Analiza rezultate...
Transcript of Analiza rezultate...
-
1
Codul proiectului: POSDRU/187/1.5/S/155425 Titlul proiectului: “Excelență interdisciplinară în cercetarea științifică doctorală din România – EXCELLENTIA” Beneficiar: Centrul de Cercetări Financiare și Monetare al Academiei Române „Victor Slăvescu”
ANALIZA REZULTATELOR CONFERINȚEI EXCELLENTIA
CUPRINS
CUPRINS ............................................................................................................................................................................. 1 1. DATE DE IDENTIFICARE .............................................................................................................................................. 1 2. GRILA DE ANALIZĂ A REZULTATELOR ........................................................................................................................ 2 3. ANALIZA REZULTATELOR ........................................................................................................................................... 2
3.1. Considerații generale ........................................................................................................................................ 2 3.2. Aspecte cantitative ........................................................................................................................................... 3 3.3. Aspecte structurale ........................................................................................................................................... 3 3.4. Aspecte de metodologie ................................................................................................................................... 4 3.5. Aspecte de științificitate ................................................................................................................................... 5 3.6. Aspecte privind prezentarea ............................................................................................................................. 6 3.7. Aspecte privind dezbaterea .............................................................................................................................. 6 3.8. Aspecte privind valorificarea ............................................................................................................................ 7
1. DATE DE IDENTIFICARE
Organizarea Conferinței științifice a proiectului Excellentia a fost prevăzută în cererea de finanțare ca activitatea A.6 „Organizarea unei conferințe științifice cu participarea doctoranzilor din grupul-‐țintă”, care urma să se desfășoare în lunile 3-‐4 de implementare a proiectului.
Conform planificării, conferința s-‐a desfășurat în perioada 30.10 – 01.11.2015, la Predeal. Principalii termeni de referință ai conferinței au fost următorii:
-‐ tema sub egida căreia s-‐a desfășurat conferința: „Abordări interdisciplinare în economie, științele sociale și științele omului”;
-‐ structura de desfășurare:
o sesiune plenară: trei keynote-‐speaker-‐i
§ reprezentant al științelor economice
§ reprezentant al științelor sociale
§ reprezentant al științelor omului/spiritului
-
2
o sesiune pe trei secțiuni paralele
§ secțiune economică
§ secțiune științe sociale
§ secțiune științele omului/spiritului
-‐ tip: conferință închisă (participă, cu comunicări științifice, doar grupul-‐țintă)
-‐ modalitate:
ü prezentarea de comunicări științifice ale grupului-‐țintă (o singură comunicare pentru fiecare doctorand)
ü dezbateri pe marginea comunicărilor prezentate
-‐ dinamică generală:
09.00-‐11.00 11.00-‐11.30 11.30-‐13.00 13.00-‐15.00 15.00-‐16.30 16.30-‐17.00 17.00-‐18.30
30 oct. sesiune plenară coffee break secțiuni paralele
31 oct. secțiuni paralele coffee break secțiuni paralele prânz
secțiuni paralele coffee break
secțiuni paralele
01 nov.
secțiuni paralele coffee break
secțiuni paralele
închidere, concluzii și
prânz
2. GRILA DE ANALIZĂ A REZULTATELOR
Următoarele categorii de aspecte ale Conferinței Excellentia vor face obiectul analizei:
a. considerații generale
b. aspecte cantitative
c. aspecte structurale
d. aspecte metodologice
e. aspecte științifice
f. aspecte privind prezentarea
g. aspecte privind dezbaterea
h. aspecte privind valorificarea
3. ANALIZA REZULTATELOR
3.1. Considerații generale Așa cum rezultă din termenii de referință ai conferinței, aceasta a avut un caracter închis, doar doctoranzii din grupul-‐țintă putând participa cu comunicări științifice. Acest caracter al conferinței este justificat deoarece, deși s-‐a numit conferință, a avut, de fapt (și, de altfel, ca scop) caracterul unui workshop metodologic intern. În consecință, comunicările prezentate în cadrul conferinței Excellentia nu sunt considerate a conta pentru îndeplinirea indicatorului respectiv din contractul de finanțare.
