NOIUNI DE ANATOMIE A ORGANELOR GENITALE FEMININE

Organele genitale ale femeii ndeplinesc funcia de reproducere, si acestea sunt:1. organe genitale externe 1. organe genitale interne Organele genitale externe sunt alctuite din: Regiunea pelviana (muntele lui Venus) este un relief anatomic acoperit de un tegument cu peri.Labiile mari sunt doua cute tegumentare simetrice acoperite de par pe fata externa si cu foarte multe glande sebacee si sudoripare pe fata interna. Ele se unesc formnd inainte comisura anterioara si apoi comisura posterioara. In profunzimea lor se afla situate corpul vulvar format din esut erectil.Labiile mici sau nimfele sunt nite cute in care tegumentul sufer o tranziie ctre mucoase.Glandele Bariholin sunt situate in 1/3 posterioara a labiilor mari interpuse intre bulbul vaginal si mucoasa vulvara. Orificiul canalului lor de excreie este situate in unghiul dintre baza labiei mici si inelul himenal.Clitorisul este organul erectile situate inaintea si deasupra meatului urinar. El este format din cei doi corpi cavemosi insirati pe ramurile ischipoubiene. Clitorisul, numfele si meatul urinar (orificiul extern al uretei) delimiteaz un spaiu triunghiular numit vestibule. In aceasta regiune pe langa uretra se deschid si canalele glandelor Skence. Bulbii vaginali sunt constitueni ai aparatului erectile alturi de clitoris.Himenul este o membrane muco-fibro-elastica reprezentnd granie dintre organele genitale externe si cele interne. Membrana himenala prezint orificiul care permite drenarea fluxului menstrual. Acest orificiu prezint configuraii variate.Organele genitale interne sunt constituite din: vagin, uter, trompe, ovare. Vaginul este un organ cavitar, care se intinde de la colul uterin la vulva. Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 cm. Canalul vaginal este turtit anteroposterior, incat i se poate distinge un perete posterior in raport cu vezica urinara si cu uretra, si un perete posterior in raport cu rectul si fundul de sac peritoneal Douglas; pereii laterali ai vaginului vin in contact cu muchiul ridictor anal, diferite planuri ale perineului si bulbii vaginului. Limita extremitii inferioare a vaginului este formata din membrane himenala, care se rupe la primul contact sexual. Prin extremitatea superioara, vaginul se insereaz pe colul uterin, nconjurnd poriunea vaginala a colului. Se realizeaz astfel un sant circular numit don sau fundul de sac vaginal. Vaginul este un canal musculomembranos elastic care face legtura intre organele genitale interne si externe.Trompele. Trompa uterine tuba sau salpinga se prezint ca un conduct neregulat, cilindric, care la un capt se deschide liber in cavitatea peritoneala, iar la celalalt se continua cu cornul uterin. La nivelul tubelor se ntlnete ovulul cu spermatozoidul si se produce fecundatia. Prin ele, oul ajunge in uter. Trompa are o lungime de 10-12 cm si se mparte in patru poriuni:a) portinuea interstitiala (intramurala) se afla in grosimea musculaturii uterului;b) poriunea istmica este poriunea de langa uter, strmbat avnd o lungine de 3-4 cm.; 'c) poriunea ampulara este cea mai larga, flexoasa;d) poriunea pavilionara cu care se termina; trompa are forma de plnie ai crei perei sunt crestai puternic si tranformati in franjuri fimbrii tubare. Pavilionul se afla in imediata vecintate a ovarului. Trompa prezint un mic mezon (mezosalpinx), care este format de peritoneu si prin care ea primete vasele si nervii. Rolul trompei este de a capta ovulul si a-1 aduce dupa fecundatie spre uter. Timpul necesar ca sa ajung in uter este de 7-8 zile.Ovarele reprezint glandele sexuale feminine si sunt situate in pelvis, de o parte si de alta a uterului, intr-o foseta pe