Analiza Comertului Exterior a RM in Perioada Anilor 1993-2012

7/28/2019 Analiza Comertului Exterior a RM in Perioada Anilor 1993-2012

1/27

Republica Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Stiinte Economice

Catedra Finante si Banci

Evolutia Anuala a

Comertului Exterior al

Republicii Moldova si a

Parametrilor Adiacenti

Elaborat: Rotari Viorica

FB1006


2/27

1

Cuprins

I. Notiuni generale despre Balanta de Plati in Republica Moldova 2

II. Norme metodologice referitoare la Balanta de Plati a Republicii Moldova.Structura Balantei de Plati. 2

III.Balanta Comerciala- element de baza a Balantei de Plati. Evolutia anuala aComertului Exterior si a Parametrilor Adiacenti in Republica Moldova(1993-2011) 10

IV.Rezervele Valutare Internationale................. 18

V. Metode, Tehnici si Politici de Echilibrare a Balantei de Plati 19BIBLIOGRAFIE.. 26


3/27

2

I .Balana de pli a Republicii Moldovase ntocmete n baza articolului 5 din LegeaRepublicii

Moldova nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 Cu privire la Banca Naional a Moldovei.

Balana de pli, poziia investiional internaional i datoria extern a Republicii Moldova suntelaborate trimestrial i anual n milioane dolari SUA. Informaia din aceste documente statisticenu include datele pentru raioanele din partea stng a Nistrului i mun. Bender.Balana de pli, poziia investiional internaional i datoria extern sunt revizuite dup cumurmeaz:

Revizuirile periodice ale datelor trimestriale din balana de pli, poziia investiionalinternaional i datoria extern sunt efectuate n fiecare trimestru i pot cuprinde pn la treitrimestre precedente ale anului curent;

Revizuirea anual a datelor din balana de pli, poziia investiional internaional i datoriaextern este efectuatla momentul compilrii variantei finale i poate cuprinde pn la patru ani

precedeni.Confidenialitatea datelor. BNM asigur securitatea i confidenialitatea informaiei colectateaferente tranzaciilor economice internaionale. Datele sunt utilizate doar n scopuri statistice,fiind difuzate sub form agregat.

ll. NORME METODOLOGICE REFERITOARE LA BALANA DE PLI AREPUBLICII MOLDOVA

Balana de pli este un document statistic de sintez macroeconomic ce reflect n modsistematizat toate tranzaciile economice ale unei ri cu restul lumii pentru o perioad de timp.Datele sunt clasificate i compilate conform standardelor internaionale recomandate de Fondul

MonetarInternaional nManualul Balanei de Pli, ediia a V-a (1993), i a suplimentului laacestaDerivateFinanciare (2000), cu excepia articolului alocri de DST care se nregistreazconform recomandrilor ediiei a VI-a (2009).

Structural, balana de pli este alctuit din dou conturi mari:-contul curent;-contul de capital i financiar.

Contul curent include:-balana comerului cu bunuri i servicii,-balana veniturilor,-balana transferurilor curente.Contul de capital i financiarconst din:-transferuri de capital,-investiii directe,-investiii de portofoliu,-derivate financiare,-alte investiii,-active de rezerv.


4/27

3

La majoritatea articolelorcontului financiar al balanei de pli nregistrrile sunt efectuate nvaloare net.Structura balantei de plati externeI. Contul curentA. Bunuri si servicii:

o o Bunuri;o o Servicii;

B. Venituri:o o Din investitii directe / portofoliu;o o Din alte investitii (dobnzi);C. Transferuri curente:o o Sector oficial

o o Alte sectoareII. Contul de capitalo o Transferuri de capital;o o Active cumparate / vnduteIII. Contul financiaro o Investitii directe;

o o Investitii de portofoliu;o o Alte investitii (credite externe,

mprumuturi FMI);o o Conturi de tranzit;o o Conturi de cliring / bartero o Active de rezerva (aur, DST, valuta)

IV Erori si omisiuni

Sursa: IMF Financial Statistics

Balana de pli reflect tranzaciile efectuate ntre rezideni i nerezideni.O unitate economic este considerat REZIDENT al unei ri atunci cnd are CENTRUL DE INTERES ECONOMIC n TERITORIUL ECONOMIC al acesteia. TERITORIUL ECONOMICal unei ri const din teritoriul geografic administrat de un guvern, unde persoanele, bunurile icapitalul circul liber i sunt subordonate acelorai autoriti monetare i fiscale. El mai include:spaiul aerian, apele teritoriale, teritoriile din apele internaionale asupra crora ara are drepturi

exclusive, enclavele teritoriale situate pe teritoriul altor state, cum ar fi reprezentanelediplomatice, consulatele, bazele militare etc. Respectiv, enclavele teritoriale de acest gen alealtor state nu sunt incluse n teritoriul economic al rii date.O persoan fizic sau juridic se consider c are CENTRUL DE INTERES ECONOMIC n ararespectiv, atunci cnd este amplasat pe teritoriul economic al acesteia, deine imobile, spaii deproducie i este angajat sau intenioneaz s seangajeze n activiti i tranzacii economicesemnificative pe o perioad indefinit sau finit, dar destul de ndelungat (un an sau mai mult).EVALUAREA tranzaciilor se efectueaz la preul pieei, acesta fiind definit ca suma de bani pe


5/27

4

care un potenial cumprtor este gata s o plteasc unui potenial vnztor, pentru a achiziionaceva, cnd ambii sunt pri independente i urmresc numai interese comerciale.Momentul de nregistrare a tranzaciiloreste momentul, real sau estimat, cnd o valoareeconomic este creat, transformat, schimbat, transferat sau stins. n practic, acest momentnu ntotdeauna este evident i poate fi aproximat prin momentul n care prile nregistreaz

tranzacia n conturile lorcontabile. n principal, tranzaciile sunt nregistrate n balana de pliurmnd principiul de dreptconstatat.nregistrri pentru unele operaiuni:

tranzaciile cu bunuri sunt nregistrate la momentul schimbului dreptului de proprietate asupralor;

tranzaciile cu servicii la momentul prestrii;

venitul reinvestit din investiii directe n perioada n care a fost ctigat;

tragerile de mprumuturila data efectiv a tranzaciei;

rambursrile de mprumuturi la momentul cnd ar fi trebuit efectuate plile conform

acordurilor, dup principiul de drept declarat;dobnzile sunt nregistrate n baza dreptului constatat, reflectnd costul capitalului calculat n

perioada respectiv;

dividendelela data declarrii angajamentelor ctre plat.Balana de pli nu utilizeaz noiunile de PLI i NCASRI n concepia general a acestora,ci n sens de tranzacii, deoarece o parte din tranzaciile internaionale nu presupun pli n bani(de exemplu tranzaciile barter), iar o alt parte n general nu implic pli (de exemplumotenirea).

