NOT

n Anexa I sunt prezentate localitatile identificate prin nume si prin ultima varianta oficiala a codului SIRSUP furnizat de Institutul National de Statistica (2003) i poten ialul pentru cultura vegetala si crestera animalelor. In situa ia n care, beneficiarii apar in altor unit i administrativteritoriale dect cele men ionate n Anexa I, poten ialul pentru cultura vegetala si crestera animalelor este cel al localit ii cu care se nvecineaz. n siua ia n care localit ile men ionate n Anexa I i-au modificat structura administrativa, prin comasare/divizare, pentru localit ile noi se men ine poten ialul ini ial.

n Anexa II sunt cuprinse A) Produc iile medii orientative n func ie de poten ial ale principalelor culturi i B) Sporurile orientative ale principalelor specii de animale n func ie de poten ial

n Anexa III este prezentat Metodologia utilizat pentru stabilirea zonelor de poten ial.

Anexa II A) Produc iile medii orientative n func ie de poten ial ale principalelor culturiUM Scazut 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 42 43 44 45 46 47 49 50 51 52 53 54 55 56 CULTUR MARE Gru - irigat Gru - neirigat Orz irigat Orz - neirigat Orzoaic de toamn - irigat Orzoaic de toamn - neirigat Orzoaic de primvar - neirigat Porumb boabe - irigat Porumb boabe - neirigat Orez Mazre boabe neirigat Fasole boabe -irigat Fasole boabe -neirigat Cartofi de toamn Sfecl de zahr- irigat Sfecl de zahr- neirigat Rapi ulei - neirigat Floarea soarelui -irigat Floarea soarelui -neirigat Soia - irigat Soia - neirigat In pentru ulei In pentru fibr - neirigat Cnep pentru fibr -neirigat Tutun Semioriental - irigat Tutun Mare Consum - irigat Tutun Burley - irigat Tutun Virginia - irigat FLORICULTUR Crizantem Garoafe LEGUMICULTUR Ardei, gogoari Ardei lung Castrave i Ceap arpagic Morcov Tomate timpurii Tomate var-toamn Varz timpurie Varz de var Varz toamn Ptlgele vinete Ardei gras - ser cu subven ie Ardei gras - ser fr subven ie Castrave i - ser cu subven ie Castrave i - ser fr subven ie Conopid -ser cu subven ie Conopid -ser fr subven ie Ptlgele vinete -ser cu subven ie Ptlgele vinete-ser fr subv. Tomate -ser cu subventie Tomate -ser fr subven ie Varz alb- ser cu subven ie Varz alb-ser fr subven ie 4000 2800 4800 3200 4800 3200 2800 4800 3200 3200 2400 1600 960 14400 32000 20000 1440 1760 1280 1760 1200 1200 4800 4800 960 1120 1280 1360 720.000 720.000 20.000 20.000 24.000 20.000 24.000 20.000 32.000 28.000 36.000 44.000 20.000 40.000 40.000 160.000 160.000 22.400 22.400 40.000 40.000 72.000 72.000 30.400 30.400 Campie Mediu 5000 3500 6000 4000 6000 3500 3500 6000 4000 3500 3000 2000 1200 18000 40000 25000 1800 2200 1600 2200 1500 1500 6000 6000 1200 1400 1600 1700 900.000 900.000 25.000 25.000 30.000 25.000 30.000 25.000 40.000 35.000 45.000 55.000 25.000 50.000 50.000 200.000 200.000 28.000 28.000 50.000 50.000 90.000 90.000 38.000 38.000 Productie Deal Scazut Mediu Munte Mediu

Ridicat 6000 4200 7200 4800 7200 4200 4200 7200 4800 4200 3600 2400 1440 21600 48000 30000 2160 2640 1920 2640 1800 1800 7200 7200 1440 1680 1920 2040 1.080.000 1.080.000 30.000 30.000 36.000 30.000 36.000 30.000 48.000 42.000 54.000 66.000 30.000 60.000 60.000 240.000 240.000 33.600 33.600 60.000 60.000 108.000 108.000 45.600 45.600

Ridicat

Scazut

Ridicat

Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha buc/ha buc/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha

