Analiză Comparativă -Ana

8/19/2019 Analiză Comparativă -Ana

1/8


2/8

enun ată anterior. )ltima parte, cea mai amplă ca i spa iu alocat, cuprinde 2 capitole careț ș ț

a#ordează variate teme cu re$erire la rela iile interpersonale i inter%rupale.ț ș

5in punct de vedere structural, lucrarea se prezintă ca un tot unitar, de iș

stilurile diver ilor autori sunt di$erite. "iziunea privind a#ordarea domeniului, precum iș ș

scopul lucrării au $ost nsă pe deplin n elese de autori, ast$el au urmărit să o$ere studentuluiț

un %hid care să-l pasioneze i care să-i $ie util de i se prezintă ca un #a%a ncărcat cu teoriileș Ș ș

i evolu iile domeniului, lucrarea este presărată cu ima%ini, ta#ele, scheme i $ra%mente deș ț ș

te4te reprezentative pentru anumite teme, precum i cu intertitluri care $ra%mentează #locul iș ș

$acilitează o lectură atractivă i $oarte #ine adaptată la realită ile societă ii rom/ne ti, dat $iindș ț ț ș

că $iecare capitol $ace re$erire la speci$icul rom/nesc.

Cele două lucrări supuse analizei comparative comportă multe similarită i, dar iț ș

di$eren e nota#ile. &n ceea ce prive te similarită ile, o#servăm că n am#ele lucrări se m#inăț ș ț

analizele #azate pe date e4perimentale i cercetări de tip anchetă sau studii de teren cuș

re$lec ii de tip u or speculativ, dat $iind că cercetările autorilor consacra i sunt ncă nț ș ț

des$ă urare, n curs de 1cimentare1 tiin i$ică, unele prezent/nd ipoteze ce urmează a $iș ș ț

validate. Este cazul teoriilor privind dra%ostea ca poveste istorisire3, rolul social al emo iilor ț

sau considerarea atitudinilor ca av/nd caracter mai de#ra%ă am#ivalent i am#i%uu dec/tș

unidimensional i tran ant.ș ș

6 a cum am arătat anterior, Septimiu Chelcea a pre$erat să omită prezentarea iș n

extenso a unor teme precum metodele i tehnicile de cercetare speci$ice psiholo%iei sociale,ș

dar i cea cu re$erire la co%ni ia socială ori la reprezentările, n vreme ce Petru Ilu le includeș ț ț

n lucrarea sa i le alocă un spa iu amplu pun/nd $a ă n $a ă coala europeană aș ț ț ț ș

reprezentărilor sociale – $ondată i patronată de Ser%e 7oscovici – cu paradi%ma co%ni ieiș ț

sociale ela#orată n cadrul psiholo%iei sociale americane.

5e i n mare parte sunt teme care se re%ăsesc n am#ele lucrări, maniera de a#ordareș

este di$erită. Petru Ilu a$i ează o mai mare apeten ă pentru rezultatele cercetărilor recente nț ș ț

domeniu n spa iul cultural nord-american, n vreme ce coordonatorul Septimiu Chelcea are oț

atitudine mai rezervată $a ă de aceste rezultate, nu pentru că nu le-ar considera valide iț ș

importante din punct de vedere tiin i$ic, ci pentru că militează pentru a#ordări care să vizezeș ț

cu precădere spa iul i speci$icită ile rom/ne ti sau cel pu in să $ie aplica#ile la speci$iculț ș ț ș ț

autohton.


3/8

6m#ii autori sesizează nuan ele dintre psiholo%ia socială a psiholo%ilor i psiholo%iaț ș

socială a sociolo%ilor i a$i ează o deose#ită preocupare $a ă de uzitarea unor concepte deș ș ț

#ază precum psiholo%ie socială, sociopsiholo%ie sau psihosociolo%ie. Petru Ilu militeazăț

pentru sociopsiholo%ie, consider/nd că este mai mult dec/t psiholo%ia socială a psiholo%ilor iș

chiar dec/t psihosociolo%ia, dat $iind că este $ocusată pe rela ia dintre micro-, mezo- iț ș

macrosocial. &n viziunea lui Ilu , sociopsiholo%ia are o nuan ă semni$icativă, 1inclusiv prinț ț

