Anatomia oaselor mainii

Scheletul mainii

Scheletul mainii este format din 27 de oase asezate in trei grupe : carp, metacarp si falange.

Carpul (carpus) este alcatuit din opt oase carpiene (ossa carp) si constituie segmental

proximal al scheletului mainii. El uneste metacarpul cu extremitatile distale ale oaselor

antebratului.

Cele opt oase sunt asezate pe doua randuri transversal, unul proximal si altul distal. Primul

rand este format dinspre lateral spre medial din scafoid, semilunar, pyramidal si pisiform. In

aceeasi ordine, randul distal cuprinde osul trapez, osul trapezoid, osul mare si osul cu carlig.

Scafoidul (os scaphoideum) este usor alungit cu axul mare public, inferior si lateral. Fata

anterioara nearticulara, este neregulata si prezinta o proeminenta: tuberculul osului scafoid

(tuberculum oss scaphoidei) pe care se insera retinaculul flexorilor si muschiul scurt abductor

al policelui. De asemenea, nearticulare sunt si fetele posterioara si laterala. Fata lateral

prezinta santul arterei radiale. Cele trei fete articulare lae scafoidului sunt superioara, de

forma convexa, pentru fata articulara, carpiana a radiusului; inferioara pentru trapez si

trapezoid si mediala impartita in doua segmente - unul superior, pe plan semilunar, si altul

inferior, concave, pentru osul mare.

Semilunarul (oss lunatum) se articuleaza superior printr-o fata convexa cu fata articulara

carpiana a radiusului. Inferior prezinta o fata articulara concava pentru osul mare, iar medial

de aceasta o alta, pentru osul cu carlig. Lateral, semilunarul se articuleaza cu scafoidul, iar

medial cu osul pyramidal. Cele doua fete nearticulare, anterioara si posterioara, sunt

neregulate si prezinta numeroase orificii vasculare.

Piramidalul (oss triquetrum) este de fapt cel mai medial os al randului proximal, deoarece

pisiformul este asezat anterior. Are forma unei piramide cu baza superior si varful inferior si

medial. Superior, prin intermediul discului articular se articuleaza cu capul ulnei inferior,

printr-o fateta articulara helicoidala cu osul cu carlig, iar lateral cu semilunarul. Fata

anterioara prezinta o fateta articulara ovala, pentru pisiform. Posterior si medial piramidalul

este rugos si nearticular.

Pisiformul (oss pisiforme) este cel mai mic os al carpului, numele derivand din asemanarea

cu o boaba de mazare “pisum”. El prezinta patru fatete: lateral, medial, anterioara si

posterioara - singura articulara - si doi poli, unul superior si altul inferior. Pe fata anterioara

convexa se insera tendonul muschiului flexor ulnar al carpului si are originea muschiului

aductor al degetului mic. Fata posterioara, ovala, se articuleaza cu o fateta corespunzatoare a

piramidalului. Medial, pisiformul prezinta un sant vertical care intregit de formatiuni

conjunctive formeaza un canal prin care trece nervul ulnar.

Trapezul (oss trapezium) primul sic el mai lateral al randului distal al carpului, are trei fatete

articulare si trei nearticulare, caracteristica oaselor cap de rand. Fata anterioara, nearticulara,

prezinta un sant vertical prin care trece tendonul muschiului flexor radial al carpului. Lateral,

acest sant este marginit de o proeminenta osoasa tuberculul osului trapez (tuberculum os

trapezii). Pe acest btubercul se prinde lateral retinaculul flexor si isi are originea muschiul

opozant al policelui, capul superficial al muschiului flexor scurt al policelui si primul muschi

interosos palmar. Fetele laterala si posterioara sunt deasemenea nearticulare. Superior

trapezului se articuleaza printr-o fata trriunghiulara cu scafoidul, iar medial prin doua fatete

despartite printr-o creasta cu trapezoidal superior si metacarpianul II Inferior. Fata articulara

inferioara este cea mai caracteristica are forma de sa si se articuleaza cu fata corespunzatoare

a bazei primului metacarpian.

