Capitolul I: Prezentarea teritoriului si a populatiei acoperite – analiza diagnostic

Teritoriul LEADER al Asociaţiei VALEA RACOVEI Vaslui, are o suprafata de 529,71 kmp1,

cuprinde comunele: Bacesti, Delesti, Dragomiresti, Dumesti, Girceni, Ivanesti, Laza,

Poienesti, Pungesti, Puscasi, cu un număr de 72 sate, rasfirate, cu geometrie neregulata,

acestea fiind dispuse pe o axă verticală de 32 km şi o axă orizontală de 33 km. Teritoriul se

intinde de-a lungul şoselei naţionale DN2F Vaslui-Bacău şi DN15D Vaslui-Roman, prezentând

avantajele unei legaturi rapide cu municipiile Vaslui la est, Roman la nord-vest şi Bacău la

vest. Teritoriul este traversat de calea ferată Vaslui-Roman. Faţă de principalele centre

urbane, teritoriul se afla la o distanta de 10 km de Vaslui, (Puşcaşi) la Est, de 45 km de

Roman (Băceşti), la Nord-Vest, şi de 50 km de Bacău (Dragomiresti), la Vest. Nicio

localitate din acest teritoriu nu face parte din teritoriul unui alt GAL.

Acest areal geografic şi administrativ are caracteristicile unui teritoriu LEADER deoarece

trăsăturile sale geografice, economice, istorice, sociale şi culturale sunt omogene pe

întreg teritoriul, respectând totodată principiul continuitații. Valea Racovei face legătura

dintre Podişul Central Moldovenesc şi Colinele Tutovei, în nordul cărora se situează

Depresiunea Bârladului. Relieful este 100% de deal reprezentat prin dealuri înalte, sectorul

divizandu-se, din punct de vedere geostructural, în subunităţile Dealurile Racova-Stemnic

şi Platourile Tansa-Repedea. Teritoriul este străbătut de pârâul Racova şi de numeroşii săi

afluenţi. UAT Gârceni, Dumeşti, Ivăneşti şi Poieneşti sunt zone cu potential turistic

ridicat2. In judetul Vaslui mai exista, doar, alte 6 UAT cu potential turistic ridicat. Peisajul

cu dealuri înalte şi împădurite, iazurile, zona Racova-Mălineşti, cheile Racovei până la

izvoarele Racovei are caracteristici comune peisajului submontan. În teritoriu se află

următoarele situri Natura 20003: Pădurea Hârboanca şi Pădurea Bălteni-Hârboanca,

conform Listei „Natura 2000-Situri de importanţă comunitară-SCI”. Nu există zone HNV.

Clima actuală din arealul GAL este de tipul temperat continentală, cu nuanţe de

excesivitate. Media multianuală a precipitaţiilor atmosferice este de 600 mm,

constatându-se un regim pluviometric de tip continental, cu un maxim în luna iunie şi un

minim în luna februarie.

Principalele resurse naturale ale arealului GAL sunt: pădurile (fag, gorun, stejar, tei,

cer, garniță, etc.), păşunile naturale, terenul arabil, luciile de apă, nisip, argila,

produsele animaliere din zootehnie, etc. Resursele subsolului sunt reprezentate prin

anumite materiale de constructii, precum: gresii calcaroase, calcare, gresii nisipoase,

exploatate în multe puncte pentru nevoi locale (la zidirea fântânilor, a temeliilor de case

etc.); în numeroase puncte există cariere de nisip, de asemenea folosit numai de către

localnici. De asemenea, la Pungeşti, se găsesc izvoare cu ape minerale.

Informații privind populaţia din comunitățile prezente

Populaţia la RPL 2011 a teritoriului LEADER format din cele 10 UAT este de 34157 locuitori,

51.28% bărbaţi şi 48.72% femei, fiind cuprinsă între valorile: 2358 la comuna Deleşti şi 4900

la comuna Dragomireşti. Densitatea populaţiei este de 64,48 locuitori/kmp. Locuitorii sunt

în marea majoritate de confesiune creştin-ortodoxă şi de etnie română, cu enclave

aparţinând minorităţii rome în comunele: Băceşti (12.61%), Dragomireşti (12.22%), Dumeşti

