Anchet ă postelectoral ă 2009

DV\795510RO.doc

Anchet ă postelectoral ă 2009

Spe

cial

Eur

obar

omet

er 3

20/ W

ave

71.3

– T

NS

opi

nion

& s

ocia

l

Prezenta anchetă a fost comandată de Parlamentul European şi coordonată de DirecŃia Generală Comunicare a Comisiei Europene.

Prezentul document nu reprezintă punctul de vedere al Parlamentului European.

Interpretările şi opiniile pe care le conŃine aparŃin exclusiv autorilor.

Raport

PARLAMENTUL

EUROPEAN

Comisia Europeană Eurobarometru special

Perioada de lucru pe teren: iunie-iulie 2009

Publicare: noiembrie 2009

EUROBAROMETRU special 320 Anchetă postelectorală

2/77

CUPRINS

CUPRINS .........................................................................................................2

INTRODUCERE.................................................................................................3

1. O participare la nivel general în scădere, dar rezultate care variază de la o Ńară la alta..............................................................................................7

1.1 Contrastele europene ............................................................................ 7 łările în care rata participării a crescut ....................................................... 11 łările în care rata participării s-a menŃinut la acelaşi nivel (fluctuaŃie pozitivă sau negativă de sub un punct procentual) ......................................................... 11 łările în care rata participării a scăzut......................................................... 12

1.2 Cine sunt absenteiştii?......................................................................... 16 a. Profilul sociodemografic al absenteiştilor ............................................. 16 b. FrecvenŃa neprezentării la vot ........................................................... 21

1.3 Momentul luării deciziei de neprezentare la vot....................................... 24

1.4 Motivele absenteismului ...................................................................... 29

1.6 Nivelul de informare necesar pentru a vota ............................................ 40

2. Expunerea la campaniile electorale europene ....................................45

2.1 Amintiri despre campaniile de stimulare a participării la vot ..................... 45

3. Ponderea mizelor europene în cadrul votului .....................................49

3.1 Momentul luării deciziei ....................................................................... 49

3.2 MotivaŃiile votului ............................................................................... 53

3.3 Principalele mize care au influenŃat decizia alegătorilor............................ 60

3.4 Atitudinea faŃă de Europa şi influenŃa euroscepticismului ......................... 68

CONCLUZII ....................................................................................................75

SPÉCIFICAłII TEHNICE…………………………………………………………..… 75

CHESTIONAR ……………………………………………………………………………..… 78

TABELE……………………………………………………………………………………………… 87


3/77

INTRODUCERE

În perioada 4-7 iunie 2009, peste 386 de milioane de alegători din cele 27 de state

membre ale UE au fost chemaŃi la urne să-i aleagă pe cei 736 de deputaŃi care îi

reprezintă în Parlamentul European. Rezultatele acestui scrutin scot în evidenŃă câteva

concluzii esenŃiale:

� rata absenteismului a fost de 57% (+ 2,5 puncte procentuale faŃă de 2004),

observându-se însă o încetinire a ritmului de scădere a participării.

� evoluŃia participării prezintă variaŃii foarte mari de la un stat membru la

altul.

� aceasta rămâne scăzută, înregistrându-se însă progrese notabile în

Ńările care au aderat la UE în 2004 şi 2007.

� aceasta prezintă tendinŃe descrescătoare în rândul statelor membre

care au participat la diferitele alegeri organizate din 1979 până în

prezent.

În lumina acestor concluzii esenŃiale, Parlamentul European a hotărât să realizeze o

amplă anchetă postelectorală paneuropeană, în scopul de a analiza, în special,

următoarele elemente: motivele care stau la baza absenteismului constatat, atitudinea

celor care s-au prezentat la urne, precum şi a celor care nu au votat, cu privire la

problematica europeană, evoluŃia sentimentului de „eurofil” , toate acestea vizând

elaborarea unei serii de măsuri care ar putea determina inversarea acestei tendinŃe de

scădere continuă a participării. Se impune, aşadar, dezvăluirea aspectelor negative

evidenŃiate de prezenta analiză, care ar putea constitui un motiv de preocupare, dar şi

sublinierea aspectelor pozitive, care încurajează o atitudine optimistă.

Acesta este scopul acestei anchete postelectorale ample realizate în cele 27 de state

membre ale Uniunii Europene la cererea Parlamentului European (DG Informare), în

cadrul sondajelor Eurobarometru Standard ale Comisiei Europene (DG COMM).


4/77

Rezultatele anchetei evidenŃiază, în special, următoarele aspecte:

� O evoluŃie generală în creştere a sentimentului de apartenenŃă la Uniunea

Europeană şi a celui de a fi cetăŃean european. Aceste sentimente prezintă

tendinŃe de creştere în Ńările care au aderat la UE în 2004 şi de uşoară

scădere în intensitate în celelalte.

� O uşoară creştere a încrederii în instituŃiile europene, care se manifestă însă

cu precădere în rândul Ńărilor care au aderat cel mai recent la UE.

� Un motiv esenŃial pentru prezentarea la urne: îndeplinirea unei datorii

civice, mai degrabă decât exprimarea ataşamentului faŃă de UE.

� Un motiv esenŃial pentru neprezentarea la urne: exprimarea unei lipse a

încrederii în politică în general şi nu a neîncrederii în UE.

Toate aceste diferite aspecte sunt prezentate în detaliu în prezentul raport de analiză.

Pentru a reduce cât mai mult riscul ca persoanele intervievate să uite aspectele legate

de scrutinul din 7 iunie, interviurile au fost realizate în perioada 15 iunie-7 iulie 2009,

pe un eşantion de 26 096 de persoane cu vârsta minimă de 18 ani1.

Acest Eurobarometru privind alegerile a fost realizat de TNS Opinion & Social.

Metodologia utilizată este cea a sondajelor Eurobarometru Standard ale DirecŃiei

Generale Comunicare (unitatea „Monitorizarea opiniei publice”). Anexa la prezentul

raport cuprinde o notă tehnică referitoare la interviurile realizate de institutele reŃelei

TNS Opinion & Social. Această notă indică metodologia utilizată pentru efectuarea

acestor interviuri, precum şi intervalele de încredere. Criteriile pe baza cărora a fost

elaborată această anchetă postelectorală sunt genul, vârsta, locul de reşedinŃă,

reconstituirea participării la alegerile europene, reconstituirea votului, precum şi

participarea la cele mai recente alegeri generale care au avut loc în fiecare stat

membru.

1 Peste 16 ani în Austria. Cu toate acestea, prin convenŃie, în cadrul prezentului raport vom vorbi despre segmentul de vârstă 18-24 ani.


5/77

Prezentul raport are ca obiectiv să analizeze rezultatele acestei anchete pe baza a trei

teme principale:

� Absenteismul: profil şi motivaŃii

� Expunerea la campaniile de stimulare a participării la vot

� Ponderea aspectelor europene în exercitarea votului

Pe lângă analizarea rezultatelor la nivelul Uniunii Europene (UE 27), vom încerca să

scoatem în evidenŃă diferenŃele uneori semnificative care există între statele membre

sau grupurile de state membre, atât la nivel sociodemografic, cât şi în funcŃie de o

serie de alte variabile referitoare, în special, la atitudinea cetăŃenilor în ziua alegerilor

(votanŃi sau absenteişti), precum şi la părerea acestora despre Uniunea Europeană.

Pentru a permite o lectură comparativă între ultimele două alegeri europene, vom

compara rezultatele prezentei anchete cu cele ale anchetei postelectorale realizate de

TNS Opinion (EOS Gallup Europe la vremea respectivă) în iunie 2004, imediat după

precedentele alegeri europene. Cu toate că va trebui să ia în considerare existenŃa

anumitor diferenŃe2, această analiză comparativă furnizează totuşi informaŃii extrem de

utile şi de interesante pentru înŃelegerea scrutinului.

2 Flash Eurobarometru 162. DiferenŃele se referă la modul de culegere a datelor utilizat (interviuri realizate în principal la telefon), precum şi la aria de acoperire a anchetei (UE25, întrucât România şi Bulgaria au aderat în 2007). Raportul complet al anchetei postelectorale din 2004 poate fi consultat la adresa: http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/FL162en.pdf


6/77

Notă Prezentul Eurobarometru special a fost realizat în perioada 12 iunie-7 iulie 2009 şi face

parte din seria Eurobarometru 71.

În cadrul acestui raport, se utilizează abrevierile oficiale ale numelor Ńărilor.

ABREVIATIONS

UE27 Uniunea Europeană – 27 de state membre NSP Nu ştiu BE Belgia

CZ Republica Cehă

BG Bulgaria DK Danemarca DE Germania EE Estonia EL Grecia ES Spania FR FranŃa IE Irlanda IT Italia CY Republica Cipru LT Lituania LV Letonia LU Luxemburg HU Ungaria MT Malta NL łările de Jos AT Austria PL Polonia PT Portugalia RO România SI Slovenia SK Slovacia FI Finlanda SE Suedia UK Regatul Unit


7/77

1. O participare în scădere la nivel general, dar rezultate care variază de la o Ńară la alta

Rata de participare la alegerile europene continuă să scadă. Cu toate acestea, scăderea

cunoaşte un ritm mai puŃin alert decât în perioada 1999-2004. În cele ce urmează vom

încerca să analizăm şi să prezentăm în detaliu motivele care au stat la baza deciziei de

neprezentare la urne şi să conturăm profilul sociodemografic al absenteiştilor de la

alegerile europene.

1.1 Contrastele europene

- Rata de participare continuă să scadă -

La nivelul Uniunii Europene extinse,s-au prezentat la secŃiile de votare 43%

dintre alegători 3. Aceasta reprezintă o rată de participare cu 2,5 puncte procentuale4

mai mică faŃă de cea de la alegerile europene din 2004, care constituia deja un record

în materie de absenteism.

Evolution of turnout in the European elections (in %)

61.9958.98 58.41 56.67

49.5145.47

43.00

1979 1984 1989 1994 1999 2004 2009

De la primele alegeri europene din 1979 (la vremea respectivă, Uniunea Europeană era

formată din 9 state membre), rata de participare a scăzut continuu.

3 QK1: Alegerile europene au avut loc la (INTRODUCEłI DATA CORECTĂ, ÎN FUNCłIE DE łARĂ). Din diverse motive, anumite persoane din (łARA NOASTRĂ) nu au votat la aceste alegeri. AŃi votat în cadrul recentelor alegeri europene? 4 Pentru simplificarea lecturii, cifrele referitoare la participare, incluse în prezenta analiză, nu conŃin decât o zecimală. Cu toate acestea, în anumite tabele şi grafice, rezultatele prezentate conŃin două zecimale.


8/77

De data aceasta, însă, tendinŃa este mai puŃin abruptă: deşi există dovezi clare cu

privire la un real eşec democratic, putem sublinia faptul că rata de participare, într-o

pantă mereu descendentă faŃă de primul scrutin din 1979, cunoaşte o tendinŃă net

favorabilă în perioada 2004-2009, după scăderile semnificative înregistrate în perioada

1994-1999 (-7,2 puncte procentuale) şi în perioada 1999-2004 (-4 puncte

procentuale).

ComparaŃie între statele membre

Într-o primă etapă, înainte de a ne opri asupra evoluŃiei participării în raport cu

scrutinul anterior, putem prezenta cifrele aferente acesteia în fiecare dintre statele

membre.

S-a înregistrat o participare deosebit de ridicată în 3 Ńări: Luxemburg (90,76%),

Belgia (90,39%) şi Malta (78,79%). Să nu uităm că în primele două Ńări menŃionate

participarea la vot este obligatorie, iar cei care nu se prezintă la urne riscă să fie

amendaŃi.

Mai mult de trei alegători potenŃiali din patru s-au prezentat la urne în Malta (78,79%),

cu toate că în această Ńară votul nu este obligatoriu.

În 11 Ńări s-au înregistrat rate de participare mai mari decât media

europeană: Italia, Danemarca, Cipru, Irlanda, Letonia, Grecia, Austria, Suedia,

Spania, Estonia şi Germania, unde rata participării a variat de la 43,27% în Germania

până la 65,05% în Italia.

Să reamintim faptul că şi în Cipru (59,4%) şi în Grecia (52,61%) participarea la vot

este obligatorie, însă absenteiştii nu riscă să fie amendaŃi. În Italia, participarea la vot

a fost obligatorie până în 1993.

În 7 Ńări, rata de participare este mai mică decât media europeană de 43%:

FranŃa, Finlanda, Bulgaria, Portugalia, łările de Jos, Ungaria şi Regatul Unit, dar mai

mult de o treime dintre alegătorii potenŃiali s-au deplasat la secŃiile de votare. În Ńările

enumerate, nivelul participării se situează între 40,63% în FranŃa şi 34,7% în Regatul

Unit.

În sfârşit, într-un ultim grup format din 6 Ńări, participarea la vot s-a situat sub

nivelul de 30%: este cazul Sloveniei, al Republicii Cehe, al României, al Poloniei, al

Lituaniei şi al Slovaciei, unde mai puŃin de un alegător potenŃial din cinci a votat


9/77

(19,64%). Trebuie menŃionat faptul că toate statele membre incluse în acest ultim

grup, unde participarea este net inferioară mediei europene, sunt Ńări din Europa

Centrală sau de Est.


10/77

16.97

48.38

20.87

29.47

28.3

28.35

38.52

38.5

39.26

38.6

29.22

39.43

42.76

43

26.83

45.14

37.85

42.43

63.22

41.34

58.58

72.5

47.89

71.72

82.39

90.81

91.35

19.64

20.98

24.53

27.67

28.22

28.37

34.7

36.31

36.75

36.77

38.99

38.6

40.63

43.27

43.9

44.87

45.53

45.97

52.61

53.7

58.64

59.4

59.54

65.05

78.79

90.39

90.76

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

SK

LT

PL

RO

CZ

SI

UK

HU

NL

PT

BG

FI

FR

DE

EE

ES

SE

AT

EL

LV

IE

CY

DK

IT

MT

BE

LU

2004/2007 2009

Participarea la alegerile europene din 4-7 iunie 2009 în cele 27 de state membre – ComparaŃie cu scrutinul anterior


11/77

EvoluŃii în comparaŃie cu scrutinul anterior

Dincolo de aceste date calculate cu ocazia ultimelor alegeri europene, este deosebit de

interesant să ne oprim asupra modului în care participarea la vot a evoluat de la

ultimul scrutin european din 2004 (organizat în cele 25 de state membre de la vremea

respectivă) şi 2007 (organizat în România şi în Bulgaria).

În acest sens, trebuie, aşadar, delimitate trei grupe de Ńări: cele în care participarea a

crescut, cele în care s-a menŃinut la acelaşi nivel şi cele în care participarea a scăzut.

łările în care rata participării a crescut

Este vorba de 8 Ńări. Rata participării a cunoscut o creştere semnificativă în Estonia

(43,9%, +17,1 puncte procentuale), dar şi în Letonia (53,7%, +12,4), Danemarca

(59,5%, +11,7) şi Bulgaria (39%, +9,8).