Trapezoidal (os trapezoideum) are o forma mai neregulata asemanata cu un con cu baza

posterior. Are o fata anterioara, mica, nearticulara pe care au originea capul oblic al

muschiului abductor al policelui si capul profund al muschiului scurt flexor al policelui.

Posterior prezinta o fata nearticulara, rugoasa dar mai mare. Fetele articulare sunt : superioara

pentru scafoid, lateral pentru trapez, medial pentru osul mare si inferioara pentru

metacarpianul II, avand de asemenea forma de sa.

Osul mare (oss capitatum) cel mai voluminous os al carpului este situat central, in jurul sau

centrandu-se celelalte oase. Fata superioara este convexa si are forma unui cap articular (de

aici derivand si numele sau) si se articuleaza cu scafoidul si semilunarul. I nferior, prezinta

trei fete articularepentru metacarpienele II, III si IV. Fata lateral se articuleaza cu trapezoidal

iar cea medial cu osul cu carlig; anterior si posterior, osul mare prezinta fete nearticulare. Fata

anterioara prezinta un sant transversal care este considerat colul osului mare, ce desparte

capul de corp. pe aceasta fata, pe o proeminenta osoasa a corpului, isi are originea capul

profund al muschiului flexor scurt al policelui si capul oblic al muschiului abductor al

policelui.

Osul cu carlig (os humateum) are o forma neregulata, asemanatoare unei prisme triunghiulare.

Fata anterioara, nearticulara, prezinta o proeminenta in forma de carlig – carligul osului humat

(hamulul os hamati) pe al carui varf se prinde retinaculul flexorilor. Medial, carligul vine in

raport cu ramura profunda a nervului ulnar; la acest nivel el se insera muschiul opozant si

flexor scurt al degetului mic. Cele patru fete articulare ale osului cu carlig sunt : lateral, ce se

articuleaza cu osul mare medial cu piramidalul, inferioara cu metacarpianele IV si V si

superioara cu semilunarul. Fata posterioara este rugoasa si nearticulara.

Cele opt oase ale carpului solidarizate intre ele prin formatiuni ligamentare formeaza in

totalitate un masiv osos, care prezinta o fata posterioara convexa si o fata anterioara concave

in sens transversal. Fata anterioara are forma unui sant cu directie vertical numit santul

carpian (sulcus carpi). Marginile proeminente ale acestui sant sunt formare lateral de

tuberculul scafoidului si al trapezului, iar medial de pisiform si carligul osului cu carlig. Pe

aceste margini se insera retinaculul flexorilor (retinaculum flexorum) care transforma santul

carpian intr-un canal osteofibros , canalul carpian (canalis carpi), prin care trec tendoanele

muschilor flexori ai degetelor, muschiuliui nflexor radial al carpului, precum si portiunea

terminal a nervului medial.

Oasele supranumerate ale carpului sunt in general foarte rare, dar prezinta un oarecare interes

medicolegal, legate de traumatismele carpului, cand existent lor poate simula fracturi. Mai

frecvent descries, osul central al carpului (os centrale) este un os mic, situate pe fata dorsal

intre scafoid, trapezoid si osul mare. Ele exista normal la fat dar se sudeaza in timpul nvietii

intrauterine la fata posterioara a scafoidului (Hencke si Leboucq). La unele rase de maimute,

prezenta sa este constanta. Au fost descries o serie intreaga de oase supranumerare, dar

aparitia acestora este foarte rara. Dintre ele amintim : epipiramisul, epilunatul, stiloidianul,

paratrapezul, osciorul lui Gruber, osciorul lui Vesales etc.

Metacarpul (metacarpus) formeaza scheletul palmei si reprezinta primul rand de oase lungi

ale mainii. Este alcatuit din oase metacarpiene numerotate de la I la V(ossa metacarpalis I-V),

dinspre lateral spre medial. Intre ele sunt spatiile interosoase si se articuleaza superior, prin

baza lor cu al doilea rand de oase carpiene, iar inferior prin capul lor cu baza falangei

proximale.

Metacarpienele sunt oase lungi, usor concave anterior si prezinta un corp si doua extremitati.

