Ministerul Educafiei el Republicii Moldova

ffi.H:naP, 'ge8ffl ',*' i

ACADEMIA DE STTIDII ECONOMICE A MOLDOVEI

ANALELE

ACADEMIEI DE STUDII ECONOMICE

AMOLDOVEI

Edifia e XI-e. Nn2 12013

Editura ASEMChisinf,u - 2013

Analele ASEM, edilia a Xf-a. Nr.2 / 2013

CZIJ 082 237 8.633 (47 8-25;-1 3t. 1: 1 I L: I 6 1. IA15

COLEGIUL DE REDACTIE

Academicimt, prof, univ. dr. hab., Grigore BELOSTECINIC , rector al ASEM - preSedinte

Prof, univ. dr., DHC Ion PETRESCU, Universitatea ,,Spiru Horet", BraSov, Romdnia -vicepreSedinte

Prof univ. dr. hab. Vitatie MAKAROY, Institutul de Matematicd ,,Steklov" al Academiei de

$tiinSe a Rusiei (or. Moscova) - vicepreSedinte

C onf. c erc et. dr. Corneli u GUTU - vi c epr e S e dint e

Dr. Eugeniu GARL A - secretarProf, univ. dr. hab. Ala COTELNICConf, univ. dr. Nadejda BOTNARIProf, univ. dr. hab.lon BUNUProf, univ. dr. Vladimir BAIANUIAConf, univ. dr. hab. Boris CHISTRUGAProf. univ. dr. hab.Ilie COSTA$Prof. univ. dr. hab. Eugenia FEURA$Membru cor. al ASM, prof. univ. dr. hab. Gheorghe MI$COI, Academia de $tiinle a Moldovei

Prof, univ. dr. hab. Elena TURCOVProf, univ. dr. Oleg STRATULATConf, univ. dr. Oxana SAVCIUC

Redactor-Sef: Prof. univ. dr. hab., academician Grigore Belostecinic

Redactor-gef adjunct: Dr., Eugeniu Gdrld

DESCRIEREA CIP A CAMBREI NATIONALE A CARTII,t

Academia de Studii Econ. a Moldovei. Analele Academiei de Studii Economice aMoldovei: Ed. a ll-a I Acad. de Studii Econ. a Moldovei; col. red.: Grigore Belostecinic(pregedinte) [et al.]. - Chiqindu: ASEM, 2013. - ISBN 978-9975-75-649-5. / ISSN

1857-1433.Nr.212013. - 2013. - 173 p. - Texte : lb. rom., engl., rus6. - Bibliogr. la sfhrqitul art.

gi in subsol. - 30 ex.rsBN 97 8-997 5-7 5-650-r.

082:37 8.633(47 8-25):135. I : I I I : 1 6 1 . IA15

rsBN 97 8-997 5-75-650-1

Revista este acreditatd de Consiliul Nalional pentru Aueditare gi Atestareal Republicii Moldova, categoria,,C"Certijicat de inregistrare nr. 174 din 15.09.2011

@ Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM

Analele ASEM, edilia s Xf-a. Nr.2 / 2013

Sec{iunea 1. BUSINESS $I ADMINISTRARE

Finan{area universitari in Republica Moldova: situa{ia actuali qi perspectivaautonomiei financiare 6

Prof. univ., dr, hab. Ala Cotelnic, ASEMEmail : acotelnic@hotmail. com

Rolul 9i importanfa publicitifii in agenfiile de turism qi pelerinaje 12

Prof. Niculina Apetri, Colegiul Economic ,,Dimitrie Cantemir", Suceava, Romdnia,e -mail : ninaap e tr e i@)t aho o. c omDrd. ASEM ChiSindu, Moldova

Mero4ol orrqecKue [oAxoAbr n QoprvrupoBannro cncreMbl MoHlrropuura (uarrpuMepe csepsr ryplr3Ma) 15

Onecn Bacunueeua EaaaxoHona - doxmopaum OdeccKo?o HaquoHanbHozo

yHulepcumema uMeHu U.U. MequurcoeaAn ercc e il Bn adu*tupo 6uq E oud ape HKo - ac nup aHm O d e c cKo eo HaquoH crnbHo eo

yHusepcumema ut/reHu u. u. MequurcoeaOcnonnue acrreKTbr coBpeueHnoft oIIeHKH KpeAl{Tocuoco6Hocrrl perrloHoB 19

Oneca Bacuaueeua EanaxoHona - dorcmopaum OdeccKoeo HaquoHaJtbHozo

yHunepcumema uMeHu n.n. MevuurcoeaPagnHrHe rroHflTrrfl (pbrHoqHafl KoHr{ypeHIIrIr B coBpeMeHnofi Teopun yrlpaBJresus>>24

B um anuil Ue au o euu 3 ax apu e HKo, d.e.u., npo$e ccop Odeccxoat HaryInHattbuDa

