ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
Transcript of ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
1/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
1. Concepte si legi fundamentale aletransformarilor chimice.
Atomi si molecule. Marimi atomo-moleculare.Specii chimice: tipuri si marimi caracteristice
(simbol, formula, A, Ar, M, mol, echivalent,
numar de oxidare). Legi fundamentale ale
transformarilor chimice.2. Compusi chimici. Clasificare, nomenclatura.
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
2/44
Chimia - studiaz
compoziia
structuramateriei
forma chimic de micarea materiei
guvernat de transformrile chimice pe care lesufer particulele materiale (atomi, molecule, ioni,radicali).
materie- tot ceea ce exist n Univers, ocup un anumit volum i
are masa proprie. proprietatea fundamental a materiei este micarea.
se manifest sub dou forme: corpuscular (particuleelementare, atomi, ioni, radicali, molecule) iondulatorie.
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
1. Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
3/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
Compoziiasubstanelor
raportul de combinare dintreatomii elementelor
Structura - aranjarea
geometric i poziiaparticulelor n molecule icristale fiind dependent denatura acestora i de tipulinteraciilorreciproce.
Transformarile chimice(reaciile chimice) implicredistribuirea legturilorchimice ale atomilor, carezultat al rearanjrii
nveliurilor electronice de
valen.
CoCl26H2O
[Co(H2O)6]2+ trans-[CoCl2(H2O)4]2H2O
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
4/44
Substanele chimice sunt specii materiale caracterizateprin omogenitate i compoziie chimic constant.
Omogenitateaproprietatea substanelor de a manifestaaceleai proprieti n toat masa, iarcompoziia chimic
constantpresupune c n ntreaga poriune de materieexist o singur specie de atomi sau molecule.
Substan pur - substan, cu proprieti fizice i chimiceidentice n toat masa
Clasificare:
substane simple
substane compuse
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
5/44
Substanele simple (elemente sau substaneelementare) sunt specii de atomicaracterizai printr-un anumit numratomic Z, care nu pot fi descompusen alte componente prin metode fizice i chimice
obinuite. Toate substanele chimice sunt formate dinelemente. Un element chimic, notat ZAE este definit prin :
simbolulelementului, E; numrulatomic, Z(numrulprotonilor, egal cu cel al electronilor i respectivnumrul de ordine al elementului din sistemulperiodic) ;
numrul de mas,A (care reprezint suma dintrenumrul neutronilor i cel al protonilor din nucleu,A=Z+N).
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
6/44
Pn in prezent se cunosc peste 110 elemente (114); 92 se gsesc n natur; restul au fost obinute pe cale
artificial. In spaiul cosmic pot exista i alte elemente, cu numere
atomice mai mari, dar acestea nu au fost identificatedeocamdat. Prin interaciile acestor elemente pot rezulta milioane de
combinaii chimice (practic in numr nelimitat). Din totalul elementelor care se gsesc n scoara terestr
(atmosfer, hidrosfer, litosfer), doar 12 suntpreponderente:O, Si, Al, Fe, Ca, Na, K, Mg, H, Ti, Cl, Preprezentnd peste 99 %.
Elementele se afla n natur sub form de compui sau nstare liber (nativ). Unele elemente ca, de exemplu, O, S,N, C oxigenul, sulful, azotul i carbonul se afl att sub formde compui ct i n stare nativ.
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
1. Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
7/44
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
8/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
Coninutul mediu al fiecruielement din scoara terestr,exprimat n procente de masa afost denumit clark, n onoareageochimistului american FrankClarke, care a determinatcompoziia medie a scoareiterestre. (Fig. 1)
Clarkurilecelor mai rspnditeelemente din scoara terestrsunt prezentate in tabelul 1.
Clarkeite,(Na,Ca,Pb)2U2(O,OH)7
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
9/44
Clark-urilecelor mai rspndite elemente din scoara terestrTabel 1.
