Anatomia corpului uman - celula si tesuturi

celula

Celula este unitatea de baza structurala, functionala si genetica a organizării materiei vii. Corpul omenesc este alcatuit dintr-un numar foarte mare de celule cu forma diferita in functie de specializarea lor. Toate celulele iau nastere din celula ou prin diviziuni succesive si diferentieri celulare.

O celula este alcatuita din trei elemente componente:

citoplasma - reprezinta masa extranucleara a celulei; ea este alcatuita din substante anorganice (apa si saruri minerale) si organice (carbohidrati, lipide si proteine). Citoplasma este formata din citoplasma fundamentala si formatiuni diferentiate reprezentate de organite celulare - comune tuturor celulelor (reticul endoplasmatic, ribozomi, lizozomi, aparatul Golgi, mitocondrii, centrozom) si specifice anumitor celule (miofibrile, neurofibrile, corpi Nissl) - si incluziuni citoplasmatice;

nucleu - nucleul contine materialul genetic cu rol în transmiterea informatiei genetice; de asemenea nucleul controleaza metabolismul celular. Nucleul poate sa aiba o pozitie centrala sau excentrica. O celula poate contine un singur nucleu, doi nuclei, mai multi nuclei sau nici unul. Un nucleu contine unul sau mai multi nucleoli, carioplasma si membrana nucleara;

membrana celulara (membrana plasmatica) - membrana celulara confera celulei forma si ii separa componentele de mediul extracelular. Este foarte subtire si este alcatuita dintr-un strat lipidic (fosfolipide si steroli) si proteine. La unele celule citoplasma prezinta prelungiri acoperite de plasmalema, prelungiri care pot temporare (pseudopodele leucocitelor) sau permanente (microvilii epiteliului mucoasei intestinale, cilii epiteliului mucoase traheii sau desmozomi - corpusculi de legatura care solidarizeaza celulele epiteliale).

Mai multe celule cu aceeasi forma si structura unite intre ele printr-o substanta intra-celulara si care indeplinesc in organism aceeasi functie sau acelasi grup de functii alcatuiesc un tesut.

Exista mai multe tipuri de tesuturi:

tesuturi musculare - tesutul muscular este alcatuit din fibre musculare care pot fi de trei tipuri, in functie de care deosebim:

tesut muscular neted - este alcatuit din fibre musculare netede omogene cu aspect fusiform, care au nucleul in partea centrala mai ingrosata;

tesut muscular striat - este alcatuit din fibre musculare striate care sunt celule alungite cu numerosi nuclei situati periferic cu aspect striat;

tesut muscular de tip cardiac - formeaza miocardul; sunt fibre musculare striate cu un singur nucleu, dispuse in retea, articulate prin discuri intercolare;

tesuturi epiteliale (tesut cubic simplu, tesut cilindric simplu, tesut pavimentos simplu, tesut epitelial pluristratificat) - tesutul epitelial este alcatuit din unul sau mai multe straturi de celule legate intre ele; epiteliile formeaza la suprafata corpului epiderma sau captusesc cavitati interne;

tesut nervos - este alcatuit din celule specializate numite neuroni si celule cu rol de hranire si sustinere a acestora (celule gliale);

tesuturi conjunctive (tesut osos compact, tesut osos spongios, tesut fibros, tesut lax, tesut reticulat, tesut adipos) - tesutul conjunctiv este alcatuit din celule conjunctive, substanta fundamentala (sange, cartilaj, os, etc) si fibre (colagen, reticulina si elastina).

La randul lor, tesuturile se grupeaza si formeaza organele (inima, rinichi, etc.), organe care functioneaza in corelatie cu alte organe. In acest fel se formeaza sistemele (nervos, osos, muscular, etc). Totalitatea sistemelor formeaza organismul uman.

Anatomia corpului uman - sistemul excretor

Sistemul excretor este reprezentat de ansamblul organelor care indeplinesc rolul de a elimina substantele care rezulta in urma metabolismului celular.