Wlmepcumenul uueru I,L LL Meuuu<osa

C e e mn au a B urcmop o 6 H a Vyu arco e a, c oltc Kame rb O d e c c xo ? o H aquo H arbH o z o

yHusepcumema utu eHu 14.U. MequurcoeaOqenna eQQercrHBHocrr{ HaJroroBoro crHMyJrrIpoBaHHfl lrHHonaquouuofi 28

aKTHBHOCTTT B perUOHeT amanu a B oduuo e u a,[ eprcaq, K. z e o zp. H ay K, d oqe um Me crcdyu ap o d u o z o

zyM AHUm ApH O 2 O yHUB ep c Um e m A

Pager.lrue perrH]rcuHrrplrHra 6usnec - npoqeccoB B rlepc[eKTTIBHoM pa3BrITIrI{

rrpeArrpu flTln.fl 33

LIe au4e urco Ann a Tpuzopue BH a, np eno d a6 omenb rcafi e dpat oKoH oMurcu np e dnpunmun

O d e c cxo zo H aquo H cutbH o z o no rum exH wt e c Ko z o yHuG e p c um e m aPagnnrue rocyAapcrBeHHoro peryJrlrpoBaHur orIJIarbI TpyAa 37

Meprcynoe Hurconail Hurconaerwt d.e.u., doqeum Odeccrco?o HaquoHarbHozoyHusepcumema utvteHu n. U. Mevuurcoea3axapaeurco Hamanan BaqecnanoBHa, coucKamena OdeccKozo HaquoHcubHozo

yHunepcumema atweHu n.U. Mevuurcoea

Secfiune a 2. ECONOMIE FUNDAMENTAIA gI APLICATIVA

Restructurarea universitlfilor in economia cunoagterii 43

Prof, univ. dr. hab. Eugenia FeuraS, ASEMConf, univ. dr. Aurelia TomSa, ASEM

Impactul economic al educafiei abordat prin prisma mediului institufional 50

Conf, univ. dr. Aurelia Tomsa, ASEMLect. sup. univ. Tatiana Bucos, ASEM

Eficienfa invifimffntului vocafional tehnic in Republica Moldova 56

Conf. univ., dr. Aurelia TomSa, ASEMDrd. Veronica Midari. ASEM

Analele ASEM, editria a XI-a- Nr.2 / 2013

Secfia I. BUSINESS $I ADMINISTRARE

FTNANTAREA IIIIIVERSTTARA iN nnpusLICA MoLDovA:SITUATIA ACTUALA $I PERSPECTWA AUTONOMIEI FINANCIARB

t

Prof. univ., dr. hab. Ala Cotelnic, ASEME mail : ac otelni@lt o tmniL co m

The autonomy in terms of financial management is a fundamental aspect of the current trends in higher

education governance. The challenge is to allow lhe institutiois to develop their own strategic policy covering both

their objectives and the national piiorities in higher education. In this article are analyzed some aspects of others

countries experience infinancial autonotry. Also-the results of research in Republic of Moldova's universitiesfunding

withinthe project rEMpus EUniAM- ,,Enhancing university Autonomy in Moldova" are presented'

Cuvinte-cheie: autonomie universitard, autonomie financiard, cost per student, formuld de finanlare,

fonduri publice.

IntroducereNecesitatea imbunf,t[firii eficacitafi qi eficienlei derivd din schimbdrile survenite in economia

mondial[, unde tehnologia a devenit factoruf decisiv ce influenfeaz[ creqterea econo.i.a iar cunogtinlele,

abilit{ile qi compete4i. constituie elementele esenfiale pentru utilizarea acesteia. in prezent, forfa de

muncd calificat1, este esenjial6 pentru dezvoltare, iar competitivitatea naliunilor depinde de calitatea qi

disponibititatea sa. prin urrnure, invd![mantul superior a cdpdtat o importanfd vitald pentru dezvoltarea

economic u iw extinderea inv[![mdntului superiot, pt ru. gi imbunltiilirea calitdlii acestui4 au devenit o

prioritate. Astfel, numeroase $ate concep noi viziuni pentru sectorul de invdlimdnt superior 9i acordr o

atenlie sporit6 acestui sector. in acest context, prezentul articol se axeaz[ pe analiza situa,tiei existente in

domeniul financiar al universitdlilor din Republica Moldov4 in mdsura in care acesta contribuie la

efectuarea schimbdrilor menlionate mai sus in vederea asigur[rii competitivitdlii universitililor din R'

Moldova pe plan nalional 9i intemafional.

Li n!,p"ulica Moldov4 incepdnd cu anul 2013, institu,tiile de inv6![m1nt superior funclioneazdin

condilii de autonomie finan ciu6,intr-un regim detraruilie pe parcursul a2 ani. in acest sens' menliondm cd

autonomia financiar6 presupune libertatei universit[1ilor in gestionarea resurselor financiare, adicd in

acumularea gi repartizareaacestor4 respect6nd anumite principii, cum ar fi responsabilitate4 asigurarea

calitilii educatiei respectarea legislafiei, respectarea poliiicilor de eticd universitarS, asigurarea eficienlei

manageriale qi eficienlei utilizdrii resurselor'.* T; "ttir"f sunt reflectate rezultatele cercetdrii in cadrul proiectului TEMPUS EUniAM-

,,Consolidarea Autonomiei Universitare in Republica Moldova". Metodologia elabordrii raportului de

cercetare s-a bazat pe compl etarea unui chestionar de c[tre responsabilii de planificare 9i gestionate a

resurselor financiare din Universitdlile din Republica Moldov4 elaborat in cadrul proiectului.

