Anatomie 4 Curs 12

7/17/2019 Anatomie 4 Curs 12

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-4-curs-12 1/5

Vascularizatia creierului

Consuma 20% din cantitatea de O2 a organismului. In eforturile intelectuale,

cantitatea de O2 e aceeasi cu cea din efort fizic. Utilizeaza 1/3 din sange fiind

asemanator cu inima. Substanta cerebrala prezinta o marja de sigurantaredusa la hipoxie fiind cunoscut faptul ca suprimarea vascularizatiei 4-5

secunde e urmata de pierderea cunostiintei (lesin-sincopa). Suprimarea

pentru 4-5 minute se soldeaza cu leziuni cerebrale ireversibile. Reglarea e

umorala si reflexa.

Reglare umorala: depinde de cantitatea de O2 si de CO2. Scaderea

concentratiei O2 si cresterea CO2 si scaderea presiunii arteriale conduc la

vasodilatatie cerebrala.

Reglare reflexa: de la baroreceptori si de la chemoreceptori pleaca fibre

nervoase prin nervul IX catre nucleii din creier, scazundu-se frecventa

cardiaca. Neuronii au si capacitatea de autoadaptare la scaderea

concentratiei de glucoza din sange, acestora le creste capacitatea de

absorbtie a acestora.

Bariera hematoencefalica: endoteliul capilar, membrana bazala capilara, o

prelungire a astrocitelor si membrana neuronala. Permeabilitatea membranei

este variabila. Glucoza trece cu usurinta si unele substante trec greu: alcool,

steroizi si drogurile. In insuficiente renale, acidul uric trece prin membrana

hemato-encefalica, pacientii intrand in delir.Poligonul arterial al lui Willis: Este un ansamblu de anastomoze interarteriale

ce descrie, la baza creierului, un desen poligonal. La formarea lui participa 2

sisteme arteriale: sistemul carotic intern si sistemul vertebro-bazilar. Daca o

ramura este obstruata, exista proprietatea ca vascularizatia sa functioneze

prin restul poligonului, o ramura a poligonului. In cele mai multe cazuri

poligonul arterial este incomplet. Creierul necesita o presiune constanta.

Toate sistemele baroreceptoare lucreaza in aceasta privinta.

Sistemul carotic intern: cele doua artere carotide interne. Acestea prezinta 4

segmente:

-cervical

-pietros: situat in stanca temporalului unde are aspectul literei S - "sifon

carotic"; are raport posterior cu urechea medie. In mod normal se aude pulsul.

-cavernoasa: pe fata laterala a corpului sfenoidului; trece impreuna cu nervii

cranien III, IV, V (ramurile oftalmica si mandibulara) si VI.

-cerebrala: se intinde de la sinusul cavernos la procesele clinoide

anterioare.

In craniu artera carotida interna da urmatoarele ramuri:- colaterale: oftalmica, coroidiana anterioara, comunicanta posterioare.



- artera cerebrala anterioara si artera cerebrala posterioara.

Sistemul vertebro-bazilar: este format din arterele vertebrale si trunchiul

bazilar. Artera vertebrala prezinta doua sisteme: unul cervical si unul cerebral.

Trunchiul bazilar se afla de la santul format de clivus si santul bazilar ce

apartine puntii. Trunchiul bazilar se termina la nivelul substantei perforate

posterioare unde se imparte in doua ramuri: arterele cerebrale posterioare

(participa la formarea poligonului).

Poligonul e format din:

(dinspre anterior spre posterior):

1. artera comunicanta anterioara

2. cele doua artere crerebrale anterioare

3. cele doua artere carotide interne

4. cele doua artere comunicante posterioare

5. cele artere cerebrale posterioare

De remarcat ca exista o mare variabilitate a aspectului poligonului, putand

exista un trunchi bazilar dublu. In general acest poligon arterial exista in

functie de necesitatiile fiecaruia dintre noi. Poligonul arterial isi manifesta

eficacitatea atunci cand una dintre laturi (ramuri) este obliterata, circulatia fiind

suplinita de celelalte ramuri. Orice obstructie distala de poligon duce la

leziune de substanta cerebrala, datorita caracterului terminal.Arterele cerberale dau doua tipuri de ramuri:

a) superficiale (corticale): trec prin santurile de pe suprafata emisferelor,

vascularizand cortexul in totalitate si substanta alba subiacenta.

b) profunde (centrale): patrund in profunzime prin cele 3 substante perforate.

Avem doua anterioare, de o parte si de alta a chiasmei optice, si una

posterioara in fosa interpedunculara, intre pedunculii cerebrali. Aceste ramuri

vascularizeaza restul substantei albe, nucleii bazali si peretii ventriculilor.

Artera cerebrala anterioara:

De la origine, aflata in dreptul substantei perforate anterioare, artera trece

peste neuronii olfactivi si patrunde in fisura interemisferica, ajungand pe fata

mediala a emisferei la nivelul genunchiului corpului calos. Aici se termina prin

doua ramuri terminale:

- artera pericalosala: ce se angajeaza in santul supracalosal deasupra

corpului calos, ajungand in aria precuneusului, pe fata mediala

- artera calosomarginala: intra in santul cingular si sfarseste in aria lobulului

paracentral.

a) Ramurile corticale:



- ramuri orbitale: se duc in aria lobului frontal; partea anterioara are bulbul cu

santul olfactiv. Vascularizeaza bulbul, tractul olfactiv, giri orbitali mediali, girul

drept.

