Analiza Accizelor Armonizate La Sc Alcofin Sa2

5/17/2018 Analiza Accizelor Armonizate La Sc Alcofin Sa2 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-accizelor-armonizate-la-sc-alcofin-sa2 1/19

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” BAIA MARE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: MARKETING

DISCIPLINA: FINANŢE

REFERAT:

ANALIZA ACCIZELOR ARMONIZATE LA

S.C. ALCOFIN S.A.

Prof. univ. dr. HERBEI MARIUS

2011



CUPRINS

Introducere..................................................................................................... 31. Aspecte generale privind accizele............................................................. 4

1.1. Noţiunea de acciză............................................................................... 4

1.2. Scopul introducerii accizelor............................................................... 4

2. Accizele armonizate. Prezentare teoretică................................................ 6

2.1. Armonizarea accizelor în Uniunea Europeană..................................... 6

2.2. Accizarea produselor în România....................................................... 9

3. Studiu de caz: Analiza accizelor armonizate la SC ALCOFIN SA........ 16

3.1. Prezentarea generala a SC ALCOFIN SA.........................................

3.2. Calcularea accizelor...........................................................................

3.3. Evoluţia datoriilor A SC ALCOFIN SA către bugetul de stat.........

Concluzii...................................................................................................... 20

Bibliografie................................................................................................... 22

- 2 -



INTRODUCERE

În ţara noastră, accizele au fost implementate în anul 1991, dar o reglementare

complexă a acestora s-a realizat în 1993 când a avut loc introducerea TVA–ului. Începand

cu 1 ianuarie 2004 odată cu introducerea Codului Fiscal s-a asigurat armonizarea

principiilor de impunere cu legislaţia comunitară şi s-au simplificat procedurile de control,

supraveghere şi autorizare a agenţilor economici producători şi importatori de produse

accizabile. Accizele au fost introduse cu un triplu scop: să pună frână producţiei şi

consumului ostentativ şi parazitar precum şi viciilor, eradicarea sărăciei absolute prin

redistribuirea veniturilor şi nu în ultimul rând creşterea veniturilor bugetului statului.

Armonizarea accizelor în Uniunea Europeană se referă la stabilirea unui set de reguli unice

şi proceduri comune cu privire la baza de impozitare, nivelul cotelor de impozitare şicirculaţia produselor supuse accizelor în statele membre.

Accizele armonizate sunt accizele care sunt reglementate prin legislaţia comunitară,

care stabileşte nivelurile minime de accize. Acestea trebuie să fie respectate de toate statele

membre. Accizele nearmonizate sunt acelea care nu sunt reglementate de legislaţia Uniunii

Europene şi în consecinţă nu au stabilite nivelurile minime. Acestea sunt stabilite în mod

independent de fiecare stat membru în parte. Până în prezent armonizarea a fost preluată

doar pentru respectarea bazei de impozitare şi pentru circulaţia produselor supuse accizelor

în statele membre.

- 3 -

http://www.referat.ro/referate/Creditarea_agentilor_economici_bc1a4.html

http://www.referat.ro/referate/Creditarea_agentilor_economici_bc1a4.html



1. ASPECTE GENERALE PRIVIND ACCIZELE

1.1. Noţiunea de acciză

Accizele generează neclarităţi şi controverse inclusiv din punct de vedere al

definiţiei, al sensului şi al conţinutului lor. Chiar şi în Dicţionarul Explicativ al LimbiiRomâne accizele sunt definite atât ca şi impozite indirecte cât şi ca taxe de consumaţie:

„ Acciz, accize, s.n. 1. Impozit indirect care se percepe în unele ţări asupra unor obiecte de

consum; 2. (Inv.) Taxă de consumaţie, de barieră şi vamală.”

Între impozit si taxă există deosebiri esenţiale, de neconfundat, atât din punct de

vedere semantic cât şi din punct de vedere al conţinutului economic, al interpretării fiscale.

Elementul esential care face distincţia între un impozit şi o taxă îl constituie lipsa sau

existenţa unei contraprestaţii, în schimbul obligaţiei bugetare plătite:

- plata impozitului se face fără oferirea unui serviciu personal, direct, imediat şi de o

valoare egală sau apropiată cu nivelul sumei plătite;

- plata taxei se face cu oferirea unui serviciu personal, direct, imediat şi de o valoare

egală sau apropiată cu nivelul sumei plătite.

Atât din punct de vedere al sensului, cât şi al conţinutului, definiţia corectă pentru

acciză este de impozit indirect care se percepe asupra unor bunuri şi servicii de consum

stabilite prin Codul Fiscal, şi nu de taxă de consumaţie.