Creşterea depăşeşte 5 puncte procentuale în Suedia (45,5%, +7,7) şi este mai

moderată în Polonia (24,5%, +3,7), Austria (46%, +3,5) şi Slovacia (19,6%, +2,7),

unde participarea se situează, cu toate acestea, la niveluri net inferioare mediei

europene.

Este vorba, aşadar, de 2 state baltice, 2 state nordice, 2 state din Europa Centrală şi

de Est şi un stat mediteranean. Se pare, prin urmare, că participarea a crescut cel mai

mult în partea de est a Uniunii.

łările în care rata participării s-a menŃinut la acelaşi nivel (fluctuaŃie pozitivă

sau negativă de sub un punct procentual)

În 8 state membre, participarea nu a înregistrat decât o evoluŃie foarte slabă.

Cu toate acestea, a crescut uşor în Slovenia (+ 0,02), Irlanda (+0,06) şi Germania

(+0,3).

Participarea a cunoscut o uşoară scădere în Republica Cehă (-0,08), Spania (-0,3),

Belgia (-0,4), Luxemburg (-0,6) şi Finlanda (-0,8). SituaŃia Belgiei şi cea a

Luxemburgului sunt oarecum atipice, în condiŃiile în care, aşa cum am precizat

anterior, în aceste două Ńări prezenŃa la vot este obligatorie, iar participarea

înregistrează niveluri deosebit de ridicate.


12/77

łările în care rata participării a scăzut

În 11 state membre, alegătorii s-au prezentat la vot în iunie 2009 în număr mai mic

decât la ultimul scrutin european.

Este, în special, cazul României, Portugaliei, FranŃei, Ungariei, łărilor de Jos, Maltei şi

Regatului Unit, Ńări în care, totuşi, participarea s-a redus cu mai puŃin de 4 puncte

procentuale.

În Italia, scăderea este mult mai evidentă: -6,7 puncte procentuale faŃă de alegerile

europene din 2004.

În sfârşit, Ńările care au înregistrat cele mai importante scăderi sunt Grecia, Cipru şi

mai ales Lituania, rata participării reducându-se în aceste Ńări cu -10,6, -13,1 şi

respectiv -27,4 puncte procentuale.

- Există o corelaŃie extrem de puternică între participarea la alegerile europene

şi cea la alegerile parlamentare naŃionale - Este interesant de văzut, de la Ńară la Ńară, care este nivelul diferenŃei dintre

participarea la alegerile parlamentare naŃionale şi cea la alegerile europene.

Într-adevăr, s-ar putea obŃine astfel anumite explicaŃii ale acestei creşteri continue a

absenteismului la alegerile europene: este oare vorba de un fenomen legat mai presus

de orice de dezinteresul faŃă de afacerile europene sau este ceva determinat de o

antipatie generală mai profundă a europenilor faŃă de politică.

Analiza diferenŃei dintre ratele de participare la cele două scrutine (european şi

naŃional) indică diferenŃe considerabile în funcŃie de Ńară: diferenŃa variază de la peste

40 de puncte procentuale în łările de Jos (43,7) şi peste 35 în Suedia (36,5), Regatul

Unit (36,3) şi Malta (35) la mai puŃin de un punct procentual în Belgia şi Luxemburg.

Cu toate acestea, dincolo de aceste diferenŃe, se impune o constatare generală: în

toate Ńările, rata participării la alegerile europene din iunie 2009 este inferioară celei

înregistrate la ultimele alegeri parlamentare naŃionale. Analiza comparaŃiei dintre

participarea la cele două scrutine, naŃional şi european, indică o anumită stabilitate în

raport cu situaŃia înregistrată în 2004; în medie, diferenŃa se menŃine relativ la acelaşi

nivel şi tinde chiar spre o uşoară reducere (25,4 puncte procentuale în 2004, faŃă de

24,6 puncte procentuale în 2009).


13/77

Acest lucru ar însemna faptul că rata participării la alegerile europene cunoaşte un ritm

mai lent de scădere decât cea la alegerile naŃionale şi că această scădere nu ar fi,

aşadar, rezultatul unui dezinteres al europenilor faŃă de Uniune, ci mai degrabă

consecinŃa unei rupturi apărute între europeni şi alegeri, chiar între aceştia şi politică în

general.

Se poate observa, de asemenea, că există o corelaŃie puternică între cele două

(participarea la alegerile naŃionale/la alegerile europene): corelaŃia pozitivă, de 0,78

puncte procentuale, indică faptul că cel puŃin în privinŃa prezentării la urne

comportamentele electorale par a fi comparabile de la un tur de scrutin la altul în noile

state membre. Se constată, cu toate acestea, faptul că alegătorii letoni, care votează

mai puŃin decât ceilalŃi la alegerile naŃionale, s-au mobilizat în mod deosebit cu ocazia

acestui scrutin european.


14/77

Participarea la alegerile naŃionale şi europene în Uniunea Europeană 2004-2007, 2009

łara

% participării la alegerile

parlamentare naŃionale

(înainte de iunie 2004)

% participării la

alegerile europene

(din2004 sau 2007)

(BG & RO)

Dife-renŃă

alegeri europe

ne–alegeri

par-lamen-

tare naŃio-nale

% participării la alegerile

parlamentare naŃionale

(înainte de iunie 2009)

% participării la

alegerile europene din 2009

Dife-renŃă

alegeri europe

ne–alegeri

par-lamen-

tare naŃio-nale

LU 86,5 91,35 +4,85 91,7 90,76 -0,94

BE 91,9 90,81 -1,09 91,3 90,39 -0,91

MT 95,7 82,39 -13,31 93,3 78,79 -14,51

IT 80 71,72 -8,28 80,47 65,05 -15,42

DK 87 47,89 -39,11 86,59 59,54 -27,05

CY 91,8 72,50 -19,3 89 59,40 -29,6

IE 62,57 58,58 -3,99 67,03 58,64 -8,39

LV 71,4 41,34 -30,06 60,98 53,70 -7,28

EL 75,6 63,22 -12,38 74,15 52,61 -21,54

AT 80,48 42,43 -38,05 78,8 45,97 -32,83

SE 80,1 37,85 -42,25 81,99 45,53 -36,46

ES 75,66 45,14 -30,52 75,32 44,87 -30,45

EE 58,24 26,83 -31,41 61 43,90 -17,1

DE 79,1 43,00 -36,1 77,7 43,27 -34,43

FR 64,42 42,76 -21,66 60,42 40,63 -19,79

FI 69,7 39,43 -30,27 67,9 38,60 -29,3

BG 55,8 29,22 -26,58 - 38,99 -

PT 61,48 38,60 -22,88 65,02 36,77 -28,25

NL 80 39,26 -40,74 80,4 36,75 -43,65

HU 73,5 38,50 -35 64,39 36,31 -28,08

UK 59,4 38,52 -20,88 61,3 34,70 -26,6

SI 60,65 28,35 -32,3 63,1 28,37 -34,73

CZ 58 28,30 -29,7 64,47 28,22 -36,25

RO 58,51 29,47 -29,04 30,2 27,67 -2,53

PL 40,57 20,87 -19,7 53,88 24,53 -29,35

LT 46,08 48,38 +2,3 48,58 20,98 -27,6

SK 70,06 16,97 -53,09 54,67 19,64 -35,03

CorelaŃie între participarea la ultimele alegeri naŃionale organizate înainte de iunie 2009 şi participarea

la alegerile europene din 2009: 0,78


15/77

În urma analizării acestui tabel putem ajunge la mai multe concluzii:

1. Rata participării la alegerile naŃionale este în mod sistematic superioară

celei înregistrate la alegerile europene;

2. Cu toate acestea, diferenŃa dintre alegerile naŃionale şi cele

europene pare să se reducă în mod considerabil;

3. EvoluŃia participării în funcŃie de Ńară nu pare să urmeze o

tendinŃă generală în toate Ńările analizate. SituaŃiile variază de la

un stat membru la altul.

Se pare că, din cauza variaŃiilor care se manifestă de la o Ńară la alta, nu se pot stabili

cu adevărat nişte tendinŃe generale; situaŃiile eterogene ale Estoniei şi Lituaniei

ilustrează bine această diversitate de contexte: în Estonia, rata participării la alegerile

europene aproape că s-a dublat faŃă de ultimul scrutin (crescând de la 26,8% la

43,9%), în timp ce, în cazul Ńării vecine Lituania, se observă o situaŃie diametral

opusă: participarea s-a prăbuşit efectiv, ajungând de la 48,4% la 21%.

Această analiză a evoluŃiei ratelor de participare trebuie, de asemenea, să ia în

considerare aspectul organizării altor alegeri în aceeaşi zi, situaŃie întâlnită într-adevăr

în 10 state membre. Întrucât, în general, se pare că organizarea de alegeri locale,

regionale, parlamentare sau a unor referendumuri influenŃează în mod pozitiv

participarea la alegerile europene, această influenŃă rămâne limitată şi nu se manifestă

în mod sistematic.

Să analizăm acum profilul sociologic al absenteiştilor.


16/77

1.2 Cine sunt absenteiştii? a. Profilul sociodemografic al absenteiştilor

- Absenteismul prezintă aceleaşi tendinŃe majore ca în 2004: se manifestă cu precădere în rândul tinerilor şi al respondenŃilor cu situaŃia cea mai fragilă din punct de

vedere economic -

Participarea la alegerile europene din 2009

A votat Nu a votat

Total UE27 43% 57%

Gen BărbaŃi 44% 56%

Femei 42% 58%

Vârsta 18-24 ani 29% 71%

25-39 ani 36% 64%

40-54 ani 44% 56%

55 ani sau mai mult 50% 50%

EducaŃie (încheiată la vârsta de)

15 ani sau mai devreme 43% 57%

16-19 ani 40% 60%

20 ani sau mai târziu 52% 48%

Student 34% 66%

Orientarea politică Stânga 55% 45% Centru 41% 59% Dreapta 61% 39%

OcupaŃie Liber-profesionişti 51% 49% Persoane cu funcŃii de conducere şi directori

53% 47%

Alte profesii 44% 56%

Muncitori 36% 64%

BărbaŃi casnici / femei casnice 42% 58%

Şomeri 28% 72%

Pensionari 49% 51%

StudenŃi 34% 66%

DificultăŃi legate de achitarea facturilor În general 34% 66% Din când în când 41% 59% Niciodată 46% 54%

Ataşamentul faŃă de Uniunea Europeană Da 49% 34%

Nu 41% 66%


17/77

La nivelul Uniunii Europene, grupurile care prezintă o tendinŃă mai accentuată spre

absenteism sunt formate din:

- Tinerii sub 25 de ani: 71% dintre tineri nu s-au prezentat la secŃiile de

votare, în timp ce rata de participare la vot a persoanelor de peste 55 de

ani a fost de 50%.

- Cei care au abandonat studiile înainte de împlinirea vârstei de 16

ani: 57% dintre aceştia nu au votat, spre deosebire de cei care au

continuat studiile până la vârsta de cel puŃin 20 de ani, care s-au

prezentat la urne în proporŃie de 48%. Este un lucru cu atât mai

remarcabil cu cât, în general, respondenŃii cu vârste mai înaintate, care,

aşa cum am văzut, s-au prezentat la secŃiile de votare în număr mult

mai mare decât cei mai tineri, reprezintă o proporŃie mai semnificativă a

respondenŃilor din cadrul categoriei celor care au abandonat studiile

înainte de împlinirea vârstei de 16 ani.

- Persoanele cu afinităŃi politice moderate: absenteismul este cu mult

mai accentuat în rândul europenilor care se poziŃionează la jumătatea

spectrului politic stânga-dreapta (59%) decât în rândul celor cu viziuni

mai pronunŃate, orientate spre stânga (45%) sau spre dreapta (39%).

Trebuie precizat în acest sens faptul că, adeseori, respondenŃii care se

plasează în centrul eşichierului politic sunt cei mai neutri din punct de

vedere politic, au cele mai puŃine afinităŃi politice şi sunt, prin urmare, în

mod logic, cei care se mobilizează în număr cel mai mic pentru alegeri.

- Muncitorii sau şomerii: în ceea ce priveşte tipul de ocupaŃie,

observăm că muncitorii şi şomerii s-au prezentat în proporŃie mai mică la

urne, rata absenteismului fiind de 68% şi respectiv 72% în rândul

acestora. În schimb, absenteismul cunoaşte un nivel minim în rândul

alegătorilor din categoriile superioare, în special al persoanelor cu funcŃii

de conducere şi al liber-profesioniştilor. Aceste rezultate sunt corelate cu

cele observate în ceea ce priveşte nivelul de studii.

- Persoanele care se confruntă cu greutăŃi financiare de la o lună

la alta: cu cât situaŃia financiară este mai dificilă, cu atât rata

absenteismului a fost mai ridicată. Aceasta a fost de 66% în rândul celor

care au „ în general” dificultăŃi legate de achitarea facturilor la sfârşit de

lună, faŃă de 54% în rândul persoanelor care declară că nu se confruntă

niciodată cu o astfel de situaŃie. Acest lucru ar putea însemna că

Uniunea Europeană şi instituŃiile sale nu au reuşit să îi convingă cu


18/77

adevărat pe europeni că sunt capabile să îi protejeze de tumultul

economic actual.


19/77

Cu toate că, în rândul femeilor, se poate constata o rată a absenteismului cu foarte

puŃin mai ridicată (+2 puncte procentuale) decât în rândul bărbaŃilor, trebuie precizat

faptul că nu există diferenŃe majore din punct de vedere al genului. Acest fenomen a

fost deja constatat în analiza specifică5 realizată pentru Parlamentul European: în ciuda

unui interes declarat mai scăzut decât cel al bărbaŃilor pentru politică în general şi

pentru afacerile şi alegerile europene în special, femeile votează aproape în aceeaşi

măsură ca bărbaŃii. Mai mult, în opt Ńări, femeile au votat într-o măsură mai mare

decât bărbaŃii.

De altfel, analiza votului pe baza criteriului referitor la ataşamentul faŃă de Europa

elimină anumite idei preconcepute privind aşa-zisa mobilizare masivă a

„antieuropenilor”: de fapt, aceştia s-au prezentat la urne în proporŃie mai mică. În

schimb, sentimentul de a fi european consolidează voinŃa de a participa la viaŃa Uniunii

prin îndeplinirea datoriei electorale.

EvoluŃia sociologiei absenteismului în perioada 2004-2009

41%

54%

63%

67%

55%

54%

50%

56%

64%

71%

58%

56%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

55 +

40-54

25-39

18-24

Age

Female

Male

Gender

Did not vote in 2004 Did not vote in 2009

5 Atitudinile şi opiniile femeilor din Europa înaintea alegerilor europene din 2009 – pe baza Eurobarometrului EB68, EB69 şi EB70.


20/77

Comparând profilul absenteiştilor la alegerile din 2009 cu cel aferent ultimului scrutin

european de acum cinci ani se observă o continuitate reală a tendinŃelor. Ca şi în 2004,

rata absenteismului este puŃin mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaŃilor.