SECTOARE ECONOMICE

Conform ediiei a V-ea aManualului Balanei de pli se disting patru sectoare economice:autoriti monetareBanca Naional a Moldovei;

sectorul guvernamentalinstituiile guvernamentale, autoritilepublice locale;

sectorul bancarbncile liceniate din Moldova;

alte sectoareagenii economici, alii dect cei inclui n sectoarele precedente: ntreprinderiindustriale i comerciale, de asigurare, alte instituii financiare care nu accept depozite,gospodrii casnice.La componentele contului curent al balanei de pli venituri i transferuri i la componentele

contului de capital i financiar al balanei de pli transferurile de capital, investiiile directe ide portofoliu, derivatele financiare, alte investiii datele sunt nregistrate n funcie de sectoruleconomic la care aparine partea rezident implicat n operaiune.


6/27

5

MODALITATEA DE NREGISTRARE A DATELOR

Sintetic, principalele operatiuni se nregistreaza n BPE astfel:Intrari - CREDIT Iesiri - DEBITExporturi FOB Importuri FOB

Servicii prestate Servicii platiteDividende, dobnzi, salariincasate

Dividende, dobnzi, salariiplatite

Transferuri unilaterale dinstrainatate

Transferuri unilaterale nstrainatate

Capitaluri investite dinstrainatate

Capitaluri investite nstrainatate

Credite atrase Credite acordateCresterea activelor derezerva

Diminuarea activelor derezerva

Sursa: Manualul FM I

La baza ntocmirii balanei de pli stprincipiul dublei nregistrri. Fiecare tranzacie estereprezentat prin dou nregistrri egale ca valoare absolut, dar opuse ca semn. Una din acestenregistrri se efectueaz pe credit cu semnul plus, iar cealalt pe debit cu semnul minus. Deexemplu, n cazul efecturii unei operaiuni de export n BP, valoarea tranzaciei va fi reflectatpe credit la articolul exporti pe debit la articolul active - valut i depozite. n aa mod, sumatuturor nscrierilor pe credit este egal cu suma tuturor nscrierilor pe debit, iar soldul net alnregistrrilor din BP trebuie s fie zero.A. Operaiunile ce genereaz intrri / ncasri se nregistreaz dup cum urmeaz:

pe credit:exportul de bunuri i servicii, obinerea venitului din munc i a venitului aferent factorilor de

producie deinui de rezideni i utilizai de nerezideni sau la titluri de valoare n posesiarezidenilor, emise de nerezideni;

investiiile strine n Moldova, retragerea investiiilor moldoveneti de peste hotare,mprumuturile acordate de nerezideni rezidenilor, alocrile de DST, rambursareamprumuturilor acordate de rezideni nerezidenilor, vnzarea titlurilor de valoare moldovenetinerezidenilor i vnzarea de ctre rezideni a titlurilor de valoare strine nerezidenilor; pe debit:

ncasrile primite drept compensare la operaiunile indicate mai sus la credit (majorarea

creanelor sau diminuarea angajamentelor fa de nerezideni).B. Operaiunile ce genereaz ieiri / pli se nregistreaz dup cum urmeaz:

pe debit:

importul de bunuri i servicii, plata venitului din munc i a venitului provenit din utilizarea

de ctre rezideni a factorilor de producie deinui de nerezideni sau la titluri de valoare nposesia nerezidenilor, emise de rezideni;

investiiile moldoveneti n strintate, retragerea investiiilor strine din Moldova,


7/27

6

mprumuturile acordate de rezideni nerezidenilor, rambursarea de ctre rezideni amprumuturilor externe, cumprarea titlurilor de valoare strine de ctre rezideni irscumprarea de ctre rezideni a titlurilor de valoare moldoveneti n posesia nerezidenilor;pe credit:

plile efectuate drept compensare la operaiunile indicate mai sus la debit (diminuarea

creanelor sau majorarea angajamentelor fa de nerezideni).C. Transferur i curente

Spre deosebire de operaiunile descrise la literele A i B, care presupun angajamente reciproce, la articolul transferurile curente se efectueaz nregistrarea compensatorie a bunurilor i serviciilorprimate sau furnizate gratuit, precum i a ajutoarelor bneti i a altor operaiuni de transferunilateral, cum ar fi asistena tehnic acordat rii, contribuia tarii n organismele internaionalesau remiterile de bani efectuate de persoane fizice.D. Erori i omisiuni

Modalitatea de nregistrare n balana de pli bazat pe contabilizarea n partid dubl implic oegalitate a totalurilor nscrierilor pe credit i pe debit. n practic, ns, nu se ntmpl aa,deoarece datelepentru diferite articole sunt colectate din diverse surse, drept rezultat se obine un

sold net debitor sau net creditor, care este nregistrat cu semn opus la un articol special numiterori i omisiuni. Astfel, dacbalana componentelor reprezint un sold net creditor, se va efectua o nscriere compensatorie ladebitul acestui articol i viceversa.Erori i omisiunipot aprea n urma variaiei ratelor deschimb, decalajului de timp ntre momentul tranzaciei i nregistrarea acesteia, a suprapuneriiperioadelor de raportare, precum i din alte motive.Bunuri

Valoarea mrfurilor importate este recalculat din preuri c.i.f. n preuri f.o.b., excluzndcostul serviciilor de asigurare i transportare, care au fost estimate la 10% din valoareaimporturilor din CSI i 6% din restul rilor. Recalcularea nu se efectueaz pentru mrfurileimportate din rile vecine (Romnia i Ucraina).

Datele oficiale nregistrate de Serviciul Vamal despre importul / exportul de bunuri efectuatdepersoane fizice sunt completate cu estimrile BNM.

n baza datelor din SRTI se calculeaz valoarea bunurilor procurate de ctre transportatorii

internaionali aerieni i auto n porturi i aeroporturi de la vnztori rezideni ai altui stat,precum i valoarea reparaiilor capitale executate n alte economii dect cele de reedin aleproprietarului bunurilor respective.Servicii

Servicii de transport

Importul serviciilor de transport al mrfurilor este ajustat cu datele obinute de la recalcularea

valorii mrfurilor din preuri c.i.f. n preurif.o.b. (vezi compartimentulBunuri). Datele astfelobinute sunt divizate estimativ pe tipuri de transport (aerian, feroviar, maritim, rutier i pringazoducte).

Exportul serviciilor de transport al mrfurilor este calculat n baza datelor colectate prinintermediul SRTI, pentru serviciile auxiliare de transport se efectueaz estimri suplimentare.

Valoarea serviciilor de tranzitare a gazelor naturale pe teritoriul Republicii Moldova secalculeaz n baza rapoartelor primare colectate.


