Jonas Jonasson

Asasinul Anders si lumea,pe infelesul tuturor

Traducere si note de lonela Chirild

ATREI

PARTEA INTAI

O STRATECIE DE AFACERI

NEOBISNUITAt

7

l

Unu

Visdnd cu ochii deschi;i, in holul recepliei unuiadintre cele mai mizerabile hoteluri din Suedia, stXtea unbXrbat a cdrui viafd avea sd fie, in curAnd, inlesatX deistorii cu moarte ;i tot felul de v5t5m5ri corporale, depunga;i ;i bandili.

Fiind singurul nepot al negustorului de cai HenrikBergman, individul invoca, ala cum o flcea intotdeauna,neajunsurile bunicului siu pe linie patern5. BXtrdnulfusese cel mai bun in meseria lui, in tot sudul Suediei;nu vdnduse niciodatl mai putin de ;apte mii de capetepe an;i fiecare de prima mdnI.

Dar, incepdnd cu 1955, trlddtorii de fermieri ince-puserl si schimbe animalele de povar5, dar;i pe cele derasi, pe tractoare, intr-un ritm pe care Bunicul refuzas5-l inteleag5. fapte mii de tranzactii s-au fdcut ;aptesute, care, apoi, au ajuns ;aptezeci, apoi ;apte. in cinciani, averea de milioane de coroane a familiei s-a risipitca un nor de gaz de e;apament. ln 1960, tatXl nepotuluiincb neniscut a incercat sI salveze ce se mai putea salva,bdtdnd pe la toate u;ile fermierilor din regiune ;i pro-pov5duindu-le blestemul mecaniz5rii. La urma urmelor,

lonas Jonasson

circulau o mullime de zvonuri in toate pdrlile pe subiec-tul ista. Cum ar fi, de exemplu, cI motorina, in contactcu pielea, ar putea produce cancer.

Apoi tatXl a addugat ;i cd studiile arXtau cd moto-rina poate cauza sterilitate la blrbafi. Dar n-ar fi trebuitsd deschidd gu;;a in privinta asta. in primul rdnd, nuera adevXrat, ;i, apoi, era o chestiune care gAdila plScuturechile fermierilor care trigeau din greu la cdmp ;i careerau constant in c5lduri, iar acasd aveau deja de la treiIa opt plozi fiecare. Era mai mare rusinea si incerce sipunl mina pe niste prezervative, in schimb nu era nicioprobleml sd glseascS un Massey Ferguson sau un JohnDeerel .

Bunicul sXu nu doar cd murise fIrI sX lase in urmlvreo lelcaie , dar a crXpat in urma unei lovituri mortaledate de ultimul s5u cal. Fiul lui, indurerat si fXrd cai,a luat frdiele, a absolvit ceva cursuri si s-a angajat, numult dupl aceea, la Facit AB, una dintre cele mai maricompanii producdtoare de ma;ini de scris si calcula-toare mecanice. Astfel, a reu;it sd fie cllcat in picioarede propriul viitor, nu o dat5, ci de doul ori in viafalui, pentru c5, din senin, ;i-a f5cut aparilia pe piafXcalculatorul electronic. Ca ;i cum ar fi vrut sd-;i batljoc de clrlmida de calculator creat de cei de la Facit,versiunea iaponezd, inclpea, bine-mersi, in buzunarulde la o iachet5.

Aparatele grupului Facit nu s-au mic;orat (cel pufin,nu suficient de repede), spre deosebire de firma in sine,care s-a strdns ;i s-a chircit, pAnI cind n-a mai r5masabsolut nimic din ea.

1 Mirci de tractoare ;i alte utilaje agricole.10

fiction connection

Asosinul Anders ;i lumea pe inlelesul tuturor

Fiul negustorului de cai a fost dat afari. Ca s5-;iinece amarul faptului cd viafa l-a amXgit de douX ori, s-a

apucat de biuturX. fomer, inversunat ;i amlrdt, intot-deauna nespllat pi niciodatd treaz, gi-a pierdut repejororice putere de atraclie in ochii nevestei lui cu dou5zecide ani mai tdniri, care a reu;ise sI reziste o vreme prinpreajma lui, ;i apoi incX pulin. in cele din urmi, i-a datprin cap tinerei si ribdltoarei neveste cd gre;eala de a-l filuat de bdrbat pe acest individ nepotrivit era reversibilS.