TendinŃa observată spre absenteism determinată de vârsta persoanelor intervievate

este, de asemenea, identică cu cea constatată la scrutinul anterior: tinerii constituie,

de destul de departe, categoria cea mai numeroasă care nu s-a prezentat la vot.

Cu toate că absenteismul câştigă teren în rândul tuturor categoriilor, se observă

diferenŃe în privinŃa evoluŃiei sale, în special în funcŃie de vârsta respondenŃilor: în

timp ce proporŃia absenteiştilor a rămas relativ aceeaşi în rândul categoriilor de vârstă

intermediare (25-39 ani, 64%, +1 punct procentual şi 40-54 ani, 56%, +2 puncte), în

rândul tinerilor se observă o creştere puŃin mai semnificativă (71%, +4 puncte

procentuale).

DiferenŃa cea mai evidentă faŃă de scrutinul anterior poate fi observată în rândul

respondenŃilor cu vârste mai înaintate (de peste 55 de ani): în timp ce, în 2004, doar o

foarte mică parte dintre aceştia nu s-a prezentat la vot, acum o persoană în vârstă din

două nu a votat, ceea ce echivalează cu o creştere de 9 puncte procentuale. Cei mai

vârstnici respondenŃi continuă să fie cei care se mobilizează în cea mai mare

măsură pentru alegeri, dar aceştia reprezintă, de asemenea, categoria în

rândul căreia participarea a scăzut cel mai mult. Se pare, aşadar, că

remobilizarea persoanelor în vârstă reprezintă aspectul căruia trebuie să i se acorde

cea mai mare atenŃie în vederea stopării fenomenului de scădere a participării la

alegerile europene.


21/77

b. FrecvenŃa neprezentării la vot

- Absenteism cu precădere ocazional - După cum am precizat anterior, participarea la alegerile naŃionale este în mod

semnificativ mai ridicată decât cea la alegerile europene, realitate constatată în toate

statele membre. Înainte de a încerca să înŃelegem motivul pentru care anumiŃi

alegători devin absenteişti, am împărŃit electoratul potenŃial în mai multe categorii6, în

funcŃie de comportamentul electoral al acestora la ultimele alegeri naŃionale şi

europene. Să vedem care sunt proporŃiile deŃinute de fiecare dintre aceste categorii de

alegători:

- VotanŃii obişnuiŃi: cei care au votat atât cu ocazia ultimelor alegeri

generale organizate în Ńara lor, cât şi cu ocazia alegerilor europene.

Aceştia reprezintă o majoritate relativă a respondenŃilor, de 39% la

nivelul Uniunii Europene.

- VotanŃii care se mobilizează doar la nivel naŃional: aceştia au votat

în cadrul ultimelor alegeri generale organizate în Ńara lor, dar nu s-au

prezentat la urne la alegerile europene. ProporŃia acestora este de 33%

la nivelul celor 27 de state membre ale UE.

- Absenteiştii obişnuiŃi: nu au votat nici în cadrul ultimelor alegeri

generale organizate în Ńara lor, nici la alegerile europene. Reprezintă,

totuşi, aproape un sfert (22%) din alegătorii din Uniunea Europeană.

- VotanŃii care se mobilizează la nivel european: aceştia se

diferenŃiază în mod destul de evident de celelalte trei categorii, deoarece

nu s-au prezentat la vot decât cu ocazia ultimelor alegeri europene.

Aceştia reprezintă doar 3% din eşantionul analizat.

6 Am putut identifica aceste categorii combinând întrebarea privind reconstituirea participării la alegerile europene (QK1) cu întrebarea privind reconstituirea participării la ultimele alegeri generale (QK9).


22/77

UE27 UE15 (înainte de 2004)

+12 state membre

începând din 2004/2007 :

2009 39% 2009 43% 2009 26% Votează la alegerile naŃionale şi la cele

europene VotanŃii obişnuiŃi 2004 40% 2004 44% 2004 23%

2009 33% 2009 32% 2009 35% Votează la alegerile

naŃionale, dar nu şi la cele europene

VotanŃii mobilizaŃi doar la nivel naŃional

2004 31% 2004 30% 2004 33%

2009 22% 2009 19% 2009 33% Nu votează nici la

alegerile naŃionale, nici la cele europene Absenteiştii obişnuiŃi 2004 23% 2004 20% 2004 39%

2009 3% 2009 3% 2009 2% Nu votează la alegerile naŃionale, dar votează

la cele europene VotanŃii mobilizaŃi la

nivel european 2004 5% 2004 5% 2004 4%

Tabelul de mai sus confirmă, aşadar, faptul că diferenŃa considerabilă privind

participarea dintre statele care au aderat în 2004/2007 şi celelalte state nu rezultă din

dezinteresul sau chiar atitudinea ostilă faŃă de Uniunea Europeană, manifestate de

primele Ńări, ci dintr-o tendinŃă mai accentuată de a nu participa la niciun fel de

alegeri: astfel, în timp ce 26% (+3 puncte procentuale faŃă de 2004) dintre

respondenŃii din cele 12 state membre ale UE din 2004/2007 fac parte din categoria pe

care am denumit-o a „votanŃilor obişnuiŃi” , ponderea acestora este de 43% (-1 punct

procentual) în cadrul celorlalte 15 state. Astfel, absenteiştii obişnuiŃi sunt, ca proporŃie,

cu mult mai numeroşi în statele membre care au aderat în 2004/2007 decât în celelalte

15 state (33%, -6 puncte procentuale, respectiv 19%, -1 punct procentual).

Deşi persistă o diferenŃă semnificativă între ratele de participare în aceste două grupe

de Ńări, se observă totuşi o reducere a decalajului. Prin urmare, se pare că, în timp ce

participarea la alegeri, naŃionale sau europene, descreşte inevitabil în cele 15 state

care au aderat la UE înainte de 2004, în celelalte 12 state tendinŃa este mai degrabă

una ascendentă.


23/77

În concluzie, ne putem, pune întrebarea dacă nu ar trebui să acordăm un

interes special acestor 33% dintre europeni care au votat la ultimele alegeri

naŃionale, dar care au ales să nu se prezinte la urne în cadrul alegerilor

europene. Aceştia nu pot fi, prin urmare, consideraŃi drept adepŃi necondiŃionaŃi ai

absenteismului, totalmente opuşi ideii de îndeplinire a datoriei electorale; pentru ei,

absenteismul nu reprezintă un comportament sistematic, întrucât au deja o experienŃă

dovedită de votant.

Este vorba, de fapt, despre un electorat „ potenŃial mobilizabil” , cei asupra

cărora instituŃiile europene trebuie să-şi concentreze în primul rând eforturile de

comunicare.

Este necesară stabilirea motivelor care au stat la baza deciziei acestora de a nu se

prezenta la urne: dezinteresul pentru afacerile europene; ostilitate sinceră faŃă de

Uniune; dorinŃa de a sancŃiona instituŃiile europene; sau, pur şi simplu, de a sancŃiona

guvernul naŃional? Este ceea ce vom încerca să demonstrăm mai jos, în partea

dedicată motivelor care au determinat absenteismul.


24/77

1.3 Momentul luării deciziei de neprezentare la vot

- Peste o cincime dintre persoanele care nu s-au prezentat la vot au luat această

decizie în ziua alegerilor -

Pentru o mai bună înŃelegere a motivelor care au stat la baza absenteismului, trebuie

să ne oprim, într-o primă etapă, asupra momentului în care europenii care nu s-au

prezentat la vot (57%) au luat decizia respectivă7: este vorba de o decizie impulsivă

sau de o alegere cântărită şi pregătită dinainte? În acest sens, putem distinge trei

grupuri:

- Absenteiştii „ necondiŃionaŃi” : 22% dintre cetăŃenii Uniunii Europene

care nu au votat la alegerile europene declară că nu votează niciodată.

- Absenteiştii „ raŃionali” : 33% dintre absenteişti au luat această decizie

cu câteva săptămâni, chiar cu câteva luni înainte de alegeri.

- Absenteiştii „ impulsivi” : 32% dintre absenteişti fac parte din această

categorie. Au luat această decizie cu doar câteva zile înainte de alegeri

sau chiar în ziua alegerilor.

7 QK3b Când aŃi decis să nu votaŃi la recentele alegeri pentru Parlamentul European?


25/77

Tabelul de mai jos prezintă rezultatele la nivelul tuturor celor 27 de state membre:

QK3b : Când aŃi decis să nu votaŃi la recentele alegeri pentru Parlamentul European?

Bază:

absenteiştii la alegerile europene din 2009 (57% din eşantionul

total)

Nu votează

niciodată

ST (câteva luni sau câteva

săptămâni)

ST (câteva zile sau

chiar ziua alegerilor)

Rata absenteismului

UE 27 22% 33% 32% 57%

BE 50% 30% 9% 9,6%

BG 14% 41% 30% 61,0%

CZ 29% 34% 32% 71,8%

DK 14% 29% 42% 40,5%

DE 21% 40% 30% 56,7%

EE 23% 33% 27% 56,2%

IE 23% 28% 20% 41,4%

EL 8% 59% 30% 47,4%

ES 34% 30% 25% 55,1%

FR 12% 29% 40% 59,4%

IT 16% 45% 34% 35,0%

CY 11% 49% 34% 40,6%

LV 21% 38% 34% 46,3%

LT 16% 35% 40% 79,0%

LU 57% 12% 10% 9,2%

HU 20% 46% 27% 63,7%

MT 23% 50% 13% 21,2%

NL 19% 24% 44% 63,2%

AT 19% 41% 31% 54,0%

PL 20% 34% 30% 75,5%

PT 15% 49% 27% 63,2%

RO 6% 35% 43% 72,3%

SI 24% 29% 40% 71,6%

SK 11% 34% 46% 80,4%

FI 22% 33% 39% 61,4%

SE 17% 30% 44% 54,5%

UK 39% 20% 24% 65,2%

La nivel geografic, analiza rezultatelor obŃinute la această întrebare arată că decizia

de a nu se prezenta la vot a fost luată cu mai mult timp înainte într-o măsură

mai mare în Ńările din Europa de Sud. Astfel, în Grecia (59%), Malta (50%),

Portugalia şi Cipru (49%) se regăsesc cei mai mulŃi absenteişti care au luat decizia de

a nu se prezenta la vot cu câteva săptămâni, chiar cu câteva luni înainte de alegeri.

Ponderea acestora este semnificativă şi în Italia (45% care au decis în ultimele zile


26/77

dinaintea scrutinului), în timp ce Spania reprezintă o excepŃie în această privinŃă

(30%).

În schimb, se pare că, în majoritatea Ńărilor din nordul şi centrul Europei, absenteiştii

s-au hotărât cu puŃin timp înainte de alegeri, situaŃie întâlnită în special în Suedia

(44%), łările de Jos (44%), Danemarca (42%) şi Finlanda (39%).

Se remarcă o corelaŃie pozitivă importantă între ponderea absenteismului şi proporŃia

absenteiştilor care au luat decizia de neprezentare la vot în ultimele zile (0,69):

aceasta demonstrează faptul că Ńările în care prezenŃa la vot a fost cea mai scăzută

sunt şi cele în care absenteiştii s-au decis cu cel mai puŃin timp înainte de alegeri. Este,

cu precădere, situaŃia Slovaciei (o rată a absenteismului de 80,4%; 46% dintre

absenteişti s-au hotărât în ultimul moment), a Lituaniei (79%; 40%) şi a României

(72,3%; 43%). Este, de asemenea, o situaŃie întâlnită în anumite Ńări ale UE15, în

special în łările de Jos (o rată a absenteismului de 63,2%; 44% dintre absenteişti s-au

hotărât în ultimele zile dinaintea alegerilor).

Într-o oarecare măsură acest rezultat poate fi considerat drept un semnal

pozitiv pentru viitoarele alegeri, căci ne lasă să credem că există posibilitatea

ca participarea să poată creşte în Ńările cu cel mai mare număr de absenteişti:

într-adevăr, aceşti respondenŃi numeroşi care au decis în ultimele momente dinaintea

alegerilor să nu meargă în cabina de vot (cu câteva zile înainte de alegeri sau chiar în

ultima zi) nu şi-au cântărit îndelung decizia. Este vorba, cu siguranŃă, de o decizie

spontană. VotanŃii aparŃinând acestei categorii pot fi probabil mobilizaŃi, cu condiŃia să

înŃeleagă bine implicaŃiile şi importanŃa scrutinului.

Prin urmare, trebuie să ne oprim asupra profilului acestor absenteişti „ de ultim

moment” (deoarece par a fi cel mai uşor de mobilizat): stabilirea portretului acestora

poate fi utilă în cadrul eforturilor de creştere a participării electorale la următoarele

alegeri europene.


27/77

QK3b : Când aŃi decis să nu votaŃi la recentele alegeri pentru Parlamentul European?

Bază:

absenteiştii la alegerile

europene din 2009 (57% din

eşantionul total)

Nu votează

niciodată

A decis cu câteva

luni în urmă

A decis cu câteva

săptămâni în urmă

A decis cu câteva

zile înainte de

alegeri

A decis în ziua

alegerilor

[nu ştie]


săptămâni)



UE 27 22% 18% 15% 16% 16% 13% 33% 32%

GEN

BărbaŃi 23% 19% 14% 16% 15% 13% 33% 31%

Femei 21% 17% 15% 17% 17% 13% 32% 34%

VÂRSTA

18-24 ani 33% 11% 8% 17% 14% 17% 19% 31%

25-39 ani 28% 14% 12% 14% 18% 14% 26% 32%

40-54 ani 18% 20% 18% 16% 18% 10% 38% 34%

peste 55 ani 16% 23% 18% 18% 13% 12% 41% 31%

EDUCAłIE

La 15 ani sau mai

devreme

25% 20% 18% 15% 12% 10% 38% 27%

16-19 ani 23% 19% 14% 16% 16% 12% 33% 32%

peste 20 ani 14% 18% 14% 18% 22% 14% 32% 40%

Stundet 26% 9% 8% 21% 16% 20% 17% 37%

OCUPAłIE

Liber-profesionişti 18% 19% 14% 18% 20% 11% 33% 38%

Persoane cu

funcŃii de

conducere şi

directori

9% 15% 15% 18% 28% 15%

30% 46%

Alte profesii 19% 18% 13% 17% 20% 13% 31% 37%

Muncitori 24% 18% 15% 15% 15% 13% 33% 30%

BărbaŃi casnici /

femei casnice

25% 16% 16% 14% 16% 13% 32% 30%

Şomeri 38% 17% 12% 12% 11% 10% 29% 23%

Pensionari 15% 23% 18% 18% 13% 13% 41% 31%

StudenŃi 26% 9% 8% 21% 16% 20% 17% 37%

A VOTAT LA ALEGERILE NAłIONALE

Da 6% 19% 18% 21% 22% 14% 37% 43%

Nu 41% 17% 11% 11% 9% 11% 28% 20%

În urma analizei sociodemografice a rezultatelor nu sunt reliefate diferenŃe

considerabile în funcŃie de genul sau vârsta celor intervievaŃi, cu toate că se pare că, în

rândul femeilor şi al respondenŃilor cu vârste cuprinse între 40 şi 54 de ani (34% în


28/77

cazul ambelor categorii) a existat o pondere puŃin mai mare a celor care au hotărât în

ultimele zile dinaintea alegerilor să nu meargă la vot.