8/27

7

Serviciile de transport rutier, feroviar, aerian i maritim al pasagerilor se calculeaz n bazaraportului de la BNS i a informaiei colectate prin intermediul SRTI.

n baza datelor privind asistenatehnic acordat rii se estimeaz serviciile de transportaerianprestate nerezidenilor.

Servicii de cltoriiServiciile de cltorii sunt calculate n baza mai multor surse i sunt specificate n dou

componente principale: cltorii de afaceri i cltorii n scop personal.

n baza datelor colectate prin intermediul SRTI se fac estimri pentru urmtoarele subarticole:

cheltuielile muncitorilor sezonieri i de frontier, cheltuieli de tratament, cheltuieli de instruire ialtele.

O alt surs important pentru evaluarea serviciilor de cltorii este informaia privindoperaiunile de vnzare / cumprare a valutei de ctre casele de schimb valutar. Datele obinutesunt distribuite estimativ pe subarticole.

Vnzrile n magazinele Duty free se utilizeaz pentru aprecierea valorii mrfurilorprocurate de ctre nerezideni la momentul plecrii din ar.

n baza datelor privind asistena tehnic acordat rii se estimeaz valoarea serviciilor decltorii ale experilor nerezideni.

Utiliznd numrul declaraiilor vamale nregistrate de Serviciul Vamal despre importul /

exportul de bunuri efectuat de persoane fizice, se estimeaz cheltuielile de cltorii alepersoanelor fizice ce se ocup cu importul / exportul de bunuri. Astfel, cheltuielile de ntreinerese apreciaz innd cont de durata ederii i zona geografic (ara).

Din valoarea compensrii pentru munca muncitorilor moldoveni aflai peste hotare seestimeaz cheltuielile de ntreinere ale acestora n rile respective.

Se estimeaz serviciile de cltorii aferente rezidenilor / nerezidenilor ce i fac studiile sause perfecioneaz profesional peste hotare / n Moldova. Aceste estimri se efectueaz avnd nvedere numrul de persoane (studeni, elevi, stagiari etc.), ara, durata studiilor, tipul i valoareacontractului,bursele i valoarea instruirii peste hotare de care beneficiaz rezidenii i, respectiv,serviciile prestate n Republica Moldova pentru nerezideni.Alte servicii

Informaia colectat prin intermediul SRTIeste utilizat pentru calcularea valorii serviciilorde construcii, financiare, informatice i informaionale, liceniere i drepturi de autor, alteservicii de afaceri i serviciile guvernamentale (parial).

n baza datelor BNS despre comerul exterior cu servicii se calculeaz valoarea serviciilorpotale i de curier i a serviciilor de telecomunicaii. Tot din acest raport se utilizeaz dateledespre serviciile audiovizuale i culturale.

n baza datelor BNS se calculeaz exportul serviciilor de asigurare, iar pentru evaluarea

importului se aplic un coeficient la valoarea primelor de asigurare pltite de ctre rezidenicompaniilor de asigurare strine, ce sunt obinuteprin SRTI. Suplimentar nbaza numrului deautovehicule importate de ctre persoanele fizice se estimeaz serviciile de asigurare a acestormijloace de transport.


9/27

8

n baza datelor despre micrile de valut pe conturile ambasadelor i consulatelor RepubliciiMoldova peste hotare sunt calculate serviciile guvernamentale prestate nerezidenilor.

Se estimeaz serviciile guvernamentale calculate din suma asistenei tehnice acordateRepublicii Moldova de ctre organismele internaionale i guvernele strine.

VenituriCompensarea pentru munca rezidenilor prestat nerezidenilor se estimeaz n baza datelor

din SRTI privind transferurile bneti de peste hotare n favoarea persoanelor fizice. Deasemenea se ia n consideraie numerarul ce circul pe piaa intern de imobil i autoturisme,precum i cel ce particip la consumul final al gospodriilor.

Veniturile din munca nerezidenilor n Moldova se calculeaz n baza datelor din anchetareareprezentanelor instituiilor internaionale amplasate n Moldova, a numrului strinilor celucreaz n Moldova n baza contractelor de munc pe termen scurt raportat de Biroul Migraie i Azil, precum i a informaiei colectate prin STRI.

Pentru aprecierea venitului reinvestit se utilizeaz datele despre rezultatele activitii

ntreprinderilor cu capital mixt i strin, precum i datele din SRTI referitoare la dividendelepltite. n conformitate cu principiul activitii operaionale curente, la calculare se iau nconsideraie rezultatele nete doar din activitatea operaional, cu excludereaveniturilor/pierderilor determinate de fluctuaia cursului valutar, precum i a modificrilor destoc determinate de reevaluare etc.Transferuri curente

Transferurile curente personale se estimeaz n baza datelor din SRTI.

Transferurile curente privind nvmntul bugetar i perfecionarea cadrelor din contulorganizaiilor internaionale i guvernelor strine se evalueaz n baza informaiei de lainstituiile de resort.

Transferurile curente ce in de impozitele i taxele achitate de rezideni n rile unde se afl lamunc sunt calculate utiliznd un coeficient aplicat la valoarea compensrii pentru munc.

Transferurile curente n domeniul asigurrii (altele dect asigurarea vieii) sunt calculateavnd n vedere suma primelor de asigurare fr plata estimativ a serviciilor de asigurare.Transferuri de capital

Transferurile imigranilor ce sosesc la loc permanent de trai n ar sunt calculate n bazanumrului imigranilor i a valorii medii a averii aduse cu sinede fiecare persoan.

Transferurile emigranilor ce pleac la loc permanent de trai n strintate sunt estimate nbaza datelor colectate prin intermediul SRTI privind transferurile persoanelor fizice n

strintate, ce se presupun s fie fcute n urmavnzrii averii n ar (imobil, automobil etc.).Credite comercialeCreditele comerciale sunt estimate n baza datelor vamale despre barterul neechivalent, aevalurilor suplimentare aferente serviciilor internaionale i a comparaiei plilor i ncasrilornregistrate n SRTI pentru exportul i importul de mrfuri cu datele vamale. La efectuareacalculelor se exclud tranzaciile cu participarea rezidenilor n care marfa nu a trecut hotarul rii,de exemplu n cazul intermedierii n tranzaciile cu mrfuri procurate i vndute ulterior peste


10/27

9

hotare. Aceeai metod este utilizat att pentru creditele comerciale primite de la partenerii dinstrintate, ct i pentru cele acordate nerezidenilor.