Sistemul excretor este alcatuit din:

rinichi - rinichii sunt in numar de doi si sunt localizati in cavitatea abdominala, de o parte si de alta a coloanei vertebrale, in regiunea lombara; cantaresc aproximativ 300 de grame si prezinta doua fete (una anterioara si alta posterioara) si doua margini (una convexa si alta concava). Rinichii sunt acoperiti la exterior de o tunica fibroasa numita capsula fibroasa sub care se gasesc zona corticala la exterior si zona medulara la interior. Zona corticala este formata din glomeruli, tubi uriniferi si vase de sange. In zona medulara se gasesc 6-18 piramide renale formate din tuburi colectoare, ale caror varfuri (papilele renale) se deschid in pelvisul renal. O piramida renala cu substanta corticala din jurul ei formeaza un lob renal. Unitatea structurala si functionala a rinichiului la nivelul careia au loc procesele in urma carora rezulta urina este nefronul. Un nefron este alcatuit dintr-o capsula Bowman, un glomerul renal si un tub urinifer;

cai urinare:

calice mici si mari;

pelvis renal;

uretere - ureterele sunt tuburi musculare netede care incep in pelvisul fiecarui rinichi si se termina in vezica urinara;

vezica urinara - vezica urinara este o cavitate cu pereti alcatuiti din musculatura neteda in care se depoziteaza urina. Ea este situata in partea inferioara a cavitatii abdominale si este formata dintr-o parte mai mare a vezicii (corp) si o prelungire sub forma de palnie inspre uretra (col, trigon);

uretra - uretra este canalul de evacuare a urinei in mediul extern.

Anatomia corpului uman - sistemul digestiv

Sistemul digestiv este alcatuit din totalitatea organelor la nivelul carora se realizeaza digestia si absorbtia nutrientilor precum si eliminarea resturilor neasimilate.

Sistemul digestiv este alcatuit din:

tubul digestiv – tubul digestiv cuprinde:

cavitatea bucala - la nivelul cavitatii bucale au loc masticatia si deglutitia; ca urmare a transformarilor din cavitatea bucala, alimentele sunt omogenizate, imbibate cu mucus si formeza bolul alimentar. La nivelul cavitatii bucale se gasesc dintii fixati pe arcadele dentare in cavitati numite alveole dentare. La adult dentitia permanenta este formata din 32 de dinti. Dintele prezinta o cavitate centrala in care se gaseste pulpa dentara, cu pereţi formati din dentina, care la nivelul coroanei este învelita cu un strat de smalt, iar la nivelul radacinii cu cement. Un dinte este format din:

radacina - este partea ascunsă în alveola dentara; radacina are la varf un orificiu prin care patrund vasele si nervii in cavitatea dintelui;

gatul dintelui (colul) - colul face legatura intre radacina si coroana;

coroana - la premolari si molari, prezinta ridicaturi, iar la incisivi si canini are muchie ascutita.

faringe (nazo-, oro- si laringofaringe) - este un segment comun sistemelor digestiv si respirator;

esofag;

stomac – stomacul reprezinta segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, el fiind alcatuit din trei parti: fundul stomacului, corpul si portiunea orizontala. El este asezat in cavitatea abdominala in partea stanga, sub diafragma. Peretele stomacului este format din patru tunici: externa, musculară - aşezata în straturi (fibre longitudinale, fibre circulare, fibre oblice), submucoasâ şi mucoasa. In grosimea mucoasei se gasesc glande gastrice care secreta sucul gastric. In stomac, alimentele primite sub forma bolului alimentar, sunt transformate in urma activitatilor motorii si secretorii ale acestuia intr-o pasta numita chim gastric;

intestin subtire – este cel mai lung organ al sistemului digestiv. El incepe de la pilor si este impartit in trei portiuni - duoden, jejun si ileon. Peretele intestinului este alcatuit din patru tunici care reprezinta o continuare a celor patru tunici de la stomac. Tunica musculara este formata din fibre musculare netede asezate in doua straturi: un strat circular intern si altul longitudinal extern. Mucoasa intestinului subtire prezinta cute circulare, dispuse perpendicular pe suprafata sa, numite valvule conivente, pe a caror suprafata se gasesc vilozitătile intestinale. In mucoasa intestinala se găsesc glande intestinale care secreta suc intestinal.