(8.34%), Gârceni (3.89%), Ivăneşti (1.40%), Pungeşti (8.04%) şi Puşcaşi (0.51%). Populaţia

romă din teritoriul GAL însumează 1829 locuitori4. Populaţia teritoriului se înscrie în

1 Conform http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR101B 2 PNDR 2014-2020 - „Anexa 9 – Lista zonelor cu potential turistic ridicat” 3 „Lista ariilor naturale protejate Natura 2000”, www.madr.ro, 15.03.2016 4 „Populatia stabila dupa etnie, judete, municipii, orase, comune RPL 2011”, www.madr.ro, 15.03.2016

aceleaşi tendinţe de scădere (-1855 persoane) faţă de RPL 2002, cu un spor natural şi

migratoriu negativ în majoritatea comunelor la nivelul anului 20135. Sporuri naturale

pozitive se înregistrează în comunele unde există comunităţi de romi. Principalele

probleme cu care se confrunta populatia de etnie roma sunt cele comune la nivel regional

si national: lipsa surselor de venit, lipsa educatiei, abandon scolar, locuire insalubra,

infractionalitate crescuta, necesitand interventii pentru cresterea incluziunii sociale.

Populaţia activă reprezintă 56.97% din populatia teritoriului. Din punct de vedere al

nivelului de pregatire al populatiei stabile de peste 10 ani, situaţia se prezinta astfel6:

Populatia

stabila

de peste

10 ani

Stu

dii

superi

oare

Stu

dii

post

liceeale

,

de m

ais

tri

Stu

dii

liceeale

Scoli

pro

fesi

onale

si de u

cenic

i

Invata

mant

gim

nazia

l

Invata

mant

pri

mar

Fără

scoală

abso

lvit

ă

28777 496 232 2711 4084 10893 8406 1955

% 1.72 0,81 9.42 14.19 37.85 29.21 6.79

Procentul de 67.06% al populaţiei cu nivel mediu şi scăzut de studii impune masuri de

intervenţie active pentru informare şi transfer de cunoştinţe în vederea creşterii şanselor

de acces pe piaţa muncii.

Din punct de vedere al populaţiei salariate în teritoriul Valea Racovei la 31.12.2013 exista

un număr de 1345 de salariaţi, cei mai mulţi fiind angajaţi în învăţământ 488 persoane şi

asistenţă socială 220, în timp ce agricultura deşi este principala ocupaţie, asigura doar 86

de locuri de muncă. Numărul mic de salariaţi în comparaţie cu numărul locuitorilor în

vârstă de muncă, indică o ocupare insuficientă a forţei de muncă. Majoritatea locuitorilor

lucrează de fapt în agricultură, productivitatea muncii şi veniturile obţinute fiind scăzute.

Total

salariati7

Agri

cult

ura

Indust

rie

Const

ructi

i

Adm

inis

trat

ie p

ublica,

apara

re

Invata

mant

Sanata

te s

i

asi

stenta

socia

la

1345 86 14 53 141 488 220

Şomajul înregistrează valori alarmante în majoritatea comunelor din teritoriul LEADER, la

31.12.2013 erau înregistraţi un număr de 2643 şomeri reprezentând un procent de 13.82%

din populaţia stabilă8. Lipsa locurilor de munca in sate si nivelul scazut de trai a

determinat populatia rurala, mai intai femeile, apoi tinerii sa migreze in statele Uniunii

Europene. Migratia a devenit un fenomen cu o amploare semnificativă in ultimii ani.

Majoritatea celor plecaţi în străinătate, optează pentru angajari temporare, barbatii in

special in agricultura si constructii iar femeile in servicii de ingrijire a persoanelor in

varsta, menaj si agricultura. Fenomenul migrarii nu este compensat de o capacitate

eficienta de reactie a sistemului national de asistenta sociala pentru copii, vârstnici,

familiile monoparentale, etc. Au loc permanent separari ale familiilor, copiii ramasi in

grija celor din tara fiind neglijati. Exodul rural, pe langă faptul că este un fenomen negativ

5 “Anuarul statistic al judetului Vaslui 2014”, Cap. 2.14.2 Miscarea naturala a populatiei, pe localitati, in anul

2013 6 “Populatia stabila de 10 ani si peste, pe sexe, dupa nivelul de educatie”, www.vaslui.insse.ro, 15.03.2016 7 “Anuarul statistic al judetului Vaslui 2014”, Cap. 3.10.1 Numarul mediu al salariatilor, pe localitati si pe

activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN, in anul 2013 8 “Anuarul statistic al judetului Vaslui 2014”, Cap. 3.10.2 Somerii inregistrati, pe localitati, la 31.12.2013

care afectează demografia teritoriului, stabilitatea familiei si educatia copiilor, are şi o

parte pozitiva reprezentata de infuzia de capital prin banii trimisi in tara de cei plecati.