1.2. Scopul introducerii accizelor

În epoca aşa-numitei acumulări primitive a capitalului, introducerea accizelor a fost

concepută cu un scop triplu:

- de a frâna consumul inutil si parazitar, precum şi viciile;

- de eliminare a sărăciei absolute, în care individului îi lispsesc resursele necesare

pentru supravieţuire, prin redistribuirea veniturilor, adică prin a se lua, pe caleaaccizelor o parte din venitul şi/sau averea celor cu venituri mari, în special de la cei

care duc o viaţă de lux sfidător şi pentru vicii (consumatori de băuturi alcoolice,

ţigări, jocuri de noroc), şi de a se da celor mai săraci;

- de a creşte veniturile bugetare.

- 4 -



Accizele au fost concepute ca un impozit pe cheltuieli excentrice, extravagante, ca

un impozit pe consumul de lux şi pe vicii, cu scopul de a le frâna şi de a obţine un spor de

venituri bugetare folosite, în special, pentru îmbunătăţirea traiului.

La început, nu a fost acceptată ideea ca accizele să fie percepute şi asupra

produselor şi serviciilor de primă necesitate pentru populaţie. Pe parcurs însă, din cauza

faptului că „statul fiscal” a avut şi are nevoie de tot mai multe venituri, guvernele auînceput să folosească accizele, ca o măsura de creştere a veniturilor bugetare, chiar şi prin

impozitarea acestei categorii de produse. În prezent, pentru a se asigura un volum de

venituri cât mai mare la bugetul de stat, în mod sigur şi constant, accizele sunt asezate

asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari, constant şi care nu pot fi înlocuite

de cumpărători cu altele, aşa cum sunt , spre exemplu, electricitatea şi gazele folosite

pentru uzul caznic, carburanţii, alcoolul, vinul, berea, produsele petroliere, tutunul, cafeaua

etc.

În ţările dezvoltate ale UE, în care venitul minim este de 30-40 ori mai mare decât

în ţările slab dezvoltate, populaţia nu este afectată semnificativ în nivelul de trai de

accizarea produselor şi serviciilor de primă necesitate. În schimb, în ţările cele mai slab

dezvoltate, impozitarea acestor tipuri de produse afectează în mare măsura nivelul de trai al

unei părţi importante din populaţie. Acesta este şi considerentul pentru care prin

reglementările UE se prevede pentru ţările mai slab dezvoltate o perioadă de tranziţie după

data aderării, până la 8-10 ani pentru unele domenii, perioada necesară atât pentru

apropierea nivelului de dezvoltare, cât şi pentru armonizarea legislaţiei interne cu legislaţiacomunitară. Spre exemplu, prin art.7 din Directiva 2003/96/CE din 27 octombrie privind

restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii, s-

au stabilit măsuri de accizare a unor produse, precum combustibilul gazos, începând de la 1

ianuarie 2013.

S-a avut şi se are în vedere faptul că cei care consumă produse şi servicii de primă

necesitate sunt categoriile de cetăţeni cu cele mai mici venituri, cei mai săraci, care trebuie

ocrotiţi social, inclusiv prin măsuri de protecţie socială, prin scutirea de la plata unor

impozite, prin acordarea de ajutoare de stat, şi nu împovărăşiţi fiscal, nu supusi unei

supraimpozitări (pe calea accizelor).

- 5 -



2. ACCIZE ARMONIZATE: PREZENTARE TEORETICĂ

2.1. Armonizarea accizelor în Uniunea Europeană şi evoluţiaacestora în România

Accizele au avut un rol relativ important la formarea veniturilor fiscale la nivelul

UE: raportate la produsul intern brut (PIB), ele reprezintă în jur de 3,5%.

Întrucât accizele sunt un impozit indirect care se aplică în toate statele membre ale

UE în strânsă legătură cu tranzacţiile comerciale şi libera circulaţie a mărfurilor în cadrul

pieţei unice, acestea au fost supuse procesului de armonizare fiscală. Cu toate progresele

înregistrate în armonizarea legislaţiei din domeniul accizelor, în statele membre ale UE se

întâlnesc diferenţe uneori mari între nivelul cotelor cu care se calculează accizele la acelaşi

produs. Aceste diferenţe sunt determinate atât de modul diferit de abordare a politicilor

sociale de descurajare a consumului ostentativ, precum şi a viciilor, cât şi de faptul că unele

produse (de ex. tutunul şi vinul) ocupă un loc important în agricultura ţărilor care practică

accize mai reduse. Existenţa unor diferenţe mari între nivelul cotelor cu care se calculează

accizele la acelaşi produs influenţează negativ competiţia pe piaţa unică, iar în cazul

produselor la care accizele deţin până la 75% din preţul produsului (aşa cum sunt ţigările şi

băutuile alcoolice), ele constituie motive de practicare a evaziunii fiscale. În condiţiile în

care ţările din Uniunea Europeană se menţin diferenţe mari între nivelul cotelor cu care se

calculează accizele la acelaşi produs, pentru eliminarea/ reducerea fenomenelor deevaziune fiscală s-au adoptat aceleaşi reguli în ceea ce priveşte evidenţa riguroasă a

circulaţiei şi depozitării produselor supuse accizelor în cadrul UE .