Element % Element %
OxigenSiliciu
AluminiuFier
CalciuSodiu
PotasiuMagneziuHidrogen
TitanClor
Fosfor
46.428.28.33.6
4.12.42.12.3
0.830.580.19
0.11
CarbonMangan
SulfBariu
AzotCromFluor
ZirconiuNichel
VanadiuZinc
Bor
0,0870,0850,0600,050
0,0400,0300,0280,0250,0200,0200,020
0,010
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
10/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
Fig. 1. Distributia elementelor in scoarta terestra
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
11/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
Fig. 2. Distributia elementelor in corpul uman
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
12/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIEConcepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
Elementele pot manifesta caracter
metalic
nemetalic
semimetalic(intermediar)
Aceast clasificare este bazat pe concepia electrochimic potrivitcreia metalele sunt elemente ce formeaz ioni pozitivi, iarnemetalele, elemente ce formeaz ioni negativi.
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
13/44
METALE Delimitare: partea stanga a SP
prin diagonala B----At Aspect:
Solide (rt) exceptie Hg Luciu metalic (argintiu) Opacitate
Proprietati mecanice specifice- Maleabilitate
- Ductilitate- Conductibilitate
electrica/termicaInsolubilitate in solventi
obisnuiti
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
14/44
Metale -Proprietati generale
Holograme cu mercur
Spectrul de emisie atomica Hgutilizarea vaporilor de mercur n lmpi cu descrcri
electrice
Filament de W, marit de 170 de ori
Hg are entalpia de sublimare cea
mai sczut dintre metalele din
blocurile s, p, d: Hsub0 = 61 kJmol-
1.
Metalele cu cele mai mari entalpii
de sublimare se afl la mijloculseriilor4di5d. Wolframul are cea
mai mare entalpie de sublimare i
este utilizat pentru confecionarea
filamentelor din becurile
incandescente deoarece nu se
volatilizeaz dect foarte ncet la
temperaturi nalte.
W: Hsub0 = ~860 kJmol-1
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
15/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIEConcepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
NEMETALE
gaze (ex.: H, N, O, Cl, ) 17 solide (C, S, P, S, Se, I) 5 lichid (Br) 1
Nemetalele solide:casante/sfaramicioase;
Conductibilitate electrica / termicaredusa (exceptie, Cgrafit )
E=0
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
16/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
Semimetale: (metaloizi) nu pot fi riguros ncadrate,deoarece
prezint proprieti intermediarentre metale i nemetale.
B, Si, Ge, As, Sb, Te, AtProprietati intermediare: metale-
nemetale. Proprietati fizice metale
Luciu metalic (argintiu) Solide (temperatura camerei) Casante Conductibilitate termica /
electrica redusa Semiconductor Si (proprietati
intermediare metal-izolator) Proprietati chimice nemetale
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
17/44
Conductori: metale/ semimetal grafit Izolatori: nemetale -diamant Semiconductori: metaloizi/semimetale Si, Ge
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
18/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
Substanele compuse (combinaii chimice) suntsubstane rezultate prin combinarea a dou sau maimultesubstane elementare.
n cadrul lor, elementelei pierd proprietile pe care lemanifest n stare liber. Combinaiile chimice se potdescompune n elemente sau n alti compui chimici.
Elementele componente ale unei combinaii chimice se
afl ntotdeauna intr-un raport de combinareconstant, indiferent de metoda de obinere arespectivei combinaii.
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
19/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
1. Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
Compuii anorganici pot fi inclui n patru clasegenerale : acizi, baze, oxizi isruri;
Compuii organici pot fi clasificai n: hidrocarburi,
derivai halogenai ai hidrocarburilor, alcooli,fenoli, eteri, aldehide, cetone, acizi carboxilici,esteri, nitroderivai, amine, amide, nitrili, peptide,acizi nucleici, proteine, lipide, glucide, vitamine etc.