$aptul că mu că mai mult din sociolo%ie1 n condi iile n care, precizează autorul, multe dintreș ț

tratatele i manualele de sociolo%ie sunt m#i#ate de teorii i date de psiholo%ie socială.ș ș

Prima parte a volumului coordonat de Septimiu Chelcea cuprinde trei capitole semnate

chiar de acesta. Sunt prezentate succint, dar concentrat i $ocusat pe esen ă, de$ini iile date de-ș ț ț

a lun%ul timpului, de la 8lo+d 9. 6llport, autorul primului tratat de psiholo%ie socială i p/nășla autori de re$erin ă precum raian 9erseni, Ser%e 7oscovici, Pantelimon olu, Septimiuț

Chelcea care a de$init psihosociolo%ia ca 1studiul interac iunii comportamentelor prezente sauț

trecute, reale sau ima%inare n conte4t social ea studiază, totodată, rezultatele acesteiș

interac iuni stările i procesele psihice colective, situa iile de %rup i personalitatea ca produsț Ș ș ț ș

al interac iunilor sociale1. 6cest capitol introductiv operează i di$eren ele semnalate ntreț ș ț

procese de la nivelul domeniului, precum psiholo%ie socială nord-americană versus psiholo%ie

socială europeană, psiholo%ie socială psiholo%ică versus psiholo%ie socială sociolo%ică, psiholo%ie socială versus psihosociolo%ie, coordonatorul volumului consider/nd că cele două

sunt denumiri ale aceluia i domeniu interdisciplinar, chiar dacă nuan ele termenilor conduc,ș ț

$inalmente, spre alte n elesuri.ț

&n lucrarea lui Petru Ilu , autorul redă de$ini ia con$erită de psihosociolo%ul Septimiuț ț

Chelcea i propune la r/ndul său următoarea de$ini ie: 1Psiholo%ia socială vizează $elul nș ț

care contectele micri-, mezo- i macro-socioculturale a$ectează con inutul proceselor psihiceș ț

i comportamentele indivizilor, precum i $elul n care iau na tere, se structurează ori suntș ș ș

modi$icate conte4tele socioculturale, n special cele micro- i mezo-, prin interac iuneaș ț

mental-emo ională i comportamentală a acestora1 op. cit., pa%. ;


4/8

#unicii1 sau la acela al sim ului comun. Prin urmare, domeniul se plasează u or mar%inal, iar ț ș

teoriile de pnă acum nu au avut e$ectul uni$icator at/t de dorit, ci au rămas teorii cu nivel

mediu de %eneralitate. Percep ia acestei realită i este e4pusă ntr-un mod o#iectiv de cătreț ț

autor, la care putem intui re%retul că de i timpurile moderne i evolu ia domeniului solicităș ș ț

a#ordări mai constructive acestea ncă se lasă a teptate.ș

Capitolul 2 din Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplica iiț – volum coordonat de

Septimiu Chelcea, semnat tot de acesta, prezintă n aceea i manieră directă i esen ialăș ș ț

constituirea i evolu ia psihosociolo%iei pe plan mondial i n =om/nia. =e$lec iile despre omș ț ș ț

sunt antice i a#undente n $iecare perioadă de re$erin ă pentru cultura umanită ii – ș ț ț

psihosociolo%ia este un produs al evolu iei, al revolu iilor i al societă ilor – ea nu are un unicț ț ș ț

$ondator i nici nu cunoa te etape de dezvoltare unanim acceptate de teoreticieni. Spreș șe4emplu, Septimiu Chelcea identi$ică cinci etape n evolu ia psihosociolo%iei pe planț

mondial: preistoria, care durează p/nă la s$/r itul secolului al >I>-lea, perioada ??0-!;@,ș

interval n care s-a $undamentat ca disciplină tiin i$ică, perioada clasică !;


5/8

strate%iilor metodolo%ice, sus in/nd complementaritatea calitativ-cantitativ i e4plicit/ndț ș

importan a o#serva iei structurată i participativă3 care răm/ne metoda speci$ică principală.ț ț ș