Corpul (corpus) este prismatic triunghiular inferior si rotunjit in jumatatea superioara

prezentand o fata posterioara convexa , palpabila in regiunea dorsal a mainii si doua fete

antero-laterala si antero-mediala, netede pe care se insera muschii interososi.

Baza (basis) portiune mai voluminoasa a osului este situate proximal. Ea prezinta pe fata

superioara o fata articulara pentru randul distal de oase carpiene. De asemenea, poate prezenta

pe fetele laterale mici fatete articulare, prin care metacarpienele se articuleaza intre ele.

Capul (caput) reprezentand extremiattea distal a osului (este usor turtit transversal) si are o

suprafata articulara convexapentru falanga proximala.

Caractere proprii ale metacarpienelor:

Primul metacarpian. Este cel mai scurt si cel mai gros si prezinta superior la nivelul bazei o

fata articulara in forma de sa prin care se articuleaza cu fata corespunzatoare a trapezului. Pe

laturile bazei nu prezinta fatete articulare pentru metacarpienele vecine.

Pe baza se insera anterior tendonul muschiului lung abductor al policelui, pe fata lateral a

corpului muschiului opozant al policelui, iar pe cea mediala primul muschi interosos dorsal.

Metacarpianul II este cel mai lung si prezinta pe fata superioara a bazei trei fete articulare

pentru trapez, trapezoid si osul mare. Fata pentru trapezoid este concave transversal dand

astfel un aspect bituberculat (asemanator cu o furca) acestei extremitati. Baza prezinta medial

o fata articulara pentru metacarpianul III, iar anterior se insera tendonul muschiului flexor

radial al carpului. Pe fata posterioara a bezei se insera tendonul muschiului nextensor lung

radial al carpului.

Metacarpianul III urmeaza ca lungime metacarpianului II , iar medial una pentru

metacarpianul IV. Posterior, baza prezinta procesul stiloidian (processus styloideus) care

patrunde intre osul mare si trapezoid. Pe procesul stiloidian se insera muschiul lung eztensor

radial al carpului.

Metacarpianul IV, mai scurt ca precedentul prezinta si el pe laturile bazei doua fatete

atriculare pentr metacarpienele III si V, deosebindu-se de metacarpianul III prin lipsa

procesului stiloidian. Superior, baza se articuleaza cu osul mare si osul cu carlig.

Metacarpianul V, este cel mai mic si cel mai subtire prezentand ca sic el de-al doilea o singura

fata articulara in partea laterala a bazei pentru metacarpianul IV. Il deosebim de cel de-al

doilea prin faptul ca este unitubercular la nivelul bazei. Se articuleaza superior numai cu osul

cu carlig. Pe fata posterioara a bazei se insera tendonul muschiului extensor ulnar al carpului.

Oasele degetelor mainii (ossa digitorul manus) alcatuiesc segmental distal al scheletului

mainii si se numesc falange. Cu exceptia policelui care are numai doua falange, toate celelalte

degete au cate trei numite : falanga proximala (phalanx proximalis) , falanga medie (phalanx

media) si falanga distala (phalanx distalis).

Falanga proximala este cea mai mare si prezinta caracterele unui os lung avand o baza un corp

si un cap.

Baza falangei (basis phalangis) are forma de piramida patrulatera prezentand superior o fata

articulara ovalara, concave, largita transversal, pentru articulatia cu capul metacarpianului

respective. Aceasta fata este marginita medial si lateral de doi tuberculi pentru insertii

ligamentare.

Corpul falangei (corpus phalangis) de forma unui semicilindru, turtit antero-posterior,

prezinta o fata anterioara plana si o fata posterioara convexa.

Capul falangei (caput phalangis) turtit antero-posterior, este reprezentat de o fata articulara in

forma de trochlee, mai intinsa palmar decat dorsal. Ea se atriculeaza cu baza falangei medii.

Falanga medie prezinta aceleasi caractere cu cea proximala, fiind insa mai mica si prezentand

diferit fata articulara a bazei, care este despartita in doua mici cavitati printr-o creasta sagitala.

Aceasta fata se articuleaza cu trohlea capului primei falange.