- Vreau sI divor!5m, i-a zis intr-o dimineatd bdr-batului ei care se foia de colo-colo prin cas5, c5utdndceva, imbrlcat numai in chiloli albi, mdnjifi cu peteintunecate.

- Mi-ai vdzut sticla de coniac? a intrebat-o bdrbatul.

- Nu, dar vreau s5 divor!5m.

- Am pus-o pe dulapul de la bucltdrie azi-noapte. Pro-babil cd ai mutat-o de-acolo.

- E posibil s-o fi pus in dulapul pentru bduturi, cAndam fdcut curitenie in bucit5rie, nu-mi aduc aminte, darideea e cI eu vreau sI divortlm.

- in dulapul pentru biuiuri? Da'bineinfeles, acolotrebuia sd mX uit de prima dat5. Cdt de fraier sunt. Deci,te mufi? fi o sI iei ;i chestia aia care se cacd pe ea, nu?

Da, a luat copilul. Un bXiefel palid, cu pirul blond;iochi alba;tri, blAnzi. B5iatul care, mult mai incolo, aveasd devinl receplioner.

in ceea ce-o privea pe mama bdiatului, ea i;i doriseo carier5 de profesoar5 de limbi str5ine, dar s-a intdm-plat ca biiatul sI vinl pe lume cu cincisprezece minuteinainte de examenul ei de sfdr;it de an. S-a mutat atuncila Stockholm cu cel mic, impreund cu toate catrafusele

;i actele de divorf semnate. A inceput s5-si foloseasc5

Jonas lonasson

din nou numele de fat5, Persson, firl sX se gdndeascl laconsecinlele acestei schimbiri asupra bXiatului, care dejaprimise numele de botez Per (nu cX ar fi imposibil sI techeme Per Persson sau, de exemplu, JonasJonasson, darunii ar putea si giseasci numele monoton).

in capitalX o a;tepta o slufbd de agent de circulalie.Mama lui Per Persson mergea de-a lungul unei strlzi gi se

intorcea pe cealaltd, avAnd parte aproape zilnic de fel defel de predici de la blrbati care parcaseri ilegal, predici

|inute mai ales de cei care-;i puteau permite, f5ri nicioproblem5, amenzile pe care le aplica ea cu vArf ;i inde-sat. Visul ei de a deveni profesoarl - de a le impdrt{icuno;tinfele despre prepozifiile din limba germanS, caresi cum introducea acuzativul sau dativul, unor elevi pecare i-ar fi durut in cot de asta - a fost l5sat deocamdatXdeoparte.

Dar, dupl ce mama lui a petrecut jumXtate deve;nicie intr-o sluibX care ar fi trebuit sX fie doar tempo-rar5, s-a intdmplat ca unul dintre b5rbajii care parcaserlilegal, mari amatori de discursuri moralizatoare, sX-;ipiardl uzul raliunii in miilocul lamentajiei lui, cAndsi-a dat seama cX in costumul de agent de circulafie se

ascundea o femeie. Dintr-o vorbX intr-alta, au aiuns sX

ia cina impreunl intr-un restaurant filos, unde amendaa fost ruptl in buc5li cam in momentul in care venisevremea cafelei cu dichis. Apoi, n-a trecut mult;i domnulcare parcase ilegal a cerut-o de nevastl pe mama lui PerPersson.

Pefitorul se intdmpla sI fie un bancher islandez pepunctul de a se muta inapoi in Reykjavik. I-a promisviitoarei neveste luna ;i stelele de pe cer dacl avea s5-lurmeze acolo. Si ar fi fost mai mult decdt bucuros s5 vinX

- 12

fidion connection

Asasinul Anders ;i lumeo pe in,telesul tuturor

;i fiul ei cu ei. Numai cI trecuse atdta timp, cX biiefelulblond ajunsese dela adult cu acte in regul5, capabil sX

hotXrascl pentru sine. Iar el avea in minte un viitor maibun in Suedia;i, de weme ce nimeni nu poate comparace s-a intdmplat dupX cu ce s-ar fi putut intAmpla daclalegea calea Islandei, e imposibil sX ne dXm seama daclfeciorul gre;ise sau nu in calculele lui, ;i cdt de mult.