6utorul propune n următorul capitol, tema aplicării teoriilor, conceptelor iș

rezultatelor psiholo%iei sociale i sociopsiholo%iei la areale clasice precum muncă, sănătate iș ș

domeniul uridic, adău%/ndu-se perspectiva nouă a domeniului mediului nconurător,

su#capitolul $iind semnat de Baura istor. &n esen ă, acesta men ionează studiile re$eritoare laț ț

valorile, atitudinile, dispozi iile i pre$erin ele vizavi de mediul nconurător, cercetărileț ș ț

ilustr/nd aplica ii i instrumente speci$ice psiholo%iei sociale. Se compară ast$el la nivelulț ș

asemănărilor i deose#irilor concepte precum atitudine versus preocupare $a ă de mediulș ț

nconurător, se investi%hează rela ia dintre atitudini i comportamente $a ă de mediulț ș ț

nconurător prin prisma a diverse teorii teoria activării normelor, teoria #azată pe valori,teoria ac iunii %/ndite3.ț

Petru Ilu dedică ntre% capitolul < pro#lematicii co%ni iei sociale, percepută caț ț

n ele%ere a $elului n care oamenii, pe #aza in$orma iilor pe care le de in, $ac in$eren e,ț ț ț ț

udecă i sociale despre indivizi, %rupuri, $enomene i procese sociale i despre propriaț ș ș

condi ie de $iin e sociale. &n cadrul acestuia sunt a#ordate schemele mentale, careț ț

su#ordonează conceptele de cate%orie, prototip i stereotip, concentr/ndu-se ulterior peș

pro#lematica intens e4ploatată de psiholo%ia socială, i anume aceea a stereotipurilor i aș ș

modului lor de operare n rela iile sociale. Ilu propune o a#ordare %lo#ală, analiznd natura iț ț ș

con inutul lor, evaluarea i măsurarea lor, valoarea de adevăr, activarea i $unc ionarea lor,ț ș ș ț

e$ectele asupra intelor lor, precum i minimalizarea i surmontarea lor. 5e asemenea, el seț ș ș

pozi ionează destul de critic la adresa teoriilor consacrate ncercării de reprimare aț

stereotipurilor sesiz/nd, la $el ca i Boredana Ivan, că uneori acestea accentuează e4a%eratș

e$ectele perverse. &n acest conte4t, Ilu analizează mecanismele i strate%iile co%nitiveț ș

individuale red/nd strate%iile euristice prin care actorul social cotidian operează selec ii iț ș

$iltrae ale volumului de date la care este suprae4pus. Cu mult mai #o%at i mai su%estiv dec/tș

conceptele de schemă mentală, cate%orie, prototip, stereotip este conceptul de reprezentare

socială care a nlocuit reprezentarea colectivă3 i care presupune $apte sociale, con inutș ț

social, precum i un anume %rad de consensualitate, scopul reprezentărilor $iind acela de aș

translata ne$amiliarul n $amiliar, pe care Petru Ilu l a#ordează dintr-o perspectivă e4trem deț

%eneroasă %noseolo%ic. Pentru cititorul mai pu in antrenat n pro#lematică, comple4itateaț

acesteia i a lim#aului speci$ic autorului pot $i o#stacole n calea apro$undării su#iectului.ș


6/8

&n volumul coordonat de Septimiu Chelcea, stereotipurile sunt o pro#lematică a#ordată

de Boredana Ivan n capitolul ?. =eperele conceptuale i metodolo%ice sunt redate pe scurt,ș

la $el i istoricul termenului consacrat de urnalistul alter Bipmann, !223D a#ordarea esteș

directă, cu un lim#a accesi#il, presărat de e4emple concrete, de para$razări uzitate n mod

$recvent n spa iul rom/nesc, ast$el nc/t cititorul să poată distin%e c/t mai clar ntre stereotipț

i preudecată dacă primul este componenta co%nitivă, preudecata reprezintă componentaș Ș

a$ectivă emo ională3, iar discriminarea – componenta comportamentală Susan 8ise, apudț

Ivan, pa%. ;@@, op. cit.3. oate acestea sunt redate prin prisma unor cercetări recente care au

demonstrat n S)6, spre e4emplu, comportamentul discriminatoriu $a ă de posi#ilii an%aa iț ț

me%ri sau hispanici an%aa ii al#i primesc apro4imativ de trei ori mai multe o$erte deȘ ț

an%aare dec/t cei de culoare sau hispanici. 6utoarea prezintă, de asemenea, teorii care au dat

rezultate ca modalită i de com#atere a stereotipurilor.ț

&n capitolul A, Petru Ilu tratează iluziile ca $enomen psihosocial, care presupunț

