UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IASIFACULTATEA DE G EOG RAFIE SI G EOLOG IEDEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE DOMENIUL GEOGRAFIA MEDIULUI

IMPACTUL SISTEMIC AL ACTIVITATII DE PREPARARE A SUBSTANTELOR MINERALE UTILE N JUDETUL SUCEAVARezumatul tezei de doctorat

Conducator stiintific Prof. univ. dr. em. Irina Ungureanu

Doctorand ing. Anca Ionce

Iasi 2010

1

CUPRINS p. Partea I. Introducere. Cadru l na tural si cont extul social - economic al extractiei si preparari i substantelor minerale utile 1. 2.

Introducere. Motivatia studiului...............................................................................................Cadrul natura l al judetului Suceava ........................................................................................

2 3

Partea a II-a. Activitatile d e extractie, preparare, va lorificare a subst antelor minerale utile si impactul lor sistemic 1. Minereurile neferoase/feroase. Activitati de extractie si preparare . Efecte sistemice 1.1. Ac tivitati de extractie si preparare a minereurilor neferoase/feroase...................... 1.2.Efecte sistemice ale activ itatii de preparare a minereurilor neferoase 1.2.1.Impactul poluantilor specifici asupra aerului, apelor, solului ............................ 1.2.2.Impactu l poluantilor specifici asupra ecosistemelor terestre si acvatice.......... 1.2.3. Impactul poluantilor specifici asupra asezarilor umane.................................... 1.2.4. Influenta unor conditii naturale asupra impactului sistemic al poluantilor......... 2. Minereurile nemetalifere. Acti vitati de extractie si preparare. Efecte sistemice 2.1.Acti vitati de extractie si preparare a minereurilor nemetalifere ................................. 2.2.Efect e sistemice ale activitatii de preparare a minereurilor neferoase 2.2.1. Impact ul poluantilor specifici asupra aerului, apelor, solului.............................. 2.2.2. Impact ul poluantilor specifici asupra ecosistemelor terestre si acvatice............ 2.2.3. Impact ul poluantilor specifici asupra asezarilor umane ..................................... 2.2.4.Influenta unor conditii naturale asupra impactului sistemic al po luantilor.......... Partea a III -a. Calitatea actuala a mediului n judetul Suceava sub impactul activitatilor de preparare a substantelor minerale u tile 1. Sisteme generale de supraveghere si evaluare a poluarii si calitatii mediului....................... 2. Cuantificarea nivelului de poluare. Evaluarea impacturilor specifice .................................... 3. Calitatea actuala a mediului n arealul unitatilor de preparare a substantelor minera le utile din judetul Suceava ............................................................................................................... 4. Reducerea impactului sistemic, reabilitari ecologice 4.1. Metode de reducere a impactului activitatii de preparare a substantelor minerale utile .............................................................................................................................................. 4.2. For me actuale de atenuare a impactului activitatii de preparare a minereu lui complex, a minereului de mangan, a sulfului, a sarii geme, a baritinei.............. 4.3. Masuri st rict necesare pe termen scurt, medi u si lung de limitare a impactului acti vitatilor de preparare a substantelor minerale utile....................................... 4.4. Re abilitarea ecologica a areal elor degradate prin activitati miniere n judetul Suceava.............................................................................................................. Concluzii generale ........................................................................................................................... Bibliogra fie selectiva ...................................................................................................................... . 28 29 36 21 22 25 26 27 10 11 17 19 20

43 45 45 47 49 61

2

Partea I. Introducere. Cadrul natural si contextul socio- economic al extractiei si prepararii substantelor minerale utile 1.Introducere. Motivatia studiului Ce le doua categorii de resurse naturale care abunda- una regenerabila, padurile si una neregenerabila, mine rala, au dus - firesc- la dezvoltarea preponderenta n judetul Suceava a doua ramuri de activitate: cea de exploa tare si prelucrare a masei lemnoase si cea de exploatare- preparare a substan telor minerale utile. Ca n toate amplasamentele unde se rea lizeaza exploatarea si prepararea unor resurse minerale, o seama de probleme de mediu au aparu t si se res imt mai mult sau mai putin acut: degradarea peisajelor naturale, poluarea apei si aerului, impact negativ asupra ecosistemelor terestre si acvatice, a sanatatii populatiei, precum si efecte de natura socio- economica . Cu motivatia analizei acest or probleme a fost realizata si lucrarea de fata. Ea se ntemeiaza pe observatiile si datele adunate n cei sapte ani de activitate n industria miniera din judetul Suceava si n cei 17 ani de activitate n domeniul protectiei mediulu i, n care m-am ocupat preponderent de impa ctul multiplu produs de activitatile min iere. Cunoasterea detaliata a acestora, de la prospectiuni pna la reab ilitari si n special a prepararii substantelor minerale utile, mi-a permis sa identific principalele lor caracteristici si forme generatoare de r isc sever pentru mediul natural si pen tru sanatatea uma na. Cun oscnd capacitatea de impact complex a secventei preparare din valorificarea substantelor minerale utile, analiza care a reprezentat obiectivul principal al luc rarii noas tre sa oprit asupra uzinelor de preparare Tarnita (minereu complex si bar ita), Fundu Moldovei (minereu complex), Iacoben i (minereu de man gan), Calimani(sulf), Prtestii de Jos (sare gema). n ceea ce priveste documentarea adaugata sau precednd observatiile si studiile personale directe, lucrarea se bazeaza pe consultarea unui volum mare de studii si cercetari efect uate de -a lungul timpului, pub licate n format scris sau electronic sau existen te n arhivele diferitelor institutii. n evaluarea impactului sistemic al ac tivitatii de prep arare a substantelor minerale ut ile din judetul Suceava, pentru acuratetea rezu ltatelor, nu am f olosit analizele p roprii ale operatorilor minieri ci rezultatele provenind din trei surse fiabile: Agentia pen tru Protectia Mediului Suceava, Sectorul de Gospodarire a Apelor Suceava si SC GEOMOLD SA Cmpulung Moldoven esc (care m-a sprijinit nde osebi n analizarea probelor prelevate pen tru evaluarea poluarii solului la Uzina de Preparare Tarnita), care au efectuat sistematic analize ale apei, aerului si solului. De asemenea, n analiza evolutiei calitatii factorilor de mediu, (pentru comparatie si completari de serii de informatii) am utilizat si rezultatele unor institute de specialitate care s -au axat doar pe unele elemente si au vizat perioade scurte de timp. Concluzi ile lucrarii au la baza evaluarile impa ctului asupra unor factori de med iu efectuate de catre institute de specialitate, completate nsa cu studiul propriu asupra unor segmente insuficient acoperite- calitatea solului n arealul de influenta a l activitatii Uzinei de Preparare Tarnita, drenajul acid al rocilor la depozitele de steril uzina l, evaluarea riscului pent ru iazurile de decantare precum si observatiile directe de-a lungul celor peste 20 de a ni de implicare ca geolog, inspector de mediu, con silier pe probleme de protectia solului, subsolului si refacerea ecosistemelor n problema tica de mediu generata de indus tria miniera . Pentru accesul neconditionat la informatia solicitata si pe ntru sprijinul acordat n analizarea probelor necesare evaluarii calitatii apei si solului n siturile miniere cu activitate sistata, multumesc n mod deosebit structurilor de conducere ale Agentiei pentru Protectia Med iului Suceav a, Sectorului de Gospodarire a Apelor Suceava, precum si SC GEOMOLD SA C mpulung Moldovenesc. mi exp rim ntreaga gratitudine fata de persoanele c are m-au s prijinit si sfatuit, care mi-au oferit suportul moral de a finaliza aceasta lucrare, care m-au ndrumat n momentele dificiledoamnei profesor univ. em. dr. Irina Ungureanu conducatorul acestei lucrari, sub a carei 3

atenta ndrumare am reusit sa orientez, structurez si sintetizez rezultatele muncii mele din ultimii douazeci de ani, domnu lui ing.dr. Flor in Florea. De asemenea, as dori s a i multumesc domnului ing. J. Morosanu pentru spijinul n reprezentarea grafica a rezultatelor analizelor efect uate. 2. Cadrul natural al judetului Suceava

Substratul geologic al judetului Suceava se ncadreaza n doua ansambluri geostructurale majore (figura 1). Un prim ansamb lu l co nstituie domeniul consolidat, ad ica regiuni care si-au ncheiat evolutia de arii labile nainte de nceputul Mezo zoicului, dec i nu au mai fost afectate de cutarile Orogenezei Alpine. Ce l de-al doilea ansamblu l constituie domeniul alpin, care corespunde marginii active a placii continentale euro asiatice si inc lude arii cutate n Orogeneza Alpina.

Figura nr.1 Harta geologica a zonei (dupa Harta geologica 1:1000000 a Institutului de Geologie si Geofizica(b) ( 1978)

?Delimitata la est de rul Prut, la vest de Muntii Car patii Orientali, la nord de o portiune din granita tarii iar la sud de catre Depresiunea Brladului, Platforma Moldoveneasca este cea mai veche unitat e de platforma, fiind consolidata n Proterozoicul Mediu. Din punct de vedere geologic, ea reprezinta continuarea spre vest a Platformei est- europene, care este alcatuita, dintr -un soclu cristalin rigid pe neplenizat, ce suporta depozite paleozo ice, mezozoice, neozoice si cuaternare (V. Mutihac et al.,2004). ?Zona de orogen. n arhitectura actua la a Orogenului carpatic se disting mai multe zone de structuri care de fapt corespund unor etape structogenetice bine definite din evolutia acestui segment montan. ncepnd de la vest la est se delimitea za: zona cristalino-mezozoica, zona flisulu i, zona molasei pericarpatice. Acestora li se adauga zona vulcanitelor neogene si depresiunile intramontane. 4