Falanga distal are aceeasi forma la nivelul bazei ca sic ea mijlocie. Corpul este mai lat

superior si mai ingust inferior. Distal, aceasta falanga se termina cu o tuberozitate turtita

antero-posterior, de forma semilunara, tuberozitatea falangei distale (tuberositas phalanges

distalis). Ea este neteda posterior, corespunzand patului unghial, si mai rugoasa anterior la

nivelul pulpei degetului. Oasele sesamoide (ossa sesamoidea) sunt mici formatiuni sferice sau

ovalare asezate pe fata anterioara a articulatiilor degetelor, si in special la nivelul articulatiei

metacarpofalangiene. Dintre ele, sunt constant doua, lateral si medial, la nivelul policelui,

situate in grosimea ligamentelor metacarpofalangiene. Foarte rar se mai pot intalni doua

sesamoide la index si la degetul mic.

Articulatiile mainii

Acestea cuprind articulatia radiocarpiana, articulatiile intercarpiene, articulatia mediocarpiana

si articulatia osului pisiform.

Articulatia radiocarpiana (articulation radiocarpea)

Fetele articulare sunt reprezentate de fata carpiana de pe epifiza distal a radiusului si de discul

articular pe de o parte si de fetele proximale ale oaselor primului rand carpian pe de alta parte.

Aceasta articulatie este considerata ca fiind o articulatie condiliana, in care condilul este

format de oasele carpiene, iar cavitatea glenoida de radius impreuna cu discul articular.

Mijloace de unire: capsula articulara

- Capsula articulara (capsula articularis) se insera pe oase la periferia cartilajului

articular si pe disc.

- Ligamentul radiocarpian palmar (ligamentum radiocarpeum palmare) care este

solid intins intre marginea anterioara a epifizei distale a radius lui si baza

procesului stiloid de unde se insera printr-un fascicul superior pe lunat si pe

pyramidal si prin altul inferior pe capitat;

- Ligamentul ulnocarpian palmar (ligamentum ulnocarpeum palmare) pleaca de pe

disc si se insera prin fascicule proximale, orizontale pe osul lunat, iar prin altele

oblice, distale pe piramidal si pe capitat;

- Ligamentul radiocarpian dorsal (ligamentum radiocarpeum dorsale) mai sutire,

pleaca de pe marginea posterioara a epifizei distal a radiusului si se indreapta oblic

medial spre piramidal, ajungand uneori pana la lunat si capitat. El adera la tecile

muschilor extensori ai degetelor;

- Ligamentul colateral carpian radial (ligamentum collaterale carpiradiale) de forma

triunghiulara, cu baza distal, se prinde pe varful procesului stiloid radial si pe

navicular. Pe el aluneca tendonul muschiului lung abductor al policelui.

- Ligamentul colateral carpian ulnar (ligamentum collaterale carpi ulnare) intins de

la procesul stiloid ulnar la pisiform si piramidal.

Sinoviala trimite o prelungire spre articulatia radioulnara distala. Uneori ea se continua cu

aceea dintre piramidal si pisiform.

Articulatiile intercarpiene (articulations intercarpeas)

Se realizeaza intre oasele carpiene din acelasi rand. In randul proximal al oaselor carpului se

gasesc doua articulatii intre scafoid si lunat si intre piramidal si lunat. In mod corespunzator,

in randul distal, vor fi trei articulatii intre cele patru oase. Fiecare este prevazuta cu trei

ligamente: unul interosos, altul anterior si ultimul posterior. Deci intre oasele primului rand

vor fi cate doua ligament intercarpiene interosoase (ligamentum intercarpea interosea) cate

doua ligamente intercarpiene palmare (ligamentum intercarpes palmaria) sic ate doua

ligament intercarpiene dorsal (ligamentum intercarpea dorsalia), pe cand intre oasele celui de-

al doilea cate trei din fiecare. Sinovialele acestor articulatii se continua cu sinoviala

articulatiei mediocarpiene.

Articulatia osului pisiform (articulation ossis pisiformis)

Capsula sa este intarita de ligamentul pisohamat (ligamentum pisohamatum) intins de la

pisiform la carligul osului hamat si de ligamentul pisometacarpian (ligamentum

pisometacarpeum) intins de la pisiform la tuberculul metacarpianului V.

