Amvic - Manual Tehnic in Sistem Amvic

prof. univ. dr. ing Mihai VOICULESCU

consultant de specialitate

prof. univ. dr. ing Gheorghe OPREA


conf. univ. dr. ing. Nicolaie COSTACHE

consultant

ec. Marin CRUÞESCU coordonare

lucrare

Dan Alexandru COSTACHE traducere

manual tehnic

ec. Aurelia GRIGORESCU corecturã

ec. Marilena TIHULCÃ machetare

MANUALUL TEHNIC AMVIC

Bucureºti

2006

PREFAÞÃ

Cofrajele modulare termoizolante din polistiren ignifugat, sistem AMVIC® (ICF-insulated concrete

forms) sunt de cea mai înaltã calitate, cele mai inovatoare ºi adaptabile cofraje disponibile la ora

actualã pe piaþã. Preþurile competitive, distribuþia extinsã a produselor ºi suportul tehnic excelent

sunt combinate pentru a furniza clienþilor noºtri o abordare simplã a unui produs final superior la

un cost de instalare mai mic decât al altor sisteme asemãnãtoare.

D acã u n a d in în t reb ã r i l e

dumneavoastrã nu are rãspunsul în

acest manual, vã rugãm sã asistaþi

la unul dintre seminarele de

pregãtire Amvic (verificaþi în zona

d u m n e a v o a s t r ã p e n t r u

programare) sau contactaþi-ne ºi

personalul nostru va rãspunde

competent la întrebãrile dumneavoastrã. AMVIC se mândreºte sã ofere clienþilor sãi un nivel

excepþional de servicii.

Suport Tehnic

Vã rugãm sã ne contactaþi pentru orice nelãmurire sau orice informaþie care e inclusã în acest

manual sau dacã aveþi nevoie de altã asistenþã tehnicã.

Suport tehnic

Tel: 021 493 23 27-30

Fax: 021 493 23 26

email: [email protected]

Site-ul Amvic www.amvic.ro

Site-ul Amvic este actualizat cu regularitate cu cele mai noi informaþii incluzând rapoartele testelor,

buletinele tehnice ºi rapoartele de evaluare. Acest manual tehnic este prezent pe site.

AMVIC este marcã înregistratã la OFICIUL DE

STAT PENTRU INVENÞII ªI MÃRCI cu

numãrul de depozit M 2005 10469 pentru clasa de

produse Cl:19: Materiale de construcþie nemetalice

(cofraje din polistiren)

mailto:[email protected]

http://www.amvic.ro

MULÞUMIRE

Societatea Comercialã AMVIC S.R.L. mulþumeºte celor care au participat la realizarea acestui

manual în limba românã.

Mulþumiri speciale pentru:

prof. univ. dr. ing Mihai VOICULESCU


prof. univ. dr. ing Gheorghe OPREA


conf. univ. dr. ing. Nicolaie COSTACHE

consultant

ec. Marin CRUÞESCU coordonare

lucrare

Dan Alexandru COSTACHE traducere

manual tehnic

ec. Aurelia GRIGORESCU corecturã

ec. Marilena TIHULCÃ machetare

Lucrarea se bazeazã pe traducerea -Technical Manual AMVIC- ºi pe experienþa producãtorilor ºi

utilizatorilor sistemului de realizare a construcþiilor cu folosirea cofrajelor modulare termoizolante

din polistiren expandat ignifugat, sistem AMVIC (ICF-insulated concrete forms) ®

NEASUMAREA RESPONSABILITÃÞII

Acest document are doar scop informativ. Informaþiile din acest document reprezintã abordarea

AMVIC asupra problemelor discutate la data publicãrii. Opiniile exprimate nu trebuie sã fie

interpretate ca fiind un angajament din partea AMVIC. Informaþiile cuprinse în acest manual nu pot

înlocui reglementãrile tehnice în vigoare din domeniu.

Acest manual are mai mult rolul de a suplimenta cunoºtinþele profesionale. Toate structurile

construite cu “Sistemul de Construcþie AMVIC” trebuie sã fie proiectate, avizate ºi realizate în

conformitate cu reglementãrile ºi normele de costrucþie în vigoare de cãtre un inginer proiectant

autorizat. În toate cazurile, reglementãrile ºi normele de proiectare ºi construcþie din domeniu sunt

prioritare acestui manual.

INFORMAÞIILE CONÞINUTE ÎN ACEST DOCUMENT SUNT FURNIZATE CA

ÎNDRUMARE, FÃRÃ SÃ SE SUBSTITUIE, SUB NICI-O FORMÃ, REGLEMENTÃRILOR

ÎN VIGOARE DIN DOMENIU.

9

CUPRINS

Partea 1 - Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Partea a 2-a - Produse AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

2.1 - Produse pentru sistemul AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Partea a 3-a - Unelte, materiale ºi accesorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

3.1 - Unelte pentru instalarea cofrajelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

3.2 - Unelte pentru turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

3.3 - Unelte pentru pregãtirea traseelor utilitãþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

3.4 - Lista materialelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Partea a 4-a - Prezentarea generalã a construcþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Partea a 5-a - Golurile pentru ferestre ºi uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

5.1 Cadrele pentru ferestre ºi uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

5.2 - Cadre de lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

5.2.1 - Alegerea lemnului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

5.2.2 - Construirea cadrelor din lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

Partea a 6-a - Armãtura de OB pentru pereþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

6.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

6.2 - Condiþiile de bazã ale proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

6.3 - Scopul barelor de armare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

6.4 - Armãtura orizontalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

6.5 - Armãtura verticalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

6.6 - Armãtura pentru golurile din pereþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

6.7 - Petrecerea (suprapunerea, joantarea) barelor din oþel beton pentru armare . . . . . . . 48

6.7.1 - Tipuri de îmbinãri prin petrecere (suprapunere) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

6.7.2 - Cerinþe minime pentru lungimea îmbinãrii prin suprapunere . . . . . . . . . . 49

6.8 - Îmbinãri prin petrecere (suprapunere) a barelor de OB pentru nivelurile superioare

realizate prin turnarea succesivã a betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

6.9 - Proiectarea armãturii de oþel beton pentru pereþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

6.10 - Lucrãrile de armare a betonului ºi mãsurile de protecþia muncii . . . . . . . . . . . . . . . 51

Partea a 7-a - Pregãtirea fundaþiei ºi a plãcii la nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

7.0 - Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

7.1 - Plasarea barelor de joantare în fundaþie sau placa la nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

7.2 - Nivelarea fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

7.3 - Trasare conturul pereþilor conform proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

7.3.1 - Trasarea conturului de aºezare a peretelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

7.3.2 - Marcarea Ferestrelor/Uºilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

7.3.3 - Trasarea dimensiunilor golurilor brute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

Partea a 8-a - Procesul de instalare a cofrajelor AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

8.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

8.2 - Organizarea: poziþionarea materialelor ºi a uneltelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

8.3 - Planificarea lucrului: Determinarea înãlþimii peretelui ºi numãrul de rânduri de cofraj

10

pe nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

8.3.1 - Construcþie cu un singur nivel sau cu mai multe niveluri . . . . . . . . . . . . . 59

8.4 - Aºezarea primului rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

8.5 - Aºezarea celui de-al doilea rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

8.6 - Verificarea planeitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

8.7 - Fixarea primului rând la fundaþie/placã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

8.8 - Aºezarea celui de-al treilea ºi a urmãtoarelor rânduri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

8.8.1 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru uºã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

8.8.1.1 - Intrãri ridicate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

8.8.2 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru ferestre . . . . . . . . . . . . . . . . 66

8.8.3 - Barele de armare din oþel beton în jurul deschiderilor din perete . . . . . . . 66

8.8.4 - Plasarea rândului superior de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

8.8.5 - Instalarea barelor de armare verticale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

8.9 - Instalarea sistemului de aliniere ºi fixare a peretelui ( PLUMWALL) . . . . . . . . . . . 68

8.9.1 - Aplicaþii generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

8.9.2 - Distanþarea pentru sistemul de aliniere ºi fixare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

8.10 - Pregãtirea cofrajelor pentru turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

8.11 -Solidarizãri suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

8.12 - Strãpungerile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

8.13 - Instalarea planºeului suspendat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

8.13.1- Grinzi instalate cu ºuruburi de ancorare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

8.14 - Locaº (ºliþ) pentru grindã - Grinda de planºeu este legatã direct la peretele în sistem

AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

8.15 - Plãcile/planºeele cu plasã tip Buzãu, cãlãreþi ºi beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

8.16 - Sistemul de planºeu AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

8.17 - Reglajele finale înaintea turnãrii betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

Partea a 9-a - Instalarea specialã a cofrajelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

9.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

9.2 - Realizarea fundaþiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

9.3 - Construcþia colþurilor scurte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

9.3.1 - Colþuri scurte folosind cofraje de colþ de 90E cu o combinare a acestora

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

9.3.2 - Colþuri scurte folosind cofraje de colþ de 90E cu model neîntrerupt . . . . . 82

9.3.3 - Colþuri scurte fãcute folosind cofraje AMVIC drepte . . . . . . . . . . . . . . . . 82

9.4 - Pereþi curbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

9.5 - Construcþia peretelui-T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

9.6 - Instalarea cãrãmizii aplicate standard . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88

9.7 - Marginile frontonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

9.8 - Sistemul de planºeu prefabricate (miez gol) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

Partea a 10-a - Elementele generale privind bazele betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91


10.2 - Fundamentele betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

10.2.1 - Compoziþia betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

10.3 - Calitatea amestecului de beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

10.3.1 - Raportul apã/ciment (A/C) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92

10.3.2 - Rezistenþa betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92

10.3.3 - Lucrabilitatea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92

10.3.4 -Întãrirea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

11

10.3.5 - Aer oclus (Micro goluri de aer) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

10.3.6 - Aerul antrenat (Macro goluri de aer) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

10.4 - Adaosuri, aditivi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

10.5 - Specificaþii ale betonului pentru peretele în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

Partea a 11-a - Turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97


11.2 - Lista de verificãri preliminare turnãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

11.3 - Sfaturi de siguranþã pentru manevrarea ºi aºezarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . 98

11.4 - Ritmul turnãrii betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99

11.5 - Metode ºi echipamente pentru turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

11.5.1 - Turnarea betonului cu pompa pentru beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

11.5.2 - Dimensionarea echipei de lucrãtori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

11.6 - Turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

11.7 - Controlul calitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104

11.7.1 - Tasarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104

11.7.2 - Rezistenþa la compresie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104

11.8 - Vibrarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105

11.8.1 - Ce este vibrarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105

11.8.2 - Metode de vibrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105

11.9 - Folosirea vibratoarelor pentru beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105

11.9.1 - Specificaþii recomandãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105

11.9.2 - Îndrumãri pentru vibrarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106

11.10 - Terminarea turnãrii betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108

11.11 - Dupã turnare: reverificaþi cã peretele a rãmas drept ºi în caz de nevoie ajustaþi

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108

11.12 - Pregãtirea pentru o “explozie” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108

Partea a 12-a - Protecþie împotriva umezelii sub nivelul solului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

12.1 - Cerinþele reglementãrilor în construcþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

12.1.1 - Protecþie contra umezelii ºi a apei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

12.1.2 - Protecþie contra umezelii sau protecþie contra apei conform normelor de

construcþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

12.1.3 - Sistemul de drenare a fundaþiei/subsolului conform normativelor din

construcþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

12.1.4 - Recomandãri pentru menþinerea unui subsol uscat . . . . . . . . . . . . . . . . 111

12.2 - Protecþia contra umezelii ºi protecþia contra apei pentru cofrajele AMVIC . . . . . 112

12.3 - Sisteme lichide de protecþie contra umezelii/protecþie contra apei . . . . . . . . . . . . 112

12.5 - Sisteme de memebranã cu crampone de protecþie contra umezelii/apei

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113

12.6 - Finisajul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113

Partea a13-a - Finisaje interioare ºi exterioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115

13.1 - Gips-carton de interior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115

13.2 - Stuc tradiþional (Exterior) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115

13.3 - Izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116

13.4 - Aplicaþii de zidãrie ancoratã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

13.5 - Finisaje cu lemn, vinil ºi ciment fibrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

Anexa B - Proiectarea pereþilor modelaþi cu cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

12

B1.0 - Canada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

B1.1 - CCMC 13043-R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

B1.2 - Codul naþional de construcþie al Canadei 2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

B1.2.1 - Aplicaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

B1.2.2 - Materiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

1. Beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

2. Oþelul beton de armare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

B.1.2.3 - Talpã ºi elevaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

B1.2.3.1 - Aplicaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

B1.2.3.2.- Dimensiunile minime ale fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

B1.2.4 - Elevaþiile fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121

B1.2.4.1 Utilizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121

B.1.2.4.2 - Armãturã pentru pereþii de fundaþie drepþi izolanþi din beton

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

Armãturã orizontalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

Armãturã verticalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

B1.2.5 - Pereþi de deasupra nivelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

B1.2.5.1 - Aplicaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

B1.2.5.2 - Grosimea pereþilor drepþi din beton cu cofraj modulat izolant

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

B1.2.5.3 - Armãtura pentru pereþii drepþi din beton cu cofraj modulat izolant

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

Armãtura orizontalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

Armãtura verticalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

B1.2.5.4 - Deschideri în pereþi drepþi, din cofraje AMVIC, care nu sunt

încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125

B1.2.5.5 - Buiandrugi peste golurile din pereþii drepþi amvic care sunt

încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125

B1.2.5.6 - Încadrarea suportatã pe pereþii drepþi în sistemAMVIC . . . . 125

B1.2.5.7 - Ancorarea încadrãrii acoperiºului la partea de sus a pereþilor drepþi

AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126

B2.0 - SUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126

B2.1 - Metoda prescriptivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126

B2.1.1 - Competenþa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126

B2.1.2 - Specificaþiile materialului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128

B2.1.3 - Fundaþiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129

B2.1.3.1 - Conexiune Perete de fundaþie - Fundaþie . . . . . . . . . . . . . . . . 130

B2.1.4 - Cerinþele peretelui de fundaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130

B2.1.5 - Pereþi de deasupra nivelului fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135

Presiunile vântului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135

Armãtura peretelui de deasupra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137

Cerinþele seismice ºi de vânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137

Cerinþe de proiectare pentru golurile din pereþi date de solicitãrile seismice

ºi de vânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138

B2.1.6 - Legarea planºeului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142

Anexa C - Dimensiunile pereþilor modelaþi cu cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144

Dimensiunile pereþilor la unghi de 90E modelaþi cu cofraje AMVIC de 90E de 10, 15, 20 ºi

25 cm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145

Pereþi modelaþi cu cofraje AMVIC de 45 E cu miezul de beton de 10, 15 ºi 20 cm . . . . 149

13

Anexa D - Insectele ºi construcþii în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152

D1.0 - Tipuri de insecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152

D1.1 - Insecte ºi construcþiile în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152

D1.2 - Cerinþe de proiectare ºi polistirenul expandat, ignifugat sub nivel . . . . . . . . . . . 153

D1.2.1 - Codul rezidenþial internaþional 2003, controlul insectelor ºi protecþia

polistirenului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153

D2.0 - Protecþia contra insectelor ºi controlarea lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

D2.1 - Bariere fizice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

D2.1.1 - Sistem de protecþie contra apei ºi barierã contra insectelor . . . . . . . . . 154

D2.1.2 - Tratamentul chimic al solului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

D2.1.3 - Scut metalic contra insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

D2.1.4 - Barierã fizicã din particule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155

D2.1.5 - Plasa contra insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155

D2.2 - Eliminarea insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156

D2.2.1 - Momeli pentru insecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156

D2.2.2 - Capcane pentru insecte cãrãuºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156

D2.3 - Mãsuri administrative pe ºantier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

D2.4 - Recomandãri pentru controlul ºi prevenirea insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

Anexa E - Instalarea utilitãþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

E1.0 - Strãpungeri în peretele AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

E2.0 - Instalaþia electricã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158

E2.1 - Panoul principal de intrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158

E2.2 - Cablarea electricã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158

E2.3 - Conductele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159

E2.4 - Doze electrice îngropate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159

E2.4.1 - Ataºarea dozei electrice la perete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160

E3.0 - Instalaþii tehnico-sanitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160

14

FIGURI

Figura 1.1 - Cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Figura 1.2 - Cofraj reprezentativ AMVIC din STYROPOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Figura 1.3 - Cofraj reprezentativ AMVIC din NEOPOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Figura 1.4 - Cofraj drept AMVIC de 15,24 cm. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Figura 1.5 - Secþiuni transversale ale cofrajelor AMVIC, dimensiuni în cm. . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Figura 1.6 - Vedere lateralã a cofrajului drept AMVIC care prezintã tãlpile distanþierilor . . . . . . 34

Figura 1.7 - Vedere laterala a cofrajul drept AMVIC prezentând partea superioarã ºi cea inferioara

a sistemului de conexiune. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

Figura 1.8 - Cofraj de colþ AMVIC la 90E având locaºul pentru tubul din polipropilenã sau barã din

lemn, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

Figura 4.1 - Trasarea conturului pereþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Figura 4.2 - Plasarea la început a cofrajelor colþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Figura 4.3 - Instalarea arãturii orizontale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Figura 4.4 - Instalarea celui de-al doilea rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Figura 4.5 - Instalarea cadrelor în golurile pentru ferestre ºi uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Figura 4.6 - Instalarea continuã a rândurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Figura 4.7 - Instalarea sistemului de susþinere ºi îndrepare în jurul perimetrului peretelui . . . . . 43

Figura 4.8 - Instalaþi oþelul beton de armare vertical dupã ultimul rând de cofraje . . . . . . . . . . . . 43

Figura 4.9 - Turnarea betonului în rânduri de 0,9 - 1,2 m . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Figura 4.10 - ªuruburi de ancorare plasate în betonul care nu s-a întãrit, pentru fixarea mecanicã a

cosoroabei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Figura 5.1 - Construirea cadrelor pentru ferestre/uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Figura 5.2 - Cadru reprezentativ fãcut din lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Figura 5.3 - Constructie reprezentativã pentru cadrul ferestrei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

Figura 5.4 - Deschidere la baza cadrului ferestrei pentru turnarea ºi vibrarea betonului . . . . . . . 46

Figura 6.1 - Plasarea întreþesutã a barelor din oþel beton verticale printre cele orizontale . . . . . . 48

Figura 6.2 - Îmbinare prin petrecere (suprapunere) în contact.

minLungimea minimã L este datã de reglementãrile din domeniu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Figura 6.3 Imbinarea prin petrecere (suprapunere) fãrã contact a barelor de OB pentru armare.

min maxL ºi D sunt stabilite conform normativelor de proiectare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Figura 6.4 Legarea armãturii nivelului superior prin suprapunerea cu armãtura de la nivelul inferior

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

Figura 6.5 - Folosirea mustãþilor de petrecere pentru legarea armãturii de la nivelul inferior cu

armãtura de la nivelul superior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

Figura 6.6 - Capace ciupercã de plastic pe barele de OB ieºite în afarã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

Figura 7.1 - Secþiune reprezentativã a peretelui AMVIC pe fundaþie de tip talpã cu cofraje de 20 cm.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

Figura 7.2 - Poziþia barelor de joantare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

Figura 7.3 - Nivelarea suprafeþei superioare a fundaþiei ºi a plãcii la nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Figura 7.4 - Folosiþi o sfoarã de cretã pentru a însemna aºezarea zidului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Figura 7.5 - Folosirea unui profil U pentru a însemna aºezarea zidului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

Figura 7.6 - Profilul U acþioneazã ca un model pentru plasarea primului rând . . . . . . . . . . . . . . . 56

Figura 8.1 - Amplasarea cofrajelor AMVIC în interiorul perimetrului conturului peretelui . . . . . 57

Figura 8.2 - Oþelul beton de armare pre-tãiat ºi îndoit va creºte eficacitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Figura 8.3 - Deplasarea grãmezilor cofraj cu mâna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

Figura 8.4 - Folosirea elevatorului cu furcã pentru deplasarea grãmezilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

Figura 8.5 - Folosirea unui ferãstrãu circular pentru taierea orizontalã a cofrajului . . . . . . . . . . . 59

Figura 8.7 - Aºezarea cadrelor pentru uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

15

Figura 8.8 - Plasarea la început a colþurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

Figura 8.9 - Aºezarea cofrajelor drepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

Figura 8.10 - Tãierea cofrajului de complectare pentru o secþiune de perete . . . . . . . . . . . . . . . . 61

Figura 8.11 - Potrivirea cofrajului tãiat în poziþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

Figura 8.13 - Instalarea barelor orizontale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

Figura 8.12 - Folosirea colierelor cu autoblocare pentru a solidariza cofrajele . . . . . . . . . . . . . . . 61

Figura 8.14 - Aºezarea celui de-al doilea rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

Figura 8.15- Aºezarea cofrajelor de colþ de 45 de grade pentru deschizãtura ferestrei . . . . . . . . . 62

Figura 8.16 - Aºezarea îmbinãrii de compensare aproximativ în acelaºi loc ca ºi în primul rând

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

Figura 8.17 - Verificarea nivelului dupã aºezarea celui de-al doilea rând . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

Figura 8.18 - Adãugarea penelor din polistiren expandat, ignifugat la primul rând pentru aducere

la nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

Figura 8.19 - Ajustarea primului rând de cofraje cu un ferãstrãu de mânã . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

Figura 8.20 - Folosirea spumei adezive pentru fixarea primului rând de cofraj la fundaþie/placã

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

Figura 8.21 - Umplerea cu spumã cu expandare controlatã sub un gol mare . . . . . . . . . . . . . . . . 65

Figura 8.22 - Aºezarea cofrajelor în jurul cadrelor pentru uºã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

Figura 8.23 - Instalarea cadrelor pentru uºi la nivelul duºumelei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

Figura 8.24 - Construirea rândurilor din cofraje în jurul cadrelor ferestrelor . . . . . . . . . . . . . . . . 66

Figura 8.25 - Instalarea în perete a barelor de armare din oþel beton pentru buiandrugul uºii . . . 66

Figura 8.26 - Protejarea conexiunii pe suprafaþa unui rând . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

Figura 8.27 - Aºezarea oþelului beton pentru armarea verticalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

Figura 8.28 - Sistem de susþinere ºi aliniere Plumwall . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

Figura 8.29 - Fixarea din interiorul peretelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

Figura 8.30 - Platforma ºi scândurile pentru schelã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

Figura 8.32 - Proptirea din interior a colþurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

Figura 8.31 - Bridã aºezatã în jurul unui picior vertical al stâlpului de susþinere, fixatã cu ºuruburi

cu autofiletare în distanþieri, pe ambele pãrþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

Figura 8.33 - Proptirea pe ambele pãrþi ale deschiderilor pereþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

Figura 8.35 - Umplerea golurilor dintre cofraje ºi a contururilor cu spumã adezivã . . . . . . . . . . . 70

Figura 8.34 - Sprijinirea la fiecare 1,8 metri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

Figura 8.36 - Instalarea colþarului între cadru ºi cofraj la golurile din perete . . . . . . . . . . . . . . . . 70

Figura 8.37 - Consolidarea cadrelor golurilor din perete atât vertical cât ºi orizontal . . . . . . . . . . 70

Figura 8.38 - Solidarizarea unei îmbinãri de cofraje pe ambele pãrþi ale peretelui . . . . . . . . . . . . 71

Figura 8.39 - Solidarizarea suplimentarã pentru o îmbinare compensatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

Figura 8.40 - Instalarea rigidizãrilor (pervaz) în jurul unei deschideri în perete utilizând OSB

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

Figura 8.41 - Folosirea unor þevi de PVC pentru strãpungeri ºi sigilarea lor . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

Figura 8.42 - Tãierea unui pãtrat în plãcile de OSB pentru instalarea ºuruburilor de ancorare

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

Figura 8.43 - Tãierea deschizãturii în polistirenul expandat, ignifugat între membrane . . . . . . . 74

Figura 8.44 - Partea decupatã la cald . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

Figura 8.45 - Instalarea OSB-ului cu ºuruburi de ancorare în golurile din polistirenul expandat,

ignifugat ºi fixarea cu ºuruburi pentru finisajele de piatrã aparentã . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

Figura 8.46 - Lãsaþi betonul sã se întãrescã cel puþin 3 zile înainte de îndepãrtarea pieselor

rectangulare de OSB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

Figura 8.47 - Instalarea grinzilor cu ºaibe ºi piuliþe adecvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

Figura 8.54 - Decuparea deschiderilor din interiorul ºi exteriorul panourilor din polistiren expandat,

ignifugat pe o parte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

16

Figura 8.55 - Umplerea golului cu polistiren expandat, ignifugat înainte de turnarea betonului

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Figura 8.56 - Aºezaþi grinda din lemn pe poziþie într-un locaº pentru grindã . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Figura 8.57 - Planºeu în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Figura 8.58 - Soluþie AMVIC pentru planºeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

Figura 8.59 - Detaliu sistem planºeu AMVIC

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

Figura 8.60 - Turnarea betonului pe formele asamblate.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

Figura 9.1 - Soluþia tipicã de realizare a fundaþiei AMVIC ( tip talpã) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

Figura 9.2 - Soluþie propusã pentru o fundaþie în trepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

Figura 9.3 - Perete din bârne construit pe perete de subsol ºi fundaþie în sistem AMVIC . . . . . . 80

Figura 9.4 - Elevaþia pentru o construcþie cu pereþi din prefabricate uºoare . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

Figura 9.5 - Colþ scurt fãcut cu cofraje de 90Ecu solidarizarea acestora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

Figura 9.6 - Vedere în plan a douã colþuri scurte fãcute folosind cofraje de 90E pentru a crea un

model neîntrerupt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

Figura 9.7 - Un colþ scurt fãcut cu cofraje de 90E cu model neîntrerupt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

Figura 9.8 - Decuparea polistirenului de la capãtul unui cofraj drept. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

Figura 9.10 - Folosirea pieselor decupate pentru a închide capetele ºi a crea un colþ . . . . . . . . . . 83

Figura 9.9 - Punerea în poziþie a celor douã forme tãiate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

Figura 9.11 - Folosirea formelor de lemn 2x10 pentru a susþine colþul format . . . . . . . . . . . . . . . 83

Figura 9.12 - Introducerea unei tije filetate prin gãurile fãcute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

Figura 9.13 - Tija filetatã introdusã prin ambele forme de lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

Figura 9.14 - Cofraj AMVIC pentru perete curb pre-tãiat. Lambã ºi uluc în interior ºi crestãturile în

exterior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

Figura 9.15 - Îndoirea ºi fxarea cofrajului pentru perete curb în poziþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

Figura 9.16 - Câteva rânduri de cofraj pre-tãiat AMVIC instalate pentru un perete curb . . . . . . . 84

Figura 9.17 - Pregãtirea pentru curbare a unui cofraj drept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85

Figura 9.18 - Cofrajul pentru perete curb îndoit dupã tipar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85

Figura 9.19 - Montarea cofrajelor pentru a forma un perete-T. Folosiþi legãturi metalice sau din

plastic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

Figura 9.20 - Instalarea barelor de oþel beton orizontale pentru armare în timp ce fiecare rând de

cofraje este aºezat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

Figura 9.21 - Susþineri instalate pe partea exterioarã a peretelui-T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

Figura 9.22 - Solidarizarea cofrajelor peretelui-T cu lemn de 3x30 cm ºi legãturã . . . . . . . . . . . . 88

Figura 9.27 - Aºezarea cãrãmizii standard aplicate pe suportul cu margine pentru cãrãmidã . . . 88

Figura 9.28 - Legãturi standard pentru cãrãmidã fixate în distanþierii AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . 89

Figura 9.29 - Tãierea cofrajelor în forma capetelor în pantã ale frontonului . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

Figura 9.30 - Manevrarea unei fâºii prefabricate, cu goluri cu miezul din polistiren în vederea

poziþionãrii pe un perete în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90

Figura 9.31 - O placã preturnatã poziþionatã pe un perete în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . 90

Figura 10.1 - Ilustrare reprezentativã a componentelor amestecului debeton . . . . . . . . . . . . . . . . 91

Figura 10.3 - Testarea cilindrului de beton pentru rezistenþa la compresie (stânga) ºi traversa de

beton pentru rezistenþa la încovoiere (dreapta). ©2006 Cement Association of Canada,

EB101-7 figure 16-15. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92

Figura 10.5 - Amestecul de beton cu o prãbuºire mare. ©2006 Cement Association of Canada,

EB101-7 figura 16-2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

Figura 10.4 - Amestec de beton cu o prãbuºire micã. ©2006 Cement Association of Canada, EB101-

7 figura 16-2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

Figura 10.6- Graficul aratã efectul creºterii rezistenþei betonului de-a lungul timpului

17

© 2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 12-2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

Figura 11.1 - Folosirea unei pompe pentru a turna betonul în cofrajele AMVIC . . . . . . . . . . . . 101

Figura 11.2 - Turnarea betonului pentru un colþ de 90E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102

Figura 11.3 - Turnarea betonului prin pervazul ferestrei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103

Figura 11.4 - Folosirea unui vibrator extern pentru a omogeniza betonul . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103

Figura 11.5 - Efectuarea testului tasãrii în teren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104

Figura 11.6 - Luarea unor mostre aleatorii de beton pentru testarea rezistenþei la compresiune, la 28

de zile de la turnare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104

Figura 11.7 - Tip de vibrator pentru beton de imersiune cu motor pe benzinã . . . . . . . . . . . . . . 105

Figura 11.8 - Vibrarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106

Figuro 11.9 - Plasarea corectã a vibratorului în beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107

Figura 11.10 - Acoperirea prin vibrare a ariei betonului din cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107

Figura 12.1 - Drenaj pentru eliminarea presiunii hidrostatice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

Figura 12.2 - Recomandãri pentru un subsol uscat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112

Figura 12.3 - Pulverizarea membranei lichide aplicate pe cofrajele AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . 113

Figura 12.4 - Membranã cu crampoane instalatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113

Figura 13.1 - Finisaj exterior cu tencuialã în douã straturi suport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115

Figura 13.2 - Finisaj Stuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116

Figura 13.3 - Finisaj tipic pentru perete AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116

Figura 13.4 - Construcþie în sistem AMVIC finisatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

Figura 13.5 - Construcþie de cãrãmidã aplicatã pe cofraj AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

Figura D1.1 - Scut metalic contra insectelor folosind cupru pe partea superioarã a zidului de fundaþie.

Dreptul de autor 1998-2005, Programul de entomologie urbanã, Universitatea din Toronto

www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

Figura D1.2 - Scut metalic la colþ detaliat

Dreptul de autor 1998-2005, Programul de entomologie urbanã, Universitatea din Toronto

www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155

Figura D1.3 - Introducerea unei capcane contra insectelor conþinând lemn ca momealã . . . . . . 156

Figura E1.1 - Panou electric principal instalat în peretele exterior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158

Figura E1.2 - Decuparea unui canal în panoul din polistiren folosind un ferãstrãu cu lanþ . . . . 159

Figura E1.3 - Pozarea cablurilor electrice în panourile din polistiren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159

Figura E1.4 - Dozã cu bridã ataºatã la distanþier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160

Figura E1.5 - Conductã sanitarã pozatã în polistiren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160

18

TABELE

Tabel 2.1 - Cofraje înglobate din polistiren expandat ignifugat AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Tabel 2.2 - Pachete de cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

Tabel 2.3 - Accesorii pentru sistemul AMVIC* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

Tabelul 10.1 - Amestecuri chimice folosite în mod frecvent ºi utilitatea lor . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

Tabelul 10.2 - Amestecuri minerale folosite în mod frecvent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

Tabelul 10.3 - Specificaþii de îndrumare pentru amestecurile de beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

Tabel 11.1 - Presiunile betonului pentru pereþi vibraþi intern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99

Tabel 11.2 - Cele mai comune metode pentru turnarea betonului în cofrajele AMVIC . . . . . . . 100

Tabel 11.3 - Specificaþii recomandate pentru tipul de vibrator de imersiune de folosit în cazul

cofrajelor AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106

Tabel 9.15.3.4 Dimensiunile minime ale fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

Tabel 9.15.4.5.A Armãturã verticalã pentru pereþii de fundaþie din beton izolant drepþi de 140

mm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

Tabel 9.15.4.5.B Armãturã verticalã pentru pereþii de fundaþie drepþi izolanþi din beton de 190

mm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

Tabel 9.15.4.5.C Armãturã verticalã pentru pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton de 240

mm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

Tabel 9.20.17.5 Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare pentru conexiunea grinzilor

planºeului la pereþii drepþi AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125

Tabel 1.1 Limitele aplicabilitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127

Tabel 3.1 Limitele aplicabilitãþii pentru fundaþii pentru pereþii AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . .1,2,3 129

Tabel 3.2 Armãturã minimã pentru perete vertical ICF pentru spaþiu de jos . . . . . . . . . . . . . . . 131

Tabel 3.3 Armãturã pentru pereþi minimã orizontalã pentru pereþii ICF de subsol . . . . . . . . . . . 131

Tabel 3.4 Armãturã verticalã minimã pentru pereþii drepþi ICF, pentru subsol, groºi de 140 mm

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132

Tabel 3.5 Armãturã verticalã minimã în pereþii drepþi ICF din subsol groºi de 191 mm . . . . . . 133

Tabel 3.6 Armãturã verticalã minimã în pereþii drepþi ICF din subsol groºi de 241 mm . . . . . . 134

Tabel 4.1 Presiunea minimã a vântului de calcul pentru stabilirea armãturii verticalã a peretelui

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135

Tabel C1.1 Transformarea vitezei vântului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136

Tabel 4.2 Armãturã verticalã minimã pentru peretele drept ICF de deasupra . . . . . . . . . . . . . . . 136

Tabel 5.1 Presiunea exercitatã de vânt pentru determinarea dimensiunilor peretelui solid . . . . 138

Tabel 5.2 ACerinþe ale lungimii minime a capãtului peretelui solid pentru pereþi drepþi ICF (vânt

perpendicular . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139

Tabel 5.2 B Cerinþe ale lungimii minime a capãtului peretelui solid pentru pereþi drepþi ICF

(vânt perpendicular) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140

Tabel 5.2 C Cerinþe ale lungimii minime a peretelui solid pentru pereþi drepþi ICF (vânt paralel)

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141

Tabel 5.5 Procentul minim a lungimii peretelui exterior fãrã goluri categoriile de proiect seismic

C ºi D . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141

Tabel 6.1 Cerinþele de conexiune a grinzii de planºeu - perete ICF (conexiune cu sarcinã lateralã)

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142

Tabel C1.1 - Înãlþimea peretelui vertical pentru cofraje AMVIC de 10, 15, ºi 20 cm . . . . . . . . 144

Tabel C1.2 - Înãlþimea peretelui vertical pentru cofraje AMVIC de 25 cm . . . . . . . . . . . . . . . . 144

Tabel C1.3 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj AMVIC de 90E 10 cm . . . 145




19

Tabel C1.7 - Dimeniunile colþului de perete la 45E pentru perete modelat cu cofraje AMVIC de

45 E cu miezul de 10 cm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149


45 E cu miezul de 15 cm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150


45 E cu miezul 20 cm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151

20

DEFINIÞII ªI TERMENI

Accelerator de prizã -aditiv folosit pentru a accelera întãrirea unui material compozit (beton,

mortar, etc.), acþiune necesarã în perioade friguroase sau pentru intervenþii de urgentã. Accelerarea

prizei se refera la mãrirea vitezei de întãrire a liantului principal din respectivul amestec.

Adezivitate -proprietate a lianþilor de a adera la granulele prezente în materialul compozit (mortar,

beton, etc) ºi prin întãrire de a transmite tensiuni mecanice între respectivele granule.

Aditiv -substanþã ce se adaugã unui amestec pentru a-i îmbunãtaþi una sau mai multe proprietãþi,

termen folosit în general în reþetele de preparare a betoanelor ºi mortarelor.

Agregat mineral -granule, de diferite dimensiuni, de origine mineralã, obþinut fie prin excavare din

râuri fie prin concasarea (spargerea) rocilor de cariera. Folosit în special pentru prepararea

betoanelor ºi mortarelor.

Alungire -schimbarea lungimii unui element pe o anumitã direcþie; termenul este impropriu pentru

cã se referã la elemente întinse iar reversul (scurtarea) este rar folosit; deformaþie sau deplasare, cu

indicarea semnului are un caracter mai general (+ pentru alungire, - pentru scurtare).

Apã -la acoperiºuri: versant, pantã, direcþie de scurgere a apei meteorice.

Apã/ciment, raportul -raportul dintre masa apei ºi masa cimentului într-un amestec destinat, în

general, preparãrii betoanelor ºi mortarelor; nu este luatã în considerare la calculul acestui raport

decât apa care nu este absorbitã de agregate; raportul este important pentru rezistenþa betonului, în

sensul în care un raport mic în condiþiile unei lucrabilitãþi ºi compactãri corespunzãtoare conduce

la rezistenþe crescute ale betonului (pentru reglarea lucrabilitãþii a se vedea ºi aditivii).