n cristalinul Carpatilor Orientali, sunt cantonate mineralizatiile de sulfuri polimetalice singenetice exploatate n perimetrele miniere : Lesu Ursului, Manaila, Fu ndu Moldovei- Dealu Negru, Prul Lesu- Prul Cinelui- Prul Ursului, etc. s i prelucrate la uzine le de preparare de la Tarnita si Fundu Moldovei. Tot aici sunt cantonate si zacamintele de baritina exploatate n sectoarele miniere Ostra, Holdita, Alunis si pre lucrate la UP Tarnita. Zacamintele de man gan din judetul Suceava sunt localizate n cuartitele negre din baza unitatii epimetamorfice, cuartite ce formeaza un orizont reper n Cristalinul Car patilor Orientali. Zacamintele de mangan se grupeaza n mai multe sectoare: Crlibaba (zacamntul Dadu), Ciocanesti (Tolovan, Mestecanis, Oita); Iacobeni (Arsita, Nepomuceni, Argestrut, Capraria); Saru Dornei ( Dealu Rusului), Ulm (recent intrat n exploatare, n comuna Dorna Arini) si sunt preparate la UP Iacobeni. n zona de molasa, n judetul Su ceava , se gaseste un important zacamnt de sare gema, la Cacica, de vrsta badeniana, situat la mar ginea estica a acesteia. Acu mularile de sulf nativ (exploatate si preparate n instalatiile construite in situ) din masivul vulcanic Calimani s-au format dupa ncheierea eruptiilor de lave, din emanatii reci de gaze , n urma unor reactii chimice ntre gazele vulcan ice emanate si apele subterane ce au circulat p rin depozitele afnate . Con sideram ca, n evaluarea impaculu i ac tivitatii de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava importanta este si analiza succinta a fenomenului de alterare, ca proces geologic, a rocilor din respectivele areale. Activitatile de exploatare a minereurilor corelate cu cele de preparare, situate pe amplasamente foarte apropiate din necesitati economice, au condus la schimbari/ dezechilibre n mediul geologic prin: defrisari masive, excavari subterane, executarea de fundatii si lucrari de constructii (ba raje, diguri, cladiri industriale, administrative, locuinte- n masivul Calimani, depozitarea deseurilor la suprafata sau n spatii subterane). Prin desfasurarea activitatilor miniere, s-a exercitat o actiune directa de eroziune, transport, sedimen tare si c onsum de masa geologica, dar si o actiune indirecta de transformare, voita sau involuntara, a naturii mediului geolog ic. Clima. Pozitia judetului Suceava ntre 47 0- 48 0 latitudine nordica si 250- 26 0 longitudine estica determina o clima temperat-continentala. Ampla desfasurare pe verticala a reliefului jude tului explica variab ilitatea manifestarilor climatice. Contrastele climatice temporale si spatiale sunt accentuate de o dina mica atmosferica foarte activa si de interven tia factorului uman n mediul natural, n care ultimele doua secole au adus modificar i profunde ale caracteristicilor suprafetei active, prin defrisari masive, destelen iri, amenajari ale bazinelor hidrografice , extinderi ale intravilanului localitatilor, etc. Importanta pentru procesele de emisie, dispersie si propagare a poluan tilor proveniti din activitatile miniere (si nu numai), este distributia n altitudine a valorilor temperaturii aerului , care det ermina anumite tipuri de stratificare termica a atmosferei. Daca n general distributia pe verticala a temperaturii aerului este normala (valorile de temperatura scad odata cu altitudine a, fapt ce favorizeaza dispersia poluantilor n zonele de emisie), n zonele depresionare- Depresiunea Dornelor, valea Moldovei, valea Suhai (cu o frecventa mai redusa nsa aici)- frecventa si durata inversiunilor ter mice accentueaza caracterul po luator al no xelor provenite din activitatea de exploatare- preparare a substantelor minerale utile. V nturile care bat din directia nord- vest sunt cele mai frecvente n zona de podis. Sunt urmate ca frecventa de cele din directia sud- est. n zona montana nalta vnturile bat predominant din sectoarele vestic sau nord - vestic. n aria montana joasa, depresionara, sau pe vai, directiile predominante ale vntului sunt conforme cu orientarea respectivelor forme de relief, iar vitezele cele mai mari le au tot vnturile dominante (D. Mihaila, V. Bud ui, I.Al. Cristea, I. Tanasa, 2006). Vntul constituie princip alul vector al noxelor, p ropagarea acestora urmarind cu prioritate directia v ntului. Concomitent, v ntul contribuie si la dispersia noxelor, la viteze mai mar i de 3 m/s atingnd capacitatea sa maxima depolua toare. 5

Precipitatiile atmosferice prezinta o distributie si un regim ca re depind de distributia lunara si anuala a temperaturii, de regimul vn turilor si de specificul reliefului. Cantitatea anuala de precipitatii sca de dinspre vest- sud-vest catre est- nord -est, din Calimani, unde depaseste 1000 mm, spre valea Siretului, unde se nregistreaza mai putin de 600 mm anual. Precipitatiile atmosferice actioneaza direct asupra gradului de poluare al atmosferei, prin spalarea ei si diminuarea pe aceasta cale a concentratiilor noxelor din aer (dar vehiculnd noxele respective catre sol, ape de suprafata, vegetatie, etc.). De asemenea, prin modul de manifestare a precipitatiilor lichide , acestea detin un potential ridicat de erodabilitate, accelernd procesele de spalare a terenurilor decopertate si a haldelor, fenomen evident la haldele de steril din Ca limani, la iazurile de decantare de la Tarnita si Fundu Moldovei.

Relieful. Jude tul Suceava este situat n partea de nord-est a tarii, ntre Pietrosul Calimanilor (2100 m altitudine) si albia Siretului (233m) (figura 2).

Figura nr.2. Harta geomorfologica a jud. Suceava (dupa Atlasul Geografic autori: Tufescu et. al., 1985)

Pr incipala caracteristica a teritoriului jude tului Suceava este marea diversitate a formelor de relief si dispunerea lor sub forma de fsii paralele, orientate nord -vest - sud-est, aceasta dispozitie avnd explicatia n istoria geologica nde lungata si complicata. Individualizarea formelor de pe cuprinsul jude tului s -a facut concomiten t cu definirea n timp a principalelor trasaturi ale peisajului. Re lieful, cu na ltimea si gradul sau de fragmentare, cu nclinarea si expozitia sa diferita, a impus un anumit mod de asociere,a celorlalte elemente ale peisajului natural. Aria montana apartine grupe i nordice a Carpatilor Orientali, n peisajul geografic aparnd pre gnanta influenta litologiei si a structurii geologice: n masivitatea si configuratia culmilor si a masivelor , n intercalarea unor depresiuni sau culoare de vale, n desfasurarea bazinelor hidrografice, n particularitat ile scurgerii sau n diversificarea proceselor pedogenetice, n procesele metalogenetice, n diseminarea unor variate resurse ale subsolului (Geografia Romniei, 1983). Aceasta unitate se dispune de la granita de nord a tarii pna la culoarul Brgau- Dorna -valea Moldovei. Conform sursei citate, unitatea include munti cristalini, de flis si vulcanici, fiind extrem de neomogena sub aspectul genezei reliefului specific, ceea ce a si generat caracteristici extrem de difer ite ale morfologiei montane: masive cristaline nalte si semete, depasind 2000 m n centru, culmi de flis prelun gi si joase (cca. 800 m n Obc inele

6

Humorului n est, platouri vulcanice care ab ia depasesc 800 m n vest (Oas), maguri si dykeuri n centru (Tibles- Brgau). Aria de podis , este reprezentata de subunitati ale Podisului Moldovei si anume Podisul Sucevei si Pod isul piemon tan Ciungi- Corni (incluznd si culo arul Moldova - Siret). Ex ploatarea si prelucrarea substantelor minerale utile, cu preponderenta n aria montana, au condus la o accentuata antropizare a peisajului.Exploatarile miniere de suprafata (Calimani, Ostra) au introdus n peisaj e xcavatii de zec i de metri adncime, precum si forme p ozitive de dimen siuni impresionante, rezultate n urma depozitarii materialului steril (ha lde de steril). De asemenea, ca rezultat al activitatii de preparare a minereurilor au fost construite iazuri de decantare. Frecventele despaduriri si desteleniri, avnd ca finalitate amplasarea constructiilor industriale, a utilitatilor, cailor de acces , depozitelor de materiale si de reziduuri, adaugate fragmentarii ver ticale a reliefului, nc linarii accentuate a terenurilor, precum si dens itatii mari a vailor - furnizoare ale unor impor tan te cantitati de apa necesare activitatii de prelucrare- sunt factori care amplifica procesele de versant. Climatul montan specific acestor zone- cu precipitatii mai abundente, temperaturi reduse, umiditate accentuata, amplifica aceste fenomene. n special de spadurirea a avut ca efect, n primul rnd pe versantii cu nclinare puternica, intensificarea dezagregarii mecanice, a eroziunii torentiale, a eroziunii areolare (Tarnita, Calimani). Pe lnga caracteristicile dimensionale ale reliefului, relevante n evaluarea impactului sistemic al activitatii de preparare a substantelor minerale utile sunt si nsusirile calitativ genetice ale acestuia. Astfel asocierea frecventa a reliefului structural cu cel petrografic, frecventa pe faciesurile mai putin rezistente ale cristalinului si pe flis a depresiunilor de eroz iune diferentiala (Fundu Moldovei, Cmpulung Moldovenesc,etc.) sectoarele nguste, orientate transversa l n roci dure (pe Bistrita, pe Moldova) favorizeaza si maresc persistenta noxelor specifice, dirijeaza curenti de aer spre zone locuite . Apele de suprafata si subterane. Reteaua hidrografica a judetului Suceava nsumeaza 3092 km. Dens itatea retelei hidrografice este de 0,361 /km2, valoare superioara celei medii pe tara. Pr incipalele cursuri de apa ce strabat judetul Suceava sunt: Siretul si afluentii sai, ru rile Suceava, Somuzu Mare, Moldova, Bistrita (figura 3). Suprafata totala a luciilor de apa din judet este de 5542,63 ha (reprezinta 0, 65% din suprafata totala a judetului) .

Figura nr. 3.Reteaua hidrografica a judetului Suceava

7

O trasatura importan ta a rurilor sucevene este ca si au obrsia n regiunea de munte iar cele mai importante (Bistrita, Moldova, Suceava) strabat pe distante de 80-100 km cele trei trepte mari d e relief. Aceasta particularitate corelata cu trecerea de la rocile dure din regiunea de munte la cele moi din regiunea subcarpatica si de platforma, confera profilelor o concavitate pronuntata. Prin executarea lucrarilor de constructie a minelor (galerii, suitori, pu turi) se produce asecarea si de tensionarea orizonturilor acvifere freatice si de adncime. La apele subterane se adauga apele de infiltratie care patrund de la su prafata n lucrarile subterane. Comp ozitia chimica a acestor ape, denumite ape de mina, variaza functie de natura rocilor pe care le strabat. Astfel, de exemplu, apa cantonata n formatiunile cristaline din perimetrul minier Lesu Ursului- Tarnita este caracterizata de prezent a ionilor metalici ce provin din alterarea sulfurilor polimetal ice. n perimetrul minier Dealu Negru, concentratia ionica a apelor de mina se ncadreaza n tipul sulfato- bicarbonic- calco- magnezian. n cariera Negoiul Romnesc s -au evidentiat acumulari subterane de apa n cursul excavatiilor de pe flancu l sudic al carierei, n zona izvoarelor prului Puturosu, n roca silicioasa cu cao lin si andez ite alterate, cu sulfuri. La Salina Cac ica, n subteran, s -au interceptat numeroase izvoare cu caracter bicarboniccloruric- sodic. De mentionat sunt si acv iferele care se formeaza n corpul iazurilor de decantare. Urmarirea nivelului acestora este deosebit de importanta pentru monitorizarea stabilitatii depozitelor de steril uzina l. Acumularea unor pungi de a pa, dato rita neexploatarii co recte a iazului de decantare, poate conduce (si evenimentele produse la iazurile de decantare Tarnicioara, Valea Strajii, Poart a Veche, Prul Cailor a confirmat acest fap t) la fenomene de subsidenta, cu alunecarea materialului steril, uneori cu consecinte catastrofale pentru ecosistemele, infrastructura sau comunitatile umane din zonele limitrofe. n peisajul n atural, prin acu mularea apelor pluviale si a izvoarelor interceptate de lucrarile miniere de suprafata, n cuva carierelor au aparut lacuri artificiale- cum s-a ntmplat n car ierele Ostra (exploatare baritina) sau Manaila (exploa tare minereu cuprifer); apa din acestea este contamina ta cu sarur i ale metalelor grele, bariu, etc. De asemenea, lacuri artificiale apar si n spatele digurilor de coada datorita exploatarii incorecte a iazurilor de decantare construite pe vai naturale, cum este cazul la iazul de decantare Valea Strajii (ce a deservit UP Tarn ita), acumulare de apa care constituie un factor de risc pentru stab ilitatea depozitului de steril uzinal.