Articulatia mediocarpiana (articulation mediocarpea)

Oasele primului rand formeaza o suprafata articulara concava care se articuleaza cu suprafata

convexa a oaselor randului al doilea. La extremitatea laterala a articulatiei, conformatia este

inversa, navicularul fiind convex inferior se articuleaza cu concavitatea formata de trapez si

trapezoid. Deci se realizeaza aspectul a doua condilartroze, asezate sub forma unui s culcat,

concavitatea laterala fiind orientata proximal.

Capsula este laxa, relative subtire fiind intarita de ligamentul radial al carpului (ligamentum

carpi radiatum) situate anterior, intins de la capitat la navicular si pyramidal.

Sinoviala captuseste articulatia mediocarpiana, trimitand prelungiri spre articulatiile primului

si celui de-al doilea rand.

Articulatiile mainii primesc ramuri arteriale din artera radiala si ulnara.

Nervii provin din nervul median, ulnar si radial.

Articulatia carpometacarpiana a policelui (articulatio carpometacarpea policis)

Fetele articulare sunt reprezentate de baza metacarpianului I si de fata corespunzatoare a

trapezului. Ambele au forma de sa, cea a trapezului fiind concave transversal si convexa

sagital. Cartilajul hialin care le acopera este subtire. Capsula articulara (capsula articularis)

este groasa dar laxa.

Articulatiile carpometacarpiene (articulations carpometacarpeae)

Fetele articulare apartin randului doi carpian si bazei metacarpianelor II-V.

Capsulele articulare (capsulae articularis) sunt laxe si intarite de ligamente.

Ligamentele carpometacarpiene palmare (liggamentum carpometacarpea palmaria) sunt in

numar de 4. Primul pleaca de la trapez la baza metacarpianului III, iar celelalte de pe capitat la

bazele metacarpienelor II, III, IV.

Ligamentele carpometacarpiene dorsal (ligamentum carpometacarpea dorsalia) sunt dispuse

intre trapez si metacarpianul II, intre trapezoid si metacarpianul III, intre capitat si

metacarpianul III si intre osul hamat si metacarpianele IV si V.

Articulatiile intermetacarpiene (articulationas intermetacarpeae)

Fetele articulare sunt mici, ovalare, situate pe partile laterale ale oaselor metacarpienelor II-

IV.

Capsulele articulare sunt intarite de ligamentele metacarpiene interosoase (ligamentum

metacarpea interossea), de ligament metacarpiene dorsal (lig metacarpea dorsalia) si de

ligamente metacarpiene palmare (ligametum metacarpea palmaria)

Articulatiile metacarpofalangiene (articulationes metacarpophalangeae)

Fetele articulare sunt reprezentate de capul metacarpienelor (suprafata articulara cu axuyl

mare sagitat) si de baza falangelor (suprafata cu axul mare transversal). Fata acarpiana

depaseste pe cea falangiana astfel ca pe circumferinta acesteia din urma se prinde un

fibrocartilaj numit ligament palmar (ligamentum palmare) care mareste suprafata concave a

bazei falangei. Proximal, acest fibrocartilaj se prinde pe metacarpian.

Capsulele articulare (capsulae articolares) sunt laxe, intarite de ligament colaterale anterioare

si de ligamentul metacarpian transvers profund.

Ligamentele colaterale (ligamentum collateralia) sunt doua pentru fiecare deget, se insereaza

pe fetele colaterale ale capetelor metacarpienelor si pe baza falangelor proximale .

Ligamentul metacarpian transvers profund (ligamentum metacarpeum transversum

profundum) se intinde de la metacarpianul II la v pe fata anterioara a capului metacarpienelor,

adherent la baza falangelor proximale. Acest ligament uneste intre ele ligamentele colaterale

si desparte muschii lombricali de muschii interososi palmari.

Articulatiile interfalangiene ale mainii (articulationes interphalangeae manus)

Policele are o singura articulatie interfalangiana pe cand celelalte degete au cate doua.

Articulatiile se realizeaza intre bazele si capetele falangelor.

Capsulele articulare (capsulae articulares) sunt intarite de cate doua ligament colaterale si de

ligamente palmare.