Arc -element de construcþie a cãrui axã are o formã curbã.

Armãturã -(constr.) elemente (în general metalice) introduse într-un material cu rezistenþã slabe

la întindere în vederea preluãrii ºi redistribuþiei eforturilor.

Astereala -cãptuºealº de scânduri, aºezatã pe un schelet de lemn, care susþine un material,

învelitoarea unui acoperiº.

Axã -locul geometric al centrelor de greutate al tuturor secþiunilor normale pe una dintre feþele

longitudinale ale elementului de construcþie.

Axã (principalã) de deformaþie -forma geometricã a axei corespunzãtoare formei deformate a

elementului de construcþie; în construcþii este folositã ipoteza micilor deformaþii în marea majoritate

de studiilor structurale; dacã elementul nu este liniar atunci termenul trebuie înlocuit cu suprafaþã

de deformaþie, în cazul elementelor plane (plãci, grinzi perete, etc) sau cu o noþiune mai puþin

concretã în cazul masivelor (de ex. blocul din beton al unei fundaþii izolate).

Bariera de vapori - Element de constructie care se opune circulatiei vaporilor de apa din interior

catre exterior.

Beton - Material compozit constituit din agregate minerale si un agent de intarire. Pentru betonul

21

din ciment, agentul de intarire este format din apa si din ciment. Pentru betonul asfaltic, agentul de

intarire este format din bitum aditivat.

Beton armat -beton simplu in care s-au introdus armaturi -- in general bare din otel; in cazul

introducerii de fibre, betonul se calsifica beton armat dispers. Combinatii intre betonul armat cu bare

si cel armat dispers pot exista.

Beton asfaltic -agregate in amestec cu un liant pe baza de bitum (liant bituminos). Face parte din

categoria materialelor compozite. Poate fi armat.

Beton precomprimat -beton armat în care au fost induse tensiuni de sens invers celor date de

încãrcarea de exploatare.

Boltã -element de construcþie de formã curbã; destinaþia sa este de a acoperi o anumitã suprafaþã;

dacã este bine proiectatã ºi executatã o boltã boate transmite sarcini gravitaþionale la elementele de

reazem doar prin reacþiuni interne (eforturi) de compresiune, valoarea redusã a tensiunilor de

întindere fac acest tip de element susceptibil în situaþii în care armarea cu oþel nu este posibilã, sau

în situaþii în care armarea de suprafaþã poate de rezultate convenabile.

Buiandrug -zonã de perete aflatã deasupra unui gol de uºã sau de fereastrã; buiandrugul poate sã

aibã rol structural, eventual formând corp comun cu parapetul în cazul ferestrelor; în cazul

solicitãrilor orizontale (seism, vânt) , buiandrugii suportã eforturi taietoare, în mod predominant,

asemãnãtor grinzilor scurte.

Cadru -ansamblu format din minimum doi stâlpi ºi o grindã, cadru plan -toate elementele sunt

cuprinse într-un plan, substructurã de forma unei rame

Cãldurã de hidratare -energia termicã degajatã în timpul reacþiei ciment-apã când începe formarea

gelurilor solide specifice cimentului întãrit.

Capacitate portantã -încãrcare maximã suportatã de cãtre un element, substructurã sau structurã;

termenul trebuie folosit cu precauþie ºi în strictã corelaþie cu rolul elementului sau substructurii în

interiorul structurii, motivul fiind legat de tipologia (cazul) de încãrcare, capacitatea portantã ºi tipul

încãrcãrii fiind noþiuni nedisociabile.

Caprã -[Beton armat] distanþier realizat din oþel beton în vederea asigurãrii distanþei proiectate între

armãtura inferioarã ºi superioarã la plãcile din beton armat.

Cenuºã zburãtoare -reziduu de ardere a combustibililor solizi, care este antrenatã în plan vertical

prin fenomenul de convecþie; unele cenuºi zburãtoare pot conþine compuºi de siliciu cu o comportare

de liant slab hidraulic; aceºti compuºi recomandã utilizarea lor alãturi de ciment pentru prepararea

betonului.

Ciment -material complex obþinut prin arderea ºi mãcinarea finã a unor argile speciale în amestec

cu aditivi; se obþine astfel un liant hidraulic cu rezistenþe mari dupã întãrire; întãrirea se face în

prezenþa apei, care în combinaþie cu compuºii silicoºi duce la formarea unor geluri solide; aderenþa

faþã de agregatele minerale este foarte bunã, putând astfel fi utilizat în producerea betonului. gelurile

rezultate au aderenþã foarte bunã ºi faþã de oþel, permiþand producerea de beton armat sau beton

precomprimat; buna rezistenþã la agresivitate termicã ºi chimicã.

22

Cintru - cofraj curb destinat construcþiei (sau turnãrii) unui arc sau a unei bolþi; demontarea

cofrajului se numeºte descintrare (neoficial).

Cofraj -structurã indepedentã cu rolul de a susþine un amestec inþial vâscos, care se va întãri dupã

turnare ºi a cãrui formã va fi datã de suprafaþa interioarã a cofrajului.

Cofraj pierdut -cofrajul care nu se recupereazã prin decofrare ºi rãmâne ca parte componentã a

elementului obþinut dupã întãrirea amestecului vascos (în general, beton), cofrajul pierdut poate sau

nu sã aibã un rol structural.

Coamã -unghiul format la intersecþia a douã ape de acoperiº, la partea lor superioarã.

Compozit -element de construcþie format din mai multe materiale, un material neomogen ar putea

fi numit, de asemenea, material compozit.

Compresiune -acþiune care duce la reducerea unei dimensiuni carteziene a unui element de

construcþie.

Consolã -element având un capãt încastrat ºi unul liber, este asimilat impropriu unei grinzi.

Contravântuire - substructura având rolul de a limita deplasãrile din încãrcãri orizontale.

Corniºã -orice parte decorativã sau având ºi rol funcþional care se poziþioneazã deasupra unui alt

element ºi îi depãºeºte planul vertical, având un rol de protecþie atmosfericã asupra respectivului

element.

Cosoroabã -fiecare din bârnele aºezate orizontal deasupra pereþilor casei în lungul acoperiºului

pentru a susþine cãpriorii.

Declaraþie de conformitate -declaraþie fãcutã de un agent economic, prin care acesta atestã, pe

propria rãspundere, cã un produs este conform unei norme sau altui document specificat.

Deformaþie -deplasarea raportatã la unitate de lungime; deformaþia unghiularã -- mãsura schimbãrii

mãrimii unghiului drept a unui element infinitesimal cu formã iniþialã rectangularã; deformaþiile se

mai numesc ºi deplasãri specifice ºi reprezintã corespondentul infinetesimal al deplasãrii (mãrime

finitã).

Deformaþie plasticã -deformaþie care nu se anuleazã atunci când încãrcarea înceteazã (se mai

numeºte ºi deformaþie remanentã).

Deschidere -distanþã între reazeme într-un plan transversal al unei structuri.

Determinate, structuri static -structuri pentru care numãrul gradelor de libertate blocate (glb) este

egal cu cel al gradelor de libertate posibile (glp); noþiunea se aplicã ºi elementelor componente; dacã

glb < glp, structura este un mecanism.

Diafragmã -în cazul structurilor, ansamblu format dintr-un perete portant, cu sau fãrã bulbi sau

sâmburi, ºi care poate prelua ºi încãrcãri orizontale prin eforturi de forfecare.

23

Dolie -unghiul format la intersecþia a douã ape de acoperiº, la partea lor inferioarã.

Dom -cupolã circularã sau elipticã în plan, circularã sau dupã o altã curbã în secþiune verticalã;

termenul are origine ecleziastã date fiind formele acoperiºurilor principale, tradiþionale la acest gen

de construcþii în anumite stiluri sau curente.

Dom geodezic -structurã de formã sfericã, realizatã de obicei din bare, având nodurile pe o suprafaþã

sfericã.

Efort -(1) integrala tensiunilor într-o secþiune transversalã; (2) integrala produselor tensiune x

braþ-de-pârghie în cazul momentelor.

Efort axial -integrala tensiunilor normale într-o secþiune; a se vedea Principiul secþiunilor din

Rezistenþa materialelor ºi Teoria elasticitãþii ºi plasticitãþii.

Empiric -formula sau metoda bazatã pe observaþii experimentale, fãrã bazã teoreticã.

Eolian, generator -generator de curent electric folosind energia vântului; vântul poate fi natural sau

poate fi un curent de aer într-un tub vertical înalt ºi format prin efectul de convecþie; ambele depind

de fenomene naturale, dar costul investiþiei pare mai redus pentru primul tip.

EPS -polistiren expandabil, ignifugat.

Etrier -componentã de armare cu bare independente, cu rol de armare transversalã, la grinzi, nervuri

ºi stâlpi (elemente liniare din beton armat sau precomprimat); rol esenþial în asigurarea rezistenþei

elementelor liniare ºi în creºterea ductilitãþii lor; folosirea lor în mod neglijent a cauzat cele mai

multe prãbuºiri de structuri din beton armat.

Fermã -element de construcþie plan format din bare, asimilat grinzii cu zãbrele; format din bare

aºezate jos ("talpã inferioarã"), sus ("talpã superioarã") ºi bare verticale sau înclinate ("diagonale"),

sistemul avand o rigiditate ridicatã pentru un consum redus de material.

Fisurã -locul geometric al punctelor în care continuitatea materialului este intreruptã; fisura poate

fi virtualã numai în cadrul studiilor structurale.

Foraj -sãpãturã verticalã, cu adâncime mult mai mare în comparaþie cu diametrul; în construcþii,

forajul este legat în general de studiul geotehnic ºi are rolul recoltãrii de probe de teren pe o linie

verticalã ce trece printr-un punct al amplasamentului; cu cât suprafaþa amplasamentului este mai

mare, cu atât numãrul necesar de foraje este mai ridicat, datã fiind neomogenitatea solului; un alt

tip de foraj, în ingineria civilã, este legat de detectarea ºi eventual exploatarea pânzelor freatice aflate

la diverse adâncimi.

Forþã -marime vectorialã; acþiune care produce deplasãri în sau pe frontiera unui mediu.

Fosã septicã -rezervor subteran pentru depozitarea apelor uzate, cu posibilitate de golire prin

absorbþie (vidanjare) ºi care nu permite apelor uzate sã se scurgã în sol.

Fundaþie -în general, sub-structurã cu rolul de a prelua sarcini de la o structurã ºi de a le transmite

solului; termenul este ambiguu deoarece, singur, nu specificã tipul ºi mãrimea sub-structurii în

cauzã.

24

Fundaþie, cedare -cedarea sub-structurii fundaþiei din cauze cum ar fi tasãri diferenþiate sau ruperea

terenului de fundare datoritã tensiunilor de forfecare.

Fundaþie, continua -bloc de fundare în formã de reþea, utilizat în general pentru structuri cu

diafragme (ziduri, pereþi).

Fundaþie, elasticã -fundaþie izolatã sau continuã la care elementul de transmitere a sarcinii cãtre

sol este ºi componentã structuralã directã.

Fundaþie, izolatã -fundaþie cu bloc de fundare de formã poligonalã (dreptunghi în general), sub

stâlpi sau sub nodurile reþelelor de grinzi; a nu se confunda cu izolarea elementelor care compun

fundaþia.

Glaf -element care se monteazã la baza unei ferestre, pe porþiunea de zid interior, cu rol de protecþie

a zidului, de izolare ºi decorativ; elementul corespunzãtor pentru exterior, denumit (mai de mult)

solbanc, este redenumit (mai nou) ca fiind "glaf de exterior".

Glulam -lamele din lemn care formeazã prin lipire cu adezivi speciali elemente supuse, în general,

la eforturi de încovoiere; suportarea unor eforturi de compresiune excentricã nu este exclusã.

Grindã -element de construcþie supus la un efort preponderent de încovoiere dreaptã sau oblicã;

eforturile axiale sunt considerate neglijabile; eforturile de forfecare încep sã fie importante pentru

anumite raporturi între dimensiunile (medii) ale secþiunii transversale ºi deschidere (distanþa între

reazeme).

Grindã cu zãbrele -reþea planarã de bare, conectate în diferite moduri, în aºa fel încât, dacã anumite

restricþii constructive sunt respectate, rezultã eforturi de încovoiere foarte mici în bare ºi cu un

consum mic de material; recomandate la deschideri mari ºi poduri.

Grindã secundarã/principalã -grinzi aparþinând unui planºeu la care placa se considerã a fi

susþinutã de grinzi de dimensiune redusa (secundare), care transmit încãrcãrile unor grinzi de

dimensiune mai mare (grinzi principale), grinzi care descarcã pe pereþi sau stâlpi (Partiþionare

structuralã).

Halã -construcþie cu spaþiul interior puþin compartimentat (spaþii libere cu suprafeþe mari); hala este

asimilatã utilizãrii industriale dar cunoaºte ºi aplicaþii civile ºi agricole; dacã deschiderea este foarte

mare (de exemplu în scopul adãpostirii de avioane) denumirea proprie devine hangar.

Higrometru -aparat pentru mãsurarea umiditãþii relative a aerului; (asimilat) aparat pentru

determinarea conþinutului de apã liberã (evaporabilã) dintr-un material.

Higroscopic -material capabil sã atragã apa din mediul înconjurãtor, intrând sau nu în reacþie cu ea;

vata mineralã poate atrage umiditate atmosfericã ce se condenseazã la suprafaþã dar fãrã a urma o

reacþie chimicã; cimentul atrage apa din aer dar intra imediat în reacþie cu ea, de unde deprecierea

cimentului pãstrat în spaþii umede (pentru utilizare ulterioarã, trebuie cernut prin site fine iar reziduul

poate fi utilizat numai ca material de umpluturã).

Hotã -dispozitiv destinat evacuãrii vaporilor cãtre exterior; poate conþine ventilatoare pentru

evacuare forþatã; se monteazã deasupra sursei de vapori.

25

ICF -cofraj modular termoizolant din polistiren expandat ignifugat.

Ignifugare -reducerea sensibilitãþii la acþiunea focului a unui element de construcþie.

Igrasie -rezultatul acumulãrii de apã în porii materialelor componente a unei zidãrii prin absorbþia

prin capilaritate.

Impuritate -substanþã care duce la degradarea caracteristicilor ideale, de exemplu zgurã în cazul

sudurilor sau argilã în cazul betoanelor.

Izotropie -caracteristicã (de cele mai multe ori ipoteticã) a unui material din care este constituit un

element de construcþie de a avea proprietãþi elastice ºi plastice identice, în orice direcþie ar fi orientat

un vector tensiune, în oricare punct al sãu.

Îmbãtrânire -fenomen de degradare în timp a materialului, în general de scãdere a caracteristicilor

elastice ºi de reducere a ductilitãþii.

Îmbinare -legaturã reciprocã dintre douã elemente de construcþii; încastrarea ºi articulaþia reciprocã

sunt acceptate ca îmbinãri; simpla rezemare a unui element peste (în) celãlalt nu reprezintã în mod

propriu o îmbinare.

Învelitoare -acoperiº; structurã sau subsubstructurã de închidere faþã de spaþiul exterior.

ND -nedisponibil.

ë [W/mK] -conductivitatea termicã.

L.E.A. (LEA) -abreviere pentru Linii Electrice Aeriene.

Lemn stratificat -a se vedea glulam la litera G; termenul la care este fãcutã trimiterea presupune

utilizarea de adezivi; conlucrarea lamelelor stratificate poate fi realizatã ºi prin alte procedee, de

exemplu mecanice, dar principiile sunt aceleaºi.

Lichefiere -fenomen de reducere puternicã a rezistenþei la forfecare a solului în condiþiile existenþei

apei ºi a acþiunilor dinamice (seism).

Loess -depunere consolidatã de nisip eolian (purtat de vânt); se pare cã vârsta rocii este sfârºitul unei

ere glaciare; rocã cu porozitate foarte ridicatã.

Lucrabilitate -mãsurã a consistenþei (vascozitãþii) betonului prospãt ºi care poate fi mãsuratã simplu

prin utilizarea aºa numitului con de tasare; o fluiditate mai mare uºureazã pomparea ºi învelirea

armãturilor iar una mai scãzutã duce în general la rezistenþe mai mari; lucrabilitatea se alege

conform normativelor ºi se regleazã prin aditivarea betonului, mai degrabã decât prin adãugare de

apã în exces.

Miºcare acceleratã -acþiune dinamicã de tip inerþial aplicatã asupra unei construcþii; dinamica

construcþiilor leagã în general noþiunea de miºcare acceleratã de acþiunea seismicã; în aceeaºi

categorie mai pot intra ºi acþiuni din ºoc mecanic (ciocnire) respectiv explozii.

Moloz -deºeuri obþinute în urma demolãrii unei construcþii sau a execuþiei unei construcþii noi;

26

printr-un procedeu de filtrare, molozul ar putea fi refolosit mãcar cu un statut de agregat, în general

acesta conþinand silice active.

Moment redus -[Beton armat] notat în literatura românã cu B; mãrime numericã cu ajutorul cãreia

se apreciazã relaþia între tensiunea maximã pe secþiunea omogenã redusã ºi rezistenþa de calcul la

compresiune a betonului.

Mortar -tip particular de beton, asimilat cu betonul cu rezistenþã redusã, realizat cu agregate care

în general nu depãºesc sortul 0-3mm ºi folosit cu precãdere la lipirea unor blocuri în zidãrii sau la

realizarea de pardoseli; accepþiunea este improprie în raport cu materialele moderne.

Mozaic -placaj al unei suprafeþe realizat din elemente eterogene; marmurã, ceramicã, agregate

colorate, sticlã ºi smalþul sunt folosite cel mai des; mozaicul clasic constã din aranjamente artistice

realizate prin lipire de suprafaþa de lucru a bucãþilor minerale alese; mozaic este denumit, impropriu,

amestecul într-un beton de pardosealã a unor agregate minerale, finisajul fiind efectuat prin ºlefuirea

suprafeþei materialului întãrit.

Nacelã -structurã metalicã (în general), ridicatã sau având sistem propriu de tracþiune pe verticalã

(cãþãrãtoare, auto-ridicãtoare) folositã ca mijloc de transport de materiale ºi/sau muncitori, fie la

construcþii înalte fie la construcþii unde alte mijloace de transport pe verticalã nu sunt posibile; face

obiectul unor omologãri speciale þn Romania (ISCIR); mãsurile de securitate a muncii trebuie atent

studiate, în special în legãturã cu viteza vântului.

Naos -(Navã) -- spaþiul central dintr-o bisericã, în succesiunea pronaos - naos - altar.

Nedeterminate, structuri static -structuri pentru care numãrul de grade de libertate blocate

depãºeºte numãrul de grade de libertate posibil, în funcþie de sistemul de referinþã ales (liniar, planar,

spaþial); aceeaºi noþiune se aplicã ºi elementelor componente (nedeterminare interioarã)

Neopor -materie primã pentru cofraje AMVIC.

Nervurã -grindã secundarã, rezemând pe o grindã principalã, în cazul unui planºeu cu grinzi ºi

nervuri; element de rigidizare dupa o dreaptã sau o curbã.

Noroi bentonitic -argilã bentoniticã dizolvatã în apã, amestecul fiind utilizat la stabilizarea pereþilor

forajelor sau pereþilor mulaþi; noroiul bentonitic îºi datoreazã efectele tixotropice conþinutului mare

de montmorilloniþi; pentru elemente din beton armat, turnarea trebuie sã se facã prin tuburi,

începând de la adâncimea maximã spre cota superioarã.

OB -oþel beton.

Ondulat -carton asfaltat ondulat; tablã ondulatã; procedeu pentru obþinerea unei rigiditãþi sporite

la încovoiere pe direcþia ondulelor, aplicat asupra unei piese iniþial plane.

Optimizare -proces de cãutare a soluþiei unei probleme în aºa fel încât anumite criterii (cost,

rezistenþã, etc.) sã fie cât mai bine satisfãcute.

OSB -sau O.S.B. -este un acronim din limba engleza pentru Oriented Strand Board; materialul este

realizat sub forma unor panouri care conþin lemn de diferente esenþe (inclusiv moale); în cursul

procesului de producþie se realizeazã tratarea cu o cearã a lemnului tãiat în "felii" (lungime pânã la

27

12 cm, lãþime cca 2 cm), formarea de straturi suprapuse ºi presarea straturilor respective, în anumite

condiþii de presiune ºi temperaturã; se obþin panouri foarte rezistente la solicitãri mecanice, de

diferite grosimi.

Osmozã -ecilibrarea concentraþiilor unei substanþe solide dizolvatã în douã lichide separate printr-o

membranã, membrana având proprietatea de a fi permeabilã într-un singur sens; solventul (de

exemplu, apa) trece prin membranã ºi echilibreazã concentraþiile a douã soluþii (de exemplu, saline)

despãrþite de respectiva membranã; osmoza inversã este folositã pentru desalinizarea apei de mare

prin aplicarea unei presiuni artificiale (cca. 20 atm) asupra soluþiei saline în aºa fel încât procesul

sã fie inversat; procedeul este mult mai economic decãt cel al evaporaþiei ºi condensãrii artificiale;

dacã sunt folosite membrane de calitate (esteri de celuloza, de ex.), randamentul ajunge la 99% în

privinþa sãrurilor ºi la 100% în privinþa micro-organismelor.

Oþel beton -oþel folosit pentru armarea betonului; caliatãþile clasice sunt OB37 cu suprafaþa netedã

(lisã) ºi PC52 ºi PC60 (Profilat la Cald) cu suprafaþa striatã; PC90 poate fi folosit la beton cu

precomprimare parþialã; alte denumiri generice vor apãrea probabil; partea numericp a denumirii

calitãþii este în relaþie directã cu rezistenþa de calcul; rrlaþia este fie standardizatã fie indicatã de cãtre

producãtor, fie conþinutã într-o normã sau agrement tehnic.

Pazie -scândurã (ornamentalã) aºezatã vertical la capãtul din afarã al capriorilor unui acoperiº cu

streaºina pentru a ascunde capetele acestora; marginea verticalã a unui cofraj; fâºie de tablã aºezatã

la intersecþia unei învelitori pentru a împiedica pãtrunderea apei prin rostul de la intersecþie.

Palplanºã -element executat din tablã de oþel (mai demult, din lemn de esenþã tare) prin profilare

ºi folosit cu rol de structurã verticalã de susþinere a unei sãpãturi; sistemul mai cuprinde (pentru

adãncimi mai mari) ºi ºpraiþuri.

Panzã freaticã -suprafaþã de demarcaþie între douã straturi impermeabile prin care apa poate

circula.

Pardosealã -element de construcþie, în general compozit, cu rol de asigurare a unei suprafeþe pentru

circulaþie ºi asezatã într-un spaþiu interior.

Perete -element vertical (sau aproape vertical), având rol principal de delimitare a spaþiului

construit; poate avea ºi un rol portant (de preluare de sarcini verticale ºi orizontale).

Picamer -(Din englezã, pick hammer) -- Ciocan cu vârf; este denumirea genericã ce a fost cãpãtatã

de ciocanul pneumatic, respectiv de tija cu vârf ascuþit acþionatã dinamic alternativ de un anumit

mecanism, ceea ce conferã uneltei o putere sporitã de penetraþie; picamerul poate sparge materiale

dure (beton, piatrã, etc.) fiind în mod virtual compus dintr-un "cui" de dimensiuni foarte mari care

este bãtut cu frecvenþã ridicatã de cãtre piesa mobila.

Pilon -element care preia o sarcinã predominant verticalã.

Placã -element orizontal (sau aproape orizontal) pentru delimitarea pe verticalã a spaþiului construit

ºi care are întotdeauna ºi un rol portant.

Planºeu -ansamblul format din grinzi (opþional), nervuri (opþional) ºi plãci plane sau bolþi.

Plasticã, articulaþie -secþiune în care, pe toatã înãlþimea ei, materialul nu mai poate rãspunde legii

28

lui Hooke, ca relaþie liniarã între tensiuni ºi deformaþii (în secþiunea respectivã nu mai pot fi preluate

deformaþii elastice, orice efort suplimentar conducând cãtre rupere).

Plintã -piesã din lemn, din piatra, din mozaic, din material plastic, etc. care se aplicã la partea de

jos a pereþilor unei încãperi pentru a-i apãra împotriva loviturilor ºi a umezelii, sau pentru a acoperi

rostul dintre pardosealã ºi perete; partea de jos a unei clãdiri, a unei sobe, a unui zid, ieºitã mai în

afarã ºi formând un mic soclu.

Plumwall AMVIC -stâlp de susþinere ºi fixare sistem AMVIC.

Pod rulant -tip particular de utilaj de ridicare, în forma unei grinzi cu secþiune simplã sau multiplã,

grinda fiind mobilã pe o cale de rulare ºi dispunând de o maºinã de ridicare mobila în lungul ei.

Poisson, coeficientul lui -coeficient de contracþie transversalã ºi caracteristicã de material; este luat

în considerare oriunde se iau în calcul deformaþii perpendiculare pe directia unei tensiuni normale

deoarece descrie deformata volumului; valorile uzuale sunt între 0,2 ºi 0,3 dar alte valori sunt

posibile pentru materiale diferite de oþel sau de betonul armat.

Polietilenã -polimer utilizat în foarte multe aplicaþii; în funcþie de densitate, se împarte în

categoriile: (a) densitate scãzutã (LDPE: "low-density"), (b) densitate medie (MDPE:

"medium-density") ºi (c) densitate ridicatã (HDPE: "high-density"); MDPE (cu densitatea variind

între 925 ºi 940 kg/mc) ºi HDPE (cu densitatea variind între 941 ºi 965 kg/mc) au aplicaþii în

construcþii.

Polivinil, acetat de -prescurtat: PVA.; substanþã cu proprietãþi adezive larg folositã în construcþii;

Cunoscuta si sub denumirea de aracet.

Polivinil, clorurã de -prescurtat: PVC; material plastic cu un cost scãzut, care în funcþie de

substanþele de mixturã ºi/sau tratament, poate avea diferite proprietãþi mecanice; folosit la fabricarea

de conducte, pardoseli sau ferestre, de exemplu.

Prefabricat -element de construcþie realizat în alt loc decât cel în care este situat ºantierul.

Pretensionare -procedeu de inducere a unor tensiuni cu sens invers faþã de cele provenite din

exploatarea elementului/substructurii/structurii construcþiei.

Procent de armare -aria armãturii raportatã la aria secþiunii de beton ºi înmulþitã cu 100.

Profil U -evident, formã a secþiunii transversale care imitã litera U; a se vedea ºi alte litere precum

C ºi Z.

R -rezistenþã termicã.

Rãºinã epoxidicã - 2,2-Bis-(p-hidroxifenil)-propan (bisfenol, dian) se obþine prin condensarea

fenolului cu acetonã, dupã care printr-o nouã condensare cu epiclorhidrinã se obþine rãºinã

epoxidicã; proprietãþi mecanice excelente.

Rãºinã formaldehidicã -familie de substanþe organice obþinute, de exemplu, prin condensarea de

fenol cu formaldehidã, reacþie care conduce la "rãºini sintetice de mare valoare tehnicã, numite

bachelite sau fenoplaste".

29

Rãsturnare -în sens structural, tendinþa de rotire a unei structuri în raport cu baza, provocatã de

forþe orizontale ºi/sau de forþe gravitaþionale care produc moment în raport cu centrul de greutate

al structurii ºi care nu mai poate fi preluat de cãtre sistemul de fixare al structurii la sol (vezi Turnul

din Pisa).

Reazem -blocaj real al deplasãrii pe o anumita direcþie.

RICHTER, Scarã -metodã obiectivã de mãsurare a intensitãþii unui seism la epicentru elaboratã

de cãtre cercetãtorul american Charles. F. RICHTER ºi publicatã în 1935.

Riglã -termen asimilat cu o grindã fãcând parte dintr-un cadru.

Ripare -procedeu de transport pe orizontalã a unui element de construcþie sau a unei substructuri

în poziþia finalã în structurã; procedeul permite pãstrarea unei poziþii fixe a macaralei ºi este foarte

util pentru structuri de mari dimensiuni, deºi nu reprezintã o soluþie universalã în asemenea situaþii.

Rost -spaþiu liber sau dotat cu o garniturã între douã structuri; rol în combaterea efectelor termice

sau dinamice asupra structurilor.

Segregare -pierderea omogenitãþii amestecului de agregate la beton prin separarea pãrþii fine (cca.

0-3) de cea medie (cca. 3-16) ºi de cea cu granulaþie mare ( > 16); fenomenul este uneori confundat

cu deficienþa calitativã a stratului de acoperire al armãturii (strat incomplet).

Semineu -canal vertical ce asigurã evacuarea gazelor de ardere a combustibilului dintr-un cuptor,

prin convectie; cos de fum; element decorativ care susþine focarul de ardere ºi are o deschidere cãtre

un canal vertical de evacuare prin convecþie.

Sol expansiv -tip de sol cu proprietatea de umflare sau contracþie atunci când cantitatea de apã

conþinutã se modificã.

Soluri, armare -metode care introduc una sau mai multe structuri de rezistenþã suplimentare ce se

aflã în conlucrare cu solul ºi îmbunãtaþesc stabilitatea unui masiv; utilizarea geotextilelor este o

astfel de metodã la fel cum soil nailing (baterea în "cuie" a solului) este folositã cu precãdere în

Statele Unite.

Soluri, lichefiere -a se vedea definiþia de la litera L.

Soluri, stabilizare -orice metoda care conduce la reducerea proprietãþilor de contracþie-umflare ale

solului; printre metodele de stabilizare se aflã compactarea, amestecul cu alt sol mai stabil sau

amestecul cu alte materiale, cum ar fi ulei ars, bitum, ciment, cenuºã zburãtoare sau var.

Stâlp -structurã de rezistenþã pentru preluarea sarcinilor verticale ºi a unor sarcini orizontale ºi

transmiterea lor cãtre un suport aflat la baza sa; stâlpul poate consta dintr-o singurã barã, dintr-un

ansamblu de bare (ex. stâlpii pentru susþinerea liniilor electrice aeriene) sau orice altã formã în care

înalþimea este mult mai mare decât dimensiunile secþiunii transversale; sensibilitatea la pierderea

stabilitãþii trebuie luata în considerare.

Structura în cadre -în accepþiune generalã, structura din bare drepte care formeazã un model

spaþial ortogonal (bare verticale ºi orizontale), dar variaþii pot sã existe.

30

Styropor -materie primã pentru cofraje AMVIC.

ªarpantã -schelet format din piese din lemn, din metal sau beton armat, care susþine învelitoarea

unui acoperiº (sau un alt element al unei construcþii) ºi permite realizarea formei acestuia.

Taluz -mal.

Tavan -element de construcþie cu rol de închidere orizontalã sau de separaþie; "tavanul fals" ascunde

ansamblul elementelor de rezistenþã care susþin tavanul real; percepþia termenului este legatã de un

element plan; termenul are ºi conotaþii regionale.

Tensiune normalã -forþã perpendicularã pe un element infinitesimal de arie a unei secþiuni ºi

uniform distribuitã pe acel element, elementul fiind supus unei solicitãri exterioare.

Tensiune tangenþialã -forþã aflatã în planul unui element infinitesimal de arie a unei secþiuni a unui

element sub solicitare exterioarã.

Turn de rãcire -construcþie, în general de forma unui hiperboloid parabolic, în interiorul cãreia

trebuie efectuatã rãcirea unor fluide industriale.

Turnarea betonului -procedeu tehnologic de punere în operã a betonului aflat în stare fluidã, în

vederea întãririi sub o anumitã formã; în general, forma este datã fie de un cofraj, fie de lucrãri

executate în pãmânt, fie combinaþia celor douã.

Þeavã -obiect foarte lung în raport cu dimensiunile secþiunii transversale, cu secþiune implicit

circularã ºi care închide un anumit spaþiu; deºi constituie un element dupã punerea în operã, þeava

este deseori privitã ca material de construcþie.

U -coeficient de transfer termic.

Urbanism -act prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care caracterizeazã regimul

juridic, economic ºi tehnic al unui imobil, cerinþele urbanistice care urmeazã sã fie îndeplinite,

precum ºi lista avizelor ºi acordurilor necesare în vederea autorizãrii executãrii lucrãrilor de

construcþii.

Vicii ascunse -de fapt, sunt niºte deficienþe ale unui bun, care îi afecteazã acestuia utilitatea,

fãcând-o sã scadã; viciile se pot numi ascunse atunci când nu se pot descoperi la o cercetare cât mai

atentã ºi mai serioasã, pe care orice cumpãrãtor este obligat sã o facã fie personal, fie apelãnd la o

persoanã de specialitate.

Vutã -variaþie a secþiunii transversale care porneºte de la o extremitate a unui element de construcþie

(grindã sau arc); realizarea vutelor reduce tensiunile principale mari datorate forþelor tãietoare mari

în combinaþie cu posibile momente încovoietoare importante; termenul provine de la o traducere

aproximativã din limba francezã a cuvântului “voute” care semnificã boltã.

Zid de sprijin -element de construcþie care trebuie sã preia împingerea pãmântului ºi a cãrui

fundaþie trebuie sã preia eventual ºi unele sarcini verticale, în afara greutãþii proprii.

Zidãrie -element de construcþie cu dimensiuni în plan considerabil mai mari decât grosimea, cu rol

de preluare a încãrcãrilor verticale dar ºi a încãrcãrilor orizontale care rezultã din acþiuni cum ar fi

31

vântul sau seismul; materialul de realizare porneºte de la beton armat ºi poate ajunge pânã la chirpici

sau lut armat; din punct de vedere structural, zidãria poate fi consideratã portantã sau auto-portantã,

dar în orice situaþie va conlucra cu restul structurii de rezistenþã, de aceea detaliile corespunzãtoare

trebuie foarte bine analizate, mai ales în ceea ce priveºte posibilele acþiuni orizontale asupra

construcþiei.

Zidãrie de caramidã -zidãrie confecþionatã din blocuri paralelipipedice din diverse materiale (argilã

arsã, chirpici, BCA) prinse cu un mortar adeziv, de obicei atât în rosturile orizontale cât ºi în cele

verticale.

Zidãrie de placare -subansamblu cu rol decorativ sau mixt (poate include contribuþia la funcþia de

ventilare, de exemplu) ancorat de un alt element cu funcþie portantã sau auto-portantã dar fãrã a avea

o structurã proprie; a se deosebi de peretele-cortinã care are o structurã proprie.

AMVIC este marcã înregistratã pentru clasa de produse Cl:19: Materiale de construcþie nemetalice (cofraje din1

polistiren) la OFICIUL DE STAT PENTRU INVENÞII ªI MÃRCI cu numãrul de depozit M 2005 10469

32

Partea 1 - Introducere

Cofraje modulare înglobate, termoizolante din polistiren

expandat, ignifugat (EPS), sistem AMVIC ® 1

(ICF-insulated concrete forms)

Cofrajele înglobate, modulare termoizolante din polistiren

expandat, ignifugat, sistem AMVIC, sunt structuri cu greutate

redusã realizate folosind douã panouri de polistiren expandat

ignifugat având densitatea de 24 kg/m , grosimea fiecãrui panou3

este de 6,35 cm ºi sunt cuplate prin distanþieri din polipropilenã

cu design unic ºi rezistenþã la impact. În timpul construcþiei

formele sunt aºezate una lângã/peste cealaltã (gen lego) apoi

umplute cu beton formând pereþi de susþinere durabili ºi solizi.

Cofrajele din polistiren expandat, ignifugat AMVIC combinã eficacitatea izolaþiei termice a®

polistirenului expandat, ignifugat cu masa ºi rezistenþa structuralã a unui perete de beton armat. De

asemenea este o soluþie “5 în 1" care are:

T rezistenþã;

T izolare termicã;

T barierã de vapori;

T bariera fonicã

T solidarizare pentru peretele de beton (drywall) ºi pereþii laterali termoizolanþi exteriori din

polistiren expandat, ignifugat .

într-un singur pas.

Pereþii construiþi cu cofraje AMVIC au o rezistenþã la foc de pânã la 3 ore (pereþi de 15, 20 ºi 25

cm), o protecþie a transmisiei sunetului de minim 50 dB (unele montaje de pereþi depãºesc aceastã

valoare) ºi o valoare a izolãrii termice de sub 0,27 W/m K. Izolarea specificata anterior este2

uniforma pe tot peretele, inclusiv la colþuri, neexistând punþi termice. Combinând performanþa

valorii U a polistirenului expandat, ignifugat, efectele masei calorice a betonului ºi rata redusã a

permeabilitãþii la aer, pereþii AMVIC cu o izolaþie suplimentarã pot ajunge la o valoare de izolare

U sub 0,15 W/m K (2 casã pasivã).

Recent, S.C.AMVIC S.R.L. BRAGADIRU, a introdus în fabricaþie cofraje dintr-un nou material,

NEOPOR, care asigurã un transfer termic U=0,22 W/m K. Culoarea acestuia este gri închis. 2

Figura 1.1 - Cofraje AMVIC

33

Distanþierii folosiþi la cofrajele AMVIC eliminã nevoia legãrii armãturii din oþel beton de mustãþile

de petrecere de jos ºi permit plasarea mai eficient a armãturii pentru a asigura o capacitate

structuralã superioarã .