intestin gros, tot cu trei portiuni - cec, colon (ascendent, transvers, descendent, sigmoid) si rect.

glandele anexe tubului digestiv:

glande salivare- glandele salivare se gasesc la nivelul cavitatii bucale. Ele secretă saliva, cu rol în digestia bucala. In compozitia salivei se gaseste 99,5% apa, 0,2% substante anorganice (Na+, K+, Cl-, HCO3-, HPO32-, Mg2+, Ca2+) si 0,3% substante organice (amilaza salivara, mucina si lizozimul). După asezare, exista trei tipuri de glande:

glanda parotidă - este o glanda pereche, situata in vecinatatea conductului auditiv;

glanda submandibulara - este o glanda pereche, asezata sub planseul bucal, pe fata interna a mandibulei;

glanda sublinguala - este tot o glanda pereche, situata in grosimea planseului bucal; ea varsa saliva prin mai multe canale.

ficat - ficatul este cea mai mare glandă a sistemului digestiv. El prezinta o fata inferioara, care prezinta trei santuri datorita carora este impartita in patru lobi (drept, stâng, anterior şi posterior) si o fata superioara. Lobulul hepatic reprezinta unitatea anatomo-functională a ficatului. In intervalul dintre mese celulele ficatului secreta bila (fierea) care se depoziteaza in vezica biliara;

pancreas - pancreasul este o glanda mixta cu functie exocrina prin producerea sucului pancreatic si endocrina prin producerea hormonilor glucagon si insulina.

Anatomia corpului uman - sistemul respirator

Prin intermediul sistemului respirator se realizeaza respiratia organismului, functie prin care se asigura celulelor necesarul de oxigen. De asemenea, prin intermediul sistemului respirator, se realizeaza si eliminarea dioxidului de carbon care rezulta in urma metabolismului celular.

Sistemul respirator este alcatuit din:

cai respiratorii - caile respiratorii sunt reprezentate de:

cavitatea nazala formata din fose nazale, captusite cu mucoasa nazala. Ele comunica la interior cu faringele prin doua orificii numite coane;

faringe - este o cale comuna respiratorie si digestiva;

laringe - este un organ format din cartilaje articulate care, pe langa functia de respiratie, are si functie fonatorie, mucoasa laringelui formand corzile vocale;

trahee - mucoasa traheii formeaza cili si glande;

bronhii - reprezinta o continuare a traheei care, la nivelul vertebrei T4, se ramifica in cele doua bronhii, fiecare dintre ele patrunzand in cate un plaman prin hil; in plaman fiecare bronhie se ramifica formand arborele bronsic;

plamani - sunt situati in cavitatea toracica si au o capacitate totala de aproximativ 5.000 ml aer. Fiecare plaman este acoperit de o foita parietala (aderenta la peretii toracelui) numita pleura si de o foita viscerala (aderenta la plaman). Intre cele doua foite exista cavitatea pleurala in care se gaseste lichid pleural. Plamanii sunt impartiti in lobi. Fiecare lob are portiuni mai mici numite segmente iar fiecare segment este format din mai multi lobuli. Lobulul pulmonar incepe cu o bronhiola intralobulara care se ramifica si formeaza bronhiole terminale care, la randul lor se ramifica in bronhiolele respiratorii. Din bronhiolele respiratorii pleaca ductele alveolare terminate prin saculeti alveolari care sunt impartiti in alveole pulmonare. Bronhiolele respiratorii, impreuna cu ductele alveolare, saculelii alveolari si alveolele pulmonare formeaza acinii pulmonari. Unitatile functionale ale plamanilor sunt alveolele pulmonare. In jurul lor se gaseste o bogata retea de capilare care, impreuna cu peretii alveolelor formeaza membrana respiratorie (alveolo-capilara) la nivelul careia au loc schimburile de gaze dintre alveole si sange.