Armonizarea accizelor în UE se referă la stabilitatea unor reguli şi proceduri

comune cu privire la: baza de impozitare; nivelul cotelor de impozitare; circulaţia

produselor supuse accizelor între statele membre; stabilirea unor cote minime obligatorii.

Până în prezent, armonizarea fiscală s-a realizat doar referitor la baza de impozitare şi

circulaţia produselor supuse accizelor în cadrul UE. În ceea ce priveşte aplicarea de cote

unice de impozitare pentru calcularea accizelor la acelaşi produs la nivelul întregii UE, deşi

există o propunere a Comisiei Europene ce datează din anul 1987, încă nu s-a ajuns la un

consens al statelor membre, existând pentru aceste cote numai limite minime obligatorii. În

momentul de faţă, UE a reglementat prin emiterea mai multor directive, într-o mare

măsură, accizele pentru tutun, pentru produse alcoolice şi pentru produsele petroliere.

- 6 -



În tabelul 1 sunt prezentate nivelurile accizelor armonizate la unele produse în

România comparativ cu nivelul minim stabilit prin directive comunitare şi cu nivelurile la

aceleaşi produse în alte ţări membre ale Uniunii Europene.

Tabelul 1. Accize armonizate practicate la unele produse în România şi în alte ţări dinUniunea Europeană

Nr.crt.

Denumirea produsului

u.m.

Nivelulminimstabilit prin

directive aleCE

România Polonia Ungaria Grecia Franţa Germania

Accize ( echivalent euro/u.m.)

La 1iulie2006

La 1ian.

2007La 1 iulie 2006

1. Berehl/1gradPlato

0,748 0,748 0,748 1,75 2,015 1,13 - 0,787

2.Vinuriliniştite

Hl 0 0 0 34,71 0 0 3,40 0

3.Vinuri

spumoaseHl 0 34,05 34,05 34,71 45,48 0 8,40 136

4. Alcool etilichl dealcool pur

1.000 750 7501.161,3

1880,11 1.090 1.450 1.303 8

5. Ţigarete

1.000 buc.

Ţigarete

- 32,61 34,50 42,54 54,15 80,50 160 138,90

6.Benzină cu

plumb1.000lit

ri421

395,01

421,19 466,31 446,04 360 639,60 721,00 5

7.Benzină fără

plumb1.000litri

359327,2

9327,29 356,05 412,93 313 589,20 669,80 5

8.

Gaz naturalutilizat pentru

încălzire înscop

necomercial

Mwh0 0 - 0 0 1,53

GJ 0,30 0,17 - - - - -

9.

Electricitate

utilizată înscop

necomercial

Mwh 1,00 0,39 0,52 5,10 - 0 0 20,50

Sursa: 1) European Comission, Exercise dutz tables, Part I – Alcoholic Beverages; Part II –

Energie products and Electricity, Part II – Manufactured Tabacco, REF 1023, July 2006; 2) Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal; 3) Iulian Văcărel (coordonator), Finanţe publice; capitolul

15.2.1 „Accizele”, autor Florian Bercea.

- 7 -



Din acest tabel rezultă că în România, la 1 ianuarie 2007, la data aderării ţării

noastre la Uniunea Europeană, nivelul accizelor armonizate la alcool etilic, benzină fărăr

plumb, gaz natural utilizat pentru încălzire în scop necomercial şi electricitate utilizată în

scop necomercial este sub nivelul minim stabilit prin directive comunitare. La produsele la

care nivelul accizelor armonizate din România este sub cel prevăzut prin reglementările

Uniunii Europene, accizele vor fi majorate treptat până în anul 2010.La tabelul 2 se prezintă nivelul accizelor armonizate la unele produse în România,

în anul 2010 faţă de 2007. de aici rezultă că în România, în 2010 faţă de 2007, creşterile

cele mai mari la accizele armonizate se vor înregistra la: ţigarete cu 114,5%, electricitate

utilizată în scop necomercial cu 92,3%, gazul utilizat drept combustibil în scop necomercial

cu 88,2%. La benzină fără plumb, acciza nu va atinge nici în anul 2010 nivelul minim

stabilit prin directivele comunitare.

Tabelul 2. Nivelul accizelor armonizate la unele produse în România în 2010 faţă de

2007 în echivalent euro/u.m.