- ramuri frontale: se distribuie la corpul calos, girus cinguli, gir frontal medial,

lobulul paracentral; gir frontal superior, partea superioara a girului frontalmijlociu.

- ramuri parietale: pentru precuneus, pe fata mediala si lobul parietal superior,

pe fata laterala

b) Ramuri centrale:

Pornesc de la orginea arterei centrale anterioare. Perforeaza substanta

perforata anterioara si una dintre ele este mai voluminoasa, numitaartera lui

Heubner. Vascularizeaza: septul pelucid, cavul nucleului caudat, bratul

anterior al capsulei albe interne si partea anterioara a putamenului.

Sindromul arterei cerebrale anterioare: paralizie contralaterala a membrului

inferior si apraxie (necoordonare dreapta-stanga).

Artera cerebrala medie:

Este cea mai voluminoasa artera cerebrala. Ea continua traiectul arterei

carotide comune, lucru ce favorizeaza traiectul unei trombo-embolii.

Ex: O tromboza ce duce la aparitia unui AVC, e implicata aceasta artera, de

asemenea e implicata si intr-un AVC hemoragic. AVC ischemice nu suntdetectabile in prima saptamana pe CT, dar se vad la RMN.

De la origine, din dreptul substantei perforate anterioare, patrunde in santul

lateral Sylvius ajungand la nivelul insulei in aria lobului parietal, unde se

sfarseste ca artera a girului angular (posterior de santul temporal superior -

valea Sylviana).

a) Ramuri corticale:

- orbitale: pentru girii orbitali laterali, pe fata inferioara.

- frontale: jumatatea inferioara a girului frontal mijlociu, girul frontal inferior si

girul precentral.

- parietale: girul postcentral si lobulul parietal inferior.

- temporale: pentru girul temporal superior si girul temporal mijlociu.

- insulare: patrund la nivelul insulei printre opercule

b) Ramuri centrale:

Sunt denumite artere striate (doua grupuri): medial si lateral. Patrund prin

substanta perforata anterioara si vascularizeaza: portiunea posterioara a

putamenului, globus pallidus, corpul nucleului caudat, partea anterioara a

talamusului, genunchiul si bratul posterior al capsulei albe interne (si bratul



retrolenticular si sublenticular). O artera este mai voluminoasa fiind numita

artera hemoragiilor cerebrale Charcot. Este implicata in cele mai multe AVC.

Sindromul cerebralei medii: paralizie de membru superior de partea opusa

(gir precentral), tulburari - abolirea sensibilitatii de parte opusa a emisferei (gir

postcentral), afazii senzitive, surditate verbala (nu intelege sensul cuvintelor),

cecitate vizuala (vede dar nu intelege), afazii motorii (nu poate sa scrie).

Artera comunicanta posterioara: asigura anastomoza intre carotida interna si

cerebrala posterioara, inconjoara pedunculii cerebrali spre posterior.

Vascularizeaza hipotalamusul si fata anterioara a mezencefalului, fata

posterioara a coliculilor cvadrigeminali.

Artera coroidiana anterioara: ramura a carotidei interne; ajunge in

profunzimea lobului temporal vascularizand formatiunile sistemului limbic

(hipocamp cu fimbrie), dar si parti ale diencefalului (pulvinar si corpul

geniculat lateral.

Ramurile trunchiului bazilar:

- arterele cerebrale posterioare: isi au originea la nivelul substantei perforate

posterioare. Trec lateral inconjurand spre posterior pedunculul cerebral. Trece

pe partea temporo-occipitala a emisferelor sfarsind in santul calcarin ca artera

calcarina.

a) arterele corticale:

- 2 artere temporo-occipitale, pentru fata inferioara a emisferelor;

- ramuri parietale pentru precuneus - ramuri occipitale pentru cuneus, lingula, polul occipital si de fata

superolaterala a occipitalului.

- ramuri temporale: girul temporal inferior

b) ramuri centrale: vascularizeaza pulvinarul, epitalamusul cu epifiza,

hipotalamusul, coliculii cvadrigeminali inferiori.

Sindromul cerebralei posterioare: se caracterizeaza prin cecitate,

hemianopsii (leziunea este unilaterala).

Venele cerebrale:Sunt reprezentate de 2 sisteme:

- superficial: pe suprafata emisferelor

- profund: in apropierea plexurilor coroidiene

Venelesuperficiale sunt impartite in 3 grupuri:

- superioare: dreneaza in sinusul longitudinal superior

- mijlocie (1 vena): sinusul cavernos

- inferioare: in marea vena cerebrala a creierului.

Veneleprofunde sunt:



- vena cerebrala interna, care se uneste cu cea de parte opusa formand

marea vena cerebrala.

!Intreaba la examen:

Sinusuri venoase

Granulatiile arahnoidiene

Anatomie 4 Curs 12

Documents

Transcript of Anatomie 4 Curs 12