Invidia

Într-o zi, vecinul nostru de bloc ºi-a luat un aparatde aer condiþionat. Era un zãduf îngrozitor, dar noin-aveam aparat de aer condiþionat ºi nici bani ca sãne cumpãrãm unul. Sufeream de cãldurã ºi deinvidie. Aveam însã o bibliotecã. Ne-am uitat în eaºi am scos cugetãrile lui Seneca. Am citit de acoloo paginã, douã despre bine ºi sensul vieþii ºi, deºicald tot ne era, nu l-am mai invidiat pe vecin.

Ceva mai târziu, vecinul ºi-a deschis un butic ºia început sã umble îmbrãcat la patru ace. Noi �– totcu blugi. Nu-i nimic �– ne-am zis liniºtiþi, citind uncapitol din Etica lui Spinoza. Apoi vecinul a apãrutdeodatã într-un Mégane argintiu. Noi n-aveam nicibicicletã, dar l-am dispreþuit citind din Phaidon allui Platon. Mai târziu, vecinul a schimbat Meganulpe Merþan. Nu ne-a pãsat, cãci ºi noi îl schimbase-rãm deja pe Platon cu Plotin. ªi-a luat ºi un 4x4, celmai mare de pe stradã. Noi l-am luat pe MarcusAurelius, care ne-a fãcut sã zâmbim împãcaþi cãtrenoi înºine.

A mai trecut o vreme ºi vecinul ºi-a luat nevastãnouã: blondã, frumoasã, tânãrã. Noi �– tot cu cea

veche, dar am pus mâna pe Evanghelia dupã Ioan.Vecinul ºi-a îmbrãcat soaþa cu o garderobã întreagãºi cu blãnuri, baºca bijuteriile. Noi ne-am îmbrãcatspiritul citind din Ecclesiast.

În fine, vecinul s-a mutat într-o vilã la ºosea cugard mare, bodigarzi ºi piscinã. Am rezistat ºi de dataaceasta eroic, mutându-ne ºi noi la Richard al III-lea.A urmat o a doua vilã �– la munte. Dupã ce am vã-zut-o, ne-am consolat cu Macbeth. O a treia �– la mare:am recurs la Învierea lui Tolstoi, al cãrei efect tonicl-am consolidat cu Ghilgameº, Ghandi ºi Declaraþiade iubire a lui Gabriel Liiceanu. Ne-am simþit cu multmai bine.

L-au dat la televizor la o emisiune foarte popu-larã. Ne-am stãpânit emoþia negativã cu o porþie deCaragiale. L-au dat a doua oarã cu mare succes: amfi suferit dacã nu ne-ar fi ajutat Ananda Coomaras-wamy, Cartea lui Iov ºi Cazul Wagner al lui Nietzsche.

Aºa a trecut ceva mai mult timp�… Vecinul îºi luacase, maºini, iahturi, gagici. Noi rãspundeam cuBalzac, Thomas Mann, Hegel, Berdiaev. Lupta erastrânsã, dar echilibratã. În sfârºit, într-o zi l-au arãtatcu cãtuºe la mâini, umflat de Parchet. Am rãsfoitatunci, fericiþi, Apocalipsa. Dar peste vreo douã sãp-tãmâni vecinul nostru era eliberat ºi chiar ºi-a anun-þat candidatura pe listele unui partid majoritar.

Scârbiþi, ne-am uitat în bibliotecã. N-am mai vã-zut nimic. Ne-am uitat pentru a doua oarã. Nu ne-avenit sã credem. Pentru a treia oarã ne-am uitat cuatenþie. Acelaºi rezultat: citiserãm toate cãrþile.

ªi atunci ne-a cuprins invidia�…

30 P O V E ª T I I M P E RT I N E N T E ª I A P O C R I F E

Interviul

�— Numele ºi prenumele, vã rog!�— Schlehmil, Peter, domniºoarã.�— Numele tatãlui?�— Adalbert, Chamisso, von.�— Cum se scrie? Aha! Sunteþi de naþionalitate

germanã?�— Da, vã deranjeazã?�— Noi nu facem distincþii de etnie, rasã, gen ºi

orientare sexualã. Mai departe: anul naºterii, loca-litatea�… Hmm, sunteþi cam în vârstã pentru com-pania noastrã! Filozofia noastrã e sã promovãmoamenii tineri ºi dinamici. Sunteþi mãcar dinamic?

�— Bâââ, ºtiþi, eu�…�— Experienþã aveþi?�— Eu nu�… mââââ�…�— Deci nu sunteþi tânãr, nu sunteþi dinamic. ªtiþi

mãcar sã cooperaþi în cadrul grupului? Sunteþisociabil? Aveþi un bun skill de comunicare? Aveþiaptitudini manageriale? Vã pricepeþi sã lucraþi pecalculator?