peretele lateral al pelvisului numita foseta ovariana, napoia ligamentului larg si a trompei. Sunt de mrimea unei nuci uscate, au o culoare albicioasa si prezint suprafaa neregulata cu numeroase cicatrice si anuri. Este singurul organ din cavitatea abdominala neacoperit de peritoneu, acesta oprindu-se la nivelul hilului ovarian (locul pe unde intra si ies vasele si nervii). Ovarul este un organ relative mobil, ligamentele sale fiind foarte laxe. Trompele si ovarele alctuiesc anexele uterului. Ovarul este format din 2 straturi: unul periferic, numit corticala, si altul central numit medulara. Zona corticala conine foliculii ovarieni in diferite stadii de dezvoltare, corpul galben si esutul conjunctiv. Foliculii ovarieni conin celule de reproducere feminine numit ovul. Cand ovulul a fost fecundat si incepe sarcina, corpul galben creste si ramane funcional cteva luni de zile. In caz contrat, el evolueaz cam in doua sptmni si este nlocuit de o cicatrice: corpul albicios, care persista multa vreme in ovar. Zona medulara a ovarului este foarte vascularizata, conine esut conjunctiv, fibre elastice si numeroase fibre musculare netede. Ovarul are rolul de a produce ovulul, care, dupa fecundare, da nasetere ovulului incepand deci sarcina, secreta hormoniisexuali care pregtesc organele genitale in vederea sarcinii, protejeaza sarcina in dezvoltarea sa si menine si dezvolta caracterele feminine.Uterul este un organ muscular, cavitar, in care se dezvolta oul; la sfritul sarcinii el expulzeaz ftul si anexele lui. Este un organ median, fara pereche. Uterul are forma unui trunchi de con, turtit in sens anteroposterior, avnd baza orientate in sus si vrful trunchiului in jos. Aproximativ in partea sa mijlocie uterul prezint o ingustare aproape circulara numita istm, care il imparte in doua poriuni diferite ca forma si dimensiune: una superioara, mai voluminoasa numit corp, si alta inferioara numit col.Colul uterin, de aspect conic, este separate pe linia inseriei vaginului intr-o poriune intravaginala si una supravaginala. Poriunea intervaginala prezint in centrul ei deschiderea canalului cervical prin orificiul extern. Canalul cervical se continua in sus in poriunea supravaginala, deschizandu-se in cavitatea uterine printr-un orificiu, numit orificiu intern.Corpul uterului are un aspect conoid, turtit anteroposterior, cruia i se descriu: doua fete (vezicala si intestinala); doua margini (dreapta si stnga); fundul si doua unghiuri tubare. Corpul uterin este supus influientei hormonilor ovarieni si pnesperadivitatii mai mult dect celelalte segmente ale aparatului genital. Corpul este implantat oblic fata de vagin, axul uterului facand cu axul vaginului un unghi deschis inainte, denumit unghiul de versiune. nclinaia uterului pe vagin poate varia in mod fiziologic sau patologic. Axul colului uterin face cu axul uterului un ungi deschis inainte numit ungi de flexiune.In mod normal uterul este situate in planul sagital uor anteversat si anteflectat. Uterul are o mare mobilitate si isi menine poziia datorita ligamentelor sale: largi, rotunde, uterosacrate. In afara de acestea, uterul mai este meninut si de esutul conjunctiv pelvian, si de sistemul de susinere constituit din planseul pelviperineal.Mijloacele de fixare ale uterului sunt:a) mijloacele de suspensieb) mijloacele de susinere. Mijloacele de suspensueLigamentele uterine sunt:- ligamentele largi sau late iau natere printr-o dedublare a peritoneului care nvelete uterul si trompele; ajunse la marginile uterului, foitele pritoneale se alipesc si trec mai departe lateral spre peretele pelvian. Marginile superioare ale ligamentului larg constituie mezosalpinsul, iar pe fata posterioara intalnim mezoovarium; lateral la peretele excavatiei ligamentului larg si continua cu ligamentul infundibilapelvian (lomboovarian);- ligamentele rotunde sunt cordoane fibromusculare, care se intend de la coamele uterine pana la regiunea pubiana, ridica un plin peritoneal pe fata anterioara a ligamentului larg, parcurg canalele inghinale si se termina in regiunea muntelui venerian si in labile mari sub forma de "laba gastii". Rolul lor este de orientare a uterului si mai puin de suspensie.