1

UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE

DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

SPECIALIZAREA: MARKETING

ANUL III - I.D.

Referat

ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC

AL STAŢIUNII NOVACI JUDEŢUL GORJ

Student:Udroiu Ivan Mihai

2

1. Contextul geografic al localităţii

Oraşul Novaci se află în partea de nord-est a judeţului Gorj, în zona de contact a Munţilor Parâng cu Subcarpaţii Olteniei, la 44 km de municipiul Târgu Jiu. Este aşezat în arealul depresionar cu acelaşi nume, la 504 - 680 m altitudine, pe cursul mijlociu al pârâului Gilort.

Oraşul şi teritoriul său administrativ este traversat de drumul transalpin DN 67C (DN

67 - Novaci – Obârşia Lotrului – Şugag – Sebeş/E81, 148 km), care traversează patru judeţe (Gorj, Vâlcea, Alba, Sibiu) şi trei munţi (Parâng, Lotru, Şureanu) din Grupa Parâng a Carpaţilor Meridionali. Altitudinea maximă a acestui drum transalpin este atinsă în Pasul Urdele, la 2.141 m altitudine, fiind cel mai înalt pas rutier din România. DN 67C mai este cunoscut şi sub numele de „Drumul Regelui”, fiind construit în timpul domniei regelui Carol al II –lea, înainte de cel de-al doilea război mondial.

Teritoriul administrativ al oraşului are o suprafaţă de 24.250 ha (din care 6.608 ha este teren agricol, 10.133 ha sunt acoperite cu păduri, iar 960,82 ha reprezintă teren intravilan) şi se întinde spre nord până în creasta principală a Munţilor Parâng. Are în componenţă patru sate aparţinătoare – Berceşti, Hirişeşti, Pociovalişte şi Siteşti, împreună cu care totalizează 6.216 locuitori şi are ca vecini comunele: Baia de Fier spre est, Mălaia şi Voineasa spre nord, Crasna spre vest, iar spre sud, Bengeşti Ciocadia şi Bmbeşti Piţic. De oraşul Novaci aparţine şi Complexul turistic Rânca, situat la circa 1.600 m altitudine, pe muntele Corneşu.

Între aceste limite, altitudinea variază de la 360 m - în extremitatea sudică a teritoriului administrativ (satul Pociovalişte), la 2.337 m - în Vf. Mohoru sau 2.365 m în Vf. Setea Mare, situate pe creasta principală a Munţilor Parâng.

Asemenea întregii zone submontane dintre Gilort şi Bistriţa Vâlcii, populaţia Novaciului a suferit puternice influenţe demografice şi etnoculturale dinspre satele Mărginimii Sibiului sau a Văii Sebeşului. Rezultatul acestor influenţe se regăseşte în graiul, portul şi tradiţia pastorală asemănătoare satelor de peste munte, ceea ce reprezintă puncte forte în dezvoltarea turistică a localităţii. Păstrarea acestui patrimoniu etnocultural trebuie să se înscrie, alături de dezvoltarea infrastructurii şi a utilităţlor, între obiectivele principale ale strategiei de dezvoltare a localităţii.

2. Infrastructură şi servicii disponibile

Poziţia localităţii, de-a lungul DN 67C şi cu acces la DN 67 (importantă cale rutieră de transport la nivelul regiunii) precum şi existenţa unui potenţial turistic de valoare deosebită, a favorizat dezvoltarea infrastructurii generale şi a unor utilităţi sau dotări tehnico-edilitare.

˙Infrastructura generală existentă în localitate:

- DN 67C, din care 39 km pe teritoriul administrativ al oraşului - DJ 665 (E 79 / Curţişoara - Crasna – Novaci – Baia de Fier – limită judeţ) – din care aproximativ 10 km sunt pe teritoriul administrativ al oraşului

3

- DJ 665D (Pociovaliştea – Siteşti - Bumbeşti Pitic/DN 67) – din care aproximativ 4 km sunt pe teritoriul administrativ al localităţii

- Dc 11 (Pociovaliştea – Novaci) – 2,15 km - Dc 12 (Berceşti – Zorileşti) – din care aproximativ 3 km sunt pe teritoriul

administrativ al localităţii - Dc 19 (Bălceşti – Pociovaliştea – Novaci) – din care 7 km sunt pe

teritoriul administrativ al localităţii - parcări – suprafaţa totală de 2.650 mp - parcuri şi spaţii verzi – două parcuri cu 300 mp suprafaţă.