Denumirea produselor u.m. 2007 20102010/2007

(%)Ţigarete 1.000

ţigarete34,50 74,00 214,50

Benzină fără plumb 1.000 l 327,29 348,04 106,30Motorină 1.000 l 259,91 293,215 112,80Gaz utilizat drept combustibil

pentru încălzire în scop

necomercial

GJ 0,17 0,32 188,20

Electricitate în scop

necomercialMwh 0,52 1,00 192,30

Sursa: Iulian Văcărel (coordonator), Finanţele publice, capitolul 15.2.1 „ Accizele”, autor Florin

Bercea.

2.2. ACCIZAREA PRODUSELOR ÎN ROMÂNIA

În anul 2009, accizele armonizate din ţara noastră, reglementate în mod unitar la

nivelul Uniunii Europene, se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse,

conform art.162 din Codul fiscal:

a) Bere;

b) Vinuri;

c) Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;

- 8 -



d) Produse intermediare;

e) Alcool etilic;

f) Tutun prelucrat, care include: ţigarete, ţigări de foi, tutun de fumat fin tăiat, destinat

prelucrării de ţigarete, ţigări şi alte tutunuri de fumat;

g) Produse energetice, care includ: benzină cu plumb, benzină fără plumb, motorină,

păcură, gau natural, petrol lampant (kerosen), cărbune şi cocs;h) Energie electrică, care include: electricitate utilizată în scop comercial şi

electricitate utilizată în scop necomercial.

Accizele armonizate se aplică în orice ţară membră a Uniunii Europene, atât pentru

produsele provenite din producţia internă, cât şi pentru cele provenite din import, fără nici

o diferenţiere. Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se

constată pierderi şi lipsuri de produse accizabile. Pentru orice produs accizabil, acciza

devine exigibilă la data când produsul este eliberat pentru consum în România, după cum

este reglementat în art.192 din Codul fiscal.

Eliberarea accizelor pentru consum reprezintă:

a) orice ieşire, inclusiv ocazională, a produselor accizabile din regimul suspensiv;

b) orice producţie, inclusiv ocazinală, de produse accizabile în afara regimului

suspensiv;

c) orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile – cu excepţia energiei

electrice, gazului natural, cărbunelui şi cocsului, dacă nu sunt plasate în regim

suspensiv;d) utilizarea de produse accizabile în teritoriul antrepozitului fiscal altfel decât ca

materie primă;

e) orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost

introduse în sistemul fiscal şi ale Normelor metodologice de aplicare a Codului

fiscal;

f) recepţia, de către un operator înregistrat sau neînregistrat, de produse accizabile,

deplasate de la un antredepozit fiscal dintr-un alt stat membru al UE.

Eliberarea pentru consum se consideră şi deţinerea în scopuri comerciale de către

un comerciant de produse accizabile care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau

care eu fost importate în alt stat membru şi pentru care acciza nu a fost plătită în România.

Nu se consideră eliberare de consum mişcarea produselor accizabile din

antrepozitul fiscal către:

a) un alt antrepozit fiscal în România sau alt stat membru;

- 9 -



b) un operator înregistrat în alt stat membru;

c) un operator neînregistrat în alt stat membru;

d) o ţară din afara teritoriul comunitar .

Nu se consideră eliberare pentru consum distrugerea de produse accizabile într-un

antrepozit fiscal din cauza unor cazuri fortuite sau de forţă majoră ori a neîndeplinirii

condiţiilor legale de comercializare stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal. Este

interzisă, de asemenea, deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, dacă

acciza pentru acel produs nu a fost plătită. În afara antrepozitului fiscal pot fi deţinute

numai produsele pentru care acciza a fost plătită, iar prin circuitul economic se poate face

dovada că provin de la un antrepozitar autorizat, de la un operator înregistrat sau

neînregistrat, sau de la un importator. Interzicerea de a produce produse accizabile în afara

antrepozitului fiscal nu se aplică pentru energie electrică, gaz natural, cărbune şi cocs, şi

nici pentru berea, vinurile şi alte băuturi fermentate, produse în gospodăriile individuale

pentru consum propriu. Acestea însă, au obligaţia să se înregistreze pe baza declaraţiei

prevăzute în Codul fiscal, la Administraţia finanţelor publice în raza căreia îsi au

domiciliul.

În ceea ce priveşte aplicarea de cote unice de impozitare pentru calcularea accizelor la

acelaşi produs, la nivelul întregii Uniuni Europene, încă nu s-a ajuns la un consens al

statelor membre, existând pentru aceste cote numa limite minime obligatorii. Nivelul

accizelor armonizate în perioada 2007-2010 este cel prevăzut în Anexa nr.1 din Titlul VII„Accize şi alte taxe speciale” din Codul fiscal .