În schimb, se poate face o defalcare destul de netă în funcŃie de nivelul de studii şi de

ocupaŃie – două criterii puternic corelate. Într-adevăr, dintre absenteişti, cei care au

urmat studii de lungă durată (40%) sau cei cu funcŃii de conducere (46%) reprezintă o

pondere mai mare în rândul celor care au decis în ultimul moment să nu voteze. În

sfârşit, o proporŃie destul de mare dintre cei care s-au decis cu câteva zile înaintea

scrutinului este reprezentată de cei care au votat la ultimele alegeri naŃionale, dar care

nu s-au prezentat la urne la alegerile europene.

Constatăm, aşadar, că în rândul absenteiştilor ponderea cea mai mare a celor care au

decis în ultimele zile să nu participe la scrutinul paneuropean din 4-7 iunie 2009 este

deŃinută de respondenŃii aparŃinând categoriilor care votează de obicei în număr cel

mai mare şi care au votat în număr cel mai mare şi cu ocazia acestor alegeri europene.

Încă o dată, acest rezultat poate fi considerat un semnal încurajator, în

măsura în care putem estima că aceste categorii vor putea fi uşor „ de

remobilizat” pentru alegerile viitoare.


29/77

1.4 Motivele absenteismului

- Un absenteism care se justifică cu precădere printr-o lipsă de încredere în politică în

general - ÎnŃelegerea motivelor care au determinat absenteismul este importantă din mai multe

privinŃe: pe de o parte este vorba despre un element esenŃial în ceea ce priveşte

înŃelegerea scrutinului, pe de altă parte poate fi util pentru alegerile viitoare, când se

va pune problema inversării tendinŃei de scădere continuă a participării de la un scrutin

european la altul.

I-am întrebat pe absenteişti despre motivele, care pot fi multiple, de ordin personal,

profesional sau ideologic, care i-au determinat să nu se deplaseze la secŃiile de vot8.

RespondenŃii au avut posibilitatea de a da până la trei răspunsuri pentru a-şi justifica

decizia.

Motivele absenteismului –

Bază: respondenŃi care nu s-au prezentat la vot (57% din eşantionul total)

28%

17%

17%

10%

10%

10%

10%

9%

8%

7%

6%

5%

4%

3%

2%

6%

3%

Lack of trust in/ dissatisfaction with politics generally

Not interested in politics as such

Vote has no consequences/ vote does not change anything

On holiday/ away from home

Too busy/ no time/ work

Do not know much about the EU/ EP or the EP elections

Rarely or never vote

Not interested in European matters

Not really satisfied with the European Parliament as an institution

Sick/ health problem at the time

Lack of public debate/ lack of electoral campaign

Involved in a family/ leisure activity

Opposed to the EU

Registration or voting card problems

Did not know there were elections

Other (SPONTANEOUS)

DK

8 QK4b: Care sunt principalele motive pentru care aŃi decis să NU votaŃi la recentele alegeri pentru Parlamentul European?


30/77

Neîncrederea sau nemulŃumirea faŃă de politică în general constituie, de

departe, primul răspuns prezentat de către absenteişti (28%).

Pe locul al doilea printre motivele invocate de respondenŃi, la o distanŃă destul de

mare, se află dezinteresul faŃă de politică, dar şi opinia că votul exprimat nu are nicio

consecinŃă în general (la egalitate, cu 17% din răspunsuri).

Trebuie remarcat, aşadar, faptul că niciunul din primele trei motive invocate pentru

justificarea absenteismului nu este legat în mod direct de Uniunea Europeană şi de

instituŃiile sale. Într-adevăr, necunoaşterea Uniunii Europene şi a Parlamentului

European nu este invocată decât de 10% din eşantionul de persoane intervievate, iar

nemulŃumirea provocată de PE ca instituŃie de doar 8%.

Urmează o serie de trei aspecte invocate fiecare de către 10% dintre cei 57% dintre

europenii care nu au votat: imposibilitatea fizică de a se prezenta la secŃia de votare,

fie pentru că se aflau în concediu, fie pentru că nu au avut timpul necesar sau pur şi

simplu pentru că nu votează decât rar, chiar niciodată.

Celelalte aspecte sunt invocate de mai puŃin de 10% dintre cei 57% dintre europenii

care nu au votat.


Se pot distinge, aşadar, diferite teme în motivele invocate de absenteişti pentru a-şi

justifica neprezentarea la urne:

1/ Dezinteresul faŃă de politică în general sau chiar o critică la adresa

acesteia. Este, de departe, tema cu cele mai multe răspunsuri, în special:

- Lipsa de încredere sau de satisfacŃie faŃă de viaŃa politică în general

(28%): acest motiv este deosebit de important în rândul grecilor (51%),

al bulgarilor (45%), al ciprioŃilor şi al românilor (44% în ambele cazuri).

- Opinia că votul exprimat nu are nicio consecinŃă (17%): acest motiv este

invocat mai ales de către letoni (38%), austrieci (35%) şi bulgari (31%).


31/77

- Dezinteresul general faŃă de politică (17%): acest argument este invocat

în cea mai mare măsură de maghiari şi maltezi (29% în ambele cazuri),

precum şi de respondenŃii spanioli (26%), pentru a-şi justifica

neprezentarea la urne.

- Un refuz general de îndeplinire a datoriei electorale (10%): acest aspect

este invocat foarte des în Slovenia (23%).


32/77

Acest clivaj între politică şi absenteişti este analizat într-o altă parte a acestei anchete,

de data aceasta la nivelul tuturor respondenŃilor: doar 39% dintre europeni se declară

foarte interesaŃi de politică9, proporŃie în scădere cu 7 puncte procentuale faŃă de

2004.

Harta de mai jos ilustrează ponderea la nivel naŃional a motivului „ lipsa de încredere

sau de satisfacŃie faŃă de viaŃa politică în general” , invocat de 28% dintre absenteişti.

Bază: europenii care nu au mers la vot (57% din eşantionul total)

9 QK7.10: Pentru fiecare din următoarele afirmații, vă rog să-mi spuneți dacă mai degrabă corespunde sau mai degrabă nu corespunde cu atitudinea sau opinia dvs.: sunteți foarte interesat de politică. În 2004, întrebarea exactă era: sunteți foarte interesat de politică şi de afacerile actuale.


33/77

2/ Absenteismul determinat de motive direct legate de Uniunea Europeană.

Motivele direct legate de Uniunea Europeană, indiferent dacă este vorba de

necunoaşterea instituŃiilor şi a funcŃionării acestora, de dezinteres sau chiar de o

atitudine ostilă faŃă de acestea, sunt invocate într-o mai mică măsură.

- Necunoaşterea suficientă a Uniunii Europene, a Parlamentului European

şi a alegerilor europene (10%): acest aspect este invocat, totuşi, de

20% dintre absenteiştii din Suedia, de 17% dintre cei din Austria şi de

16% dintre cei din FranŃa.

- Dezinteresul faŃă de afacerile europene (9%): 17% dintre absenteiştii

din Austria invocă acest motiv.

- InsatisfacŃia provocată de Parlamentul European (8%): acest motiv este

mult mai des invocat de către absenteiştii din Austria (24%) şi de cei din

Suedia (16%).

- Lipsa unei dezbateri publice privind alegerile şi a unei campanii

electorale (6%): anumiŃi cetăŃeni europeni care au decis să nu voteze

consideră că s-a început prea târziu campania electorală.

- Atitudinea ostilă faŃă de Uniune (4%): acest motiv nu este invocat decât

într-o foarte mică măsură, dar totuşi în proporŃie de 13% în Suedia şi de

11% în Austria.

Se observă o diferenŃă interesantă între rezultatele obŃinute în rândul absenteiştilor din

Austria şi al celor din Regatul Unit, două Ńări incluse uneori în tabăra euroscepticilor:

ponderea austriecilor care invocă motive direct legate de Uniunea Europeană pentru

a-şi justifica neprezentarea la vot este mai mare decât media europeană în acest sens,

în timp ce britanicii invocă cu precădere neîncrederea în politică în general, precum şi

motive mai concrete, pe care le vom prezenta în detaliu în cele ce urmează.


34/77

3/ Absenteismul determinat de motive personale:

Faptul de a fi în concediu sau foarte ocupat (10% în ambele cazuri), problemele de

sănătate (7%), motivele de ordin familial (5%) sau probleme cu înregistrarea pe listele

electorale (3%) constituie o a treia temă de motive invocate de absenteişti pentru a-şi

justifica neparticiparea la vot la ultimele alegeri europene. Această listă de motive

concrete, aşadar a priori conjuncturale, nu sunt legate de politică în general sau de

Uniunea Europeană. S-ar putea ca absenteiştii care invocă aceste argumente să se

prezinte la vot la următoarele alegeri europene: într-adevăr, aici nu este vorba nici

despre dezinteres, nici de o atitudine ostilă faŃă de politică sau afacerile europene, ci

mai degrabă de un concurs de împrejurări. În acest sens, având în vedere că 10%

dintre absenteişti declară că nu au votat deoarece erau departe de casă sau în

vacanŃă, ne putem pune întrebarea dacă nu cumva data aleasă pentru organizarea

alegerilor europene are o influenŃă nefastă asupra participării. Dacă alegerile

europene ar avea loc toamna sau în luna martie, participarea ar putea fi cu siguranŃă

mai mare.

La nivelul fiecărui stat membru, putem reliefa următoarele elemente10:

- Cu cât rata absenteismului este mai ridicată într-o Ńară, cu atât

este mai evidentă atitudinea critică a absenteiştilor faŃă de

sistemul politic în general. Este, în special, cazul Slovaciei (37%), al

Republicii Cehe (39%) şi, într-o şi mai mare măsură, al României (44%).

- În sfârşit, critica sau necunoaşterea de către absenteişti a

problematicii europene este deosebit de pronunŃată în Suedia,

dar mai ales în Austria. Astfel, 24% dintre austrieci şi 16% dintre

suedezi se declară a nu fi în totalitate satisfăcuŃi de Parlamentul

European ca instituŃie. Prin comparaŃie, absenteiştii britanici se situează

la nivelul mediei europene în această privinŃă (9%, faŃă de 8% la nivelul

întregii Uniuni).

10 Pentru o prezentare amănunŃită, a se vedea totalitatea rezultatelor incluse în anexa la prezentul raport.


35/77

- În sfârşit, trebuie să ne întrebăm dacă nu ar fi oportun ca, în anumite

Ńări, alegerile să fie organizate într-o zi lucrătoare, mai degrabă decât

duminica (este, în special, cazul Slovaciei, al łărilor de Jos şi al

Regatului Unit). În aceste Ńări, care prezintă toate, de altfel, rate ale

absenteismului mai mari decât media europeană, este invocată mai des

decât în altele dificultatea prezentării la vot. Astfel, 15% dintre britanici,

19% dintre olandezi şi 20% dintre slovaci declară că nu au avut timp să

meargă la vot, deoarece erau prea ocupaŃi. Cu alte cuvinte, putem

considera că, în anumite Ńări, organizarea alegerilor europene în

timpul săptămânii influenŃează în mod negativ rata de participare

finală.


36/77

1.5 „Orientarea politică” a persoanelor intervievate

- Mai mult de un european din doi nu se simte apropiat de niciun partid politic –

După cum am văzut, motivele invocate de către europenii care nu au votat în cadrul

alegerilor europene pentru a-şi justifica absenteismul se referă îndeosebi la

dezinteresul general al acestora sau chiar la o anumită lipsă de încredere faŃă de

politică. Analiza apropierii dintre europeni şi partidele politice confirmă îndepărtarea

crescândă a cetăŃenilor de politică: mai puŃin de un respondent din doi declară că are

simpatii politice (43%, faŃă de 54% este ponderea celor care declară că nu se simt

apropiaŃi de niciun partid politic sau se simt doar într-o foarte mică măsură)11.

11 Vă simŃiŃi apropiat de vreunul dintre partidele politice? Da, foarte apropiat; da, oarecum apropiat; nu, nu foarte apropiat; nu, deloc apropiat.


37/77


Această afinitate faŃă de un partid politic se manifestă îndeosebi în Malta, unde 78%

dintre persoanele intervievate se declară „ foarte” sau „destul de” apropiate de un

partid politic. Acest sentiment este larg împărtăşit în łările de Jos (62%), Cipru (60%),

Italia şi Suedia (59% în ambele cazuri). De asemenea, în Luxemburg, Grecia, Austria,

Belgia sau Spania, cel puŃin 50% dintre respondenŃi se declară apropiaŃi de un partid

politic. În schimb, acest sentiment este rar exprimat în Regatul Unit (22%), România

(26%) şi Polonia (31%).

Ca tendinŃă generală, se pare că ataşamentul faŃă de partidele politice este mai slab în

Ńările din Europa Centrală sau de Est. Astfel, în Ungaria, Bulgaria, Lituania, Letonia,

Slovenia, Republica Cehă, Polonia şi România susŃinerea acordată unei formaŃiuni

politice este mai slabă decât la nivelul întregii Uniuni Europene, unde acest sentiment

este împărtăşit de 43% dintre europeni.

ComparaŃie votanŃi / absenteişti

Există într-adevăr o legătura între apropierea politică şi participarea la

alegerile europene? Pare ceva logic, care se regăseşte în analiza geografică: se

observă, într-adevăr, o corelaŃie pozitivă (0,56) între rata de participare la alegerile

europene şi apropierea declarată faŃă de un partid politic, chiar dacă există şi unele

excepŃii, cum ar fi situaŃia din łările de Jos, unde respondenŃii declară că au o

puternică afinitate ideologică faŃă de un partid, dar nu s-au mobilizat pentru alegeri.

Această legătură între afinitatea politică şi participarea la alegeri este, de

asemenea, confirmată în mod direct de analiza apropierii de un partid pe baza

votului la scrutinul european din iunie 2009; într-adevăr, în timp ce o largă majoritate

a respondenŃilor care au votat la alegerile europene declară că se simt apropiaŃi de o

formaŃiune politică (63%, faŃă de 36% este ponderea celor care declară contrariul),

situaŃia este inversă în rândul respondenŃilor care nu au votat: doar un sfert dintre

aceştia declară a avea legături cu o formaŃiune politică, faŃă de 72% care nu au

asemenea legături.

Aceasta contribuie şi mai mult la consolidarea ipotezei conform căreia absenteismul

constatat cu ocazia alegerilor europene sau a altor alegeri naŃionale este îndeosebi


38/77

legat de un nivel redus de „ afinitate politică” sau chiar de neîncrederea faŃă

de aceasta.