Pozitia investitionala internationala

Derivat din balanta de plati externe, un alt tablou sintetic important este si tabloul care aratapozitia investitionala a unei tari. n determinarea pozitiei investitionale internationale se iau nconsiderare cu precadere fluxuri cuprinse n contul financiar al balantei de plati: activele derezerva, datoria externa pe termen mediu si lung precum si creantele si angajamentele pe termenscurt. Pozitia investitionala este un instrument util n proiectarea unei politici macroeconomicede finantare externa adecvata a deficitelor din balanta de plati externe sau alte deficite interne(deficite bugetare, fiscale etc.) lund n considerare toate resursele financiare ce pot fi atrase depe pietele financiare internationale capabile sa completeze resursele interne (publice sauprivate). Concret, situatia investitionala internationala cuprinde urmatoarele:

Pozitia investitionala internationala

I. Active de rezerva din sistemul bancar

o o Aur monetar;

o o Detineri de DST;

o o Devize convertibile;

II. Datoria externa pe tipuri de creditori

o o Multilaterale: FMI, UE, BIRD, BERD

o o Bilaterale: detaliere pe principalii creditori;

o o Banci private: detaliere pe tari;

o o Obligatiuni straine / euroobligatiuni

o o Credite furnizor: detaliere pe tari;

o o Alti creditori privati.

III. Datoria externa pe tipuri de debitori


11/27

10

o o Datoria publica;

o o Datoria public garantata;

o o Datoria comerciala negarantata.

IV. Creante si angajamente pe termen scurt

o o Creante: incasoo, acreditive, garantii bancare primite;

o o Angajamente: incasoo, acreditive, garantii emise, linii de finantare,alte angajamente.

V. Investitii straine

o o Directe;o o De portofoliu.

Sursa: Raportul anual al BNM

III. BALANTA COMERCIALA

Toate operatiunile de comert international sunt reflectate in balanta comerciala, carereleva si gradul racordarii unei tari la fluxurile economice internationale.

Balanta comerciala reprezinta un tablou economico-statistic in care se inregistreaza si secompara sistematic valoarea totala si pe grupe de marfuri a exportului si a importului unei tari,pe o anumita perioada, de regula un an. Gruparea bunurilor economice exportate si importate serealizeaza in modalitati deiferite de la o tara la alta. De obicei, aceasta grupare include zecesectiuni, cu 150 de grupe de marfuri agroalimentare, materii prime, combustibili, produsechimice, masini si echipamente de transport etc.

Fiecare tara urmareste cu ajutorul balantei comericale, modul cum participa ea lacomertul international, in scopul valorificarii pe piata externa a rezultatelor activitatii la scaranationala. Exportul constituie activul in care se inscriu operativ sumele incasate din vanzareabunurilor economice, intr-o valuta convenita. Importul constituie pasivul in care se inscriusumele platite pentru bunurile economice importate, intr-o valuta inscrisa in contractul de import.

Balanta comerciala poate sa se infatiseze sub mai multe forme, determinate pe baza unorcriterii necesare deciziilor pen tru intocmirea, urmarirea sau evaloarea balantei. Astfel, dupanumarul partenerilor, balanta poate fi:


12/27

11

- balanta comerciala generala atunci cand in balanta se cuprind schimburile de marfuri aleunei tari cu toate celelalte tari

- balanta comerciala partiala atunci cand in balanta sunt cuprinse schimburile de marfuriale unei tari cu agenti economici dintr-o singura tara sau dintr-o singura grupare de tari

Dupa raportul dintre export si import balanta poate fi:

1. excedentara (activa), atunci cand valoarea exportului e mai mare decat valoareaimportului, tara respectiva realizand venituri suplimentare in valuta. O asemenea balanta erecomandabila pentru tarile care au datorii externe si cele care doresc sa treaca laconvertibilitatea monedei. O balanta comerciala excedentara se poate realiza prin relatii decomert exterior cu orice alta tara

2. deficitara (pasiva), atunci cand valoarea exportului e mai mica decat valoareaimportului. Echilibrarea acestei balante se poate face prin folosirea rezervelor valutare propii sau

prin credite externe rambursabile.

3. echilibrata (soldata) atunci cand valoarea exportului este egala cu valoarea importului.Aceasta se poate realiza in fiecare an sau in mod cumulativ pe mai multi ani.

Starea balantei comerciale (excedentara, deficitara, echilibrata) este expresia, indeosebi, agradului de eficienta economica inregistrata in tara respectiva si care determina forta concurenteimarfurilor ei pe piata mondiala.

In situatia in care o balanta comerciala este deficitara (pasiva) in mod cronic, inseamna caevolutia economica este necorespunzatoare; insa o stare benefica nu presupune neaparat obalanta comerciala excedentara continuu, ci necesita o balanta comerciala echilibrata in dinamicape orizonturi medii de timp si pe ansamblul relatiilor de export-import. Pentru evaloarea curentaa situatiei balantei comerciale trebuie sa se tina seama si de mecanismul si nivelul preturilorutilizate pentru bunurile economice care fac obiectul comertului international.

Balanta comerciala este o componenta principala a balantei de plati externe.

In relatie directa cu stadiul dezvoltarii economice a unei tari si cu exigentele unor teorii

economice predominante intr-o perioada, referitoare la comertul international, statul elaboreaza opolitica comerciala corespunzatoare.

Pe termen lung, obiectivul politicii comerciale consta in stimularea dezvoltarii economieifiecarui stat, in conditii de concurenta internationala. Pe termen scurt sau mediu, obiectivelepoliticii comerciale constau, in principal, in modernizarea structurii relatiilor comercialeinternationale.


13/27

12

In ansamblul lor, obiectivele politicii comerciale se deosebesc in timp si spatiu subinfluenta unor imprejurari nationale si internationale specifice. In prezent se intareste tendintaspre institutionalizarea relatiilor economice internationale, concomitent cu multilateralizareaacestora prin acorduri care vizeaza codificarea unor norme si principii referitoare la utilizareaanumitor instrumente proprii politicii comerciale in schimburile economice mutuale.

Comertul international necesita incheierea sistematica de tratate, acorduri si deiverseconventii economice intre parteneri din tari diferite.

Masurarea gradului si evolutiei comertului international, pe de o parte, si dezvoltareaeconomica pe de alta parte, constituie un demers stiintific fundamental si de mare complexitatein timp si spatiu. Aceasta relatie implica determinarea riguroasa si sistematica a eficienteifiecarei operatiuni de comert international care intra in structura actuala a acestuia. Eficientaeconomica a comertului international reflecta efectele pe care exportul si importul le au asupraactivitatii economice, asupra economiei nationale in ansamblul ei.

Pe termen scurt, eficienta demonstreaza modul in care ea isi indeplineste functia dementinere a unei situatii economice sau de a contribui la asigurarea echilibrului intre cererea sioferta agregate de bunuri economice. Eficienta activitatii de comert international, apreciata prinindicatorii macroeconomici, este cu atat mai mare cu cat agentii economici obtin mai multavaluta din export, cu ajutorul careia pot sa importe bunuri economice necesare.