Termenul de plată a acizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare

celei în care acciza devine exigibilă.accizele sunt venituri la bugetul de stat. Orice plătitor

de accize are obligaţia de a depune lunar la autoritatea fiscală competentă o declaraţie de

accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă. Declaraţiile

de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către plătitorii de accice până la data

de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.

Orice plătitor de accize are obligaţia de a ţine registre contabile precise, conform

legislaţiei în vigoare. Care să conţină suficiente informaţii pentru ca autorităţiile fiscale să

poată verifica respectarea prevederilor Codului fiscal şi Normelor metodologice de aplicare

a Codului.

Accizele se calculează o singură data prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de

Codul fiscal asupra bazei de impozitare, care reprezintă:

- 10 -



a) pentru produsele provenite din producţia internă – preţul de livrare al

producătorului, mai puţin acciza;

b) pentru produsele porvenite din teritoriul comunitar – preţul de achiziţie;

c) pentru produsele provenite din afara teritoriului comunitar – valoarea în vamă,

stabilită protrivit legii, la care se adaugă taxele vamale, şi alte taxe speciale, după

caz.Plătitorii de accize sunt operatorii economici – persoane juridice, asociaţii familiale şi

persoane fizice autorizate – care produc sau care achiziţionează din teritoriul comunitar ori

din afara teritoriului astfel de produse.

Sunt scutite de la plata accizelor:

a) produsele exportate direct de operatorii economici producători sau prin operatorii

economici care îţi desfăţoară activitatea pe bază de comision. Beneficiază de

regimul de scutire numai produsele exportate direct sau prin operatori economici

comisionari, de către producătorii care deţin în proprietate utilajele şi instalaţiile de

producţie necesare pentru realizarea acestor produse;

b) produsele aflate în regimuri vamael sespensive, conform prevederilor legale în

domeniu;

c) orice produs importat, provenit din donaţii sau finanţat direct din împrumuturi

nerambursabile, precum şi din programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică, acordat

instituţiilor de învăţământ, sănătate şi cultură, ministerelor, altor organe ale

administraţiei publice, structurilor patronale şi sindicale reprezentative la nivelnaţional, asociaţilor şi fundaţiilor de utilitate publică, de către guverne străine,

organisme internaţionale şi organizaţii nonprofit şi de caritate;

d) produse livrate la rezerva de stat şi la rezerva de mobilizare, pe perioada în care au

acest regim.

- 11 -



3. STUDIU DE CAZ: ANALIZA ACCIZELOR LA

S.C. ALCOFIN S.A.

3.1. PREZENTAREA GENERALA A SC ALCOFIN S.A.

Societatea Comercială “ALCOFIN “ S.A. are forma juridică de societate pe acţiuni,

a fost înfiinţată în anul 1995. Sediul societăţii este în judeţul Ialomiţa , localitatea Urziceni,

strada Isacciei, numărul 127.

Obiectul de activitate al societăţii constă în producerea şi comercializarea băuturilor

alcoolice naturale, a vinurilor şi produselor pe bază de vin (vinuri nespumoase, vinuri

spumoase, vin special, vermuturi şi alte produse pe bază de vin cu o concentraţie în alcool

de până la 22%, inclusiv în volum).

Capitalul social este de 20.526 lei.

Conducerea societăţii se exercită de adunarea generală a asociaţilor, care seîntruneşte în şedinţă ordinar, cel puţin o dată pe an şi extraordinar, de câte ori este nevoie.

3.2. CALCULAREA ACCIZELOR

Pentru producerea băuturilor alcoolice naturale, a vinurilor şi a altor produse

destinate industriei alimentare sau a consumului, care conţin alcool etilic, ALCOFIN SA

datorează bugetului de stat o acciză specifică.

Principiul general care stă la baza determinării valorii accizelor specifice, constă înînmulţirea accizei specifice exprimată în echivalent euro/unitatea de măsură, transformată

în lei, cu cantitatea de produs livrată, exprimată în aceeaşi unitate de măsură.

Băuturile alcoolice produse de societate, cât şi accizele specifice pentru fiecare tip

de produs, sunt reprezentate în tabelul următor:

Tabel 3 : Băuturile alcoolice produse de societate şi accizele specifice

Nr.

Crt.

Denumirea produsului

sau a grupei de produse

U.M Acciza (echivalent

euro/U.M)

2 Vinuri şi produse pe bază de vin2.1 Vinuri liniştite hl/1 grad

alcoolic

0.00

2.2 Vinuri spumoase hl/1 grad alcoolic 42Sursa: Lege nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind codul fiscal cu modificările şi

completările ulterioare

- 12 -



Transformarea în lei a sumelor exprimate în euro se face pe baza cursului de

schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a fiecărei luni.