Distanþierii sunt prefabricaþi folosind mai mult material brut decât produsele competitoare permiþând

o finisare superioarã ºi o forþã de smulgere din peretele uscat a ºuruburilor cu autofiletare de 71 kg.

Sunt de asemenea distanþaþi la 152 mm centraþi pe lungimea cofrajului pentru blocurile de 152 mm

ºi la 200 mm centraþi pe lungimea cofrajului pentru blocurile de 200 mm rezultând o rigiditate mare,

ceea ce þine pereþii drepþi ºi verticali în timpul montãrii lor ºi a turnãrii betonului.

Distanþierii AMVIC unesc panourile din polistiren expandat ignifugat ºi au ca limitã o talpã de 38

Figura 1.2 - Cofraj reprezentativ

AMVIC din STYROPOR

Figura 1.3 - Cofraj reprezentativ AMVIC din

NEOPOR

Figura 1.4 - Cofraj drept AMVIC de 15,24 cm.

34

mm care este încastratã la aproximativ 10 mm sub suprafaþa exterioarã a panourilor. Talpa are o

înãlþime de 381 mm în toate blocurile, excepþie fãcând blocul de 254 mm care are o talpã de 584

mm. Când blocurile AMVIC sunt aºezate unele peste celelalte, tãlpile distanþierilor formeazã o reþea

continuã orizontalã ºi verticalã care se foloseºte la executarea finisãrilor interioare fixate cu

ºuruburi autofiletate (gips carton) ºi exterioare cum ar fi stucaturi, cãrãmidã ºi piatrã aparentã, perete

lateral din lemn, caramidã aplicatã. (Pentru mai multe detalii vã rugãm sã consultaþi secþiunea de

aplicaþii interioare ºi exterioare din acest manual).

Cofrajele AMVIC folosesc sistemul de conexiune nut ºi feder, dezvoltat de AMVIC, care prezintã

scobituri mai adânci faþã de produsele concurente. Conexiunea se aflã la toate capetele blocului. De

asemenea asigurã continuitatea prevenind orice miºcare sau scurgere de lapte de ciment în timpul

turnãrii betonului. Aceastã particularitate unicã permite cofrajului AMVIC sã fie asamblat rapid,

uºor ºi fãrã a fi nevoie de adezivi sau legãturi. AMVIC este prietenos cu utilizatorii, sistemul de

instalare uºor, mãreºte eficacitatea la locul de muncã ºi productivitatea muncitorilor, fapt care

economiseºte timp ºi bani.

Figura 1.5 - Secþiuni transversale ale cofrajelor AMVIC, dimensiuni

în cm.

Figura 1.6 - Vedere lateralã a cofrajului drept AMVIC care prezintã tãlpile distanþierilor

35

Cofrajele AMVIC cunt disponibile într-o varietate de dimensiuni permiþând realizarea pereþilor cu

miezuri de beton (grosimi de diafragmã) de 100 mm, 152 mm, 200 mm ºi 254 mm. Formele drepte,

colþuri de 90E, colþuri de 45E ºi formele curbe sunt disponibile într-o gamã largã de dimensiuni.

NOTÃ În acest moment sunt fabricate la S.C. AMVIC S.R.L. din Bragadiru cofraje pentru pereþi

din beton de 152 ºi 200 mm.

La comandã se pot fabrica ºi cofraje pentru pereþi din beton de 254 mm.

Cofrajele de colþ AMVIC la 90E au un locaº unde poate fi introdus un tub pãtrat de polipropilenã

sau lemn (tijã de colþ). Scopul lui este acela de a crea un punct de fixare pentru prinderea mecanicã,

cum ar fi: finisaj perete de piatrã aparentã, fixare de rezistenþã, sau perete secundar care s-ar lega

la panourile din polistiren expandat, ignifugat .

Izolaþia termicã pe colþ este de 23 cm de polistiren expandat, ignifugat, fapt care nu creazã PUNTE

TERMICÃ.

AMVIC este cel mai bun sistem de cofraj disponibil la ora actualã pe piaþã. Preþurile

competitive, distribuþia vastã a produselor ºi suportul tehnic profesionist sunt combinate pentru a

furniza clienþilor un produs de calitate superioarã cu o instalare la preþ mai mic decât al sistemelor

competitoare.

Figura 1.7 - Vedere laterala a cofrajul drept AMVIC prezentând

partea superioarã ºi cea inferioara a sistemului de conexiune.

Figura 1.8 - Cofraj de colþ AMVIC la 90E având locaºul pentru tubul

din polipropilenã sau barã din lemn,

36

Partea a 2-a - Produse AMVIC

2.1 - Produse pentru sistemul AMVIC

Tabel 2.1 - Cofraje înglobate din polistiren expandat ignifugat AMVIC

Produs

Lãþimea

miezului de

beton

Dimensiunile

structurii L x Î x l

Volumul de

beton din

structurã

Volumul de beton

pentru metrul pãtrat

de perete

Suprafaþa

ariei per

structurã

Cofraj

drept

AMVIC

100 mm 1,2 x0,4 x0,22 0,05 m 0,009 m 0,5 m3 3 2

152 mm 1,2 x 0,4 x 0,28 0,076 m 0,014 m 0,5 m3 3 2

203 mm 1,2 x 0,4 x 0,33 0,101 m 0,019 m 0,5 m3 3 2

254 mm1,2 x 0,61 x

0,380,189 m 0,024 m 0,74 m3 3 2

Cofraj de

colþ 90E

AMVIC

100 mm(0,62 + 0,32) x

0,4 x 0,220,028 m 0,007 m 0,38 m3 3 2

152 mm(0,67 + 0,37) x

0,4 x 0,280,045 m 0,01 m 3 3 0,42 m 2

203 mm(0,72 + 0,42) x

0,4 x 0,330,064 m 0,013 m3 3 0,46 m2

254 mm(1,08 + 0,47) x

0,61 x 0,380,172 m 0,017 m 0,94 m3 3 2

Cofraj de

colþ 45E

AMVIC

100 mm(0,53 + 0,23) x

0,4 x 0,22 0,028 m 0,008 m 3 3 0,31 m2

152 mm(0,54 + 0,23) x

0,4 x 0,280,038 m 0,011 m 0,31 m3 3 2

203 mm(0,56 + 0,25) x

0,4 x 0,330,052 m 0,015 m 0,33m3 3 2

-* Toate dimensiunile sunt luate pe baza perimetrului exterior al structurilor

37

Tabel 2.2 - Pachete de cofraje AMVIC

Cofraj Greutatea unui cofraj Cofraje pe pachet Greutate pachet Dimensiuni pachet

cm tip kg buc kg m

10

drept 2,975 18 55,11 139x123x124

colþ de 90 1,634 24 40,80 127x127x123

colþ de 45 1,765 24 43,90 127x127x123

15

drept 3,005 15 46,71 139x125x124

colþ de 90 1,706 12 21,76 126x130x68

colþ de 45 1,800 12 22,90 126x130x68

20

drept 3,160 12 39,45 134x123x124

colþ de 90 1,943 12 24,71 126x151x75

colþ de 45 1,900 12 24,25 126x151x75

25drept 4,000 6 25,40 127x114x118

colþ de 90 4,400 4 19,50 124x109x85

Tabelul 2.3 prezintã cele mai comune accesorii necesare pentru sistemul AMVIC. Contacteazã

distribuitorul local AMVIC pentru a discuta despre disponibilitatea în stoc a accesoriilor, a uneltelor

de construcþie ºi a echipamentului.

Tabel 2.3 - Accesorii pentru sistemul AMVIC*

Categoria Articolului Unitãþi/Specificaþii tehnice Unitãþi

Accesorii

Spumã poliuretanicã tub 8 buc

Curaþãtor pentru pistol 1 buc

Pistol cu spumã pentru tub cu spumã cu expandare

controlatã

1 buc

Legãturi colier din plastic cu autoblocare 100 pe pachet 6 pachete

Bandã latã pentru protejarea pãrþii superioare a peretelui rolã de 100 m 2 role

Membrane rezistente la apã /umezealã (cu crampoane)

Membranã cu crampoane rolã

ªuruburi autofiletante cu pas mare, lungime 50-70mm 100 per cutie 2 cutie

Sistem de susþinere ºi aliniere Plumwall complet (stãlp, 3 bride, ºuruburi cu

autofiletare)

50 bucaþi

ªuruburi pentru beton (cuie din oþel pentru beton) 100 per cutie 2 cutii

Echipament individual de lucru 6 set

* Vã rugãm sa apelaþi sediul AMVIC sau distribuitorii locali pentru lista completã ºi actualizatã a accesoriilor ºi a altor

unelte ºi echipamente de construcþii

38

Partea a 3-a - Unelte, materiale ºi accesorii

3.1 - Unelte pentru instalarea cofrajelor

• Ferãstrãu de mânã, ferãstrãu pliabil pentru scurtãri sau ferãstrãu tradiþional;

• Ferãstrãu portabil electric;

• Ferãstrãu electric de masã (opþional);

• Ruletã;

• Maºinã de gãurit cu acumulatori ºi accesoriile adecvate (cu acumulatori 2 A);

• Perforator;

• Unelte pentru fierar betonist;

• Ciocan;

• Echer;

• Nivelã cu bulã de aer de 0,5 m;

• Nivelã cu bulã de aer de 2 m;

• Nivelã cu laser;

• Furtun pentru nivel;

• Firul cu plumb;

• Sfoara zidarului (suficientã pentru a înconjura întreaga structurã);

• Sfoarã pentru marcare (sfoarã de cretã);

• Presã de îndoit ºi tãiat armãturã din oþel beton;

• Scânduri pentru schelã.

3.2 - Unelte pentru turnarea betonului

C Vibrator pentru beton cu lance de dimensiuni de la 25 la 32 mm ºi mâner flexibil de 3 pânã

la 4,2 m;

C Mãnuºi din cauciuc;

C Cascã de protecþie;

C Unelte pentru finisarea betonului;

C Lopatã platã pentru curãþarea betonului vãrsat;

C ªorþ protecþie.

3.3 - Unelte pentru pregãtirea traseelor utilitãþilor

• Cuþit fierbinte (pentru decuparea cu ajutorul ansei electrice);

• Ferãstrãu electric cu lanþ (pentru decuparea trecerilor în cazul traseelor instalaþiei electrice

ºi a instalaþiilor sanitare);

• pistol cu spumã ºi spuma necesarã.

3.4 - Lista materialelor

! Oþel beton de armare dupã necesitãþi ºi accesorii, legãturi, bride,

! ªuruburi cu autofiletante sau autoforante de 4 ºi 6 cm, pas mare, pentru fixarea ºi alinierea

cofrajelor;

! ªuruburi (cuie) pentru beton de lungime 5-7 cm pentru fixarea tãlpii stâlpilor de susþinere

la placa de beton;

! Materiale pentru golurile decupate 28x4x300 cm (cum ar fi 2x10, 2x6, etc.), lemn sau placaj

pentru fabricarea cadrelor;

! Sârmã pentru legãturi;

Sfat

Þineþi la îndemânã un vibrator

pentru beton în cazul în care o sã

aveþi nevoie de el.

39

! ªuruburi de ancorare, piuliþe ºi ºaibe;

! OSB sau placaj pentru crearea unei punþi între deschizãturile îmbinãrii sau distanþierilor

îndepãrtaþi, pene pentru ºuruburile de ancorare, etc.;

! Spumã/adeziv cu dilatare controlatã pentru polistiren expandat, ignifugat ;

! Sistem de izolare împotriva apei sau a umezelii.

41

Partea a 4-a - Prezentarea generalã a construcþiei

Ghid de construcþie în 10 paºi

Pasul 1 - Traseazã conturul cofrajului ºi poziþia

deschizãturilor pentru uºã ºi fereastrã, pe o fundaþie normalã

sau o suprafaþã nivelatã, planã ºi rectangularã. Armãtura

pentru joantare (petrecere/suprapunere) din oþel beton trebuie

sã se prelungeascã în sus -de la fundaþie în interiorul cavitãþii

cofrajului- dupa cerinþele proiectului ºi/sau reglementãrilor în

construcþii.

Pasul 2 - Începeþi cu plasarea cofrajelor de colþ la fiecare colþ,

apoi aºezaþi cofrajele drepte cãtre centrul fiecarui segment de

perete. La primul rând ºi urmãtoarele, folosiþi legãturi-þinute

(coliere din plastic cu autoblocare) sau legãturi de sârmã

pentru fixarea distanþierilor în vederea solidarizãrii cofrajelor

ºi pentru a le þine laolaltã. Dupã aceasta, aºezaþi armãturile de

OB orizontal poziþionându-le în clamele din partea de sus a

distanþierilor din interiorul cavitãþii. Clemele þin în siguranþã,

pe poziþie, armãtura de OB ºi eliminã nevoia legãrii cu

sârmã.

Pasul 3 - Instalaþi cel de-al doilea rând de cofraj inversând

cofrajele de colþ, astfel încât cel de-al doilea rând de cofraj sa

fie completat de primul, într-un model neîntrerupt. În acest

stadiu verificaþi nivelul de-a lungul tuturor cofrajelor. Dacã

suprafaþa superioarã nu este la nivel, folosiþi pene de fixare

sau scurtaþi la bazã, dupã necesitãþi.

Pasul 4 - Instalaþi cadrele (cofrajele) pentru ferestre ºi uºi în

fiecare loc unde s-au lãsat golurile corespunzãtoare; taie ºi

potriveºte cofrajele AMVIC în jurul lor. Cadrele sunt folosite pentru a þine betonul în cofraje. Pot

fi folosite cadre din lemn.

Figura 4.1 - Trasarea conturului

pereþilor

Figura 4.2 - Plasarea la început a

cofrajelor colþ

Figura 4.3 - Instalarea

arãturii orizontaleFigura 4.4 - Instalarea celui de-al doilea rând

de cofraj

42

Sfat

Se recomandã cãptuºirea, pe exteriorul cadrului de uºã sau ferestrã, spre golul de turnare al betonului

cu polistiren expandat, ignifugat de 2-6 cm pentru a se evita formarea punþii termice

beton-tâmplãrie. Se pot folosi resturi de la scurtarea cofrajelor.

Pasul 5 - Instalaþi rândurile urmãtoare de cofraj prin suprapunerea continuã a acestora, astfel încât

toate îmbinãrile sã fie fixate atât deasupra cât ºi sub cofrajele suprapuse.

Pasul 6 - Odatã ce s-a ajuns la al 2-lea rând de cofraj

instalaþi sistemul de susþinere Plumwall AMVIC pe

perimetrul întregii structuri pentru a vã asigura cã pereþii

vor fi drepþi ºi verticali ºi pentru a vã permite reglarea

aliniamentului înainte ºi în timpul turnãrii betonului.

Sistemul de susþinere are ºi un al doilea rol, acela de a

oferi un suport sigur pentru susþinerea scândurilor

schelei.

Atenþie

Utilizarea lemnului în susþinerea pereþilor, în construcþia schelelor ºi a balustradelor nu este

recomandatã deoarece se consumã foarte mult lemn, manoperã ºi, în concluzie, -bani

Pasul 7 - Pentru fiecare nivel, aºezaþi cofrajele

pânã la înãlþimea proiectatã a zidului. Tãiaþi

oþelul beton de armare la lungime ºi începeþi sã-l

instalaþi prin deschizãtura din partea de sus a

zidului, prin spaþiile dintre barele de oþel beton de

armare orizontal.

Lungimea armãturii verticale din oþel beton va fi cu aproximativ 5 cm peste înãlþimea zidului.

Dupã ce se toarnã betonul în cofraje, în maxim 30 de minute (pânã sã înceapã betonul sã facã prizã)

se introduc barele din oþel beton pentru realizarea mustãþilor de petrecere. Lungimea acestora va fi

cea stabilitã prin proiect (minim 2x40 diametre oþel beton) , din care jumãtate va fi în beton.

Figura 4.5 - Instalarea cadrelor în

golurile pentru ferestre ºi uºi

Figura 4.6 - Instalarea continuã a rândurilor

43

Pasul 8 - Turnaþi betonul în pereþii pregãtiþi

folosind o pompã de beton cu reducþie de debit.

Betonul se toarnã pânã la o înãlþime de

aproximativ 0,9-1,2 m în rânduri încercuind

structura pânã ce se ajunge la partea superioarã

a peretelui. În timpul turnãrii fiecãrui rând

folosiþi un vibrator cu diametru mic pentru a

vibra betonul ºi a îndepãrta toate pungile de aer

din beton. Folosind aceatã metodã se poate turna

pânã la un nivel pe zi.

Pasul 9 - Nivelaþi betonul pânã când este plan la

partea superioarã a cofrajului apoi plasaþi

mustãþile de petrecere sau ºuruburile de ancorare

în partea superioarã a betonului cât timp acesta

este fluid. Aceste bare de joantare vor fi folosite

apoi pentru realizarea legãturii cu nivelul superior

ºi cu planºeul iar ºuruburi la instalarea plãcii de

metal de deasupra (talpã de grindã) pentru

instalarea grinzilor sau a grinzilor cu zãbrele

(pentru planºeele din lemn).

Pasul 10 - Îndepãrtaþi sistemul de susþinere odatã

ce betonul s-a întãrit, apoi treceþi la urmãtoarele

stadii ale construcþiei. Recomandãm îndepãrtarea

stâlpilor dupa 4-5 zile de la turnarea betonului.

Figura 4.7 - Instalarea sistemului de susþinere

ºi îndrepare în jurul perimetrului peretelui

Figura 4.8 - Instalaþi oþelul beton de armare

vertical dupã ultimul rând de cofraje

Figura 4.9 - Turnarea betonului în rânduri de

0,9 - 1,2 m

Figura 4.10 - ªuruburi de

ancorare plasate în betonul

care nu s-a întãrit, pentru

fixarea mecanicã a

cosoroabei

45

Partea a 5-a - Golurile pentru ferestre ºi uºi

5.1 Cadrele pentru ferestre ºi uºi

Cadrele pentru ferestre ºi uºi sunt o parte esenþialã a procesului de construcþie în sistem AMVIC.

Acest capitol prezintã principiile esenþiale ºi cele mai utilizate metode de realizare ºi instalare a

cadrelor.

Cel mai utilizat materiale pentru

cadre este lemnul. Unii furnizori îºi

fac propriile cadre folosind lemn în

douã straturi.

Sfat

În multe cazuri deschizãtura brutã specificatã pentru ferestre este de dimensiunile cadrului, iar

fereastra însãºi este mai micã. În acest caz, al puþinilor fabricanþi de ferestre, deschizãtura

neprelucratã este de mãrimea cadrului ferestrei deci este neceasarã o deschizãturã mai mare.

VERIFICAÞI ÎNAINTE DE A ÎNCEPE!

5.2 - Cadre de lemn

5.2.1 - Alegerea lemnului

Constructorii folosesc cadre de lemn netratat cu o barierã impermeabilã între cadru ºi suprafaþa

betonului. Lemnul netratat trebuie sã fie de calitate superioarã, este mai uºor de lucrat cu el ºi bariera

impermeabilã menþine cadrul drept. De aceea recomandãm ca în golurile de ferestre ºi uºi sã instalaþi

polistiren expandat, ignifugat de 2-6 cm cu dublu rol: protecþie pentru a împiedica scurgerea de

lapte de ciment ºi cel de-al doilea de a nu face punte termicã la prinderea ferestrelor ºi uºilor

Atenþie

Constructorii în sistem AMVIC experimentaþi folosesc

o mare varietate de metode pentru realizarea ºi

instalarea cadrelor. Acest capitol este destinat

constructorii neiniþiaþi.

Figura 5.1 - Construirea cadrelor pentru

ferestre/uºi

Figura 5.2 - Cadru reprezentativ

fãcut din lemn

46

5.2.2 - Construirea cadrelor din lemn

Când construiþi un cadru din lemn pentru cofrajul AMVIC cu baza mai mare de 152 mm se lasã o

deschidere la baza cadrului prin care va fi turnat betonul suplimentar ºi se va executa vibrarea

acestuia. (Fig 5.3 ºi 5.4)

Figura 5.3 - Constructie

reprezentativã pentru cadrul ferestreiFigura 5.4 - Deschidere la baza

cadrului ferestrei pentru turnarea ºi

vibrarea betonului

47

Partea a 6-a - Armãtura de OB pentru pereþi

6.1 - Prezentare generalã

Realizarea oricãrei structuri folosind cofrajele AMVIC cere constructorului o bunã pregãtire în ceea

ce priveºte cunoaºterea principiilor fundamentale de realizare a armãturilor din oþel beton. Acest

capitol al manualului va prezenta fundamentele armãturilor din oþel beton pentru pereþii în sistem

AMVIC.

6.2 - Condiþiile de bazã ale proiectului

Proiectantul trebuie sã menþioneze clar urmãtoarele informaþii pe planurile sale:

1. Secþiuni transversale ale tuturor pereþilor care folosesc cofraje AMVIC. Fiecare secþiune

transversalã trebuie sã arate clar pentru constructor dimensiunea cofrajului AMVIC folosit

de 10,16 cm sau 15,24 cm ori 20,32 cm respectiv 25,4 cm.

2. Fiecare secþiune transversalã trebuie sã prezinte înãlþimea fiecãrui perete de la toate

nivelurile.

3. Dimensiunile barelor verticale ºi orizontale de OB de armare, spaþiul ºi clasa oþelului trebuie

sa fie marcate clar pentru fiecare nivel, în fiecare secþiune transversalã a peretului sau într-o

însemnare separatã pe alte foi.

4. Aºezarea OB de armare, în special cel vertical trebuie sa fie marcat clar (acesta poate fi

descentrat înspre interior/exterior sau centrat în zid)

5. Proiectantul trebuie sã menþioneze tipul îmbinãrii prin petrecere (suprapunere) ºi lungimea

fiecãrei secþiuni a peretelui unde se prevede o îmbinare. (Pentru mai multe detalii vã rugam

sã consultaþi îmbinarea cu ajutorul OB-ului de armare din secþiunea 6.6 a acestui capitol).

6.3 - Scopul barelor de armare

Structurile din beton armat au în componenþa lor douã materiale diferite:

a. Betonul;

b. Oþelul beton (OB).

Betonul simplu este un material rezistent la compresiune. Comprimarea unui cub sau cilindru numai

din beton necesitã o forþã de valoare relativ mare pânã se ajunge la distrugere. Totuºi betonul simplu

10este relativ slab la întindere (tipic el poate suporta o zecime ( / ) din forþa de comprimare în cazul1

întinderii).

Oþelul beton de armare are o excelentã rezistenþã atât la solicitarea de compresiune cât ºi la

întindere.

De aceea structurile cu beton armat sunt proiectate special de cãtre ingineri astfel încât betonul sã

fie folosit în principal pentru a prelua eforturile de compresiune iar oþelul beton de armare este

folosit pentru toate eforturile de întindere ºi în unele cazuri pentru unele eforturi de compresiune.

Proiectarea structurilor din beton armat a fost perfecþionatã mai ales în ultimul secol pentru siguranþã

cât ºi pentru fezabilitatea economicã. Structurile din beton armat au avut un extraordinar palmares

la unele dintre cele mai complicate structuri incluzând baraje, poduri ºi clãdiri înalte pe întreg

cuprinsul globului.

48

6.4 - Armãtura orizontalã

Distanþierii AMVIC de polipropilenã sunt proiectaþi precis pentru a poziþiona ºi fixa oþelul

beton de armare pe poziþia sa fãrã a mai fi nevoie sã fie legat.

Tipic prima poziþionare a armãturii orizontale este în crestãturile cele mai apropiate de panoul din


A doua poziþionare a armãturilor orizontale este

astfel încât sã fie plasatã în crestãtura aproape de

centrul peretelui de beton.

A treia poziþionare este plasatã în aceeaºi poziþie ca

ºi prima linie. A patra poziþionare este plasatã în

aceeaºi poziþie ca ºi a doua.

Acest model de dispunere decalatã a armãturilor de

OB este necesarã pentru a permite introducerea

armãturilor verticale de sus în jos ºi a le strecura

printre barele de oþel beton orizontale.

În figura 6.1 este prezentat modelul reprezentativ al

armãrii verticale ºi orizontale aplicat în rândul de jos

ºi deasupra, folosind cofrajul AMVIC de 15,24 cm.

6.5 - Armãtura verticalã

Armãtura verticalã este plasatã dupã ce pereþii din cofraje AMVIC au fost montaþi ºi ridicaþi

în întregime. În cazul unui perete de mai multe niveluri armarea este plasatã dupã ridicarea

fiecãrui nivel în parte. Barele de armare verticale sunt glisate în poziþie din partea superioarã,

strecurate în armãtura orizontalã ºi fixate în locul potrivit în concordanþã cu planurile ºi specificaþiile

tehnice ale proiectului.

6.6 - Armãtura pentru golurile din pereþi

Mulþi pereþi vor avea goluri pentru ferestre sau uºi ori pentru ambele. Existenþa unui gol în peretele

de beton armat creazã un efort suplimentar în jurul golului în special la colþuri. Marginile ferestrelor

ºi ale, uºilor denumite praguri, pot fi supuse unui moment de încovoiere iar eforturile marginale

depind de mai mulþi factori.

6.7 - Petrecerea (suprapunerea, joantarea) barelor din oþel beton pentru armare

Barele de oþel beton au, cel mai adesea, lungimea de 6 metri. În cazurile în care armãtura de OB,

necesarã, depãºeºte aceastã lungime, este nevoie de petrecerea (suprapunerea) acesteia. Scopul

principal al petrecerii este de a transfera efortul fie de întindere fie de compresiune de la o bara de

OB de armare sau un grup de bare la o alta într-un mod care sã respecte cerinþele normelor de

proiectare sau de construcþii ºi/sau cerinþele specificaþiilor tehnice ºi ale planurilor proiectului.

Figura 6.1 - Plasarea întreþesutã a

barelor din oþel beton verticale printre

cele orizontale

49

6.7.1 - Tipuri de îmbinãri prin petrecere (suprapunere)

Pentru intenþia ºi scopul acestui manual vom prezenta un singur tip de îmbinare cunoscutã sub

numele de îmbinare prin petrecere (suprapunere).

Îmbinarea prin petrecere (suprapunere) este caracterizatã prin bare din oþelbeton de armare

suprapuse pe o anumitã lungime. Lungimea îmbinãrii trebuie sã fie calculatã conform reglemetãrilor

din construcþie de un inginer proiectant ºi specificatã în planurile proiectului (obºnuit lungimea de

suprapunere este mai mare de 40 de diametre).

Sunt douã tipuri principale de îmbinare prin petrecere (suprapunere):

1. Îmbinare prin petrecere (suprapunere) în contact - Barele de armare TREBUIE sã fie în

contact între ele ºi aºezate împreunã.

2. Îmbinare prin suprapunere fãrã contact - Barelor de armare li se permite sã fie îndepãrtate

max minla o distanþã d pe o lungime de petrecere L calculate conform reglementãrilor din

proiectare în vigoare, dar sã se pãstreze o distanþã de minim 15 mm de peretele de polistiren.

6.7.2 - Cerinþe minime pentru lungimea îmbinãrii prin suprapunere

Ambele tipuri de îmbinari prin suprapunere necesitã o lungime minimã a îmbinãrii stabilitã la

proiectare de cãtre inginerul care calculezã structura în conformitate cu prevederile normativelor în

vigoare.

Figura 6.2 - Îmbinare prin petrecere (suprapunere) în contact.

minLungimea minimã L este datã de reglementãrile din domeniu.

Figura 6.3 Imbinarea prin petrecere (suprapunere) fãrã contact a barelor de

OB pentru armare.

min maxL ºi D sunt stabilite conform normativelor de proiectare.

50

Sfat

Lungimea minimã a îmbinãrii prin suprapunere este proporþionalã cu diamentrul barelor de OB

ºi se stabileºte conform reglementãrilor din construcþii.

6.8 - Îmbinãri prin petrecere (suprapunere) a

barelor de OB pentru nivelurile superioare

realizate prin turnarea succesivã a betonului

Când un proiect are mai mult de un nivel de pereþi în

sistem AMVIC, este necesar pentru constructor sã

înþeleagã cum sã execute îmbinãrile prin suprapunere

ale armãturii verticale între cele douã turnãri separate.

Existã douã opþiuni, ambele fiind acceptate din

punctul de vedere structural/ingineresc.

Opþiunea 1

Prelungiþi barele de OB de armare peste nivelul de

sus al nivelului inferior. Lungimea prelungirii trebuie

sã fie egalã cu lungimea îmbinãrii necesare

specificatã de inginerul proiectant. Vã rugãm sã

consultaþi figura 6.4 de mai jos pentru detalii

specifice. Dezavantaj la turnarea betonului,

furtunul pompei de beton se manevrezã dificil, din

cauza barelor prelungite.

Opþiunea 2

Tãiaþi barele de OB de armare pentru nivelul

inferior astfel încãt acestea sã iasã în partea

superioarã a peretelui cu circa 5 cm. La scurt timp

dupã turnarea betonului, plasaþi în betonul încã

fluid bare de armare verticale cunoscute ºi sub

numele de ancore (mustãþi de petrecere), în beton.

Acestea trebuie sã se prelungeascã în zidul nou

turnat, o lungime egalã cu lungimea de îmbinare

specificatã de inginerul proiectant. Plasarea în

betonul încã fluid a barelor de OB pentru armare

trebuie, de asemenea, sã iasã prin partea de sus a

peretelui la aceeaºi lungime de îmbinare specificatã

de inginerul proiectant.

6.9 - Proiectarea armãturii de oþel beton pentru pereþi

Precizarea schemei de armare cu bare de oþel verticale ºi orizontale, este o sarcinã a inginerului

proiectant al structurii de rezistenþã ºi depinde de mai mulþi factori. Aceasta depaºeºte scopul acestui

manual tehnic.

Figura 6.4 Legarea armãturii nivelului

superior prin suprapunerea cu armãtura

de la nivelul inferior

Figura 6.5 - Folosirea mustãþilor de

petrecere pentru legarea armãturii de la

nivelul inferior cu armãtura de la nivelul

superior

51

6.10 - Lucrãrile de armare a betonului ºi mãsurile de protecþia muncii

Pe toatã duratã executãrii construcþiei se vor respecta cu stricteþe normele de protecþia

muncii generale ºi specifice domeniului.

Barele de armare ieºite în afarã sunt

periculoase ºi pot cauza rãni sau moartea.

Urmãtoarele mãsuri diminueazã foarte mult

posibilitatea expunerii la pericolul barelor de

armare:

C Protejaþi toate capetele barelor de beton

de armare ieºite în afarã cu capac sau

un jgheab de lemn, sau

C Îndoiþi oþelul beton de armare astfel

încât capetele expuse sa nu mai fie în

poziþie verticalã

C Când angajaþii lucreazã la orice

înãlþime deasupra barelor expuse,

protecþia/prevenirea cãzãturii este

prima formã de apãrare împotriva

“tragerii în þeapã”.

Figura 6.6 - Capace ciupercã de plastic pe barele

de OB ieºite în afarã.

Toate barele de armare ieºite în afarã, pe care ºi în care angajaþii pot cãdea, trebuie sã fie

protejate pentru a elimina riscul “tragerii în þeapã”

53

Partea a 7-a - Pregãtirea fundaþiei ºi a plãcii la nivel

7.0 - Introducere

Un perete în sistem AMVIC poate fi început fie de pe o fundaþie fie de pe o placã depinzând de

proiect ºi de cerinþele inginereºti/arhitecturale. Existã avantaje ºi dezavantaje la ambele metode, fãrã

a exista un avantaj clar pentru una sau cealaltã.

Primul rând de cofraje pe placã

Avantajul de a începe un perete AMVIC pe placã este cã aceasta oferã o suprafaþã planã ºi tare pe

care se lucreazã ºi în care se ancoreazã sistemul de fixare. O suprafaþã robustã de lucru poate creºte

eficienþa la locul de muncã.

Primul rând de cofraje pe fundaþie

Principalul avantaj de a începe de pe o fundaþie tip TALPÃ, este cã se oferã izolaþie termicã pe

marginea plãcii. Marginea plãcii, unde este localizatã podeaua este locul prin care se pierde

cea mai mare cantitate de cãldurã pe timp de iarnã. Izolând aceastã porþiune, pierderea de

cãldurã este minimã ºi proprietarii caselor vor reduce foarte mult din cheltuieli. Aceastã

metodã este de asemenea preferabilã dacã este folosit un sistem de încãlzire prin pardosealã,

sau dacã finisajul final al podelei va fi beton bãiþuit ºi etanºat.La o casa obisnuita ca dimensiuni,de pe talpa fundatiei se poate pleca cu ELEVATIE formatã din

cofraje cu lãþimea betonului de 20 cm.

Aceastã soluþie asigurã economie de timp (3-4 zile de muncã) ºi materiale

Fundaþii ºi pereþi pentru un parter cu soclu

Dacã se alege soluþia pentru un parter

cu soclu, atunci peretele trebuie

început în afara fundaþiei. În unele

cazuri, constructorii vor hotãrî sã punã

iniþial 2-3 rânduri de cofraje, ºi apoi sã

instaleze sistemul de podea. Odatã ce

podeaua a fost instalatã, continuaþi sã

puneþi cofraje.

7.1 - Plasarea barelor de joantare în

fundaþie sau placa la nivel

Greutatea pereþilor în sistem AMVIC

trebuie sã fie transferatã la fundaþie.

Pentru aceasta este necesarã prezenþa

în fundaþie a mustãþilor de petrecere

din OB. Verificaþi cu inginerul

proiectant în conformitate cu normele

din construcþii alegerea celei mai bune

Figura 7.1 - Secþiune reprezentativã a peretelui AMVIC pe

fundaþie de tip talpã cu cofraje de 20 cm.

54

metode pentru situaþia concretã.

Când turnaþi fundaþia sau placa la nivel, plasaþi mustãþi de armare dupã cerinþele inginerului

proiectant ºi/sau normativele din construcþii. La colþurile de 90 de grade, începeþi prima mustaþã la

24,13 cm în interior dinspre exteriorul marginii formei AMVIC, apoi plasaþi urmãtoarele mustãþi

de petrecere la distanþa de 15,24 cm pentru a evita atingerea distanþierilor (Figura 7.2)

Note

Mustãþile de petrecere din fundaþie trebuie aºezate la distanþe divizibile cu 15,24 mm pentru a evita

atingerea cu distanþierii.

Mustãþi de petrecere din fundaþie

Sfat

La majoritatea pereþilor, veþi folosi ºi cofraje scurtate, cofrajul va trebui tãiat ºi veþi avea o zonã

în perete unde spaþiul dintre distanþieri nu este de 15,24 cm din cauza pãrþii tãiate. În acest caz,

începeþi cu aºezarea barelor dejoantare din colþuri ºi înaintaþi spre partea tãiatã. (Nu este o

problemã foarte mare dacã aveþi o bara care vine direct pe pozitia distanþierului. Dacã aceasta se

întâmplã, puteþi îndoii bara într-o forma uºoarã de S ºi aceasta va degaja distanþierul.)

7.2 - Nivelarea fundaþiei

Dupã turnarea fundaþiei ºi/sau plãcii la

nivel, asiguraþi-vã cã partea finisatã

superioarã are o denivelare de maxim 5

mm. (În general acesata este o cerinþã a

reglementãrilor din construcþii). O

nivelare foarte bunã a fundaþiei va face

mai uºoarã instalarea primelor douã

rânduri de cofraj.

Nivelul poate fi verificat folosind o nivelã

laser sau cu bulã. Dacã sunteþi în

interiorul valorii de 5 mm peste tot,

continuaþi cu aºezarea. Dacã nu, notaþi

variaþia fiecarui colþ de pe fundaþie sau

placã ºi ajustaþi cofrajele în stadiile

ulterioare ale instalãrii.

Figura 7.2 - Poziþia barelor de joantare.

55

7.3 - Trasare conturul pereþilor conform proiectului

Sunt câþiva paºi în trasarea conturului pereþilor conform proiectului. Trasarea este necesarã ºi trebuie

marcat vizibil ºi corect conturul pereþilor pe fundaþie sau placã înainte de a începe instalarea

cofrajelor AMVIC. Aceasta creºte eficienþa la locul de muncã ºi eliminã complicaþiile.

7.3.1 - Trasarea conturului de aºezare a peretelui

Folosind sfoara de marcaj (sfoara de cretã)

Înainte de a începe trasarea conturului de aºezare a

peretelui, verificaþi cu grijã planurile clãdirii/proiectului

pentru a determina aºezarea ºi dimensiunile adecvate ale

grinzii de fundaþie. Folosiþi o sfoarã de cretã sau o coardã

ºi însemnaþi aºezarea peretelui pe fundaþie/placa la nivel.