Analizas-a axat pe cinci component.lint rf.p), care prezntdo importan![ semnificativd: guvem-

universitate; management-angaja!i; angaja\i-studenli; universitate-mediu de afaceri; universitate-

intemafionalizare.Concluziile se referf, la fiecare din aceste componente separat.

Definirea nolianilorpentru a studia situalia real[ cu referire la autonomia financiar[ universitar[ in Republica Moldov4

am pornit de la clarificarea noliunilor respective. Astfel, de la bun inceput, am constatat c[ autonomia

prezumd" la propriu, ,dreptul de a guvema prin legi proprii" (cum fpune diclionarul Petit Robert), ,,auto-

guvemare', (oxford Advanced Leairers oiCtionaqr), ,,guvemare cu legi proprii" (3). Deja Kant a atdtat cd

cuv6ntul ,,autonomie" este compus din ,,auto" si,no*os" - ceea ce inseamnl ,,s[ ifi dai legi proprii"'

Aceastf, inlelegere a autonomiei se gasegte in legislaliile gi in declaraliile intemafionale, chiar dacd unele nu

insist[ asupra conotaliei. De exJmplu, in Declaralia de la Lima" se scrie: ,,autonomie inseamnd

independenla institufiilor de invaldmdnt superior, faJn de stat gi toate celelalte forle ale societilii, in a adopta

decizii privind guvemarea intemd, finan1ele, administrarea gi in a stabili politicile proprii de educafie,

Analele ASEM, edilia a XI-a. Nr.2 / 2013

cercetare gtiinfificd" servicii (extension work) gi alte activitdli pendinte" (7, p. 266). Analiza funcfiondrii

universitf,lilor americane, gernane, engleze, australiene, mai nou chineze qi multe altele, ne permite sd

observdm ca, in sfera autonomiei universitare, intrd toate domeniile de decizie, inclusiv stabilirea procedurii

de alegere a conducerii sau managementul resurselor umane' (2)'

Autonomia univers rtaruconsiderd Liviu Andreescu, (1) constii in dreptul comunit[fii universitare de

a se conduce, de a-gi exercita libertalile academice fhr[ niciun fel de ingerinle ideologice, politice sau

religioase, de a-gi irsgma un ansamblu de competente gi obligalii in concordanli cu opliunile qi orientirile

straLgice nafionale ale dezvoltarii inv[limdntului superior, stabilite prin lege.

L.g.u invl![m6ntului a Republicii Moldova ne oferi definilia aprobatii sau valabil[ pentru lara

noastrd, dar care este foarte apropiati de cea ptezentatdmai sus: ,yA.utonomia universitar[ constii in dreptul

comunitdlii universitare de a se organiza-gi a se autogestiona (domeniile conducerii, structurdrii 9i

funcliondrii institufiei), de a-gi exercitu tiU.rtalile academice fhri niciun fel de ingerinle ideologice, politicg

sau ieligioase, de a-gi asuma un ansamblu de competenle gi obtiga,tii in concordanli cu politicil. qi

strategiiL nalionale ale deryollarii invlfdmdntului superior gi postuniversitar (6, afi.49). Conform legii

menfionate, autonomia universitard vizeazd domeniile conducerii, structurdrii 9i funclion6rii institutiei,

activit6lii didactice pi de cercetare gtiinlifica" administrarii gi finanlarii 9i se realizeaz\, in mai multe

activit6ii menfionate in articolul 49 all.egii ?nvdfimdntului.

Totodat4 considerdm necesa.r de a sublinia faptul cd autonomia totali sau independent[ de societate

este, practic, imposibild. Viziunea modem[ europeand este de a asocia autonomia universitard cu

responsabilitateapublic[. , , - _! _,_^^t^^iConform accepliunii cd invdf[mafful superior este un serviciu public, decurg doud noi aspecte 9t

anume:- responsabilitatea universit[1ii fata de societate (ca beneficiar al serviciilor);

- responsabilitatea societafii fa,t6 de calitateaserviciului public oferit.

primul aspect implicd transparen![ gi deschidere spre societate, precum gi asigurarea calita.tii actului

educafional certificate de organismele abilitate.