*

La doar ;aisprezece ani, pe ldngi cursurile la careoricum se ducea fXrI nicio tragere de inim5, Per Persson

;i-a luat ;i o sluibi. Nu i-a spus niciodat5 mamei lui, cude-am5nuntul, ce presupunea asta. fi avea motivele luisI n-o facX.

- Unde te duci acum, bliete? l-ar fi putut intrebamama lui.

- La munc5, mam5.

- Atat de tArziu?

- f2, noi avem deschis mai tot timpul.

- fi ce ziceai cX faci tu acolo?

- fi-am mai spus de o mie de ori. Sunt asistent in...industria divertismentului. Unde oamenii au intdlniri sitot felul de chestii din astea.

- Ce fel de asistent? fi cum se nume;te...

- Trebuie sI plec, mam5. Ne vedem mai incolo.Per Persson ii scdpase din nou printre degete. Evi-

dent cX nu voia sX-i impXrt5;eascd maicS-sii am5nunteleslujbei lui, cum ar fi fost faptul cX patronul lui ambala

;i vindea amor cu ora intr-o clSdire galbenS, mizera-bil5, din lemn, in Huddinge, la sud de Stockholm. Sau

cX institulia respectivd era cunoscut5 sub numele deClub Amore. Sau ci treaba pu;tiului presupunea si se

Jonas lonasson

ocupe de logistictr, dar;i sX fie insolitor si inspector,in acela;i timp. Era important ca fiecare vizitator s5-;ig5seascl drumul spre camera potrivite, in care se vindeaiubirea potrivitf, pentru o perioad5 fixd de timp. B5iatulintocmea programul, urmirea ca fiecare vizitd, sX durezeatat cat trebuia si asculta pe la usi (ldsdndu-si imaginafiasd zburde in voie). DacI i se pdrea cI ceva nu era cumtrebuia, dddea alarma.

Cam pe cdnd maicS-sa a emigrat si Per Persson si-aterminat studiile - cel pufin in mod formal -, patronullui s-a gAndit si inceapl o noul afacere. Clubul Amorea devenit Pensionat Sjoudden: hotelul Coasta M5rii. Nuera nici in apropierea mdrii si nici nu avea vreo coastlprimprejur. Dar, cum spunea patronul: ,,Trebuie s5-i ziccumva funditurii Ssteia de rahat".

Paisprezece camere. Doui sute dou5zeci ;i cinci decoroane pe noapte. Toalet5 ;i du; la comun. Cear;afuri

;i prosoape noi, cam o dat5 pe s[ptdmdnd, dar numaidac5 cele folosite ar5tau suficient de murdare. SI trecide la administrarea unui cuibu;or de nebunii la a aveape mdnl un hotel de-o stea nu era tocmai ceea ce pro-prietarul i;i dorise. Cd;tigase mult mai mulfi bani cdndoaspefii lui aveau pe cineva in pat. fi, dacd in programulfetelor apdrea vreo fereastr5, se cuiblrea si el o vreme cucdte una.

Singurul avantai al hotelului era faptul cX era maipufin ilegal. Fostul patron de bordel petrecuse opt lunila rlcoare; s-a gdndit cX-i fuseserl de-ajuns.

Lui Per Persson, care i;i demonstrase deja talentulpentru logisticS, i se oferise postul de recepfioner;i ;i-azis cX ar fi putut fi ;i mai rXu (chiar dacd salariul nuputea fi mai mic de atat). Trebuia sd inregistreze oaspefii,

Asasinul Anders ;i lumeo pe in,telesul tuturor

la venire ;i la plecare, sI se asigure c5-;i pl5teau ;ederea;i sI arunce din cAnd in cAnd un ochi spre rezervSri ;ianul5ri. Ba chiar i se permitea si fie cumsecade din cdndin cAnd, atata vreme cdt atitudinea lui nu avea un efectnegativ asupra rezultatelor.

Era o afacere nouX, sub un nume nou, ;i sarcinile luiPer Persson erau diferite ;i presupuneau ceva mai mult5responsabilitate decdt inainte. Asta I-a flcut sX-l abordezepe patron ;i sX sugereze, umil, o ajustare a salariului.

- in sus sau in jos? l-a intrebat ;efuI.Per Persson i-a zis cX ar fi fost de preferat in sus.

Conversafia n-a luat direcfia pe care ;i-o imaginase el.Acum nu mai spera decdt sI pistreze ce avea deia.