2400 2800 2800 2400 2800 2000 800 16000 24000

3000 3500 3500 3000 3500 2500 1000 20000 30000

3600 4200 4200 3600 4200 3000 1200 24000 36000

2000 2240

2500 2800

3000 3360

1040 1300 4000 4000

1300 1700 5000 5000

1560 2040 6000 6000

12.000 12.000 24.000 36.000 48.000

15.000 15.000 30.000 45.000 60.000

18.000 18.000 36.000 54.000 72.000

57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107

POMICULTUR Zmeur - cu subven ie Zmeur - fr subven ie Cais - cu subven ie Cais - fr subven ie Cire -I-cu subven ie Cire-I- fr subven ie Cire -II-cu subven ie Cire-II-fr subven ie Gutui - cu subven ie Gutui-fr subven ie Mr - I- cu subven ie Mr - I- fr subven ie Mr - II - cu subven ie Mr-II- fr subven ie Migdal -cu subven ie Migdal - fr subven ie Nuc-I- cu subven ie Nuc-I- fr subven ie Nuc-II-cu subven ie Nuc-II- fr subven ie Pr-I- cu subven ie Pr-I- fr subven ie Pr-II-cu subven ie Pr-II- fr subven ie Piersic-cu subven ie Piersic-fr subven ie Prun-I- cu subven ie Prun-I- fr subven ie Prun-II-cu subven ie Prun-II- fr subven ie Viin-I- cu subven ie Viin-I- fr subven ie Viin-II-cu subven ie Viin-II- fr subven ie VITICULTUR Struguri de mas I Struguri de mas II Struguri de vin CULTURI FURAJERE Sfecl furajer irigat potential mediu (sol cernoziom) Sfecl furajer neirigat potential mediu (sol cernoziom) Orz furajer verde neirigat potential mediu (sol cernoziom) Borceag mas verde neirigat Porumb siloz irigat poten ial mediu (sol cernoziom) Porumb siloz neirigat poten ial mediu (sol cernoziom) Fnea natural fn - poten ial mediu (sol brun rocat) Lucern fn irigat potential mediu Lucern fn neirigat poten ial mediu Lucern mas verde irigat potential mediu (sol cernoziom) Lucern mas verde neirigat poten ial mediu (sol cernoziom) Puni naturale mas verde, nerigat, poten ial mediu (sol brun) Trifoi mas verde Trifoi rou fn

Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha

7.200 7.200 9.600 9.600 6.400 6.400 5.600 5.600 9.600 9.600 12.800 12.800 9.600 9.600

9.000 9.000 12.000 12.000 8.000 8.000 7.000 7.000 12.000 12.000 16.000 16.000 12.000 12.000

10.800 10.800 14.400 14.400 9.600 9.600 8.400 8.400 14.400 14.400 19.200 19.200 14.400 14.400

5.600 5.600 6.400 6.400 8.000 8.000

7.000 7.000 8.000 8.000 10.000 10.000

8.400 8.400 9.600 9.600 12.000 12.000

5.600 5.600

7.000 7.000

8.400 8.400

1.440 1.440 1.440 1.440 9.600 9.600 8.000 8.000 12.000 12.000 12.000 12.000 10.400 10.400 6.400 6.400 5.600 5.600 12.000 8.000 8.000 72.000 40.000 16.000 20.000 36.000 24.000 6.400 8.960 5.360 40.000 24.000 8.800 16.000

1.800 1.800 1.800 1.800 12.000 12.000 10.000 10.000 15.000 15.000 15.000 15.000 13.000 13.000 8.000 8.000 7.000 7.000 15.000 10.000 10.000 90.000 50.000 20.000 25.000 45.000 30.000 8.000 11.200 6.700 50.000 30.000 11.000 20.000

2.160 2.160 2.160 2.160 14.400 14.400 12.000 12.000 18.000 18.000 18.000 18.000 15.600 15.600 9.600 9.600 8.400 8.400 18.000 12.000 12.000 108.000 60.000 24.000 30.000 54.000 36.000 9.600 13.440 8.040 60.000 36.000 13.200 24.000

9.600 9.600 16.000 16.000 14.400 14.400 4.000 4.000 1.200 1.200 1.200 1.200 12.000 12.000 9.600 9.600 8.000 8.000 9.600 9.600 8.000 8.000 8.000 8.000