Analiză sociodemografică

Analiza rezultatelor obŃinute pe baza profilului sociodemografic indică următoarele:

- BărbaŃii par a fi puŃin mai apropiaŃi de un partid politic decât femeile;

- Afinitatea politică a persoanelor intervievate creşte direct proporŃional cu

vârsta acestora: 30% dintre respondenŃii cu vârste între 18 şi 24 de ani

se declară apropiaŃi de un partid politic, în timp ce proporŃia acestora

este de 36% în rândul celor cu vârste între 25 şi 39 de ani, de 42%

pentru cei cu vârste între 40 şi 54 de ani şi de 52% în rândul

respondenŃilor în vârstă de peste 55 de ani. Acest element este, fără

îndoială, util pentru a justifica absenteismul puternic în rândul tinerilor;

- Printre respondenŃii cu afinităŃi politice, ponderea celor care au urmat

cele mai multe studii este mai mare (50%) decât cea a respondenŃilor

care şi-au finalizat studiile între 16 şi 19 ani (40%). ProporŃia

europenilor care şi-au finalizat cel mai devreme studiile şi care se simt

ataşaŃi de un partid politic se situează între cele două valori de mai sus

(45%), dar poate fi vorba şi de un efect al vârstei, ponderea persoanelor

în vârstă fiind semnificativă în rândul europenilor care şi-au finalizat

studiile înainte de 16 ani;

- Mai mult de jumătate dintre respondenŃii care se declară ataşaŃi de

Uniunea Europeană îşi afirmă apropierea de un partid politic (49%), în

timp ce acest lucru este afirmat doar de o treime din cei care declară că

nu sunt ataşaŃi de Uniune (33%).


39/77

Oui Non NSP UE27 43% 54% 3%Sexe Homme 45% 52% 3%Femme 41% 57% 2%Age18-24 30% 68% 2%25-39 36% 61% 3%40-54 42% 55% 3%55 + 52% 46% 2%Age de fin d'études 15- 45% 53% 2%16-19 40% 57% 3%20+ 50% 48% 2%Tjs étudiant 36% 61% 3%Se sent attaché(e) à l'EuropeOui 49% 49% 2%Non 33% 65% 2%A voté aux dernières élections européennesOui 63% 36% 1%Non 25% 72% 3%

QK10 Diriez-vous que vous vous sentez proche d’un parti politique ?

Categoriile cu cel mai înalt grad de afinitate politică – persoanele în vârstă,

persoanele cu un nivel mai ridicat de instruire, persoanele ataşate de Uniunea

Europeană – sunt, de asemenea, cele care au participat în număr cel mai mare

la ultimele alegeri.

Să ne oprim acum asupra nivelului de informare declarat al respondenŃilor.


40/77

1.6 Nivelul de informare necesar pentru a vota - PercepŃia privind insuficienŃa informaŃilor rămâne minoritară, dar înregistrează uşoare

progrese faŃă de ultimele alegeri europene - După cum am observat, nivelul studiilor şi gradul de afinitate politică al europenilor au

influenŃat rata de participare a acestora la alegerile din 4-7 iunie 2009. Probabil că

acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte nivelul de informare. Per ansamblu, o

majoritate absolută a persoanelor intervievate (53%) declară că au avut la dispoziŃie

toate informaŃiile necesare pentru a decide cui să îi acorde votul la ultimele alegeri

europene.

În ciuda acestui rezultat de ansamblu în linii mari pozitiv, trebuie să observăm totuşi

că sentimentul de a fi bine informat a scăzut semnificativ în intensitate de la ultimele

alegeri din 2004, când atingea valoarea de 59% (faŃă de 53% în 2009).

În schimb, 42% dintre respondenŃi apreciază că nivelul de informare a fost insuficient

pentru a se prezenta la urne: cu toate că nu este de neglijat, această proporŃie este

foarte mică, chiar dacă a crescut faŃă de alegerile europene din 2004 (42%, +3 puncte

procentuale).

Cu toate că în ceea ce priveşte nivelul de informare la alegerile din 2004 exista un

adevărat clivaj între Ńările din fosta Europă a celor 15 şi cele 10 Ńări care tocmai

aderaseră la UE cu câteva săptămâni înainte, 42% dintre alegătorii din cele 10 noi

state membre declarau la vremea respectivă că simŃeau că deŃin toate informaŃiile

necesare pentru a decide cui să-i acorde votul la alegerile europene, faŃă de 62%

dintre respondenŃii din celelalte 15 Ńări. În 5 ani, această opinie a câştigat 7 puncte

procentuale în cele 12 state membre care au aderat din 2004 până acum, fiind

actualmente majoritară în aceste Ńări, reducându-se însă cu 8 puncte procentuale în

celelalte 15 state membre. Se pare că în această privinŃă nu mai există nicio diferenŃă

între Ńările din fosta Europă a celor 15 şi Ńările care au aderat la UE din 2004 până în

prezent.


41/77

Nivelul de informare perceput cu ocazia ultimelor două alegeri europene

State membre în 2004 State membre în 2009 % răspunsurilor: „Da, mai degrabă da”

UE25 UE15 (înainte

de 2004)

+10 state

membre începând din 2004

DiferenŃa UE15

(înainte de 2004) – cele 10

state membre începând din 2004

UE27 UE15 (înainte

de 2004)

+12 state mem-bre

înce-pând din

2004

DiferenŃa UE15

(înainte de 2004) – cele 12 state


Ați dispus de toate informațiile necesare pentru a decide pentru cine votați la recentele alegeri europene

59% 62% 42% +20 53% 54% 49% +5


Analiza rezultatelor pentru fiecare Ńară indică o corelaŃie puternică între rata de

participare şi sentimentul de a fi deŃinut toate informaŃiile necesare pentru a vota12.

Două exemple extreme ilustrează acest rezultat: la una din extremităŃi, 90% dintre

maltezi au declarat că au avut la dispoziŃie suficiente informaŃii pentru a vota, lucru

tradus printr-o prezenŃă la urne de 78,8%, respectiv cea mai ridicată rată de

participare printre Ńările din Uniunea Europeană unde prezenŃa la urne nu este

obligatorie. De cealaltă parte a axei, doar 42% dintre polonezi declară că au simŃit că

deŃin toate elementele necesare pentru a participa la scrutinul european din iunie 2009

(ceea ce constituie o proporŃie cu mult inferioară mediei de 53% înregistrate la nivelul

întregii Uniuni Europene), pentru ca, în final, 24,5% dintre aceştia să se deplaseze la

secŃiile de votare (a treia cea mai scăzută participare din Uniune).

12 CorelaŃie de 0,66.


42/77

Participarea la alegerile europene din 2009 în funcŃie de nivelul de informare

perceput

A dispus de toate

informațiile necesare

pentru a vota %

răspunsurilor „da, mai

degrabă da”

A votat la alegerile

europene din 2009

UE27 53% 43,0% MT 90% 78,8% CY 79% 59,4% LU 75% 90,8% EE 71% 43,8% FI 70% 38,6% BE 69% 90,4% EL 68% 52,6% IE 67% 58,6% LV 66% 53,7% SK 63% 19,6% AT 62% 46,0% DK 60% 59,5% IT 60% 65,0% SI 60% 28,4% HU 59% 36,3% SE 58% 45,5% LT 57% 21,0% DE 56% 43,3% ES 54% 44,9% NL 53% 36,8% BG 49% 39,0% CZ 49% 28,2% FR 49% 40,6% RO 49% 27,7% PT 44% 36,8% PL 42% 24,5% UK 42% 34,8%


43/77


Legătura dintre nivelul de informare resimŃit şi participare reiese în mod direct din

tabelul de mai jos: persoanele care considerau că au avut la dispoziŃie suficiente

informaŃii s-au prezentat în mare parte la urne. Majoritatea celor care considerau

contrariul nu au votat.

Ați dispus de toate informațiile necesare pentru a decide pentru cine votați la recentele alegeri europene

Da, mai degrabă da

Nu, mai degrabă nu

Nu ştiu

UE27 53% 42% 5% Gen

BărbaŃi 57% 38% 5%

Femei 50% 45% 5% Vârsta

18-24 ani 44% 50% 6%

25-39 ani 49% 45% 6% 40-54 ani 57% 39% 4%

55 ani sau mai mult

55% 40% 5%

EducaŃie (sfârşitul perioadei)

La 15 ani sau mai devreme

47% 47% 6%

16-19 ani 53% 42% 5%

20 ani sau mai mult

61% 36% 3%

Studii în desfăşurare

51% 43% 6%

A votat la ultimele alegeri europene Da 69% 29% 2% Nu 37% 56% 7% A fost expus la o campanie electorală Da 63% 34% 3% Nu 35% 59% 6%

Analiza sociodemografică a rezultatelor confirmă, de altfel, această concluzie:

categoriile care deŃineau cele mai multe informaŃii sunt şi cele care au votat în număr

cel mai mare. Este vorba, în special, despre persoanele în vârstă de 40 de ani şi mai


44/77

mult, despre cele care au efectuat studiile cele mai îndelungate, dar şi despre cele care

au fost expuse unei campanii de comunicare de încurajare a participării la vot. În cele

ce urmează, vom analiza în detaliu efectele acestei campanii de stimulare a participării

la vot.


45/77

2. Expunerea la campaniile electorale europene După ce am analizat absenteismul şi am încercat să înŃelegem motivele care stau la

baza acestuia, această a doua parte este consacrată studiului nivelului de expunere a

europenilor la campaniile de comunicare prin care erau încurajaŃi să meargă la vot. Fie

că au fost europene sau naŃionale, aceste campanii au influenŃat oare comportamentul

electoral al cetăŃenilor? Au avut oare un efect pozitiv asupra deciziei acestora de a se

prezenta la urne? A dat oare roade mesajul pe care instituŃiile europene şi statele

membre au încercat să-l transmită? Se pot trage oare anumite învăŃăminte în scopul

îmbunătăŃirii, pe viitor, a strategiilor de comunicare ale instituŃiilor europene, în

general, şi ale Parlamentului European, în special?

2.1 Amintiri despre campaniile de stimulare a participării la vot

- O amintire în general bună, într-o reală creştere faŃă de 2004, dar fără un veritabil impact asupra participării -

Mai mult de doi europeni din trei (67%) îşi amintesc să fi auzit, citit sau văzut o

campanie care să încurajeze alegătorii să meargă la vot în cadrul alegerilor europene13.

Dacă ar fi să comparăm situaŃia cu cea din 2004, când s-a adresat o întrebare

semnificativ diferită14, este vorba de o creştere de 30 de puncte procentuale!

13 Dvs. personal vă amintiți să fi văzut la televizor, pe Internet sau pe afișe, să fi citit în ziare sau auzit la radio o campanie care să încurajeze lumea să meargă la vot în cadrul alegerilor europene? 14 AveŃi cunoştinŃă de o campanie sau un material publicitar care să nu provină de la un partid politic şi care să încurajeze lumea să voteze în cadrul alegerilor europene? Da; Nu.


46/77


Procentul celor care îşi amintesc de o campanie de încurajare a

participării la vot -


Amintire despre o

campanie de

încurajare a

participării la vot

Participarea la alegerile

europene din 2009

UE27 67% 43,0%

MT 89% 78,8%

SE 86% 45,5%

SK 82% 19,6%

EE 80% 43,8%

DK 79% 59,5%

HU 79% 36,3%

CY 78% 59,4%

NL 78% 36,8%

ES 76% 44,9%

CZ 75% 28,2%

SI 75% 28,4%

LU 74% 90,8%

IE 72% 58,6%

LT 72% 21,0%

AT 72% 46,0%

FI 71% 38,6%

DE 69% 43,3%

PT 67% 36,8%

EL 66% 52,6%

FR 66% 40,6%

LV 66% 53,7%

PL 66% 24,5%

RO 62% 27,7%

IT 60% 65,0%

UK 54% 34,8%

BE 53% 90,4%

BG 45% 39,0%

Ponderea celor care îşi amintesc de o astfel de campanie variază foarte mult de la o

Ńară la alta: foarte mulŃi respondenŃi din Malta (89%, cu o rată de participare ridicată,

de 78,8%) şi Suedia (86%; 45,5%), dar şi din Slovacia, aflată pe ultimul loc ca rată de


47/77

participare (82%; 19,6%) au văzut campaniile. Constatăm, aşadar, că faptul că o

proporŃie semnificativă de persoane îşi amintesc de campanie nu înseamnă în mod

automat că a existat un nivel de participare ridicat.

În mod similar, observăm că, în Ńările în care proporŃia celor care îşi amintesc de

campanie este mai mică, s-au înregistrat rate de participare foarte variabile: Bulgaria

(45% îşi amintesc, 39% au votat), Regatul Unit (54%; 34,7%), Italia (60%; 65%).

Lectura acestui tabel ne permite să constatăm că ponderea persoanelor care îşi

amintesc de campanii este aceeaşi în Ńările care au aderat recent la Uniunea

Europeană (în 2004 şi 2007) şi celelalte Ńări. Cu toate acestea, în Ńările din prima

categorie s-a înregistrat o participare cu mult mai scăzută decât în celelalte.


Evaluarea profilului sociodemografic al respondenŃilor evidenŃiază anumite diferenŃe,

puŃin semnificative însă. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat în rândul:

- BărbaŃilor (69%), faŃă de 64% dintre femei;

- RespondenŃilor care au urmat studii după împlinirea vârstei de 19 ani

(73%), faŃă de 60% dintre cei care şi-au întrerupt studiile înainte de a

împlini 16 ani;

- RespondenŃilor cu cele mai clare afinităŃi politice, care se situează la

stânga sau la dreapta eşichierului politic (72% în ambele cazuri), faŃă de

66% dintre cei care se situează în centru;

- RespondenŃilor care se simt cetăŃeni europeni (74%), faŃă de 55% dintre

cei care nu împărtăşesc acest sentiment. Această diferenŃă importantă

(19 puncte procentuale) poate fi atribuită, fără îndoială, faptului că

respondenŃii care declară că se simt cetăŃeni europeni au o mai mare

sensibilitate faŃă de afacerile europene.


48/77

În general, ponderea celor care îşi amintesc de o campanie de comunicare

este cu puŃin peste medie în rândul respondenŃilor care au votat: 73%, faŃă

de 61% dintre cei care s-au abŃinut.

Simetric, în timp ce doar un sfert dintre votanŃii la alegerile europene nu îşi amintesc

de campaniile de comunicare, peste o treime dintre cei care s-au abŃinut declară că nu

îşi aduc aminte de o campanie de încurajare a participării la vot în cadrul alegerilor

(36%). Profilul sociodemografic al votanŃilor a fost analizat în prima parte a acestui

raport.


UE 27 A votat Nu a votat

Îşi aminteşte de o campanie de încurajare a participării la vot în cadrul alegerilor

europene 67% 73% 61%

Nu îşi aminteşte de o campanie de încurajare a participării la vot în cadrul

alegerilor europene 30% 25% 36%

Nu ştie/fără răspuns 3% 2% 3%


49/77

3. Ponderea mizelor europene în cadrul votului Această ultimă parte a analizei îşi propune să se concentreze de o manieră mai precisă

asupra europenilor care au votat la alegerile europene, respectiv 43% din eşantionul

nostru total: când au luat această decizie şi, mai ales, ce anume le-a determinat

alegerea, iată întrebările la care vom încerca să răspundem. De asemenea, aceste

elemente ne pot permite să înŃelegem motivele participării scăzute: într-adevăr,

analizând argumentele prezentate de către alegători pentru a-şi justifica decizia de a

merge la vot, putem în mod indirect obŃine anumite indicii cu privire la motivele care

i-au determinat pe absenteişti să nu se deplaseze la secŃiile de votare.