Tipurile de ecosisteme din jude tul Suceava sunt conditionate de formele de relief variate si de elementele pedo -climatice, dispunndu-se etajat, dinspre zona de podis spre cea munte. ? Ecosist eme forestiere Av nd n vedere preponderenta reliefului nalt, ponder ea maxima a habitatelor o constituie padurile, care reprezinta o resursa naturala importanta a judetului. Suprafata totala a padurilor reprezinta cca. 49, 2 % din suprafata totala a judet ului, respectiv 95,9 % din fondul f orestier al judetului Suceava, care este de 435.482 ha. ? Pa jistile alpine se ntlnesc la peste 1600 m n muntii Calima ni, Suhard, Giumalau si Barnar. n Rarau, ele coboara pna la 1500 m. O mentiune speciala, avnd n vedere impactul deosebit ne gativ pe care l-a avut si l are activitatea miniera trebuie facuta referitor la Parcul National Caliman i, care se ntinde pe o suprafata de 24.041 ha si care cuprinde ecosisteme diferite: paduri de ames tec de molid si fag n defileul Muresu lui, paduri de molid n amestec cu zmbru, jnepenisuri si ienuparete iar la peste 1800 m, pajisti alpine. ? Turbarii si mlastini. n zona coniferelor se interca leaza turbariile cu Sphagnum din bazinul Dornelor (Poiana Stampei, Cosna) si de la Sarul Dornei, cunoscute sub numele de tinoave. Sunt turbarii nalte, caci sunt instalate n depresiune la altitudini de 900 - 1000 m. ? Ec osisteme de lunca . Intrazonal, n sesurile Siretului, Sucevei si Moldovei, de la iesirea din munte a acestor ruri, apare o asociatie de plante higrofile lemnoase (salcie, plop, arin) sau ierboase (rogoz, pipirig, izma, picior ul cocosului, coada calului).8

? Eco sisteme acvatice , pot fi diferentiate dupa cine tica ape i n doua grupe majore: curgatoare care reprezinta med iul lotic (praie, ruri) si stagnante (lacuri, balti, mlastini, etc. ), care reprezinta med iul lentic. Activitatea miniera, ndeosebi ce a de preparare a minereurilor, este mare consumatoare de apa- ceea ce p resupune si evacuarea unor cantitati nsemnate de ape contaminate, insuficient epurate, n apele naturale. Ace st fapt coroborat cu defrisarile pentru constructiile miniere care modifica regimul de curgere, deb itul si chimismul apelor de suprafata si subterane, noxele eliminate n atmosfera n cursul procesului productiv, conduc la degradarea ecosistemelor acvatice si terestre (fapt demonstrat ndeosebi de studiile de caz efectuate de ICAS C mpulung Moldovenesc la Tarnita si n Calimani). Populatia judetului Suceava Judetul Suceava, prin diversitatea formelor sale de relief, prin reteaua hidrografica densa, resursele minerale, varietatea res urselor vegetale si animale, a fost un tinut locu it din timpuri vechi. Cu o populatie de aproape 714.000 locu itori loc uitori estimata la nivelul anului 2008, judetul Suceava ocupa locu l sapte pe tara, din punct de vedere demografic. Repartitia populatiei prezinta mari diferentieri. n unele comune din partea vestica, aproape exclusiv montana a jude tului, da torita conditiilor na turale dens itatea populatiei este frecvent sub 40 locuitor i/ km2, n timp ce n Podisu l Sucevei dens itatea depaseste 100 si chiar 150 locu itori/ km2. Populati a ocupata (la nivelul anului 2007) era de 243.600 persoane, din care cele mai multe n agricultura si silvicultura, urmate de industrie, si apoi de co mert, nvatamnt, transpo rturi etc. n industria e xtractiva lucreaza cca. 2% din numarul total al salar iatilor din judetul Suceava (figura 4).

35.14%

48.06%

16.80%agricultura si silvicultura industrie comert, nvatamnt s.a

Figura nr. 4. Do meniile ocupa tionale ale populatiei n jud. Suceava (dupa Anuaru l Statistic, 2008)

Re teaua de asezari . n prezent judetul Suceava are urmatoarea organizare administra tiv - teritoriala: 5 municipii (Suceava, Falticen i, Radauti, C mpulung-Moldovenesc, Vatra-Dornei); 11 orase (Gura Humorului, Siret, Solca, Brost eni, Cajvana, Do lhasca, Frasin, Liteni, Milisauti, Salcea si Vicovu de Sus); 98 comune si 379 sate. Ac tivitati economice traditionale Judetul Suceava ocupa un loc distinct n economia romneasca datorat diversitatii si -n unele cazuri- abundentei bogatiei resurselor sale naturale. Peste 52 % d in suprafata judetului este acoperita de paduri, respectiv cca. 7% din suprafata tarii, n sub sol se gasesc z acaminte de mangan , minereuri c uprifere, sulf, barita, sare, gaze naturale, ape minerale, mine reu uranifer,

9

etc. iar cca. 42% din suprafata este reprezentata de terenuri arab ile, major itatea fiind situate de-a lungul vailor Siretului, Moldovei si Sucevei. Ac tivitati economice moderne Anal izele statistice arata ca n perioada actuala activitatile care contribuie cel mai mult la dezvoltarea economico- sociala a judetului Suceava sunt indisolubil legate de exploa tarea padurilor, dezvoltarea turismului si revigorarea agriculturii n care, sectorul cresterii animalelor ocupa un loc prioritar. n ceea ce priveste activitatea miniera, dupa 1990 aceasta s-a redus drastic, ramnnd n exploatare, n afara carierelor si balastierelor pen tru r oci de constructie, doar mina de sare de la Cacica, cea de uraniu d e la Crucea, cariera Ma naila pe ntru minereu cuprifer si cariera Ulm pentru minereu de mangan. n judetul Suceava activitatea de preparare a substantelor minerale utile s-a desfasurat sau se mai desfasoara n urmatoarele unitati miniere (figura 5): - Sucursala Salina Cacica Instalatia de recristalizare a sarii Prtestii de Jos (n activitate) - Uzina de Preparare a minereului de mangan si comp lex(n activitate), la Iacobeni; - Uzina de Preparare a baritei si minereului complex Ta rnita(activitate sistata); - Uzina de Preparare a minereului complex Fundu Moldovei(activitate sistata) ; - Exp loa tarea Miniera Calima ni exploatare si preparare a sulfului (activitate sistata).

Figura nr.5 Amplasamentul unitatilor de preparare a s.m.u. din judetul Suceava

10

Partea a II -a. Activitatile de extractie, preparare, valorificare a substantelor minerale utile si impactul lor s istemic

1. 1.1.

Minereur ile neferoase si feroase. Activitati de extractie si preparare. Efecte sistemice Activitati de extractie si preparare a minereuri lor neferoase si feroase

? Din punc t de vedere genetic, mineralizatiile de sulfuri polimetalice din Cristalinul Carpat ilor Orientali apar sub forma de lentile sinmetamor fice si sub forma de filoane hidrotermale. Ca racteristicile geo- miniere ale zacamintelor influenteaza metodele de preparare ale acestora, n vederea obtinerii ef icien te a concentratelor cuprifere, zincoase. Astfel, n instalatia de la uzina de preparare mecano- chimica de la Tarnita, au fost utilizate minereurile exploa tate prin lucrari miniere subterane de la Crucea, Lesu Ursului- Pr. C inelui, Isipoa ia, Puzdra, Manaila, iar n cea de la uzina de preparare Fundu Moldovei zacamintele de la Dealu Negru, Tonigaresti, Prasca, Valea Putnei. Pr incipalele minerale sulfurice ce compun minereurile de cupru - zinc sunt: calcoz ina, calcopirita, b lenda, pirita, pirotina. Minereurile de Cu- Zn din punct de vedere al regimu lui de flotatie se considera a fi dintre cele mai dificile. Dup a continutul de pirita si alte sulfuri de fier minereurile sunt fie compacte fie de impregnatie. Ce le compacte se prepara mai greu, dificultatea datorndu-se n primul rnd concresterii intime a particulelor de s ulfuri pe ntru desfacerea carora este necesara o mac inare avansata. ? Minereul de mangan este cantonat n nivelul de cuartite negre al grupului de TulghesTg2. Forma de zacamnt este aceea de lentila sa u lentila strat, concordanta cu cuartitele negre. Mineralizatiile sunt de origine vulcanogen -sedimentara, metamorfozate, s i sunt constituite din minereuri primare (carbonati, silicati de man gan) si din minereuri secundare (oxizi si hidroxizi de mangan). Cea ma i mare parte a lucrarilor miniere de deschidere, pregatire si abataj se desfasoara n pachetul de cuartite negre si n corpurile de mine reu si numai unele n sisturile din culcu s. Minereul de mangan este dur, compact si se excaveaza greu. Prezinta tendinte de desprindere n zonele de contact cu roca sterila din acoperis sau n zonele de oxidare( de ntrepatrundere a minereului primar cu cel secundar). Fluxul tehnologic de preparare a minereului complex la U. P. Tarnita si U. P. Fundu Moldovei ? Fluxul tehnologic de preparare a minereului neferos la U. P. Tarnit a cuprinde mai multe faze, dupa cum urmeaza: receptia minereului- sfarmarea minereului- macinarea minereuluiflotarea sau concentrarea- ngrosarea- filtrarea si ex pedierea concentratelor. Mineralele utile de la Lesu Ursului se desfac de steril la finetea de macinare 0,08 mm. nsa, la aceasta finete, 10 -15% din mineralele de Cu si 25-30% din blen da (ZnS) ramn concrescute n special cu pirita, dar si ntre ele. Deci, concresterile de minerale utile trebuie flotate, remacinate si separate. Ex tractiile de metale sunt de 80% Cu n concentrat de Cu si 65% Zn n concentrat de Zn. Sterilul uzinal rezultat n urma p rocesu lui de preparare este depozitat n iazurile de decantare Ostra, Poarta Veche, Tarnicioara si Valea Strajii. ? Fluxul tehnologic de preparare a minereului cuprifer la U. P. Fundu Moldovei . Minereul cuprifer provenit din sectorul Dealu Negru a fost prelucrat n vederea obtinerii concentratului cupros si a concentratului de pirita, la Uzina de Preparare Fundu Moldovei. Activitatea a fo st ntrerupta de la nceputul anului 200 2. 11

Ca pacitatea nominala (proiectata) a uzinei de preparare a fost de 500 t/zi pe doua lin ii tehnologice. Fluxu l tehnologic de preparare a minereului comporta urmatoarele faze: receptia minereului- sfarmarea minereului-nsilozarea- macinarea- flotarea si filtrarea. n urma prelucrarii minereurilor neferoase cuprifere n instalatia de preparare prin procedeul de concen trare prin flotare selectiva se obtine au urmatoarele concentrate: concentrat cupros cu 14,5 % Cu si concentrat piritos cu 48% S. Sterilu l uzinal rezultat n urma procesu lui de preparare a minereurilor neferoase cuprifere cu un continut de 0,10 % Cu este depozitat n iazurile de decantare Dealu Negru si Prul Cailor. ? Fluxul tehnologic de preparare a minereului de ma ngan la U. P. Iacobeni Initial Uz ina de saruri Iacoben i a fost pusa n functiune n 1989 pentru valorificarea superioara a zacamintelor indigene de mangan si producerea de compusi chimici de mangan, la o capacitate de 1400 t/an de sarur i acide (sulfati) si de 1200 t/an de saruri bazice (carbonati). ncepnd cu anul 1992, din lipsa solicitarii sarurilor de mangan pe piata interna la un nivel apropiat capacitatii puse in functiune, Uzina de saruri Iacobeni a functionat cu intermitenta ca, de la 01.08 .1993 sa fie oprita si trecuta n conservare. Sterilul uzinal rezultat a fost depozitat n iazul de decantare Valea H ajului. Tehnologiile ap licate pentru obtinerea sarurilor de mangan, au fost: Obtinerea sulfatului de mangan si a carbonatului de mangan cristalizat Obtinerea carbonatului de mang an tehnic cristalizat Obtinerea oxidului de mangan. 1.2. Efecte sistemice ale activitatii de preparare a minereurilor neferoase/feroase 1.2.1. Impactul poluantilor specifici asupra aerului, apelor, solului