˙Echiparea edilitară1:

- alimentarea cu apă potabilă - în oraşul Novaci alimentarea cu apă se face prin intermediul a 4 surse (Tidvele – 20 l, Tolanu – 20 l, Cerbu – 20 l, Botota – 10 l), cu o capacitate totală de 70 l / s; lungimea reţelei de distribuţie însumează 70 km; numărul de consumatori deserviţi: 100 de gospodării dintr-un total de 210 gospodării existente în oraşul Novaci (48% din total);

- canalizare – lungimea instalaţiilor de canalizare este de 5 km. Numărul abonaţilor racordaţi la reţeaua de canalizare este de 120; gradul de acoperire a reţelei este de 6 %. Nu există staţie de epurare;

- o groapă de gunoi – neecologică, în neconcordanţă cu legislaţia europeană de mediu;

- alimentarea cu energie electrică – toate cele 210 gospodării sunt conectate la Sistemul Energetic Naţional prin LEA sau LES, de joasă, medie sau înaltă tensiune, reţeaua de alimentare având astfel, un grad de acoperire de 100 %; satele componente sunt de asemenea racordate la SEN;

- alimentare cu gaze naturale – s-a realizat conducta de aducţiune (medie presiune) şi urmează începerea lucrărilor de distribuţie către consumatori;

- telecomunicaţii – în oraşul Novaci există o centrală digitală, la care sunt conectaţi 950 de abonaţi.

˙ Serviciile oferite populaţiei şi inclusiv turiştilor sosiţi în localitate se situează la

un nivel nesatisfăcător, în raport cu cerinţele actuale şi raportate la serviciile din ţările vecine, membre ale Uniunii Europene, potenţiale concurente în domeniul turistic. O analiză critică sumară a situaţiei existente în domeniul serviciilor evidenţiază următoarele aspecte:

Ô reţeaua de alimentare a cu apă asigură doar 48 % din numărul total de

gospodării existente în oraşul Novaci, iar în satele componente alimentarea cu apă potabilă se face în sistem individual;

Ô reţea de canalizare şi staţie de epurare nu există, fapt care influenţează în mod

negativ calitatea mediului natural;

Ô nu există groapă de gunoi / punct de transfer deşeuri amenajat la cerinţele actuale

ale legislaţiei de mediu; Ô serviciile de alimentare cu energie electrică şi de telefonie sunt la nivel

satisfăcător;

Ô serviciile turistice oferite sunt slab reprezentate, puţin diversificate şi nu sunt la

standardele compatibile cu statutul României de viitor membru al Uniunii Europene, în condiţiile unei puternice concurenţe pe piaţa turistică creată de statele vecine.

3. Patrimoniu natural

Poziţia localităţii, în arealul Subcarpaţii Olteniei şi pe versanţii sudici ai Munţilor

Parâng, determină varietatea şi structura reliefului, tipul de vegetaţie şi lipsa surselor de poluare, elemente determinante în constituirea cadrului natural al teritoriului administrative ce aparţiune oraşului Novaci. Prin urmare, localitatea beneficiază de locuri atractive, pitoreşti,

4

cu un climat favorabil recreării şi petrecerii timpului liber, de numeroase obiective turistice

spre care se îndreaptă anual numeroşi turişti.

3.1. Resurse turistice naturale

Cadrul natural al zonei se înscrie în tabloul potenţialului turistic cu o mare complexitate, diversitate şi atractivitate peisagistică, aceasta reflectându-se în structura şi valoarea acestuia.