3.1 Momentul luării deciziei

- Marea majoritate a alegătorilor au votat întotdeauna la fel ori s-au decis cu mult timp

înainte de alegeri - Un votant din doi declară că a votat întotdeauna la fel15. Cel mai adesea, alegătorii

votează pentru acelaşi partid politic sau candidat, indiferent de tipul de scrutin

organizat. PuŃin mai mult de o treime dintre aceştia iau decizia referitoare la vot cu

câteva luni, chiar cu câteva săptămâni înaintea alegerilor. Ne putem, de fapt, întreba în

ce măsură campania electorală – care începe de obicei în ultimele săptămâni - poate să

influenŃeze cu adevărat decizia alegătorilor. Doar 15% dintre participanŃii la alegeri

s-au decis să voteze în ultimele zile înaintea alegerilor, respectiv chiar în ziua

alegerilor.

15 QK3a Când aŃi decis să votaŃi pentru partidul politic sau candidatul pentru care aŃi votat la alegerile recente pentru Parlamentul European?


50/77

Per ansamblu, aceste rezultate sunt relativ constante în raport cu alegerile europene

din 2004. Se poate doar remarca faptul că, în timp ce proporŃia alegătorilor fideli, care

votează întotdeauna la fel, s-a redus în mod considerabil (-2 puncte procentuale),

ponderea deŃinută de cei care au ales cu destul de mult timp înainte candidatul pentru

care să voteze (cu câteva săptămâni, respectiv cu câteva luni înaintea zilei scrutinului)

a crescut, ajungând la 34% (+6 puncte procentuale). În acelaşi fel, ponderea

respondenŃilor care s-au decis în ultimul moment dinaintea alegerilor s-a redus puŃin

faŃă de 2004 (15%, -4 puncte procentuale).


51/77


QK3a : Când ați decis să votaŃi pentru partidul politic sau candidatul pentru care ați votat la alegerile recente pentru

Parlamentul European? Bază:

votanŃii la alegerile europene din 2009 (43% din eşantionul

total)

Votează întotdeauna în acest fel


săptămâni)



% „ A votat”

UE 27 50% 34% 15% 43,0%

LV 17% 51% 32% 53,7%

FR 41% 28% 30% 40,6%

SE 26% 46% 27% 45,5%

NL 40% 34% 26% 36,8%

DK 40% 34% 25% 59,5%

FI 38% 37% 25% 38,6%

CZ 50% 28% 22% 28,2%

UK 41% 36% 22% 34,8%

LT 50% 31% 19% 21,0%

BE 53% 29% 18% 90,4%

EE 40% 41% 18% 43,8%

AT 49% 33% 18% 46,0%

SI 54% 28% 18% 28,4%

RO 48% 33% 17% 27,7%

LU 42% 41% 16% 90,8%

SK 50% 34% 16% 19,6%

IE 41% 46% 13% 58,6%

EL 63% 24% 13% 52,6%

DE 51% 36% 12% 43,3%

MT 66% 22% 12% 78,8%

CY 76% 13% 11% 59,4%

BG 46% 42% 11% 39,0%

ES 60% 28% 11% 44,9%

PL 49% 36% 10% 24,5%

PT 58% 32% 8% 36,8%

IT 58% 35% 6% 65,0%

HU 54% 41% 5% 36,3%

O analiză a tabelului indică faptul că în acest an, contrar situaŃiei din 2004, există

foarte puŃine diferenŃe între cele 12 state care participă din 2004 la alegerile europene

şi celelalte state membre.

Interpretarea rezultatelor pentru fiecare Ńară în parte indică diferenŃe destul de clare în

ceea ce priveşte comportamentul electoral: în Letonia (32%), FranŃa (30%), Suedia


52/77

(27%) şi łările de Jos (26%), aproape o treime dintre alegători s-a decis să participe

la vot cu doar câteva zile înainte, respectiv chiar în ziua alegerilor.

Simetric, proporŃia votanŃilor „ fideli” , care declară că au votat la fel ca întotdeauna,

este mai puŃin importantă în aceste Ńări. Este, în special, cazul Letoniei, unde doar

17% dintre alegători au declarat că au votat întotdeauna la fel.

În general, se pare că există un clivaj între nord şi sud în ceea ce priveşte momentul

luării deciziei. Locuitorii din statele din Europa de sud reprezintă categoria cea mai

numeroasă care alege din timp – fie votează la fel, fie iau decizia privind votul cu

câteva săptămâni, chiar cu câteva luni înaintea alegerilor, în timp ce alegătorii din nord

sunt mai indecişi şi par să ezite până în ultimul moment. ProporŃia grecilor (13%), a

maltezilor (12%), a ciprioŃilor şi spaniolilor (11% în ambele cazuri), a portughezilor

(8%) şi a italienilor (6%) care s-au decis să voteze în ultimele zile şi chiar în ultima zi

dinaintea alegerilor este mai mică decât media europeană (15%); de cealaltă parte, cel

puŃin un sfert dintre letoni, suedezi, olandezi, danezi şi finlandezi au luat această

decizie în ultimele zile dinaintea alegerilor, respectiv chiar în ziua scrutinului.

După cum am văzut anterior, în Ńările cu un nivel ridicat de absenteism, persoanele

care nu au votat au luat adeseori această decizie cu câteva zile înaintea alegerilor. În

schimb, constatăm acum că nu există aproape nicio legătură între momentul luării

deciziei şi participare: nu se votează mai mult în Ńările unde alegătorii se hotărăsc cu

mult timp înaintea alegerilor16.


Din punct de vedere sociodemografic, trebuie remarcat faptul că ponderea celor care

s-au decis în ultimul moment este mai mare în rândul tinerilor alegători decât în rândul

celor mai în vârstă (25% dintre votanŃii cu vârste între 18 şi 24 ani17, faŃă de 17%

dintre cei din grupa de vârstă 25-54 de ani şi 12% dintre cei în vârstă de peste 55 de

ani). Întrucât au o experienŃă electorală mai redusă, aceştia par să ezite mai mult

înainte de a se hotărî.

16 CorelaŃie între participare şi faptul de a fi decis cu mult timp înainte pentru cine votează (fie că votează întotdeauna la fel, fie că s-a luat decizia cu câteva săptămâni, chiar câteva luni înaintea alegerilor): 0,1. 17 Cel puŃin 16 ani în Austria.


53/77

3.2 MotivaŃiile votului

- Un vot motivat cu precădere de datoria civică - După cum am văzut anterior, motivele direct legate de Uniunea Europeană nu sunt

printre primele raŃiuni invocate de către absenteişti pentru a-şi justifica alegerea. În

aceeaşi optică, alegătorii care s-au mobilizat pentru scrutinul european au făcut-o în

primul rând pentru a-şi îndeplini datoria de cetăŃean, înaintea unor motive de ordin

strict politic şi european. 47% dintre votanŃi, aproape jumătate dintre aceştia, au

declarat că au votat din spirit de datorie civică, iar 40% pentru că votează în mod

sistematic la alegeri18. În al doilea rând, dar destul de departe în clasament, puŃin sub

un sfert dintre votanŃi declară că au votat pentru a susŃine un partid politic faŃă de care

simt că au afinităŃi (24%). Celelalte motive sunt citate de mai puŃin de 20% dintre

votanŃi.


Detaliat, motivele care au determinat votul pot fi organizate în jurul mai multor teme:

1/ Votul de „ cetăŃean”

Este tema care grupează majoritatea răspunsurilor votanŃilor:

- 47% dintre votanŃi au declarat că au votat din spirit de datorie civică.

CiprioŃii – pentru care prezenŃa la vot este obligatorie – (78%), maltezii

(74%), românii (73%) şi suedezii (71%) declară în număr cel mai mare

că au votat pentru a-şi îndeplini datoria de cetăŃeni. Acest motiv este

invocat cu mult mai puŃin în Ungaria (30%) şi în Republica Cehă (29%).

- 40% dintre votanŃi au declarat, de altfel, că s-au prezentat la urne

deoarece votează în mod sistematic la alegeri. Acesta este, în special,

cazul finlandezilor (59%) şi al danezilor (54%). Luxemburghezii, pentru

care prezenŃa la vot este obligatorie, sunt cei mai puŃin numeroşi să

invoce acest motiv (19%).

18 QK4d Care sunt principalele motive pentru care ați decis să votați la alegerile europene?


54/77

Bază: europenii care au mers la vot (43% din eşantionul total)

2/ Votul de sprijin politic:

AnumiŃi europeni consideră că votul reprezintă un mijloc de a-şi susŃine partidul politic

faŃă de care simt că au afinităŃi sau, într-o măsură mai mică, propriul guvern.

- 24% dintre europeni au votat la alegerile pentru Parlamentul European

pentru a susŃine un partid politic. Acest vot de sprijin se manifestă cu

precădere în Bulgaria (45%), Cipru (42%) şi Slovacia (41%), respectiv

în Ńări în care alegătorii s-au mobilizat în proporŃii extrem de diferite.

- 9% dintre votanŃi s-au prezentat la urne pentru a-şi susŃine guvernul.


55/77



56/77

3/ Votul european:

Primul motiv direct legat de afacerile europene, votul dvs. poate aduce o schimbare,

nu ocupă decât a patra poziŃie în clasament, cu 19% dintre părerile exprimate. Acesta

este, totuşi, un motiv foarte important, cu atât mai mult cu cât constituie una dintre

principalele axe în jurul cărora sunt organizate campaniile de comunicare de încurajare

a participării europenilor la vot19: politicile europene au un impact direct asupra vieŃii

cetăŃenilor, iar aceştia din urmă pot influenŃa, prin votul lor, alegerile politice ale

Parlamentului European.

- Pe primul loc printre aceste motive „europene” , 19% consideră, aşadar,

că exprimarea votului lor la alegerile europene poate aduce o schimbare.

Această idee este deosebit de răspândită în Suedia, ocupând chiar locul

al doilea printre motivele invocate.

- În al doilea rând, 16% dintre europeni au votat deoarece sunt „ în

favoarea Uniunii Europene” . Este vorba, prin urmare, de un vot de

„sprijin” . Trebuie subliniat faptul că alegătorii români şi cei slovaci, care

s-au prezentat în număr mic la urne, sunt cei mai numeroşi care invocă

acest argument (27% în ambele Ńări).

- Pe urmă, 13% dintre alegători declară că s-au simŃit motivaŃi să voteze

deoarece se „simt europeni” . Numărul acestora este puŃin mai mare în

Ńările fondatoare ale Uniunii, Luxemburg (24%), Germania şi FranŃa

(23% în ambele Ńări) şi łările de Jos (18%).

- În sfârşit, celelalte motive europene care au favorizat votul sunt invocate

de un număr mult mai redus de votanŃi: 6% au declarat că au votat

deoarece Uniunea Europeană „ joacă un rol important în viaŃa lor” , 5%

deoarece se declară „ interesaŃi de afacerile europene” , iar 5% datorită

„ informaŃiilor primite în timpul campaniei” .

19 Campanie: „Votul dvs., exprimaŃi-l la alegerile pentru Parlamentul European din 7 iunie” .


57/77

4/ Votul de nemulŃumire

Analiza rezultatelor demonstrează că votul de nemulŃumire, sub orice formă s-ar

prezenta, nu a fost exprimat decât în proporŃie foarte mică în cadrul acestui scrutin

european. Acesta poate lua diferite forme:

- Poate fi o nemulŃumire generală: contrar situaŃiei apărute odată cu

voturile de respingere exprimate la referendumurile organizate cu privire

la Tratatul constituŃional în FranŃa şi în łările de Jos20 şi cu privire la

Tratatul de la Lisabona în Irlanda21, doar 11% dintre votanŃi au exprimat

un vot de nemulŃumire, cu diferenŃe evidente între Ńări: nivelul acestei

nemulŃumiri a atins 28% în Ungaria şi 22% în Regatul Unit.

- Poate însemna un mod de a sancŃiona guvernul: acest tip de vot nu a

obŃinut decât 5% din opiniile exprimate, dar cu variaŃii semnificative.

Astfel, a fost invocat de 19% din alegătorii din Grecia, de 12% din cei

din Ungaria, de 11% de cei din FranŃa, dar numai de 1% din alegătorii

din Suedia şi din Slovenia şi de 2% dintre români.

- Poate viza sancŃionarea Uniunii Europene. Doar 2% dintre alegătorii din

întreaga Uniune Europeană au vizat acest scop.

20 Privind Tratatul constituŃional, în 2005. 21 Privind Tratatul de la Lisabona, în 2008.


58/77

This is your duty as citizen

You always vote

To support the political party you feel close

to

You can make things

change in voting on the

European elections

You are in favour of the

EU

You feel European/

citizen of the EU

To express your disagreement

To support your Government

The EU plays an important role

in your everyday life

EU27 47% 40% 24% 19% 16% 13% 11% 9% 6%

BE 37% 31% 24% 10% 11% 13% 6% 7% 6%BG 63% 43% 45% 18% 23% 10% 3% 6% 3%CZ 29% 48% 23% 17% 12% 15% 16% 7% 5%DK 64% 59% 21% 24% 14% 17% 11% 6% 9%DE 40% 42% 34% 23% 26% 23% 7% 10% 7%EE 55% 46% 18% 13% 10% 15% 9% 10% 3%IE 68% 47% 19% 19% 20% 5% 14% 8% 8%EL 60% 29% 31% 13% 7% 8% 19% 13% 6%ES 57% 27% 17% 21% 19% 6% 11% 12% 6%FR 65% 44% 18% 20% 17% 23% 14% 8% 4%IT 35% 39% 22% 19% 13% 10% 7% 10% 8%CY 78% 53% 42% 17% 11% 5% 8% 13% 10%LV 61% 34% 20% 15% 6% 8% 20% 6% 2%LT 62% 51% 23% 12% 7% 10% 3% 10% 3%LU 60% 19% 17% 21% 18% 24% 8% 8% 9%HU 30% 44% 30% 23% 11% 9% 28% 6% 5%MT 74% 34% 36% 22% 23% 11% 11% 9% 10%NL 43% 49% 31% 22% 25% 18% 11% 6% 6%AT 35% 30% 31% 26% 16% 16% 18% 14% 7%PL 44% 34% 14% 10% 7% 13% 3% 6% 3%PT 43% 43% 10% 15% 6% 6% 6% 4% 5%RO 73% 33% 31% 18% 27% 7% 4% 4% 8%SI 63% 47% 26% 15% 9% 11% 10% 11% 5%SK 63% 34% 41% 22% 27% 13% 7% 9% 6%FI 54% 54% 20% 18% 11% 16% 6% 9% 5%SE 71% 39% 29% 42% 15% 14% 9% 5% 5%UK 41% 51% 21% 12% 7% 4% 22% 8% 4%

*The other items have been chosen by 5% of the respondents or less.