�— Skill? Aptitudini�… ãããã�… ªtiþi, de fapt, eun-am�…

�— Da?�— Eu n-am, ãããããã, cum sã vã spun�… n-am�…�— Vreþi sã spuneþi cã n-aveþi�….�— Da, n-am, ãããã, n-am deloc, ããã, adicã, înþele-

geþi, e cam penibil�… dar n-am�… ããã�…�— Vai, domnule, ce spuneþi!�… Nici o problemã,

v-am spus cã noi nu facem discriminãri de nici onaturã, inclusiv sexualã�… ªi totuºi, iertaþi insisten-þa, chiar n-aveþi, mã înþelegeþi, aia�… adicã deloc?

�— N-am deloc! Vreþi sã vã arãt? Veniþi aici, unde-iluminã�…

�— Vai, nu, domnule, e jenant, vã cred! E o pro-blemã, presupun, medicalã�… Dar oricum, la vârstadumneavoastrã destul de înaintatã, poate nu maie foarte grav�… Deºi�… Dar, iertaþi curiozitatea, aþiavut�… mai demult, la tinereþe?

�— Da. Am avut-o, dar am pierdut-o! Sau maibine zis am dat-o, am vândut-o!

�— Aþi vândut-o? Vai, ce nechibzuinþã! Cum sãvindeþi tocmai asta? Am auzit, ce-i drept, de uniicare ºi-au vândut câte un rinichi, vreun alt organ,dar chiar aºa, sã vã vindeþi aia�… ªi mãcar aþi luatmult pe ea? Euroi, desigur? Aþi negociat? Cum aþifãcut?

�— Ucigã-l toaca i-a luat mãsurile ºi mi-a plãtitca atare!

�— Vai, domnule, mãsurile�… mã jenez�… dar v-aºîntreba dacã vã amintiþi cât era de�…

110 P O V E ª T I I M P E RT I N E N T E ª I A P O C R I F E

�— Lãsaþi, domniºoarã, nici nu vreau sã-mi maiamintesc, când mã gândesc ce mare ºi corpolentãera! O frumuseþe! ªi nenorocitul ãla a luat-o, a bã-gat-o într-un sac ºi a plecat cu ea.

�— Într-un sac? Pe toatã? Oribil! ªi nu v-aþi plânsla Oficiul pentru protecþia consumatorului? Totuºi,mai avem ºi legi în þara asta! S-a profitat de dumnea-voastrã în mod josnic. De ce nu vã adresaþi presei?Înþeleg�… cu publicitatea e cam delicat�… Vai, dom-nule, cât vã compãtimesc! Oricum, nu merita s-odaþi pe nimic!

�— Chiar cã nu merita. Dar aºa-i omul, la tinereþe,nerod!

�— ªi ce-aþi fãcut apoi?�— Am suferit mult, dupã aceea. Am vrut sã mã

ºi însor ºi nu s-a putut. Fata a fugit de mine!�— Oho, îmi închipui! Ce femeie v-ar fi luat fãrã�…�— E de înþeles. Aºa cã am pierdut tot. Nici nu

vreau sã-mi mai amintesc prin câte nefericiri amtrecut.

�— Vã înþeleg ºi vã plâng. Vom încerca sã vã aju-tãm�… V-am spus cã noi nu facem discriminãri �– fiecã aveþi, cã n-aveþi�… Om bun sã fiþi!

�— Deci, mã angajaþi aºa, chiar fãrã umbrã�…�— Cum?�— Fãrã umbrã. Am tot încercat sã vã spun, dar

mi-era ruºine. Nu am umbrã. Nici un crâmpei. Amvândut-o pe toatã diavolului!

�— Umbrã n-aveþi? Vai, Dumnezeule, ºi eu carecredeam cã vorbeaþi despre�… ªi începusem sã vãcompãtimesc, femeie proastã ce sunt! Aºa nu mai

I N T E RV I U L 111

are nici un haz! Auzi, soro, n-are umbrã ºi se totcodeºte atâta sã spunã, de parcã-i ruºine! Da�’ ce ches-tie mai e ºi umbra aia? Cicã a vândut-o diavolului!Cicã i-a ºi dat ceva pe mortãciunea aia, drac tâmpit!Eu nu i-aº fi dat nimic! Þine umbra de mâncare, þinede cald? Hai, tataie, cã am pierdut atâta vreme cuumbra matale! ªi nu te mai considera aºa de deo-sebit, cã la �„Dan Diaconescu în direct�“ am vãzutchestii mult mai tari! A dispãrut ea, Elodia, ºi n-amai apãrut, necum umbra unui neica-nimeni!

112 P O V E ª T I I M P E RT I N E N T E ª I A P O C R I F E

Judecata

Un om muri ºi sufletul lui ajunse la cer, înfãþi-ºându-se lui Dumnezeu pentru interviul final.

�— Ce-ai fãcut bine ºi ce-ai fãcut rãu? îl întrebãDumnezeu încruntat.

�— Pãi, Doamne, cutare ºi cutare bine, cutare ºi cu-tare rãu, spuse omul intimidat!

�— Dar de crezut, ai crezut în mine ºi în viaþa veº-nicã?

�— Crezut, Doamne! prinse omul ceva inimã, ºiiatã totul e pe-aici aºa cum am crezut: ºi viaþa de dupãmoarte, ºi pedeapsa datã pãcãtoºilor, ºi rãsplata datãdrepþilor, totul, totul! ªi am nãdãjduit cã pentru celebune voi fi rãsplãtit ºi m-am temut cã pentru celerele voi fi pedepsit!