$alsitatea i percep ia $izică3. 6utorul operează o clasi$icare importantă a iluziilor n $unc ieș ț ț

de caracteristici diverse – se poate vor#i a adar despre iluzii individuale, %rupale sauș

macro%rupale, precum i de iluzii de percep ie $izică ori de cele psihosociale. &ntruc/t suntș ț

erori, ele au pronun ate consecin e ne%ative n activită ile umane i conduc laț ț ț ș

dis$unc ionalită i multiple, de i unele pot avea i avantae $unc ionale.ț ț ș ș ț

ematica %eneroasă a prieteniei, a căsătoriei i a dra%ostei, acestea $iind $undamentateș

pe nevoia de a$iliere a oamenilor sunt dez#ătute pe lar% i dintr-o perspectivă tiin i$ică nș ș ț

următorul capitol din lucrarea lui petru Ilu . Prietenia i dra%ostea au un statut aparte nț ș

multitudinea rela iilor interumane, $iind sin%urele care se #azează e4clusiv pe li#eră ale%ere iț ș

pe a$ectivitate. e%ativul, dar nu per$ect al prieteniei, este sin%urătatea – de$inită ca trăire, nu

ca a $i sin%ur spa ial. 5ra%ostea pasională i alte tipuri de dra%oste romantică, pra%matică,ț ș

posesivă, altruistă etc3, se4ualitatea premaritală $oarte permisă n societatea occidentală3,dra%ostea i căsătoria - n societă ile moderne, $amilia nucleară, restrnsă3 este mult maiș ț

pu in puternică i mai pra%matică dec/t n societă ile #azate pe %rupuri domestice e4tinse,ț ș ț

plus că se mani$estă tot mai puternic a#aterea de la v/rstă a partenerilor, precum i de laș

apartenen a reli%ioasă, cauzele i consecin ele disrup iei maritale emanciparea economică aț ș ț ț

$emeii, distan area ntre ha#itat i locul de muncă, democratizarea i li#eralizarea vie ii socialeț ș ș ț

n ansam#lu, cre terea speran ei de via ă3, trăinicia i $ra%ilitatea dra%ostei – con$runtarea cuș ț ț ș

dezamă%irea evolu ia tipică de la o $ază pasională, romantică, la una de sedimentare iț ș


7/8

ra ionalizare a sentimentelor, impre%nată de stimă i respect reciproc pnă la $aza %eloziei i aț ș ș

in$idelită ii3, precum i noi direc ii n rela iile de apropiere rela iile intime3.ț ș ț ț ț

)rmătoarea temă a#ordată clari$ică pro#lematica gender %en social3: di$eren ele deț

se4 sunt #iolo%ice, iar cele de %en sunt socioculturale. Petru Ilu analizează n maniera saț

incon$unda#ilă rela ia dintre stereotipuri, di$eren e i ine%alită i cercetare n spa iul nord-ț ț ș ț ț

american.

6celea i teme, dar alt$el structurate, le re%ăsim i n lucrarea coordonată de Septimiuș ș

Chelcea. Spre e4emplu, autorul propune analiza comportamentului colectiv prin prisma a trei

dimensiuni: scopul constituirii lor comportamente colective e4presive i instrumentale3,ș

%radul lor de or%anizare e4isten a liderului $ormal sau in$ormal3 i durata acestora, termenulț ș

$ăc/nd re$erire la $enomene multiple i variate, precum mul imile, opinia pu#lică, zvonurile,ș ț

isteria colectivă i moda. 5intre acestea, Chelcea analizează doar mul imile conven ionale,ș ț ț

active, contestatare etc3. 5e asemenea, prezintă i cauzele comportamentelor colective,ș

precum tensiunile sociale, distri#u ia ine%ală a #unurilor etc. , dar i teoriile despre dinamicaț ș

mul imilor.ț

Cititorul volumului coordonat de Septimiu Chelcea porne te ntr-o călătorie aș

cunoa terii de sine i a realită ii a cărui martor este. Bim#aul accesi#il nu su#mineazăș ș țnicicum erudi ia autorilor, ci dimpotrivă, o poten ează cu at/t mai mult cu c/t scopul a $ostț ț

atins: manualul tre#uie să sus ină po$ta de a nvă a, de a n ele%e, de a ti mai mult i de aț ț ț ș ș

apro$unda.