QK4d What are the main reasons why you decided to go to vote on the European elections? (ROTATION - MAX. 3 ANSWERS)

Base: Europeans who did vote (43% of total sample)

Highest percentage by itemHighest percentage by country

Lowest percentage by itemLowest percentage by country


59/77


În general, analiza motivaŃiilor votului în funcŃie de profilul sociodemografic al

respondenŃilor indică puŃine diferenŃe semnificative. Cu toate acestea, anumite

motivaŃii trebuie subliniate, în special cele legate de vârsta respondenŃilor, de nivelul

de studii şi, în mod logic, de atitudinea faŃă de Uniune.

Dacă, în ceea ce priveşte datoria civică, se remarcă puŃine diferenŃe, votul „sistematic”

este invocat într-o mai mare măsură de persoanele în vârstă, care au o experienŃă

electorală mai îndelungată (43%), decât de către cei mai tineri (28% dintre

respondenŃii din grupa de vârstă 18-24 de ani).

Sentimentul că votul exprimat poate aduce o schimbare este puŃin mai pregnant în

rândul alegătorilor cu un nivel ridicat de studii (21% dintre cei care şi-au finalizat

studiile după împlinirea vârstei de 19 ani, faŃă de 16% dintre cei care au părăsit şcoala

înainte de 16 ani). Este, de asemenea, interesant de constatat că acest motiv este

invocat într-o măsură puŃin mai mare de către alegătorii care îşi amintesc de campania

de încurajare a participării la vot. Acest lucru ar putea demonstra că aceste

acŃiuni de comunicare au totuşi efect, chiar dacă unul moderat.

În sfârşit, putem semnala faptul că 18% dintre votanŃii care nu se simt cetăŃeni

europeni au votat pentru a-şi exprima nemulŃumirea (faŃă de, să ne amintim, 11% din

totalul votanŃilor).


60/77

3.3 Principalele mize care au influenŃat decizia alegătorilor - Criza economică şi şomajul, elemente predominante în decizia alegătorilor - Fără a constitui o surpriză şi confirmând astfel concluziile diferitelor anchete

preelectorale22, criza economică şi-a manifestat pe deplin influenŃa asupra scrutinului

european. RugaŃi să invoce principalele mize care i-au determinat să voteze23,

alegătorii menŃionează pe primul loc, la mare distanŃă de celelalte aspecte, motivele de

ordin economic (41%) şi şomajul (37%).

În schimb, subiectele referitoare la competenŃele instituŃiilor Uniunii (19%) şi aspectele

de ordin social şi societal nu sunt menŃionate decât în proporŃie mult mai mică.

De altfel, este interesant de remarcat faptul că un număr relativ semnificativ de

alegători au menŃionat diferitele mize europene imediat după cele de natură

economică: rolul Uniunii Europene pe scena internaŃională (22%) precedă, astfel,

nesiguranŃa (18%), imigraŃia (16%) şi lupta împotriva schimbărilor climatice (16%).

ComparaŃie pe grupe de Ńări În timp ce, în ceea ce priveşte motivele care au determinat participarea la vot a

alegătorilor, existau foarte puŃine diferenŃe între cele 15 Ńări care au participat la

alegerile europene înainte de 2004 şi cele 12 Ńări care au participat, la rândul lor, la

aceste alegeri din 2004/2007, aceste diferenŃe sunt destul de semnificative în privinŃa

mizelor care au influenŃat alegerea votanŃilor. Creşterea economică (52% în cele 12

noi state membre, faŃă de 39% în celelalte 15 state), viitorul pensiilor (36%, faŃă de

19%) şi agricultura (23%, faŃă de 9%) au jucat un rol mai important pentru alegătorii

din statele membre care au aderat cel mai recent la UE. Invers, puterea şi

competenŃele Uniunii (20%, faŃă de 13%), imigraŃia (18% în UE15, 6% în cele 12

state membre care au aderat cel mai recent) şi lupta împotriva schimbărilor climatice

(17%, faŃă de 11%) sunt teme care au influenŃat mai mult participarea alegătorilor din

cele 15 Ńări care organizaseră alegeri europene înainte de 2004.

În schimb, şomajul a cântărit la fel de mult în cele două grupe de Ńări (38% în cele 12

noi state membre, 37% în celelalte 15).

22 Eurobarometru special: The 2009 EP elections (Alegerile europarlamentare din 2009), publicat în aprilie 2009. Eurobarometru special: The 2009 European elections: expectations of the Europeans (Alegerile europene din 2009: aşteptările europenilor): http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_303_en.pdf 23 QK5T Care sunt motivele care v-au determinat să votaŃi la alegerile europene?


61/77

QK5T : Care sunt motivele care v-au determinat să votaŃi la alegerile europene? În primul rând?

Mai sunt şi alte motive? Bază: europenii care au mers la vot (43% din eşantionul total)

UE27 UE15 (înainte de 2004)

+12 state membre

(începând din 2004)

DiferenŃă UE15 (înainte de 2004) –

cele 12 state membre începând din 2004

Creşterea economică 41% 39% 52% +13

Şomajul 37% 37% 38% +1

Rolul Uniunii Europene pe scena internaŃională

22% 23% 18% -5

Viitorul pensiilor 22% 19% 36% +17

Puterea și competenŃele instituțiilor europene

19% 20% 13% -7

NesiguranŃa 18% 18% 19% +1

InflaŃia şi puterea de cumpărare

18% 18% 20% +2

Lupta împotriva schimbărilor climatice

16% 18% 6% -12

ImigraŃia 16% 17% 11% -6

Valorile şi identitatea europeană

16% 16% 14% -2

Energia 13% 12% 17% +5

Moneda unică, euro 12% 12% 14% +2

Terorismul 11% 12% 8% -4

Agricultura 11% 9% 23% +14


62/77

ComparaŃie în funcŃie de statele membre

Să analizăm mai amănunŃit rezultatele în funcŃie de Ńară, clasificând mizele

după cele trei tematici principale: mizele de natură economică, europeană şi,

în sfârşit, socială şi societală.

1/ Temele de ordin economic:

- Creşterea economică este, în mod logic, cu mult mai mult invocată în

Ńările cel mai grav afectate de criza economică. Astfel, în fruntea

clasamentului se află Bulgaria (63%), Irlanda (62%), Ungaria (59%) şi

Letonia (57%). La celălalt capăt al scării, acest criteriu este invocat

într-o măsură oarecum mai mică de britanici (23%), francezi (29%),

precum şi de finlandezi şi olandezi (31% în fiecare Ńară).

- Aşa cum am constatat, şomajul este menŃionat în egală măsură de

alegătorii din Ńările care au aderat recent şi de cei din cele mai vechi

state membre ale UE. Se observă totuşi câteva diferenŃe semnificative în

funcŃie de Ńară: în Spania, unde ocuparea forŃei de muncă a fost profund

afectată de criză, aproape două treimi dintre alegători invocă şomajul

(65%). Este şi cazul a 64% dintre irlandezi şi a 60% dintre greci. În

schimb, olandezii se disting în acest sens: doar 11% dintre aceştia

menŃionează acest aspect.

- InflaŃia completează acest triptic al problematicilor de natură economică,

cu 18% dintre opinii.


63/77



64/77

2/ Temele direct legate de Uniune:

Acestea ocupă până la urmă un loc onorabil, în urma problematicii de natură

economică, invocată de o mare parte din sufragii. Temele legate de Uniune sunt

invocate îndeosebi de alegătorii din cele 15 Ńări care au participat la alegeri înainte de

2004.

- Rolul Uniunii pe scena internaŃională a influenŃat decizia a aproape

un sfert dintre alegători (22%). Această temă este deosebit de

importantă pentru germani (33%) şi austrieci (29%), nefiind însă

menŃionată decât de 11% dintre alegătorii din Regatul Unit şi Irlanda şi

de 10% dintre cei din Spania şi Letonia.

- Chestiunea privind puterea şi competenŃele Uniunii este invocată de

19% dintre europenii care s-au prezentat la urne, dar de 36% dintre

austrieci şi de 33% dintre danezi. La polul opus, această temă nu este

invocată decât de 8% dintre letoni şi de 10% dintre polonezi.

- Identitatea şi valorile europene au jucat un rol în decizia luată de

16% dintre votanŃii din Uniunea Europeană. Dintre austriecii care au

votat, 33% au invocat acest aspect, urmaŃi de 4 Ńări unde acesta este

ales de aproape un sfert dintre votanŃi: Danemarca, Cipru, Slovacia şi

Finlanda (24% în fiecare caz). În schimb, această temă nu este

menŃionată decât de 6% dintre letoni, 7% dintre spanioli şi 9% dintre

britanici.


65/77

3/ Temele sociale sau societale:

Acestea sunt dominate de chestiunea pensiilor, deosebit de pregnantă în cele 12 state

membre care au aderat începând cu 2004. Se observă câteva diferenŃe importante

între Ńări cu privire la unele dintre aceste aspecte:

- Valoarea pensiilor (22%) îi îngrijorează îndeosebi pe maghiari (49%),

pe români (48%) şi pe bulgari (43%). În schimb, nu pare să îi preocupe

prea tare pe suedezi, pe danezi (8% în fiecare caz) şi pe olandezi (6%).

- NesiguranŃa (18%) este invocată cu precădere de austrieci (45%), de

greci (40%) şi de danezi (36%). În schimb, această temă nu este

menŃionată decât în proporŃie de 5% în Malta, 7% în Estonia şi 9% în

Letonia şi Finlanda.

- Celelalte aspecte prezintă, la rândul lor, anumite diferenŃe semnificative

în funcŃie de Ńară.24

24 Pentru mai multe detalii, cititorul este invitat să consulte tabelele cu rezultatele complete, incluse în anexa la prezentul raport.


66/77

Analiză sociodemografică În mod logic, mizele considerate esenŃiale pentru luarea deciziei de prezentare la vot

variază de la o categorie sociodemografică la alta.

Se poate sublinia, în special, faptul că şomajul constituie o miză care a jucat un rol

extrem de important în privinŃa participării respondenŃilor care şi-au întrerupt studiile

mai devreme (41%, faŃă de 30% dintre cei care şi-au continuat studiile până la vârsta

de cel puŃin 20 de ani).

Ceea ce este însă foarte logic este faptul că activitatea respondentului (scara de

ocupaŃii) determină cea mai mare diferenŃiere în acest sens: muncitorii (45%), adesea

afectaŃi de criză, şi şomerii (62%) invocă cel mai mult şomajul.

Un alt criteriu care a contribuit foarte mult la diferenŃiere îl reprezintă dificultăŃile

legate de achitarea facturilor: 57% dintre persoanele care se descurcă în general greu

din punct de vedere financiar au menŃionat şomajul, faŃă de 30% dintre cei care nu se

regăsesc niciodată efectiv într-o asemenea situaŃie.

De altfel, viitorul pensiilor a afectat într-o mai mare măsură decizia luată de

categoria respondenŃilor cu vârste mai înaintate (26% dintre persoanele de 55 de ani

şi mai mult) decât cea luată de persoanele mai tinere (11% dintre cei din grupul de

vârstă 18-24 de ani), pentru care acest lucru nu reprezintă, în mod firesc, principala

preocupare.

În schimb, în timp ce ponderea rolului Uniunii pe scena internaŃională atinge 22%

la nivelul Uniunii Europene, respondenŃii tineri par a fi deosebit de sensibili în acest


67/77

sens: acest criteriu este invocat de 32% dintre studenŃi. Aceeaşi situaŃie se regăseşte

şi în rândul persoanelor cu funcŃii de conducere (de asemenea 32%).

Economic growth UnemploymentThe future of

pensions

The role of the EU in the international

scene

EU27 41% 37% 22% 22%SexMale 44% 36% 21% 23%Female 38% 38% 23% 22%Age18-24 46% 41% 11% 23%25-39 46% 43% 14% 25%40-54 45% 40% 21% 24%55 + 36% 32% 26% 21%Education (End of)15- 37% 41% 29% 14%16-19 41% 39% 23% 22%20+ 43% 30% 15% 30%Still studying 46% 37% 10% 32%Respondent occupation scaleSelf- employed 46% 34% 16% 27%Managers 44% 27% 14% 32%Other white collars 44% 38% 20% 23%Manual workers 45% 45% 22% 21%House persons 43% 42% 22% 20%Unemployed 42% 62% 15% 17%Retired 64% 31% 29% 19%Students 46% 37% 10% 32%Difficulties to pay billsMost of the time 40% 57% 28% 15%From time to time 45% 46% 26% 20%Almost never 40% 30% 19% 25%

QK5T What are the issues which make you vote to the European elections?Base : Europeans that voted (43% of total sample)


68/77

3.4 Atitudinea faŃă de Europa şi influenŃa euroscepticismului

- Ataşamentul faŃă de Europa continuă să fie unul puternic, dar pierde teren.

Încrederea în instituŃiile europene sporeşte în mod considerabil - „ Eurofilia” resimŃită de aproape două treimi dintre cetăŃenii Uniunii Europene

a continuat să se manifeste din 2004 până în prezent.

În general, la nivelul tuturor afirmaŃiilor testate25, nivelurile de aderare sunt în mare

parte pozitive, dar se observă, totuşi, uşoare scăderi în cazul anumitor parametri.

25 Pentru fiecare din următoare afirmații, vă rog să-mi spuneți dacă mai degrabă corespunde sau mai degrabă nu corespunde cu atitudinea sau opinia dvs.

QK7 For each of the following propositions, please tell me if rather corresponds Or rather does not correspond to you attitude or opinion. - %

45%

46%

66%

69%

70%

93%

46%

50%

64%

64%

69%

91%

The European Parliament takes into account of the

concerns of citizens

You trust the European institutions

You feel you are a citizen of the EU

You feel attached to Europe

The membership of OUR COUNTRY) in the EU is a good thing

You feel you are a citizen of (OUR OWN COUNTRY)

EE2004 UE25

EE2009 UE27


69/77

ComparaŃie în funcŃie de statele membre

Se remarcă mai multe diferenŃe semnificative între situaŃia din 2004 şi cea din

2009:

- Constatăm, în primul rând, o scădere a ponderii deŃinute de

ataşamentul faŃă de Uniunea Europeană. De la valoarea de 69% în

2004, a ajuns la 64% la nivelul întregii Uniuni Europene. Dacă în cele 12

noi state membre, scăderea nu este decât de 2 puncte procentuale

(66%, -2 puncte procentuale), aceasta este mult mai evidentă în

celelalte state (63%, -7 puncte procentuale).

- Beneficiile percepute privind apartenenŃa la Uniune (69%, -1 punct

procentual) - acest parametru cunoaşte, de asemenea, variaŃii

semnificative între vechile şi noile state membre ale Uniunii Europene:

se observă, într-adevăr, o scădere de 4 puncte procentuale în rândul

celor 15 şi o creştere de 13 puncte procentuale în cazul Ńărilor care au

aderat cel mai recent la UE.