Puteþi însemna fie suprafaþa exterioara fie cea interioarã a

zidului. Majoritatea constructurilor au tendinþa de a

însemna suprafaþa exterioarã din simplul motiv cã planurile

clãdirii/proiectului indicã uºor aceastã informaþie. Aveþi

grijã ca toate colþurile de 90 de grade sã fie poziþionate

cum prevede proiectul. Aceasta poate fi fãcutã mãsurând

diagonalele sau laturi de 3-4-5 unitãþi (3 +4 =5 teorema lui2 2 2

Pitagora) pentru unghiul drept. Un topograf poate fi angajat

pentru a stabili unghiurile corecte la locul de realizare al

construcþiei incluzând unghiurile variabile ºi zidurile curbe.

Folosirea profilului L/canalului U

O alternativã a folosirii sforii de cretã este folosirea unui

profil L uºor pentru mãsurare sau o secþiune canal U pentru

a însemna planul. Unghiul trebuie fixat de fundaþie/placa la nivel cu ºuruburi (cuie) pentru beton

adecvate sau spumã adezivã. Când aºezaþi primul rând, profilul L/canalul U va servi ca un model

de care puteþi lipi cofrajele ca în figurile 7.5, 7.6 de mai jos.

Figura 7.3 - Nivelarea suprafeþei superioare a

fundaþiei ºi a plãcii la nivel

Figura 7.4 - Folosiþi o sfoarã de cretã

pentru a însemna aºezarea zidului.

56

Totuºi, dacã doriþi sã aduceþi unele modificãri aºezãrii zidului dupã ce câteva rânduri de cofraj au

fost puse, va fi greu sã îndepãrtaþi profilul metalic dupã ce a fost înºurubat sau lipit de fundaþia/placa

la nivel din beton.

7.3.2 - Marcarea Ferestrelor/Uºilor

Organizaþi-vã masurãtorile conform proiectului ºi însemnaþi centrul amplasãrii fiecãrei

ferestre ºi uºi pe fundaþie/placã. De asemenea este util sã însemnaþi dimensiunea brutã a

golului.

7.3.3 - Trasarea dimensiunilor golurilor brute

Din proiectele dumneavoastrã, calculaþi cu grijã înãlþimea de plasare pentru baza fiecãrui gol brut.

Aceastã linie este “linia de tãiere” pentru cofraj. Scrieþi alãturi pe placã dimensiunea golului brut al

ferestrei. Aceasta este înãlþimea la care veþi tãia cofrajul ºi instala cadrul.

Sfat

Dacã instalarea cofrajele AMVIC va dura mai mult de o zi, protejaþi linia de marcaj pentru a evita

ºtergerea sau curãþarea ei.

Sfat

Trasaþi linia de marcaj la 1,5 cm de conturul adevãrat al zidului. Mai târziu dacã aveþi nevoie sã

ajustaþi aºezarea zidului din orice motiv, atunci veþi mai putea vedea conturul însemnat.

Figura 7.5 - Folosirea unui profil U

pentru a însemna aºezarea zidului

Figura 7.6 - Profilul U acþioneazã ca

un model pentru plasarea primului

rând

57

Partea a 8-a - Procesul de instalare a cofrajelor AMVIC


Acestã parte a manualului vã explicã în detaliu paºii construirii unui proiect reprezentativ în sistem

AMVIC. La sfârºitul acestui capitol, pereþii dumneavoastrã trebuie sã fie înãlþaþi ºi pregãtiþi pentru

turnarea betonului.

8.2 - Organizarea: poziþionarea materialelor ºi a uneltelor

Odatã ce a fost trasat conturul pereþilor ºi au fost marcate poziþia ferestrelor ºi a uºilor este necesarã

pregãtirea materialele ºi a uneltelor pentru a creºte la maxim eficienþa în timpul construirii. Un

proiect reprezentativ în sistem AMVIC este mult mai uºor de construit din interiorul conturului

construcþiei decât din afarã.

Practici recomandate pentru creºterea eficienþei

muncii:

1. Înainte sã înceapã instalarea este de

preferat sã amplasaþi cât mai multe

cofraje în interiorul perimetrului

conturului zidului. Aºezaþi-le unele peste

celelalte dacã este necesar. Aceasta va

minimiza deplasarea muncitorilor în

timpul procesului de construire.

2. Aºezaþi barele de armare din oþel beton,

uneltele ºi echipamentul în interiorul

perimetrulu i con tu ru lu i perete lu i

incluzând sistemele de sus þinere,

cleºtele/cuterul, ferãstraele de masã,

schelele ºi scândurile ºi alte echipamente de care veþi

mai avea nevoie.

3. Pentru fiecare nivel, construiþi, înainte de a aºeza

cofrajele, cadrele pentru ferestre ºi uºi, ºi aºezaþi-le în

interiorul perimetrului pereþilor în vecinãtatea locului

unde vor fi instalate. (Vã rugãm sã consultaþi partea 5.)

Sfat

Înainte de începerea construcþiei comandaþi bare pre-tãiate ºi îndoite de la furnizorul

dumneavoastrã de oþel beton. Pentru colþurile de 90 de grade cereþi-le sã le taie ºi sã le îndoaie la

dimensiunile de îmbinare prin suprapunere adecvate, pentru a fi gata de aºezare când ajung pe

ºantier. OB de armare similar în formã de Z (Figura 8.2) este necesar pentru ieºirile pereþilor poate

fi comandat la furnizorul dumneavoastrã de OB.

Figura 8.1 - Amplasarea cofrajelor AMVIC în

interiorul perimetrului conturului peretelui

Figura 8.2 - Oþelul beton de

armare pre-tãiat ºi îndoit va

creºte eficacitatea

58

Sfat

Încercaþi sã aºezaþi toate materialele ºi uneltele la o distanþã de cel puþin 1,8 m de peretele interior

pentru a furniza spaþiu pentru echipamentul de fixare ºi aliniere.

Sfat

Dacã cofrajele AMVIC vor fi depozitate pentru o perioadã prelungitã de timp la locul de muncã,

protejaþi-le de praf, lumina solarã ºi vremea extremã prin depozitarea lor într-un mediu protejat.

Figura 8.3 - Deplasarea grãmezilor cofraj cu mâna

Figura 8.4 - Folosirea elevatorului cu furcã pentru deplasarea

grãmezilor

59

8.3 - Planificarea lucrului: Determinarea înãlþimii peretelui ºi numãrul de rânduri de cofraj

pe nivel

Înaintea aºezarii cofrajelor determinaþi înãlþimea exactã a pereþilor conform proiectului.

Cofrajul AMVIC are o înalþime de 406,4 mm excepþie fãcând cofrajul de 254 mm care are o

înãlþime de 609,6 mm. Dacã înãlþimea nivelului

nu este divizibilã la 406,4 mm sau 609,6 mm

aveþi douã opþiuni.

Tãiaþi primul sau ultimul rând de cofraj orizontal.

Este recomandatã tãierea primului rând deoarece

capãtul tãiat va fi lipit de fundaþie sau placã ºi nu

va afecta conexiunea urmãtoarelor rânduri. Dacã

vã decideþi sã folosiþi aceastã metodã asiguraþi-vã

cã pãstraþi distanþierii de polipropilenã care

conecteazã cele douã panouri din polistiren

expandat, ignifugat. (Figura 8.5)

Sfat

Este recomandatã folosirea unui ferãstrãu circular deoarece tãierea distanþierilor manual poate

fi obositoare ºi consumatoare de timp. (Figura 8.5)

Sfat

Când folosiþi un ferãstrãu circular pentru tãieri, folosiþi unul cu discul de cel puþin 20 cm.

8.3.1 - Construcþie cu un singur nivel sau cu mai multe niveluri

În cazul unei structuri cu un singur nivel (parter) pereþii sunt

turnaþi într-o singurã zi de la fundaþie sau placã pânã la

planseu; în cazul structurilor cu mai multe niveluri cofrajele

sunt aºezate ºi se toarnã beton câte un nivel pe etapã. Odatã ce

un nivel este terminat, grinzile nivelului ºi planºeul vor fi

instalate sau turnate înainte de a începe montarea cofrajele

AMVIC pentru nivelul urmãtor ºi turnarea betonului. (În zona

SUA ºi CANADA, de regulã planºeele la case sunt realizate cu

grinzi din lemn sau metal).

8.4 - Aºezarea primului rând de cofraj

Odatã ce etapele pregãtiroare au fost încheiate, începeþi

aºezarea primului rând de cofraje urmând paºii schiþaþi mai

jos:

1. Aºezaþi cadrele pentru uºi în locaþia însemnatã pe

fundaþie sau placã. Instalaþi un sprijin temporar, pus în

exterior pentru a le þine pe fiecare pe poziþie în

siguranþã.

Figura 8.5 - Folosirea unui ferãstrãu circular

pentru taierea orizontalã a cofrajului

Figura 8.6 - Aºezarea cadrelor

pentru uºi

60

Notã

Unii constructori nu vor aºeza cadrele pentru uºã decât atunci când cel de-al doilea rând de cofraje

a fost aºezat. Aceasta oferã beneficiul stabilirii unui tipar de conexiune între rânduri înaintea

instalãrii cadrului. Când folosiþi aceastã metodã, cadrele sunt instalate prin decuparea cofrajelor

astfel încât sã se creeze o deschizãturã neprelucratã apoi fixaþi cadrul în poziþie. Aceastã metodã

este acceptabilã însã poate creºte consumul de cofraje.

2. Dacã nu tãiaþi orizontal primul rând. (Vã rugãm sã consultaþi secþiunea 8.2 de deasupra),

extremitãþile din partea de jos a conexiunii pot fi retezate pentru a furniza o suprafaþã platã

de contact cu fundaþia. Unii constructori pot opta pentru lãsarea lor ceea ce este de asemenea

acceptat.

3. Începeþi aranjarea prin plasarea la început a colþurilor. Cofrajele de colþ vor fi plasate

alernativ pentru rândurile urmãtoare.

Sfat

Încercaþi diferite aºezãri ale cofrajelor de colþ pentru a reduce risipa.

4. Instalaþi cofraje drepte începând de

la colþuri ºi mergând spre centrul

peretelui sau cadrul uºii. Dacã o

mustaþã (ancorã) din fundaþie sau

placã atinge distanþierul, îndoiþi-o

pentru a crea o curbã S în jurul

distanþierului. Aceasta va ajuta la

p reven irea presiunii asupra

cofrajelor ceea ce ar duce la

dezaxarea pereþilor.

5. Tãiaþi la dimensiunea potrivitã

ultimul cofraj din fiecare secþiune a

peretelui. Ideal tãierea se va face la

distanþe de 50,8 mm, centrul dintre douã

conexiuni pentru a nu tãia talpa

distanþierului). Aceasta va permite o

aliniere corespunzãtoare a sistemului de

conexiune. Unde este posibil ajustaþi uºor

dimensiunile peretelui pentru a înlesni

aceasta. Dacã nu este posibilã ajustarea

dimensiunilor peretelui, un adaos de

compensare va fi creat. (Vã rugãm sã

consultaþi secþiunea 8.10.) Pãstraþi acest

adaos de compensare în acelaºi loc când aºezaþi urmãtoarele rânduri de cofraje.

Figura 8.7 - Plasarea la început a colþurilor

Figura 8.8 - Aºezarea cofrajelor drepte

61

Notã

Adaosurile de compensare au nevoie de fixãri suplimentare pentru a face faþã presiunii hidrostatice

în timpul turnãrii betonului. Vã rugãm sã consultaþi secþiunea 8.10 pentru mai multe informaþii.

ATENÞIE:

Conectaþi cofrajele din primul rând folosind coliere cu autoblocare (legãturi fermoar, coliere de

plastic sau legãturi de sârmã). Un singur colier cu autoblocare la capãtul îmbinãrii este în general

suficient. Plasaþi colierele cu autoblocare sau de sârmã înspre oricare margine (aproape de suprafaþa

interioarã a panoului din polistiren expandat, ignifugat ). Strângerea la centru va curba distanþierii

ºi poate duce la ruperea spumei în acel loc creând o sursã de “explozie” în timpul turnãrii betonului.

Firma AMVIC va asigura colierii necesari legarii cofrajelor la montaj.

6. Instalaþi armãturile orizontale din oþel betone conform proiectului sau ale reglementãrilor din

domeniu. (Vã rugãm sa consultaþi partea a 6-a a manualului.)

Figura 8.9 - Tãierea cofrajului de

complectare pentru o secþiune de

perete

Figura 8.10 - Potrivirea cofrajului

tãiat în poziþie

Figura 8.12 - Instalarea barelor orizontale

Figura 8.11 - Folosirea colierelor cu

autoblocare pentru a solidariza

cofrajele

62

8.5 - Aºezarea celui de-al doilea rând de cofraj

1. Începeþi prin aºezarea

cofrajelor de colþ. Fiecare

cofraj de colþ are o laturã

scurtã ºi o laturã lungã.

Asiguraþi-vã cã montaþi

colþurile din cel de-al

doilea rând astfel încât

la tu ra lu n gã sã s e

conecteze cu latura scurtã

al primului rând. Aceasta

va crea un model cu

legãturã continuã de 304

mm între cele douã

rânduri.

2. Aºezaþi cofrajele drepte spre centrul

peretelui.

3. Plasaþi cofrajul tãiat din acest rând în

acelaºi loc ca ºi în primul rând.

Aceasta va garanta cã îmbinarea de

compensare/aºezare sã rãmânã pe

aceeaºi verticalã.

4. Apãsaþi cu putere pe cofraje pentru a

vã asigura de o conexiune sigurã cu

rândul de jos.

5. Instalaþi armãturile orizontale din oþel

beton dupã cerinþele proiectului.

Figura 8.13 - Aºezarea celui de-al doilea rând de cofraj

Figura 8.14- Aºezarea cofrajelor de colþ de 45 de

grade pentru deschizãtura ferestrei

63

Notã

Este foarte important sã aºezaþi adaosul de compensare aproximativ în acelaºi loc pentru fiecare

secþiune a peretelui în timp ce aºezaþi rândurile. Aceasta va asigura prezenþa unui reper drept

pentru solidarizãrile interioare ºi exterioare.

8.6 - Verificarea planeitãþii

Odatã ce al doilea rând de cofraj a fost aºezat,

plasaþi un placaj sau OSB pãtrat peste fiecare

cofraj de colþ ºi verificaþi planeitatea rândului

de cofraje. Dacã aveþi o denivelare mai mare

de 5 mm va trebui fie sã adãugaþi pene din

polistiren expandat, ignifugat la locurile joase

fie sã tundeþi locurile înalte. Odatã ce pereþii au

fost aºezaþi la nivel în interiorul valorii de pânã

la 5 mm sunteþi gata sã fixaþi primul rând al

cofrajului la fundaþie/placã.

Folosiþi capete de polistiren ca adaosuri pentru

aducerea la nivel a peretelui la îmbinãrile verticale.

Dacã trebuie sã tãiaþi primul rând de cofraj,

introduceþi un ferãstrãu de mânã pe dedesubtul

cofrajelor ºi tundeþi cât doriþi.

Figura 8.15 - Aºezarea îmbinãrii de

compensare aproximativ în acelaºi loc ca ºi în

primul rând

Figura 8.16 - Verificarea nivelului dupã aºezarea

celui de-al doilea rând

Figura 8.17 - Adãugarea penelor din

polistiren expandat, ignifugat la primul rând

pentru aducere la nivel

64

Odatã ce pereþii au fost aduºi la nivel cu toleranþa doritã, sunteþi gata sã fixaþi primul rând de cofraj

la fundaþie/placã.

Sfat

Când adãugaþi/scurtaþi reþineþi cã ar trebui lucrat pe ambele pãrþi ale formei, pe interiorul ºi

exteriorul peretelui.

8.7 - Fixarea primului rând la fundaþie/placã

Asiguraþi-vã cã toþi pereþii sunt pe liniile

lor de aºezare apoi folosiþi spumã adezivã

cu expansiune lentã pentru a lipi baza

primului rând la fundaþie/p lacã .

Introduceþi vârful pistolului cu spumã

într-una din crestãturi la fiecare 150-300

mm de-a lungul fundaþiei ºi puneþi un mic

volum de spumã adezivã sub cofraj de-a

lungul întregului zid. Lãsaþi adezivului

10-60 minute sã se întãreascã.

Sfat

Momentul ideal pentru fixarea primului rând de cofraje la fundaþie este chiar înainte de pauzã.

Figura 8.18 - Ajustarea primului rând de cofraje cu

un ferãstrãu de mânã

Figura 8.19 - Folosirea spumei adezive pentru fixarea

primului rând de cofraj la fundaþie/placã

65

Când umpleþi cu spumã sub un gol mare, asiguraþi-vã

cã întreaga zonã a fost umplutã.

Tuburile profesionale cu spumã cu expandare

controlatã, pistolul ºi tubul pentru curãþat pistolul

sunt asigurate de firma AMVIC.

8.8 - Aºezarea celui de-al treilea ºi a urmãtoarelor rânduri

Instalarea urmãtoarelor rânduri de cofraj este asemãnãtoare cu instalarea celui de-al doilea rând de

cofraj.

Þineþi minte:

1. Începeþi din colþuri, alternând direcþia cofrajelor de colþ.

2. Dupã plasarea colþurilor, aºezaþi cofrajele spre centrul peretelui.

3. Pãstraþi îmbinarile de compensare/aºezare în acelaºi loc în timp ce peretele se ridicã. Ceea

ce rãmâne din secþiunile peretelui trebuie sã-ºi pãstreze alinierea distanþierilor (indicate de

ºanþul adânc de pe suprafaþele exterioare ale panourilor cofrajelor).

4. Aºezarea armãturilor de OB orizontale dupã cerinþele proiectului.

Notã

Distanþierii nu se vor alinia în locul în care existã îmbinãri de compensare/aºezare.

8.8.1 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru uºã

Dacã aþi ales sã amânaþi instalarea cadrului de uºã pânã ce primele douã rânduri de cofraj au fost

aºezate, trebuie fãcutã în acest moment. Tãiaþi cofrajele ºi fixaþi cadrul în poziþie, nu uitaþi sã lãsaþi

un gol de 5 mm între cofraje ºi cadru pentru a permite ajustarea înaintea turnãrii betonului. (Vã

rugãm sã consultaþi secþiunea 8.10.)

Figura 8.20 - Umplerea cu spumã cu

expandare controlatã sub un gol mare

Figura 8.21 - Aºezarea cofrajelor în jurul

cadrelor pentru uºã

Figura 8.22 - Instalarea cadrelor pentru uºi la

nivelul duºumelei

66

8.8.1.1 - Intrãri ridicate

Pentru uºi la nivelul al doilea sau uºi cu pragul ridicat, înãlþimea pragului uºii trebuie calculatã cu

grijã înainte ca duºumeaua sã fie pe poziþie. Este o idee bunã sã instalaþi un prag în cofrajul în care

va fi turnat betonul în poziþia necesarã pentru a furniza un punct de aºezare pentru fixarea uºii.

8.8.2 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru ferestre

Cadrele pentru ferestre ºi/sau uºi trebuie sã fie deja

asamblate ºi gata pentru instalare. (Vã rugãm sã

consultaþi partea 5 a manualului.) Baza cadrelor

pentru fereastrã sunt plasate de obicei în cel de-al 3-

lea sau al 4-lea rând de cofraj ºi trebuie sã fie absolut

la nivel. Dacã nu sunt, atunci tãiaþi-le sau adãugaþi-le

dupã necesitãþi. Când decupaþi cofrajele lãsaþi o

distanþã de 5 mm între cofraj ºi cadru pentru a

permite ajustarea dupã ce toate rândurile din cofraje

au fost aºezate ºi înainte ca betonul sã fie turnat. (Vã

rugãm sã consultaþi secþiunea 8.10.)

8.8.3 - Barele de armare din oþel beton în jurul deschiderilor din perete

Instalaþi barele de armare din oþel beton

în jurul ferestrei/uºii în timp ce aºezaþi

cofrajele. Reducerea rezistenþei în zona

deschiderilor din pereþi trebuie sã fie

minimã. Barele din oþel beton vor

preveni apariþia fisurile în pãrþile

laterale ºi prag (zona de sub golul

ferestrei/uºii). Pãrþile orizontale (zona

de deasupra golul pentru uºã/fereastrã),

cunoscute ºi sub numele de buiandrug

al uºii necesitã armarea cu oþel beton

suplimentar conform normativelor.

8.8.4 - Plasarea rândului superior de cofraj

Rândul superior de cofraj necesitã atenþie specialã la fiecare turnare de beton deoarece nu este fixat

în partea de sus. În timpul turnãrii betonului pãrþile superioare ale rândului din partea de sus a

peretelui au tendinþa sã se curbeze spre exterior, ºi dacã nu sunt fixate corespunzãtor se pot dezaxa.

Astfel conexiunea nu va mai fi aliniatã dacã va mai fi încã un nivel deasupra cu perete în sistem

AMVIC.

Figura 8.23 - Construirea rândurilor din

cofraje în jurul cadrelor ferestrelor

Figura 8.24 - Instalarea în perete a barelor de armare

din oþel beton pentru buiandrugul uºii

67

Urmãtorii paºi se recomandã pentru fiecare rând superior al unui nivel:

1. Legaþi fiecare cofraj cu urmãtorul

folosind coliere din p lastic cu

autoblocare sau legãturi de sârmã

solidarizând distanþierii ºi asigurându-vã

cã sunt bine fixaþi.

2. Folosiþi o scândurã orizontalã pe

suprafeþele superioare de la colþurile

structurii. Fixaþi-le cu ºuruburi cu

autofiletare în distanþierii din fiecare

cofraj micºorând întinderile.

3. În cazul pragurilor lungi ºi înguste,

instalaþi scânduri (gen pervaz) pe ambele

suprafeþe ale peretelui de cofraj. Aceasta

ar trebui sã împiedice rândurile sã se

curbeze spre exterior.

4. Dacã un alt rând de cofraj va fi instalat deasupra acestui rând superior temporar, protejaþi

partea superioarã a cofrajului. Un dispozitiv excelent de protecþie este profilul U metalic

uºor de 6,5 cm. Are dimensiunile exacte pentru a trece pe ambele pãrþi peste panourile din

polistiren expandat, ignifugat . Alternativ, poate fi folositã o bandã latã de 10 cm.

8.8.5 - Instalarea barelor de armare verticale

Barele verticale din oþel beton pentru armare sunt aºezate dupã ce ultimul rând de cofraj pentru

fiecare nivel a fost montat.

În partea cea mai înaltã a peretelui, tãiaþi OB de armare în aºa fel încât sã depãºeascã nivelul

betonului cu 50 mm.

Barele de OB sunt introduse prin partea superioarã a peretelui ºi ºerpuite printre barele orizontale

de OB care sunt deja instalate pe poziþie.

Dacã existã un alt nivel deasupra peretelui în sistem AMVIC, atunci consultaþi Partea 6 secþiunea

Figura 8.26 - Protejarea conexiunii pe suprafaþa

unui rând

Figura 8.27 - Aºezarea oþelului beton pentru

armarea verticalã

68

6.6 a acestui manual pentru detalii referitoare la îmbinare ºi aºezare.

Sfat

Treceþi în revistã planurile de siguranþã pe ºantier ºi regulamentele de protecþie a muncii.

8.9 - Instalarea sistemului de aliniere ºi fixare a peretelui ( PLUMWALL)

Sistemele de fixare ºi aliniere sunt

necesare în timpul construirii în sistem

AMVIC ºi îndeplinesc cele trei funcþii

principale enumerate mai jos:

1. Asigurã cofrajele sã fie verticale ºi

aliniate corespunzãtor de-a lungul

fiecãrui perete.

2. Susþin pereþii aºezaþi împotriva

vântului ºi a altor solicitãri laterale

pânã ce betonul este turnat ºi

capãtã destulã consistenþã.

3. Au rolul de schelã pentru

muncitorii constructori care aºeazã

rândurile de cofraj.

AMVIC asigurã beneficiarilor sistemul de fixare cu stâlpi de susþinere PLUMWALL.

8.9.1 - Aplicaþii generale

Urmãtoarele reguli de lucru se aplicã în general

sistemelor de fixare ºi aliniere folosite cu cofrajele

AMVIC, indiferent de categoria sau marca

patentatã folositã:

• Sistemul de fixare este instalat, de obicei,

dupã ce cel de-al 3-lea sau al 4-lea rând de

cofraj a fost aºezat.

• În majoritatea cazurilor, sistemul de fixare

este instalat numai în interiorul structurii

de pereþi, deoarece acolo este locul unde

se desfãºoarã toatã activitatea.

• Sistemul de fixare preia foarte bine împingerea, dar

are limite la trasul peretelui. Deºi în general fixaþi o

singurã laturã, dacã aveþi o secþiune de perete pe care

nu o puteþi menþine verticalã prin altã metodã, va

trebui sã instalaþi elemente de fixare pe ambele laturi

pentru a alinia corespunzãtor peretele.

Majoritatea sistemelor de aliniere ºi fixare sunt proiectate

special pentru a permite aºezarea scândurilor pentru schelã

ºi instalarea balustradelor. Scândurile ºi balustradele sunt

furnizate de obicei cu stâlpii de sprijin sau procurate separat.

Figura 8.28 - Sistem de susþinere ºi aliniere Plumwall

Figura 8.29 - Fixarea din interiorul peretelui

Figura 8.30 - Platforma ºi

scândurile pentru schelã

69

Stâlpul de susþinerea este fixat cu o bridã care se aºeazã în jurul piciorului vertical. AMVIC

recomandã folosirea bridelor deoarece ele se fixeazã cu ºuruburi cu autofiletare în doi distanþieri

vecini realizând o rezistenþã a fixãrii superioarã.

Dacã aþi lipit jos primul rând de cofraj ºi este ataºat ferm de fundaþie/placã începeþi instalarea

bridelor în cel de-al doilea rând. Continuaþi fixarea bridelor la fiecare a doilea din celelalte rânduri,

din douã în douã rânduri, exemlu al 2-lea, al 4-lea, al 6-lea etc.

8.9.2 - Distanþarea pentru sistemul de aliniere ºi fixare

În funcþie de sistemul folosit ºi de normele de reglementare, existã cerinþe de distanþe minime pentru

suportul care susþine schela. Urmând recomandãrile de mai jos vã asiguraþi cã vã aflaþi în interiorul

limitelor acestor cerinþe.

Practici recomandate:

• Instalaþi doi stâlpi de susþinere la distanþa

de 610 mm de colþ, câte unul pe fiecare

parte.

• Instalaþi câte un stâlp de sprijin la

marginea fiecãrui gol de ferestrã ºi uºã.

• Instalaþi stâlpii de sprijin de-a lungul

segmentelor de perete la o distanþã de

maxim 1,8 metri între ei.

• La pereþii care se terminã fãrã a se

învecina cu un colþ (perete întrerupt),

instalaþi stâlpi de sprijin pe toate cele trei

laturi.

Figura 8.32 - Proptirea din interior a

colþurilor

Figura 8.31 - Bridã aºezatã în jurul unui

picior vertical al stâlpului de susþinere,

fixatã cu ºuruburi cu autofiletare în

distanþieri, pe ambele pãrþi

Figura 8.33 - Proptirea pe ambele pãrþi ale

deschiderilor pereþilor

70

• La pereþii-T, instalaþi cel puþin

doi stâlpi de sprijin în opoziþie pe

extremitatea T-ului, deoarece

pereþii tind sã se umfle la

îmbinãrile-T din cauza presiunii

betonului în suportul T-ului.

8.10 - Pregãtirea cofrajelor pentru turnarea betonului

În aceastã etapã trebuie sã reverificaþi cadrele pentru ferestre ºi uºi

pentru reglãrile finale premergãtoare turnãrii betonului. Se recomandã

urmãtorii paºi:

1. Asiguraþi-vã de alinierea ºi verticalitatea cofrajelor. La fiecare

cadru pentru fereastrã sau uºã, verificaþi încã o datã dacã sunt

drepte ºi verticale. Reglaþi dupã necesitãþi.

2. Verificaþi existenþa ºi fixarea polistirenul expandat, ignifugat

de 2 la 6 cm pe exteriorul cadrului, spre partea în care se

toarnã betonul. Etanºaþi îmbinãrile dintre cadru ºi cofraj. Odatã

ce cofrajele sunt drepte ºi îmbinate perfect, umpleþi golurile

dintre ele ºi conturul dat de cofraje cu spumã adezivã cu

expandare controlatã. Lãsaþi-o sã se întãreascã cel puþin 30 de

minute. Spuma se aplicã numai cu pistolul.

Figura 8.35 - Umplerea

golurilor dintre cofraje ºi

a contururilor cu spumã

adezivã

Figura 8.34 - Sprijinirea la fiecare 1,8 metri

Figura 8.36 - Instalarea colþarului între cadru

ºi cofraj la golurile din perete

Figura 8.37 - Consolidarea cadrelor golurilor

din perete atât vertical cât ºi orizontal

71

3. Solidarizaþi colþurile. La fiecare cofraj, la fiecare din cele patru colþuri pe fiecare parte,

instalaþi un colþar ce se poate fixa cu ºuruburi în cofraj. Aºezaþi colþarul prin suprapunere

peste peretele cofrajului pentru a realiza îmbinarea perfectã a cadrelor cu acestea pe ambele

pãrþi interior ºi exterior. Colþarul poate fi orice, exemplu: o bucatã de OSB sau placaj, etc.

4. Instalarea legãturilor în cruce pentru toate cofrajele. Aceastea sunt necesare pentru a proteja

cofrajele sã nu se îndoaie datoritã presiunii betonului. Instalaþi atãt distanþieri orizontali cât

ºi verticali în toate golurile de uºi ºi ferestre. În general ar trebui sã existe cãte o rigidizare

în cruce la cel puþin fiecare 610 mm. Pragurile de sus ale uºii de peste de 2,4 metri pot

necesita susþineri suplimentare.

8.11 -Solidarizãri suplimentare

Solidarizãrile suplimentare pot fi necesare pentru

a conecta sau a crea o punte la cel puþin doi

distanþieri intacþi sau un distanþier ºi un cofraj.

Puteþi realiza aceastã solidarizare/clemã cu plãci

de OSB, bucãþi rectangulare de lemn tãiate la

dimensiunea corespunzãtoare etc.

Solidarizãrile adiþionale sunt necesare pentru orice

dar nu sunt limitate de urmãtoarele situaþii:

• Unde un distanþier intern a fost tãiat

(pentru a potrivi în jur o barã sau alte

elemente). Aceasta ilustreazã importanþa

însemnãrii cofrajului pe suprafaþa

interioarã în momentul tãierii unui

distanþier astfel încât mai târziu sã fie clar cã distanþierul a fost tãiat.

• Unde existã o îmbinare între cofraje pe o suprafaþã

rezultatã în urma tãierii unuia dintre cofraje. O

îmbinare între cofraje este atunci cand nu mai existã un

model de legãturã neîntreruptã (nut-fedãr) între

rândurile din cofraje AMVIC. Aici rigidizarea între

cofraje într-un singur rând se repetã exact în acealaºi

loc pentru rândurile ce urmeazã. Încercaþi sã evitaþi

acest gen de îmbinare cat mai mult posibil.

• Unde existã o îmbinare compensatã. O îmbinare

compensatã este acolo unde sistemul de conexiune între

rândurile de cofraj nu se aliniazã. Aceasta se întâmplã

de obicei când aþi tãiat ultimul cofraj dintr-o secþiune de

perete pentru potrivirea dimensiunilor peretelui. Puteþi

observa de asemenea cã modelul de legãturã

neîntreruptã pe îmbinarea compensatã este mai mic de

30,48 cm.

• Unde marginile cofrajului îmbinã un cadru de fereastrã

Figura 8.38 - Solidarizarea unei îmbinãri de

cofraje pe ambele pãrþi ale peretelui

Figura 8.39 - Solidarizarea

suplimentarã pentru o îmbinare

compensatã

72

sau uºã dacã se foloseºte cadru de lemn.

Notã importantã

Armarea ºi rigidizarea suplimentarã sunt extrem de importante. Lipsa acestor solidarizãri va

produce frecvent o “explozie”. Cofrajul însuºi rezistã unei “explozii” cât timp distanþierii sunt

intacþi ºi îmbinarea din oricare rând este solidarizatã atât deasupra cât ºi dedesubt, cu condiþia ca

turnarea betonului sã se execute corespunzãtor.

8.12 - Strãpungerile

Strãpungerile pentru utilitãþi

Strãpungerile pentru utilitãþi trebuie sa fie realizate

dupã ce un nivel a fost aºezat ºi înainte de turnarea

betonului. În general toatã instalaþia electricã ºi

tehnico-sanitarã este introdusã în interiorul

pereþilor prin tãierea de canale în panourile din

polistirenul expandat, ignifugat ºi apoi realizarea

instalaþiei electrice ºi tehnico-sanitare propriu-zisã.

Instalaþia electricã pentru accesoriile fixe

exterioare este de obicei introdusã prin perete

numai în locul unde un accesoriu fix exterior va fi

plasat. (Pentru detalii referitoare la instalaþia

electricã etc. vã rugãm sã consultaþi Anexa E a

acestui manual).

Figura 8.40 - Instalarea rigidizãrilor

(pervaz) în jurul unei deschideri în perete

utilizând OSB

Figura 8.41 - Folosirea unor þevi de PVC

pentru strãpungeri ºi sigilarea lor

73

Urmãtoarea listã conþine cele mai obiºnuite tipuri de strãpungeri întâlnite:

• Accesoriu electric fix exterior

• Ieºiri electrice exterioare ºi/sau accesorii fixe precum comanda pentru pompã, sisteme de

irigare, etc.

• Intrãri ºi ieºiri pentru instalaþie electricã de tensiune medie

• Instalaþie electricã de tensiune scãzutã (telefon, TV prin cablu, antene satelit, antene

standard, sisteme de alarmã, control al porþii, etc.)

• Guri de evacuare pentru maºinile de uscat

• Tubulaturã pentru ventilarea peretelui

• Conducte de condens sau alt tip de furtunuri pentru coºuri de fum ºi aer condiþionat.

• Conducte pentru apã

• Robineþi pentru apã

• Ventilatoare de spaþiu

• Tuburi de evacuare (de exemplu când coºul de evacuare este în garaj ºi tuburile trec pe sub

o podea înãlþatã)

Sfat

Prevedeþi sã instalaþi strãpungeri suplimentare pentru nevoi viitoare.

În majoritatea cazurilor o bucatã de þeavã de ABS sau PVC introdusã prin perete poate fi folositã

pentru trecere. Decupaþi o gaurã de dimesiunea þevii ºi introduceþi þeava complet în cofraj. Folosiþi

spumã adezivã împrejurul þevii pentru a o fixa ºi etanºa.

8.13 - Instalarea planºeului suspendat

Sistemele de planºeu sunt de obicei suspendate de grinzile de ramã sau grinzile care sunt ataºate

mecanic la beton cu ºuruburi de ancorare sau cu o altã legãturã corespunzãtoare.

8.13.1- Grinzi instalate cu ºuruburi de ancorare

Dimensiunea ºuruburilor de ancorare, distanþa dintre ele ºi

ºablonul instalãrii trebuie specificate de inginerul proiectant

deoarece sunt elemente esenþiale ale proiectului structural.

Instalare

1. Tãiaþi bucãþi de OSB sau placaj la dimensiunea de 200 x

200 mm ºi faceþi o gaurã cu burghiul în centru pentru

ºurubul de ancorare.

2. Instalaþi ºurubul de ancorare prin gaurã folosind piuliþe

duble pe ambele pãrþi. Aveþi grjã ca ºuruburile de

ancorare folosite sã aibã suficient filet pentru a permite

montarea de piuliþe duble pe ambele pãrþi. La un OSB de

13 mm aveþi nevoie de aproximativ 83 mm de filet.

3. Tãiaþi o deschidere largã de 100 mm între distanþieri, pânã la înãlþimea maximã a grinzii.

Figura 8.42 - Tãierea unui

pãtrat în plãcile de OSB pentru

instalarea ºuruburilor de

ancorare

74

Faceþi tãieturile de sus ºi de jos folosind un cuþit cald la 20-30 de grade permiþând betonului

sã umple uºor cavitatea.

4. Plasaþi OSB-ul ºi ºuruburile de ancorare în gãuri ºi ataºaþi cu patru ºuruburi autofiletante

înºurubate în distanþieri, câte unul în fiecare colþ. ªuruburile pentru finisajele de piatrã

aparentã sunt de asemenea bune.

5. Permiteþi betonului sã se întãreascã suficient dupã turnare înainte de tensionarea ºuruburilor

de ancorare.

Figura 8.43 - Tãierea deschizãturii în

polistirenul expandat, ignifugat între

membrane

Figura 8.44 - Partea decupatã la cald

Figura 8.45 - Instalarea OSB-ului cu ºuruburi de ancorare în

golurile din polistirenul expandat, ignifugat ºi fixarea cu

ºuruburi pentru finisajele de piatrã aparentã

75

6. Instalaþi grinda, aºezând-o cu

precizie pe ºuruburile de ancorare.