Valoarea peisagistică şi atractivitatea locurilor sunt date de structura geologică manifestată prin formele de relief montan şi submontan, diferite ca înfăţişare, de

reţeaua hidrografică (văi înguste, versanţi abrupţi) şi de învelişul forestier care ocupă cea mai

mare parte din suprafaţă Punctele de atracţie reprezentative pentru zona turistică analizată sunt:

formele de relief spectaculoase, specifice zonei montane, de mare atracţie

peisagistică, reprezentate prin vârfuri de mare altitudine, creste, elemente de relief glaciar (căldări glaciare, grohotişuri de pantă, cueste);

cursul pârâului Gilort, cu numeroase porţiuni de traseu spectaculoase;

domeniul schiabil amenajabil (pârtiile de la Rânca) - stă la baza posibilităţii

dezvoltării sporturilor de iarnă, asociat cu un potenţial climateric deosebit de valoros pentru o viitoare staţiune montană;

elementele de climă – sunt favorabile practicării sporturilor de iarnă

(grosimea stratului de zăpadă şi durata menţinerii lui – în funcţie de altitudine), a drumeţiei

montane şi a altor forme de turism, practicabile în toate anotimpurile;

vegetaţia, de o diversitate impresionantă, în funcţie de altitudine (păduri de

foioase, păduri de molid, jnepenişul şi pajiştile alpine, înfrumuseţate în anotimpul cald de coloritul viu al florilor de munte);

trei fonduri de vânătoare (specii cu valoare cinegetică), existente în zona

pădurilor de conifere şi foioase şi de pescuit sportiv valoros (păstrăv curcubeu şi indigen),

în apa pârâului Gilort şi a afluenţilor acestuia;

potenţialul climacteric al teritoriului administrativ al oraşului Novaci, caracterizat

printr-un climat montan şi submontan, cu are curat, puternic ionizat, lipsit de praf şi alergeni şi un bioclimat sedativ de cruţare, recomandat pentru odihnă, recreere şi repunere în formă a organismului.

3.2. Resurse turistice naturale cu regim protectiv

Pădurea Barcului, 25 ha.

4. Patrimoniul cultural

Dincolo de frumuseţea locurilor, de ospitalitatea, obiceiurile şi tradiţiile păstrate încă vii de către locuitorii oraşului Novaci şi a satelor aparţinătoare, această zonă etnografică abundă în obiective turistice care redau continuitatea, caracterul şi farmecul inegalabil al locurilor.

5. Monumente cultural – istorice

Biserica din lemn cu hramul „Sfântul Dumitru” (sec. 18) şi o biserică din zid

construită în 1936, în Novaci;

5

În satul Hirişeşti (comuna Novaci) se află o biserică din lemn, cu hramul

„Sfinţii Voievozi” (1758) şi o biserică din zid construită în 1993, iar în satul Berceşti o biserică din lemn, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1834).

6. Oferta de petrecere a timpului liber

Valoarea şi diversitatea potenţialului turistic existent pe teritoriul administrativ al oraşului Novaci sunt premise care favorizează modalităţi multiple de petrecere activă a timpului liber, de odihnă, de recreere şi de practicare a unor forme de turism, în concordanţă cu oferta turistică a zonei.

Turism etnocultural. Caracterul şi tradiţia acestei zone a determinat păstrarea de

meşteşuguri artizanale cu specific local, precum ţesăturile executate manual (costum popular, stregare olteneşti), cusături, prelucrarea artistica a lemnului. Vechile legături ale populaţiei locale cu „ungurenii” de peste munte din satele Mărginimii Sibiului, şi-au pus amprenta asupra obiceiurilor legate de oierit şi transhumanţă – obiceiuri păstrate, din pacate, ce în ce mai puţin, asupra tradiţiilor, folclorului, graiului şi a costumului popular. Existenţa acestor traditii etnoculturale arhaice, susţin practicarea turismului etnocultural.

Sărbătorile tradiţionale locale sunt legate preponderent de sărbătorile religioase şi de activităţile pastorale.

Turismul montan. În perspectivă, oraşul Novaci şi în special zona Rânca se va dezvolta ca un centru important al turismului montan din România, un pol al sporturilor de iarnă, datorită existenţei unui potenţial schiabil generos şi a unui cadru natural deosebit de atractiv.

Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce

mai apreciată, locuitorii din marile centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de săptămână în locuri nepoluate, departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. Apropierea de municipiul Tg. Jiu, dar şi poziţia localităţii, în apropiere de DN 67, favorizează accesul unor importante fluxuri dinspre capitala de judeţ sau dinspre alte oraşe mari, spre zona submontană a Gorjului. Practicarea acestei forme de turism este în evoluţie continuă.

Turismul pentru sporturi extreme, o formă de turism cu adresbilitate preponderentă către tânăra generaţie, este din ce în ce mai mult practicată şi în România. Zona oferă suportul necesar pentru alpinism, parapantă, cicloturism, motociclism, snowboard, motocross, deltaplan. Se cunosc deja cluburi (Bucureşti, Cluj) care organizează periodic trasee de cicloturism sau motociclism pe DN 67C sau pe DN 7A.

Turism rural dar beneficiază de toate oportunităţile pentru dezvoltare în satele componente ale oraşului Novaci: cadru natural submontan atractiv, o paletă variată de resurse turistice, accesibilitate la DN 67 şi prin acesta la două drumuri europene de largă circulaţie turistică, existenţa unor gospodării rurale care pot intra în circuitul agroturistic şi a unor dotări tehnico–edilitare. Promovarea turismului rural va asigura conservarea valorilor tradiţionale româneşti, o dezvoltare durabilă şi echilibrată a zonei.

Turismul ştiinţific este susţinut de existenţa pe teritoriul administrativ al oraşului a

unei arii protejate forestiere, ce poate constitui un laborator de lucru pentru cercetătorii în domeniul ştiinţelor biologice.

6

7. Marketing turistic

Oferta turistică actuală a oraşului Novaci este creată, în principal, de cadrul natural atractiv, în care se desfăşoară activităţi meşteşugăreşti vechi de sute de ani.

Vechi centru de transhumanţă al oierilor ardeleni, altoit pe o veche aşezare oltenească, localitatea Novaci reprezintă poarta de sud a Munţilor Parâng. Situat la 44 de kilometri de Târgu-Jiu, oraşul Novaci, precum şi satele conponente sunt un veritabil muzeu al satului românesc, în care casele mari gorjene, cu cerdac la etaj, construite de circa 100 de ani, îşi împart frumuseţea cu gospodăriile gen cetate, ascunse între zidurile de obârşie a ciobanilor veniţi de peste munţi. Aspectul peisagistic al oraşului Novaci este înfrumuseţat de vegetaţia abundentă care împrospătează aşezarea, ceea ce arată şi respectul localnicilor pentru natură; strada principală a Novaciului este un adevărat tunel verde de brazi şi arţari.

Principalele puncte de atracţie turistică ale oraşului sunt vechea biserică de lemn (monument istoric), cimitirul său cu cruci pictate ce amintesc de celebrul cimitir din Săpânţa, precum şi cunoscuta zonă turistică Rânca. De aici, potecile turistice duc spre zone de o frumuseţe deosebită, spre puncte de belvedere cum ar fi Vârful Mohor, Vărful Setea Mare, Vârful Păpuşa şi tot de aici se ajunge spre Obârşia Lotrului - intersecţia de drumuri care trec din Oltenia în Ardeal (la nord – pe Valea Frumoasei, spre Sebeş, la vest – spre defileul Jiului) şi către Lacul Vidra şi Valea Lotrului). Construit de aproape 70 de ani, drumul transalpin rivalizează ca frumuseţe şi spectaculozitate cu Transfăgărăşanul.

7

Bibliografie

1. Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală

Evaluarea potenţialului de dezvoltare economică a localităţii Novaci, 2004.

2. SC P.V.D. ARHITECT SRL

Plan Urbanistic General Comuna Novaci. 1997.

3. ***** Primăria Comunei Novaci – informaţii şi date statistice

4.

*****

Pagini INTERNET www.parang-ranca.ro, www.statiunearanca.ro, www.skiresorts.ro, www.tour-romania.info, www.drumuridevacanta.ro., (www.rotur.ro, www.antrec.ro, www.infopensiuni.ro, www.best-tourism.com