Calcularea eficientei comertului international la nivel microeconomic si pe fiecareoperatiune de export si de import este necesara, dar nu si suficienta pentru aprecierea eficienteitotalitatii relatiilor economice internationale, in corelatie cu eficienta globala a activitatii

economice dintr-o tara.Pe termen mediu si lung eficienta comertului international are o sfera mai cuprinzatoare

deoarece reflecta efectele totale asupra evolutiei de ansamblu a economiei unei tari, aflate inechilibru dinamic. Aceasta inseamna ca, prin influentele sale multiple, comertul internationalschimba componenta materiala a indicatorilor de de rezultate macroeconomice, cum ar fiprodusul global brut; de asemenea, comertul international influenteaza ritmul de crestere alprodusului national net, precum si expresia monetara a acestuia.

Astfel eficienta comertului international trebuie evaluata atat din perspectiva obtinerii efectelorimediate directe cat si din cea a obtinerii efectelor imediate agregate.

In consecinta, relatia dintre comertul international si dezvoltarea economica devine maicomplexa si mai cuprinzatoare, in sensul ca ea trebuie sa vizeze nu numai cresterea eficienteieconomice intr-o anumita tara, ci in ansamblul tarilor partenere la operatiunile tot maidiversificate de comert exterior.


14/27

13

Participarea unei economii la comertul international cu bunuri si servicii este reflectata sianalizata cu ajutorul urmatorilor indicatori:

Volumul valoric al exporturilor anuale de bunuri si servicii ale unei tari si ponderea acestora inprodusul intern brut (in %), ca expresie a performantei exterioare a economiei nationale.

In comparatiile dintre tari se recurge deseori la exportul/locuitor, dar exportul trebuie sacuprinda atat bunurile (produse tangibile si intangibile), cat si serviciile (produse intangibile).

Volumul valoric al importurilor anuale de bunuri si servicii ale unei tari si marimea relativa (in%) a acestora in raportul cu produsul intern brut al tarii, ca expresie a dependentei economieinationale fata de pietele externe de aprovizionare.

Impreuna, exporturile si importurile de marfuri si servicii exprimate procentual in raport cuPIB formeaza un indicator ce reflecta rolul schimburilor comerciale cu strainatatea in crearea siutilizarea produsului brut al tarii. El este cunoscut in literatura de specialitate si sub denumirea de

ventilare internationala a economiei unei tari.

Capacitatea de plata a unei economii nationale constituie o dimensiune importanta in luareadeciziei de a face afaceri cu operatorii economici din acea tara. Cel mai uzitat indicator esteexprimarea rezervei oficiale a tarii in luni de import (uneori, doar a partii din rezerva oficialacare este detinuta in valuta forte, nu si partea detinuta sub forma de aur monetar). Indicatorulrezulta din simpla impartire a rezervei oficiale de valuta a tarii la importul mediu lunar dinultimul an sau din ultimul semestru. Daca rezultatul acestui raport este de cel putin 2,5 luni, seapreciaza ca respectiva tara nu va avea in viitorul apropiat dificultati in respectareaangajamentelor internationale de plata.

Pentru a exprima semnificatia (gravitatea) dezechilibrului inregistrat in comertul exterior altarii, excedentul/deficitul balantei comertului cu bunuri si servicii se raporteaza la PIB.

O caracterizare completa a schimburilor comerciale (marfuri si servicii) presupune si luarea inconsiderare a indicatorilor de structura a schimburilor comerciale cu strainatatea (mai ales,ponderea produselor cu valoare adaugata mare pe unitatea exportata de marfa sau de serviciu). Eisporesc acuratetea imaginii sectorului extern al economiei reale.

In continuare vom examina evolutia anuala a Comertului Exterior al Republicii Moldova si aparametrilor adiacenti:


15/27

14

Anii

Exportul

mln$

Ritmulde

dezvoltarea

exportului%

Importul

mln$

Ritmulde

dezvoltare

a

importului%

Comertul

exterior

mln$

Ritmulde

dezvoltarea

comertuluiexterior

%

C

oeficientulde

devansarea

e

xportuluifata

deimport%

Deficitul

comercial/Balantei

comerciale

Co

eficientulde

acoperirea

importuluicu

exportul%

1993

483,0

0

2,76

628,00

-1

,87

1111,00

0,09

-23,08

-145,00

76,91

1994

565,4

0

17,06

659,30

4

,98

1224,70

10,23

-14,24

-94,20

85,75

1995

745,5

0

31,85

840,70

27

,51

1586,20

29,51

-11,32

-95,20

88,67

1996

928,8

9

24,59

1248,91

48

,55

2177,80

37,29

-25,62

-320,02

74,40

1997

1057,4

3

13,84

1433,78

14

,80

2491,21

14,39

-26,24

-376,35

73,80

1998

793,5

1

-24,95

1228,66

-14

,31

2022,17

-18,82

-35,41

-435,15

64,60

1999

612,5

8

-22,80

779,43

-36

,56

1392,01

-31,16

-21,40

-166,85

78,60

2000

639,7

1

4,43

987,06

26

,64

1626,77

16,86

-35,19

-347,65

64,80

2001

740,9

0

15,82

1101,75

11

,62

1842,65

13,27

-32,75

-360,85

67,20

2002

870,2

5

17,46

1283,21

16

,47

2153,46

16,86

-32,18

-412,96

67,80

2003

1060,2

6

21,83

1728,27

34

,68

2788,53

29,49

-38,65

-668,01

61,30

2004

1330,7

9

25,52

2121,99

22

,78

3452,78

23,82

-37,28

-791,20

62,70

2005

1104,5

8

-16,99

2296,08

8

,20

3400,66

-1,51

-51,89

-1191,50

48,10

2006

1060,8

1

-3,96

2643,51

15

,13

3704,32

8,92

-59,87

-1582,70

40,10

2007

1373,3

4

29,46

3671,41

38

,88

5044,75

36,18

-62,59

-2298,07

37,40

2008

1645,9

1

24,04

4869,14

32

,62

6515,05

29,14

-66,19

-3223,23

33,80

2009

1326,9

2

-19,38

3275,74

-32

,72

4602,66

-29,35

-59,49

-1948,82

40,50

2010

1590,4

4

19,86

3809,96

16

,30

5400,40

17,33

-58,22

-2219,52

41,70

2011

1937,1

5

21,80

4632,91

21

,60

6570,06

21,65

-58,18

-2695,76

41,81

Elaborat de catre autor in baza datelorwww.bnm.mdsiwww.statistica.md
http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.bnm.md/