Folosind un cofraj de referinþã, faceþi

un marcaj drept în jos ºi faceþi gãuri

cu burghiul puþin mai mari decât

ºuruburile de ancorare. Plasaþi

grinda. Instalaþi ºaibele ºi piuliþele

necesare ºurubului de ancorare.

7. Folosiþi agãþãtori standard pentru

grinzi în vederea ataºãrii grinzilor

pentru planºeu.

8.14 - Locaº (ºliþ) pentru grindã - Grinda de planºeu este legatã direct la peretele în sistem

AMVIC

Pot fi prevãzute grinzi din oþel sau grinzi de

planºeu pentru a se sprijini pe pereþii în sistem

AMVIC conform proiectului. Un locaº pentru

grindã fãcut în interiorul peretelui va fi creat

urmând urmãtorii paºi:

1. Stabiliþi dimensiunile grinzii ºi înãlþimea

la care va fi instalatã. Folosiþi o nivelã cu

laser pentru a marca înãlþimile din

interiorul panoului din polistirenul

expandat, ignifugat .

2. Pe partea peretelui unde va fi susþinut un

capãt al grinzii tãiaþi o deschidere în

interiorul ºi exteriorul panului din

polistiren expandat, ignifugat . Aveþi grijã

Figura 8.46 - Lãsaþi betonul sã se întãrescã cel puþin

3 zile înainte de îndepãrtarea pieselor rectangulare de

OSB

Figura 8.47 - Instalarea grinzilor cu ºaibe ºi piuliþe

adecvate

Figura 8.54 - Decuparea deschiderilor din

interiorul ºi exteriorul panourilor din

polistiren expandat, ignifugat pe o parte

76

ca piesele decupate sã fie aliniate ºi mai mari decât dimensiunea realã a grinzii cu

aproximativ 13 mm de jur împrejur. Aceasta va uºura plasarea grinzii în poziþie.

3. Pe zidul opus, unde va fi sprijinit celãlalt

capãt al grinzii decupaþi o piesã numai din

interiorul panoului din polistiren

expandat, ignifugat . Deschiderea trebuie

sã fie aliniatã cu cea de pe zidul opus ºi

mai mare decât dimensiunea realã a

grinzii cu aproximativ 13 mm de jur

împrejur.

4. Umpleþi complet golul dintre cele douã

deschideri din perete, pe dinafarã, folosind

polistiren expandat, ignifugat sau lemn

irosit. Deschiderea din celãlalt perete

trebuie de asemenea umplutã destul de

adânc în cavitatea peretelui pentru a

furniza lungimea de încastrare necesarã.

5. Dupã ce a fost turnat betonul ºi a cãpãtat

destulã rezistenþã, desfaceþi umplutura de

polistiren sau lemn pentru a elibera

locaºul pentru grindã sau golurile create în

perete.

6. Aºezaþi grinda în poziþie ºi fixaþi-o. Sigilaþi

zona dintre grindã ºi locaº, dupã necesitãþi.

8.15 - Plãcile/planºeele cu plasã tip Buzãu,

cãlãreþi ºi beton.

Se realizeazã conform proiectului de rezistenþã.

8.16 - Sistemul de planºeu AMVIC

Prezentare generalã

Sistemul de planºeu AMVIC este modular,

din forme cu greutate redusã, fãcutã din

polistiren expandat (polistiren expandat,

ignifugat ), care rãmâne în poziþie ºi care

sunt folosite la construirea podelelor ºi a

tavanelor din beton. Când este instalat

adecvat sistemul are o forþã structuralã datã

de betonul armat ºi izolaþia din polistiren

expandat, ignifugat. Sistemul utilizeazã

stâlpi de susþinere (popi) de 2,45 m de

greutate redusã, care susþin sarcinile

Figura 8.55 - Umplerea golului cu polistiren

expandat, ignifugat înainte de turnarea

betonului

Figura 8.56 - Aºezaþi grinda din lemn pe

poziþie într-un locaº pentru grindã

Figura 8.57 - Planºeu

în sistem AMVIC

77

temporare ale construcþiei pânã când betonul capãtã rezistenþa necesarã ºi elementele de polistiren

devin o suprafaþã continuã pe care se pot realiza finisãrile interioare. Acest sistem complimenteazã

perfect structura dumneavoastrã din cofraj înglobat din polistiren expandat ignifugat ºi împreunã

ele furnizeazã o “învelitoare a clãdirii” completã structural ºi termic.

Trãsãturi unice

Sistemul de planºeu AMVIC foloseºte capacitatea de rezistenþã a planºeului cu grinzi dese din beton

armat turnat în cofrajul realizat cu elemente din polistiren expandat ignifugat. Grinzile ºi planºeul

sunt realizate într-o structurã monobloc într-o singurã etapã de turnare.

Golul realizat între elementele din polistiren creazã cofrajul pentru turnarea grinzilor ºi a planºeului.

Aceastã variantã economiseºte mult material lemnos ºi manoperã. Calculul de rezistenþã va fi fãcut

de cãtre un inginer autorizat care va þine cont de deschiderea planºeului ºi sarcina aplicatã acestuia.

Total reversibil

Sistemul de planºeu AMVIC este total reversibil ºi

poate fi aºezat în oricare fel ceea ce reduce timpul de

muncã ºi risipa pe ºantier.

Elemente mici/compacte

Faþã de alte produse competitive sistemul de planºeu

AMVIC vine în elemente adaptabile, de greutate

redusã ºi modulare. Aceasta înseamnã cã sistemul

este mult mai uºor de folosit ºi manevrat odatã ce

piesele au ajuns pe ºantier. În plus nu trebuie pre-

comandate, dimensiunile necesare se pot ajusta

pentru a se potrivi necesitãþilor dimensiunilor ale

proiectului dumneavoastrã ºi formele rãmase pot fi

folosite pentru alte proiecte.

Oferã protecþie

Când este folositã pentru acoperiº, placa de beton va da o foarte bunã protecþie termicã ºi fonicã. O

Figura 8.58 - Soluþie AMVIC pentru planºeu

Figura 8.59 - Detaliu sistem planºeu AMVIC

78

evaluare a rezistenþei la foc aratã cã acest sistem protejeazã pânã la 2 ore.

10 paºi pentru o instalare uºoarã

1. Montaþi stâlpii de fixare (popii) ºi panourile pe care se vor sprijini elementele din polistiren

expandat ignifugat.

2. Instalaþi elementele din polistiren conform

proiectului pentru formarea cofrajului unde vor fi

turnate grinzile ºi planºeul.

3. Aºezaþi armãtura din oþel beton transversalã pentru

armarea grinzilor.

4. Aºezaþi armãtura din oþel beton longitudinalã pentru

armarea grinzilor.

5. Aºezaþi distanþierii pentru poziþionarea armãturii

orizontale pentru placã.

6. Poziþionaþi armãtura orizontalã pentru placã.

7. Turnaþi betonul în cofraje astfel formate pornind de

pe o laturã spre latura cealaltã.

8. Urmãriþi cu un vibrator creion pentru vibrarea

adecvatã a betonului.

9. Neteziþi betonul pentru a crea o suprafaþã planã.

10. Lãsaþi betonul sã se întãreascã ºi continuaþi cu etapele ulterioare ale construcþiei.

Avantaje:

• timp de execuþie mic 5-7zile;

• economie de material lemnos;

• economie de cuie, scoabe, sârmã etc.;

• manapora este mult redusã deoarece forma de turnare a grinzilor ºi a planºeului se obþine din

forma panourilor de polistiren;

• scândura de cofrare nu intrã în contact cu cimentul ºi poate fi refolositã pentru alte lucrãri

8.17 - Reglajele finale înaintea turnãrii betonului

Verificaþi colþurile dacã sunt verticale. Reconfirmaþi poziþia verticalã a colþurilor. Asiguraþi-vã cã

nu sunt necesari stâlpi de sprijin suplimentari pentru a îndrepta colþurile.

Îndreptaþi pereþii. Fixaþi un ºurub la fiecare colþ ºi instalaþi o sfoarã bine întinsã în jurul perimetrului

peretelui. Folosiþi un cofraj compensat (piesã de lemn 2x4) pus la colþuri, pe rândul superior al

cofrajelor, în spatele sforii, folosind un alt cofraj sau o dimensiune echivalentã ca ghid pentru a

aranja peretele pe linia sforii.

Notã

Unii constructori preferã sã aplece peretele spre interior (spre stâlpul de fixare) cu 0,5 cm, maxim

un cm, la mijlocul segmentului de perete. Apoi, imediat dupã turnare, fixatoarele stâlpilor de

susþinere sunt ajustate sã împingã perfect în linie segmentul de perete.

Figura 8.60 - Turnarea betonului pe

formele asamblate.

79

Partea a 9-a - Instalarea specialã a cofrajelor


Acest capitol al manualului prezintã tehnici avansate de instalare ºi sisteme de pardoseli folosite de

sistemul AMVIC. Cele mai utilizate instalãri speciale sunt incluse mai jos, totuºi, dacã aveþi o

situaþie specificã nemenþionatã aici, vã rugãm sã ne contactaþi pentru asistenþã.

9.2 - Realizarea fundaþiilor

Sistemul de cofraje înglobate termoizolante din polistiren expandat ignifugat AMVIC permite

realizarea fundaþiilor pentru clãdiri în diferite variante.

Apelând la acest sistem se face economie de timp, manoperã, material lemnos, cuie etc., toate

acestea însemnând bani.

AMVIC recomandã utilizarea acestor tipuri de fundaþii atât pentru realizarea construcþiilor cu pereþi

turnaþi din beton în cofraje înglobate din polistiren ignifugat AMVIC cât ºi pentru construcþii cu

pereþi în alte sisteme.

Prin aplicarea unor soluþii adecvate de hidroizolare

sistemul AMVIC este ideal în cele mai grele situaþii de

exploatare a construcþiilor, asigurând protecþia la apã,

umezealã ºi, în plus, asigurând protecþia termicã.

În continuare sunt prezentate câteva propuneri de

soluþii pentru astfel de fundaþii.

O soluþia pentru fundaþia constã în folosirea unor

cofraje AMVIC de dimensiuni superioare peste care se

poate continua cu pereþi realizaþi cu acelaºi sistem de

cofraje sau pot fi construiþi pereþi de oricare alt tip.

- Se utilizeazã cofraj cu grosimea betonului de

20 cm sau de 25 cm.

Aceastã soluþie de fundaþie este recomandatã de AMVIC pentru soliditatea ei, timpul foarte scurt

de execuþie, izolaþia realizatã ºi economia de materiale (scâdurã, cuie, scoabe, sârmã, manoperã

etc.).

Figura 9.1 - Soluþia tipicã de realizare a

fundaþiei AMVIC ( tip talpã)

80

Pentru realizarea fundaþiilor în trepte se poate apela la soluþia din figura 9.2

Fundaþia tipicã realizatã din cofraje AMVIC pentru o construcþie cu pereþi din bârne din lemn cu

subsol sau demisol.

Pentru o construcþie cu pereþi prefabricaþi uºori soluþia oferitã este cea din figura 9.4.

Figura 9.2 - Soluþie propusã pentru o fundaþie în trepte

Figura 9.3 - Perete din bârne construit pe

perete de subsol ºi fundaþie în sistem

AMVIC

81

- Se utilizeaza cofraje pentru 20 cm grosimea betonului.

9.3 - Construcþia colþurilor scurte

Colþurile scurte (ieºiturile spre în afarã) sunt întâlnite în general la construcþiile rezidenþiale.

Depinzând de dimensiunile proiectului, cofrajele de colþ AMVIC de 90E pot fi folosite pentru a

forma un colþ special. Se pot realiza colþuri ºi folosind cofraje drepte.

9.3.1 - Colþuri scurte folosind cofraje de colþ de 90E cu o combinare a acestora

Un colþ scurt poate fi construit folosind cel

puþin douã cofraje de colþ de 90E.

Paºii recomandaþi sunt daþi mai jos:

1. Instalaþi primul rând astfel încât

laturile scurte ale ambelor cofraje sã se

alinieze cum este ilustrat în figura 9.1.

2. Instalaþi cel de-al doilea rând ºi

urmãtoarele rânduri ale cofrajelor de

colþ în aceeaºi manierã alternând

cofrajele. Aceasta va crea o îmbinare

de cofraje.

3. Asiguraþi-vã cã îmbinarea cofrajelor

este solidarizatã adecvat pe ambele

pãrþi ºi la fiecare rând.

Notã importantã

Neexecutarea unei solidarizãri adecvat a îmbinarii cofrajelor poate duce la “explozie” în timpul

turnãrii betonului. Folosiþi legãturi adiþionale cu coliere din plastic cu autoblocare, dacã este

necesar.

Figura 9.4 - Elevaþia pentru o construcþie cu pereþi din

prefabricate uºoare

Figura 9.5 - Colþ scurt fãcut cu cofraje de 90Ecu

solidarizarea acestora

82

9.3.2 - Colþuri scurte folosind cofraje de colþ de 90E cu model neîntrerupt

Aceastã metodã include cel puþin

douã cofraje de colþ de 90E. Paºii

recomandaþi sunt daþi mai jos:

1. Instalaþi primul rând astfel

încât latura lungã al unui

cofraj de colþ ºi latura scurtã

de la alt cofraj sã se

învecineze dupã cum este

ilustrat în figura 9.6.

2. Instalaþi cel de-al doilea

rând ºi pe cele consecutive

alternând cofrajele pentru a

c r e a u n m o d e l

n e î n t r e r u p t . ( C o n s u l t a þ i

figura 9.6.)

9.3.3 - Colþuri scurte fãcute folosind cofraje AMVIC drepte

Colþuri mai scurte decât cele minime permise folosind cofrajele 90E pot fi realizate folosind cofraje

AMVIC drepte.

Paºi pentru crearea unui colþ scurt fãcut la

comandã:

1. Pentru a începe, aveþi nevoie de

minim douã cofraje AMVIC drepte.

2. Depinzând de tipul cofrajului folosit,

decupaþi 100, 152, 203 sau 254 mm

de la unul din panourile de polistiren

al cofrajului drept.

3. Puneþi formele în poziþie ºi lipiþi

Figura 9.6 - Vedere în plan a douã colþuri scurte fãcute folosind

cofraje de 90E pentru a crea un model neîntrerupt.

Figura 9.7 - Un colþ scurt fãcut cu cofraje

de 90E cu model neîntrerupt

Figura 9.8 - Decuparea polistirenului de la capãtul

unui cofraj drept.

83

piesele tãiate pentru a umple capetele formelor ºi a crea un colþ de 90.E

4. Construiþi douã cofraje din lemn la 90E ºi plasaþi-le la colþurile fiecãrei laturi formate din

cofrajele drepte (figura 9.11).

5. Faceþi o gaurã de 13 mm cu burghiul prin formele de lemn ºi panourile din polistiren

expandat, ignifugat pornind de la aproximativ 304 mm de la fundaþie sau placã. Introduceþi

Figura 9.10 - Folosirea pieselor decupate

pentru a închide capetele ºi a crea un colþFigura 9.9 - Punerea în poziþie a celor douã

forme tãiate

Figura 9.11 - Folosirea formelor de

lemn 2x10 pentru a susþine colþul

format

Figura 9.12 - Introducerea unei tije

filetate prin gãurile fãcute

Figura 9.13 - Tija filetatã introdusã prin

ambele forme de lemn

84

o tijã filetatã de 9,5 mm prin gãuri în formele de lemn. Folosiþi ºaibe plate ºi piuliþe pe

ambele pãrþi pentru a fixa tija.

6. Continuaþi sã tãiaþi ºi sã aºezaþi cofrajele pânã la înãlþimea doritã a peretelui. Plasaþi

ºuruburile cu filet la aproximativ 400 mm vertical la centru. Dupã ce betonul a fost turnat

ºi au trecut câteva ore, îndepãrtaþi formele de lemn ºi tãiaþi tija filetatã astfel încât sã rezulte

o suprafaþã de beton netedã. Folosiþi spuma adezivã pentru a umple gãurile din panourile din


9.4 - Pereþi curbe

Posibilitãþile de fabricare ale AMVIC

permit realizarea de cofraje pentru

perete curb pre-tãiate care permit ca

rândurile sã se potriveascã uºor ºi ca

instalarea sã meargã fãrã probleme

cu un consum de manoperã minim.

Cofrajele de îndoire pre-tãiate sunt de

tip lambã ºi uluc tãiate în interiorul

panoului din polistiren expandat,

ignifugat ºi crestãturi de deschidere

în exteriorul panoului din polistiren.

Cofrajele pentru pereþi curbi pot fi

realizate de un antreprenor pe ºantier

folosind un cofraj AMVIC drept.

Instalarea formelor curbe

1. Pe fundaþie/placã, puneþi un

ºablon sau o placã de ghidare

care sã se potriveascã razei dorite.

2. Aplicaþi puþinã spumã adezivã pe partea

de jos a formei de-a lungul lambei ºi

ulucului ºi a crestãturii (pentru formele

pre-tãiate), îndoiþi structura în forma

doritã ºi instalaþi-o.

3. Dupã aºezarea primului rând, verificaþi ca

raza de curburã a peretelui sã fie conform

cerinþelor proiectului.

4. Sprijiniþi exteriorul formei folosind þevi

rezistente pentru îndreptare sau stâlpi de

fixare.

5. Rigidizaþi foarte bine peretele înaintea turnãrii betonului.

Antreprenorii care opteazã sã taie cofrajele pe ºantier, sunt rugãþi sã consultaþi figurile 9.13 ºi 9.14

Figura 9.14 - Cofraj

AMVIC pentru perete curb

pre-tãiat. Lambã ºi uluc în

interior ºi crestãturile în

exterior.

Figura 9.15 - Îndoirea ºi

fxarea cofrajului pentru

perete curb în poziþie

Figura 9.16 - Câteva rânduri de cofraj

pre-tãiat AMVIC instalate pentru un perete

curb

85

la fel ºi tabelele 9.1 pentru informaþii referitoare la dimensiunile razei ºi taierea cofrajelor.

Tabel 9.1 - Mãrimea decupãrilor în peretele interior al cofrajului drept pregãtit pentru curbare

Raza

exterioarã a

peretelui

[m]

Lãþimea decupãrii pentru curbarea cofrajului

[mm]

100 152 200 254

0,90 44,2 54,1 ND ND

1,00 39,8 48,7 57,5 ND

1,10 36,2 44,2 52,3 60,3

1,20 33,2 40,6 47,9 55,3

1,30 30,6 37,4 44,2 51,0

1,40 28,4 34,8 41,1 47,4

1,50 26,5 32,4 38,3 44,2

1,75 22,8 27,8 32,9 37,9

2,00 19,9 24,3 28,2 33,2

2,25 17,7 21,6 25,6 29,5

2,50 15,9 19,5 23,0 26,5

Figura 9.17 - Pregãtirea pentru curbare a unui cofraj drept

Figura 9.18 - Cofrajul pentru perete curb îndoit dupã

tipar

Raza

exterioarã a

peretelui

[m]

Lãþimea decupãrii pentru curbarea cofrajului

[mm]

100 152 200 254

86

3,00 13,3 16,2 19,2 22,1

3,50 11,4 13,9 16,4 19,0

4,00 10,0 12,2 14,4 16,6

5,00 8,0 9,7 11,5 13,3

6,00 6,6 8,1 9,6 11,1

8,00 5,0 6,1 7,2 8,3

10,00 4,0 4,9 5,8 6,6

12,00 3,3 4,1 4,8 5,5

14,00 2,8 3,5 4,1 4,7

16,00 2,5 3,0 3,6 4,1

NOTÃ- AMVIC asigurã la comandã cofraje decupate pentru raza de curburã solicitatã.

9.5 - Construcþia peretelui-T

Pereþii-T necesitã o atenþie specialã înainte de turnarea betonului. Sunt esenþiale susþinerea ºi

alinierea corespunzãtoare.

Construirea pereþilor-T

1. Localizaþi o intersecþie perete-T în timp ce aºezaþi primul rând

2. Tãiaþi cofrajele AMVIC în mod corespunzãtor ºi îmbinaþi-le împreunã pentru a forma

intersecþia-T. Folosiþi legãturi, coliere cu autoblocare (sau echivalente) pentru a solidariza

Figura 9.19 - Montarea cofrajelor pentru a forma un

perete-T. Folosiþi legãturi metalice sau din plastic

87

blocurile.

3. Instalaþi bare pentru armare orizontalã din

oþel beton incluzân bare de colþ îndoite la

90E cu lung im ea de petrecere

(suprapunerea) conform proiectului.

4. Continuaþi sã aºezaþi rândurile urmãtoare

de cofraj pânã când întreaga înãlþime a

zidului a fost realizatã.

5. Verificaþi aºezarea la nivel a pereþilor.

Dacã pereþii sunt la nivel, faceþi jos o

bordurã de spumã adezivã pe fiecare parte

a cofrajelor la peretele-T.

6. Pentru zidurile de la nivelurile de subsol

sau demisol ºi la parter, TREBUIE sa se

instaleze susþineri suplimentare pe partea exterioarã a intersecþiei. Absenþa unei susþineri

adecvate poate cauza o “explozie” în timpul turnãrii betonului.

7. Pentru nivelurile superioare unde

nu existã o suprafaþã de teren pe

care sã se ancoreze susþinerile

exterioare, introduceþi legãturi de

sârmã (sau echivalent) prin cofraje,

de jur împrejur, pe fiecare parte a

intersecþiei -T care se realizeazã.

Nu tensionaþi încã legãturile.

(Figura 9.22 dedesubt)

8. Odatã ce peretele este format la

înãlþimea doritã, introduceþi o

bucatã de lemn de 3x30 cm în

partea de jos a peretelui care trece,

drept, printre cofraje ºi legãturã. Tensionaþi legãtura pentru a þine în loc lemnul. Asiguraþi-vã

cã legãturile sunt instalate la fiecare rând. (Figura 9.22)

Figura 9.20 - Instalarea barelor de oþel beton

orizontale pentru armare în timp ce fiecare

rând de cofraje este aºezat

Figura 9.21 - Susþineri instalate pe partea exterioarã

a peretelui-T

88

Sfat

Aveþi întotdeauna grijã cand turnaþi beton în secþiunile peretelui-T. Urmaþi indicaþiile din capitolul

privind turnarea betonului.

Daca aveþi probleme cu armarea în T, puteþi utiliza distanþieri din oþel, cu dimensiunile 360x120

mm, câte 2 buc./nivel, pe care le aºezaþi: o bucatã transversal, iar cealaltã perpendicular. Grosimea

oþelului se stabileºte prin calcul.

9.6 - Instalarea cãrãmizii aplicate standard

Fie cã aþi folosit cofrajele AMVIC cu margine pentru suportul consolã sau cofraje fãcute la

comandã, cãptuºeala aplicatã poate fi instalatã în aceeaºi manierã ca la o construcþie normalã pe

suportul de margine.

Figura 9.22 - Solidarizarea cofrajelor peretelui-T cu lemn de 3x30 cm ºi

legãturã

89

Respectaþi cerinþele proiectului de construcþie pentru detalii reprezentative de hidroizolare cu margini

care permite scurgerea apei (lãcrimar) ºi spaþiul minim de aer. Legãturile standard pentru cãrãmidã

sunt înºurubate în distanþierii AMVIC. Cãrãmizii au legãturi cu suportul conform proiectului.

9.7 - Marginile frontonului

Marginile frontonului pot fi formate folosind una din

cele douã metode prezentate în continuare.

1. Aºezarea în trepte a cofrajelor

Formaþi marginea frontonului prin punerea în trepte

a cofrajelor retrãgându-le în timp ce se aºeazã rândul

urmãtor pânã la vârf. Opturaþi capetele verticale ale

cofrajelor ºi turnaþi betonul. Dupã turnare restul

peretelui este încadrat.

2 Tãierea cofrajelor

Figura 9.27 - Aºezarea cãrãmizii standard

aplicate pe suportul cu margine pentru

cãrãmidã

Figura 9.28 - Legãturi standard pentru

cãrãmidã fixate în distanþierii AMVIC

Figura 9.29 - Tãierea cofrajelor în forma

capetelor în pantã ale frontonului

90

Formaþi marginea frontonului tãind cofrajele la panta adecvatã a acoperiºului. Fixaþi lemnul pe

ambele pãrþi ale cofrajelor astfel încât partea de sus a lemnului sã fie aliniatã cu partea de sus a

cofrajelor. Aceasta dã un suport în plus cofrajului ºi creazã o suprafaþã pentru a fixa placajul. Înveliþi

partea de sus a cofrajelor dacã este necesar.

9.8 - Sistemul de planºeu prefabricate (miez gol)

Folosirea elementelor de planºeu cu miez gol este o modalitate rãspânditã la sistemul de realizare

a planºeelor, constând în elemente prefabricate în care sunt înglobate miezuri tubulare din

polistiren. Elementele sunt fãcute din beton de înaltã calitate. Ele sunt armate cu elemente

pretensionate numai în direcþia în care se înconvoaie, ceea ce duce la un proces de producþie foarte

economic.

Notã

Calculul de rezistenþã, proiectarea, sunt necesare pentru acest sistem de placã.

Instalarea sistemului de placã prefabricatã:

1. Terminaþi zidul de beton la înãlþimea

doritã.

2. Fixaþi bare din oþel beton pentru joantare

conform p ro iec tu l º i ce r in þe lor

producãtorului de elemente prefabricatã.

3. Instalaþi plãcile prefabricate dupã ce

pereþii au cãpãtat destulã rezistenþã.

4. Turnaþi la cotã planºeul.

Figura 9.30 - Manevrarea unei fâºii

prefabricate, cu goluri cu miezul din polistiren

în vederea poziþionãrii pe un perete în sistem

AMVIC

Figura 9.31 - O placã preturnatã poziþionatã

pe un perete în sistem AMVIC

91

Partea a 10-a - Elementele generale privind bazele betonului


Aceastã secþiune a manualului acoperã fundamentele betonului. Noii utilizatori ai sistemului

AMVIC trebuie sã treacã în revistã aceaste informaþii înainte de a merge mai departe la urmãtoarele

secþiuni care se ocupã cu tehnicile de turnare a betonului recomandate pentru sistemul AMVIC.

10.2 - Fundamentele betonului

10.2.1 - Compoziþia betonului

Betonul este un amestec de ciment ºi agregate.

Cimentul leagã agregatul (nisip ºi pietriº sau

piatrã sfarâmatã) într-o masã vâscoasã.

Pasta de ciment (cunoscutã ºi sub numele de

mortar)

Pasta este compusã din ciment, aditivi ºi

adaosuri minerale (materiale cimentoase

suplimentare), apã ºi aer oclus. Pasta de ciment

de obicei constituie aproape 25% pânã la 40%

din volumul total de beton. Volumul de ciment este de obicei cuprins între 7% ºi 15% iar cel de apã

între 14% ºi 21%. Conþinutul de aer se întinde pânã aproape de 8% din volumul betonului.

Sunt disponibile multe tipuri de ciment dar pentru scopul acestui manual ne vom concentra pe cel

mai comun, cimentul Portland.

În România Standardul SR EN 197-1:2002 prezintã Cimentul Portland cu rezistenþa iniþialã mare.

Agregate (cunoscute ºi sub numele de umpluturã)

Existã douã categorii de agregate folosite în beton:

Agregate neprelucrate (pietriº) ale cãror dimensiuni ale particulelor variazã în dimensiuni de la 150

mm la aproximativ 1,3 mm.

Agregate fine (nisip) care constau în nisip natural sau fabricat cu particule a cãror dimensiune

variazã între 0,952 mm pânã la dimensiunea prafului.

Selectarea agregatelor folosite în beton este importantã deoarece ele constituie aproximativ 60%

pânã la 75% din volumul total de beton. Agregatele trebuie sã aibã în componenþa lor particule cu

rezistenþã adecvatã ºi rezistenþã la condiþiile de expunere ºi trebuie sã nu conþinã materiale care vor

cauza reacþii chimice cu cimentul ceea ce ar putea duce la deteriorarea betonului (ex sulfuri, cloruri

etc.)

ATENÞIE : Pentru sistemul AMVIC, agregatele vor avea dimensiunea maximã de 10 mm.

10.3 - Calitatea amestecului de beton

Figura 10.1 - Ilustrare reprezentativã a

componentelor amestecului debeton

92

10.3.1 - Raportul apã/ciment (A/C)

Cel mai important factor care determinã calitatea amestecului de beton este cantitatea de apã

raportatã la cantitatea de ciment folositã (prin greutate), cunoscut ºi sub numele de raport

apã/ciment.

Apa este un ingredient decisiv în pasta de ciment, eaproduce întãrirea betonului prin procesul de

hidratare. Aceasta este o reacþie chimicã în care se formeazã legãturi chimice cu moleculele de apã

ºi devin hidraþi sau produºi de hidratare. Aceasta face pasta sã se întãreascã ºi sã se lege împreunã

cu componentele betonului.

Prea multã apã reduce rezistenþa betonului în timp ºi prea puþinã va face betonul nelucrabil. Betonul

trebuie sã fie lucrabil pentru a putea fi turnat ºi modelat în diferite forme (ex pereþi, stâlpi, etc.). din

cauzã cã betonul trebuie sã fie atât rezistent cât ºi lucrabil. Este necesar un dozaj atent între ciment

ºi apã la stabilirea amestecului pentru beton.

10.3.2 - Rezistenþa betonului

Existã douã tipuri de rezistenþã a betonului: la compresiune ºi la încovoire. Pentru cele mai multe

cazuri structurale rezistenþa la compresiune este cea care îl intereseazã pe inginerul proiectant.

Testul pentru rezistenþa la compresiune

Testul pe cilindru este cel mai utilizat test pentru determinarea rezistenþei la compresiune a betonului

în SUA, Canada ºi Europa continentalã, inclusiv în România. Un cilindru sau cub este turnat din

beton ºi lãsat sã se întãreascã, timpul potrivit, (de

obicei 28 de zile). Apoi este comprimat între douã

suprafeþe paralele. Presiunea la rupere este

consideratã la 28 de zile.

Rezistenþa betonului folosit în cofrajele AMVIC

variazã cel mai probabil între 17 MPa - 30 MPa

(2300 psi - 4000 psi).

Testul de rezistenþã la încovoiere

Rezistenþa la încovoiere este rezistenþa betonului

la îndoire ºi este mãsuratã de obicei folosind

etalonul cu prismã de beton, rezematã pe douã

suporturi. Majoritatea betonului folosit are o

rezistenþã la încovoiere între 3,4 MPa - 4,8 MPa

(500 psi - 700 psi ).

10.3.3 - Lucrabilitatea betonului

Lucrabilitatea betonului se reflectã în uºurinþa transportãrii, turnãrii, îndesãrii ºi finisãrii betonului

proaspãt amestecat cu mijloacele din dotare. Lucrabilitatea depinde de raportul apã/ciment, aditivi,

agregate (repartizarea pe formã ºi dimensiune) ºi vârstã (nivelul de hidratare). Creºterea conþinutului

de apã ºi adãugarea aditivilor va mãri lucrabilitatea.

Figura 10.3 - Testarea cilindrului de beton

pentru rezistenþa la compresie (stânga) ºi

traversa de beton pentru rezistenþa la

încovoiere (dreapta). ©2006 Cement

Association of Canada, EB101-7 figure

16-15.

93

Testul de tasare

Lucrabilitatea este de obicei mãsuratã folosind testul tasãrii. Acesta este un con rãsturnat înalt de 305

mm ºi este deschis la ambele capete. Partea superioarã are un diametru de 100 mm ºi partea de jos

are un diametru de 200 mm. Betonul proaspãt este plasat în con ºi îndesat cu o tijã de oþel ºi nivelat

la partea superioarã a conului. Conul este îndepãrtat ºi plasat în vecinãtatea grãmezii de beton.

Diferenþa dintre partea de sus a conului iniþial, tasat ºi partea de sus a proaspãtului model de beton,

dupã scoaterea conului, este prãbuºirea.

O mostrã relativ uscatã se va prãbuºi foarte puþin ºi va scãdea cu 25 la 50 mm, pe când o mostrã de

beton relativ umedã se poate prãbuºi pânã la valoarea de 150 la 175 mm.

10.3.4 -Întãrirea betonului

Acesta este procesul prin care mediul înconjurãtor

(temperatura ºi umiditatea), în care betonul

proaspãt turnat se gãseºte pentru o perioadã

specificã de timp, permite amestecului de beton sã

îºi atingã rezistenþa proiectatã ºi durabilitatea.

Procesul de hidratare în timpul cãruia apa ºi

cimentul reacþioneazã ºi se produce întãrirea se

petrece de obicei în douã etape. Prima etapã are

loc repede ºi se terminã câte odatã în câteva ore

când amestecul de beton esenþialmente se

transformã într-o masã solidã. A doua etapã este

mult mai lentã, în timpul acestui proces hidratarea

continuã ºi betonul îºi mãreaºte rezistenþa.

Aceasta poate dura pânã la câþiva ani. Fãrã apã,

acest proces lung de hidratare s-ar opri.

Imaginaþi-vã dacã am lãsa beton proaspãt turnat în

aer liber. Umiditatea din interiorul amestecului de

beton ar scãdea foarte repede pânã ce nu va mai fi

Figura 10.5 - Amestecul

de beton cu o prãbuºire

mare. ©2006 Cement

Association of Canada,

EB101-7 figura 16-2

Figura 10.4 - Amestec

de beton cu o prãbuºire

micã. ©2006 Cement

Association of Canada,

EB101-7 figura 16-2

Figura 10.6- Graficul aratã efectul creºterii

rezistenþei betonului de-a lungul timpului

© 2006 Cement Association of Canada,

EB101-7 figura 12-2

94

suficientã pentru a susþine procesul de hidratare cauzând oprirea acestuia. Aceasta ar împiedica

betonul sã obþinã rezistenþa proiectatã necesarã.

Un mare avantaj pentru beton când se folosesc cofrajele AMVIC este acela cã apa rãmâne în

sistemul de întãrire. Panourile din polistiren expandat, ignifugat închid masa de beton generând un

mediu optim ºi prevenind pierderea apei din beton prin evaporare pentru o perioadã lungã de timp,

spre deosebire de sistemele de cofraje convenþionale. Aceasta înseamnã cã betonul va continua sã

se întãreascã ºi sã capete rezistenþã un timp îndelungat fãrã nevoia folosirii unor metode scumpe

suplimentare de aditivare sau utilizarea agenþilor ca adaosuri suplimentare.

NOTA :

Din practicã s-a constatat cã la un interval de 180 zile de la turnare, betonul turnat în

cofrajele AMVIC, este mai puternic decât cel turnat în cofraje clasice cu 150% .

10.3.5 - Aer oclus (Micro goluri de aer)

Aerul inclus constã în bule microscopice de aer introduse în beton prin adãugarea unor anumiþi

aditivi. Bulele microscopice furnizeazã spaþiu prin pastã pentru a prelua presiunea hidraulicã atunci

când betonul îngheaþã pe vreme rece. Fãrã bule, betonul poate crãpa când îngheaþã deoarece apa

creºte cu 9% în volum cand se transformã în gheaþã.

Aerul inclus are de asemenea proprietatea de a îmbunãtãþii lucrabilitatea betonului proaspãt.

10.3.6 - Aerul antrenat (Macro goluri de aer)

Aerul antrenat constã în goluri mari de aer care sunt prinse în beton în timpul amestecãrii ºi turnãrii.

Aerul antrenat scade calitatea ºi rezistenþa betonului precum ºi rezistenþa specificã a betonului, de

aceea trebuie întotdeauna sã fie eliminate golurile de aer pe cât mai mult posibil prin utilizarea

vibratorului.

10.4 - Adaosuri, aditivi

Adaosurile sunt materiale altele decât cimentul, agregate ºi apa care sunt adãugate betonului fie

înainte fie în timpul amestecãrii pentru a-i modifica proprietãþile cum ar fi lucrabilitatea, mãrimea

perioadei de întãrire, raza de împrãºtiere, temperatura de maturare, timpul de întãrire sau culoarea.

Existã douã tipuri principale de adaosuri disponibile peste tot în piaþã: aditivi ºi adaosuri minerale.

Tabelele 10.1 ºi 10.2 aratã utilitatea adaosurilor folosite în beton.

Tabelul 10.1 - Amestecuri chimice folosite în mod frecvent ºi utilitatea lor

Tipul de amestec chimic Efectul asupra amestecului de beton

Acceleratori Accelereazã turnarea ºi dezvoltã rezistenþa timpurie

Amestecuri de înglobare a aerului Îmbunãtãþeºte durabilitatea în medii de îngheþ-dezgheþ, reduce reactivitatea

chimicã a sulfurii ºi a bazelor

Îmbunãtãþeºte lucrabilitatea

Reducãtori ai reactivitãþii bazelor Reduce expansivitatea reactivitãþii bazelor

Inhibatori de coroziune Reduce activitatea de coroziune a oþelului în mediu de clorurã

95

Reducãtori de permeabilitate Scade permeabilitatea

Încetinitori Întârzie timpul de întãrire

Super-plastifianþi Beton fluid

Reduce raportul apã/ciment

Reduce cererea de apã (minim 12%)

Reducãtori de apã Reduce cererea de apã cu cel puþin 5%

Agenþi de lucrabilitate Creºte lucrabilitatea

Amestecurile minerale afecteazã natura betonului întãrit prin activitatea hidraulicã latentã sau

activitatea puzzolanicã. Puzzolanii sunt materiale pulverulente ºi includ tufuri naturale ( cum ar fi

cenuºa vulcanicã folositã la betonul roman), cenuºã zburãtoare ºi fum de silice.