- Ligamentele uterosacrate se insera pe istmul uterin nconjura rectul si se insera pe sacrum. Conin pe langa esut conjunctiv si fibre musculare netede. Aceste ligamente contribuie in mare msura la susinerea uterului in poziia sa normala de anteversie - flexie. Este singurul ligament adevrat.esutul conjunctiv pelvian. Este situat sub peritoneu si este alctuit din tracturi fibroase care se fixeaz de colul uterin, domul vaginal si pe pereii escavatiei pelviene. Mijloace de susinere sunt reprezentate de aderentele la organele nvecinate (aderente la vezica si rect), prin lamele sacro-recto-ganitopelvine si conexiunile cu perineul.Perineul constituie cel mai important sic el mai valoros mijloc de susinere al uterului, transmiterea foitelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin intermediul vaginului. Structura uteruluiPeretele corpului uterin aceste alctuit dintr-un strat muscular dens -miometrul- cptuit la interior de o mucoasa - endometrul - si tapetat nspre cavitatea peritoneala de peritoneu- perimetrium.Tunica seroasa sau perimetrul, este formata din foita peritoneala care mbrac uterul. Invelitoarea peritonala este dedublat pe fata ei profunda de esut conjunctiv - stratul subseros.Tunica musculara sau miometrul, este stratul cel mai bine reprezentat (grosimea medie de 15 mm). Este format din mnunchiuri de fibre musculare netede separate, dar in acelai timp solidarizate intre ele prin esut conjunctiv; conine si numeroase vase sanguine. Fibrele musculare au un important rol in nchiderea vaselor sanguine (hemostaza fiziologica).Tunica mucoasa sau endometrul adera strns la miometrul fara interpunerea unei submucoase.. Mucoasa cavitii uterine este neteda, are o culoare roza-rosiatica; foarte aderenta la miometru si friabila. Grosimea ei variaz in funcie de etapele ciclului menstrual.Mucoasa uterin este puternic hormonodependenta si prin aceasta supusa unor intense modificri cilice.Mucoasa istmului are aceleai caractere histologice cu cea a corpului. Mucoasa canalului cercival este ncreit, destul de groasa si rezistenta. Ea este de tip glandular.Glandele corpului secreta un mucus gros, uor alcalin care protejeaz cavitatea uterine impotriva infeciilor ascendente din vagina si faciliteaz ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta cavitate.Mucoasa portiunii vaginale - a exocolului - este de tip pavimentos, stratifica, necheratinizata. Celulele straturilor superficiale sunt bogate in glycogen (absent in celulele cancerigene).Mucoasa exocolului sufer, impreuna cu mucoasa vaginala, o descuamaie permanenta. La nivelul ostiumului uterin, mucoasa glandulara cervicala este net - brusc - separate de mucoasa pavimentoasa necheratinizata a exocolului. Zona de demarcaie dintre cele doua se numete jonciunea cervico-vaginala. Ce apare ca un lizereu rou deschis.In decursul ciclurilor menstruale uterul se congestioneaz, volumul lui creste puin, dar nu devine mai dur, ci dimpotriv consistenta lui scade. Cele mai evidente fenomene se petrec la nivelul mucoase cavitii uterine. Vascularizatia organelor genitale_Este asigurata de artere, vene si vase limfatice.Sistemul arterial. Organele genitale externe sunt irigate de artera ruinoasa interna, ramura a arterei