Acest curs se utilizează pentru calculul accizelor pe toată durata lunii următoare.

Sumele datorate bugetului de stat drept acciză specifică pentru producerea de vinuri

spumoase ,băuturi fermentate şi produse intermediare se determină astfel:

Q R K A ××

=

100

în care: A=cuantumul accizei;

K=acciza unitară;

Q=cantitatea (litri);

R=cursul de schimb valutar.

Societatea ALCOFIN SA vinde la data de 10 ianuarie societăţii “Fraher S.R.L.” 40

litri de vin spumos în valoare totală (total factură) de 371,66 lei. Factura furnizorului

cuprinde:

Preţul de vânzare pentru 40 de litri de vin spumos.......................... 240,00

Acciza…………………….........................................................…....71,06

Taxa colectată pe valoarea adăugată…….................…......................57,60

Total factură………………………………......................................371,66

Acciza datorată pentru 40 litri de vin spumos în condiţiile în care acciza pe unitatea

de măsură este de 42 euro/hl/1 grad alcoolic, iar cursul de schimb 1 euro =4,23 lei, va fi de

71,06 lei, adică:

Acciza

= [(42 €*4,23 lei)*40L]/100= 71,06 lei

3.3. EVOLUŢIA DATORIILOR SC ALCOFIN SA CĂTRE BUGETUL DE

STAT

Datoriile către bugetul de stat ale S.C. ALCOFIN S.A. cuprind următoarele

impozite şi taxe: impozitul pe profit; impozitul pe salarii; taxa pe valoarea adăugată,majorări, penalităţi şi amenzi pentru neplata la termen a obligaţiilor către stat, alte

impozite, taxe datorate bugetului de stat.

- 13 -



Tabel 4.1. Datoriile către bugetul de stat

(RON)

INDICATORI / AN 2006 2007 2008 2009Datoriile totale către bugetul de stat 90879 144739 245538 688291Impozit pe profit 8628 - 20681 10172Impozit pe salarii 216 104 190 414 180.318 376 576Taxa pe valoarea adăugată 32561 48405 125279 185331

Accize 25451 46289 79347 91197Majorări, penalităţi şi amenzi pentru neplata

la termen a obligaţiilor către bugetul de stat2617 30954 2198 363932

Alte impozite, taxe datorate bugetului de stat 10 49 - -Modificări ale datoriilor totale către bugetul

de stat (an curent-an precedent)- +5360 +100798 +442753

Modificări ale impozitului pe profit (an

curent- an precedent)- - - -10509

Modificări ale impozitului pe salarii (an

curent- an precedent)- -2569 -1009 19625

Modificări ale taxei pe valoarea adăugată (an

curent- an precedent) - +15844 +76873 +60052Modificări ale accizelor (an curent- an

precedent)- +20837 +33058 +11849

Modificări ale majorărilor, penalităţilor

pentru neplata la termen a obligaţiilor către

bugetul de stat

- +28336 -28756 +361734

Modificări ale altor impozite, taxe datorate

bugetului de stat- +39 - -

Tabel 4.2Ponderea impozitelor în datoriile către bugetul de stat la ALCOFIN SA(%)

INDICATORI / AN 2006 2007 2008 2009Datorii către bugetul de stat 100 100 100 100Impozit pe profit 9,49 - 8,42 1,48Impozit pe salarii 23,78 13,16 7,34 5,47Taxa pe valoarea adăugată 35,83 33,44 51,02 26,93Accize 28 31,98 32,32 13,25Majorări, penalităţi şi amenzi pentru neplata la termen a

obligaţiilor către bugetul de stat2,89 21,39 0,9 52,87

Alte impozite, taxe datorate bugetului de stat 0,01 0,03 - -

În anul 2006 datoriile S.C.ALCOFIN S.A. către bugetul de stat au fost de 90.879

lei, iar ponderea în aceste datorii a impozitelor indirecte (63,83%) a depăşit cu 27,66%

ponderea impozitelor directe (36,17%).

Taxa pe valoarea adăugată pe care ALCOFIN SA a datorat-o statului a fost de

32.561 lei, reprezentând 35,83% în datoriile către buget şi 56,13% în impozitele indirecte.

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat în 2006 a fost de:

- 14 -



TVA de plată = VA inclusiv accize x 19%

TVA de plată = 171376x 19%= 32561 lei

Ponderea ridicată a accizelor (28%) în datoriile totale către bugetul de stat se

datorează faptului că societatea produce băuturi alcoolice naturale, vinuri şi produse pe

bază de vinuri.