Tinerii intorşi din străinătate cu venituri financiare au spirit antreprenorial dezvoltat si

investesc in terenuri si animale, isi pot construi ferme si pot initia activitati non-agricole.

Agricultura teritoriului Valea Racovei

Sectorul agricol este destul de slab dezvoltat, caracterizat prin agricultură de subzistenţă

şi semi-subzistenţă. Restituirea proprietăţilor funciare a fragmentat terenurile,

determinând performanţe economice scăzute. Ponderea mare a terenurilor agricole

(64.95%) este peste media din România de 61,39%. Viţa de vie ocupă suprafete de 1,93%

din total teren agricol, peste media din Romania (1,46% ), iar livezile ocupa 0,73%, sub

media din România(0,83%), păşunile necesare cresterii animalelor inregistreaza o pondere

de 23,77% sub media nationala de 34%, iar fanetele sunt de 3,06%, sub media nationala de

10,45%. Pădurile acopera o suprafata de 25.99% din totalul suprafetei teritoriului, puţin

sub media nationala de 28,35%, dar mult peste media judeţului Vaslui (15%)9.

Suprafata

totala

Suprafata

agricola

din care: Paduri

Ape, alte

suprafete Arabila Pasuni Fanete Vii Livezi

52971 34406 24262 8177 1052 665 250 13767 4849

% 64,95 70,52 23,77 3,06 1,93 0,73 25,99 9,15

Exploataţiile agricole din teritoriul GAL sunt majoritare de subzistenta si de semi-

subzistenta, acestea utilizand cea mai mare parte a suprafetelor agricole10.

Nr. de

unităţi

persoană

juridică

Suprafaţa

agricolă

utilizată

(ha)

Din care Dimensiunea medie a

exploataţiei la persoane

juridice (ha)

Exploataţii

individuale

(ha)

Unităţi persoană

juridică (ha)

28 34406 30899 3507 125.25

89% din suprafata agricola este utilizată de exploataţii individuale ce folosesc utilaje şi

tehnologii învechite cu performante scazute. Suprafaţa agricolă utilizată de exploataţiile

persoană juridică reprezintă doar 11% din total suprafaţă agricolă.

Performanta sectorului agricol este scazuta ca urmare a dotarii tehnice uzate moral si

fizic, a lipsei pietelor locale pentru valorificarea produselor agricole si a industriei

alimentare slab dezvoltate care să reprezinte o oportunitate pentru restructurarea şi

modernizarea exploatatiilor agricole. Potentialul agricol oferit de suprafetele ocupate cu

pasuni, fanete si paduri reprezinta o oportunitate pentru dezvoltarea, de catre tinerii

fermieri, a exploatatiilor zootehnice si apicole, acestia fiind totodata interesati si de

asociere pentru promovarea si comercializarea in comun a produselor obtinute. Existenta

unui numar mare de exploatatii neperformante, neviabile economic, de mici dimensiuni,

determina o plafonare a sectorului agricol. Principalele culturi au potential mediu si

scazut, fapt determinat zona geografica si accentuat de dotarea deficitara si de

severitatea crescută a conditiilor naturale (seceta, ingheturi), precum si de incidenta

bolilor la animale. Ponderea semnificativă a producţiei agricole o au culturile cerealiere.

Producţiile medii realizate la principalele culturi sunt inferioare celor naţionale si din

cauza performantelor scazute a utilajelor si tehnologiilor utilizate in agricultura11.