12.000 12.000 20.000 20.000 18.000 18.000 5.000 5.000 1.500 1.500 1.500 1.500 15.000 15.000 12.000 12.000 10.000 10.000 12.000 12.000 10.000 10.000 10.000 10.000

14.400 14.400 24.000 24.000 21.600 21.600 6.000 6.000 1.800 1.800 1.800 1.800 18.000 18.000 14.400 14.400 12.000 12.000 14.400 14.400 12.000 12.000 12.000 12.000

9.600 6.400 6.400

12.000 8.000 8.000

14.400 9.600 9.600

4.800

6.000

7.200

4.800

6.000

7.200

3200

4.000

4.800

16.000 8.800 20.000 6.240

20.000 10.000 25.000 7.800

24.000 12.000 30.000 9.360 5.600 12.000 4.800 7.000 15.000 6.000 8.400 18.000 7.200

B) Sporurile orientative ale principalelor specii de animale n func ie de poten ial

UM BOVINE 108 109 110 111 SUB 1 AN Vi ele reproductie Tineret mascul pentru carne SUB 2 ANI Vi ele reproduc ie Tineret mascul pentru carne DE 2 ANI I PESTE 2 ANI 112 113 Junici (24-27 luni) Vaci de lapte - lapte gr/zi/cap l/cap/an gr/zi/cap gr/zi/cap gr/zi/cap gr/zi/cap

POTEN IAL Scazut Mediu Ridicat

500 600 490 770

600 700 540 850

700 800 580 930

380 4000

540 5000

650 6000

OVINE 114 115 Oi mame i mioare - modul 100 capete - lapte Berbecu i la ngrat - modul 100 capete l/cap/an Kg/cap/an 35 35 45 45 60 55

CAPRINE 116 Mame i tineret femel montat- modul 100 capete l/cap/an 300 400 500

PORCINE 117 118 119 Purcei 9-25 Kg (nr. serii/an 8,7; 7,3; 5,8) carne Scroafe cu 17 purcei - purcei Porci la ngrat (serii/an 3,2; 2,8; 2,3) -carne gr/zi/cap nr. gr/zi/cap 500 300 400 17 600 700 500

PSRI 120 121 122 123 124 Pui pentru carne (nr. serii /an 5,7; 5,2; 4,7) - modul 100 capete-carne Gini outoare- modul 100 capete - ou Curci ptr. carne (nr. serii/an 3; 2,6; 2,3) -modul 100 capete- Carne Ra e ptr. carne (nr. serii/an 5,5; 5,2; 4,3) -modul 100 capete- Carne Gte ptr. carne (nr. serii/an 6,1; 5,2; 4,6) -modul 100 capete- Carne gr/zi/cap Buc/cap/an gr/zi/cap gr/zi/cap gr/zi/cap 35 250 30 35 60 40 260 35 42 70 45 270 40 45 80

Anexa III METODOLOGIA UTILIZAT PENTRU STABILIREA ZONELOR DE POTEN IAL Determinarea zonelor de poten ial are la baz Studiul pentru determinarea zonelor de potential, a zonelor geografice si marjelor brute de standard unitare pentru proiectele din cadrul masurii 3.1 Investitii in exploatatii agricole elaborat de un consortiu format din Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie (ICPA) - Bucureti (coordonator) si Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Economie Agrar (ICDEA). Studiul elaborat n anul 2004 a fost finan at prin Programul SAPARD. Stabilirea zonelor de potential pe tipuri de culturi si specii de animale si pasari in vederea aplicari criteriilor de selectie privind poten ialul zonei s-a axat pe: Stabilirea criteriilor pentru fiecare zona de potential : ridicat, mediu si scazut, in functie de caracteristiile de clima, ale solului, conditiile naturale specifice, evaluarea economica etc. ; Delimitarea zonelor de potential pentru productia vegetala (cultura mare, plante tehnice, legumicultura, plantatii de vii si pomi etc.) cresterea animalelor (bovine, bubaline, suine, ovine, caprine) si pasari (gaini, giste, rate, curcani etc.) Incadrarea localitatilor rurale comune - in cele trei zone de potential, pentru productia vegetala, cresterea animalelor si pasarilor. Metodologia utilizata pentru evaluarea zonelor de potential pe tipuri de culturi se bazeaza in principal pe Metodologia de bonitare a terenurilor agricole inclusa in Metodologia elaborarii studiilor pedologice ICPA 1987. Prin aceasta metodologie se calculeaza notele de bonitare corespunzatoare principalelor culturi agricole, pomi fructiferi, vita de vie in functie de cele mai importante conditii de mediu (sol, clima, teren). Pentru calculul notelor de bonitare naturale, din multitudinea conditiilor de mediu care caracterizeaza fiecare unitate de teren (TEO) delimitata in cadrul studiilor pedologice s-au ales numai cele mai importante, mai usor si mai precis masurabile si anume : o Temperatura medie anuala o Precipitatii medii anuale o Gleizare o Pseudogleizare o Salinizare sau alcalizare o Textura in orizontul de sol de la suprafata o Panta o Alunecari o Adincimea apei freatice