? Impactul poluantilor specifici asupra aerului ? Activitatea Uzinei de Preparare Tarnita s-a desfasurat, aproape pe toata perioada sa de functionare, cu doua sectii de flotare: sectia de preparare a minereurilor neferoase (19652007) si sectia de preparare baritina (1968- 2003). ntruct impactul activitatii celor doua sectii s-a resimtit n acelasi areal, cu aceeasi receptori ai noxelor evacuate n timpul prepararii celor doua tipuri de minereuri, avnd aceleasi depozite de steril uzinal, vo i trata aici asp ectele legate de poluarea factorilor de mediu de catre activitatea n ansamblu a Uzinei de Preparare Tarnita. Pr in natura proceselor de productie desfasurate n cadrul Uzinei de Preparare Tarnita, principa lele noxe potential poluan te degajate n atmosfera n zona obiectivului erau pulberile n suspensie, oxizii de sulf , oxizii de azot si hidrogenul sulfurat. Pentru conturarea unei imagini asupra nivelului poluarii aerului din zona obiectivului Uzina de Preparare Tarnita, n perioada de act ivitatea a ac esteia s-au realizat o serie de studii si anume : determinari efectuate de laboratorul Frasin al S.M. Bucovina Vatra Dornei (1994), de Institutul de Cercetari Biologice Iasi, Statiunea de cercetari Stejarul (1995 si 1996), determinari efectuate de catre laboratorul Frasin n anul 2000 si masuratorile Agentei pentru Protectia Mediului Suceava ulterior anului nchiderii sectiei de barita si pna la nchiderea sectiei de neferoase n 2007. Dup a anul 2000, activitatea de preparare a baritinei reducndu-se semnificativ, pna la oprirea definitiva , din determinarile efectuate de catre APM Suceava pen tru indicatorul pulberi sedimentabile( 2001- 2006), s-a constatat ncadrarea ac estuia n limitele prevazu te de standardele n vigoare .

12

? n zona de influenta a E.M.Fundu Moldovei (activitatea de exploatare- preparare a acesteia fiind sistata n anul 2002) , dintr-un studiu efectuat de c atre SC ANDEZITUL SRL n anul 2000, deci n perioada de functionare a uzinei, a rezultat faptul ca cel mai important agent poluant din zona l constituie pulberile n suspen sie. n ceea ce priveste aciditatea precipitatiilor, valorile masurate n punctele de observatie C mpulung si Pojort a au aratat ploi acide n perioada de activitate maxima a instalatiei, 1995- 1999, dupa care pH-ul precipitat iilor a nceput sa creasca usor. Ploile acide de la C mpulung Moldovenesc n an ii 2004, 2006 se datoreaza activitati i industriale din acest municipiu. ? n incinta industriala Iacobeni, avnd n vedere ca activitatea de preparare a sarur ilor de mangan a fost de foarte scurta durata (cca 3 ani), si la o capacitate mica de productie, principa la noxa potential poluanta din cadrul obiectivului o cons tituie pulberile n suspensie degajate de la operatiile de p relucrare a minereului de mangan. n prezent sunt n deru lare probe tehnologice la instalatia de flotare a minereului cuprifer exploatat din cariera Manaila, com. Breaza, pen tru obtinerea concentratului de cupru, n incinta fostei uzine de preparare a sarurilor de mangan. Determinarile efectuate de catre APM Suceava n perioada 1992- 2008 pentru urmarirea calitatii precipitatiilor din zona Iacobeni, releva faptul ca dupa anul 1996 acestea nu au mai avut caracter acid. Acest an coincide cu reducerea substantiala a activitatii n acea sta incinta.

? Impactul poluantilor specifici asupra apelor Ramura prepararii minereurilor utilizeaza cantitati importante de apa, datorita faptului ca majoritatea proceselor tehnologice de concentrare a substantelor minerale uti le se realizea za n mediu umed.? Amplasamentul instalatiilor de flotare a minereului polimetalic si a baritinei, ap artinnd Uzinei de Preparare Tarnita pe ambele maluri ale prului Bra teasa, depozitele de concentrate si micro iazurile (care preluau sterilul uzinal n momentul aparitiei de disfunctionalitati la conductele de transport al acestuia de la uzina spre iazurile de decantare) situa te pe malul dre pt al p. Brateasa, precum si pozitiona rea depozitelor de steril (fie pe cursuri de apa, cum sunt iazurile de decan tare Tarnicioara si Valea Strajii, fie n imediata vecinatate a acestora, cum sunt iazurile de decan tare Ostra si Poarta Veche), toate acestea reprezinta poten tiale- si reale -surse de poluare a apelor de suprafata si sub terane. Re teaua hidrografica de altfel este densa n arealul uzine i, cu praie c u debit semnificativ si cu bazine de receptie ntinse. Pentru determinarea indicatorilor de calitate ai apelor de suprafata din zona de influenta a uzinei (contaminate direct sau indirect cu cele tehnologice) , au fost prelevate si analizate,n anul 2003 na intea nch iderii sectiei de prelucrare a baritei- probe din prul Brateasa, pe tronsonul din zona de influenta a uzinei aval de iazurile de decantare. Prelevarea si prelucrarea rezultatelor analizelor au fost efectuate de catre SC ANDEZI TUL SRL Cmpulung Moldovenesc; pentru fiecare compus analizat, rezultatele au fost comparate cu valorile maxime admise prin standardele si normativele n vigoare. n perioada urmatoare, cu spijinul laboratorului APM Suceava, am prelevat si analizat personal probe de apa din cursul p. Brateasa, pentru a evidentia efectul scurgerilor de steril uzinal si de material antrenat de pe platforma industriala, de pe depozitele de concentrate de zinc si pir ita, din microiazuri . n urma investigatiilor efectuate si a prelucrarii rezultatelor ana lizelor, este de remarcat faptul ca rezultatele analizelor pen tru indicatorii cupru si zinc arata depasiri constante ale acestor parametri, la indicatorul zinc aratnd o c restere constanta dupa nc hiderea activitatii; aceste concentratii se datoreaza antrenarilor de material din microiazuri si din depoz itul de

13

concentrat zincos, situat pe malul pru lui Brateasa, precum si exfiltratiilor din iazurile de decantare Tarnicioara, Valea Strajii si Poarta Veche (figura 6) .Cu(mg/l) Activitate sistata 20070,45 0,4 0,35 0,3 0,25 0,2 0,15 0,1 0,05 0 1993 1994 1998 2000 2001 2002 2005 2006 2007

val. lim. cl. I val. lim. cl. II

val. lim. cl. III

Figura nr.6. Evolutia continutului n ioni de cupru, prul B rateasa

? Uzina de Preparare Fundu Moldovei Re zultatele analizelor parametrilor fizico- chimici ai ap elor prului Prul Cailor, care este emisarul exfiltratiilor de la iazul de decantare Prul Cailor precum si a apelor preluate de sonda inversa de pe plaja depozitului precum si rezultatele analizelor parametrilor fizicochimici ai rului Moldova, emisaru l apelor pluviale care spala incinta industriala, a exfiltratiilor provenite de la iazul de decantare Dealu Negru au condus la urmatoarele concluzii: - pentru cursul de apa Pru l Cailor, da torita aportului de ape impurificate (exfiltratiile active din corpul iaz ului de decan tare) continutul n ioni de Fe si Cu depaseste limitele maxime admisibile prevazute de Ordinul 161/ 2006 pen tru aprobarea Normativului privind clas ificarea calitatii ape lor de suprafata n vederea stabilirii starii ecolog ice a corpurilor de apa si dupa nchiderea activitatii uzine i de preparare; - pentru rul Moldova, se constata o depasire att pentru ionii de Fe, ct si pentru cei de Cu si Zn n anu l 1998, ca urmare a unei avarii la conducta de hidrotransport a sterilului iar dupa nchiderea activitatii, depasiri la ionii de cupru; valoarea sens ibil egala a concen trasiei aces tui element si amonte de uzina se poate explica prin aportul afluentului de stnga al rului Moldova, p. Tonigaresti, contaminat de apele de mina din perimetrul minier cu acelasi nume. ? Uzina de Preparare Iacobeni n activitatea de preparare a minereurilor din incinta industriala Iacobeni (granularea minereului de mangan , obtinerea de concentrate de oxizi de mangan, prepararea prafului de curatat) nu se utilizeaza ape industriale n retetele de fabricatie, procesele tehnologice desfasurndu-se n med iu uscat. Constituie o exceptie apele pluviale care spala platforma industriala Iacoben i si care se ncarca cu suspensii. Func tionarea incorecta a sistemului de colectare a apelor pluviale a condus la ncarcarea n ioni de Mn si Fe a rului Bistrita, receptorul acest or ape( figurile 33-34). Din august 1993, iazul Valea Hajului nu mai functioneaza, ca urmare a sistarii activitatii Uzinei de saruri de mangan. Aceasta era unicul consumator de apa industriala din cadrul incintei Iacobeni. Cursul prului Valea Hajului subtraverseaza printr-o galerie corpul iazului; nu au fost observate exfiltra tii, ceea ce semn ifica o buna asecare a depozitului de steril uzinal,14

pe acesta crescnd o vegetatie spontana, ierboasa, abundenta. Analize ale compo zitiei sterilulu i depozitat au relevat un co ntinut n mangan eficient economic, ceea ce a condus la valorificarea n indus tria metalurgica a peste jumatate din corpul depozitului.

? Impactul poluantilor specifici asupra solului? Sursele potentiale de poluare a solului din cadrul arealului ocupat de activitatea de preparare a minereurilor neferoase si nemetalifere Tarnita, sunt urmatoarele: - sterilul depus n iazurile de decantare a tulburelii rezultate de la flotatiile de minereuri neferoase si de barita; - pulberile sedimentabile de la operatiile de sfarmare (antezdrobire) a minere ului neferos si a baritinei; - pulberile se dimentabile antrenate de pe platformele de depozitare a concentratelor; - pulberile se dimentabile antrenate de pe plajele si digurile iazur ilor de decantare; - scurgerile accidentale de produse petroliere de la depozitele de carburanti, de combustibil lichid usor utilizat la centrala termica si de la operatiile de alimentare a mijloacelor auto si a utilajelor terasiere stationare; - deseurile solide (de productie, menajere, etc.), slamu l de carbid de la generatoarele de acetilena; - namolul de la statiile d e epurare a apelor industriale si menajere. Av nd n vedere amploarea activitatii ce s-a desfasurat n incinta Tarnita, existenta celor patru iazuri de decantare, dintre care trei prezentnd fenomene de drenaj acid al rocilor (Tarnicioara, Poarta Veche, Valea Strajii), precum si scurgerile de material steril din ce n ce mai frecvente din iazul de decantare Tarnicioara, ca si, n luna mai 2005, din iazul de decantare Poarta Veche, cu riscul reprezentat de acestea (n caz de alunecare) pentru comunitatile din aval (localitatea Ostra), o analiza a calitatii solului er a necesara. Singurul studiu anterior asupra calitatii solului n aceasta zona a fost realizat n anul 1996, de catre Institutul de cercetari Biologice Iasi - Statiunea de Cercetari Stejarul Piatra Neamt. Cu ajutorul SC GEOMOLD SA Cmpulung Moldovenesc si al laborato arelor SC MINBUCOVINA SA si APM Suceava, am analizat calitatea solului n zona de influenta a uzinei de preparare. Att pentru cunoasterea modului de evolutie al efectelor negative, deja produse, ct si pentru actualizarea informatiei cu privire la calitatea solului n aria de influenta a uzinei de preparare, am relua t analizele respective. Determinarea concentratiilor a fost efectuata prin metode spectrale de emisie. La prelucrarea si interpretarea datelor s-au avut n vedere valorile de alerta, respectiv de interventie, aferente terenurilor ncadrate n categoria mai putin sensibile, n sensul prevederilor Ord.756/1997 al MAPPM. Argumen tul principal l constituie faptul ca amplasamentul analizat este situat n extravilanul localitatii si nu se preconizeaza, cel putin pentru viitorul apropiat, schimbarea destinatiei suprafetelor respective. Re zultatele analizelor probelor de sol prelevate (pentru indicatorii cupru si bariu) sunt redate n modelarile din figurile 7-8:

15

Figura nr.7 .UP Tarnita - Distributia conti nutului de cupru n sol

16

Figura nr. 8. UP Tarnita - Distributia continutului de bariu din sol

17

n concluzie, a rezultat ca prin natura proceselor de prelucrare desfasurate n cadrul perimetrului, pot fi re tinute urmatoarele: - se contureaza o zo na de poluare a solului cu bariu si cup ru, sursa principala constituind-o activitatea de prelucrare a minereurilor, inclusiv iazurile de decantare si, n ma i mica ma sura, prezenta carierei de baritina Ostra. Zonele a fectate (cu valori mai mari dect pragul de alerta) sunt situate n vecinatatea sectiilor de prelucrare si a digur ilor iazurilor de decantare; - n perimetrul zonei de poluare cu cele doua elemente, se distinge un areal de poluare semnificativa (cu valori ale concentratiilor mai mari dect pragul de interventie) cu o suprafata de 6 ha, suprafata corespunzatoare amplasamentului uzinei, zonelor limitrofe acesteia si iazurilor de decantare. ? Principa lele surse potentiale de poluare a solului, existen te n cadrul arealului de desfasurare a activitatii Uzinei de Preparare Fundu Moldovei, odata cu ncetarea activitatii, sunt iazurile de decantare Dealu Negr u si Prul Cailor. Ana lizele efectuate la Agentia pentru Protectia Mediului Suceava pe probe de sol prelevate de pe o pasune situata aval de iazul de decantare Dealu Negru, au relevat atinger ea pragului de alerta pentru Cu si Pb, pentru adncimea 0-5 cm si n an ul 2002, ultimul an de activitate al instalatiei de preparare . Valorile- dupa sistarea activitatii n anul 2002- s ub pragul de interventie ale c oncentratiei metalelor aval de iazul d e decantare Dealu Negru, se datoreaza probab il faptului c a n aceasta zona scurgerile de material steril de pe depozit sunt colectare ntr-un sant de garda, depasirile la suprafata solului pe ntru cupru si plumb datorndu-se unor antrenari accidentale, la precipitatii abundente, a acestuia. Scaderea ulterioara a concentratiilor s-a produs ca urmare a spalar ii acestor urme de catre ploi ori a nde partarii lor (este o pasune particulara) de catre proprietarul terenului. Pe aceasta pasune creste afin, merisor si am iden tificat si gentiane. Re levant nsa ar fi u n studiu a supra calitatii solului din gospodariile limitrofe platformei industriale, dat fiind faptul ca valorile pentru Pb si Cu depasind pragurile de alerta n stratul superficial al acestuia, acestea afecteaza calitatea legumelor cultivate si a pasunii ce asigura hrana animalelor . ? Sursele potentiale de poluare a solului din cadrul inc intei industriale Iacobeni , au fost urmatoarele : - zgurile provenite de la centrala termica; - pulberi sedimentabile degajate de la centrala termica, de la granularea minereului de mangan, de la obtinerea concentratelor de oxizi de mang an si a prafului de curatat LUX ; - na molul de la stat ia de epurare a apelor menajere; - slam de c arbid de la generatoarele de acetilena, deseurile solide menajere; - scurgerile accidentale de produse petroliere (carburanti si lubrifian ti) de la depozitul de carburanti si de la operatiile de alimentare a mijloacelor auto si a utilajelor terasiere stationare. Ulterior, prin Agentia pen tru Protectia Mediului Suceava, am urmarit evolutia ca litatii solului aval de incinta industriala, elementele analizate fiind fierul si manga nul. Desi concentratia n fier nu este normata, se constata o crestere a concentratiei acestuia n sol, ncepnd cu 2007, probabil datorita asocierii oxizilor de fier cu oxizii de mangan prelucrati la Iacobeni, precum si o cres tere semnificati va, mult pe ste pragul de interventie pentru mangan. 1.2.2. Impactul poluantilor specifici asupra ecosistemelor terestre si acvatice Po trivit tehnologi ilor aplicate n prepararea minereurilor neferoase, precum si determinarilor de laborator efectuate, se considera ca cei mai impor tanti poluanti din zona sunt reprezentati de ionii metalelor grele proveniti din mineralizatiile neferoase si de baritina prelucrate, precum si de unele substante tensioactive (cianuri, xan tati), u tilizate n procesul de preparare. Actiunea acestora se manifesta n special asupra apelor freatice si de suprafata si, indirect, asupra solului.

18

Efectele sterilului depus in iazurile de decantare asupra med iului natural sunt comp lexe si se produc pe mai multe ca i si sub divers e forme: - actiunea directa asupra solului, n sensul ca suprafetele ocupate de iazuri sunt practic compromise, refacerea solului si implicit a vegetatiei necesitnd perioade foarte ndelungate (cca. 60-100 ani s -au mai mult); - efecte date de antrenarea, de catre apele pluviale, a sterilului de pe taluzurile din a val a le digurilor de amorsare si de naltare, resimtite n special n albiile minore ale praielor Tarnicioara, Straja, Brateasa, Prul Ca ilor, afectnd ecos istemele acvatice; - efecte indirecte asupra solului s i a vegetatiei, prin intermediul apelor f reatice contamina te cu fluidele din iaz si cu pu lberile sedimentab ile antrenate de pe plajele si dig urile acestora; - efecte ale e misiilor de gaze de combustie sau provenite din oxidarea sulfurilor metalice, asupra vegetatiei si a asezarilor umane; - efecte asupra asezarilor umane si a mediului na tural n general, n cazul producerii de accidente sau avarii cu consecinte catastrofale (ruperea digurilor iazurilor de decan tare si deplasarea n masa a sterilului ha lda t). ntr-un studiu efectuat de catre cercetatorii din cadrul Statiunii Experimentale de Cultura Molidului Cmpu lung Moldovenesc asupra gradului de afectare a ecosistemelor forestiere din zona Tarnita prin activitatea de preparare, s-a ajuns la ur matoarele concluzii: - molidul reprezinta specia cea mai puternic afectata de catre factorii de stres din zona; la majoritatea s-a constatat un grad de defoliere ntre 25% - 60 %, functie de distanta fata de sursele de poluare si altitudine; - bradul, specie naturala principala n edificarea ecosistemelor forestiere din zona Tarnita, se dovedeste a fi foarte sensibil la poluare. Peste 50 % din a rborii studiati se ncadreaza n clasa de vatamare II- IV (arbori bolnavi), n apropierea surselor de poluare si pe directia de difuzare a poluantilor de catre vnturile dominan te n lungul vaii; - datorita ponderii reduse n compozitia arboretelor, fagul este mai putin afectat, mai ales n jurul surselor de poluare. Zonele de risc poten tial sunt localizate la baza versantilor si pe directi a de circulatie a maselor de aer (Popa I., Barbu I.,2001) Alte aspecte care sunt de remarcat n ceea ce priveste fixarea vegetatiei pe iazurile de decantare ce a u deservit unitatile de preparare a minereurilor neferoase (cuprifere) si feroase (mangan), si care necesita investigatii aparte, n vederea realizarii unei ecologizari eficiente, cu integrarea depozitului n peisajul local, sunt urm atoarele: - dezvoltarea spontana a vege tatiei naturale la baza iazurilor de decantare de la Fundu Moldovei, probabil si da torita neutiliza rii n procesul tehnologic de preparare a minereului cu prifer de la UP Fundu Moldovei a cianurilor; - ncercarea facuta n anul 2001 de a vegeta cu plantatie arboricola ( molizi) iazurile de decantare Dealu Negr u- UP Fundu M oldovei si Tarnicioara- UP Tarnita, s-au so ldat cu esec n proportie de 90 %, respectiv 100%; - pe iazul de decan tare Ostra ( UP Tarnita), unde nainte de a se semana vegetatie ierboasa, s -a realizat un pat din rumegus, gunoi de grajd si p amnt, aceasta s-a prins n proportie de 80- 90%; vegetatia arboricola de pe treptele inferioare ale depozitului (arin, mesteacan, pin, brad), este robusta; - pe iazul de decantare Valea Hajului ( UP Iacobeni) vegetatia ierboasa s-a instalat imediat dupa sistarea depunerii de steril, probabil da torita existentei sarurilor de mangan- care stau la baza obtinerii ngrasamintelor chimice pentru solurile pod zolice, ngrasaminte foliare si ngrasaminte cu microelemente pentru vita de vie, rosii, etc. Un alt efect frecvent ntlnit si sesizat este cel reprezentat de modificarea caracterelor organoleptice ale apei, de terminnd reactii sen zoriale dezagreabile (gust si miros particular, modificari vizibile de turbiditate si culoare, spumarea apei- cum este cazul pru lui Cailor, de la Fundu Moldovei, al praielor Valea Strajii si Brateasa de la Tarnita, al rului Neagra din Ca limani) sau chiar senzatia iritanta provocata la contactul cu apa). Efectul produs de poluarea chimica a apei cel mai frecven t consta n influenta diverselor substante poluante 19

asupra proceselor biologice care se petrec n apele naturale. El este cunoscut sub denumirea generala de efect ecologic. n adevar, e chilibrul ecologic al diferitelor biocenoze din apa este att de sensibil nct schimbar i infime, dar persistente, n compozitia apei pot duce la perturbari profunde si cu consecinte din cele mai importante. Se poate produce astfel o distrugere a microorganismelor din apa si ca atare oprirea sau ncetinirea fenomenelor naturale de autopurificare a apei, c u persistenta poluarii si a consecintelor sale asupra utilizarii apei n diferite scopuri. Uneori pot aparea si consecinte economice din cele mai grave, prin distrugerea florei si faunei acvatice, n mod special a pestilor, care sunt foarte sens ibili la poluarea chimica. Din interpretarea datelor determinar ilor efectuate n cadrul laboratorului de analize biologice al SGA Suceava au rezultat, n princ ipal, urma toarele : Scaderea gradului saprob n aval de UP Tarnita este datorata prezen tei iazurilor de decantare care influenteaza biocenoza acvatica. Influenta n u e ste dramatica, acest lucru fiind datorat n primul rnd puterii de adaptare a macronevertebratelor acvatice si n al do ilea rnd procesului de autoepurare natural, caracteristic unui sistem biotic (C N Apele Romne S.A., SGA Suceava, Studiul biocenozelor acvatice prul Brateasa , 2007,pg.2). Studiul biocenozelor ntocmit de specialistii Serviciului de Gospodarire a Apelor Suceava n cursurile de apa ce au tangente cu Uzina de Preparare Fundu Moldovei, confirma influenta negativa a activitatii de prelu crare asupra calitatii ecos istemelor acvatice din zona. 1.2.3. Impactul poluantilor specifici asupra asezarilor umane Evalua rea impactului a supra fact orului uman este dif icila, c u att mai mult cu ct la noi nu exista o legislatie co mpleta specifica acestui segment, cu exceptia Ordinului nr. 191/ 2003 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapida a riscului pentru mediu si sanatatea umana, care se refera la evacuarea unor substante periculoase n mediul acvatic. n vederea unei e valuari preliminare mai realiste, am conceput un chestio nar adresat comun itatilor locale n care se desfasoara sau s-au desfasurat activitati de preparare a substantelor minerale utile si anume n localitatile Ostra , Fundu Moldovei, Iacobeni, Saru Dornei, Prtestii de Jo s, pe care l am avansat primariilor din comunele respective. Che stionarul se refera la modul prin care se asigura implicarea comun itatii loca le n dezvoltarea proiectului minier, la interactiunea comunitate- operator minier precum si la probleme de sanatate si securitatea muncii. Re feritor la cteva din raspunsurile da te de comunitatile din localitatile Ostra, Fundu Moldovei s i Iacobeni, unde au functionat uzine le de preparare minereuri ne feroase si feroase, sunt de specificat urmatoarele: - ca impact social, dar si economic, comunitatea din localitatea Ostra este cea mai afectata de activitatea miniera, care a condus la dezvoltarea excerbata a unui s ingur tip de activitate- exploatarea si prepararea substantelor minerale utile, cu un aport nsemnat de persoane din afara localitatatii, persoane care ridica azi procentul de saracie; oportunitatile dupa nchiderea Uzinei de Preparare Tarnita nu s -au materializat printr-un program de reconversie sociala, asa cum prevedea legislatia; fiind declarata zona defavorizata, un singur investitor a deschis o afacere n zona- o fabrica de cherestea si suban samble de lemn; - la ntrebarea daca exista vreun studiu de baza privind sanatatea populatiei din zona afectata de minerit, toate primariile raspund ca nu exista; - comunitatea este solicitata sa se implice n lucrarile de reabilitare ecologica iar la Iacobeni au fost angajati, n noua uzina de preparare a minereului cuprifer, specialisti min ieri din co munitate( 30 de persoane); - Primaria comunei Fundu Moldovei este nemultumita de tergiversarea demararii lucrarilor de reabilitare ecologica a siturilor miniere din localitate: numa i n zona rezidentiala exista unitatea de preparare a minereului cuprifer, cu iazul de decantare