-
3 Scopul conferinței a fost acela de a acord, într-‐un mod concentrat și inter-‐disciplinar, sprijinul științific și, mai ales, metodologic, doctoranzilor din grupul-‐țintă, necesar și util acestora pentru a-‐și perfecționa abilitățile conceptuale, cele legate de metoda de cercetare științifică, de prezentare a rezultatelor științifice obținute (diseminare) și, nu în ultimul rând, de argumentare și contra-‐argumentare în marja rezultatelor științifice prezentate.
Ca urmare, au fost acceptate, pe bază de recepție științifică desfășurată de o comisie constituită ad-‐hoc prin decizie a managerului de proiect, doar comunicări științifice care, pe lângă verificarea standardelor științifice standard, tratau subiecte din cadrul proiectului de cercetare asumat în cadrul proiectului Excellentia sau subiecte din cadrul mai larg al tezei de doctorat.
3.2. Aspecte cantitative La Conferința Excellentia au participat cu comunicări științifice 55 de doctoranzi din grupul-‐țintă (61,1 % din numărul total de doctoranzi). Explicațiile pentru această cifră, relativ scăzută, de participare constau în:
-‐ coincidența perioadei de desfășurare a conferinței Excellentia cu alte conferințe științifice internaționale, la care unii doctoranzi participau cu comunicări care fac obiectul indicatorilor contractuali din proiectul Excellentia;
-‐ coincidența perioadei de desfășurare a conferinței Excellentia cu perioade de mobilități internaționale în curs;
-‐ suprapuneri de program personal cu perioada de desfășurare a conferinței Excellentia.
3.3. Aspecte structurale Dintre cele 54 de comunicări științifice prezentate la conferință, distribuția pe cele trei secțiuni paralele a fost următoarea:
Secțiunea 1 (Economie) Secțiunea 2
(Științe sociale) Secțiunea 3
(Științele omului) TOTAL
Număr 19 21 15 55 % 34,5 38,2 27,3 100
Din perspectiva modalităților de abordare a cercetării, structura comunicărilor prezentate este următoarea:
0510152025
Economie Științe sociale Științe ale omului
Număr comunicări pe secțiuni
Număr comunicări pe secțiuni Media
-
4
Secțiunea 1 (Economie) Secțiunea 2
(Științe sociale) Secțiunea 3
(Științele omului) TOTAL
Total număr 19 21 15 55 % 34,5 38,2 27,3 100
Abordări conceptuale număr 5 6 5 16 % 26,3 28,6 33,3 29,1
Abordări metodologice număr 6 3 3 12 % 31,6 14,3 20,0 21,8
Abordări empirice număr 4 8 5 17 % 21,1 38,1 33,3 30,9
Abordări mixate număr 4 4 2 10 % 21,1 19,0 13,0 18,2
Cele mai multe abordări (30,9%) sunt de natură empirică (dar multe dintre ele nu se referă la o simplă inducție, ci testează empiric ipoteze care sunt pre-‐formulate), pe locul 2 situându-‐se abordările de tip conceptual (29,1%). Cele mai puține (18,2%) sunt abordările de tip mix (mixate) unde se integrează elemente conceptuale, metodologice și empirice.
Pe secțiuni, cea mai „conceptuală” este secțiunea 3 (științele omului) cu 33,3%, cea mai „metodologică” este secțiunea 1 (economie) cu 31,6%, iar cea mai „empirică” este secțiunea 2 (științe sociale) cu 38,1%. De menționat faptul că abordările mixate se întâlnesc cu preponderență la secțiunea 1 (economie).