Combinaiile chimice se reprezint prin formule. Ca isimbolul chimic formula chimic are o dublsemnificaie-calitativicantitativ:
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
20/44
formula chimicdubl semnificaie-
calitativ i cantitativ:
- formula brutreflect natura elementelor din care estealctuit o combinaie chimic i raportul dintre atomiielementelor respective. De exemplu, n etan unui atom decarbon i corespund trei atomi de hidrogen i de aceea,formula sa brut (empirica) este CH3. C2H4 si C3H6 CH2
- formula molecular a unei combinaii chimice reflectnatura elementelor care intr n alctuirea unei combinaiichimice i numrul atomilor din molecula acesteia. Deexemplu, formula molecular a metanului este CH4 iar aetanului este C2H6.
- formula structural a unei combinaii chimice reflectatt natura elementelor inumrul atomilor din molecul,ct i orientarea in spaiu a legturilor chimice, n cadrulrespectivei entiti.
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
21/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
Reaciile chimice pe care le sufera substanele se reprezintprintr-o ecuatii chimice, cu ajutorul formulelor chimice si alcoeficienilor corespunztori reactanilor, respectiv produilor dereacie.
Reaciile chimicepot fi clasificate dupa urmtoarele criterii: numrul moleculelor care reacioneaz simultan (mono-, bi-
trimoleculare); viteza de reacie(reacii de ordinul I, II i III); efect termic(exoterme i endoterme); starea echilibrului de reacie (totale i reversibile); mecanismul reaciilor (ionice, catalitice, n lan, simultane,succesive etc.); natura proceselor(descompunere, combinare, substituie, oxido-
reducere, dismutaie neutralizare, hidroliz, precipitare,complexare, hidrogenare, diazotare, halogenare, adiie,.a.)
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
22/44
Reacia Exemple
- descompunere
termicCaCO3 CaO + CO2HgO Hg + O2
- combinare: C + O2 CO22 Na + S Na2S
-substitutiesimpl
Fe + CuSO4 Cu + FeSO4F2 + 2Kl 2KF + I2
-substitutie
dublPb(NO3)2 + 2KI PbI2 +2KNO3AgNO3 + HCl AgCl + HNO
- redox 8HCl + KMnO4 5/2 Cl2 + MnCl2 + KCl+ 4H2O3Au +12HCl +3HNO3 3H[AuCl4]+3NO +6H2O
-dismutatie-(disproportionare)
Cu2Cl2 Cu + CuCl2Hg2Cl2 Hg + HgCl2
- neutralizare Ca(OH)2
+ 2HCl CaCl2
+ 2H2
O2KOH + H2SO4 K2SO4 + 2H2O
- hidroliz BiCl3 + H2O BiOCl + 2HClNH4Cl + H2O NH4OH + HCl
- precipitare AgNO3 + NaCl AgCl + NaNO3Pb(NO3)2 + 2HCl PbCl2 + 2HNO3
- complexare AgCl +2NH4OH [Ag(NH3)2]Cl+2H2O
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
23/44
Reaciile chimicesunt fenomene chimicecare se pot reprezenta cu ajutorul formulelor
chimicesub forma ecuaiilorchimice. Ecuaiachimicstabileterelaia dintre substanelecare particip la o reaciechimic(reactani)i cele care rezult n urma reaciei(produi).
Criteriu de clasificare natura proceselor chimice
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
24/44
Reaciile chimice sunt fenomene chimice care se pot reprezenta cu ajutorul formulelor
chimicesub forma ecuaiilorchimice. Ecuaiachimicstabileterelaia dintre substanele
care particip la o reaciechimic(reactani)i cele care rezult n urma reaciei(produi).
Criteriu de clasificare natura proceselor chimice
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
25/44
Reaciile chimice sunt fenomene chimice care se pot reprezenta cu ajutorul formulelor
chimicesub forma ecuaiilorchimice. Ecuaiachimicstabileterelaia dintre substanele
care particip la o reaciechimic(reactani)i cele care rezult n urma reaciei(produi).
Criteriu de clasificare natura proceselor chimice
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
26/44
Reaciile chimice sunt fenomene chimice care se pot reprezenta cu ajutorul formulelor
chimicesub forma ecuaiilorchimice. Ecuaiachimicstabileterelaia dintre substanele
care particip la o reaciechimic(reactani)i cele care rezult n urma reaciei(produi).