Valoarea adăugată (exclusiv accizele) realizată de S.C. ALCOFIN S.A. în valoarede 145.924 lei, exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie,

îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenind

de la terţi, în cadrul activităţii curente. În fapt, din valoarea adăugată societatea plăteşte

datoriile către bugetul de stat în sumă de 90.879 lei, restul de 55.045 lei este repartizată

celorlalţi participanţi la activitatea economică a sa: personalului, furnizorilor de capitaluri

sub formă de cheltuieli financiare şi dividende, întreprinderii, sub formă de autofinanţare.

În anul 2007, S.C. ALCOFIN S.A. a datorat bugetului de stat suma de 144.739 lei,

datorie ce a crescut faţă de anul precedent cu 53.860 lei. În urma analizei făcute constatăm

că impozitul pe salarii (19.041 lei) datorat statului a scăzut cu 2.569 lei faţă de anul

anterior. Această situaţie se datorează faptului că numărul salariaţilor de la firmă a scăzut

cu 9 persoane (99-90) în anul 2007 faţă de anul 2006. De asemenea, numărul

colaboratorilor a scăzut cu 8 persoane, de la 150 colaboratori în anul anterior.

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat în 2007 a crescut cu 15.844 lei

faţă de anul precedent. Această situaţie se datorează mai ales creşterii cu 18,5% a ponderii

în datoriile către bugetul de stat a majorărilor, penalităţilor şi amenzilor pentru neplata latermen a obligaţiilor către bugetul de stat. Cea mai importantă parte a datoriilor către

bugetul de stat o constituie impozitele indirecte (63,83%), în cadrul acestora taxa pe

valoarea adăugată deţinând mai mult de jumătate de procente (35,83%), urmată de accize

(28%).

%19

platadeTVAadaugatavaloarea =

Valoarea adăugată realizată în anul 2007 a fost de:

254767

%19

48405=

lei

În anul 2007 S.C. ALCOFIN S.A. a datorat accize în valoare de 46.289 lei,

înregistrând o creştere uşoară de 3,98 puncte procentuale în datoriile către bugetul de stat

faţă de anul precedent.

- 15 -



Din valoarea adăugată (208.478 lei), societatea plăteşte bugetului de stat 144.739

lei, iar diferenţa de 63.738 lei este repartizată celorlalţi participanţi la activitatea

economică. Societatea s-a confruntat cu o lipsă de lichidităţi, astfel se explică faptul că

majorările penalităţile şi amenzile pentru neplata la termen a obligaţiilor către bugetul de

stat s-au situat la nivelul sumei de 30.954 în anul 2007.

În anul 2008, ALCOFIN SA a datorat bugetului de stat suma de 245.538 lei, datoriece a crescut cu 100.798 lei faţă de anul precedent. Impozitele indirecte au reprezentat

83,34% din datoriile către bugetul de stat, crescând cu 17,92 puncte procentuale faţă de

anul 2007. Impozitele directe au înregistrat o scădere de la un an la altul, ajungând la

15,75% din datoriile către bugetul de stat în anul 2008 faţă de 33,27%, în anul 2006.

Referitor la impozitul pe salarii, acesta a scăzut în anul 2008 cu 1.009 lei comparativ cu

anul 2007. Această situaţie se explică prin faptul că numărul salariaţilor a scăzut cu 15

persoane faţă de anul 2006.

Taxa pe valoarea adăugată de plată (125.279 lei) a crescut cu 76.873 lei comparativ

cu anul 2007. Ponderea taxei în datoriile către bugetul de stat a crescut de la 33,44% în anul

2007 la 51,02% în anul 2008. Creşterea valorică a taxei pe valoarea adăugată a fost

determinată de creşterea valorii adăugate, care a fost de:

lei 65936319%

125279=

Suma datorată bugetului de stat privind accizele a crescut cu 33.058 lei în anul 2008

comparativ cu anul precedent. Din valoarea adăugată (exclusiv accizele) firma plăteştedatoriile către bugetul de stat în valoare de 245.538 lei, iar diferenţa de 334.477 lei este

repartizată celorlalţi participanţi la activitatea economică a societăţii.

În anul 2009, S.C. ALCOFIN SA a datorat bugetului de stat suma de 688.291 lei,

datorie ce a crescut faţă de anul precedent cu 442.753 lei. În termeni reali, datoriile către

bugetul de stat au înregistrat o creştere îngrijorătoare de 280,31% în anul 2009 comparativ

cu anul 2008.

Această creştere se datorează în principal majorărilor, penalităţilor şi amenzilor

pentru neplata la termen a obligaţiilor către bugetul de stat, care de la o pondere de 21,39%

în 2007, a ajuns la 52,87% în anul 2009.