20

Dealu Negru si tre i perimetre miniere de e xploatare a minereului cuprife r, cu halde ce se revarsa spre gospodariile cetatenilor. O importanta deosebita pentru securitatea zonelor locuite, o are stabilitatea iazurilor de decantare, precum si riscul producerii acciden telor tehnice la sistemul de hidro transport al sterilulu i. n cazul unei avarii catastrofale la iazul de decantare Tarnicioara, de exemplu, se estimeaza a fi afectate 120 de gospodarii si operatori economici. La acestea se adauga infrastructura de transport, de alimentare cu energie electrica , asigurarea cu apa potabila a populatiei , etc. Iazu l de decantare Dealu Negru, care a deservit Uzina de Preparare Fundu Moldovei, este amplasat pe malul drept al rului Moldova, care este sursa de alimentare cu apa potabila pentru numeroase localitati din aval (Cmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, etc.). Pentru verificarea sigurantei de functionare a iaz urilor au fost efectuate n ultima perioada o serie de studii si expertize de specialitate. 1.2.4. Influenta unor co nditii naturale asupra impactul ui sistemic al poluantilor Influenta conditiilor climatice Fenomenele de risc climatic si meteorologic din ultimii an i, s-au resimtit puternic si n afect area stabilitatii iazurilor de decantare Tarnicioara( 2002, 2005, 2006, 2007, 2008), Poarta Veche (2003), Dealu Negru (2008), cnd, datorita precipitatiilor abundente, s- au antrenat mase mari de steril n apele de suprafata - n anul 2006 fiind imine nta evacuarea populat iei din comuna Ostra care si au locu intele de-a lungu l cursului pr. Brateasa, precum si acumularea de apa din spatele iazului de decantare Valea Straji i. Re feritor la dinamica aerului implicata n emisia, propa garea si dispersia noxelor atmosferice de la Uzina de Preparare Tarnita, es te de relevat faptul ca zona se caracterizeaza printr-o frecventa r idicata a circulatiei aerului d e tip mu nte- vale, car e conduce la poluarea n timpul zilei a zone lor din amonte, respectiv n timpul nop tii a celor din aval. Inversiunile termice, factor ce contribuie la stagnarea noxelor . De asemenea, fenomenul de dispersie a poluantilor atmosferici este atenuat de dominarea climatului de adapost, de viteze mici ale vntului, umez eala relativ ridicata. Influenta apelor de suprafata si subterane n situa tia uzinei de preparare de la Tarnita, un rol important n amplitudinea impactului activitatii miniere asupra factorului de mediu apa l are si marimea bazinelor hidrografice din zona. Reteaua hidrogra fica este bine reprezen tata, de cursuri de apa cu debite variind ntre 20- 60 m3/ s. Recep torul tuturor evacuarilor de ape impurificate este prul Brateasa, att direct ct si prin afluentii sai pr. Scaldatori, prul Tarnicioara, prul Pietrii, prul Valea Strajii, etc. si numeroase izvoare ce au contact cu depozitele de steril uzinal sau instalatiile propriu- zise. Astfel de izvoare au fost iden tificate n zona iazului de decantare Tarnicioarapatru, n zona iazului de decantare Poarta Veche -cinci, pe iazul de decantare Valea Strajii trei, un altul strabate incinta sectiei de flotare minereu polimetalic. Influenta tipurilor de sol Solurile prezen te n cele doua areale n care sunt situate instalatiile de preparare a minereurilor cuprifere- UP Tarnita si UP Fundu Moldovei- , au n general valori de pH situate n domeniile moderat si slab acide, astfel nct influenta activitatii miniere din acest punct de vede re asupra calitatii solului este greu decelabila. Din punct de vedere pedologic, solurile care apar n cadrul zonei Iacobeni apartin raionu lui pedogeografic al Obcinei Mestecanisului. Prezenta n zona a unor secvente de substrat calcaros, vine n sprijinul fixarii ma i rapide a vegetatiei spontane pe solurile afectate de activitatea miniera Iacobeni Re zultatele unui studiu efectuat pentru stab ilirea compozitiei floristice a fitocenozelor instalate pe ha lde de steril n conditii edafice limitate, pe o perioada de trei ani (Anca Ionce, Mar gareta Grudnick i, 1995) arata ca pe o halda de steril provenita de la exploa tarea 21

minereului de mangan , pe o suprafata de 1 mp, s-au dezvoltat , pe lnga vegetatia ierboasa (Achillea millifolium, Tussilago farfara, Plantago lanceolata, Viola odorata, Lamium album, s.a), si un numar de opt molizi (Picea abies), care au rezistat n proportie de 90%. Acestia sunt bine dezvoltati n pre zent.

2. Minereurile nemetalifere. Activitati de extractie si preparare. Efecte sistemice 2.1. Activitatile de ex tractie si preparare a minereurilor nemetalifere ? Muntii Ca limani reprezinta singurul loc din tara unde s -au acumulat zaca minte de sulf exploatabile, sulful fiind prezent ca impregnatii, cuiburi si filonase . Re zervele de roca cu sulf din sectorul Negoiul Rom nesc au fost calculate initial si confirmate n anul 1971 pentru exploatare n subteran, dar ulterior s -a deschis cariera, ceea ce a impus recalcularea rezervelor prin metoda sectiunilor orizontale, reprezentate prin fsii de treapta la echidistanta de 10 m, echivalente cu treptele de exploa tare n ut il. Dificultatile tehn ice ntmpinate de exploa tarea selectiva, la care se adauga morfologia corpurilor de roca cu sulf, mai complicata dect cea anticipa ta, arata ca ex ploa tarea n cariera a acestui zacamnt nu era adecvata, afirmatie sprijinita si de consumul mare de carburanti, de clima nefavorab ila cariere i, de uzura prematura a parcu lui auto, a excavatoarelor, a forezelor si mai ales de volumul ma re de descopertaca si de poluarea si degradarea med iului . ? Zacamntul de sare gema la Cacica se situeaza pe teritoriul comunei cu acelasi nume, din jud. Suceava. Incinta Salinei Ca cica este localizata pe versantul stng al prului Cac ica, la nord de confluenta cu pr. Blndetu, fiind amplasata aproximativ n centrul co munei. Sarea gema din acest zacamnt este de ca litate inferioara, deoarece contine un procent mare de impur itati terigen e, ce p ot ajunge n anumite zone la 40 %, fiind alcatuite din marne, argile, gips, calcit. Datorita continutului mare de material insolubil, sarea de la Cacica s-a exploatat initial prin dizolvare n bazine subterane, sistem utilizat n Galitia rasariteana. Exploatarea cu sonde s -a asimilat la sfrsitul anilor 50 . Continutul med iu de NaCl este de 84,7 %. Metoda de exploatare este cea prin dizolvare cinetica, cu ridicari continue a coloanelor de exploatare. ? Extractia minereu lui de baritina s-a realizat din cariera Ostra si din mina Alunis. Mineralizatiile de baritina din perimetrele Ostra - Greben si Alunis- Clife se gasesc cantonate n gnaise le de Rarau sub forma de lentile, filoane, cuiburi si impre gnatii, f iind situate de obicei n imediata apropiere a contactului tec tonic dintre formatiunile cristaline si sedimentarul mezozoic. n activitatea de preparare, principlalul component daunator este considerat dioxidul de siliciu, aceasta si din cauza proportiei ridicate pe care o are n substanta minerala utila. Si ceilalti oxizi ( Al2 O3 si Fe 2 O3) au o actiune negativa n cursul procesului de concen trare a sulfatului de bariu, dar ponderea lor fiind mai re dusa au o influenta mai mica. Fluxurile tehnologice de preparare a minereurilor nemetalifere

? Fluxul tehnologic de p reparare a sulfului la E. M. Calimani s-a desfasurat dupa urmatoarea tehnologie : concasarea minereului de sulf- macinarea umeda si clasarea minereului- flotatia minereu lui n su spensie apoasa, n pre zenta reactivilor de flotatiengrosarea concentratului flotat - tratarea termica a concentratului de sulf- depoz itarea, racirea si ex peditia sulfului tehn ic.

22

? Fluxul tehnologic de preparare a sarii n Instalatia de recristalizare a sarii Prtestii de Jos este urmatorul: saramura (sarea n solutie) extrasa din subteran, este condusa gravitational, de la rezervorul de saramura aflat n gura putului pe un saleduct suprateran, pe o distanta de cca 4,7 km, pna n incinta d e preparare Prtestii de Jo s. Aici, saramu ra bruta este supusa unui procedeu de purificare (epurare) necesar eficientizarii procesului de evaporare recristalizare . Dup a purificare (epurare) saramura este dirijata la instalatia de evaporare. Procesul de evaporare utilizat se bazeaza pe principiul multiplu efect sub va cuum n trei trepte legate n paralel . Procesul de uscare se realizea za ntr-un uscator n pat fluidizat cu aer cald iar sarea rezultata din aceasta secven ta a f luxului tehnologic este condusa la sectia de clasare -ambalare . Sarea tratata si sortata se ambaleaza conform cerintelor beneficiar ilor. ntreaga instalatie este supravegheata printr-un sistem DCS, a carui baza este un PC profesional echipat cu toate interfetele A/D si D/A necesare si conec tate la PLC care controleaza toate intrarile si iesirile cum sunt secvente, alarme etc. ? Fluxul tehnologic de preparare a baritei la U. P. Tarnita a fost pus n functiune n anul 1968 prin prelucrarea mine reului din cariera Ostra si din lucrarile miniere subterane Alunis Greben si Holdita. ncepnd cu anul 1985, sortul de minereu din cariera a nceput sa scada pna aproape la disparitie, astfel nct n anul 2003 activitatea sectiei de preparare a minereurilor nemetalifere a fost sistata. Faze le fluxului tehnologic de preparare sunt: receptia minereului brut- sfarmarea minereului- macinarea minereului- flotarea sau con centrarea propriu- zisa- ngrosare- filtrare calcinare- micronizare- nsacuirea si expedierea concentratului.