Criteriu de clasificare natura proceselor chimice
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
27/44
Reaciile chimice sunt fenomene chimice care se pot reprezenta cu ajutorul formulelor
chimicesub forma ecuaiilorchimice. Ecuaiachimicstabileterelaia dintre substanele
care particip la o reaciechimic(reactani)i cele care rezult n urma reaciei(produi).
Criteriu de clasificare natura proceselor chimice
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
28/44
Reaciile chimice sunt fenomene chimice care se pot reprezenta cu ajutorul formulelor
chimicesub forma ecuaiilorchimice. Ecuaiachimicstabileterelaia dintre substanele
care particip la o reaciechimic(reactani)i cele care rezult n urma reaciei(produi).
Criteriu de clasificare natura proceselor chimice
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
29/44
Reaciile chimice sunt fenomene chimice care se pot reprezenta cu ajutorul formulelor
chimicesub forma ecuaiilorchimice. Ecuaiachimicstabileterelaia dintre substanele
care particip la o reaciechimic(reactani)i cele care rezult n urma reaciei(produi).
Criteriu de clasificare natura proceselor chimice
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
30/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
NOIUNI FUNDAMENTALE LEGI GENERALE ALE CHIMIEI
Atomul reprezint particula limit dintr-un element, indivizibilinetransformabil prin reaciichimice obinuite, care pstreazproprietile elementului i poate participa la formarea uneicombinaii chimice.
n stare fundamental (neexcitat), atomii sunt formai din nucleu (compus din nucleoni:protoni i neutroni) i inveli de electroni (particule cu sarcin negativ), care neutralizeazsarcina pozitiv a nucleului.
Masa atomului este practicegal cu masa nucleului n cadrulaceleiaispecii de atomi pot exista nuclee care difer prin mas (numar de masa A,
respectiv prin numrulneutronilor, N) iformeazaa-numiiiizotopi. Majoritatea elementelor naturale sunt amestecuri de izotopi cu compoziie constant; de obiceiunul dintre izotopi domin cantitativ. Datorit acestui fapt, unele elemente au mase atomice
fracionare (determinate ca medie ponderata). Exemplu: oxigenul exist sub forma de trei izotopi cu numere de mas diferite. Elementul
oxigen, are masa atomica relativaA =15,9994
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
31/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
Masa atomic relativ,A esteo mrimeadimensional, carearat de cte ori este mai mare masa atomului unui elementdect unitatea atomic de mas,u.a.m. (u.a.m.adoptat n 1961reprezint 1/12 din masa izotopului 12C, u.a.m.=1,66033x10-27kg).
masa atomic relativ a cromului ACr= 51,996. n calcule uzuale se folosesc mase rotunjite: AH=1; AC=12;
AO=16.
Masa Atom-gram (atom-gsaumol de atomi)este o mrime
dimensional ce reprezint cantitatea dintr-un element chimic,exprimat n grame, numeric egal cu masa atomic relativ aelementului respectiv. De exemplu: 1 atom-g H (1 mol H) = 1 g;1 atom-g C (1 mol C) = 12 g.
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
32/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
Kiloatom-gram (Katom-g sau kmol) -mrimedimensional derivat, ce reprezint cantitatea dintr-unelement exprimat n kilograme, numeric egal cu masaatomicrelativA a elementului respectiv (1 Katom-g=103atom-g).Exemple: 1 katom-g (1 kmol) Ca=40 kg; 1 katom-
g Na=23 kg. Masa atomica absoluta, meste o marime dimensionala,
data de raportul: m = atom-g / NA. De exemplu, pentruoxigen mO=15,9994/6,023x1023 = 26,557.10-24 g sau kg.
Masa molecular, M este o mrime adimensional carearat de cte ori este mai mare masa unei molecule dectu.a.m.Se calculeaz nsumnd masele atomice relative aletuturor atomilor din formula considerat. De exemplu:MCa(OH)2 =ACa + 2AH + 2AO =40 + 2x1 + 2x16=74.
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
33/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
Molecula gram - mrime dimensional care reprezint cantitateaexprimata n grame dintr-o substan, numeric egal cu masamolecular a acesteia.Masa unui mol de substan se numete mas molar (g.mol-1).