3.4. Aspecte de metodologie Din punctul de vedere al metodei (metodologiei) de cercetare, se pot face următoarele constatări, aprecieri și evaluări:
• constatări:
-‐ la majoritatea comunicărilor nu există o secțiune dedicată în care să se prezinte metodologia, metodele, instrumentele și tehnicile utilizate pe parcursul cercetării în cauză;
-‐ metodologia utilizată în cercetare procedează, de multe ori, pur inductiv, adică fără să pre-‐existe o ipoteză care să fie testată (a testa înseamnă să se încerce fie coroborarea, fie infirmarea ipotezei pre-‐existente);
-‐ există o irepresibilă tendință de a trece imediat la modelări cantitative, fără o pregătire, atentă și prealabilă, a modelului logic al cercetării în cauză;
0
5
10
15
20
25
Total Conceptuale Metodologice Empirice Mixate
Distribuția comunicărilor după modalitatea de abordare
Secțiunea 1 (Economie) Secțiunea 2 (Științe sociale) Secțiunea 3 (Științele omului)
-
5
-‐ există o tendință relativ generală de a trata cazuri contextuale ale subiectului cercetării, fără încercarea de abstractizare sau de generalizare a acestui subiect;
-‐ conceptualizarea este relativ rară în abordările comunicărilor prezentate, majoritatea doctoranzilor mulțumindu-‐se să preia unele concepte (deseori chiar simplii termeni utilizați pentru acele concepte), fără o precizare semantică riguroasă a conținutului acestora;
-‐ instrumentele și tehnicile de analiză cantitativă sunt standard, deși în ultimul timp au intrat în „portofoliul” metodologiei de cercetare științifică instrumente și tehnici performante (analiza fuzzy, analiza complexă etc.).
• aprecieri1:
-‐ lipsește exercițiul întocmirii lucrărilor științifice (este adevărat, doctoranzii sunt dar în primul an de stagiu doctoral, dar, totuși, primul an înseamnă 33% din stagiul doctoral);
-‐ lipsește exercițiul formulării de ipoteze (conjecturi) explicative în structurarea cercetării;
-‐ lipsește exercițiul modelării în cercetarea științifică, concret, nu este suficient de limpede pentru doctoranzi că esențială (și anterioară cronologic) este modelarea logică, în timp ce modelarea cantitativă este doar o modalitate de testare a modelului logic.
• evaluări2:
-‐ background-‐ul privind teoria cunoașterii, în general, respectiv teoria cunoașterii științifice (epistemologia) este relativ precar;
-‐ familiarizarea cu metodele și tehnicile avansate de analiză logică și cantitativă este încă la un nivel incipient.
3.5. Aspecte de științificitate Din punct de vedere al nivelului științific al comunicărilor prezentate la conferința Excellentia, pot fi sintetizate următoarele concluzii:
-‐ subiectele alese pentru a fi tratate în comunicările la conferință, nu sunt întotdeauna de tip științific (sau nu au relevanță științifică); pentru a fi de tip științific sau a avea relevanță științifică, subiectul cercetat trebuie să îndeplinească o serie de criterii care nu sunt cunoscute, în general, de doctoranzi: să fie decontextualizat, să fie testabil factual, să fie public accesibil pentru cercetare etc.;
-‐ subiectele alese pentru a fi tratate în comunicările la conferință nu sunt încadrate, în general, în paradigme sau teorii de fundal, care să orienteze și dirijeze cercetarea propriu-‐zisă;
-‐ există, în număr relativ mic, și subiecte cercetate care pot fi creditate, în mod onest, ca fiind de tip științific sau ca având o relevanță științifică suficientă;
-‐ aproape nici o comunicare la conferință nu furnizează o listă (sau măcar o propunere) de testate a rezultatelor de cercetare obținute;
1 Aprecierile reprezintă interpretări ale constatărilor. 2 Evaluările reprezintă interpretări ale aprecierilor.
-
6
-‐ foarte puține comunicări prezentate la conferință indică direcții de continuare a cercetării, din perspectiva rezultatelor obținute și prezentate;
-‐ foarte puține comunicări prezentate la conferință indică modalitatea sau gradul în care comunicarea în cauză reprezintă valorificări ale studiului de cercetare angajat în proiect sau modalitatea ori gradul în care va fi utilizată în economia tezei de doctorat;
-‐ de fapt, abordarea inter-‐disciplinară (axa de bază a conferinței) a fost relativ rară, deși au existat destule abordări de tip multi-‐disciplinar; majoritatea abordărilor de cercetare au fost disciplinare (mono-‐disciplinare).