2.2. Efecte sistemice ale activitatii de preparare a minereurilor nemetalifere2.2.1. Impactul poluantilor specifici asupra aerului, apelor, solului

? Impactul poluantilor specifici asupra aerului? n zona Calimanilor , unitatea miniera reprezinta singura sursa majora de poluare a aerului, poluantii raspndindu-se circular, preponderent spre nord, pe valea Negrei Sarului, n special n timpul nop tii si n prima parte a d iminetii, pe componenta descendenta a circ ulatiei munte vale. Principa lele noxe emise n atmosfera au fost : dioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat si particulele solide. Aceste noxe au avut o puternica actiune toxica asupra florei, faunei si omului. Def initor ii pentru nivelul de poluare a a tmosferei n perioada de functionare a unitatii de exploatare si preparare a sulfului, sunt analizele efectuate n perioada 1990- 1992 de catre Laboratorul de Cercetari Acvacultura si Ecologie Acvatica din Piatra Neamt. Re zultatele obtinute de catre acest institut n primii doi ani au surprins trasaturile generale ale poluarii aerului pe platforma industriala, fapt confirmat ulterior printr - un numar mult mai mare de analize efectuate de catre ICPMSN Cluj Nap oca. Oda ta cu diminuarea activitatii n incinta miniera (urmata de sistarea definitiva n anul 1997), n per ioada 1995-1996 sulful tehnic nevalorificat de la depozitul Argestru (Vatra Dornei) a fost transportat pe platformele superioare ale haldelor de steril Puturosu si Pinu, fapt ce a creat conditii de crestere a aciditatii precipitatiilor n zonele Caliman i incinta si Gura Haitii n 1996. Semnificativa e ste si valoarea ridicata a aciditatii precipitatiilor din anul 2001 la Ortoaia (Dorna Arini), care se poate datora nsa, preponderent, functionarii unei statii de asfalt si a centralelor termice ale unitatilor industriale din Vatra Dornei, aceasta pe fondul frecventei ridica te a inversiun ilor termice n Depresiunea Dornelor.

23

? n Incinta de preparare a sarii de la Prtestii de Jo s, cea mai impor tanta sursa potential poluanta a constituit-o centrala termica, poluantii caracteristici evacuati n procesul de arde re a pacurii f iind pulberile si oxizii de sulf, azot si carbon, hidrocarburi. Prin modernizar ea centralei termice de la instalatia de cristalizare a sarii de la Cacica n se nsul trecerii acesteia de pe combustibil solid pe combustibil lichid si utilizndu -se pacura cu un continut de sulf sub 1%, emisiile de noxe au fost reduse substantial, acest lucru fiind deo sebit de important att pentru factorii naturali ai mediului c t si mai ales- pentru sanatatea comunitatatii umane care locuieste n imediata vecinatate a instalatiei. Cea mai apropiata locuinta este amplasat a la cca. 20 m de centrala termica .

? Impactul poluantilor specifici asupra apelor? n ceea ce priveste degradarea calitatii apelor care traverseaza perimetrul minier Calimani precizam urmatoarele: - p rul Puturosu n care ajung apele care spala car iera si haldele d e steril, este caracterizat prin urmatoarele conditii hidrochimice cu influenta negativa majora asupra rului Neagra Saru lui : pH puternic a cid (2,5- 2,7) , aciditate totala s i reala foarte mare (14,3- 16,5 respectiv 5,2- 9,5 mva l/l), c oncentratii foarte ridicate de sulfati (883- 1016 mg/l) si fier (88- 222 mg/l), ncarcare minerala globa la mare (rezidu u fix : 1440 - 1736 mg/l). - efectul negativ al apelor impurificate se resimte n sch imbarea calitatii recep torului final, rul Neagra Sarului, ca re la origine (la captare) are un pH =5,2- 5,9 iar dupa preluarea apelor acide (la statia de pompe Dumitrelu) ajunge la un pH= 2,3- 4,5. Cu un aport impor tant de aciditate si fier dizolvat participa si apele rezultate din exfiltratiile iazului de decantare Dumitrelu care, prin intermediul prului Dumitrelu, ajung n ac elasi emisar principal. - pe traseul rului Neagra Sarului, de la confluenta cu p. Dumitrelu, ultimul afluent cu aport nsemnat de noxe, pna la varsarea n rul Bistrita, caracteristicile hidrochimice si geochimice ale acestui ru nregistreaza un proces destul de important de ameliorare, astfel nct, la Gura Negrii, aval de confluen ta cu prul Haita, pH-ul apei si sedimentelor este cu cca. 4 unitati pH mai mari dect amonte de confluen ta cu acest pru iar continutul de sulf total din sedimente reprezinta numa i 5,84% d in cel gasit n sedimente n statia din amonte de conf luenta. Deb itul mare al rului Bistrita, comparativ cu cel al Neag rei Saru lui, face ca influenta acesteia din urma asupra caracteristicilor fizico- chimice ale apei si sedimentelor sale sa se manifeste pe o distanta relativ redusa- pna la Cheile Zugreni (cca. 15 km); n sectiunea din aval de chei- Barnar (Brosten i) de urmarire a calitatii ru lui Bistrita de catre Sectorul de Gospodarire a Apelor Suceava, apa se ncadreaza n clasa I de calitate . ? Afectarea calitatii apei datorita activitatii Sucursalei Salina Cacica Oda ta cu demararea probelor tehnologice n instalatia de recristalizare a sarii de la Prtestii de Jos (1993), ca urmare a sesizarilor facute de cetatenii din imediata vecinatate a uzinei, Agentia pentru Prot ectia Med iului Suceava a monitorizat calitatea apelor din fntni, conturndu-se, n functie de ncarcarea apelor din freatic n cloruri, doua zone (figura 9).

24

Figura nr.9. Zonele cu concentra tii n cloruri a freaticului din loc. Prtestii de Jos

Interpretarea analizei probelor de ape prelevate din fntni a permis mai multe concluzii dintre care principalele sunt: - poluarea maxima se ncadreaza ntr -un teritoriu delimitat de incinta si santul de scurgere al apelor pluviale ; - n zona I-a, poluarea cu cloruri a fntnilor a crescut de cca .10 ori fata de anul 1992 ; - n partea sud-estica a zonei I continuturile mai redus e de cloruri fata de restul zonei se datoreaza att cresterii distantei fata de incinta, ct si, n principa l, influentei majore a apelor prului Inata asupra freaticului si implicit asupra calitatii apelor din fntn i; - n zona a II -a, nivelul clorurilor a scazut fata de 1992, el ncadrndu-se n majoritatea cazurilor n limitele de concentratie admise.

? Impactul poluantilor specifici asupra solului? Calitatea solului a suferit modificari semnificative n arealul Ex ploatarii Miniere Calimani datorita produsilor toxici emisi din toate fazele f luxului tehno logic. n perimetrul industrial Caliman i, categoriile de materiale depozitate care constituie surse de noxe, sunt : - ha lde le constituite din depozitarea materialului inert, rezultat din decopertarea minereului si a rocilor sterile sau slab mineralizate, precum si a sterilulu i rezultat din fluxul tehnologic ; - de pozitele superficiale - rezultate din procesul de spalare a solului de catre apele pluviale si din aluviuni le praielor. Din analiza probelor de steril reco ltate din zona Calimani, rezulta valori foarte mari pentru pentru major itatea metalelor totale analizate si valor i foarte mici ale pH-lui pentru probele de

25

pe halda de steril si pen tru solul polua t, reco ltat din zona limitrofa haldei de steril Puturosu (proba martor este de la Gura Haitii)( tabelul nr.1) :Tabel nr. 1.Compozitia solului si a sterilului din zona EM Cal imani Denu m. Proba Halda steril Sol a fectat pH

Martor

2,02 3,05 6,75

Sulf e le m. Fe total (%) (ppm) 8,9 43087 336588579

Mn tot. Zn tot. Cu tot.(ppm) 1323 138,1 9,2 (ppm) (ppm) 97,24 30 ,14 22,27 17 ,21

Cd tot.(ppm) 0,545

Ni tot.(ppm) 19,38 10,02 20,78

Co tot. (ppm) 19,96

Cr tot.(ppm) 36,54 19,29 17,07

0,240,154

3,15

9,79

9,79

Din analiza variatiei pH-ului pentru solul afectat (martor si steril din area lul Caliman i) rezulta ca mentinerea la valori extrem de mici a acestuia se datoreste prezentei sulfului si react iilor de oxidare a acestuia, reactii cu impact direct n transformarea metalelor n ioni mobili. ? n ceea ce priveste sursele potentiale de influenta negativa asupra indica torilor de calitate ai s olulu i si subsolului ca urmare a desfasurarii activitatii Instalat iei de recristalizare a sarii Prtestii de Jos, trebuie sa mentionam faptul ca nu s -a urmarit, prin analize, calitatea solului din zona de influenta a activitatii de exploatare si preparare a sarii, nsa sunt zone unde s -a constat efectul nociv al deversarilor de saramura: culturi afectate din gospodariile cetatenilor. Un exemplu este cel al suprafetei de teren din curtea familiei Gorcea Vasile, situa ta n imediata vecinatate a incintei de prelucrare unde, datorita nfundarii canalizarii din incinta si deversarii accidentale de ape tehnologice n curtea aces tei familii, s-au uscat legumele, plan tele cu flori si un po m fructifer. 2.2.2. Impactul poluantilor specifici asupra ecosistemelor terestre si acvatice? Incinta miniera Calimani , cu exceptia zonei iazului de decantare, ocupa 1% din suprafata Parcului National Cali man i. Proportiile impa ctului industrial asupra structurilor naturale vii sunt foarte mari, exercitndu- se asupra tuturor formelor de organizare biotica si au fost constatate de multi specialisti. n urma desfasurarii acestei activitati vegetatia forestiera a suferit att un impact direct, prin nlaturarea vegetatiei arborescente si arbustive ct si unul indirect, concretizat prin: - efecte distrugatoare asupra padurii aflate la baza taluzurilor haldelor , datorita apelor puternic acide ce spala haldele (pH de 2,0). Cele mai vizibile efecte sunt pe partea estica a haldei Ilva, unde att molidisul ct si jnepenisul sunt uscate; - efecte de uscare totala n zonele afectate de scurgerile d e steril de pe halde, favoriza te de modificarile con tinui ale pantei taluzu rilor. Cu toate acestea, se remarca ncercari timide de revegetare naturala pe halda Ilva. Re zultatele unor experimente de reconstructie ecologica, realizate de ICAS Cmpulung Moldoven esc, prin plantarea pe platf orma superioara a halde i Pinu a d ifer ite specii lemnoase, a demonstrat importanta refacerii ec osistemului forestie r pentru reintegrarea zonei Caliman i n landsaftul local. Astfe l, s -a constatat o rata de prindere destul de ridica ta pentru puietii de jneapan si zmbru, n gropi cu humus forestier. Re feritor la calitatea ecosistemelo r acvatice, o serie de poluanti rezultati din procesul tehnologic de obtinere a sulfului tehnic au degradat calitatea apelor aval de exploatare. Datorita impactului acestora, apa rului Neag ra Sarului prezinta modificari ale proceselor de receptare a poluantilor si chiar o degradare a proceselor de dezintoxicare (autoepurare), exprimate prin schimbarile comp ozitiei calitative si cantitative a florei algale. Din analiza zoop lanctonului pe toate cursurile de apa ce izvorasc din muntii Calimani, acesta este foarte slab dezvoltat sub aspect calitativ si ca ntitativ, prezenta sa accidentala neputnd a fi concludent a pentru caracterizarea hidrobiologica a arealului inves tigat.