Molulreprezint cantitatea de substan care conine un numr deentiti elementare egal cu numrul de atomi din 12 grame de carbon 12.Numrul de atomi din 12 g de 12Ceste egal cu numrul lui Avogadro. Un
mol este cantitatea de substan a crei mas exprimat n grame esteegal cu masa atomica a acelei substane. Exemple: 1 kmol CaO = 56 kg, 1 kmol H3PO4 = 98 kg.
Volumul molarVM, reprezint volumul ocupat de un moldin orice gazn condiii normele, VM = 22,4 dm3.
Un mol din orice gaz ocup acelai volum n condiii normale (0oC =273 K i 760 mm Hg).
Astfel: 1 mol H2
(2g), 1 mol O2
(32 g), 1 mol N2
(28g), 1 mol CO2
(44g) ocup n condiii normale un volum, VM = 22,4 dm3i conineacelai numr de molecule NA = 6,023x1023.
Volumul molar VMal oricrui gaz se determin din raportul mas/densitate: VM= M/. Exemplu, n cazul hidrogenului VM (H2) = 2/0,09 = 22,4 dm3.
Aceast lege a stat la baza teoriei atomo-moleculare moderne.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Num%C4%83rul_lui_Avogadrohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Num%C4%83rul_lui_Avogadrohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Num%C4%83rul_lui_Avogadrohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carbon -
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
34/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
1. Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
Numarul lui Avogadro, NA reprezint numrul departicule coninute ntr-un mol de substan, NA=6,023.1023.
NA reprezint: numrul de molecule dintr-un mol de substan,independent de temperatur i de starea de agregare; numrul de molecule dintr-un volum molar de gaz, n
condiii normale (c.n); numrul de atomi dintr-un atom-g din orice element
independent de temperatur i de starea de agregare; numrul de ioni cuprins ntr-un ion-g; numrul de electroni cuprins ntr-un electron-g.
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
35/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
1. Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
Echivalentul-gram, Eg reprezint cantitatea exprimat n grame dintr-osubstan care poate substitui sau se poate combina cu 1 g de hidrogen sau8 g oxigen. Echivalentul gram E, se calculeaz diferit, in functie de naturasubstanelor si respectiv de tipul reactiilor la care acestea particip:
Elemente.E= M/n
Acizi: E= Macid /nr.H+
Baze : E= Mbaza/nr.gr.OH Sruri i oxizi: E=M/Valenta Metal x Indice Metal Substane n reacii redox: E= M /D
Ex. EKMnO4 = M/5=158/5=31,6 g
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
36/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
LEGI PONDERALE 1. Legea conservrii materiei (masei i energiei) A fost enunat de M.V.Lomonosov (1748) i de
A.L.Lavoisier (1774):ntr-un sistem izolat suma maselorsubstanelor care intr ntr-un proces chimic este egal cusuma maselor substanelor care rezult din acel proces
Ulterior, A.Einstein (1905) a demonstrat cmrimea maseiasociate unei cantiti de energie este dat de relaia:
E = m . c2, (2.1) unde: E este energia exprimat nJoule, m, masa n kgi c,
viteza luminii c=2,9979x108 m.s-1. Dac n cursul unui proces chimic are loc o variaie de
energie E, atunci masa total a substanelor participante lareacie variaz cu o valoare dat de relaia: m = E / c2 (2.2)
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
37/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
Cldura care se cedeaz sau se accept in reaciile chimiceobinuite este ordinul 105 cal.mol-1, corespunznd unei pierderi demasa de aproximativ 5.10-9 g, practic nesemnificativ.
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
38/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
2. Legea proporiilor definite (constante) L.J.Proust (1799) elementele ce alctuiesc o substan chimic se combin n
proporiide mas constante, indiferent de procedeul prin care se obine o combinaie
chimic, elementele ce o alctuiescse afl n aceleai proporii
de mas. exemplu in NH3: 14 g N se combin cu 3 g H ; H:O 1:8 2H2 + O2 2H2O. in H2O, 1 g H se combina cu 8 g O si rezult 9 g
H2O. Orice exces de hidrogen sau oxigen n amestecul de reaciermne necombinat.