Tabelul 10.2 - Amestecuri minerale folosite în mod frecvent

Tipul amestecului mineral Efectul asupra amestecului de beton

Cimentat Proprietãþi hidraulice

Înlocuirea parþialã a cimentului

Tuf vulcanic Activitate de tuf

Îmbunãtãþeºte practibilitatea, plasticitatea, rezistenþa la sulfuri

Reduce reactivitatea bazelor, permeabilitatea, cãldura caloricã a hidratãrii

Înlocuirea parþialã a cimentului

Umpluturã

Tuf vulanic ºi cimentat La fel ca în categoriile cimentat ºi tuf vulcanic

Convenþional inert Îmbunãtãþeºte lucrabilitatea

Umpluturã

10.5 - Specificaþii ale betonului pentru peretele în sistem AMVIC

Urmãtorul tabel sugereazã specificaþiile amestecului de beton care va fi folosit la pereþii în sistem

AMVIC. Acest tabel este numai un îndrumãtor ºi inginerul proiectant poate alege valorile date dupã

necesitãþi.

Tabelul 10.3 - Specificaþii de îndrumare pentru amestecurile de beton

Descrierea specificaþiei Valoarea

100 mm 150 mm 200 mm 254 mm

Rezistenþã la compresie dupã minim 28 de zile de la

turnare�

20 Mpa 20 Mpa 20 Mpa 20 Mpa

Prãbuºirea recomandatã 150 mm 150 mm 125-150 mm 125-150 mm��

Proporþia maximã recomandatã între apã ºi ciment A/C 0,55 0,55 0,55 0,55

Dimensiunea maximã recomandatã a agregatelor 10 mm 13 mm 19 mm 19 mm

Aerul oclus recomandat % 3-5% 3-5% 3-5% 3-5%

Tipul de ciment recomandat Tip I Tip I Tip I Tip I��

Valorile date sunt valorile minime�

Valorile de prãbuºire date sunt optime pentru lucrabilitatea ºi presiunea hidrostaticã asupra cofrajelor în timpul turnãrii betonului��

Alte tipuri pot fi folosite cu încuviinþarea ºi supravegherea unui inginer proiectant��

97

Partea a 11-a - Turnarea betonului


Aceastã parte a manulalului acoperã procesul de turnare ºi consolidare a betonului cu cele mai bune

practici aplicative desprinse de-a lungul anilor. Aceastã informaþie este o resursã preþioasã pentru

a vã ajuta pe dumneavoastrã sã încheiaþi un proiect cu succes.

11.2 - Lista de verificãri preliminare turnãrii

Verificarea pereþilor

G Asiguraþi-vã cã pereþii sunt drepþi, aliniaþi, la unghi ºi la nivel;

G Verificaþi dacã sunt colþurile drepte ºi continue;

G Verificaþi dacã rândul superior al cofrajelor a fost fixat;

G Dacã va avea loc o a doua turnare, verificaþi dacã partea superioarã a cofrajelor a fost

protejatã pentru a evita ca betonul sã umple sistemul de conexiune;

G Verificaþi dacã liniile de sfoarã au fost plasate în jurul perimetrului peretelui.

Sfat

Trebuiesc fãcute copii suplimentare ale listei de verificãri de mai jos pentru a vã asigura cã totul

este în ordine înaintea turnãrii betonului.

Verificarea deschiderilor din zid

G Verificaþi dacã deschiderile din perete sunt la înãlþimea corectã;

G Verificaþi dacã deschiderile pentru ferestre ºi uºi sunt corect localizate ºi dacã sunt verticale

ºi aliniate;

G Verificaþi dacã ancorajul pentru materialul de cadru a fost aºezat.

Verificarea armarãturilor din oþel beton

G Verificaþi dacã OB vertical ºi orizontal de armare satisface cerinþele specifice proiectului;

G Verificaþi dacã barele de OB pentru armarea din jurul deschiderilor din perete au fost

instalate;

G Verificaþi dacã barele de OB pentru armarea pragul de sus a uºilor/ferestrelor (buiandrugul)

sunt instalate conform cerinþelor precizate de proiect.

Verificarea conexiunilor planºeului

G Verificaþi dacã toate conexiunile planºeului au fost instalate incluzând ºuruburile de

ancorare, conexiunile etc.;

G Verificaþi dacã buzunarele pentru grinzi au fost pregãtite (dacã sunt necesare pentru

operaþiune);

G Verificaþi dacã ºuruburile de ancorare de la plãcile grinzii de talpã ºi elementele de legare

au fost localizate ºi sunt marcate clar pentru fixare în betonul moale.

Verificarea aliniamentului ºi a fixãrii

98

G Verificaþi dacã sistemul de aliniere ºi fixare a fost instalat cum trebuie ºi toate scândurile au

fost fixate;

G Verificaþi dacã toate îmbinãrile-T au fost solidarizate adecvat;

G Verificaþi dacã toate îmbinãrile compensate, îmbinãrile aºezate sunt rigidizate adecvat;

G Pentru sistemele de fixare mai înalte de 3 m (10 feet) faþã de suprafaþa de suport asiguraþi-vã

cã aveþi instalat un sistem adecvat de balustradã dupã cum o cer normele de protecþia muncii.

Verificarea strãpungerilor din perete

G Verificaþi dacã toate strãpungerile (electrice, tehnice-sanitare, de evacuare, canale de

ventilare etc.) au fost practicate ºi cã toate formele de susþinere au fost instalate.

Verificarea uneltelor, echipamenteler ºi materialelor

G Asiguraþi-vã cã aveþi douã vibratoare mecanice funcþionale la locul de muncã. Unul va fi

folosit pentru a vibra betonul în timpul turnãrii în timp ce celãlalt va fi de rezervã în caz cã

primul se va defecta;

G Asiguraþi-vã cã betonul comandat este corespunzãtor pentru metoda de turnare stabilitã prin

proiec;

G Asiguraþi-vã cã aþi coordonat ºi confirmat timpii de furnizare pentru pompa de beton ºi

beton;

G Asiguraþi-vã cã aveþi “trusa de intervenþie la explozie” pregãtitã, la îndemânã. (Consultaþi

secþiunea 11.12).

Verificarea locului de muncã

G Verificaþi dacã ºantierul este curat ºi cã este destul loc pentru camioane, muncitori, etc.

11.3 - Sfaturi de siguranþã pentru manevrarea ºi aºezarea betonului

Urmãtoarele sunt sugestiile, precauþiile ºi mãsurile de siguranþã recomandate pentru oricine

manevreazã betonul moale.

Folosiþi cãºti de protecþie

Purtaþi cascã pentru protecþia capului. Un ºantier de construcþie prezintã o varietate de pericole care

pot cauza rãni serioase la cap.

Protejaþi-vã pielea

Betonul umed proaspãt este un puternic abraziv al pielii. Poate cauza iritãri ale pielii, arsuri chimice

ºi contactul prelungit poate cauza arsuri de gradul trei.

De aceea recomandãm sã:

1. Purtaþi mãnuºi impermeabile, bluza cu mânecã lungã, pantaloni lungi ºi cizme de cauciuc.

2. Folosiþi cãptuºealã impermeabilã pentru a vã proteja pielea, genunchii, coatele, sau mâinile

de contactul cu betonul proaspãt în timpul finisãrii.

3. Spãlaþi imediat cu apã curatã ochii ºi pielea care au venit în contact cu betonul proaspãt.

99

4. Clãtiþi repede cu apã proaspãtã hainele saturate de la contactul cu betonul proaspãt.

Protejaþi-vã ochii

Purtaþi ochelari de protecþie cu acoperire completã sau ochelari de siguranþã cu scuturi laterale în

timpul turnãrii betonului.

11.4 - Ritmul turnãrii betonului

Când betonul proapãt este turnat în cofrajele AMVIC, exercitã o presiune lateralã pe laturile

panourilor din polistiren expandat, ignifugat .

Intensitatea acestei presiuni depinde de câþiva factori incluzând:

a. Viteza turnãrii betonului

b. Greutatea unitãþii de beton

c. Tipul cimentului

d. Vâscozitatea betonului

e. Temperatura betonului

f. Înãlþimea turnãrii

g. Adâncimea vibrãrii interne

Cofrajele AMVIC au o capacitate fundamentalã de formare (rezistenþã) de 41,4 KPa dupã cum a fost

testatã conform secþiunii 6.4.4 a ghidului tehnic CCMC Canadian pentru forme de beton din

polistiren modular expandat.

Tabelul 11.1 de mai jos ne aratã presiunea lateralã proiectatã pentru betonul proaspãt turnat care

trebuie luatã în calcul pentru lucrãrile de pregãtire a pereþilor.

Tabel 11.1 - Presiunile betonului pentru pereþi vibraþi intern

Presiunea lateralã asupra pereþilor cofrajelor, exercitatã de betonul vibrat 1, 2

Ritmul turnãrii

[ft/hr]

Ritmul turnãrii

[mm/h]

50E F

10E C

70E F

21E C

La înãlþimea de turnare

de 4,2 m (14 ft)

[psf]

La înãlþimea de turnare

de 4,2 m (14 ft)

[psf]

1 305 600 600 Viteza de

turnare

recomandatã2 610 600 600

3 914 690 600

4 1219 870 6603

5 1524 1050 7203

* - Presiunea maximã nu trebuie sã depãºeascã w h, unde “w” este greutatea unitãþii de beton (lbs/ft ) ºi “h” este1 3

înãlþimea maximã de turnare

- Bazat pe Tipurile I ºi III a densitãþii cimentului pentru betonul de 2400 kg/m (150 pcf) ºi 178 mm vâscozitatea2 3

maximã, fãrã aditivi ºi o adâncime de vibrare de 1,2 m sau mai puþin

- Presiunea lateralã depãºeºte capacitatea de formare a cofrajului AMVIC3

Ritmul recomandat de turnare pentru peretele în sistem AMVIC este între 915 la 1200 mm/h. Totuºi

100

ritmuri de turnare a betonului pentru peretele din cofraje AMVIC de pânã la 1,5 m/h sunt posibile

la temperaturi normale (21E C). Se impune o vitezã micã a pompãrii betonului

11.5 - Metode ºi echipamente pentru turnarea betonului

Betonul poate fi turnat în diferite feluri depinzând de aplicaþie ºi de condiþiile specifice de la locul

de muncã. Urmãtorul tabel rezumã cele mai comune metode pentru turnarea betonului în cofraje

AMVIC.

Tabel 11.2 - Cele mai comune metode pentru turnarea betonului în cofrajele AMVIC

Metoda de

turnare

Tipul de activitate care i

se potriveºte cel mai bineAvantaje Note speciale

Pompa

pentru beton

Folositã pentru a

transporta betonul direct

din punctul de descãrcare

cum ar fi mixerele

betonierelor în cofrajele

AMVIC.

Sunt disponibile extensiile

diferite ale pompei.

Pompeazã betonul în flux

continuu. Pompa poate miºca

furtunul de repartizare a

betonul vertical ºi orizontal.

Pompa montatã pe camion are

o mare mobilitate ºi este foarte

adaptabilã la multe situaþii de

turnare.

Pentru eficienþã maximã,

planificaþi adecvat betonierele

pentru a asigura o aprovizionare

continuã a betonului cãtre pompã

cu timpi de pauzã minimi.

Folosiþi reducþiile de 7,62, 6,35

sau 5,08 cm ºi furtune flexibile la

capãtul conductei pentru a

reduce viteza de turnãre a

betonului.

Macara ºi

benã

Folositã în general pentru

a transporta betonul

deasupra nivelului solului

direct în punctul de

descãrcare în cofrajele

AMVIC.

Furnizeazã o descãrcare curatã

ºi existã multe dimensiuni

disponibile pentru bene.

Macaralele pot fi folosite sã

transporte ºi alte materiale

cum ar fi OB de armare.

Asiguraþi-vã cã bena are o

manivelã pentru a controla ritmul

descãrcãrii betonului. Selectaþi

accesorii în partea de jos a benei

pentru a satisface turnarea în

pereþii AMVIC.

Jgheaburi de

descãrcare pe

camioanele

betonierã

Pentru a transporta

betonul la un nivel mai

jos, de obicei sub nivelul

solului direct de la punctul

de descãrcare în cofrajele

AMVIC.

Foarte economic ºi uºor de

manevrat. Nu este nevoie de

energie deoarece gravitatea

face cea mai mare parte a

acþiunii.

Pantele trebuie sã varieze între

1:2 ºi 1:3. Jgheabul trebuie fixat

adecvat în toate poziþiile.

Aranjamente ale finalului

descãrcãrii sunt necesare pentru

a preveni segregarea.

Bandã

transportoare

Pentru a transporta

betonul orizontal sau la un

nivel mai mare sau mai

mic. Poate fi folositã sã

descarce betonul direct în

cofrajele AMVIC dar de

obicei este poziþionatã

între principalul punct de

descãrcare ºi punctul

secundar de încãrcare.

Bandele transportoare au

lungimi ajustabile ºi cu vitezã

variabilã pentru înainte ºi

înapoi. Poate transporta

volume mari de beton pentru

poziþii cu acces limitat.

Mãsuri suplimentare sunt

necesare pentru a preveni

segregarea. În condiþiile

climatice extreme, lungimi mari

ale benzii transportoare necesitã

acoperire pentru a proteja

betonului.

101

11.5.1 - Turnarea betonului cu pompa pentru beton

Este foarte recomandat sã folosiþi o îndoiturã “S”

dublã sau accesoriu 90E dublu la punctul de

descãrcare a liniei pompei. Aceasta va ajuta la

reducerea vitezei de scurgere a betonului la nivelele

dorite. Un furtun flexibil de lungime potrivitã este

întotdeauna recomandat pentru controlarea vitezei

scurgerii ºi din motive de siguranþã

Mulþi antreprenori folosesc reducþii de 7 cm, 6 cm sau

5 cm cu un furtun flexibil. Chiar dacã reducþiile pot

face turnarea betonului mai convenabilã, ele pot avea

efectul creºterii presiunii ºi a vitezei de scurgere.

Este alegerea antreprenorului sã foloseascã oricare

accesorii care îi sunt convenabile cât timp betonul este turnat la ritmul recomadat ºi fãrã a deteriora

cofrajele.

Sfat

Folosirea unei pompe pentru a turna beton este cea mai preferatã ºi eficientã metodã.

Sfat

Discutaþi turnarea cu operatorul pompei când daþi comada. Asiguraþi-vã cã furnizorul de beton

angajat are accesoriile pentru pompã necesare cum ar fi conexiunile îndoite “S” , reducþiile ºi

furtunele flexibile.

Pentru livrarea betonului intocmiþi contract cu furnizorul, unde specificati : tipul agregatelor, tipul

betonului, tipul pompei( solicitaþi numai cu braþ de 35-38 ml.),programul de livrare, buletinul de

analiza a betonului, viteza de turnare, diametrul de turnare sa nu depãºeascã 7,5 cm)

11.5.2 - Dimensionarea echipei de lucrãtori

În ziua turnãrii o echipã de minim 4 constructori este necesarã pentru lucru plus operatorul pompei.

Cel puþin trei membri ai echipei sunt necesari pe schele: unul manevrând furtunul ºi doi lucrând cu

vibratorul. Un membru al echipei este necesar la sol pentru umplerea ºi obturarea cofrajeor

ferestrelor, curãþarea deversãrilor, descurcarea cablurilor electrice ale vibratorului, etc.

11.6 - Turnarea betonului

Note importante!

Þineþi minte, betonul trebuie întotdeauna turnat într-un ritm constant ºi pe înãlþime de la 900 la

1200 mm maxim pe etapã de turnare. Folosind ritmul de turnare recomandat de la 900 la 1200 mm

pe orã un perete tipic înalt de 2,7 metri trebuie turnat într-un interval de minim 3 ore.

Dacã folosiþi o pompã pentru beton, este important sã spuneþi operatorului sã arunce “prima parte

de beton pompat” (sedimentul care iese iniþial din furtun) în afara cofrajelor sau înapoi în pompã.

Figura 11.1 - Folosirea unei pompe

pentru a turna betonul în cofrajele

AMVIC

102

Turnarea betonului în colþurile de 90E

Este recomandabil sã începeþi turnarea betonului la

un colþ ºi apoi sã parcurgeþi perimetrul peretelui,

circular. Totuºi colþurile necesitã atenþie specialã în

timpul turnãrii din cauza formei lor. Cofrajele de

colþ faþã de cele drepte sunt întotdeauna supuse la

o presiune lateralã mai mare din cauza aºezarii

betonului. Soluþia este egalizarea presiunii

betonului pe ambele pãrþi ale cofrajelor de colþ cât

mai mult posibil. Trebuiesc urmaþi urmãtorii paºi:

1. Începeþi prin a turna betonul de la o

distanþã aproximativã de 0,6 la 0,9 metri de

centrul colþului.

2. Când umpleþi pereþii la înãlþimea cerutã,

asiguraþi-vã cã turnaþi betonul aproximativ în acelaºi ritm pe ambele pãrþi ale cofrajului de

colþ prin mutarea furtunului pompei sau a punctului de descãrcare înainte ºi înapoi.

3. Betonul nu ar trebui turnat pentru urmãtoarea elevaþie sau în jurul aceloraºi cofraje de colþ

pânã nu a trecut cel puþin o orã.

4. Asiguraþi-vã de consistenþa adecvatã a betonului.

Avertisment!

NU permiteþi betonului sã se acumuleze la o turnare pe o parte a cofrajului de colþ. Aceasta

poate cauza o “explozie” în timpul turnãrii betonului.

Turnarea betonului în jurul ferestrelor/uºilor ºi în secþiunile drepte

1. De obicei, betoniºtii vor începe prin coborârea furtunului pompei ºi umplerea mai întâi a

pãrþii de jos a cadrului ferestrei. Fiecare bazã a ferestrei trebuie vibratã folosind un vibrator

pentru beton (consultaþi secþiunea 11.7 pentru detalii privitoare la vibrarea betonului) ºi apoi

obturaþi fereastra de umplere.

Sfat

Depinzând de gradul de vâscozitate al betonului, este recomandabil sã prindeþi în cuie sau ºuruburi

un înveliº de OSB deasupra deschideri(lor) de la baza cadrului ferestrei, pentru a preveni ca

betonul sã iasã afarã sau sã se reverse când turnaþi de pe marginea de sus la urmãtoarele treceri.

Figura 11.2 - Turnarea betonului pentru un

colþ de 90E

103

2. Cadrele de fereastrã ºi uºã nu trebuie umplute pe

o singurã parte pe etapã de turnare. Umpleþi

ambele pãrþi ale deschiderii folosind omiºcare

înainte ºi înapoi. Evitaþi vãrsarea betonului pe

partea de sus a ferestrei ºi uºii (cunoscutã ºi sub

numele de buiandrug).

3. Turnaþi betonul normal în secþiunile drepte pânã

la înãlþimea doritã.

4. În timp ce umpleþi pereþii la un buiandrug,

asiguraþi o turnare continuã de-a lungul întregii

lungimi fãrã a crea îmbinãri discontinue.

Uniformizarea adecvatã a betonului în buiandrug

trebuie sã fie o grijã extremã.

Sfat

Cu o reducþie de 50-76 mm la furtunul pompei, este posibil sã opriþi betonul o scurtã perioadã de

timp punând mâna cu mãnuºa de cauciuc peste capãtul gurii furtunului ºi ducând repede furtunul

pe cealaltã parte a ferestrei sau uºii.

Figura 11.3 - Turnarea betonului prin pervazul

ferestrei

Figura 11.4 - Folosirea unui vibrator

extern pentru a omogeniza betonul

104

5. Opriþi-vã din turnarea betonului în cel de-al doilea colþ la aproximativ 0,6-0,9 m. Urmaþi

recomandãrile date mai sus pentru turnarea betonului în cofrajele de colþ.

11.7 - Controlul calitãþii

11.7.1 - Tasarea

Este recomandatã efectuarea unui test al tasãrii în

teren la prima serie de beton care ajunge la locul

de muncã. Dacã se constatatã cã tasarea este prea

micã sau prea mare, informaþi furnizorul

betonului sã corecteze amestecul de beton pentru

a fi adecvat la urmãtoarele serii de turnare.

Aceasta vã va da o idee asupra consistenþei

corecte a amestecului de beton pentru sistemul de

perete AMVIC.

Dacã este nevoie de o inspecþie specialã impusã

de normativele în construcþii, atunci un inginer va

fi la locul punerii în operã ºi acest test poate

deveni o necesitate, nu o opþiune.

11.7.2 - Rezistenþa la compresie

Este recomandat sã pãstraþi probe din betonul turnat în cilindri

sau cuburi de dimensiuni reglementate. Probele vor fi testate

mai târziu de un laborator de beton certificat pentru rezistenþa

la compresie, la 28 de zile dupã turnare, pentru a se asigura cã

betonul folosit la un loc de punere în operã îndeplineºte

condiþiile de rezistenþã la compresie specificatã conform

cerinþelor proiectului.

Dacã este necesarã o verificare specialã cerutã de normativele

în construcþii atunci un inginer va fi la locul de punere în

operã. Luarea mostrelor, la întâmplare, din beton pentru

testarea rezistenþei la compresie devine o necesitatea ºi nu o

opþiune.

Figura 11.5 - Efectuarea testului tasãrii în

teren

Figura 11.6 - Luarea unor mostre

aleatorii de beton pentru testarea

rezistenþei la compresiune, la 28

de zile de la turnare

105

11.8 - Vibrarea betonului

11.8.1 - Ce este vibrarea

Vibrarea este procesul compactãrii betonului proaspãt turnat. Betonul TREBUIE sã fie vibrat pentru:

1. Eliminarea golurilor de turnare ºi a aerului captiv;

2. Modelarea betonului în interiorul cofrajelor ºi din jurul elementelor cuprinse în beton;

3. Asigurarea cã oþelul beton de armare este bine înglobat ºi legat de pasta de ciment.

11.8.2 - Metode de vibrare

Industria betonului a acceptat 2 tipuri de vibrare a betonului - intern ºi extern.

Vibrarea internã

1. Muncitorul constructor foloseºte un vibrator de imersiune de dimensiuni adecvate pentru

beton. Aceasta este metoda preferatã pentru vibrarea corespunzãtoare.

2. Manual, folosind tije de oþel ºi “mustind” betonul. Aceasta nu este o metodã practicã pentru

folosirea cu cofrajele AMVIC ºi nu asigurã vibrarea adecvatã a betonului.

Notã importantã!

Asiguraþi-vã cã folosiþi un vibrator de dimensiune potrivitã pentru a vibra betonul corect. Folosirea

“mustirii manuale” pentru consolidarea betonului în pereþii cofrajele AMVIC trebuie EVITATÃ,

se poate perfora cofrajul.

Consolidarea externã

Aceastã metodã implicã ataºarea unui dispozitiv mecanic vibrant la exteriorul cofrajelor AMVIC.

Chiar dacã aceastã metodã este acceptabilã, nu este la fel de eficientã ca o vibrare mecanicã internã.

Notã importantã!

Bãtutul uºor al exteriorului cofrajelor nu este o metodã a vibrãrii betonului acceptabilã în cazul

cofrajelor AMVIC.

11.9 - Folosirea vibratoarelor pentru beton

11.9.1 - Specificaþii recomandãri

Vibratoarele constau în capete vibrante conectate la un motor de o tijã

flexibilã. În interiorul capului, o greutate excentricã este conectatã la

tija care se roteºte la vitezã mare, fãcând capul sã se învârtã într-o

traiectorie circularã. Motorul poate fi alimentat la curent electric, cu

benzinã sau cu aer. Capul vibrant este de obicei cilindric cu un

diametru variind de la 2 la 18 cm. Dimensiunile capului vibrant, ca ºi

frecvenþa ºi amplitudinea în corelaþie cu lucrabilitatea betonului,

afecteazã performanþele vibratorului.

Tabelul de mai josprezintã specificaþiile recomandate pentru vibratoarele pentru beton folosite cu

Figura 11.7 - Tip de

vibrator pentru beton de

imersiune cu motor pe

benzinã

106

cofrajele AMVIC.

Tabel 11.3 - Specificaþii recomandate pentru tipul de vibrator de imersiune de folosit în cazul

cofrajelor AMVIC

Valoare Cofraj de 10 ºi 15

cm

Cofraj de 20 ºi 25

cm

Diametrul maxim al capului vibratorului 25 mm 38 mm

Frecvenþa (vibraþii pe minut) 10000 rot/min 9000 rot/min

Raza maximã de acþiune 100 mm 152 mm

Introducerea la distanþã de 152 mm 228 mm

Forþa centrifugã 100 kg 225 kg

Rata de compactare 1,5 la 3 m /h 1,5 la 3,8 m /h3 3

11.9.2 - Îndrumãri pentru vibrarea betonului

Practici recomandate:

! Vibrarea TREBUIE sã înceapã imediat dupã turnarea betonului proaspãt ºi înainte de a

începe sã facã prizã;

! Scufundaþi complet capul vibratorului în beton în timpul vibrãrii;

! Introduceþi vibratorul vertical ºi lãsaþi-l sã se scufunde cât de repede posibil sub propria

greutate la adâncimea doritã;

! Þineþi vibratorul 5 - 15 secunde apoi ridicaþi-l încet, aproximativ 76 mm/sec urmãrind în

urma miºcarea ascendente a aerului eliberat;

! Miºcaþi vibratorul ºi introduceþi-l la o distanþã de 1,5 ori raza de acþiune dupã cum este arãtat

în diagrama din figura 11.8;

Figura 11.8 - Vibrarea betonului

107

! Lãsaþi vibratorului sã pãtrundã 152 mm în rândul de beton anterior turnat pentru a asigura

o legãturã adecvatã ºi a elimina discontinuitãþile;

! Turnaþi betonul în pereþi pe o înãlþime de 0,9 - 1,2 m pe orã. Pentru vibrarea adecvatã,

fiecare rundã de turnare trebuie realizatã în rânduri de aceeaºi grosime cât timp capul

vibratorului minus adâncimea de pãtrundere în stratul anterior turnat este de aproximativ de

152 mm;

! Opriþi vibrarea odatã ce suprafaþa devine lucioasã ºi nu mai ies bule de aer care se sparg la

suprafaþa betonului.

Practici ce trebuie evitate:

! Nu folosiþi vibratorul sã deplasaþi betonul lateral. Aceasta va cauza segregare;

! Capul vibratorului nu trebuie sã atingã pãrþile cofrajelor. Trebuie sã fie în contact numai cu

betonul;

! Nu scufundaþi capul vibratorului în jos în acelaºi loc mai mult de o datã;

! Nu þineþi vibratorul în aer mai mult de 15 secunde. Aceasta va cauza supraîncãlzirea;

! Evitaþi introducerea capului vibratorului în partea de sus a grãmezilor de beton. Pentru

aplatizarea unei grãmezi de beton, introduceþi capul în jurul perimetrului. Faceþi asta cu grijã

Figuro 11.9 - Plasarea corectã a

vibratorului în beton

Figura 11.10 - Acoperirea prin vibrare a ariei

betonului din cofraj

108

pentru a evita segregarea,

Sfat

! Asiguraþi-vã cã tija flexibilã a vibratorului este destul de lungã pentru a se acoperi

înãlþimea zidului care se toarnã.

! Asiguraþi-vã cã sunt destui muncitori pentru turnarea ºi vibrarea betonului. O echipã de doi

oameni trebuie sã manevreze vibratorul pentru beton imediat dupã persoana care

manevreazã furtunul pompei în timp ce fiecare strat este turnat.

11.10 - Terminarea turnãrii betonului

Dacã un al doilea nivel va fi construit deasupra înãlþimii ce se toarnã, opriþi umplerea rândului

superior de cofraj cu cel puþin 5 cm sub cofrajul din vârf. Vibraþi-l bine dar lãsaþi-l cu asperitãþi

astfel ca a doua turnaresã aibã o suprafaþã rugoasã pentru o bunã legãturã mecanicã. O legãturã

excelentã se va realiza lãsând betonul nefinisat.

Dacã acesta este ultimul rând de cofraj care va fi turnat, atunci betonul trebuie netezit cu mistria,

(recomandãm folosirea unei nivele laser în acest moment) iar ºuruburile de ancorare trebuie puse

în betonul moale dupã terminarea turnãrii, aceasta în cazul fixãrii cu conectori mecanici ai

cosoroabei. Recomandãm plasarea în betonul moale a ºuruburilor de ancorare în partea superioarã

a peretelui ºi instalarea suporturilor dupã ce betonul s-a aºezat. Suporturile sau plãcile superioare

pot fi instalate la lãþimea întreagã ºi se extind pânã la suprafaþa cofrajelor 33 la 30 cm sau pot fi

înfundate în cavitatea cofrajului astfel încât polistirenul expandat, ignifugat se extinde nerupt pânã

în spatele grinzii.

Sfat

Constructorul devine foarte aglomerat spre sfârºitul turnãrii. Marcaþi locaþiile ºuruburilor de

ancorare pe pãrþile laterale ale cofrajului înainte de turnare ºi plasaþi-le pe schele în preajma

locului unde vor fi instalate.

11.11 - Dupã turnare: reverificaþi cã peretele a rãmas drept ºi în caz de nevoie ajustaþi-l

Imediat dupã ce turnarea este completã verificaþi colþurile pentru verticalitate ºi pereþii pentru

aliniere. Existã un ecartament mic în care sistemul de fixare poate împinge ºi miºca peretele. Dacã

este necesarã realinierea, ajustaþi sistemul de fixare. Sã aveþi 3 la 4 stâlpi de fixare pregãtiþi în cazul

cã veþi avea nevoie pentru a-i instala repede ca un sprijin suplimentar ajustabil în vederea împingerii

peretelui într-o zonã în care s-a produs un eveniment neaºteptat.

11.12 - Pregãtirea pentru o “explozie”

Pentru puþin probabilul eveniment al unei “explozii”, pregãtiþi trusa care conþine urmãtoarele:

! Câteva bucãþi de OSB ori placaj, 600 x 600 mm sau asemãnãtor.

! O cutie cu ºuruburi, cuie pentru beton.

! O bormaºinã complet încãrcatã.

! O scarã portabilã pentru a ajunge la orice înãlþime necesarã intervenþiei.

Înainte de începerea turnãrii instruiþi-vã echipa cum sã intervinã la o “explozie”.

109

Dacã are loc o “explozie” omul de la sol trebuie:

! sã facã semn cu mâna pompei ºi vibratorului.

! dacã peretele doar s-a umflat ºi nu s-a separat de distanþier, instalaþi o piesã de consolidare

a formei în acel loc. Folosiþi o rigidizare suplimentarã pentru acest scop.

! Dacã polistirenul expandat, ignifugat este spart, îndepãrtaþi-l, curãþaþi betonul ºi reintroduceþi

piesa spartã din polistirenul expandat, ignifugat asfel încât sã fie îmbinatã perfect cu

peretele.

! Instalaþi una sau mai multe piese de OSB cu multiple ºuruburi în distanþierii intacþi sau

cofraje pe ambele pãrþi ale locaþiei spãrturii.

111

Partea a 12-a - Protecþie împotriva umezelii sub nivelul solului

12.1 - Cerinþele reglementãrilor în construcþii

Toate normele din construcþii cer ca pereþii sub nivelul solului sã fie protejaþi împotriva umezelii sau

a apei.

12.1.1 - Protecþie contra umezelii ºi a apei

Aplicarea protecþiei contra umezelii va încetini sau întârzia apa ºi vaporii de apã sã penetreze prin

fundaþia pereþilor. Când este aplicatã corect, protecþia contra umezelii poate pãstra subsoluri uscate

cât timp nu este o presiune hidrostaticã datoratã apei din pãmânt.

Aplicarea protecþiei contra apei opreºte apa din sol sã se infiltreze în fundaþia pereþilor. Protecþiile

contra apei în cele mai multe cazuri sunt mai scumpe decât cele contra umezelii. Investiþia meritã

pe deplin, luând în considerare costurile de reparaþie, dacã peretele de subsol începe sã aibã

infiltraþii.

12.1.2 - Protecþie contra umezelii sau protecþie contra apei conform normelor de construcþie

Protecþia contra umezelii este necesarã pentru pereþii fundaþiei din sol unde presiunea hidrostaticã

NU EXISTÃ.

Dacã studiul geologic aratã cã existã condiþii de apariþie a presiunii hidrostatice, atunci zidurile de

fundaþie închise vor fi protejate contra apei. Când pereþii sunt protejaþi împotriva apei, nu este

necesarã protecþia contra umezelii.

12.1.3 - Sistemul de drenare a fundaþiei/subsolului conform normativelor din construcþie

O drenare adecvatã a subsolului este necesarã pentru toþi

pereþii pe care se sprijinã sol ºi închid spaþiu locuibil.

Scurgerea trebuie plasatã în jurul perimetrului peretelui

de fundaþie sau dedesubtul fundaþiei sau nivelului plãcii.

Scurgerile pot fi fãcute din plãci de drenaj, scurgeri cu

rânduri de pietriº sau de piatrã spartã, þeavã perforatã

sau alte sisteme agreate. Scurgerile vor descãrca apa

prin metode gravitaþionale sau mecanice în sistemul de

scurgere.

Figura 12.1 ilustreazã un sistem tip “Scurgere Francezã”

care a fost utilizat cu succes pentru construcþiile

rezidenþiale în America de Nord ºi Europa.

12.1.4 - Recomandãri pentru menþinerea unui subsol uscat

Urmãtoarele sugestii vã ajutã sã vã menþineþi subsolul uscat:

1. Faceþi investiþii în plus ºi insistaþi asupra completei protecþii contra apei pentru fundaþia sau

pereþii de la subsolul. Montaþi membrana impermeabilã pânã la 50-75 mm deasupra

nivelului solului.

Figura 12.1 - Drenaj pentru eliminarea

presiunii hidrostatice

112

2. Daþi pantã terenului din jurul casei astfel ca apa sã curgã DEPARTE de pereþii subsolului.

De asemenea examinaþi trotuarele, curþile interioare ºi aleile. Acestea se pot tasa în timp ºi

permit apei sã se scurgã înapoi spre pereþii subsolului dumneavoastrã (Vedeþi figura 12.2

mai jos).

3. Extindeþi jgheaburile astfel ca apa sã curgã departe de structurã ºi sã nu se acumuleze în

vecinãtatea pereþilor subsolului sau a ferestrelor subsolului. (Vedeþi figura 12.2 mai jos).

Dacã jgheaburile sunt conectate la sistemul de canalizare, deconectaþi-le.

12.2 - Protecþia contra umezelii ºi protecþia contra apei pentru cofrajele AMVIC

Existã 3 tipuri de membrane care pot fi

aplicate pe cofrajele AMVIC incluzând

membrane lichide, membrane “cojeºte ºi

lipeºte” ºi membrane cu crampoane.

Fiecare din cele 3 tipuri are avantaje ºi

dezavantaje. Înainte de a vã decide pe care

sã o folosiþi, luaþi în considerare

urmãtoarele:

1. Disponibilitatea localã - Verificaþi

la distribuitorul local AMVIC dacã

este disponibil produsul potrivit;

2. Informaþii tehnice ale produsului - Asiguraþi-vã cã produsul ales are informaþiile tehnice

adecvate, instrucþiuni de instalare ºi îndeplineºte cerinþele normelor în construcþii;

3. Garanþia furnizorului- Furnizorul produsului trebuie sã aibã o garanþie a produsului

împotriva deficienþelor acestuia;

4. Garanþia instalatorului - Antreprenorul care realizezã instalarea trebuie sã ofere o garanþie

a instalãrii pentru performanþã într-o anumitã perioadã de timp;

5. Experienþa instalatorului - Este recomandat sã întrebaþi instalatorul cu privire la experienþa

folosirii produselor disponibile;

6. Preþ - Produse de o performanþã mai înaltã vor costa aproape întotdeauna mai mult. Cântãriþi

cu grijã beneficiile contra costuri înainte de a lua o decizie asupra cãrui produs sã folosiþi.

Notã

Întotdeauna urmaþi procedurile de instalare ale fabricantului pentru aplicaþiile în sistem AMVIC.

12.3 - Sisteme lichide de protecþie contra umezelii/protecþie contra apei

Membranele lichide, bitum la rece, vin de obicei în gãleþi de 15 l fiecare. Depinzând de ce produs

este folosit, membrana poate fi aplicatã folosind o mistrie, perie, rulou sau pulverizator.

Figura 12.2 - Recomandãri pentru un subsol uscat

113

Pentru a proteja membrana lichidã aplicatã de

pietriºul ascuþit/greu din solul de umplere, AMVIC

recomadã instalarea plãcilor protectoare sau a

compozitelor de scurgere. Plãcile protectoare/

compozitele de scurgere vor fi aplicate peste

membrana lichidã aplicatã ºi va avea beneficiile

adãugate de protecþie suplimentarã contra umezelii

ºi furnizeazã canale de aer pentru ca apa sã fie

cãratã de gravitaþie de la fundaþie (este vorba de

membranele din plastic cu crampoane).