Ceea ce s-a ;i intdmplat. Patronul fusese totu;i sufi-cient de generos incit s5-i facf, o sugestie:

- Auzi, ce naiba, de ce nu te muli in camera din spa-

tele recepfiei, ca sE nu mai fii nevoit sI pldte;ti chiriapentru apartamentul in care ai r5mas, dupd ce-a plecatmama ta?

Ei bine, Per Persson a fost de acord c5, in felulacesta, ar fi putut sX mai economiseasci ni;te bani. ficum era plltit la negru, putea sX incerce si primeasciajutor social ;i indemnizafie de ;omaj, pe lAngd baniide la patron.

A;a se face ci tAndrul receplioner a devenit una cuslujba lui. Tr5ia;i muncea Ia receptia hotelului. A trecutata un an, au trecut doi, apoi cinci, iar lucrurile nu austat mai bine pentru biiat decAt fuseserl pentru tatil ;ibunicul s5u, inaintea lui, din niciun punct de vedere. Iarvina pentru acest fapt era, in mare, a rlposatului sXu bu-nic. Mo;neagul a fost milionar de mai multe ori in viafalui. Acum, urma;ul lui, sdnge din sdngele lui, Ia a treia

lonas lonasson

generalie, stetea in spatele unui birou, la receplia unuihotel, urdndu-le bun venit unor oaspefi impufifi, carer5spundeau la nume ca Asasinul Anders;i alte asemeneachestii oribile.

Se intdmpla cd tocmai acest Asasin Anders era unuldintre oaspetii pe termen lung ai hotelului Coasta Mdrii.Numele lui adevdrat eraJohan Andersson ti iti petrecusemai toatd viafa lui de adult intre patru perefi. Cuvintelesau expresiile n-au fost niciodati punctul lui forte, insisi-a dat seama destul de deweme in viafl ci poli fi foarteconvingXtor ;i dacS-i articulezi una zdravdnl peste botcuiva care nu era de acord cu tine sau care pirea cX segande;te sI adopte o atare pozifie. fi sX repeli experienla,dacX era nevoie.

in timp, aplecarea spre un asemenea tip deconversalie l-a f5cut pe Johan si sfdr;easc5 in companiaunor indivizi dubio;i. Noile lui cunottinte l-au indemnatimperios sf,-;i combine aceste tehnici de argumentare vi-olente cu alcool ;i pastile, ceea ce i-a pus capac definitiv.La doulzeci de ani, alcoolul gi pastilele i-au adus doispre-zece ani de inchisoare, dupl ce n-a putut sI explice cumde toporul lui ajunsese infipt in spinarea celui mai maredistribuitor de amfetamine din regiune.

Opt ani maitdrziu, Asasinul Anders a ie;it de la zdup;i;i-a slrbitorit eliberarea cu asemenea fervoare, cd abiaa avut timp sX se dezmeticeasci inainte sX mai primeasclvreo paisprezece ani, peste ceilalfi opt servili deia. Dedata asta, fusese de vinl o pu;c5. Folositd de la micldistanfX. A tras drept in mutra Sluia care preluase aface-rea cu amfetamine de la individul cu toporul in spinare.O imagine deosebit de nepl5cutd pentru cei care fuseserdchemapi sd curele dup5 el.

16fiction connection

Asasinul Anders ;i lumeo pe in,telesul tuturor

La tribunal, Asasinul Anders suslinea, sus ;i tare,c5 nu avusese de gdnd s5-l omoare. Oricum, nici nu-;ididuse seama c-o f[cuse. Nu-;i amintea foarte multe dinacel incident. Poveste care s-a repetat ;i la urmitorulsefur la mititica, dupX ce i-a tliat gdtul celui de-al treileacomerciant de pastile, pentru cX respectivul antreprenorse apucase s5-l acuze de proastd dispozifie. Tipul careavea sX sfdr;eascd cu gdtul tliat avusese, in mare, drep-tate, dar asta nu-l mai ajuta cu nimic.

La vArsta de cincizeci ;i ;ase de ani, Asasinul Andersera, din nou, liber. Spre deosebire de celelalte d5fi, dedata asta nu-;i mai punea problema unei ;ederi tem-porare in lumea din afarS: de data asta, ;ederea lui erapermanentS. .Lsta era planul. Tot ce trebuia sd facd era sIse lind departe de b5uturX. $i de pastile. Si de oricine sauorice avea leglturl cu biutura si pastilele.