Conform acestei legi, prin prisma teoriei atomice, schimbareacompoziiei chimice prin transformri chimice nu se face n modcontinuu, ci n salturi.
Exist unele specii chimice crorcompoziie nu corespunde legiiproporiilor constante, de exemplu: FeS2 ; unii compuiintermetalici sintetici, Cu3 Al, Cu3 Zn2, Na4Pb, NiAl3 etc. Acestesubstane se numesc nestoichiometrice.
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
39/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
3. Legea proporiilor multipleJ. Dalton (1804)stabilete c n cazul combinrii a dou elemente, diferitele
cantitidintr-un element, care se combin cu aceeaicantitatedintr-un alt element formnd maimulicompuichimici se aflntre ele n rapoarte de numere ntregi i mici. Un exemplu lreprezint oxizii de azot NxOy.
Astfel, raportul de combinare a dou elemente nu variazcontinuu, ci n salturi; n combinaii particip numai atomi
ntregi i nu fraciuni de atomi).
Oxid Raport de masa N / O
N2ON ON2O3NO2N2O5
14 / 8 1 / 114 /16 1 / 214 / 24 1 / 314 / 32 1 / 414 / 40 1 / 5
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
40/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
3. Legea proporilor echivalente J.B.Richter i K.F.Wenczel(1791)
elementele i combinaiile chimice interacioneaz sau se
substituie reciproc, n rapoarte de masa egale cu rapoarteleechivalenilor-gram corespunztori.
n cazul reaciei dintre substaneleA (masa mA) i B (masa mB)A + B P
aceast lege poate fi transpus matematic n relaia:mA/mB = EA/EB
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
41/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
1. Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
LEGI VOLUMICE
1. Legea volumelor constante n cazul substanelor gazoase, pentru simplificarea calculelor,
cantitile se pot evalua mai comod n volume dect n greutate.
J.L.Gay-Lussac (1808), studiind rapoartele dintre volumele gazelorce intrirezult din reacie a stabilit legea volumelor constante:la presiune i temperatur constant, volumele a dou gaze carese combin se aflattntre ele, ctifa de volumele rezultate,n rapoarte de numere ntregiimici.
Exemplu: - reacie fr contracie de volum :
H2
(1 vol.) + Cl2
(1 vol.) 2 HCl (2 vol.) - reacie nsoita de contracie de volum (1/2) :
3 H2 (3 vol.) + N2 (1 vol.) 2 NH3 (2 vol.)Aceast lege a stat la baza descoperirii ulterioare a legii lui Avogadro.
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
42/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
1. Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
2. Legea lui Avogadro (1811)
Din studiul reaciilor ntre diferite volume de gaze, Avogadro a enunaturmtoarea lege: volume egale de gaze, identice sau diferite, aflate naceleai condiii de temperatur i presiune, conin acelai numr demolecule (moli).
Legea lui Avogadro se aplic att gazelor ct i vaporilor. Cu ajutorul legii lui Avogadro s-a introdus noiunea de volum molar(VM) ca
mrime a teoriei moleculare.
Numrul lui Avogadro, NA, a fost determinat de Joseph Loschmidt i nutrebuie confundat cu numrul lui Loschmidt, care reprezint numrul demolecule existente n 1 cm3 gaz ideal (no~ 2,69x1019 molecule/cm, la c.n).
Cu ajutorul acestei legi s-a demonstrat: biatomicitateaunor molecule de gaz ( H2 , O2, N2); monoatomicitateamoleculelor gazelor rare (He, Ne, Ar, Kr, Xe, Rn);
monoatomicitateamoleculelor metalelor n stare de vapori.
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
43/44
-
7/29/2019 ANALIZA, STRUCTURA, COMPOZITIE, PROPRIETATI - MARIMI. LEGI
44/44
ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE
Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice.
3. Legea amestecurilor de gaze (J.Dalton (1806) )