o o o o o o o o

Inundabilitate Porozitatea totala in orizontul restrictiv Continutul de carbonati de calciu total pe 0-50 cm Reactia in orizontul de sol de la suprafata Gradul de saturatie in baze in orizontuil de sol de la suprafata Volumul edafic Rezerva de humus in stratul 0-50 cm Excesul de umiditate la suprafata

Notele de bonitare calculate pornind de la o baza cartografica 1 :50.000 se calculeaza dupa acest sistem pentru urmatoarele culturi : o Arabil: Griu, Orz, Porumb, Mazare-fasole, Soia, Floarea soarelui, in de ulei, In de fuior, Cinepa, Sfecla de zahar, Cartof, Orez, Tutun, Legume termofile/criofile, Lucerna, Trifoi o Vii : Vie de vin, Vie de masa o Livezi : Mar/Par termofil, Mar/Par criofil, Prun, Cires/Visin, Piersic/Cais, Nuc, Gutui, Migdal o Arbusti fructiferi o Pasuni o Finete Agregarea informatiilor obtinute in acest mod la nivelul comunelor se face prin calculul mediilor notelor de bonitare pentru fiecare cultura pentru terenurile apartinind comunelor respective utilizind tehnologia SIG (Sisteme Informatice Geografice) prin care peste harta teritoriilor ecologic omogene (scara 1 :50.000) s-a suprapus harta unitatilor teritorial-administrative (la nivelul SIRSUP-2003 : comune). Notele de bonitare medii pe comune astfel obtinute au fost apoi corectate in functie de condi iile de relief, pant si hipsometrie utilizind aceeasi tehnologie SIG pentru suprapunerea unor straturi cartografice reprezentind procentul la nivel de comuna al principalelor unitati de relief (cmpie, platou, depresiune, glacis + piemont, pat de vale, cmpie litoral, deal cu gradient mediu, deal cu gradient mare, munte cu gradient mare, vale adncit) i al caracteristicilor pantelor (neted-umed, neted, slab ondulat, vlurit, moderat accidentat, accidentat muntos, foarte accidentat). Intervalul 0-100 in care poate varia nota de bonitare a fost divizat in trei clase reprezentind trei zone de potential: ridicat, mediu, scazut al comunei pentru fiecare din culturile evaluate pe baza histogramelor (analizei de frecventa) a notelor de bonitare pentru toate comunele de pe teritoriul tarii. n Tabelul 1 sunt prezentate intervalele notelor de bonitare pentru fiecare cultura vegetala corespunzatoare celor trei nivele de potential:

Tabelul 1 Intervalele notelor de bonitare corespunzatoare zonelor de potential scazut, mediu si ridicat pentru principalele culturi vegetaleCULTURA Griu Orz Porumb Floarea Soarelui Soia Mazare / Fasole Sfecla Zahar Cartof In ulei In fuior Cinepa Orez Tutun mare consum Lucerna Trifoi Pasuni Finete Legume criofile Legume termofile Vie vin Vie masa Piersic / Cais Prun Cires / Visin Mar termofil Mar criofil Gutui Migdal Nuc Arbusti fructiferi SCAZUT 15 - 30 15 - 30 15 - 20 15 - 20 15 - 30 15 - 20 15 - 20 15 - 20 15 - 30 15 - 20 15 20 15 - 20 15 - 20 15 - 20 0 - 30 0 - 20 15 - 20 15 - 20 0 - 10 0 - 10 15 20 15 - 20 15 - 20 15 - 20 15 - 20 0 - 20 0 - 20 0 - 20 0 - 20 POTENTIAL MEDIU 31 - 50 31 - 50 21 - 40 21 - 50 31 - 50 21 - 40 21 - 40 21 - 30 31 - 50 21 - 40 21 - 40 31-50 21-50 21 - 40 21 - 40 31 - 50 21 - 40 21 - 40 21 - 40 11- 40 11 - 40 21 - 50 21 - 40 21 - 40 21 - 40 21 - 40 21 - 40 21 - 40 21 - 40 21 - 40 RIDICAT 51 - 100 51 - 100 41 100 51 100 51 100 41 100 41 100 31 -100 51 100 41 - 100 41 - 100 51-100 51-100 41 - 100 41 - 100 51 - 100 41 - 100 41 100 41 - 100 41 - 100 41 - 100 51 - 100 41 -100 41 - 100 41 - 100 41 -100 41 -100 41 -100 41 -100 41 -100

In cazul in care notele de bonitare sunt mai mici de 15 se considera ca respectiva cultura nu are conditiile minime pentru a fi cultivata In vederea evaluarii potentialului la nivel de comuna privind cresterea animalelor a fost utilizat urmatorul algoritm bazat pe bazele de date existente : o Au fost calculate histogramele (frecventa) corespunzatoare efectivele existente de animale la nivelul comunelor raportate la suprafata agricola a comunelor. A fost evaluata de asemenea histograma corespunzatoare Unitatilor de Vita Mare (UVM) din comune raportate la suprafata terenului agricol;

o Analiza formelor histogramelor a dus la concluzia ca pentru UVM, taurine, cabaline histogramele sunt normal distribuite (deci nu exista comune specializate in cresterea acestor animale), pentru suine si pasari histogramele sunt foarte asemanatoare apropiate de distributia normala demonstrind o usoara specializare la nivelul comunelor pentru cresterea acestor animale, iar pentru ovine histograma este log normala demonstrind o specializare a unor comune in cresterea ovinelor; o Pe baza notelor de bonitare pe culturi, a ponderii culturilor in rotatie, a suprafetei terenurilor arabile, pasunilor si finetelor si a productiei medii pe punct de bonitare penru fiecare cultura s-a evaluat productia vegetala posibil de obtinut la nivelul comunei; o Utilizind coeficientii de transformare din zootehnie s-a evaluat numarul de unitati de vita mare (UVM) sustenabil de productia vegetala posibil de obtinut la nivelul comunei ; o Transformarea UVM in numar de bovine, porcine, ovine, cabaline si pasari s-a facut utilizind informatiile din histogramele calculate pentru fiecare tip de animal. Limitele claselor de potential pentru fiecare specie s-au stabilit in functie de curba de frecvente obtinuta la nivelul tarii pentru indicatorul numarului de animale raportat la suprafata agricola i sunt prezentate n Tabelul 2. In acest mod evaluarea claselor de potential include conditiile specifice Romaniei. Tabelul 2. Limitele (animale/ha agricol) in functie de care se evalueaza zonele de potential pentru cresterea animalelor.SPECIE Bovine Suine Cabaline Ovine Pasari Scazut 0 0.26 0 0.585 0 0.058 0 0.535 0 6.50 POTENTIAL Mediu 0.26 0.52 0.585 0.781 0.058 0.116 0.535 1.606 6.50 13.00 Ridicat > 0.52 > 0.781 > 0.116 > 1.606 > 13.00

Pentru delimitarea zonelor de potential pentru cultura vegetala si crestera animalelor metodologia prezentata a fost aplicata utilizind bazele de date existente rezultind zonele de potential pentru cultura plantelor si crestera animalelor. Suprapunerea straturilor de informatii din Sistemele Informatice Geografice si metodologia de interpretare a datelor pentru evaluarea claselor de potential a permis incadrarea localitatilor rurale comune in cele trei zone de potential pentru culturile si speciile animale luate in considerare.