16/27

15


Din graficul de mai sus, observam ca pina in anul 2001, nivelul importului si a exportului, deviaunul de la celalalt nu atit de mult, insa incepind cu anul 2001, dupa aderarea Republicii Moldovala OCM, in consecinta a micsorarii bruste a taxelor vamale,de la un nivel maxim,la unul minim,a avut loc cresterea volumului importului pina la un punct critic, adica pina in 2008, iar in 2009importul a inregistrat o scadere semnificativa din cauza crizei mondiale. In continuare, volumulimportului depaseste volumul exportului, astfel realizindu-se deficitul balantei de plati.
http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.bnm.md/


17/27

16


Elaborat de catre autor in baza datelorwww.bnm.mdsi www.statistica.ms
http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.statistica.md/http://www.bnm.md/


18/27

17


Coeficientul de devansare a exportului fata de import ne arata in ce masura valoarea sau mai binezis volumul exportului depaseste volumul importului. In cazul Republicii Moldova, acestcoeficient capata numai valori negative, deoarece dupa datele furnizate si analizate, nivelulexportului este intodeauna sub nivelul importului, ceea ce respectiv declanseaza valoareanegative a acestui coeficient. In graficul de mai sus observam ca acest coeficient are o dinamicafoarte evidenta si a inregistrat valoarea maxima in anul 2008, dupa care urmeaza o perioada destabilitate a acestuia,insa deasemenea sub valoarea zero,adica negative.

http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.bnm.md/http://www.statistica.md/http://www.bnm.md/


19/27

18

Coeficientul de acoperire a importului cu exportul ne arata in ce masura nivelul importului esteacoperit de export. In cazul Republicii Moldova, care are un nivel al importului cu mult maimare ca nivelul exportului, acest coeficient este in continua crestere, datorita cresterii continua aimportului, nivelul exportului fiind mereu mai mic.

Elaboarat de catre autor in baza datelorwww.bnm.mdsiwww.statistica.md

Deficitul comercial sau deficitul Balantei Comerciale, dupa cum observam in graficul de mai susare o evolutie standart adica neschimbatoare in perioada anilor 1993-2001, dupa care observam otendinta brusca negative incepind cu anul 2001, din cauza aderarii Republicii Moldova la OCM ,

ceea ce pe de o parte ar fi trbuit sa fie benefica si cu actiune pozitiva asupra comertului exterior,insa aceasta aderare a influentat negative, deoarece aderarea la aceasta organizatie, presupunemicsorarea barierelor vamale,insa aceasta micsorare a dus la majoraraea intensive a importului,exportul avind o tendinta de crestere nesemnificativa.

IV. Rezervele valutare internationale ale Republicii Moldova

Active oficiale de rezerv identice cu rezerve internaionale brute sunt active disponibile n oricemoment i controlate de ctre autoritatea monetar cu scopul finanrii directe a dezechilibruluibalanei de pli, pentru reglarea indirect a dezechilibrului balanei de pli prin efectuareainterveniilor pe piaa valutar n scopul susinerii cursului valutei naionale, precum i n alte

scopuri. Alte active valutare sunt acele active valutare, care aparin autoritii monetare i care nufac parte din activele oficiale de rezerv; i active valutare deinute de guvernul central. Aceastdefiniie corespunde cu metodologia, expus n ediia a cincia a "Manualului privind balana depli" al FMI i compartimentul I al formularului elaborat de FMI n cadrul Sistemului Special deDistribuire a Datelor (SSDD).
http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.bnm.md/


20/27

19

Datele sunt publicate n dolari SUA i reprezint Activele oficiale de rezerv i alte activevalutare conform poziiei valutare a BNM. Rezervele internaionale sunt recalculate zilnic lacursul de schimb oficial. Hrtiile de valoare sunt reevaluate lunar la preul de pia corespunztorfiecrui instrument n ultima zi a lunii de referin. Dobnda calculat pe depozite se reflectzilnic, iar pentru hrtiile de valoare - lunar.

Evolutia in dinamica a rezervelor valutare international (2000-2012)

Dolari SUA

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2007 2009 2010 2011 2012

Trimestrul l 190763,89 220780,28 222542,99 250279,76 309541,32 461043,41 593094,68 785815,12 1423064,74 1132302,12 1463739,54 1792602,38 2073033,88

Trimestrul ll 191681,48 205560,20 218310,12 259860,26 295651,80 482466,08 632705,53 878495,61 1525799,84 1210008,33 1421560,06 1901142,13 2055040,84

Trimestrul lll 190175,45 221994,81 278213,71 283943,26 391503,52 581940,32 647856,80 1043283,50 1803680,77 1285005,88 1619123,20 1968211,50 2321281,18

Trimestrul lV 222295,40 227783,23 268580,54 302580,54 470176,97 597430,54 775283,57 1333526,26 1672407,65 1176684,98 1717330,67 1964076,59 -

Deoarece rezervele valutare reprezinta principal sursa de finantare a deficitului balantei de plati,observam ca acestea au crescut considerabil din anul 2000 pina in prezent aproximativ de 12 ori,ceea ce este direct legat de cresterea considerabila a deficitului balantei de plati.

V. Tehnici de echilibrare i finanare a balanei de pli externe

n ansamblu, balana de pli este ntotdeauna i n mod necesar echilibrat, activul fiind egal cupasivul (respectndu-se principiul dublei nregistrri). n mod uzual se folosesc uneori termeni debalan de pli excedentar (activ) sau de balan de pli deficitar (pasiv), n realitate fiind

vorba de un dezechilibru la nivelul unor pri din balana de pli (balana comercial, contulcurent, contul de capital i financiar).

Deficitele la nivelul balanei de pli externe reflect o lips de competitivitate pe plan extern sauo ieire masiv de capitaluri strine sau autohtone ca urmare a deteriorrii climatului general deafaceri. Un rol fundamental revine n acest sens soldului balanei comerciale i al contului curent.Dezechilibrele din balana de pli externe se pot rsfrnge asupra economiei interne, generndperturbaii pe piaa valutar (soldulbalanei comerciale poate provoca aprecierea sau depreciereamonedei naionale), pe piaa monetar, pe piaa creditului, pe piaa de capital etc. n plus obalan cronic deficitar reduce bonitatea pe plan internaional, diminund ncrederea creditorilor

internaionali n capacitatea rii n cauz de a-i onora obligaiile de plat ce-i revin.Factorii care stau la baza acestor dezechilibre n balana de pli externe pot fi factori endogenisau factori exogeni. n crearea soldului pasiv (deficitar) albalanei de pli externe factoriiendogeni au un rol fundamental.