O primă concluzie care se poate desprinde este ponderea relativ ridicată a

prelevărilor obligatorii în cifra de afaceri. Acest aspect trebuie înţeles în contextul în care la

tot ceea ce “macină” statul din activitatea agenţilor economici pe linia impozitelor şi

- 16 -



taxelor trebuie adăugate şi efectele inflaţiei, ale devalorizării leului şi ale dobânzilor

datorate băncilor.

Despre taxa pe valoarea adăugată se apreciază mai întâi că mecanismul este corect

dar cota de aplicare este deosebit de mare pentru condiţiile actuale ale economiei

româneşti, ştiut fiind faptul că alte ţări cum este SUA aplică cote diferenţiate între 7 şi

18%.Structura datoriilor către bugetul de stat în anul 2009 a suferit o serie de modificări

importante, astfel nivelul impozitelor indirecte s-a situat sub nivelul anului precedent,

situaţie ce se explică prin faptul că au crescut la 363.932 lei majorările, penalităţile şi

amenzile pentru neplata datoriilor la termen către bugetul de stat.

Printre factorii care au dus la creşterea datoriilor către bugetul de stat a societăţii

S.C. ALCOFIN SA se numără: cheltuielile ridicate pentru lucrările horticole, seceta din

ultimii ani.

CONCLUZII

Preocupări pentru utilizarea într-o mai mare măsură a accizelor ca instrument

pentru înfăptuirea unor obiective de ordin social

Toate ţările, în special cele care şi-au propus înfăptuirea „statului bunăstării

sociale”, sunt preocupate de utilizarea într-o mai mare măsură a accizelor şi ca instrument

pentru înfăptuirea unor obiective de ordin social.

- 17 -



Creşterea consumului de alcool şi efectele nocive ale acestuia (absenteism,

accidente rutiere, spitalizare, creşterea numărului de infracţiuni etc) au condus la concluzia

că accizele pe alcool trebuie folosite într-o mai mare măsură ca mijloc de frânare a

consumului. Statisticile demonstrează că exisă o legătură directă între volumul consumului

de alcool şi nivelul accizelor care se percep asupra lui. Între ţările membre ale UE există

încă diferenţe mari în ceea ce priveţte politica fiscală în domeniul accizelor percepute la băuturile alcoolice.

În Suedia , ţară care nu este producătoare de materii prime folosite în producţia

alcoolului şi a produselor derivate din acesta, în anul 2006, nivelul accizei la 1hl alcool pur

este de peste 6,7 ori mai mare decât nivelul minim întâlnit în Italia, care este mare

producătoare de băuturi alcoolice. Astfel se constată aplicarea unor măsuri fiscale de

reducere a consumului de alcool.

Diferenţe mari între nivelul minim şi cel maxim al accizelor se întâlneşte şi în ceea

ce priveşte unele produse petroliere. De exemplu, benzina fără plumb, în anul 2006, acciza

la 1000 litri reprezintă 360 euro în Grecia şi respectiv 826,74 euro în Regatul Unit, adică de

2,3 ori mai mare. În ţara noastă, acciza la benzină cu plumb este puţin mai mare decât

limita obligatorie, ceea ce înseamna că în acest caz ne-am aliniat la această cerinţă.

Concluzionând, accizele se instituie, de regulă, asupra produselor care:

- producţia şi vânzarea sunt supravegheate de stat;

- veniturile (din accize) încasate la bugetul de stat sunt constante sau în creştere, ca

urmare a unui consum constant sau în creţtere al populaţiei faţă de produselerespective;

- consumul lor generează numeroase şi grave consecinţe negative pe plan social,

precum afectarea stării de sănătate, reducerea duratei de viaţă, criminalitate,

violenţe, comportări antisociale etc.

Acccizele joacă un rol relativ important în formarea veniturilor fiscale ale statului. În

Romania în anul 2009 trimestrul 1 acestea au contribuit cu 8,91% din totalul veniturilor

bugetare.

BIBLIOGRAFIE

1. Bistriceanu, Gheorghe Finantele Agentilor Economici, Editura Didactică şi

Pedagogica R. A. ,Bucuresti, 2007

2. Tulai, Constantin Finanţele publice şi fiscalitatea, Editura Casa Cărţii de

Ştiinţă, Cluj Napoca, 2003

- 18 -



3. Vintilă, Georgeta Metode Si Tehnici Fiscale, Editura Rolcris, Bucuresti,

2007

4. ***Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul oficial nr.

927/2003.

5. ***Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul oficial nr. 454/2008

6. ***Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice deaplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,

publicată în Monitorul oficial nr. 927/2003. .

7. ***Revista Corpului Expertilor Contabili şi a Contabililor Autorizati din România, nr.

8 din august 2009, Editura CECCAR, 2009

- 19 -

Analiza Accizelor Armonizate La Sc Alcofin Sa2

Documents

Transcript of Analiza Accizelor Armonizate La Sc Alcofin Sa2