Al doilea aspect a impus crearea de mijloace gi organisme de reglementare gi acreditare a calitdlii in

invdtlm6ntul ,up.rio, p" A* Ghidului cu recomand[rile ENQA adoptat de Conferinfa de la Bergen

(2005) a minigtrilor educa,tiei din fdrile Uniunii Europene.' Fiind definiti noliunea ,,autonomia universitaril', tn general, componentele acestei4 am mers spre

definirea autonomiei financiare. O definilie a autonomiei financiare este prezentati in,pezvoltarea

capacitdlilor manageriale ale universitdlilor prin ertinderea autonomiei universitare", fiind un proiect de

prbp*.i. de politii[ publica iniliata de Ministerul Educaliei al Republicii Moldova. Aici se menlioneazd

Ld'autonomia financiard reprezintd,,libertatea univenitdlii de asigurare a veniturilor gi de alocare a

resurselor financiare, stabilirea tarelor de studii, ta<elor de cazarein cdmine, taxelor la prestiri servicii, de

finanlare qi cofinanlare a cercet[rilor universitare, de utilizare gi depozitare a resurselor financiare, utilizdnd

proceduri proprii pentru gestiunea eficient6 a lor"' (8)

Regulameniut.u p-riuit la modul de funclionare in condilii de autonomie financiarda institu{iilor de

invdt[m6nt superior de sta! aprobat prin Hot[rdrea de Guvem nr. 983 din 22.12.2012, defrneqte autonomia

financiard ca,dreptul Institutiei de alli organrzaactivitatea independent gi a se autogestiona ftnanciu, de ugi exercita activitatea fhri niciun fei Oe-ingerinle ideologice, politice sau religioase, de a-$i iNuma un

ansamblu de competenfe gi obligafii in coicordanld cu opfiunile.gi orientiirile strategice nalionale ale

dezvoltdrii inv[llmantuiui'rrrp.r6r, postuniversitar gi a sectorului de cercetare, dezvoltare 9i inovare,

stabilite prin lege gi documente de politici (5, art.6). Tot in acest document, se menlioneazd despre

necesitatea coreldrii autonomiei financiare cu principiile responsabilitafli publice pentru calitatea intregii

activit6li de formare profesionala" de cercetare-gtiinfifica gi de pres-tare a serviciilor pe care le desfaSoarl

Institulia cu gestionarla eficient[ a mijloacelor bineqti gi a patrimoniului statului.

Legea inv6![m6ntului, articoluf 4g, alineatul 3, determinf, elementele autonomiei financiare, care se

manifestd prin faptul cd, tn plan financiar, autonomia universitar[ se realizeazdprin: desfiaSurzlrea activitdlii

in condilii de autogestiune pe principii de nonprofit, in modul stabilit de Guvem; administrarea resurselor

financiare prin corituri bancare, inclusiv a translerurilor din bugetul de stat; utiliznearesurselor disponibile

pentru desi-aqurarea activitdlii statutare, conform propriilor decizii; acumularea veniturilor proprii din taxe,

servicii acordate, lucrdri executate gi Oin alte activiti{i specifice, conform nomenclatorului serviciilor

prestate aprobat de Guvem; stabilire4 in coordonare cu organul ierarhic superior, a cuantumului tatelor

Analele ASEM, edilia a XI-a. Nr-2 / 2013

pentru studiile pebazdde contract gi penfu serviciile acordate gi lucrlrile executate contra platd, intru

asigurarea realndrti scopurilor gi obiectivelor statutare; administrarea imobilelor, a fondurilor fixe 9i a

intregutui patrimoniu geitionat gi asigrrarea condiliilor optime de dezvoltare abazel materiale a instituliei;

utilizarea patrimoniul,ri gi a drepturilor aferente pentru reallzarea scopurilor statutare ale instituliei de

?nv[timdnt superior de stat.

Experienga altor statepentru atrage unele concluzii referitoare la situalia in Republica Moldovq anr stu$iat aspecte ce lin

de autonomia financiar[ in unele tAd, in care aceasta se reaLizeazd de mai mul1i ani. in acest sens, am

evidenliat unele caracteristici principale ale finanlarii publice in instituliile de invd![mdnt superior din

Europa.pentru alocarea fondurilor publice, multe pri folosesc anumite formule de finanfare. Formulele de

finanlare folosite pentru alocarea de fonduri instituliilor sebazeazd"in general, pe volumul activitdlilor, care

se mlsoard, adese4 prin numirul de studenti inscrigi in institulie. O formuld de finanfare, care are Labazd

num6rul de studenfi inmatriculali intr-o institufie, poate acfiona ca un stimulent pentru ralionalizatea

folosirii resurselor. Acesta este cazul in special atunci cdnd costurile de bazdpe cap de student sebazeazd

pe costurile medii la nivel nafional sau pe costurile normative stabilite dupd evaluarea unor parametrii

dif..i1i, care sunt folosili la calcularea costului studiilor intr-un caz ideal, qi nu a celui real, conform lui

Salmi gi Hauptman (9, p.74.) in schimb, dacd costurile debazdper student reflectd costurile reale suportate

de institulie, necesitatea de ralionalizare a resurselor nu este atdt de putemici. Dacd formula de finanlare

este bazat6 pe numdrul de studenli inmatriculafi, aceasta face ca institufiile s[ devinf, vulnerabile in fala

fluctualiilor numdrului de studenli inscriqi, lucru care are un impact direct inevitabil isupra venitului lor.

