocante (CCBs)

Acestea acţionează de relaxare muşchii care vasele de sânge a inimii şi organismul de linie. În inima ei conduc la relaxarea arterelor coronare redus şi astfel reducerea frecvenței de atacuri de angină pectorală. Droguri includ Amlodipine, Nifedipine etc.

Ele pot conduce la efecte secundare cum ar fi ameţeli (datorie la scăderea tensiunii arteriale), edem picioarele, feţei flushed, dureri de cap, şi erupţii oboseală şi pielii (din cauza alergii). De obicei, acestea sunt uşurat cu utilizarea şi nu au nevoie de terapie.

Beta-blockers

Aceste droguri sunt importante pentru tratamentul hipertensiunii arteriale. Acestea includ medicamente, cum ar fi Atenolol, Metoprolol etc. Acestea acţionează prin reducerea tensiunii arteriale şi frecvenţei cardiace. Ambele din aceste mecanisme reduce cerința oxigen a muşchilor inima şi astfel reducerea frecvenței de atacurile angină pectorală.

Efecte secundare comune includ ameţeli, oboseală, insuratoare şi mâinile, greaţă etc. Acestea sunt rezolvate de obicei cu timpul. Mai bătrîn beta blocante ca Propranolol poate duce la agravarea dintre simptomele de astm şi nu sunt prescrise în angină pectorală.

Nitrați lung-hotărând

Acestea includ medicamente, cum ar fi Dinitrat tiamină şi Dinitrat izosorbic. Aceste medicamente, de asemenea, relaxaţi-vă vasele de sânge şi îmbunătăţi fluxul de sânge pentru inima şi reducerea frecvenței de atacuri. Efectele lor adverse sunt similare cu GTN.

Ivabradine

Acest lucru este un agent mai noi utilizate în angină pectorală rutină aceste zile. Acest lucru se comportă ca beta blocante prin încetinirea viteza de inima şi reducerea cardiace musculare de oxigen.

Ivabradine pot fi utilizate la pacienţii care pot utiliza blocante beta. Un efect secundar comun al ivabradine este viziunea dificultăți.

Nicorandil

Acest medicament acţionează prin deschiderea de mici canale din celulele care transmit potasiu. Acest lucru intră sub un grup de potasiu canal activators. Acestea produc efecte similare ca CCBs şi de a creşte fluxul de sânge în inima.

Aceste medicamente pot fi utilizate ca o alternativă la efecte secundare CCBs. include ameţeli şi dureri de cap, care sunt rezolvate cu utilizare pe termen lung.

Ranolazine

Aceasta relaxează muşchii inima şi îmbunătăţeşte fluxul de sânge pentru a reduce frecvenţa de angină pectorală atacuri. Utilizarea Ranolazine este asociată cu slăbiciune, ameţeală şi constipaţie.

Mulţi pacienţi sunt gestionate cu medicamente singur în timp ce unii pot solicita terapia combinaţie pentru o mai bună eficacitate. Când simptomele nu reuşesc să uşura cu două grupuri de droguri, pacientul pot fi recomandate pentru operatie.

Tratament care reduce riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral

Tratamente care reduce riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral includ:

Scăderea colesterolului droguri

Medicamente care scăderea colesterolului rău includ STATINELOR. Termen lung aceste medicamente, cum ar fi Atorvastatin, Pravastatin, lovastatină, Rosuvastatin etc ajută la prevenirea aterosclerozei arterele coronare. Acestea acţionează prin blocarea o enzimă în ficat esențial pentru producția de colesterol.

Efectele secundare ale statină utilizarea sunt ficatului, dureri musculare şi dureri etc.

Agenți antiplatelet

Acestea includ Aspirină în doze mici. Aceşti agenţi reduce propensiunea de trombocite de cheaguri de formă şi obstrucţiona arterelor ca ruptură plachete aterosclerotice.

Aspirină în doza mică (75 mg pe zi) reduce riscul de atac de cord la persoanele sensibile. Toţi bolnavii de angină pectorală în special cele cu angină pectorală instabile sunt prescrise scăzut doză aspirina.

Efecte secundare comune includ ulcerul stomacului şi indigestie. Pacienţii care nu pot lua aspirina poate fi dat de alți agenți Antiplatelet ca Clopidogrel.

Înaltă de conversie Inhibitori ai enzimei (ACE)

Aceste droguri sunt frecvent utilizate în hipertensiunii arteriale de pacienţi şi cei cu diabet zaharat şi hipertensiune arterială. Termen lung aceste medicamente, inclusiv Enalapril, Captopril, Lisinopril etc. ajutor în reducerea cardiace musculare daune de angină pectorală şi reduce riscul de atacuri de cord.

Efecte secundare includ reacţii alergice şi tuse. Femeile gravide nu pot lua aceste medicamente, deoarece acestea pot deteriora rinichi de Fat nenăscut.

Chirurgicale Terapie

Cele două tipuri principale de terapie chirurgicale include arterei coronare by-pass altoire (CABG) sau pe cale subcutanată coronariene intervenție (PCI).

CABG implică luarea o parte vaselor de sânge la picior sau o altă parte a corpului şi creând un canal de deviere pentru sângele să curgă pe mușchii inimii.