Avertisment!

Membranele lichide aplicate ca protecþie contra umezeli/protecþie contra apei TREBUIE sã fie pe

bazã de apã ºi fãrã alþi solvenþi. Urmaþi cerinþele de instalare ale producãtorului.

12.5 - Sisteme de memebranã cu crampone de protecþie contra umezelii/apei

Membranele din foi ondulate sunt aºezate în jurul

pereþilor fundaþiei cu crampoanele spre polistirenul

expandat, ignifugat pe cofrajele AMVIC creând un

gol de aer între solul de umpluturã ºi pereþi. Acest

gol de aer previne generarea presiunii hidrostatice

directe asupra pereþilor astfel cã umezeala din sol nu

poate pãtrunde spre interiorul subsolului. Când sunt

instalate cum trebuie, membranele cu crampoane au

succesul garantat.

12.6 - Finisajul

Majoritatea normelor din construcþie din America de Nord ºi Europa cer ca finisajul peretelui

exterior sã înceapã la o distanþã mai mare de 150 la 200 mm peste nivelul fundaþiei. Zona

polistirenului expandat, ignifugat expusã, dintre fundaþie ºi finisajul peretelui exterior, trebuie

protejatã prin acoperire. Un înveliº de finisare (înveliº cimentos) este cel mai adesea folosit pentru

a acoperi polistirenul ºi a-l proteja de efectele mediului.

Înainte de aplicarea înveliºului de tencuialã, polistirenul expandat, ignifugat trebuie curãþat de

pãmânt sau alte resturi ºi uscat pentru a asigura aderenþa adecvatã. AMVIC recomandã folosirea

tencuielii decorative cu plasã din fibre de sticlã. Înveliºul de tencuialã trebuie sã se suprapunã pe

membrana de protecþie contra umezelii/apei cu 50 mm.

Figura 12.3 - Pulverizarea membranei

lichide aplicate pe cofrajele AMVIC

Figura 12.4 - Membranã cu crampoane

instalatã

114

Paºi pentru aplicarea înveliºului de finisare:

1. Pregãtiþi suprafaþa.

2. Folosind o mistrie, întindeþi un rând subþire de înveliº de material de finisaj pe polistirenul

expandat, ignifugat .

3. Înglobaþi plasa de armare în masa de ºpaclu cât e încã moale. Aºteptaþi sã se întãreascã.

4. Aplicaþi un al doilea rând de tencuialã ºi aºteptaþi sã se întãreascã.

5. Suprafaþa terminatã va suporta:

- un start de amorsã

- un rând de vopsea de fond

- tencuiala decorativã, cu granulaþie micã, mijlocie sau mare

115

Partea a13-a - Finisaje interioare ºi exterioare

13.1 - Gips-carton de interior

În prezent toate reglementãrile din construcþii din America de Nord ºi Europa cer ca peretele din

polistiren expandat ignifugat sã fie separat de spaþiile de locuit din interior, orice spaþiu locuibil ºi

unele spaþii sã fie protejate de o barierã la foc (protecþie contra focului) care va rezista 15 minute

conform criteriului de testare specific.

Cel mai comun tip de material de finisaj interior care va îndeplini cerinþele barierei la foc, dupã cum

e stipulat de normele din construcþii, este o placã de gips-carton de 12,7 mm cunoscutã ºi sub

numele de perete uscat (Drywall).

Distanþierii din polipropilenã ai cofrajelor AMVIC creazã aliniamente orizontale ºi verticale de care

plãcile de gips-carton pot fi ataºate direct. Distanþa ºi dimensiunea ºuruburilor trebuie sã fie conform

normelor din construcþii. Plãcile de gips-carton pot fi instalate vertical ºi orizontal.

13.2 - Stuc tradiþional (Exterior)

Stucul este un sistem de îmbrãcare a peretelui pe bazã de ciment care poate fi folosit ca un finisaj

exterior sau interior. Stucul tradiþional este aplicat peste stâlpi de lemn cu cãptuºealã, beton turnat

pe poziþie ºi un înveliº de finisare. Plasa este ataºatã la distanþierii de polipropilenã AMVIC folosind

ºuruburi aprobate pentru plãcile de gips-carton cu filet fin sau filet mare.

În prezent existã douã tipuri principale de stuc folosite în America de Nord:

Stuc cu înveliº tip copac

Baza stucului este aplicatã în douã înveliºuri ºi urmatã

de un al treilea înveliº. Fiecare din cele douã înveliºuri

de bazã este gros de 10 mm rezultând într-un final stuc

de 20 mm.

Primul rând este cunoscut ca înveliº de bazã. Înveliºul se

leagã în plasã din fir metalic, acoperind-o complet.

Adâncituri verticale ºi orizontale sunt realizate în înveliº

în timp ce se întãreºte. Adânciturile vor furniza o

suprafaþa de aderenþã bunã pentru înveliºul ce urmeazã.

Al doilea înveliº de bazã este cunoscut drept înveliºul

cafeniu. Este legat în adânciturile din înveliºul de bazã

ºi este adesea netezit ca pregãtire pentru înveliºul final.

Stuc într-un singur strat

Note importante!

1.Când aplicaþi înveliºul de stuc, urmaþi întotdeauna indicaþiile producãtorului ºi/sau instrucþiunile

tehnice.

2. Verificaþi detaliile producãtorului pentru izolarea ferestrelor ºi a uºilor pentru a asigura

Figura 13.1 - Finisaj exterior cu

tencuialã în douã straturi suport

116

controlul umezelii ºi infiltraþiilor.

3. Verificaþi construcþiile locale dacã sunt supuse urmãtoarelor reglementãri:

a. folosirea unei bariere rezistente la intemperii înainte de aplicarea plasei din fir

metalic;

b. conformitatea cu alte cereri specifice legate de aplicaþiile stuc.

Baza stucului este aplicatã într-un singur înveliº gros de 10-16 mm. Un înveliº de finisare este apoi

aplicat.

13.3 - Izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj

Izolaþia exterioarã ºi sistemul de finisaj (cunoscut de

asemenea ca stuc sintetic) este o multi componentã de

finisaj exterior pentru pereþi. Sistemul tradiþional a fost

instalat peste un schelet de lemn cu protecþie potrivitã. Unii

producãtori de izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj au

schimbat numele produselor lor pentru a le distinge pe cele

cu aplicaþie la cofrajele din polistiren.

Sistemele EIFS de îmbrãcare consistã în:

Polistirenul expandat ignifugat care formeazã panourile

cofrajelor AMVIC este un substrat potrivit pentru aplicarea

înveliºului de izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj direct

fãrã nevoia unei plãci adiþionale.

Note importante!

1. Când aplicaþi înveliºul de polistiren expandat ignifugat , urmaþi întotdeauna instrucþiunile de

instalare ale producãtorului ºi reglementãrile pentru instalare adecvatã.

2. Verificaþi detaliile producãtorului pentru izolarea ferestrelor ºi a uºilor pentru a asigura

controlul umezelii ºi al infiltraþiilor.

3. Verificaþi normativele din construcþie pentru a garanta conformitatea cu oricare necesitãþi

privitoare la aplicaþiile de izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj .

Figura 13.2 - Finisaj Stuc

Figura 13.3 - Finisaj tipic pentru

perete AMVIC

117

Înveliºurile de izolaþie exterioarã ºi

sistemul de finisaj pentru perete, cum

ar fi stucul, au multe texturi ºi culori

care pot fi aplicate la înveliºul acrilic

final pentru a produce efectul

arhitectural dorit.

13.4 - Aplicaþii de zidãrie ancoratã

Aplicaþiile de zidãrie sau cãrãmidã pot fi

realizate pe pereþii în sistem AMVIC în

aceeaºi manierã ca ramele obiºnuite de

lemn sau construcþia din oþel. Un suport de

margine este necesar pentru a prelua

sarcina gravitaþionalã a aplicaþiei de

zidãrie. Legãturile aplicaþiilor de zidãrie

trebuie ancorate direct la distanþierii de

polipropilenã AMVIC folosind ºuruburi

aprobate cu filet fin sau filet brut.

Distanþele orizontale ºi verticale ale

legãturilor aplicaþiilor de zidãrie trebuie sã

satisfacã cerinþele inginereºti ºi/sau

cerinþele construcþiei locale. AMVIC a

solicitat unei firme de consultanþã

inginereascã un raport de analizã asupra legãturilor aplicaþiilor de zidãrie sub diferite condiþii de vânt

ºi seismicitate. O copie a raportului este disponibilã la cerere ºi poate fi de asemenea downloadatã

de pe website-ul nostru. (Raport structural al legãturilor de zidãrie AMVIC.)

Cerinþele normativelor

Urmaþi cerinþele reglementãrilor standard pentru construcþie pentru:

a. Gãuri de drenaj.

b. Scurgeri cu margini de picurare

c. Specificaþii adecvate ale materialelor pentru legãturile zidãriei aplicate ancorate

13.5 - Finisaje cu lemn, vinil ºi ciment fibrã

Peretele în sistem AMVIC poate de asemenea sã fie finisat cu scânduri de faþetare cum ar fi lemn,

vinil ºi ciment fibrã.

Figura 13.4 - Construcþie în sistem AMVIC finisatã

Figura 13.5 - Construcþie de cãrãmidã aplicatã

pe cofraj AMVIC

118

Pentru produsele de finisare de lemn ºi ciment fibrã, clemele de lemn sau metal vor trebui instalate

pe suprafaþa polistirenului expandat ignifugat prin înºurubare directã în distanþierii de polipropilenã

ai cofrajelor. Faþada de lemn sau ciment fibrã poate fi apoi instalatã peste cleme folosind cuie ºi

ºuruburi aprobate.

Finisajele de vinil, în cele mai multe cazuri, pot fi instalate prin înºurubare directã în distanþierii de

polipropilenã ai cofrajelor AMVIC fãrã cleme de fixare.

Notã

Urmaþi întotdeauna instrucþiunile de instalare date de producãtorul finisajelor pentru aplicaþiile

specifice structurilor în sistem AMVIC.

Cerinþele normativelor

Verificaþi cerinþele reglementãrilor din construcþii pentru folosirea barierei rezistente la intemperii

înainte de instalarea finisajelor din lemn, vinil sau ciment fibrã peste cofrajul AMVIC.

119

ANEXE

Anexa B - Proiectarea pereþilor modelaþi cu cofraje AMVIC

B1.0 - Canada

Pentru construirea pereþilor cu sistemul de cofraje pierdute termoizolante din polistiren ignifugat

expandat AMVIC, în prezent existã douã reglementãri de proiectare:

1. Raportul CCMC nr. 13043-R care poate fi folosit ca o referinþã pentru toate provinciile

canadiene.

2. Codul naþional de construcþie al Canadei 2005 (National Building Code of Canada 2005 -

NBC 2005). Codurile provinciilor Canadei se bazeazã pe acestea.

Pereþii din beron armat sau simplu ce vor fi construiþi folosind sistemul de cofraje pierdute

termoizolante din polistiren ignifugat expandat AMVIC ºi care sunt în afara limitelor aplicabilitãþii

CCMC 13043-R ºi NBC 2005 vor fi proiectate ºi aprobate de un inginer proiectant autorizat.

B1.1 - CCMC 13043-R

Acest raport poate fi folosit ºi este recunoscut de cele mai multe departamente de construcþie ale

administraþiilor locale, peste tot în Canada. Deoarece în momentul tipãririi acestui manual nu toate

codurile de construcþie provinciale au avut timp timp sã adopte sau sã se adapteze la noul NBC

2005, acest raport va rãmâne o sursã de îndrumare în proiectare importantã care poate fi folositã

uºor.

Raportul este disponibil la cerere ºi poate fi downloadat, fie de pe site-ul AMVIC, fie de pe site-ul

centrului canadian de materiale pentru construcþii (Canadian Construction Material Centre) de mai

jos:

www.irc.nrc-cnrc.gc.ca/ccmc/regprodevals.shtml

B1.2 - Codul naþional de construcþie al Canadei 2005

Urmãtoarele articole ºi/sau tabele sunt reproduse din NBC 2005 ºi vor avea referinþa specificã NBC

2005 de la care sunt obþinute.

B1.2.1 - Aplicaþie

Toate informaþiile conþinute în secþiunea B1.2 este aplicabilã la structuri care sunt prezentate în

partea 9 -locuinþe ºi clãdiri mici ale NBC 2005.

B1.2.2 - Materiale

1. Beton

a) [NBC 2005 - 9.3.1.1 (4)] Pentru pereþi drepþi izolaþi din beton care nu depãºesc 2 niveluri ºi având

o înãlþime de la un nivel la altul de maxim 3 m , în clãdiri cu structurã uºoarã, care conþin o singurã

unitate de locuinþã, betonul ºi ranforsarea trebuie sã satisfacã partea a 4-a sau :

http://www.irc.nrc-cnrc.gc.ca/ccmc/regprodevals.shtml

120

CAN/CSA-A23.1 “Materiale pentru beton ºi metode de construcþie cu beton” (Concrete Materials

and Methods of Concrete Construction) ºi cu agregate de maxim 19 mm.

b) [NBC 2005 - 9.3.1.6 (1)] Rezistenþa la compresie a betonului armat dupã 28 de zile nu trebuie

sã fie mai micã de 15 MPa pentru pereþi, coloane, ºeminee ºi hornuri, fundaþii, elevaþiile fundaþiei,

traverse ºi stâlpi înclinaþii.

2. Oþelul beton de armare

a) În conformitate cu CAN/CSA-G80.18-M “Bare trase de oþel pentru armarea betonului”

(Billet-Steel Bars for Concrete Reinforcement);

b) Sã aibã o rezistenþã minimã de rupere de 400 MPa;

c) Sã aibã o petrecere (suprapunere, joantare) de minim 450 mm pentru barele (10M) ºi 650

mm pentru barele (15M).

B.1.2.3 - Talpã ºi elevaþie

B1.2.3.1 - Aplicaþie

Articolele ºi/sau tabelele date în secþiunea B1.2.3 se aplicã la:

[NBC 2005 - 9.15.1.1 (C)] Pereþi drepþi izolaþi din beton de fundaþie ºi fundaþie de beton nesupuse

supraîncãrcãrii ºi:

i) pe soluri stabile cu o presiune de portantã minimã de 100 KPa

ii) pentru clãdiri cu schelet uºor sau construcþie din forme drepte izolate din beton care nu sunt

mai mari de 2 niveluri pe înãlþimea clãdirii, cu o înãlþime maximã de la un nivel la altul de

3 m, ºi care conþin o singurã unitate de locuinþã.

[NBC 2005 - 9.15.3.3] Lãþimea minimã a fundaþiei se va aplica la:

1. Fundaþia suportã:

a. elevaþia de fundaþie a pereþilor, pereþi izolaþi din beton sau cu beton

b. pereþii de deasupra nivelului solului, pereþii izolaþi din beton sau construcþii cu

schelet de lemn uºor

c. construcþii cu niveluri ºi acoperiº cu schelet uºor din lemn

2. Deschiderea grinzilor suportate nu depãºeºte 4,9 m

3. Încãrcarea realã specificatã la oricare nivel suportatã de fundaþie nu depãºeºte 2,4 KPa

B1.2.3.2.- Dimensiunile minime ale fundaþiei

Lãþimea fundaþiei

NBC 2005 - Tabel 9.15.3.4 Dimensiunile minime ale fundaþiei

121

Nrumãrul de niveluri

suportat

Lãþimea minimã a fundaþiei

[mm]Zona minimã de

fundaþie pentru

coloane distanþate 3m

(o.c.)Pereþi exteriori de

sprijin ( )*1

Pereþi interiori de

sprijin ( )*2

1 250 200 0,4

2 350 350 0,75

3 450 500 1,0

( ) Ajustãri ale lãþimilor fundaþiei pentru pereþii exteriori*1

[NBC 2005 - 9.15.3.5] Lãþimea fundaþie pentru pereþii exteriori arãtatã în tabelul 9.15.3.4 trebuie

mãrite cu:

1. 65 mm pentru fiecare nivel de perete aplicat pentru construcþia cu schelet de lemn suportatã

de elevaþia fundaþiei,

2. 130 mm pentru fiecare nivel de construcþie de perete suportat de elevaþia fundaþiei,

3. 150 mm pentru fiecare nivel de construcþie din perete drept izolant din beton suportat de

elevaþia fundaþiei.

( ) Ajustãri la lãþimea fundaþiei pentru pereþii interiori*2

[NBC 2005 - 9.15.3.6 (1)] Lãþimea minimã a fundaþie pentru sarcina interioarã purtatã de peretele

arãtat în tabelul 9.15.3.4 trebuie mãritã cu 100 mm pentru fiecare nivel de construcþie suportat de

fundaþie.

[NBC 2005 - 9.15.3.6 (2)] elevaþia fundaþii fãrã sarcinã interioarã portantã nu trebuie sã fie mai micã

de 200 mm în lãþime pentru pereþi de peste 5,5 m înãlþime ºi lãþimile trebuie mãritã cu 100 mm

pentru fiecare 2,7 m de înãlþime adiþionalã.

Lãþimea fundaþiei

[NBC 2005 - 9.15.3.8] Lãþimea fundaþiei nu trebuie sã fie mai micã de:

a) 100 mm, sau

b) lãþimea proiecþiei fundaþiei dincolo de elementul suportat

B1.2.4 - Elevaþiile fundaþiei

B1.2.4.1 Utilizare

Aplicaþia acestui articol ºi/sau tabelelor date în secþiunea B1.2.4 este supusã urmãtoarelor condiþii:

1. [NBC 2005 - 9.15.4.1 (1)] Formele modulare izolante pentru beton trebuie produse din

polistiren potrivit cerinþelor de performaþã a CAN/ULC-S701 “Acoperire izolatoare termica

de polistiren, plãci ºi þevi” pentru tipul 2, 3 sau 4 de polistiren.

2. [NBC 2005 - 9.15.4.2 (2)] Grosimea betonului în elevaþiile de fundaþie izolatoare drepte din

beton nu trebuie sã fie mai micã de:

a) 140 mm, sau

122

b) grosimea betonului în peretele de deasupra

3. [NBC 2005 - 9.15.4.2 (3)] elevaþiile de fundaþie fãcute din elemente modulare izolante pentu

beton vor fi susþinute lateral în partea de sus ºi în partea de jos. Vã rugãm sã consulaþi

articolul 9.15.4.3 ºi 9.15.4.4 pentru determinarea suporturilor din lateralã din partea de jos

ºi de sus a pereþilor.

B.1.2.4.2 - Armãturã pentru pereþii de fundaþie drepþi izolanþi din beton

Armãturã orizontalã

[NBC 2005 - 9.15.4.1 (1)] Amãtura orizontalã în pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton

a) constau din

i) o barã 10 mm (10M) amplasatã la mai puþin de 300 mm de la partea superioarã a

elevaþiei, ºi

ii) bare 10 mm (10M) la 600 mm o.c. ºi

b) sã fie poziþionatã

i) în jumãtatea interioarã a secþiunii de perete

ii) la cel puþin 30 mm de la suprafaþa interioarã a betonului

Armãturã verticalã

[NBC 2005 - 9.15.4.5 (2)] Amãtura verticalã în pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton trabuie

sã fie:

a) concordanþã cu

i) Tabelul 9.15.4.5.A pentru pereþi de 140 mm [folosiþi pentru cofraje AMVIC de 152

mm]

ii) Tabelul 9.15.4.5.B pentru pereþi de 190 mm [folosiþi pentru cofraje AMVIC de 203

mm]

iii) Tabelul 9.15.4.5.C pentru pereþi de 240 mm [folosiþi pentru cofraje AMVIC de 254

mm]

b) localizat în jumãtatea interioarã a secþiunii peretelui la cel puþin 30 mm de la suprafaþa

interioarã a zidului de beton, ºi

c) unde este întreruptã de deschiderile din perete, nu va fi plastã la mai mult de 600 mm de la

fiecare parte a deschiderilor

123

Tabel 9.15.4.5.A Armãturã verticalã pentru pereþii de fundaþie din beton izolant drepþi de 140 mm

[cofraje AMVIC de 152 mm]

Înãlþimea maximã a terenului finisat

de deasupra nivelului final al

planºeului subsolului

[m]

Armãtura verticalã minimã

Înãlþimea maximã a peretelui nesusþinut al subsolului

1,35 10M at 400 mm o.c. 10M at 400 mm o.c. 10M at 400 mm o.c.


2 10M at 380 mm o.c. 10M at 380 mm o.c. 10M at 380 mm o.c.


2,35 Nedisponibil 10M at 250 mm o.c. 10M at 250 mm o.c.


3 Nedisponibil Nedisponibil 10M at 250 mm o.c.

NBC 2005 - Tabel 9.15.4.5.B Armãturã verticalã pentru pereþii de fundaþie drepþi izolanþi din beton

de 190 mm





[m]



2,44 2,75 3,0

2,2 nu se cere 10M at 400 mm o.c. 10M at 400 mm o.c.




NBC 2005 - Tabel 9.15.4.5.C Armãturã verticalã pentru pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton

de 240 mm





[m]



2,44 2,75 3,0

2,2 nu se cere 10M at 400 mm o.c. 10M at 400 mm o.c.




[NBC 2005 - 9.15.4.5 (3)] Îmbinãri “reci” în pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton trebuie

întãriþi cu mai mult de o barã 15M plastã la nu mai mult de 600 mm ºi înglobatã 300 mm pe ambele

pãrþi ale îmbinãrii.

124

B1.2.5 - Pereþi de deasupra nivelului

B1.2.5.1 - Aplicaþie

Articolele ºi/sau tabelele date în secþiunea B1.2.5 se aplicã la:

[NBC 2005 - 9.20.1.1 (1) (B)] Pereþii drepþi din beton cu cofraj izolant care nu sunt în contact cu

solul care;

i) au o înãlþime de la un nivel la altul de 3 m,

ii) sunt ridicaþi în cladiri cu mai puþin de 2 niveluri în înãlþime ºi conþin numai o singurã unitate

de locuit,

iii) sunt ridicaþi în locaþii unde spectrul seismic al acceleraþiilor rãspunsului, Sa (0,2), este mai

mic de 0,4

B1.2.5.2 - Grosimea pereþilor drepþi din beton cu cofraj modulat izolant

[NBC 2005 - 9.20.17.1 (1)] Grosimea betonului în pereþii drepþi din beton cu cofraj izolant care nu

sunt în contact cu solul trebuie sã fie:

a) mai mare de 140 mm, ºi

b) constantã pe întreaga înãlþime a peretelui

B1.2.5.3 - Armãtura pentru pereþii drepþi din beton cu cofraj modulat izolant

Armãtura orizontalã

[NBC 2005 - 9.20.17.2 (1)] Armãturã orizontalã în pereþii drepþi din beton cu cofraj izolant de

deasupra nivelului trebuie

a) sã fie din

i) o barã 10M plasata la mai puþin de 300 mm de partea superioarã a zidului, ºi

ii) bare de 10M la 600 mm o.c. ºi

b) sã fie plasate în mijlocul treimii secþiunii peretelui

Armãtura verticalã

[NBC 2005 - 9.20.17.2 (2)] Armãtura verticalã în pereþii drepþi din beton cu cofraj izolant de

deasupra nivelului trebuie sã fie:

a) din bare 10M la 400 mm o.c. ºi

b) sã fie plasate în mijlocul treimii secþiunii peretelui

[NBC 2005 - 9.20.17.2 (3)] Armãtura verticalã necesarã din fraza de mai sus ºi întreruptã de golurile

peretelui trebuie plasatã la mai puþin de 600 mm de la fiecare laturã a deschiderii.

125

B1.2.5.4 - Deschideri în pereþi drepþi, din cofraje AMVIC, care nu sunt încãrcaþi cu sarcinã

suplimentarã

[NBC 2005 - 9.20.17.3]

1. Nici un gol nu trebuie sã existe în limita a 1200 mm de la colþurilor de interior ºi exterior a

pereþilor drepþi din cofraje AMVIC care nu sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã.

2. Porþiuni ale pereþilor de deasupra golurilor în pereþii prepþi AMVIC, care nu sunt încãrcaþi

cu sarcinã suplimentarã, trebuie sã aibã o grosime minimã a betonului de 200 mm pe toatã

întinderea golului.

3. Golurile care au mai mult de 600 mm dar mai puþin de 3000 mm în lãþime în pereþii prepþi

AMVIC care sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã trebuie sã fie întãrite în partea superioarã

ºi cea inferioarã cu o barã 10M.

4. Golurile mai mari de 3000 mm în lãþime din pereþii drepþi AMVIC care sunt încãrcaþi cu

sarcinã suplimentarã trebuie întãrite pe toate cele patru laturi cu douã bare 10M.

5. Barele de armare descrise în frazele (3) ºi (4) trebuie sã se prelungeascã 600 mm dincolo de

marginile golului.

6. Întinderea cumulativã a golurilor în pereþii drepþi AMVIC care nu sunt încãrcaþi cu sarcinã

suplimentarã trebuie sã fie mai micã de 70% din lungimea oricãrui perete.

B1.2.5.5 - Buiandrugi peste golurile din pereþii drepþi amvic care sunt încãrcaþi cu sarcinã

suplimentarã

1. În pereþii drepþi din cofraje AMVIC care sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã, buiandrugii

trebuie prevãzuþi peste toate golurile mai mari de 900 mm.

2. Buiandrugii descriºi în fraza de mai sus peste golurile mai mari de 1200 mm trebuie armaþi

la forfecare cu distanþieri (bride) 10M la o distanþare maximã de jumãtate din distanþa de la

partea de jos a barei cãtre partea de sus a buiandrugului.

B1.2.5.6 - Încadrarea suportatã pe pereþii drepþi în sistemAMVIC

[NBC 2005 - 9.20.17.5]

1. Îmbinãrile pentru planºeu suportate pe o laturã a pereþilor drepþi din beton cu cofraj izolant

trebuie sã fie sprijinite pe agãþãtori de îmbinãri fixate la dulapii de lemnul ai grinzii.

2. Dulapii grinzii menþionate în fraza de mai sus trebuie sã fie mai mari de:

a) 38 mm grosime, ºi

b) adâncimea îmbinãrilor planºeului

3. Trebuie folosite ºuruburile de ancorare pentru a fixa dulapii grinzii la pereþii drepþi din

cofraje AMVIC ºi trebuie sã:

a) fie încastrate în perete la o adâncime mai mare de 100 mm, ºi

b) distanþaþi în concordanþã cu tabelul 9.20.17.5 (dedesubt)

NBC 2005 - Tabel 9.20.17.5 Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare pentru conexiunea

grinzilor planºeului la pereþii drepþi AMVIC

Deschiderea

clarã maximã

a planºeului

[m]

Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare

[mm]

ºuruburi de ancorare de 12,7 mm distanþaþi la ºuruburi de ancorare de 16 mm distanþaþi la

2,44 450 500

Deschiderea

clarã maximã

a planºeului

[m]

Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare

[mm]

ºuruburi de ancorare de 12,7 mm distanþaþi la ºuruburi de ancorare de 16 mm distanþaþi la

126

3,0 400 450

4,0 300 400

5,0 275 325

B1.2.5.7 - Ancorarea încadrãrii acoperiºului la partea de sus a pereþilor drepþi AMVIC

[NBC 2005 - 9.20.17.6]

1. Ancorarea acoperiºului sprijinit pe partea de sus a pereþilor drepþi AMVIC trebuie sã fie fixat

la plãcile metalice de sus, care trebuie ancorate la perete cu ºuruburi de ancorare

a) mai mari de 12,7 mm în diametru, ºi

b) distanþate la mai puþin de 1200 mm o.c.

2. ªuruburile de ancorare descrise în fraza de mai sus trebuie plasate în centrul peretelui drept

AMVIC ºi trebuie încastrate la mai mult de 100 mm în beton.

B2.0 - SUA

Existã douã principale surse pentru proiectarea pereþilor drepþi AMVIC în Statele Unite:

1. Metoda prescriptivã pentru cofraje izolante cu beton în construcþia rezidenþialã pregãtitã de

NAHB (Asociaþia Naþionalã a Constructorilor de Case - National Association of Home

Builders) ºi PCA (Asociaþia Ciment Portland - Portland Cement Association). Acest

document este larg recunoscut pentru majoritatea statelor, ºi este stabilit în raportul

ESR-1269 de reglementare a ICC AMVIC (Consiliul Codului Internaþional - International

Code Council) fiind considerat drept o sursã aprobatã de reglementare în domeniu.

2. ACI 318 “Cerinþele codului de construcþie pentru beton structural” (Building Code

Requirements for Structural Concrete) este folosit pentru pereþi care sunt în afara limitelor

competente ºi de aplicabilitate a Metodei Prescriptive. Un inginer proiectant autorizat va

aproba proiectul folosind aceastã resursã.

B2.1 - Metoda prescriptivã

Documentaþia metodei prescriptive poate fi downloadatã online de la urmãtorul link:

www.huduser.org/publications/destech/cofraj2ed.html

Articolele ºi/sau tabelele conþinute aici sunt reproduse din metoda prescriprivã ºi fiecare va avea

referinþa specificã de la care au fost obþinute.

B2.1.1 - Competenþa

[Metoda prescriptivã 1.3]

1. Prevederile metodei prescriptive se aplicã la construirea caselor izolate, pentru o familie ºi

douã familii, caselor din oraº, ºi a altor locuinþe de o singurã familie cuprinse în limitãrile

generale ale tabelului 1.1

http://www.huduser.org/publications/destech/icf2ed.html

127

Metoda prescriptivã - Tabel 1.1 Limitele aplicabilitãþii

Atribut limitare maximã

General

numãrul de niveluri 2 niveluri deasuprea plus un subsol

viteza vântului proiectatã 241 km/h (150 mph) rafale de 3 secunde (209

km/h (130 mph) vitezã maximã)

încãrcarea din zãpada de la sol 3,4 kPa (70 psf)

categoria proiectului seismic Zonele seismice 0, 1, 2, 3 ºi 4 (A, B, C, D1 ºi D2)

Fundaþii

înãlþime de acoperire nebalansatã 2,7 m (9 feet)

densitatea echivalentã a solului 960 kg/m (60 pcf)3

valoarea presupusã a portanþei solului 96 kPa (2000 psf)

Pereþi

greutatea unitãþii de beton 23,6 kN/m (150 pcf)3

înãlþimea peretelui (nesusþinut) 3 m (10 feet)

Niveluri

încãrcarea proprie a nivelului 0,72 kPa (15 psf)

încãrcarea suplimentarã a primului nivel 1,9 kPa (40 psf)

încãrcarea suplimentarã a celui de-al

doilea nivel (camerele de dormit)

1,4 kPa (30 psf9

deschiderea totalã a nivelului 9,8 m (32 feet)

Acoperiº

panta maximã a acoperiºului 12:12

încãrcarea proprie a acoperiºului ºi a

tavanului

0,72 kPa (15 psf)

încãrcarea suplimentarã a acoperiºului

(sarcina zãpezii de la sol)

3,4 kPa (70 psf)

încãrcarea suplimentarã a mansardei 0,96 kPa (20 psf)

deschiderea totalã a acoperiºului

(nesusþinut)

12 m (40 feet)

Pentru SI: 1 foot= 0,3048 m; 1 psf=47,8804 Pa; 1pcf=157,0877 N/m3=16,0179 kg/m3; 1 mph=1,6093 km/h

2. Este necesar un proiect cu calcul ingineresc pentru casele construite de-a lungul liniei de

coastã imediate, cu înclinare spre uragane, supusã valului de furtunã (ex: propietãþi de pe

coasta plajei) sau într-o zonã seismicã periculoase (ex: categoria de proiect seismic E).

128

3. Prevederile metodei prescriptive nu se aplicã la structuri neregulate sau porþiuni de structuri

în categoriile de proiecte seismice C, D1 ºi D2.

B2.1.2 - Specificaþiile materialului

Dimensiunea cofrajului

[Metoda prescriptivã 2.1.1]

1. Sistemele de pereþi drepþi ICF trebuie sã aibe o grosime a betonului de 140 mmpentru pereþii

de subsol ºi 89 mm) pentru pereþii de deasupra nivelului.

Tasarea betonului


Betonul deja amestecat pentru pereþii AMVIC trebuie sã îndeplineascã cerinþele ASTM C 94 [13].

Tasarea maximã nu trebuie sã fie mai mare de 152 mm dupã cum e determinat în conformitate cu

ASTM C 143 [11]. Dimensiunea maximã a agregatului nu trebuie sã fie mai mare de 19 mm.

Excepþie: Tasarea maximã poate sã fie depãºite pentru amestecurile de beton aprobate, rezistente

la segregare, îndeplinind cerinþele de rezistenþa la compresiune, ºi în concordanþã cu recomandãrile

producãtorului de cofraje.

Rezistenþa la compresiune a betonului


1. Rezistenþa specificatã minimã la compresiune, fc’, trebuie sa fie de 17,2 MPa (2,500 psi) la

28 de zile determinatã în concordanþã cu ASTM C 31 [8] ºi ASTM C 39 [9].

2. Pentru categoriile de proiecte seismice D1 ºi D2, rezistenþa minimã la compresiune a

betonului, fc’, trebuie sã fie 20,64 MPa (3000 psi).

Oþelul beton de armare


1. Oþelul beton de armare folosit în cofraj trebuie sã îndeplineascã cerinþele ASTM A 615 [8],

ASTM A 995 [15] sau ASTM A 706 [16].

2. În categoriile de proiecte seismice D1 ºi D2, oþelul de armare trebuie sã îndeplineascã

cerinþele ASTM A706 [16] pentru oþelul uºor aliate.

3. Rezistenþa de rupere minimã a oþelului de armare trebuie sã fie de 40,000 psi, Clasa 40 (300

Mpa) excepþie fãcând categoriile de proiecte seismice D1 ºi D2 unde oþelul de armare trebuie

sã aibe o rezistenþa la rupere minimã de 60,000 psi (Clasa 60) (414 MPa).

4. Oþelul de armare trebuie sã fie acoperit cu minim 20 mm de beton.

129

Materiale -polistiren expandat, ignifugat


1. Cofrajele izolante pentru beton trebuie sã fie construite din spumã plasticã rigidã îndeplinind

cerinþele ASTM C 578 [17].

2. Viteza de rãspândire a flãcãrilor la cofrajele de polistiren expandat, ignifugat care rãmân

încorporate trebuie sã fie mai micã de 75 ºi rata de dezvoltarea a fumului la astfel de cofraje

trebuie sã fie mai micã de 450, testatã în conformitate cu ASTM E 84.

B2.1.3 - Fundaþiile


1. Dimensiunile minime pentru fundaþiile de beton trebuie sã fie aºa cum sunt stabilite mai

departe în tebelul 3.1 (dedesubt)

Metodã prescriptivã - Tabel 3.1 Limitele aplicabilitãþii pentru fundaþii pentru pereþii AMVIC1,2,3

Numãrul minim de niveluri4Sarcina minimã de susþinere a solului (psf)

2000 2500 3000 3500 4000

Grosimea peretelui ICF drept 5,5 inch, 6-inch grilã, sau 6 inch grilã plasã 5

un nivel 15 12 10 9 86

douã niveluri 20 16 13 12 106

Grosimea peretelui ICF plat 7,5 inch, 8 inch grilã, sau 8 inch grilã plasã 5

un nivel 18 14 12 10 87


Grosimea peretelui ICF plat de 9,5 inch 5

un nivel 20 16 13 11 10


Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1psf=47,8804 Pa

-Grosimea minimã a fundaþiei trebuie sã fie mai mare de o treime din lãþimea fundaþiei, 152 mm, sau 279 mm1

o mustaþã de petrecere este necesarã în concordanþã cu Secþiunea 6.0.

-Fundaþiile trebuie sã aibe o lãþime care permite o proiecþie nominalã de 51-mm de la fiecare suprafaþã a2

betonului în perete la marginea fundaþiei.

- Valorile tabelului sunt bazate pe lãþimi de construcþie de 9,8 m deschiderea curatã a podelei ºi acoperiºului).3

-Pereþii de subsol nu trebuie sã fie consideraþi ca un nivel în determinarea lãþimilor fundaþiei.4

-Grosimea realã este datã pentru pereþii drepþi în timp ce grosimea nominalã este datã pentru pereþii cu grilã5

din oþel beton ºi plasã grilã.Consultaþi Secþiunea 2.0 pentru dimensiunile reale ale grosimii grilei din oþel beton

ºi a grilei plasã.

-Aplicabil pentru fundaþiile ICF drepte de 191-mm grosime sau de 241-mm grosime ce susþin niveluri de ICF6

drept cu grosime de 88,9-mm.

-Aplicabil, pentru fundaþiile ICF drepte de 241-mm grosime ce susþin niveluri de ICF drept cu grosime de 144-7

mm.