7emoria socială i opinia pu#lică sunt alte două capitole semnate de Septimiu Chelceaș

n care re%ăsim at/t de necesarele e4emple, de realită i puse su# lupa psihosociolo%ului careț

le-a investi%at apel/nd la metode ce validează $ără tă%adă rezultatele. &n analiza memoriei

sociale, autorul $ace trimitere la =om/nia tranzi iei postcomuniste arăt/nd că ocolireaț

a#uzurilor memoriei ne eli#erează, cu at/t mai mult cu c/t memoria socială se lasă u or ș

manipulată. 5emersul propus presupune identi$icarea capcanelor procesării in$orma ieiț

sociale i ilustrarea modului n care se reor%anizează memoria socială n =om/niaș

contemporană, pornind de la a$irma ia lui *loch care spunea că '$iecare epocă iț ș

reconstruie te trecutul n $unc ie de interesele ei proprii(. 5upă revolu ie, =om/nia s-aș ț ț

con$runtat cu această mare provocare: să- i rescrie istoria, cu scopul nedeclarat deș

reor%anizare a memoriei sociale i de eliminare, pe c/t posi#il a eroilor i a miturilor. Iar ș ș


8/8

acest lucru a $ost posi#il mai nt/i prin ter%erea reperelor comuniste i apoi prin ncercareaș ș

$i4ării unor noi repere.

6naliza comparativă pe care ne-am propus-o ne o#li%ă să ne temperăm din a prezenta

n amănunt $iecare capitolFtemă n parte. Scopul acestei analize a $ost altul: să pună $a ă n $a ăț ț

a#ordările a două nume consacrate n domeniu: Septimiu Chelcea i Petru Ilu . 5e asemenea,ș ț

nu ne-am propus nici desemnarea vreunui 'c/ ti%ător(, dat $iind că nu a e4istat i nici nuș ș

poate e4ista o competi ie ntre cei doi, cu at/t mai mult cu c/t autorii respectivi sunt vechiț

cola#oratori, adevăra i pro$esioni ti care cunosc $oarte #ine rolul i $iecăruia n consolidareaț ș ș

cercetărilor de psiholo%ie socială n =om/nia. Ceea ce ne-am dorit a $ost să $acem o

compara ie ntre două lucrări de re$erin ă n domeniu i dacă lucrarea lui Petru Ilu răm/neț ț ș ț

tri#utară mai de%ra#ă conceptului de tratat, volumul coordonat de Septimiu Chelcea seimpune ca un manual antrenant, interesant i provocator pentru studen ii $acultă ilor ș ț ț

socioumane i nu numai. e permitem nsă o pre$erin ă i anume pentru 'manual(, pentruș ț ș

a#ordarea leeră, dar e4i%entă tiin i$ic, pentru multitudinea de e4emple i preocupareaș ț ș

constantă de raportare la speci$icul rom/nesc, pentru maniera lăuda#ilă n care au $ost

coordona i mai mul i autori spre a rezulta un produs unitar, un manual $ără discrepan e i careț ț ț ș

prezintă semnături cu autoritate n domeniu.

6m apreciat totodată devotamentul $iecăruia dintre cei doi autori analiza i n a con$eriț

c/t mai mult domeniului psiholo%iei sociale, sociopsiholo%iei sau psihosociolo%iei – am#ii s-

au lăsat %hida i de dorin a de a consolida domeniul, teoriile, conceptele, i de a trasa noiț ț ș

domenii de aplicare i viziuni proaspete, care să an%reneze pro%resul i recuperarea anilor nș ș

care această tiin ă a $ost privată, doar n mod o$icial i pu#lic, de discipoli i cercetători.ș ț ș ș

eoreticienii de astăzi lasă o pre ioasă mo tenire cercetătorilor de m/ine care, după cumț ș

ndeamnă $ără menaamente at/t Septimiu Chelcea, c/t i Petru Ilu , tre#uie să a#ordeze cuș ț

pro$esionalism i total devotament speci$icul rom/nesc n e4perimentele i analizeleș ș

psiholo%iei sociale.

Analiză Comparativă -Ana

Documents

Transcript of Analiză Comparativă -Ana