- Sentimentul cetăŃeniei prezintă, de asemenea, o pondere oarecum în

scădere (64%, -2 puncte procentuale), însă este în continuare, cu toate

acestea, împărtăşit de majoritatea cetăŃenilor tuturor statelor membre,

cunoscând o creştere de 11 puncte procentuale în rândul Ńărilor nou

aderate la Uniunea Europeană.

- Încrederea în instituŃiile europene cunoaşte o creştere în 2009

(50%, +4 puncte procentuale), care se manifestă cu precădere în rândul

celor 12 Ńări care au aderat în 2004 şi în 2007 (+18 puncte procentuale).

- Sentimentul că preocupările cetăŃenilor europeni sunt luate în

considerare de Parlamentul European cunoaşte răspunsuri

divergente în rândul opiniei publice europene: 46% dintre europeni sunt

de această părere (+1 punct procentual faŃă de 2005), în timp ce 40%

sunt de opinie contrară. 45% dintre respondenŃii din UE15 împărtăşesc

această opinie (fără schimbare), în timp ce ponderea acestora este de

48% în cele 12 state membre care au aderat la UE începând cu 2004

(+3 puncte procentuale).


70/77

În general, constatăm că diferenŃele s-au atenuat între cei nou veniŃi şi Ńările din

Europa celor 15, după cum se poate observa şi din tabelul de mai jos:

Pentru fiecare din următoarele afirmații, vă rog să-mi spuneți dacă mai degrabă

corespunde sau mai degrabă nu corespunde cu atitudinea sau opinia dvs. Alegerile europene din 2004 Alegerile europene din 2009

Răspunsuri «Da, mai degrabă da» UE25

UE15 (înainte

de 2004)

+10 state


DiferenŃa UE15

(înainte de 2004) – cele 10


UE27

15 state membre (înainte

de 2004)

+12 state

membre înce-pând din

2004

Diferen-Ńa UE15 (înainte de 2004) – cele 12


Vă simŃiŃi ataşat de [łARA]

93% 93% 94% -1 91% 91% 92% -1

Calitatea [łARA] de stat membru în UE este un lucru bun

70% 73% 55% +18 69% 69% 68% +1

Vă simŃiŃi ataşat de Europa

69% 70% 68% +2 64% 63% 66% -3

Vă simŃiŃi cetăŃean al UE 66% 69% 52% +17 64% 64% 63% +1

AveŃi încredere în instituŃiile UE

46% 48% 36% +12 50% 50% 54% -4

Parlamentul European ia în considerare preocupările cetăŃenilor europeni

45% 45% 45% - 46% 45% 48% -3

Aceste rezultate demonstrează faptul că ponderea celor care resimt această „ fibră

europeană” cunoaşte o reală creştere în rândul celor 12 Ńări care au aderat cel mai

recent la UE, în timp ce, dimpotrivă, în rândul celorlalte 15 state, acest sentiment

pierde teren.

Acest fenomen ar putea contribui într-o oarecare măsură la înŃelegerea tendinŃelor

care caracterizează participarea. Aceasta este în continuare mai ridicată în rândul celor

mai vechi 15 state membre, însă are tendinŃa de a se diminua, în timp ce, în rândul

celor mai recente state membre ale UE, participarea este mai scăzută, dar tendinŃele

sunt spre creştere.


71/77

În sfârşit, simŃim aşadar că sentimentele favorabile faŃă de Uniune sunt

relativ constante la nivelul întregii Uniuni Europene, însă în spatele acestei

stabilităŃi aparente se observă o creştere a sentimentului eurofil în cele 12

state membre care au aderat cel mai recent şi o reducere a acestui sentiment

în celelalte 15 state membre.

ComparaŃie votanŃi / absenteişti

Aplicarea unei alte grile de analiză permite o mai bună înŃelegere a stării de spirit a

absenteiştilor şi a celor care au votat la alegerile europene.


Răspunsurile „ da ,mai degrabă da” UE 27 A votat Nu a votat

Vă simŃiŃi ataşat de [łARA] 91% 94% 90%

Calitatea [łARA] de stat membru în UE este un lucru

bun 69% 77% 61%

Vă simŃiŃi ataşat de Europa 64% 72% 56%

Vă simŃiŃi cetăŃean al UE 64% 73% 55%

AveŃi încredere în instituŃiile UE 50% 62% 39%

Parlamentul European ia în considerare preocupările

cetăŃenilor europeni 46% 56% 37%

Nu produce nicio surpriză constatarea că „eurofilia” este resimŃită în special de

persoanele care au votat la alegerile din 4-7 iunie 2009, fără a putea, cu toate acestea,

să vorbim de euroscepticism în rândul absenteiştilor.


72/77


Analiza sociodemografică a rezultatelor demonstrează că, în general, sentimentul

de „eurofil” este mai accentuat în rândul celor mai tineri respondenŃi, dar mai ales în

rândul celor cu cel mai ridicat nivel de studii şi, deci, după cum am văzut, al celor care

au participat la ultimele alegeri europene.

Tabelul următor, referitor la sentimentul identităŃii europene, ilustrează bine această

tendinŃă, care poate fi observată la nivelul majorităŃii celorlalŃi parametri testaŃi.

Oui, plutôt Non, plutôt pas NSP

UE27 64% 32% 4%Sexe Homme 66% 30% 4%Femme 61% 34% 5%Age18-24 68% 28% 4%25-39 65% 31% 4%40-54 65% 31% 4%55 + 61% 35% 4%Age de fin d'études 15- 54% 41% 5%16-19 62% 34% 4%20+ 75% 22% 3%Tjs étudiant 77% 19% 4%Se sent attaché(e) à l'EuropeOui 88% 10% 2%Non 21% 76% 3%A voté aux dernières élections européennesOui 73% 25% 2%Non 55% 40% 5%

QK7.3 Pour chacune des propositions suivantes, dites-moi si elle correspond plutôt ou plutôt pas à votre attitude ou à votre opinion.

Vous vous sentez citoyen(ne) de l’UE


73/77

- Creşterea interesului faŃă de rezultatele scrutinului este încurajatoare -

Interesul faŃă de rezultatele alegerilor, indiferent dacă vizează partidele învingătoare

sau numele deputaŃilor europeni, este un indicator al interesului general faŃă de

alegerile europene.

Pentru fiecare din următoarele afirmații, vă rog să-mi spuneți dacă mai degrabă

corespunde sau mai degrabă nu corespunde cu atitudinea sau opinia dvs.

Răspunsuri „ Da, mai degrabă da” Alegerile europene din 2004

Alegerile europene din 2009

UE25 UE27

Este foarte important pentru dvs. să ştiŃi ce partid politic a câştigat cel mai mare număr de deputaŃi la alegerile europene în (łARA DVS.)**

47% 50%

Este foarte important pentru dvs. să știţi ce candidaţi anume au fost aleși ca deputaţi europeni în (ŢARA DVS )*

43% 49%

* În 2004: „Este foarte important pentru dvs. să ştiŃi ce candidați anume au fost aleşi ca deputaŃi europeni la alegerile pentru Parlamentul European” ** „Este foarte important pentru dvs. să ştiŃi ce partid politic a câştigat cel mai mare număr de locuri la alegerile europene” Comparativ cu 2004, constatăm că interesul faŃă de rezultatele alegerilor europene la

nivel naŃional, fie că este vorba despre partidele învingătoare (50%, +3 puncte

procentuale), fie despre numele deputaŃilor europeni (49%, +6 puncte procentuale),

este în creştere26, cu precădere în rândul celor 12 state membre.

26 Această evoluŃie trebuie, cu toate acestea, să Ńină cont de modificarea denumirii rubricilor din chestionare, fapt care ar putea explica aceste schimbări.


74/77

Aşa cum era de aşteptat, importanŃa acordată rezultatelor se manifestă cu mult mai

multă intensitate în rândul votanŃilor, care se interesează mai mult de un scrutin la

care au participat ei înşişi.

Participarea la alegerile europene din

2009

Răspunsuri „ Da, mai degrabă da” UE 27 A votat Nu a votat

Este foarte important pentru dvs. s ă şti Ńi ce partid politic a câ ştigat cel

mai mare num ăr de deputa Ńi la alegerile pentru Parlamentul

European în ( łARA DVS.)

50% 71% 30%

Este foarte important pentru dvs. s ă știți ce candida ți anume au fost

aleși ca deputa ți la alegerile pentru Parlamentul European în ( ȚARA

DVS )

49% 68% 29%

Faptul că se manifestă o creştere a voinŃei declarate a europenilor de a cunoaşte

rezultatele alegerilor constituie un rezultat important: putem considera, într-o oarecare

măsură, că aceasta relativizează dezinteresul aparent al cetăŃenilor Uniunii pentru

alegerile europene. DorinŃa de a cunoaşte rezultatele înseamnă o recunoaştere a

rolului important al Parlamentului European şi a faptului că deciziile luate de acesta pot

influenŃa viaŃa noastră cotidiană.


75/77

CONCLUZII

Astfel cum am precizat în introducere, rata participării se ridică la 43%, ceea ce

reprezintă o scădere cu 2,5 puncte procentuale faŃă de 2004. Am arătat, de asemenea,

că această valoare medie ascunde realităŃi diferite.

Analiza amănunŃită a acestei anchete postelectorale ne face să credem că

absenteismul nu reprezintă o fatalitate. Într-adevăr, există mai multe elemente care

pot fi considerate drept semne încurajatoare în perspectiva viitoarelor alegeri europene

din 2014:

� Participarea continuă să scadă, desigur, dar trebuie, cu toate acestea, să

remarcăm faptul că scăderea este mai puŃin intensă decât cea observată în

perioada 1994-1999 sau 1999-2004. Este oare acesta începutul unei stabilizări

care precedă o revenire a tendinŃei ascendente a participării?

� Participarea a cunoscut o creştere semnificativă în noile state membre. Pentru

moment, această creştere rămâne destul de moderată, dar ar putea indica

începutul unei noi echilibrări a nivelului de participare între statele care au

aderat cel mai recent la UE şi celelalte. Acest lucru ne-ar putea face să ne

imaginăm un viitor electoral mai optimist.

� Un european din trei nu s-a prezentat la vot la alegerile europene, cu toate că

votase în cadrul precedentelor alegeri generale din Ńara sa. Nu este vorba

despre „profesionişti ai absenteismului” . Aceştia reprezintă, aşadar, un teren

foarte fertil, cu potenŃial „mobilizabil” pentru viitoarele alegeri europene.

� Analiza amănunŃită a absenteismului, în special a momentului în care europenii

au luat decizia de a nu merge la secŃiile de votare, este, de asemenea,

încurajatoare: pe de o parte, o proporŃie semnificativă a absenteiştilor (32%

dintre aceştia) s-a decis în zilele dinaintea scrutinului, respectiv chiar în ziua

alegerilor. Prin urmare, nu este vorba aici de un absenteism planificat sau

cântărit cu mult timp înainte. Putem, aşadar, considera că aceşti absenteişti de

ultim moment pot fi mobilizaŃi pentru viitoarele alegeri, cu condiŃia să fie

convinşi de importanŃa mizelor care sunt în joc la alegerile europene.


76/77

� Analiza motivelor invocate de absenteişti pentru a-şi justifica alegerea indică

faptul că atitudinea faŃă de politică este cea care creează probleme, mult mai

mult decât sentimentele antieuropene. Absenteismul indică, înainte de

toate, neîncrederea faŃă de politică în general.

� De asemenea, putem observa că perioada de organizare a scrutinului (luna

iunie, în zile lucrătoare în anumite Ńări) are, fără îndoială, o influenŃă negativă

asupra ratei de participare. Modificarea calendarului de organizare a alegerilor

ar determina, poate, o stopare a creşterii absenteismului.

� În mod paradoxal, faptul că efectul campaniilor de încurajare a participării la

vot, despre care o mare parte dintre europeni îşi amintesc, pare a fi fost doar

unul limitat în ceea ce priveşte participarea poate fi, la rândul său, analizat în

mod favorabil: pe de o parte, deoarece faptul că aceste campanii au fost

memorate în foarte mare măsură arată că este posibil să se ajungă la un număr

foarte mare de europeni. Pe de altă parte, deoarece este, desigur, posibil să se

obŃină rezultate mai bune şi să se creeze, pentru 2014, campanii de comunicare

care vor ajunge la cunoştinŃa a cel puŃin tot atâŃia europeni, dar care vor

influenŃa într-o mai mare măsură motivaŃia alegătorilor potenŃiali.

� Sentimentul de a fi european, în special faptul de a se simŃi cetăŃean european,

precum şi avantajele percepute ale apartenenŃei la UE cunosc o creştere

semnificativă în statele membre care au aderat cel mai recent, ceea ce

atenuează întârzierea acestora în raport cu celelalte state în această privinŃă.

Acesta este un factor pozitiv şi încurajator, având în vedere legătura strânsă

dintre aceste elemente şi participare.

� În sfârşit, este evident faptul că situaŃia economică apăsătoare în care au fost

organizate alegerile a jucat, la rândul său, un rol în ceea ce priveşte

absenteismul. Pe viitor, relansarea economică – dacă se va întâmpla şi dacă va

fi percepută ca datorându-se în parte Uniunii Europene – ar putea să favorizeze

înŃelegerea caracterului indispensabil al acŃiunii colective a celor 27 de state

membre într-o lume globalizată. Astfel, ne putem imagina că aceasta ar putea

determina o participare sporită la alegerile europene, cu condiŃia, desigur, ca

actorii instituŃionali şi politici, atât la nivel european, cât şi naŃional, să


77/77

reuşească să le inspire europenilor rolul pozitiv pe care îl vor fi jucat în acest

sens.

Cu alte cuvinte, aceste puncte pozitive nu trebuie să mascheze aspectele mai sumbre

scoase în evidenŃă de prezenta anchetă, în special creşterea constantă a

absenteismului în majoritatea statelor membre care au participat la alegerile europene

organizate înainte de 2004, asociată unei scăderi a sentimentelor proeuropene în

aceste Ńări.

* * *

Există, aşadar, anumite mecanisme care pot permite inversarea tendinŃei şi

contracararea reducerii progresive a ratei de participare. InstituŃiile europene

au posibilitatea de a declanşa o parte dintre aceste mecanisme, încercând, de

exemplu, să-i convingă pe absenteişti de rolul pe care Uniunea îl poate avea

pentru a-i proteja împotriva crizei economice. Dar o reconciliere a europenilor

cu viaŃa politică nu poate fi realizată doar de către instituŃiile europene, un rol

esenŃial revenindu-le în acest sens şi instituŃiilor şi actorilor politici la nivel

naŃional.

Prin urmare, în ciuda unei noi creşteri a absenteismului, prezenta analiză a

alegerilor europene din iunie 2009 conferă motive reale pentru o atitudine

rezonabil de optimistă în ceea ce priveşte viitorul şi alegerile europene din

2014.

* * *

Anchet ă postelectoral ă 2009

Documents

Transcript of Anchet ă postelectoral ă 2009