3.6. Aspecte privind prezentarea -‐ numărul relativ mic de folosire a programului PowerPoint pentru prezentare arată
că mai este de lucrat la acest capitol al activității științifice;
-‐ chiar și în cazul în care s-‐au folosit programe de prezentare (în speță, PowerPoint) acesta a fost folosit pur și simplu ca o altă versiune de word: textele word au fost importate in PowerPoint, fără a exploata resursele de prezentare/raportare ale programului în cauză;
-‐ ponderea textului în prezentări (uneori de 100%) arată că doctoranzii nu au dobândit încă abilitățile necesare pentru a face prezentări științifice;
-‐ caracterul încărcat (până la ilizibilitate, din cauza dimensiunilor mici ale caracterelor de pe slide-‐uri) al paginilor de prezentare au redus foarte mult din gradul de transfer al informațiilor de la prezentator la auditor;
-‐ cei mai mulți dintre doctoranzi pur și simplu citesc de pe slide-‐uri textul care este, desigur, și la dispoziția auditoriului pentru a fi citite, ceea ce indică, din nou, necesitatea unor exersări serioase în problematica tehnicii de prezentare a unor rapoarte științifice;
-‐ schemele grafice și sinopticele au constituit rarități în majoritatea prezentărilor, deși capacitatea de informare și sugestie a acestora este mult mai mare decât a textului (comunicare verbală);
-‐ se confundă logica prezentării unei cercetări cu logica realizării cercetării în cauză: în realizarea cercetării se pleacă de la documentare, se continuă cu formularea ipotezei de lucru, se ajunge la rezultate, în timp ce, în cazul prezentării cercetării, ordinea trebuie inversată.
3.7. Aspecte privind dezbaterea -‐ dialogul inter-‐doctoranzi a existat dar nu în măsură suficientă (ceea ce
demonstrează că gradul de interdisciplinaritate al comunicărilor nu a fost prea ridicat); totuși, puținele intervenții de acest tip au fost utile, deoarece doctoranzii în cauză au recunoscut că vor folosi sugestiile primite;
-‐ au fost destule cazuri în care doctoranzii care au prezentat comunicări și cărora le-‐au fost adresate întrebări s-‐au mulțumit să repete cele spuse anterior deși, evident, întrebările fuseseră puse pentru a obține clarificări suplimentare; aceasta denotă fie insuficienta stăpânire a studiului prezentat, fie (mai probabil) lipsa experienței de confruntare polemică pe plan științific;
-
7
-‐ majoritatea intervențiilor generate de prezentări trebuie trecute în contul tutorilor și ale membrilor echipei de implementare; dintre acestea, cea mai mare parte s-‐a referit la recomandări (metodologice sau bibliografice) sau sugestii de îmbunătățire a demersului de cercetare; au fost destule recomandări și sugestii de natură conceptuală și, după caz, legate de modalitatea (de multe ori inadecvată) de prezentare a studiilor de cercetare;
-‐ au fost constatate și cazuri (puține, din fericire) în care doctoranzii nu stăpâneau la nivel convingător domeniul sau subiectul de care s-‐au ocupat și pe care l-‐au prezentat în conferință.
3.8. Aspecte privind valorificarea Conform deciziei managerului de proiect, comunicările științifice prezentate în cadrul conferinței Excellentia sunt valorificate prin publicarea lor pe site-‐ul proiectului (Platforma web).
Rațiunile pentru această decizie sunt următoarele:
-‐ reprezintă o modalitate foarte eficace de diseminare a rezultatelor științifice obținute de doctoranzii din grupul-‐țintă, inclusiv în folosul colegilor care, din varii motive, nu au putut participa la conferință;
-‐ permite valorificarea, de către doctoranzi, a comunicărilor în cauză fie pentru participarea la alte conferințe științifice (după perioada de implementare a proiectului), fie pentru elaborarea unor articole științifice care să fie publicate în reviste de specialitate;
Avantajele acestei decizii sunt următoarele:
-‐ dialogul inter-‐doctoranzi poate continua, pe baza comunicărilor științifice în cauză, inclusiv prin intermediul facilităților oferite de Platforma web a proiectului;
-‐ comunicările în cauză se constituie în factor de sustenabilitate a proiectului pentru perioada post-‐implementare, deoarece toți doctoranzii care au constituti grupul-‐țintă al proiectului Excellentia vor putea consulta/utiliza Platforma web în cauză până la finalizarea stagiului doctoral.
ÎNTOCMIT,
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
ENE DINGA