Existd aborddri diferite pentru folosirea indicatorilor de performanfd in stabilirea formulelor de

finanfare: in anumite tdri, un foarte mic procent din fondurile publice este alocat inbazz indicatorilor de

performanfd, in timp ce in Regatul Unit, de exemplu, subvenliile globale pentru predare, operaliuni 9i

cercetare depind, in mod direct, de performanfa institufiilor.in majoritatea ldrilor, in formulele de finanfare, se folosesc indicatorii de performan![ care sebazeazd

pe rentltatele studenlilor. Contractele de performanp definesc obiectivele in conformitate cu prioritdfile

nalionale. Aceste contracte se pot referi la m{oritatea fondurilor publice alocate instituliilor sau doar la o

mica parte destinat[ unor proiecte specifice. in cazurile in care contractul anterior influenfeazd cuantumul

fondurilor acordate prin noul contract, sunt luafi in considerare indicatorii cantitativi cu privire la numdrul

de absolven{i sau la calitateagenerald a managementului institufiei.pe ldng[ luarea in considerare avolumului activitdlilor gi areztiltatelor studentilor sunt folosite gi alte

mecanisme pentru alocarea fondurilor publice, ceea ce le conferd un anumit grad de stabilitate in privinfa

resurselor de la an la an. Formulele de finanlare rcprezintio modalitate de sporire a transparenlei finanfdrii

publice prin distribuirea obiectivi a fondurilor disponibile intre institufii $ prin evitarea presiunilor politice

in.*r.r; fondurile publice pentru cercetare sunt alocate lindnd cont de diferite mecanisme. Fondurile sunt

alocate prin concuri pentru anumite proiecte de cercetare sau programe, in fiecare !ar[. Acest sistem de

atribuire a fonduriloi reprezint[ deja sau este pe cale de a deveni principala sursf, de finanlare publicd

pentru cercetare in mai multe !dri. Aproape toate ![rile acordi gi subvenfii pentru cercetarea fundamentala"

i*. nu sunt legate de proiecte de cercetare specificd. Calcularea sumei acordate pentru un grant de baz6'

pentru cercetare poate depinde de costurile instituliei sau de performanfa obfinut[ din cercetare.- in multe !dri, instituliile de invafdmdnt superior primesc fonduri publice sub forma unor subvenlii

globale. Subvenfiile globale acopera mai multe feluri de cheltuieli stabilite de cdtre institulie. Totuqi, in

anumite tiri, unde seicordi subven{ii globale, in special, in Europa Central[ qi de Est, un proiect de buget

trebuie ra n. aprobat de autoritd,tile publice. Multe lari au posibilitatea de a transfera fondurile publice de la

un an la urm[torul. Exista numeroilse m[suri de responsabilizare a folosirii fondurilor publice, cum ar fiauditurile financiare, indicatorii de performanfd" rapoartele anuale, publicarea rezultatelor evaludrii inteme,

precum gi alte metode de r[spOndire a informaliei. Majoritatea lirilor urmdresc o politic[ de sprijinire a

diversificdrii surselor de frnanfare. Autoritafle cenfiale incurajeazl institufiile de inv[fimdnt superior sd

caute noi resurse financiare, precum investiliile companiilor private, contracte de cercetare 5i alte activit[1i

comerciale, donalii, imprumuturi etc.

in majoritatea larilor, instituliile publice de invdfdmdnt superior au voie s[ perceap[ taxe de

qcolarizare $i, in unele cazxi, au un anumit nivel de autonomie in fixarea sumelor propriu-zise. Aceast[

potitic6 face parte din mdsurile destinate promovarii strdngerii de fonduri suplimentare 9i deplasfii unei

Analele ASEM, edilia a XI-a. Nr.2 / 2013

mari parli din cuantumul financiar c[tre utilizatorii universitari. Guvemele incurajeazd demoltarea unor

relalii sfidnse infe instituliile de inv[tdmdnt superior gi societatea in ansamblul ei. Mdsurile din acest

domeniu au ca scop promovarea rezultatelor qtiinlifice gi a oportunit5lilor aferente in mijlocul unui p"bli9

;;i hr& l; ;.;i"ji iirnp, prioritard este qi corelarea preddrii 9i a cercet[rii cu necesitiilile economice 9i

*.iA..-ir acest ,rop, autoritalile centraie simplificl cadrul legislativ referitor la folosirea rezultatelor

cercetdrii gi furnizeara s,rpo.t financiar instituliilor de invd{amant superior in scopul credrii unor forme

diferite de parteneriat.

Situalia tn RePublica Moldovail;;il; a analizei situaliei in domeniul gestionarii finantelor universitare, au fost tttilizate anumite

informafii. Informafiile colectate in acest studiu au fost fumizate de cele mai mari institufii de inv[flmdnt

superior de stat din Republica Moldova (Universitatea Tehnicd" Academia de Studii Economice a

Ubldovei, Universitatea de Stat, Universitatea de Stat de Medicin[ gi Farmacie ,J'{icolae Testemilanu";

Universitatea Agrar[ de Stat) ca r[spunsuri la chestionarul elaborat in cadrul proiectului.