9 SDL GAL Valea Racovei 2014-2020 – Anexa 2: Adresa nr. 708/22.02.2016 , Directia Agricola Vaslui 10 SDL GAL Valea Racovei 2014-2020 – Anexa 2: Adresa nr. 708/22.02.2016 , Directia Agricola Vaslui 11 SDL GAL Valea Racovei 2014-2020 – Anexa 2: Adresa nr. 708/22.02.2016 , Directia Agricola Vaslui

Efectivele de animale din teritoriul GAL deţinute de persoanele fizice sunt prezentate în

tabelul următor12:

Suprafata

arabilă+pasune

+faneata (ha) Bovin

e

Porc

ine

Ovin

e

Capri

ne

Cabaline

Iepuri

de c

asa

Pasa

ri

Fam

ilii

de

alb

ine

33491 8748 5351 14196 7823 3734 3652 81358 10201

In teritoriul Valea Racovei, animalele sunt crescute, de regulă, in ferme mici cu efective

cuprinse intre 2 si 20 capete de bovine, pentru carne si lapte. O parte din aceste

exploatatii au implementat proiecte prin PNDR 2007-2013.

In teritoriul LEADER Valea Racovei, o singura UAT, Puscasi, are IDUL=55,68, valoare ce

depaseste pragul de saracie de 55, situand acest areal intre cele mai sarace zone ale

Romaniei şi ale UE. In teritoriul LEADER Valea Racovei, din cauza nivelului crescut de

saracie, oamenii au alte prioritati de gestionare a resurselor proprii. Astfel, asigurarea

conditiilor de igiena si bunastare a animalelor, aplicarea de noi tehnologii care sa vizeze

imbunatatirea calitatii produselor, in conformitate cu standardele comunitare de calitate a

produselor si de mediu, amenajarea platformelor pentru depozitarea gunoiului de grajd,

protejarea mediului dar si alte preocupari asemanatoare, nu s-au situat printre prioritatile

de investitii ale populatiei. Atat sectorul agricol cat si cel non-agricol, in ansamblu, nu

contribuie in prezent la combaterea efectelor produse de schimbarile climatice sau la

protectia mediului.

Principalele venituri ale populatiei provin in prezent din activitati agricole, fenomenul de

diversificare a activitatilor economice in domenii non-agricole avand o frecventa redusa.

Sectorul procesarii produselor agroalimentare si sectorul serviciilor se poate dezvolta,

poate oferi locuri de munca si oportunitati sporite de venituri pentru populatie. Exista

targuri saptamanale in majoritatea UAT, unde se practica forme traditionale de comert cu

produse agricole, dar acestea nu sunt autorizate pentru functionare la standarde

comunitare. Activitatile non-agricole traditionale, sunt slab dezvoltate si pe cale de

disparitie. Tinerii nu manifesta un interes pentru aceste tipuri de activitati, deoarece nu

au modele de succes pe care sa le urmeze. Cu toate acestea, exista anumite traditii

mestesugaresti care se mentin la un nivel de baza, iar pentru dezvoltarea acestora, este

nevoie de o implicare a generatiei tinere in acest sector.

Exista forme asociative in fiecare UAT, insa, acestea functioneaza doar formal, in relatia

cu APIA, pentru incasarea subventiilor pentru pasuni sau pentru chestiuni administrative

(eliberare adeverinte de membru). In ansamblu, asociativitatea in vederea dezvoltarii

economice a exploatatiilor, este privita cu scepticism de catre majoritatea fermierilor,

deoarece exista inca prejudecati legate de agricultura practicata in vechiul regim comunist

si se fac asemanari intre cele doua concepte (cooperativizare = colectivizare). Tinerii sunt

receptivi in implicarea in forme asociative, in special in domeniul apiculturii, zootehniei si

legumiculturii, pentru aplicarea de noi tehnologii, pentru procesarea si valorificarea

superioara a productiei agricole.