hipogastrice si artera ruinoasa externa, care vine din artera femurala.Organele genitale interne sunt irigate de artera uterine, artera ovariana, artera ligamentului rotund, artera funiculara si artera ligamentului sacrouterin.Vaginul este irigat de artera vaginala si hemoroidala medie si artera cervico-vaginala.Trompa este irigata de artera uterine si ovariana.Ovarul este vascularizat de artera ovariana.Sistemul nervos formeaz pluxuri bogate care explica posibilitatea apariiilor hemoragiilor masive, a dificultilor hemostazei si a trombozelor.Venele pleac din toate tunicile uterului formnd sinusurile uterine, apoi plexurile venoase uterine. Din acestea sngele este conduc pe doua ai: in jos pre venele uterine care se vars in iliaca interna, in sus spre venele tubei si ale ovarului in vena ovariana. Din plexurile uterine pleac si venele ligamentului rotund.Limfaticile sunt importante pentru urmrirea metastazelor si a difuzrii inflamatiilor. Limfaticile provin din trei reele: mucoasa, musculara si seroasa si formeaz reeaua subseroasa, care desi formeaz un plex continuu, drenajul limfatic al uterului se descrie separate pentru corp si col din anumite considerente practice, clinice. Limfaticile corpului se aduna aproape toate inspre unghiurile uterului.

Glandele corpului secreta un mucus gros, uor alcalin care protejeaz cavitatea uterine impotriva infeciilor ascendente din vagina si faciliteaz ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta cavitate.Mucoasa protiunii vaginale a exocolului este de tip pavimentos, stratifica, necheratinizata. Celulele straturilor superficiale sunt bogate in glycogen (absent in celulele cancerigene).Mucoasa exocolului sufer, impreuna cu mucoasa vaginala, o descuamatie permanenta. La nivelul ostiumului uterin, mucoasa glandulara cervicala este net - brusc - , separate de mucoasa pavimentoasa necheratinizata a exocolului. Zona de demarcaie dintre cele doua se numete jonciunea cervico-vaginala. Ce apare ca un lizereu rou deschis.In decursul ciclurilor menstruale uterul se congestioneaz, volumul lu creste puin, dar nu devine mai dur, ci dimpotriv consistenta lui scade. Cele mai evidente fenomene se petrec la nivelul mucoase cavitii uterine. Vascularizatia organelor genitale_Este asigurata de artere, vene si vase limfatice.Sistemul arterial. Organele genitale externe sunt irrigate de artera ruinoasa interna, ramura a arterei hipogastrice si artera ruinoasa externa, care vine din artera femurala.Organele genitale interne sunt irigate de artera uterine, artera ovariana, artera ligamentului rotund, artera funiculara si artera ligamentului sacrouterin.Vaginul este irigat de artera vaginala si hemoroidala medie si artera cervico-vaginala.Trompa este irigata de artera uterine si ovariana.Ovarul este vascularizat de artera ovariana.Sistemul nervos formeaz pluxuri bogate care explica posibilitatea apariiilor hemoragiilor masive, a dificultilor hemostazei si a trombozelor.Venele pleac din toate tunicile uterului formnd sinusurile uterine, apoi plexurile venoase uterine. Din acestea sngele este conduc pe doua ai: in jos pre venele uterine care se vars in iliaca interna, in sus spre venele tubei si ale ovarului in vena ovariana. Din plexurile uterine pleac si venele ligamentului rotund.Limfaticile sunt importante pentru urmrirea metastazelor si a difuzrii imflamatiilor. Limfaticile provin din trei reele: mucoasa, musculara si seroasa si formeaz reeaua subseroasa, care desi formeaz un plex continuu, drenajul limfatic al uterului se descrie separate pentru corp si col din anumite considerente practice, clinice. Limfaticile corpului se aduna aproape toate inspre unghiurile uterului plexul hipogastric inferior.