O alt5 metodf, utilizatd a fost analiza actelor normative care reglementeazd activitatea financiarf,

universitar[ in Republica Moldova. De asemene4 a fost studiat[ literatura ce reflect[ situalia in domeniul

autonomiei financiare in unele Fri din Uniunea EuropeanS" unele concluzii generale fiind prezentate mai

sus. problemele care pdreau a fi ambigue sau pe care membrii echipelor le-au tratatin mod diferit au fost

solulionate prin discufii in cadrul gedinletor pe care le-am avut in vederea discutirii problemei in cauzd sau

prin conveisalie la telefon. Toate universitilile au identificat aceleaqi probleme ce lin de autonomia

financiara" de iapt, de inexistenla acesteia, unele dintre care le evidentiem in continuare.-- i;;o"Oitiif"autonomiei financiare, aloc[rile din bugetul de stat, nu vor fibazate pe cheltuieli istorice,

ci va fi o finanlare per student pe fiecare progrzm de studii, care va include cheltuieli salariale, cheltuieli de

achizilionare u 11iifi.oilor, serviciilor gi lucrarilor necesare pentru asigurarea desf"aqurdrii procesului

educalional, cheltuieli pentru dezvoltare $i un coeficient de specialitate sau criterii calitative.

Dacd, pana in piezent, mijloacele financiare de la bugetul de stat, neutilizate de universitate c[tre

frnele anului erau retrase in conful bugefului, atunci, in condiliile autonomiei financiare, acestea nu sunt

retrase, se utilizeaz[ anul viitor gi nu pot fi incluse in cota de finan]are pe anul viitor.

Suportul Guvernului ii ofer6 dreptul de a controla utilizarea resurselor financiare ale acesteia.

Alocarea banilor universita,tilor de c[tre stat nu ia in considerare anumili indicatori de performanJi in

activitatea de instruire sau de cercetare. Fiind finanlatd at6t de stat, cOt gi din surse proprii, universitatea

gestioneaz[ bugetul sf,u in conformitate cu obiectivele, politicile gi programele aprobate de Senat,

respect6nd toate prevederile legale in acest sens.'--r- in ,onOitiiie autonomiei-univenitifilor, dupd expirarea termenului de tranzilie Q anl), consider[m ci

ar fi rezonabila introducerea sistemului de finanlare a universitl1ilor bazat pe indicatori de calitate, sistem

existent in multe Fti. in acest caz, yatrebui bine gdndit sistemul de indicatori, astfel, incdt, cu adevdrat, s[

reflecte performanlele universitdlilor. Acest tucru ar stimula activitatea eficienti a instituliilor de

invltimdnt superior.:- -'i*Uunaiagrea autonomiei universitnlii ar putea fi atinsd prin participarea la proiecte de cercetare,

investi{ionale in baza cooperdrii cu divergi'parteneri nafionali gi intemafionali,inclusiv parteneriatul Public

privaf crearea unitdfilor gi subdiviziunilor de cercetare-inovare, dezvoltare, proiectare, prestiri de servicii qi

activitdfi de producfie.Autonomia fiuranciard ar permite o anumitii descenfializarc a Universitdlilor 9i, nicidecum' nu poate

separa Universitatea de Stat. Existl comanda de stat, iar banii alocali in baza acesteia trebuie s[ fie

monitorizali de cdtre Stat.

in urma arnlizeiefecfuate, am ajuns la urmdtoarele concluzii:

- Universitafile din Republica Moldova" din punct de vedere financiar, la moment, nu sunt

autonome. Hotjirarea de Guvem 983 oferd Universitalilor, incepaqd cu 1 ianuarie 2013,

autonomie, inclusiv furanciar[, dar cu o perioadd de trat:zilie de 2 ani. in prezent, reglementfile

exteme hmiteazA autonomia instituliilor de inv[timdnt superior in ceea ce privegte formarea 9i

realiz,n,eabugetului. Finanlarea publica a Universit[lilor se efectueaz[ pomind de la cheltuielile

efective din inul pr.r.d.nt gi nu ia in considerare performanla acestora. Nu exist[ o formul[ in

baza cdreia s-ar estima .oitrl unui student. Alocflrile din buget sunt calculate reieqind din

necesitatea de remunerare a angajalilor, achitarea utilitSfilor, achitarea burselor 9i a altor cheltuieli

strict necesare pentru menlinerea funcfionalitilii sistemului educalional.

Analele ASEM, edilia a XI-a. Nr.2 / 2013

Analizaactelor normative, a experienlei in domeniu, disculiile cu membrii echipei de lucru au

permis s6 constatdm cd" a$azi,in Republica Moldov4 nu sunt clar delimitate prioritiifile, care ar

permite stabilirea domeniilor ae stuciii care trebuie sf, fie finanlate din banii publici. in acelaSi

contex! apare intrebarea: Ce tip de studenli ar trebui s[ fie finanfali prin banii publici: cei mai buni

sau cei care au, in cea mai mare masurq nevoie de subvenfii (studenlii ce provin din paturile

vulnerabil e, inv alin etc. )?Finanlarea public[ a instituliilor de inv6,t[m6nt superior nu ia in considerare performanla acestora.