Desi investitiile publice in infrastructura au sporit in ultimii ani, infrastructura locala de

baza se situeaza inca, mult sub cea urbana. Drumurile satesti, comunale, care leaga satele

rasfirate, sunt de proasta calitate, ingreunand astfel accesul populatiei la serviciile de

baza, localizate in mediul urban. Numărul redus de unităţi sanitare, lipsa de personal

medical calificat în unităţile rămase şi şcolile slab dotate din mediul rural completează

12 SDL GAL Valea Racovei 2014-2020 – Anexa 2: Adresa nr. 708/22.02.2016 , Directia Agricola Vaslui

imaginea unei zone care se confruntă cu diverse provocări demografice, precum şi cu

disparităţi regionale, ce pot fi atenuate prin investiţii publice substanţiale. Situaţia actuală

are un impact grav asupra calităţii vieţii întregii populaţii în special a tinerilor, a

persoanelor în vârstă și a celor vulnerabile. Reteaua scolara este acoperitoare (cantitativ)

dar calitatea actului educational este slaba, datorita nivelului scazut de pregatire a

personalului didactic dar si a infrastructurii invechite si neperformante. In teritoriul

LEADER Valea Racovei, serviciile medicale sunt deficitare iar dispunerea acestora in cele

10 UAT este realizata astfel: 1 spital la Bacesti, cabinete medicale de familie in fiecare

UAT, 4 cabinete stomatologice publice in Delesti, Ivanesti, Laza, Pungesti si farmacii in

fiecare UAT13. In UAT Bacesti, exista Centrul de Asistenta Medico Sociala Bacesti, care are

rolul de a acorda servicii de ingrijire, servicii medicale, precum si servicii sociale

persoanelor cu afectiuni cronice care necesita permanent sau temporar supraveghere,

asistare, ingrijire, tratament. De asemenea, exista 28 organizatii ONG/Asociaţii14,

structurate pe domenii de activitate diverse: agricultura, turism rural si ecoturism, case de

ajutor reciproc, sustinerea grupurilor vulnerabile, educatie. Structura institutiilor cu

caracter social la nivel local este dominata de unitatile de cult si de asociatii si ONG locale

care pot constitui catalizatori pentru ameliorarea calitatii vietii alaturi de insitutiile

publice si economice locale. In ceea ce privește patrimoniul local, se constata

omogenitatea elementelor la nivelul teritoriului, dominante fiind cele de patrimoniu

imaterial. Se remarca numarul mare al elementelor de patrimoniu cultural (lacase de cult)

si al caminelor culturale, de asemenea, diversitatea elementelor de patrimoniu imaterial,

toate aceste putand fi catalizatori ai vietii social–culturale locale si ai turismului local,

necesari conservarii si consolidarii identitatii locale. Aceste aspecte au fost evidentiate si

pe parcursul dezbaterilor publice din cadrul intâlnirilor de animare, discutandu-se solutii

pentru revitalizarea satelor din Valea Racovei.

În cadrul teritoriului, în ultimii ani, au fost implementate proiecte de investiţii care au

beneficiat de ajutor public nerambursabil atat prin GAL Valea Racovei cat si din diverse

surse (SAPARD, FEADR, Banca Mondială,). Implementarea acestor proiecte a contribuit într-

o mica măsură la reducerea decalajului de dezvoltare economică şi socială faţă de alte

zone geografice, a condus la crearea de noi locuri de muncă, a creat oportunităţi pentru

familiile de tineri ce s-au stabilit la ţară în această perioadă, migrând de la oraş sau

reîntorcându-se de la munca din străinătate. Cu toate acestea, sunt necesare in continuare

investitii pentru serviciile publice locale, in vederea existentei unei infrastructuri care sa

raspunda nevoilor teritoriului si populatiei. Analizand serviciile publice locale in corelatie

cu cele mai sus precizate, desi s-au facut demersuri in ultimii ani pentru cresterea

nivelului de asigurare al serviciilor publice pentru populatie, acestea inca nu raspund

nevoilor intregului teritoriu GAL, fapt ce afecteaza in mod negativ calitatea vietii la nivel

local si potentialul de dezvoltare economica locala. Toate acestea accentueaza nivelul

saraciei si riscul de excluziune sociala, mai ales in randul comunitatii rome, aflat intr-un

trend crescator, mai cu seama ca 9 dintre cele 10 UAT componente inregistreaza o rata

mare a saraciei. Confruntate cu o populaţie aflată în curs de îmbătrânire şi într-un proces

de declin, teritoriul Valea Racovei are nevoie de investiţii coerente şi susţinute, în

infrastructură şi servicii.

13 “Anuarul statistic al judetului Vaslui 2014”, Cap. 7.4.1 Unitati sanitare, pe localitati, in anul 2013 14 www.just.ro/registrul-national-ong, “Asociatii.xls”, 15.03.2016