Analizatorii
3
Analizatorii ca sisteme informaţionale cu autoreglaj Analizatorii sunt aparate de semnalizare senzorială, specializate şi autoreglabile, ele îndeplinesc funcţii de recepţie iar după principiul feed-back-ului retroaferenţe şi proprioeferenţe, operând ca adevărate detectoare. În activitatea fiecărui analizator se disting funcţii sau capacităţi de admisie, de stocaj operativ şi de prelucrare sau rezolvare, dar nu toate informaţiile sunt admise şi nu toate sunt prelucrate. În acest canal de comunicaţie, care este – organul de simţ - este prezentă redundanţa, elementele redundante pot fi folosite într-o ordine secundară pentru confirmarea adiacentă a faptului senzorial. Este de remarcat în funcţionarea analizatorilor prezenţa zgomotului de fond, acesta depinzând de starea şi particularităţile de mecanisme interne ale analizatorului. La nivelul sistemelor vii, bazate pe homeostazie (stare de echilibru), există tendinţa de neutralizare a zgomotelor de fond. Organele de simţ sunt perpetuu orientate către stabilitate, datorită relaţiei stimul-obiect. Procesele psihofiziologice, ce au loc la nivelul analizatorului sunt progresiv analogice sau homomorfice stimulului dar, nu sunt identice cu energia acestuia. În activitatea analizatorului se desfăşoară procese de codificare succesivă, recodificare şi în final decodificare. Fiecare analizator realizează prin segmentul său periferic o transformare a energiei fizice şi chimice furnizate de stimul în procese biofizice, biochimice şi impuls nervos, impulsurile pornesc în salvă centripetă şi constituie elementele primare ale codului neurosenzorial. Acesta prezintă două modele: harta fixă, în care probabilitatea selecţiei este calculată în funcţie de importanţa calitativă a
-
Upload
preda-violeta -
Category
Documents
-
view
215 -
download
0
description
ggjj
Transcript of Analizatorii
Analizatorii ca sisteme informaionale cu autoreglajAnalizatorii sunt aparate de semnalizare senzorial, specializate i autoreglabile, ele ndeplinesc funcii de recepie iar dup principiul feed-back-ului retroaferene i proprioeferene, opernd ca adevrate detectoare. n activitatea fiecrui analizator se disting funcii sau capaciti de admisie, de stocaj operativ i de prelucrare sau rezolvare, dar nu toate informaiile sunt admise i nu toate sunt prelucrate. n acest canal de comunicaie, care este organul de sim - este prezent redundana, elementele redundante pot fi folosite ntr-o ordine secundar pentru confirmarea adiacent a faptului senzorial. Este de remarcat n funcionarea analizatorilor prezena zgomotului de fond, acesta depinznd de starea i particularitile de mecanisme interne ale analizatorului. La nivelul sistemelor vii, bazate pe homeostazie (stare de echilibru), exist tendina de neutralizare a zgomotelor de fond. Organele de sim sunt perpetuu orientate ctre stabilitate, datorit relaiei stimul-obiect. Procesele psihofiziologice, ce au loc la nivelul analizatorului sunt progresiv analogice sau homomorfice stimulului dar, nu sunt identice cu energia acestuia.n activitatea analizatorului se desfoar procese de codificare succesiv, recodificare i n final decodificare. Fiecare analizator realizeaz prin segmentul su periferic o transformare a energiei fizice i chimice furnizate de stimul n procese biofizice, biochimice i impuls nervos, impulsurile pornesc n salv centripet i constituie elementele primare ale codului neurosenzorial. Acesta prezint dou modele: harta fix, n care probabilitatea seleciei este calculat n funcie de importana calitativ a fiecrui stimul i banda elastic, ce ine seama de interaciunea dintre stimuli i excitaie n plan succesiv sau simultan, ori de cte ori apare filtrajul se ine seama de ambele modele.Factorii subiectivi care-i pun amprenta pe modul de realizare al senzaiei sunt:1. nivelul sensibilitii analizatorului,1. starea de funcionare a acestuia,1. strile afectiv-motivaionale actuale, 1. experiena perceptiv anterioar,1. scopul sau obiectivul activitii.Criteriile, n funcie de care, se poate face compararea senzaiilor sunt urmtoarele:1. modalitatea orice senzaie specific este produs de un anumit stimul i se ncadreaz ntr-o anumit categorie - vizual, auditiv, tactil etc.1. reflectarea-designarea orice senzaie are un coninut reflectoriu specific i desemneaz informaional o anumit nsuire a stimulului extern,1. referenialitatea orice senzaie ne relaioneaz cu lumea extern, ndeplinind o funcie de cunoatere,1. instrumentalitatea-reglarea- orice senzaie poate comanda sau regla reacii comportamentale adaptative ale subiectului la o nsuire sau alta a diverilor stimuli modali din afar,1. intensitatea orice senzaie are o for mai mare sau mai mic, genernd din partea subiectului rspunsuri corespunztoare foarte puternice, slabe, foarte slabe,1. durata orice senzaie are o anumit persisten n timp, corespunztoare duratei de aciune a stimulului,1. diversitatea intramodal n interiorul fiecrei modaliti sau clase mari de senzaii se difereniaz caliti specifice, exemplu nuana n senzaiile vizuale, nlimea i timbrul - n cele auditive,1. culturalitatea proprietatea oricrei senzaii umane de a se modela i de a integra n coninut semnificaia, influenele factorilor socio-culturali, exemplu la senzaiile gustative.