Nu putem ufir-u c[ existii anumite criterii de alocare a banilor, orientarea debazl,fiind cheltuielile

reale, ajustate la major[rile preconizatein anul viitor pentru urmdtoarele categorii de cheltuieli:

salarii, achitarea utiiitafllor, burse. Finanfarea cercetdrii se efectueazd in bazd, de proiect, prin

concurs qi ia in considerare at6t salarizare\cdt gi achitarea utilitafllor, procurarea de utilaje. Sursa

fondurilor alocate proiectelor de cercetare specifice este organul nalional specializat in cercetare 9i

dezvoltare - Academia de $tiinfe a Republicii Moldova.. Universitalile igi asum[ rdspunderea pentru fondwile publice primite. Trimestrialprezinth ddri de

seamd Ministerului Educaliei despre iolosirea mijtoacelor financiare alocate din bugetul de stat. in

afar6 de aceast4 periodic, se efectueazd revizli gi controale din partea Ministerului Finanielor,

Cu4ii de Conturiin vederea verificdrii corectitudinii folosirii surselor alocate din bugetul public.

- posibilitatea de a p6stra fondurile necheltuite qi de a le raporta de la un an la urm[torul reprezintl

un aspect important al autonomiei financiare de care trebuie s[ se bucure Universit[file. Aceastd

flexibilitate faciliteaziinstituliilor posibilitateade a crea strategii pe termen mediu sau lung 9i

permite finanlarea proiectelot pe rnai mul.ti ani, creOnd chiar posibilitatea de a face investifii. Spre

iegret, in Republica Moldov4 pana h inceputul anului 2013, Universitilile nu aveau posibilitatea

de a pdstra fondurile necheltuite gi de-a le transfera in anul urm[tor.

- Mdrimea taxelor pentru studii este sub costul real al pregitirii specialigtilor. Universltateanu poate

stabili taxa pentru studii, aceasta fiind stabilitl prin Hotirdre de Guvem.

- Reglementarile excesive de c[tre stat afecteazd Si sistemul de salarizare. Impunerea unor limite in

salinzueapersonalului face ca multe cadre didactice sd lucreze in paralel in cdteva locuri pentru a

avea un venit mai mare.

- Universitaflte au o anumitd libertate in a oferi suplimente la salarii din contul surselor speciale.

Fiecare Universitate igi are propria metodologie de acordare a acestor suplimente, dar nu toate iau

in considerare performanlele angaj afilor.

- Studenlii devin din ce in ce mai implicali in vialauniversitara" inclusiv prin participarea la luarea

anumitor decizii. Taxele de studii pe care le achit[ studenfii reprezintd o sursd suplimentar[

consistentd de venituri pentru Univirsitali. Totodatd, Universit5lile acordd studenfilor anumite

facilitdli in acest sens. De exemplu, scutirea d9 taxe, amdnarea termenului de achitare a taxei'

Toate aceste4 precum qi criteriile de acordare a facilitdlilor sunt cunoscute de cdtre studenfi.

- Spre regret, r6m6ne insuficient[ colaborarea infie mediul de afaceri gi Universit[1i, indeosebi in ce

prive gte atrager ea fondurilor.- Am constatat c[ Hotdrarea de Guvem nr.l95 din 13.03.2013 privind condiliile de salarizare a

personalului din instituliile de invdpmdnt superior de stat cu autonomie financiarS" reglementeazf,

nejustificat de detaliat salariile personalului. Astfel, sunt stabilite atdt salariile minime, cdt qi cele

maxime pentru diferite categorii de personal. Considerdm cd, in condiliile autonomiei financiare,

statul ar trebui s6 stabileasc[ un minimum pentru fiecare categorie de personal, astfel, incdt' sI

existe anumite gamntii pentru angajafi, iar in rest - in func,tie de posibilitllile pe carc le au

universit[lile.- Am evidenfiat la acest capitol un moment, pe care il considerdm neadecvat condiliilor de

autonomie financiarl. Este vorba de infie{inerea cf,minelor studenlegti gi plata pentru cazueain

c[min. Conform Hot6r6rii de Guvern nr.99 din 30 ianuarie 2007 este stabilit ca studenlii care sunt

caza\itn clminele studenfegti achitd 40% dncostul real calculat,600/o urmOnd s[ fie achitat din

Uugetut de stat. plata pentru chirie se stabilegte pe categorii de locatari la tnceputul fiec[rui an

financiar de senatele universitare, reiegind ain chiltuielile aferente cazail. Metodologia de calcul

impusa prin aceasta hot[r6re este una incompletd" care nu permite universitllii s6 acopere nici

partial .fr.mi.nte reale. Mai frecvent, se intdlnegte situalia, cdnd necesarul de surse pentru

efectuarea reparafiilor curente in cimin, procurarea de mobilier se face din contul banilor

t0

Analele ASEM, edi(ia a XI-a. Nr.2 / 2013

acumulali ca taxe pentru studii, respectiv, micqordndu-se suma indreptatii spre studii-

- pentru majoritateu i"ttitutiilor de invapmant superior, care cautf, in mod activ fonduri private,

parteneri#le cu sectorul privat reprezintd o bazd importantd pentru sporirea posibilit{ilor de

finanlare. Acestea se dovedesc extrem de valoroase pentru transferul cercetirii 9i comerciallznea

rezultatelor cercetdrii academice. in plus, sursele din sectorul privat contribuie,frtd indoiala, la

crearealeg6turii intre educalie gi societate. Spre regret, universitatile din Republica Moldova pdnd

la momerit nu au reugit sd atragd fonduri pentru cele expuse mai sus. La moment, fondurile din

sectorul privat vin doar sub forma de sponsoizdriale anumitor evenimente sau activitdli.