Cu berea nu era ata grav; in majoritatea timpului, ilfdcea sd se simti fericit. Sau pe jum5tate fericit. Sau, m[rog, mdcar nu nebun.

Venise la hotelul Coasta M5rii crezdnd c5 aici incl se

mai ofereau anumite experienle care, ar zice gurile rele,in inchisoare nu s-ar gdsi chiar la tot pasul de-a lungulunui deceniu. Sau trei. Dupd ce i-a trecut dezamXgireaprovocatd de faptul cd situafia stdtea cu totul altfel, a ho-tdrdt sX se cazeze acolo. La urma urmelor, avea nevoie de

un loc in care sX stea si o sum5 de doul sute de coroane

;i un pic nu era ceva la care s5 strdmbe din nas, mai ales

gAndindu-se la ce il dusese in trecut o astfel de atitudine.Chiar inainte si preia cheia de la camerl pentru

prima dat5, Asasinul Anders a apucat sX-;i spunl poves-tea vielii receplionerului care s-a nimerit in calea lui.A inclus ;i copilSria lui, cu toate cX uciga;ul nu considera

.lonas lonasson

cI ar fi avut vreo consecinle asupra celor intdmplateulterior. Primii lui ani au constat, in mare, din befiile ta-tilui sdu, care se matolea dupd ce venea de la serviciu casX poatS s5-gi tolereze sluiba, ;i din strXdaniile maicS-sii,care flcea exact lh fel ca s5-l tolereze pe taic5-su. in felulacesta, taicS-su nu putea s-o suporte pe maic5-sa, faptdemonstrat prin b5tXile Ia care o supunea la intervaleregulate, la care fiul era, de cele mai multe ori, prezent.

DupI ce-a ascultat intreaga tXr5;enie, recepfioneruln-a indrdznit sI facX altceva decdt s5-i ureze bun ve-nit Asasinului Anders, cu o strdngere de mdnf, ;i ointroducere:

- Per Persson, ii zise el.

- Johan Andersson, ii rlspunse criminalul, promi-fdndu-;i sX incerce sX comit5 cdt mai pufine crime posi-bil in viitorul apropiat.

Apoi il intrebi pe receplioner dacl nu avea cumvavreo bere care nu-i mai trebuia. DupX taptesprezece anifdrd, nici nu era de mirare c5-;i simlea gdtul un pic uscat.

Per Persson n-avea niciun motiv s5-;i inceap5 relafialui cu Asasinul Anders refuzAndu-i berea. Dar, in timpce-o turna in pahar, intrebi dacl nu cumva domnulAndersson n-ar trebui sI ia in considerare ideea de a nupune gura pe biuturX si pastile.

- Probabil cI a;a ar fi cel mai bine, a rXspuns JohanAndersson. Dar, ascult5, pofi s5-mi zici Asasinul Anders.A;a-mi spune toatX lumea.

Doi

E bine sX-1i g5se;ti fericirea in lucruri mlrunte. Cumar fi faptul cX trecuseri luni bune, iar Asasinul Andersn-a omordt nici recepfionerul, nici pe altcineva dinimediata vecindtate a hotelului. $i faptul cX patronull-a lSsat pe Per Persson si inchidi receplia hotelului du-minica pi s5-;i ia cdteva ore libere. Atdta timp cdt stareavremii - spre deosebire de multe alte chestii - era departea lui, i;i asuma riscul de a ie;i din hotel. Nu sX se

distreze: n-avea el niciodati bani de a;a ceva. Totu;i, sX

stai lini;tit pe o bancS;i sI te gdnde;ti la mersul lucruri-lor sunt intotdeauna gratis.

Acolo ;i stdtea, cu patru sendvi;uri cu ;uncd ;i o sti-cl5 de sirop de zmeurd pe care le adusese cu el, cdnd, dinsenin, se auzi intrebat:

- Ce mai faci, fiule?Dinaintea lui stdtea o femeie nu cu mulli ani mai in

vdrstl decAt Per insu;i. Era murdari ;i zdrenfuitd, iar injurul gdtului ie;ea in eviden!5 un guler alb, clerical, cupete soioase pe el.

Per Persson nu se chinuise niciodatd sX fie dincale-afarX de religios, dar un popl era un popX ;i se gdndi