�— M-am lãmurit, zise Dumnezeu. Punctajul pecare îl obþii pentru bine se împarte la doi, iar din else scade punctajul pentru rãu. Ia zi, Petre, cât iesela urmã?

�— Atâta, Doamne, fãcu Sf. Petre dupã ce calculã.�— Bine. Dã-i zece mii de ani în Purgatoriu!Muri ºi un alt om. Ajuns la interviul final, fu

ºi el întrebat în acelaºi fel (monotonia e mare

Acolo). ªi rãspunsurile lui venirã asemãnãtoare(în fond facem cu toþii cam aceleaºi porcãrii). Doarcã, la întrebarea cu religia, omul, vãdit speriat, rãs-punse diferit:

�— Nu, Doamne, n-am crezut! Dimpotrivã, amsusþinut cã nu exiºti ºi cã nimic din ce vãd acum aicinu-i altceva decât o scornealã a popilor!

�— În focul veºnic cu el! izbucni Petre.�— Stai, Petre, în ce fel judeci? Omul ãsta a fãcut

cam tot atâta bine ºi rãu cât celãlalt. Dar le-a fãcutfãrã sã creadã în rãsplata de dupã moarte ºi fãrãteamã de pedepsele veºnice. Nu-i binele acesta, fãcutde dragul lui însuºi, mult mai de preþ decât al celui-lalt? Ia înmulþeºte de douã ori punctajul pentru bine,scade rãul ºi vezi cât îþi dã!

�— Numai o mie de ani în Purgatoriu, spuseSf. Petre confuz. Dar, Doamne, mai încercã el sãobiecteze, totuºi�…

�— Tu vorbeºti, Petre, de pedepsirea celor care nucred? Dacã chiar voi aþi crezut atât de puþin în mineîncât m-aþi pãrãsit la greu, v-aþi îndoit de mine, iartu m-ai renegat de trei ori (ºi nu te-ai fi oprit dacãnu trezeam eu însumi, exasperat, cocoºul ãla ca sãcânte de trei ori) �– voi, care m-aþi avut în persoanãîn mijlocul vostru, hrãnind flãmânzii, vindecândbolnavii ºi înviind morþii �–, de ce ar fi crezut în mineoameni care nu m-au vãzut niciodatã, nu m-au cunos-cut la chip, n-au aflat despre mine decât lucruriabsurde, ridicole ºi care se bat cap în cap, ba m-auvãzut ºi prãpãdind drepþii ºi nevinovaþii de atâtea

158 P O V E ª T I I M P E RT I N E N T E ª I A P O C R I F E

ori, milostivindu-mã mereu de ticãloºi ºi de tirani,ºi totuºi, dupã toate semnele astea, cicã de maredreptate, bunãtate ºi înþelepciune din parte-mi,n-au fãcut mai mult rãu pe pãmânt decât majo-ritatea celorlalþi?

J U D E C ATA 159

Cuprins

Felurile poveºtilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

POVEªTI IMPERTINENTE ªI APOCRIFESingurãtate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Facerea, cu bile albe ºi negre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15Greierele ºi furnica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17Cearta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21Epilog la Cartea lui Iov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Conformism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Invidia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29Firele de praf (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31Firele de praf (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35Adevãrul despre Narcis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39Intrigantul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41Pacea universalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45Fericirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49Acvariul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53Minunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57Pantofii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61Neascultare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63Reciclarea ªeherezadei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

În þara figurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69Redacþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73Vârsta de aur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77Melita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Istorie paralelã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85Schimbul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89Revoluþie în Cer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91Crocodilii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97Doi fraþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99Trei întrebãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103Adevãrul istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105Interviul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109Tãcerea lui Iona . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113Educaria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117Peºtele ºi Ramura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125Afarã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129Schimbare de plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133Un regim democratic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141Iertarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145O nouã aventurã a lui Don Quichote . . . . . . . . . . . . . 147Fiul mereu rãtãcitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151Facerea ºi Contra-facerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155Judecata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157Rostul vieþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161Lupul ºi Câinele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165Motanul încãlþat (versiune revizuitã) . . . . . . . . . . . . . . . . 169O alegere înþeleaptã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175Istorie biblicã contrafactualã (vezi Facerea, 25�–27) . . . . . 179Oedip ºi Sfinxul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185Propuneri de reforme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187

208 P O V E ª T I I M P E RT I N E N T E ª I A P O C R I F E

Cele trei fântâni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189Rãþuºca cea urâtã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191Cuvânt de pietricicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193Magazia cu iubiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195

SUPLIMENTRostul vieþii (variantã) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199Darurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203

C U P R I N S 209

La preþul de vânzare se adaugã 2%,reprezentând valoarea

timbrului literar ce se vireazãUniunii Scriitorilor din România,

cont nr. RO44 RNCB 5101 0000 0171 0001,B.C.R. Unirea, Bucureºti.