Factorii endogeni de destabilizare a BPE:


21/27

20

Reducerea semnificativ a exporturilor cauzat de calamiti naturale sau de evenimentefortuite (revoluii, rzboaie civile);

Creterea importurilor pe fondul intensificrii cererii interne;

Insuficienta acoperire a cererii interne (reducerea exporturilor); Diminuarea competitivitii externe a produselor autohtone (calitate sczut, preuri

ridicate);

- Scderea gradului de prelucrare al exporturilor;

- Deteriorarea climatului de afaceri intern;

- Insuficienta promovare / stimulare a exporturilor;

- Politic comercial (tarifar / netarifar) ineficient; 59- Structura pe ramuri a economiei naionale.

Factorii exogeni de destabilizare a BPE:

- Dereglarea preurilor mondiale la produsele cu pondere mare n structura comerului

exterior;

- Politica comercial a altor state (att cea tarifar ct i cea netarifar);

- Lipsa avantajelor competitive (comparative) reale;

- Dereglarea fluxurilor comerciale zonale ca urmare a unor conflicte / dispute comercialeinternaionale.

Este evident faptul c numrul factorilor care pot avea impact direct sau indirect asupra situaieibalanei de pli externe este mult mai mare.

n privina echilibrului balanei de pli externe exist n literatura de specialitate dou accepiunidiferite: echilibrul balanei de pli este indus automat de echilibrul economic general sauechilibrul poate fi obinut prin promovarea unor politici macroeconomice sau prin utilizarea unor

tehnici de echilibrare specifice. n primul caz nu este nevoie de intervenia statului pentruechilibrarea balanei de pli, considerndu-se c aceasta se va echilibra n condiiile echilibruluieconomic general.

Ajustarea automata balanei de pli


22/27

21

Unul din mecanismele care produc ajustarea automat a balanei de pli externe estemecanismul preurilor (accepiune susinut n teorie de Ricardo i Hume). Acest mecanism alpreurilor explic ajustarea automat a unor dezechilibre aprute n balana comercial (exporturi< importuri).

Mecanismul este relativ simplu: un deficit n balana comercial atrage dup sine o scdere amasei monetare aflate n circulaie (banii se vor localiza n banc n urma cumprrii de devizede pepia, necesare plii excedentului de importuri, operaiune care a avut ca efect diminuareaactivelor de rezerv). Teoria cantitativ a banilor stipuleaz c o scdere a masei monetare vaproduce implicit o scdere a preurilor. Aceast scdere a preurilor va constitui un stimulent

pentru exporturi i ca o frn n calea importurilor. Condiia de baz a unui astfel de mecanismeste ca raportul valoric ntre monede (cursul de schimb) s nu sufere modificri semnificative(depreciere pronunat).Echilibrarea automat balanei de pli se va produce i de faptul cdeflaia generat de scderea masei monetare aflate n circulaie va atrage dup sine o cretere anevoii de fonduri n economie, care implicit va duce la o cretere a dobnzilor. Atrai dedobnzile mai mari oferite, investitorii strini i vor orienta capitalurile ctre aceast pia, faptce va duce la o reechilibrare a balanei de pli. Acest mecanism de ajustare automat poartdenumirea de finanare compensatoare, diferenialul de dobnd fiind elementul carereechilibreaz balana de pli (dezechilibrul din balana comercial este compensat de un aportsuplimentar de fluxuri financiare externe).


23/27

22

Att teoria de ajustare automat a BPE prin mecanismul preurilor ct i cea prin finanarea

compensatorie se bazeaz pe ipoteza unor cursuri de schimb stabile.

Exist teorii care arat c o cretere a importurilor genereaz o depreciere a cursului de schimb(cerere de valut mai mare) care n ipoteza unor preuri constante conduc la o descurajare aimporturilor (devenite mai scumpe n moned naional). O alt teorie este cea a echilibrului prinvenituri (Keynes, Robinson, Harrod, Machlup) care susin c exist mecanisme interne decorectare a dezechilibrelor externe cum ar fi nivelul veniturilor sau gradul de utilizare al forei demunc.

n prezent n mare parte aceste teorii nu-i mai gsesc aplicabilitatea n practic, fenomenele

economice devenind din ce n ce mai complexe (de exemplu ajustarea BPE prin preuri nu se maipoate produce n condiiile n care masa monetar nu mai este corelat cu nivelul activelor derezerv). n concluzie, n condiiile actuale n care mai mult de 60 % din regimurile valutare sebazeaz pe flotarea liber a cursului de schimb, echilibrarea automat a balanelor de pli estemai greu de realizat, statul avnd un rol din ce n ce mai activ n corectarea deficitelor externe.Exist o serie de specialiti care susin c intervenia statului n economie n vederea atingeriiunei stri generale de echilibru se concentreaz pe trei direcii principale: utilizarea deplin aforei de munc, stabilitatea preurilor interne i echilibrul balanei de pli obinut prin tehnici imecanisme specifice. Echilibrarea balanei de pli rmne o problem complex i dificil derealizat, de cele mai multe ori intervenia n vederea echilibrrii leznd interesele statelor

partenere. Mai trebuie remarcat faptul c dezechilibre cronice n balana de pli a unei mariputeri economice (SUA de exemplu) au avut adesea repercusiuni asupra strii generale aeconomiei mondiale.

Politici de echilibrare a BPE


24/27

23

Statul are la dispoziie mai multe politici pe care le poate utiliza n vederea ajustrii deficitelordin balana de pli externe:

- Politici monetare: ratele de dobnd, operaiuni pe piaa liber efectuate de Banca Central,rezervele bancare obligatorii, emisiunea sau retragerea de moned de pe pia, limitarea

creditului. Aceste politici pot avea o influen direct asupra fluxurilor de capital n sensulatragerii lor printr-o cretere a ratelor de dobnd. Politicile monetare pot avea un efect beneficasupra balanei de pli externe i prin stabilitatea n materie depreuri pe piaa local. Inflaia idobnda sunt factori suficient de puternici n a echilibrabalana de pli externe.

- Politicile bugetare: politici care vizeaz creterea veniturilor din impozite i taxe (se poaterealiza printr-o fiscalitate sporit sau printr-o mai bun colectare a fondurilor datorate statului) ireducerea cheltuielilor bugetare. n general sunt vizate acele impozite i taxe care pot afectaputernic fluxurile financiare i reale nregistrate de balana de pli externe. Aceste politici aurolul de a limita dimensiunea deficitului bugetar intern care de multe ori este finanat extern prin

fonduri mprumutate (mai ales n cazul rilor n curs de dezvoltare). n plus, aceste deficite suntadesea finanateinflaionist prin emisiune de moned, fapt ce poate fi duntor exporturilor,agravnd i mai mult deficitul contului curent.