PCI implică introducerea unui tub mici sau plasă în cadrul părții redus artera să ţineţi-l deschide. Aceasta se numeşte un stent.

PCI şi CAGB sunt larg similare în eficienţa acestora în tratarea angină pectorală şi poate împiedica complicatii de angină pectorală. PCI, cu toate acestea, permite şederea spital mai scurte şi recuperare rapidă. Cu toate acestea, PCI poate creşte riscul reapariției unui obstacol.

CABG astfel este preferat în diabetici, cei peste 65 de ani şi cei cu mai mult de trei site-uri de blocaj.

Măsuri preventive

Acestea includ modificări stilul de viaţă ca mananca un regim alimentar echilibrat sănătoase cu adecvate de fructe şi legume şi evitarea fumatul şi exces de alcool.

Evitarea carne roşie şi alimente grase este important să rău colesterolului din sânge. Păstrarea greutate în control, exerciţii fizice regulate, de asemenea, păstrează inima sănătoasă. Stres relief şi relaxare este important, de asemenea.

Revizuite de aprilie Cashin-Garbutt, BA Hons (Cantab)

Lecturi suplimentare Ce este angină pectorală? Cauze de angină pectorală

Simptom   Farmacologie curs 18Page   of   6 MEDICAŢIA ANTIANGINOASĂPutem acţiona prin: creşterea aportului de oxigen, limitarea consumului de oxigen a cordului.Creşterea aportului de O2- coronarodilataţia asigură un aport crescut de oxigen către miocard. E a a r e r e z u l t a t e t e r a p e u t i c e v a r i a b i l e î n a n g i n a t i p i c ă ( u n d e v a s e l e c o r o n a r i e n e s u n t r i g i d e ş i obstruate prin ateroscleroză) şi este întotdeauna eficace în angina vasospastică manifestată prinspasm coronarian. Ne interesează coronarodilataţia pe vase mari, epicardice, şi mai puţin pe vasemici endocardic e,   deoarece   dilat aţia vaselor mici   intere sează numai vasele   indemne   de procesul de ateroscleroză, putând apare fenomenul de furt, care poate agrava ischemia. Nitraţii organici producevasodilataţie pe vasele mari, iar blocantele canalelor de Ca produc vasodilataţie pe vasele de calibrumai mic.Micşorarea consumului de O2al cordului se poate realiza prin deprimarea inimii (prinβ-   blocante şi blocanţii canalelor de Ca) sau prin uşurarea muncii inimii (scăderea presarcinii prinvenodilataţie, sau scăderea postsarcinii prin reducerea rezistenţei periferice), cu ajutorul nitraţilor   organici şi nifedipină.   NITRAŢII ORGANICI   Nitraţii organici sunt esteri organici ai acidului azotic. Produc coronarodilataţie, vasodilataţie venoasă cu scăderea presarcinii, vasodilataţie arterială (efect mai puţin semnificativ) cu scăderea   postsarcinii; munca inimii este uşurată şi diminuează consumul de O2 al miocardului; alte efecte: i n h i b ă   f u n c ţ i i l e   p l a c h e t a r e   ( s c a d e   f o r m a r e a   d e   t r o m b i ) ,   i a r   î n   i n f a r c t u l   m i o c a r d i c   î m p i e d i c ă remodelarea   patologiei   cardiace   postinfarct. Mec anis me   de   acţiune : n i t r a ţ i i o r g a n i c i s e t r a n s f o r m ă î n o x i d n i t r i c ş i t i o n i t r i ţ i - s u b s t a n ţ e endoteliale vaso active. Producerea este tiodependentă; intervin în refacerea endoteliului. O x i d u l   n i t r i c   f a v o r i z e a z ă   p r o d u c e r e a   d e   G M P c   ( a c t i v e a z ă   g u a n i l a t   c i c l a z a ) :   s c a d e   n i v e l u l calciului la nivelul vaselor.Utilizarea terapeutică a nitraţilor organici este determinată de comportamentul cinetic.Cinetica nitraţilor organici S u n t   a b s o r b i t e   b i n e   p r i n   m u c o a s e   ş i   t e g u m e n t :   a d m i n i s t r a t e   s u b l i n g u a l ,   i n t e r n ,   i n j e c ţ i i   s a u aplicări tegumentare, pufuri de glicerină. Biodisponibilitatea căii interne variază foarte mult cu preparatul: nitroglicerina este scăzutădatorită metabolizării produsului la primul pasaj hepatic dar metabolizarea hepatică este limitată:dozele mari (de 10 ori mai mari ca la administrarea sublinguală) ajung în circulaţia sistemică în cantităţi eficiente terapeutic. Epurare a substanţelor -   prin metabolizare hepatica rezult ă derivaţi ce păstrea ză din efectele terapeutice.   Instalare a   toleranţei :   s e   i n s t a l e a z ă   r a p i d .   R e a c t i v i t a t e a   v a s c u l a r ă   s e   r e f a c e   r e p e d e   d u p ă întreruperea tratamentului ⇒

în administrarea cronică trebuie pauze de 12 h între 2 administrări.1

e de angină pectorală