- La moment, lipsegte o politica de incurajare, din partea Guvernului, a parteneriatelor intre

instituliile de invd![mdnt zuperior gi sectorul privat, posibil prin politica fiscalf,.

- lnternalionalizarea vis-d-vii a. u.tiversitiifi prezirtd un impact dublu: pe de o parte, qeeazd

oportunitlli pentru studenli pi cadrele didaitice de a face studii, stagii de practicd in cadrul

mobilit[filor. Aceasta permite de a acumula experienld din alte lari gi de a prelua practicile bune'

pe de alt[ parte, este o amenin{are pentru sistemul educalional din Republica Moldova.

Universit[1ite ain iu.opu qi din SUA sunt cointeresate in a primi la studii elevi cu medii de studii

bune, inclusiv din Republica Moldova. Anual pleacd la studii peste hotare mii de absolvenfi. Acest

lucru reprezintf, un pericol pentru intreg sistemul educalional din Republica Moldova.

Concluzil Analizaa constatat anumite trasAturi pregnante ale sistemului moldovenesc de finantare

universitard. printre acestea, menfion[m (i) indelungata tradilie afiilizdrii unei formule de finanlare pentru

alocarea banilor din bugetuide stat inbaz;cheltuieiilor reale din anul precedent cu corectarea in funclie de

majordrile aSteptate in inul viitor gi care includ doar cheltuielile pentru personal, bursa, utilitdli; (iD faptul

cd granturile de cercetare sunt alocat e pe bazd de concurs, responsabild pentru tepartizarea fondurilor

destinate cercetdrii, fiind Academia de $iiinte a Moldovei, care, in acelaqi timp, este implicat[ ln procesul

de cercetare gi particip[ activ la coniursul pentru f[ranlarea proiectelor de cercetare qi expertizarea

acestora; (iiD iaptuf cd finanlarea inv6![mand;i superior s-a diversificat treptat, reducdndu-se dependenla

de resursele publice limitate (nu la toate universit-aflle); (iv) caleularea taxei pentru studii in baza unei

formule, care nu ia in considerare toate cheltuielile suportate de universitate.

Bibliografie:

1. ANDREESCU Liviu Libertatea academicd. intre teorie si politicile universitare, Institutul

European, hW : I I freedictionary.ro/Autonomie-universitara.html

2. Autonomia universitard - ,Lra4iu a civilizaliei, Andrei MARGA, Rectorul Universitdlii Babeg-

Bolyai,http://www.ubbcluj.ro/ro/despre/misiune/fi1es/Autonomia-universitara-conditie-a-normalitatii.pdf

3. DEVOTO Oli, Dizionario della lingua italiana, disponibil la adresa http://www.dizionario-

italiano.itl4. Guvernarea tn tnvdldmdntul superior din Europa Politici, structuri, finanlare pi cor!

academic(200g), Eurydice, Releaua de informalii privind educafia in Europ4 disponibild la

http ://www.eurydice.org5.HotdrdreaG.,m.pub1iciiMoldovanr.983dn22.|2.20|2cuprivirelamodu1defunc!ionare

a institufiilor de inv6ldm0nt superior de stat tn condilii de autonomie financiard. Publicat:25.12.2012

in Monitorul Oficial Nr.270-272 art.Nr': 1057

6. LEGEA Nr. 547 din 21.07.1995 inv6![m0ntului cu modificarile ulterioare, disponibil la

http:/nexiustice.md/index.php?action:view&view:doc&id:3 I 1 684

7. OKOROSAYE-ORUBTTB n- r- r. copcipr Paulley & Nath. M. Abraham University (2012)

Autonomy, Academic Freedom and Academic Staff tJnion of Universities' (ASUU) Struggles in

Nigeria: A Historical perspective, in: Asian Social Science; Vol. 8, No. 12; ISSN 191l-2011 E'

ISSN lgll-212spublishedby Canadian Center of Science and Education, pag. 265-275

g. proiect: propunerea de potiticd Pubticd iniliatd de Ministerul Educaliei: Dezvoltarea

capacitdliloi manageriale ale universitdlilor prin _extinderea outonomiei universitare,

www.edu.md,l.../Ppp%20MEd%20Autonomia%20universitara-var-7g. SALMI, I $l ueuruvrAN A.M. (2006) Resource allocation mechanisms in tertiary

education: a typology and an assessment, p' 74'

11