- Devalorizarea cursului de schimb: parte integrant a politicii monetare are ca efect directncurajarea exporturilor i descurajarea importurilor (care devin mai scumpe n monednaional). Condiia de baz este ca deprecierea s fie mai mare dect creterea preurilor interne.Din pcate, deprecierea nu este cea mai inspirat modalitate de echilibrare a balanei n cazulunei ri dependente de comerul exterior. Mai mult, deprecierea inhib importurile de tehnologiei reduce astfel procesele de retehnologizare ale companiilorcare doresc s exporte mai mult, s

fie mai eficiente i mai competitive pe pieele internaionale. Orice companie, pentru a rezista pepieele internaionale trebuie s utilizeze ultimele soluii tehnologice n domeniu i dac nu areposibilitatea susinerii financiare a unei activiti serioase de cercetare - dezvoltare n domeniuva fi nevoit s importe aceast tehnologie, ori deprecierea blocheaz tocmai acest lucru.

- Instituirea de bariere tarifare i netarifare n calea importului cu rol n limitarea cantitativ aimporturilor. Barierele tarifare constituie n prezent una din piedicile majore n calea fluxurilorcomerciale internaionale, existnd n prezent o mare varietate de astfel de bariere, unele dintreele greu de identificat i contracarat.

- Stimularea i promovarea exporturilor prin diferite metode(subvenii de export, credite deexport subvenionate, faciliti fiscale, asigurarea i garantarea creditelor de export etc.) conducela reechilibrarea balanei comerciale. Promovarea exporturilor include: susinerea financiar saulogistic a participrii la trguri i expoziii internaionale pentru companiile locale, ncheierea detratate comerciale, acorduri de navigaie sau comer, crearea de zone de liber schimb sau uniunivamale, crearea de centre de informare n ar menite s sprijine activitatea de export sauintensificarea reprezentrii comerciale n strintate.


25/27

24

- Finanarea deficitelor din BPEse refer la posibilitatea acoperiri unui deficit comercialprintr-un credit extern acordat din diferite surse (FMI prin mecanismul de finanare lrgit sauemisiune de obligaiuni guvernamentale pe piaa internaional). Avantajul acestei politici esteunul pe termen scurt, pe termen lung creditele nu fac altceva dect s amne rezolvarea cauzelorreale ce au dus la acest deficit comercial. n plus, nu trebuie neglijat faptul prin nregistrarea

remunerrii acestor credite (dobnzi pltite) n debitul contului de venituri (contul curent)deficitul este reportat pentru o perioad viitoare.

- Atragerea de investiii strine directe i de portofoliu contribuie la reechilibrarea balanei depli prin capitalul strin injectat n economie care poate reduce din presiunile asupra cursului deschimb generat de o balan comercial deficitar. Atragerea investitorilor strini se poate faceprin acordarea de faciliti (concesionarea de terenuri, spaii comerciale, cldiri, utiliti) saustimulente fiscale pe de o parte (reduceri la impozitul pe profit, reduceri sau scutiri la impoziteleindirecte) dari prin promovarea imaginii n strintate pe de alt parte. Evident c orictefaciliti s-ar oferi investitorilor strini i orict eforturi s-ar ntreprinde pentru a face cunoscut

ara gazd, lipsa unui cadru adecvat de dezvoltare propice a afacerilor va ine la distaninvestitorii strini.

n concluzie, statul poate interveni direct prin numeroaseprghii i mecanisme pentru areechilibra balana de pli externe. Raiunea pentru a interveni n sensul echilibrrii BPE estedat de absena ajustrii automate i de efectele pe care le poate avea dezechilibrul BPE asupraechilibrului economic general. Balana de pli rmne principalul mijloc de msurare a valorii ia competitivitii externe a unei economii, fiind n acelai timp un instrument deosebit de utilpentru configurarea principalelor politici macroeconomice. n abordarea macroeconomic anevoii de finanare a unei economii, balana de pli externe reprezint cel mai important

instrument de analiz

n schema de finanare a deficitelor din balana de pli externe domin creditele i investiiilestrine. Specialitii consider investiiile mult mai benefice pentru o economie deoarece ele au unefect sinergic mai mare asupra resurselor interne. Creditele externe sunt mai greu de controlatdin punct de vedere al finalitii lor, cu att mai mult cu ct ele sunt acordate guvernelor saucompaniilor de stat dintr-o ar. Cu toate acestea nu putem vorbi de un avantaj absolut alfinanrii deficitelor interne prin atragerea de investiii strine directe sau de portofoliu. Nu suntpuine cazurile n care mari companii transnaionale sau globale au destabilizat prin aciunile lormediul de afaceri dintr-o ar. Uneori investiia strin are costuri asociate ascunse care fac mult

mai atractiv un credit extern (repatrierea profiturilor poate crea un puternic dezechilibru pe piaavalutare). n plus, creditele externe atrase de sectorul privat estompeaz din ineficiena utilizriiacestora iar cnd ele sunt folosite pentru dezvoltarea companiei efectul

sinergic devine evident i n acest caz (crearea de noi locuri de munc, eficientizarea activitii,intensificarea concurenei). Cu toate acestea nu exist o reet privind combinaia optim ntre


26/27

25

credite externe i investiii strine i nici n ceea ce privete nivelul optim de ndatorare al uneiri.

Concluzia este totui evident: acoperirea deficitelor nu prin emisiune de moned sau princredite interne pe termen scurt ci prin finanarea acestora atrgnd resurse de pe pieele

financiare internaionale (de preferabil pe termene ct mai lungi), deplasarea finanrii (din punctde vedere al beneficiarului) dinspre sectorul public ctre sectorul privat, precum i corelareaatent a scadenelor la aceste finanri, constituie o soluie la criza financiar cu care se confruntmajoritatea rilor n dezvoltare.


27/27

Bibliografie:

-Revista Bilant - dr. Georgescu George ian. 2005

-www.bnm.md

-www.statistica.md

- Statistica pentru afaceri internationale - prf.univ.dr. Mihai Korko , lect.univ.dr. Erika Tusa

- Relatii internationale/transnationale - Vasile Puscas ed. Sincron 2005

- Anuarele statististice ale Republicii Moldova

- Mihai KORKA, Erika TUSA - Statistica pentru afaceri internationale. Editia a II-a,- www.asem.md/biblioteca

- Coralia Angelescu (coord) - Economie, Editura economica, Bucuresti, 2003- www.wikipedia.ro
http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.bnm.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.statistica.md/http://www.asem.md/bibliotecahttp://www.asem.md/bibliotecahttp://www.wikipedia.ro/http://www.wikipedia.ro/http://www.wikipedia.ro/http://www.asem.md/bibliotecahttp://www.statistica.md/http://www.bnm.md/

Analiza Comertului Exterior a RM in Perioada Anilor 1993-2012

Documents

Transcript of Analiza Comertului Exterior a RM in Perioada Anilor 1993-2012