26

? Poluarea Solonetului cu ape contaminate cu cloruri provenite de la instalatie este confirmata si de studiul biologic efectuat de specialistii Serviciului de Gospodarire a Apelor Suceava. Se poate vorbi de o influenta cu efect c umulativ a factorului natural la poluarea din zona, caruia i se suprapune, cu caracter masiv, influenta negativa a activitatii de prelucrare a s arii. Cuantificarea aportului la poluare a l celor doi f actori (natural si antropic) este o problema deosebit de complexa, care necesita studii aprofundate privind regimul de curgere si alimentare a a pelor freatice din zona, supravegherea ca litatii apelor de suprafata, influentata, la rndul ei, de parametrii cantitativi si ca litativi ai ape lor freatice si de adncime. Pr in noua tehnologie de preparare, finalizata n anul 2000, nu mai sunt evacuate n emisar (pru l Solonet) ape tehnologice uzate, ncarcate cu cloruri (princ ipalul agent poluant din zona), instalatia de prelucrare functionnd n circu it nch is, cu sistemul de exploatare prin dizolvare cinetica n zacamnt. 2.2.3. Impactul poluantilor specifici asupra asezarilor umane ? Desi sunt situate la distante relativ mari de perimetrul minier Caliman i, a sezar ile umane se afla nca sub influenta sa remanenta, care se manifesta prin emanatii de aerosoli din cariera si din halde , prin antrenari de pulberi si hidrotransport de pe acestea. n mod frecvent, caracteristicile fizico- chimice ale apelor de suprafata sunt afectate de apele meteorice ce percoleaza depozitele de steril minier si platformele industriale precu m si de ape le evacuate si cele exfiltrate din i azul de decantare. La chestionarul adresat administratiei pu blice locale- Primaria Saru Dornei, aceasta a avut un punct de vedere oarecum deoseb it referitor la impactul pe care l-a avut activitatea miniera asupra comunitatii, prin comp aratie cu alte localitati unde sunt unitati de preparare: - la Exploatarea Miniera Calimani, majoritatea lucratorilor a fost din alte zone, minerii localnici prefernd sa lucreze la sectoarele miniere de exploatare a manganului, aflate n aceeas i zona si active nca. Din acest motiv, efectele nch iderii activitatii nu au avut repercusiuni profunde asupra nivelului ec onomic al comunitatii; - activitatea desfasurata n Calimani a atras dezvoltarea unor retele de utilitati- apa , canal si ca i de co municatie; - activitatea traditionala, de crestere a animalelor, a ramas si a capatat amploare, prin crearea de ferme ecologice; - comunitatea locala este cooptata n pro gramul de ecologizare, comunicarea ntre proiectant- constructor- comunitate locala functionnd corect; - oportunitatile eco turistice favorizate de ex istenta Parcului National Calimani, a sitului Natura 2000 Tinovul Saru Dornei precum si de descoperirea, n iu lie 1987, a megalitului cu gravuri din valea Paltinu- satul Gura Haitii, care integreaza masivul Calima ni n arealul civilizatiei megalitice, deschid noi posibilitati de dezvoltare economica a comunitatii. ? n ceea ce priveste activitatea Instalatiei de recristalizare a sarii Prtestii de Jos,acesta este situa ta n zona rezidentiala a localitatii, existnd gospodarii la distan ta de cca. 5 m de instalatii (figura 10):

27

Figura nr. 10.Instalatia de recristalizare a sarii Prtestii de Jos

nca de la nc eputul activitatii n aceasta instalatie, populatia a facut numeroase sesizari privind scurgerile de saramura d in instalatiile de preparare care au salinizat apa din fntnile limitrofe, scurgeri de ape ncarcate cu cloruri si avnd temperatura de cca. 500C, n grad ini, afect nd culturile si scurgeri accidentale d e saramura din saleduct, n cursul prului Solonet si pe terenurile agricole. Un alt element reclamat era zgomotul produs de ce le doua ventilatoare ale turnului de racire. Ace ste aspecte negative au fost remed iate dupa retehnologizare, Sucursala Salina Cacica obtinnd de altfel si Certificat ISO 14001 : 2004 privind implementarea sistemu lui de management de mediu. n raspunsur ile la Chestionarul pr ivind implicarea/interactiunea d intre operatorul minier si comunitate pe care l -am conceput, sunt de remarcat urmatoarele aspecte : - la ntrebarile Ce ntreprinde compania pentru promovarea unei dezvoltari durabile si Ce se ntreprinde pentru a se asigura ca economi a locala nu va deveni dependenta de activitatile miniere , raspunsurile sunt concrete: dezvoltarea turismului de agre ment si terapeutic, prin amenajarea subteranului n incinta Cacica pentru vizitare si tratare cu aerosoli salini, amenajarea unui strand cu saramura, n aceeasi incinta, precum si asigurarea cu apa potabila a locuitorilor din Cacica si a loc uitor ilor din zona ide ntificata ca zona I de afectare a freaticului din localitatea Prtestii de Jo s; - monitorizarea gradului de afectare a factorilor de mediu prin activitati de preparare este transparenta pen tru comunitat ea locala. 2.2.4. Influenta unor conditii naturale asupra impactul ui sistemic al poluantilor ? Amplasarea n caldera masivului vulcan ic Calimani a unei lucrari de anvergura celei de exploatare si preparare in situ a zacamntului de sulf, nu putea sa nu aiba consecinte devastatoare asupra ecosistemelor din zona. Astfel, au fost afectate ecosisteme subalpine (pajisti, jnepenisuri), ecosisteme forestiere, ecosisteme acvatice. Surse de impact negativ se afla n toate etapele tehnologice: desc opertare si haldare, exploatare si transport, preparare. Zona de impact maxim se afla situa ta n bazinul rului Neagra Sarului, care debuseaza spre nord n compartimentul Sarul Dornei al Depresiunii Dornelor . Datorita climei, caracterizata prin cantitati importante de precipitatii, si datorita modului de manifestare al acestora, se remarca un potential ridicat de erodab ilitate, accelernd procesele de levigare n special pe terenurile decopertate si pe halde. De asemenea, fenomenele de nghet- dezghet, corelate cu lipsa stratului de zapada (cca. 18,6 zile fara strat

28

de zapada din cele 63,8 zile cu fenomene de nghet- dezghet/ an) produc cele mai de amploare modificari n conf iguratia haldelor de steril. n ceea ce prives te rolul regulator al solului n regimul scurgerii apelor, aces ta es te destul de redus, av nd n vedere faptul ca domeniul solurilor forestiere se s itueaza n general n aval de cariera si de pricipalele halde de steril. Efectul ploilor acide este partial contracarat de componentii cu caracter bazic (carbonati de Na, Mg, Ca ) ai solurilor din zona . n ceea c e priveste implicarea apelor n impactul sistemic al poluantilor, este de remarcat dinamica accentuata a apelor de suprafata care, a tt areolar ct si pe trasee definite, c u debite temporare sau permanente, vehiculeaza volume poluate importante. Un cumul de conditii interactive favorizant e face sa actioneze concomitent cu alimentarea bogata din precipitatii, permeabilitatea redusa a patului albiilor si concentrarea rapida a scurgerii n albii cu sectiune transversala modesta, ceea ce genereaza debite apreciabile, formate n intervale scurte, pe praie mici. ? Zacamntul Cacica. Factorul natural declansator/ favorizan t al impactului negativ al poluantilor specifici este cel geologic (structural si pe trograf ic), p rezenta sarii ntr -o structura sinclinala favoriznd si amp lificnd efecte poluante la nivelul ap elor de suprafata si sub terane, al solului si ecosistemelo r naturale si antropice. Valorificarea zacamntului si impactul negativ aferen t pot fi interpretate drept consecinte (secundare) ale unui impuls dat de oferta naturala. Prul Solonet, cel care traverseaza zona si capteaza toate izvoarele din arealul Cacica, inclusiv pe cele sarate, traverseaza localitatile Prtestii de Sus, Cacica, Prtestii de Jos, contribuie din plin la ridicare a gradului de poluare din zona. Reteaua hidrografica din zona este puternic afectata de acumularile de sare din zona care ncarca att apele de suprafata ct si freaticul si apele subterane de adncime. Forajele executate n incinta Prtestii de Jos au aratat ca si apele subterane au continuturi mari n cloruri (233-570 mg/l). Sub a spectul po luarii solului din zona intereseaza, n primul rnd, s tarea solonceacurilor si soloneturilor. n aceasta cl asa sunt incluse solurile care au ca orizont de diagnostic un orizont salic sau un orizont natric si care sunt tipice pentru zonele n care se gasesc acumulari naturale de sare sau care sunt contaminate n urma desfasurar ii activitatilor de extractie si de prelucrare a sarii. De ac eea o saraturare suplimentara a solului, pe fondul na tural deja existent, conduce la dezechilibre ale ecosistemelor terestre.

Partea a III-a. Calitatea actuala a mediului n judetul Suceava sub impactul activitatilor de prepara re a substant elor minerale utile 1. Sisteme generale de supraveghere si evaluare a poluarii si calitatii mediului Monito rizarea mediului n domeniul industriei miniere este necesara n cadrul tuturor etapelor ciclului de viata al unei investitii miniere , care include: explorarea, elaborarea proiectului, exploatarea minei, pre lucrarea minereului, transportul si nchiderea minei. Programele de monitorizare a mediului la uzinele de preparare a substantelor minerale utile de pe teritoriul judetului Suceava sunt organizate pe doua module: ? Monitorizarea calitatii factorilor de med iu, n perioada de activitate a uzinei,de catre operatorii minieri prin: - determinari sistematice, n labo ratorul propriu, al calitatii ap elor uzate evacuate si al emisarului f inal (prul Br ateasa pentru U.P.Tarni ta, ru l Moldova pentru U.P. Fundu Moldovei, rul Bistrita pentru U.P. Iacobeni, rul Neagra Sarului pentru E.M. Calimani si prul Solonet pentru Instalatia de recristalizare a s arii Prtestii de Jos );

29

determinari ale cantitatii de pulberi sedimentabile n incinta si n zona de influenta a uzinei. n arealul si zone le de influenta ale u zinelor de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava, analize sistematice a le calitatii a erului nu s-au efectuat dect n pe rioadele de activitate ale acestora, sau dupa 1990, si doar pe perioade de terminate de timp, ca urmare a unor comenzi din partea operatorilor economici catre institutii de specialitate, n vederea elaborarii uno r studii de impac t asupra mediului. Astfel, la U. P. Tarn ita, n anii 1995 si 1996, Institutul de Cercetari Biologice IasiStatiunea de Cercetari St ejarul Piatra Nea mt, n baza unui Contract de cercetare stiintifica cu Sucursala Miniera Gura Humorului, n subordinea caruia se afla uzina, a realizat o analiza a poluarii a tmosferei cu pulberi sedimentabile n punctele critice de pe Vaile Suha si Moldova (sectorul Tarnita - Fras in), n functie de regimul meteosinoptic si de desfasurarea fazelor n procesul de productie. ? Urmarirea stabilitatii iazurilor de decantare, att n perioada de activitate ct si n perioada postnchidere. Stabilitatea iazur ilor este monitorizata prin masurarea defor matiilor si prin controlul adncimii apei subterane. Deformatiile- deplasarile orizontale ale corpului iazului, se urmaresc prin masuratori topografic e lunare ale reperelor montate pe taluzul si berma depozitului. Pentru urmarirea nivelului ape lor subterane d in corpul iazurilor de decantare din jude tul Suceava, n luna augus t 2009, printr-un proiect PHARE Achizitie de echipa mente pentru reteaua de monitorizare a depozitelor de deseuri provenite din industria extractivamonitor izarea factorilor de mediu pentru 5 iazuri de decantare din zona Bucovina, s -au rea lizat foraje pentru piezometre, foraje pentru inclinometre si cte un modul Data Logger pentru colectarea informatizata a datelor pentru iazurile de decantare Tarnicioara, Poarta Veche si Valea Strjii ce au deservit UP Tarnita, pentru iazurile de decantare Dealu