130

2. Fundaþiile ridicate pe sol cu o valoare a sarcinii mai micã de 96 KPa (2,000 psf) trebuie sã

fie proiectate în concordanþã cu practicile proiectãrii inginereºti acceptate.

B2.1.3.1 - Conexiune Perete de fundaþie - Fundaþie[Metoda prescriptivã - 6.1]

1. Nici o armãturã verticalã nu este necesarã (ex: mustaþã de petrecere) de-a lungul îmbinãrii

între peretele de fundaþie ºi fundaþie în una din urmãtoarele situaþii:

- Înãlþimea umpluturii nu depãºeºte 1,2 m

- Placa de podea interioarã este instalatã în concordanþã cu Figura 3.3 înaintea

umplerii.

- O sprijinire temporarã este instalatã la partea de jos a peretelui de fundaþie înainte de

umplere ºi rãmâne pe loc în timpul construcþiei pânã ce placã de fundaþie interioarã

este realizatã în concordanþã cu Figura 3.3 sau peretele este sprijinit de umpluturã pe

ambele pãrþi (ex: perete suport).

2. Pentru pereþii de fundaþie care nu îndeplinesc una din cerinþele de mai sus, armãturi verticale

(ex: mustaþã de petrecere) trebuie instalat de-a lungul îmbinãrii dintre peretele de fundaþie

ºi fundaþie distanþate la 1,2 m la centru în concordanþã cu Figura 6.1.

3. Armãtura verticalã (ex: mustãþi de petrecere) trebuie sã fie prevãzitã pentru toþi pereþii de

fundaþie pentru clãdirile localizate în regiuni cu rafale ale vîntului de 3 secunde ºi viteze mai

mari de 209 km/h sau localizate în categorii de proiecte seismice D1 ºi D2 la 457 mm la

centru.

Excepþie: Armãtura verticalã a peretelui de fundaþie plasatã la intervale de 1,2 m la centru trebuie

sã se extindã 203 mm în fundaþie în loc de folosirea unor mustãþi de petrecere dupã cum este arãtat

în Figura 6.1.

B2.1.4 - Cerinþele peretelui de fundaþie

Pereþi din spaþiu de jos

[Metoda prescriptivã - 3.2.2]

Aplicabilã la pereþi de 1,5 m sau mai scunzi cu o umpluturã pe înãlþime de 1,2 m pentru construcþii

cu un singur nivel, cu încãrcarea nivelului de deasupra peretelui din spaþiul de jos.

1. Pereþii ICF pentru spaþiile de jos trebuie sã fie susþinuþi lateral în partea de sus ºi partea de

jos a peretelui în concordanþã cu secþiunea 6.0.

2. Un minim de o barã de nr. 4 trebuie sã fie plasat în interiorul a 305 mm al pãrþii superioare

a peretelui de spaþiu de jos.

Armãturã verticalã trebuie sã fie ca în tabelul 3.2 (dedesubt). Pentru pereþii de spaþiu de jos care

suportã peretele ICF de deasupra. Armãtura verticalã trebuie sã fie mai mare decât cea cerutã în

tabelul 3.2 sau tebelul 4.2 în secþiunea urmãtoare.

131

Metodã prescriptivã – Tabel 3.2 Armãturã minimã pentru perete vertical ICF pentru spaþiu de

jos1,2,3,4,5,6

Forma

pereþilor

de beton

Grosimea peretelui Armãturã verticalã minimã7

[inches] [mm]densitatea maximã echivalentã

30 pcf 45 pcf 60 pcf

Drept

3,5 88,9 #3@16"; #4@32" #3@18"; #4@28"; #5@38"#3@12"; #4@22";

#5@28"

5,5 139,7 #3@24"; #4@48" #3@24"; #4@48" #3@24"; #4@48"

7,5 190,5 N/R N/R N/R

Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m .3

- Valorile tabelului sunt bazate pe barele de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi)1

ºi beton cu o rezstenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi).

- N/R indicã faptul cã nu este necesarã armãturã verticalã pentru perete2

- Când este folosit oþel beton de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 414 Mpa (60,000 psi), se permite3

ca distanþarea barelor sã fie înmulþitã cu 1,5. Când se impune armarea, nu trebuie sã fie mai puþinã de o barã

#4 la 1,2 m la centru.

- Aplicabil numai la pereþi de spaþiu de jos cu înalþime de 1,5 m sau mai micã cu o înãlþime maximã a4

umpluturii de 1,2 m.

- Interpolarea nu trebuie permisã5

- Pereþii trebuie susþinuþi lateral în partea de sus înainte de umplere.6

- Grosimea realã este arãtatã pentru pereþii drepþi în timp ce grosimea nominalã este datã pentru pereþii cu7

armãturã grilã sau grilã plasã. Consultaþi Secþiunea 2.0 pentru dimensiuni ºi grosimi reale ale grilei ºi ale grilei

plasã.

- Aplicabil numai la construcþii cu un nivel cu sarcina nivelului deasupra peretelui spaþiului de jos.8

Pereþii de subsol


1. Pereþii de subsol trebuie susþinuþi lateral în partea superioarã ºi cea inferioarã a

peretelui în concordanþã cu secþiunea 6.0.

2. Armãtura minimã orizontalã trabuie sã fie cea din tabelul 3.3

Metoda prescriptivã - Tabel 3.3 Armãturã pentru pereþi minimã orizontalã pentru pereþii ICF de

subsol

Înãlþimea maximã a

peretelui de subsol Localizarea armãturii orizontale

[metri] [feet]

0,8 2,4 O barã nr.4 în interiorul valorii de 305 mm a pãrþii superioare a peretelui de nivel ºi

o barã nr.4 aproape la jumãtatea înãlþimii peretelui de nivel


o barã nr.4 aproape de treimea legãturii cu peretele de nivel


o barã nr.4 aproape de treimea legãturii cu peretele de nivel


Cerinþele armãturii orizontale sunt pentru bare de armare cu o rezistenþã la rupere mai mare de 276

132

MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rezistenþã la compresiune minimã de 17,2 MPa (2,500 psi).

3. Armarea verticalã a peretelui trebuie sã fie ca în urmãtoarele tabele:

a) Metoda prescriptivã tabel 3.4 - Pentru folosirea cu pereþi de subsol AMVIC 152 mm

b) Metoda prescriptivã tabel 3.5 - Pentru folosirea cu pereþi de subsol AMVIC 203 mm

c) Metoda prescriptivã tabel 3.6 - Pentru folosirea cu pereþi de subsol AMVIC 254 mm

Metoda prescriptivã - Tabel 3.4 Armãturã verticalã minimã pentru pereþii drepþi ICF, pentru subsol,

groºi de 140 mm1,2,3,4,5

Înãlþimea maximã

a peretelui

Înãlþimea.maximã

a umpluturii6 Armãturã verticalã minimã

[cm] [feet] [cm] [feet]Densitatea maximã echivalentã


20,32 8

10,16 4 #4@48" #4@48" #4@48"

12,70 5 #4@48"#3@12"; #4@22";

#5@32"; #6@40"

#3@8"; #4@14";

#5@20"; #6@26"

15,24 6 #3@12"; #4@22";

#5@30"; #6@40"

#3@8"; #4@14";

#5@20"; #6@24"

#3@6"; #4@10";

#5@14"; #6@20"

17,78 7 #3@8"; #4@14";

#5@22"; #6@26"

#3@5"; #4@10";

#5@14"; #6@18"

#3@4"; #4@6";

#5@10"; #6@14"

22,86 9

10,16 4 #4@48" #4@48" #4@48"

12,70 5 #4@48"#3@12"; #4@20";

#5@28"; #6@36"

#3@8"; #4@14";

#5@20"; #6@22"

15,24 6#3@10"; #4@20";

#5@28"; #6@34"

#3@6"; #4@12";

#5@18"; #6@20"

#4@8"; #5@14";

#6@16"

17,78 7#3@8"; #4@14";

#5@10"; #5@20";

#4@8"; #5@12";

#6@16"

#4@6"; #6@22"

#6@12"

20,32 8#3@6"; #4@10";

#5@6"; #5@14";

#4@6"; #5@10";

#6@16"

#4@4"; #6@12"

#6@8"

25,40 10

10,16 4 #4@48" #4@48" #4@48"

12,70 5 #4@48"#3@10"; #4@18";

#5@26"; #6@30"

#3@6"; #4@14";

#5@18"; #6@20"

15,24 6#3@10"; #4@18";

#5@24"; #6@30"

#3@6"; #4@12";

#5@16"; #6@18"

#3@4"; #4@8";

#5@12"; #6@14"

17,78 7#3@6"; #4@12";

#5@16"; #6@18"

#3@4"; #4@8";

#5@12"

#4@6"; #5@8";

#6@10"

20,32 8#3@4"; #4@8";

#5@12"; #6@14"

#4@6"; #5@8";

#6@12"

#4@4"; #5@6";

#6@8"

22,86 9#3@4"; #4@6";

#5@10"; #6@12"

#4@4"; #5@6";

#6@8"

#5@4"; #6@6"



ºi beton cu o rezstenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi)

- Distanþarea barei este permis sã fie multiplicatã cu 1,5 când este folosit oþel beton de armare cu o rezistenþã2

133

la rupere minimã de 414 Mpa (60,000 psi). Armarea nu trebuie sã fie mai micã de o barã #4 la 1,2 m la centru.

- Criteriul de deviere este L/240, unde L este înãlþimea peretelui de subsol în inches.3

- Interpolarea nu trebuie permisã.4

- Pereþii trebuie susþinuþi lateral în partea de sus înainte deturnarea betonului.5

- Consultaþi Secþiunea 1.0 pentru definiþia înîlþimii umpluturii.6

Metoda prescriptivã - Tabel 3.5 Armãturã verticalã minimã în pereþii drepþi ICF din subsol groºi de

191 mm1,2,3,4,5


a peretelui

Înãlþimea.maximã

a umpluturii6 Armãturã verticalã minimã



20,32 8

10,16 4 N/R N/R N/R

12,70 5 N/R N/R N/R

15,24 6 N/R N/R N/R

17,78 7 N/R#4@14"; #5@20";

#6@28"

#4@10"; #5@16";

#6@20"

22,86 9

10,16 4 N/R N/R N/R

12,70 5 N/R N/R N/R

15,24 6 N/R N/R#4@14"; #5@20";

#6@28"

17,78 7 N/R#4@12"; #5@18";

#6@26"

#4@8"; #5@14";

#6@18"

20,32 8#4@14"; #5@22";

#6@28"

#4@8"; #5@14";

#6@18"

#4@6"; #5@10";

#6@14"

25,40 10

10,16 4 N/R N/R N/R

12,70 5 N/R N/R N/R

15,24 6 N/R N/R#4@12"; #5@18";

#6@26"

17,78 7 N/R#4@12"; #5@18";

#6@24"

#4@8"; #5@12";

#6@18"

20,32 8#4@12"; #5@20";

#6@26"

#4@8"; #5@12";

#6@16"

#4@6"; #5@8";

#6@12"

22,86 9#4@10"; #5@14";

#6@20"

#4@6"; #5@10";

#6@12"

#4@4"; #5@6";

#6@10"






- N/R indicã faptul cã nu este necesarã armãturã3




- Consultaþi Secþiunea 1.0 pentru definiþia înãlþimii umpluturii.7

134

Metoda prescriptivã - Tabel 3.6 Armãturã verticalã minimã în pereþii drepþi ICF din subsol groºi de

241 mm1,2,3,4,5


a peretelui

Înãlþimea.maximã a

umpluturii6 Armãturã verticalã minimã



20,32 8

10,16 4 N/R N/R N/R

12,70 5 N/R N/R N/R

15,24 6 N/R N/R N/R

17,78 7 N/R

22,86 9

10,16 4 N/R N/R N/R

12,70 5 N/R N/R N/R

15,24 6 N/R N/R N/R

17,78 7 N/R N/R#4@12"; #5@18";

#6@26"

20,32 8 N/R#4@12"; #5@18";

#6@26"

#4@8"; #5@14";

#6@18"

25,40 10

10,16 4 N/R N/R N/R

12,70 5 N/R N/R N/R

15,24 6 N/R N/R#4@18"; #5@26";

#6@36"

17,78 7 N/R N/R #4@10"; #5@18";

#6@24"

20,32 8 N/R#4@12"; #5@16";

#6@24"

#4@8"; #5@12";

#6@16"

22,86 9 N/R#4@8"; #5@12";

#6@18"

#4@6"; #5@10";

#6@12"






- N/R indicã faptul cã nu este necesarã armãturã3




- Consultaþi Secþiunea 1.0 pentru definiþia înîlþimii umpluturii.7

Cerinþele seismice pentru pereþii de subsol


1. Pereþii de beton pentru fundaþie care susþine pereþi ICF la nivelul de deasupra în proiecte de

categoria seismicã C trebuie armaþi cu minim o barã nr.5 la 610 mm la centru (în ambele

sensuri) sau la o distanþare mai micã dacã este cerutã de tabelele 3.2 la 3.6

135

2. Pereþii de beton pentru fundaþie care susþin pereþi ICF la nivelul de deasupra în proiectele de

categorii seismice D1 ºi D2 trebuie armaþi cu minim o barã nr.5 la o distanþare de 457 mm

la centru (în ambele sensuri) sau o distanþare mai micã dacã este cerutã de tabelele 3.2 la 3.6

ºi rezistenþa minimã la compresiune a betonului trebuie sã fie de 20,5 MPa (3,000 psi).

Armãtura verticalã trebuie sã fie continuã cu armãtura verticalã a peretelui de deasupra

nivelului. Alternativ, armãtura trebuie sã se extindã minim 40 de diametre în peretele ICF

de deasupra nivelului, creând o lungime de petrecere cu armãtura peretelui de deasupra

nivelului sau sã se extindã 610 mm terminându-se cu o îndoiturã la 90E de 15,24 în lungime.

B2.1.5 - Pereþi de deasupra nivelului fundaþiei

Presiunile vântului

[Metoda prescriptivã - 4.1]

1. Presiunea vântului luatã în calcul din tabelului 4.1 trebuie folositã pentru determinarea

necesarului de armãturã verticalã a pereþilor.

Metoda prescriptivã - Tabel 4.1 Presiunea minimã a vântului de calcul pentru stabilirea armãturii

verticalã a peretelui

Tebele pentru pereþii de deasupra nivelului1

Viteza vântului

Presiunea vântului

Închis Parþial închis2

Expunere Expunere3 3

B C D B C D

[km/h] [mph] [kN/m ] [psf] [kN/m ] [psf] [kN/m ] [psf] [kN/m ] [psf] [kN/m ] [psf] [kN/m ] [psf]2 2 2 2 2 2

136.79 85 0.8622 18 1.1496 24 1.3891 29 1.1017 23 1.4849 31 1.7723 37

144.8 90 0.958 20 1.2933 27 1.5328 32 1.1975 25 1.6765 35 1.9639 41

160.9 100 1.1496 24 1.6286 34 1.8681 39 1.4849 31 2.0597 43 2.4429 51

177 110 1.3891 29 1.9639 41 2.2992 48 1.8202 38 2.4908 52 2.9219 61

193.1 120 1.6765 35 2.2992 48 2.7303 57 2.1555 45 2.9698 62 3.4967 73

209.2 130 1.9639 41 2.6824 56 3.1614 66 2.5387 53 3.4967 73 40.907 854

225.3 140 2.2513 47 3.1135 65 3.6883 77 2.9219 61 40.428 844 47.613 994

241.4 150 2.5866 54 3.5925 75 42.344 884 3.353 70 46.176 964 54.798 1144

Pentru SI: 1 psf=0,0479 kN/m ; 1 mph=1,6093 km/h2

- Acest tabel se bazeazã pe componentele ASCE 7-98 ºi exercitarea presiunii vântului folosind o înãlþime medie1

a acoperiºului de 10,7 m (35 ft) ºi o suprafaþã de referinþã de 0,9 m (10 ft2).2

- Clasificãrile închiderilor sunt aºa cum sunt definite în Secþiunea 1.5.2

- Categoriile de expunere sunt aºa cum sunt definite în Secþiunea 1.5.3

- Pentru presiuni ale vântului mai mari de 3,8 kN/m (80 psf), este nevoie ca proiectul sã þinã seama de4 2

reglementãrile ºi recomandãrile fabricantului.

2. Dacã se iau în considerare hãrþi cu vitezã ale vântului mai mari sau se proiecteazã estimând

viteze ale vântului mai mari, proiectantul trebuie sã transforme viteza vântului în rafale de

136

vânt de 3 secunde în concordanþã cu Tabelul C1.1 pentru a se folosi cu tabelele date în

aceastã secþiune.

Metoda prescriptivã - Tabel C1.1 Transformarea vitezei vântului

Vitezã vântului mai mare de [km/h] 113 121 129 145 161 177 193 209

[mph] 70 75 80 90 100 110 120 130

Rafalã de 3 secunde [km/h] 137 145 161 177 193 209 225 241

[mph] 85 90 100 110 120 130 140 150

Metoda prescriptivã - Tabel 4.2 Armãturã verticalã minimã pentru peretele drept ICF de deasupra1, 2, 3

Presiunea vântului luatã

în calcu


a peretelui pe etaj

Armãturã.verticalã minimã 4, 5

Perete ce susþine

acoperiºul sau nu au

încãrcare suplimentarã

Cadru uºor de susþinere

a celui de-al doilea

nivel ºi a acoperiºului

Cadru uºor de

susþinerea a celui de-al

doilea nivel ICF ºi a

acoperiºului

grosimea minimã a peretelui (incheas)

[kN/m ] [psf] [m] [feet] 3,5 5,5 3,5 5,5 3,5 5,52

20 8 #4@48" #4@48" #4@48" #4@48" #4@48" #4@48"

9 #4@48" #4@48" #4@48" #4@48" #4@48" #4@48"

10 #4@38" #4@48" #4@40" #4@48" #4@42" #4@48"

30 8 #4@42" #4@48" #4@46" #4@48" #4@48" #4@48"

9 #4@32;”

#5@48"

#4@48" #4@34";

#5@48"

#4@48" #4@34";

#5@48"

#4@48"

10 necesitã

proiect

#4@48" necesitã

proiect

#4@48" necesitã

proiect

#4@48"

40 8 #4@30";

#5@48"

#4@48" #4@30";

#5@48"

#4@48" #4@32";

#5@48"

#4@48"

9 necesitã

proiect

#4@42" necesitã

proiect

#4@46" necesitã

proiect

#4@48"

10 #4@32";

#5@48"

necesitã

proiect

#4@34";

#5@48"

necesitã

proiect

#4@38" necesitã

proiect

50 8 #4@20";

#5@30"

#4@42" #4@22";

#5@34"

#4@46" #4@24";

#5@36"

#4@48"

9 necesitã

proiect

#4@34";

#5@48"

necesitã

proiect

#4@34";

#5@48"

necesitã

proiect

#4@38"

10 necesitã

proiect

#4@26";

#5@38"

necesitã

proiect

#4@26";

#5@38"

necesitã

proiect

#4@28";

#5@46"

60 8 necesitã

proiect

#4@34";

#5@48"

necesitã

proiect

#4@36" necesitã

proiect

#4@40"

9 necesitã

proiect

#4@26";

#5@38"

necesitã

proiect

#4@28";

#5@46"

necesitã

proiect

#4@34";

#5@48"

10 necesitã

proiect

#4@22";

#5@34"

necesitã

proiect

#4@22";

#5@34"

necesitã

proiect

#4@26";

#5@38"

Presiunea vântului luatã

în calcu


a peretelui pe etaj

Armãturã.verticalã minimã 4, 5

Perete ce susþine

acoperiºul sau nu au

încãrcare suplimentarã

Cadru uºor de susþinere

a celui de-al doilea

nivel ºi a acoperiºului

Cadru uºor de

susþinerea a celui de-al

doilea nivel ICF ºi a

acoperiºului

grosimea minimã a peretelui (incheas)

[kN/m ] [psf] [m] [feet] 3,5 5,5 3,5 5,5 3,5 5,52

137

70 8 necesitã

proiect

#4@28";

#5@46"

necesitã

proiect

#4@30";

#5@48"

necesitã

proiect

#4@34";

#5@48"

9 necesitã

proiect

#4@22";

#5@34"

necesitã

proiect

#4@22";

#5@34"

necesitã

proiect

#4@24";

#5@36"

10 necesitã

proiect

#4@18";

#5@26"

necesitã

proiect

#4@20";

#5@28"

necesitã

proiect

#4@16";

#5@30"

80 8 necesitã

proiect

#4@26";

#5@38"

necesitã

proiect

#4@26";

#5@38"

necesitã

proiect

#4@28";

#5@46"

9 necesitã

proiect

#4@20";

#5@30"

necesitã

proiect

#4@20";

#5@30"

necesitã

proiect

#4@21";

#5@34"

10 necesitã

proiect

#4@14";

#5@24"

necesitã

proiect

#4@14";

#5@24"

necesitã

proiect

#4@16";

#5@26"

Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 m; 1 mph=1,6093 km/h

- Valorile din acest tabel sunt bazate pe barele de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi) ºi beton1

cu o rezistenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi)

- Criteriul de deviere este L/240, unde L este înãlþimea peretelui de la nivel în inches.2


- Se permite sã fie mãritã distanþarea armãrii pentru pereþi de 88,9 mm cu maxim 1,6 atunci când oþelul beton de armare are4

o rezistenþa minimã la rupere de 414 MPa (60,000 psi) este folosit. Armarea nu trebuie sã fie mai micã de o barã #4 la 1,2 m

la centru.

- Se permite sã fie mãritã distanþarea armãrii pentru pereþi de 139,7 mm cu maxim 1,5 atunci când oþelul beton de armare are5

o rezistenþa minimã la rupere de 414 MPa (60,000 psi) este folosit. Armarea nu trebuie sã fie mai micã de o barã #4 la 1,2 m

la centru.

- Nu se permite un perete de 8,89 cm dacã sunt folosite margini de lemn pentru susþinerea sarcinilor nivelului ºi acoperiºului.6

Armãtura peretelui de deasupra


1. Armarea orizontalã a peretelui este necesarã sub forma unei bare nr. 4 în interiorul valorii

de 305 mm de la partea superioarã a peretelui, o barã nr. 4 în interiorul valorii de 305 mm

de la nivelul finisat, ºi o barã nr.4 în apropierea treimei în tot restul peretelui.

2. Armarea verticalã a peretelui trebuie sã fie conform Tabelului 4.2 dat de metoda prescriptive.

Acest tabel poate fi folosit pentru AMVIC de 100 mm ºi 152 mm pentru pereþii de deasupra.

Cerinþele seismice ºi de vânt


1. În categoria de proiect seismic C, armarea minimã verticalã ºi orizontalã trebuie sã fie o barã

nr.5 la 610 mm la centru sau o distanþare mai micã dacã este cerutã de tabelul 4.2.

2. În categoriile de proiect seismic D1 ºi D2, armarea minimã verticalã ºi orizontalã trebuie sã

fie o barã nr.5 la o distanþare maximã de 457 mm la centru sau o distanþare mai micã dacã

este cerutã de tabelul 4.2 ºi rezistenþa minimã la compresiune a betonului este 20,5 MPa

138

(3,000 psi).

3. Pentru presiunea vântului consideratã mai mare de 1,9 kPa (40 psf) sau categoria de proiect

seismic C ori mai mare, toate armãrile verticale ale peretelui în cel mai de sus nivel ICF

trebuie terminate cu o îndoiturã la 90 de grade. Îndoitura trebuie sã aibã o lungime minimã

de 152 mm paralelã cu armãtura orizontal a peretelui ºi sã fie poziþionatã în interiorul valorii

de 102 mm de la suprafaþa superioarã a peretelui ICF. În plus, armãrura orizontalã a

peretelui, la colþurile exterioare ale clãdirii, trebuie terminate cu o îndoiturã la 90 de grade

rezultând o lungime a îmbinãrii de suprapunere (joantare), minimã de 40 diametre, cu

armãtura orizontalã a peretelui intersectat. Razele îndoiturilor nu trebuie sã fie mai mici de

102 mm.

Cerinþe de proiectare pentru golurile din pereþi date de solicitãrile seismice ºi de vânt


1. Dimensionarea peretelui solid pentru diferite presiuni ale vântului se face consultând

tabelele 5.1, 5.2A, 5.2B ºi 5.2C.

Metoda prescriptivã - Tabel 5.1 Presiunea exercitatã de vânt pentru determinarea dimensiunilor

peretelui solid1

Viteza vântului

(mph)

Presiunea datã de viteza vântului ()

expunere2

B C D

km/h mph kN/m psf kN/m psf kN/m psf2 2 2

137 85 0.67 14 0.91 19 1.10 23

145 90 0.77 16 1.01 21 1.20 25

161 100 0.91 19 1.25 26 1.48 31

177 110 1.10 23 1.53 32 1.77 37

193 120 1.29 27 1.82 38 2.11 44

209 130 1.53 32 2.11 44 2.49 52

225 140 1.77 37 2.44 51 2.87 60

241 150 2.06 43 2.83 59 33.19 693


- Valorile din tabel se bazeazã pe ASCE 7-98 Figura 6-4 presiunile vântului în raport cu viteza, pentru clãdirile1

joase folosind o înãlþime mijlocie a acoperiºului de 10,7 m (35 ft).

- Categoriile de expunere sunt definite în Secþiunea 1.5.2

- Proiectul este necesar în concordanþã reglementãrile în domeniu ºi normele fabricantului.3

139

Metoda prescriptivã - Tabel 5.2 ACerinþe ale lungimii minime a capãtului peretelui solid pentru

pereþi drepþi ICF (vânt perpendicular1, 2, 3, 4, 5

Presiunea vitezei proiectate (psf)Lungimea minimã a peretelui solid la capãt

(feet)Categoria

pertelui

Llungimea

peretelui lateral L

(feet)

Panta

acoperiºului20 25 30 35 40 45 50 60

Nivelul

superior din

douã niveluri

16

#1:12 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00

5:12 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,25 4,50

7:12 4,00 4,25 4,25 4,5 4,75 4,75 5,00 5,504

12:12 4,25 4,50 4,75 5,00 5,25 5,50 5,75 6,254

24

#1:12 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,25 4,50

5:12 4,00 4,00 4,00 4,25 4,25 4,50 4,50 4,75

7:12 4,25 4,50 4,75 5,00 5,25 5,50 5,75 6,254

12:12 4,75 5,00 5,25 5,75 6,00 6,50 6,75 7,504

32

#1:12 4,00 4,00 4,00 4,00 4,25 4,25 4,50 4,75

5:12 4,00 4,00 4,25 4,50 4,50 4,75 5,00 5,25

7:12 4,50 5,00 5,25 5,50 6,00 6,25 6,50 7,254

12:12 5,00 5,50 6,00 6,50 7,00 7,25 7,75 8,754

40

#1:12 4,00 4,00 4,25 4,25 4,50 4,50 4,75 5,00

5:12 4,00 4,25 4,50 4,75 4,75 5,00 5,25 5,50

7:12 4,75 5,25 5,75 6,00 6,50 7,00 7,27 8,004

12:12 5,50 6,00 6,50 7,25 7,25 7,75 8,25 104

50

#1:12 4,00 4,25 4,25 4,50 4,75 4,75 5,00 5,50

5:12 4,25 4,50 4,75 5,00 5,25 5,50 5,75 6,00

7:12 5,25 5,75 6,25 6,75 7,25 7,75 8,25 9,254

12:12 6,00 6,75 7,50 8,00 8,75 9,50 10,25 11,504

60

#1:12 4,00 4,25 4,50 4,75 5,00 5,25 5,25 5,75

5:12 4,50 4,75 5,00 5,35 5,50 5,75 6,00 6,75

7:12 5,50 6,25 6,75 7,50 8,00 8,50 9,25 10,254

12:12 6,50 7,25 8,25 9,00 9,75 10,50 11,50 13,004


- Valorile din tabel sunt pentru barele de oþel beton de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa1

(40,000 psi) ºi beton cu o rezistenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi)

- Valorile din tabel sunt pentru un perete plat de grosime 88,9 mm. Pentru un perte plat cu grosime 139,7 mm,2

înmulþiþi valorile din tabel cu 0,9. Valorile rezultate nu vor fi în lungimi de perete solid mai mic de 1,2 m (4 ft).

- Valorile din tabel sunt pentru o înãlþime maximã a peretelui nesusþinut de 3,0 m (10 ft).3

- Valorile sunt bazate pe o deschidere a peretelui de capãt a clãdirii de 9,1 m (30 foot). Pentru un perete de capãt4

al cladirii de 13,7 m (45 ft) ºi o înclinarea a acoperiºului mai mare de 7:12, înmulþiþi valorile din tabel cu 1,2.

Pentru un perete de capãt al cladirii de 18,3m (60 ft) ºi o înclinarea a acoperiºului mai mare de 7:12, înmulþiþi

valorile din tabel cu 1,4.

- Interpolare liniarã este permisã. 5

140

Metoda prescriptivã - Tabel 5.2 B Cerinþe ale lungimii minime a capãtului peretelui solid pentru

pereþi drepþi ICF (vânt perpendicular)1, 2, 3, 4, 5

Presiunea vitezei proiectate (psf)Lungimea minimã a peretelui solid la capãt

(feet)Categoria

pertelui

Lungimea

peretelui lateral

L

(feet)

Panta

acoperiºului20 25 30 35 40 45 50 60

Primul nivel

din douã

nuveluri

16

#1:12 4,00 4,25 4,50 4,75 5,00 5,25 5,25 5,75

5:12 4,50 4,75 5,00 5,25 5,50 5,75 6,00 6,75

7:124 4,50 5,00 5,25 5,75 6,00 6,25 6,75 7,25

12:124 5,00 5,25 5,75 6,25 6,50 7,00 7,25 8,25

24

#1:12 4,50 4,75 5,00 5,25 5,50 5,75 6,00 6,75

5:12 4,75 5,25 5,50 6,00 6,25 6,75 7,00 7,75

7:124 5,25 5,75 6,25 6,75 7,00 7,50 8,00 9,00

12:124 5,50 6,25 6,75 7,25 8,00 8,50 9,00 10,25

32

#1:12 4,75 5,00 5,50 5,75 6,25 6,50 6,75 7,50

5:12 5,25 5,75 6,25 6,75 7,25 7,50 8,00 9,00

7:124 5,75 6,50 7,00 7,75 8,25 9,00 9,50 10,75

12:124 6,25 7,00 7,75 8,50 9,25 10,00 10,75 12,25

40

#1:12 5,00 5,50 5,75 6,25 6,75 7,25 7,50 8,50

5:12 5,50 6,25 6,75 7,25 8,00 8,50 9,00 10,25

7:124 6,25 7,00 7,75 8,75 9,50 10,25 11,00 12,50

12:124 7,00 8,00 8,75 9,75 10,75 11,50 12,50 14,25

50

#1:12 5,50 6,00 6,50 7,00 7,50 8,00 8,50 9,50

5:12 6,00 6,75 7,50 8,25 9,00 9,75 10,50 11,75

7:124 7,00 8,00 9,00 10,00 10,75 11,75 12,75 14,50

12:12 7,75 9,00 10,00 11,25 12,25 13,50 14,75 17,004

60

#1:12 5,75 6,50 7,00 7,50 8,25 8,75 9,50 10,75

5:12 6,75 7,50 8,25 9,25 10,00 10,75 11,75 13,25

7:124 7,75 9,00 10,00 11,00 12,25 13,25 14,50 16,75

12:124 8,75 10,00 11,50 12,75 14,00 15,50 16,75 19,50





înmulþiþi valorile din tabel cu 0,9. Valorile rezultate nu vor fi în lungimi de perete solid mai mic de 1,2 m.

- Valorile din tabel sunt pentru o înãlþime maximã a peretelui nesusþinut de 3,0 m.3

- Valorile sunt bazate pe o deschidere a peretelui de capãt a clãdirii de 9,1 m. Pentru un perete de capãt al4

cladirii de 13,7 m ºi o înclinarea a acoperiºului mai mare de 7:12, înmulþiþi valorile din tabel cu 1,2. Pentru un

perete de capãt al cladirii de 18,3m ºi o înclinarea a acoperiºului mai mare de 7:12, înmulþiþi valorile din tabel

cu 1,4.

141


Metoda prescriptivã - Tabel 5.2 C Cerinþe ale lungimii minime a peretelui solid pentru pereþi drepþi

ICF (vânt paralel)1, 2, 3, 4, 5

Presiunea vitezei proiectate (psf)Lungimea minimã a peretelui lateral

(feet)

Categoria perteluiLungimea peretelui

lateral L

(feet) 20 25 30 35 40 45 50 60

Nivelul superior

din douã

nuveluri

16 4 4 4 4 4,25 4,25 4,5 4,75

24 4 4,25 4,5 4,75 4,75 5 5,25 5,5

32 4,5 4,75 5 5,25 5,5 6 6,25 6,75

40 5 5,5 5,75 6,25 6,75 7 7,5 8,25

50 5,75 6,25 7 7,5 8,25 8,75 9,5 10,75

60 6,5 7,5 8,25 9,25 10 10,75 11,75 13,25

Primul nivel din

douã nuveluri

16 4,25 4,5 4,75 5 5,25 5,5 5,75 6,5

24 4,75 5,25 5,5 6 6,25 6,75 7 8

32 5,5 6 6,5 7 7,5 8 8,75 9,75

40 6,25 7 7,5 8,25 9 9,75 10,5 12

50 7,25 8,25 9,25 10,25 11,25 12,25 13,25 15,25

60 8,5 9,75 11 12,25 13,5 15 16,25 18,75





înmulþiþi valorile din tabel cu 0,9. Valorile rezultate nu vor fi în lungimi de perete solid mai mic de 1,2 m.

- Valorile din tabel sunt pentru o înãlþime maximã a peretelui nesusþinut de 3,0 m.3

- Valorile tabelului sunt pentru acoperiºul cu o înclinare maximã de 12:12.4


2. Lungimea peretelui solid pentru categoriile de proiect seismic C, D1 ºi D2 trebuie sã

fie conform tabelului 5.5.

Metoda prescriptivã - Tabel 5.5 Procentul minim a lungimii peretelui exterior fãrã goluri categoriile

de proiect seismic C ºi D 1, 2

Tipul peretelui ICF ºi grosimea

minimã a peretelui (inches)

Lungimea minimã a peretelui fãrã goluri (procent)

Un nivel sau nivelul

superior al construcþiei

cu douã niveluri

Susþinerea peretelui, a

cadrului uºor al nivelului

superior ºi a acoperiºului

Susþinerea peretelui

nivelului superior

ICF ºi a acoperiºului

Categorie de proiect seismic C 20 procente 25 procente 35 procente3

Categorie de proiect seismic D1 25 procente 30 procente 40 procente4

Categorie de proiect seismic D2 30 procente 35 procente 45 procente4

Pentru SI: 1 inch=2,54 cm; 1 mph=1,6093 km/h

- Procentajele de bazã sunt aplicabile pentru înãlþime maximã a peretelui nesusþinut de 3,0 m, construcþie1

142

fronton cu cadru uºor, toate tipurile de perete ICF din categoria de proiect seismic C, ºi toate tipurile de perete

ICF cu o grosime nominalã mai mare de 140 mmpentru categoriile de proiect seismic D1 ºi D2. Aceste procente

sunt pentru greutatea maximã a finisãrilor interioare ºi exterioare ale peretelui aplicate la pereþii ICF mai uºoare

de 0,38 KN/m (8 psf).3

- Pentru toþi pereþii, lungimea minimã cerutã a pereþilor fãrã goluri trebuie sã fie calculatã înmulþind valuarea2

procentualã din tabel cu dimensiunile minime a unui dreptunghi ce înscrie total planul contrucþiei.

- Pereþii trebuie armaþi cu minim bare nr.5 (clasa 40 sau 60) distanþate la maxim 609,6 mm la centru în fiecare3

sens, bare nr.4 (clasa 40 sau 60) distanþate la maxim 406,4 mm la centru în fiecare sens.

- Pereþii trebuie construiþi cu beton ce are rezistenþa la compresiune de minim 20,7 MPa (3,000 psi) ºi armaþi4

cu bare minim #5 (clasa 60, ASTM A706), distaþate la maxim 457,2 mm la centru în fiecare sens sau bare nr.4

(clasa 60, ASTM A706) distanþate la maxim 304,8 mm la centru în fiecare sens.

3. Trebuiesc folositã lungimea mai mare de perete fãrã goluri fatã de cea cerutã în tabelele

5.2A, 5.2B, 5.2C ºi 5.5.

B2.1.6 - Legarea planºeului


1. Grinda longitudinalã de lemn pentru cuplarea grinzilor transversale trebuie ancoratã la pereþii

drepþi ICF în concordanþã cu tabelul 6.1.

Metoda prescriptivã - Tabel 6.1 Cerinþele de conexiune a grinzii de planºeu - perete ICF (conexiune

cu sarcinã lateralã) 1, 2, 3

Deschiderea

maximã a

planºeului fãrã

sprijin

intermediar 4

(feet)

Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare 122,5 mm

Decalajul ºuruburilor

de ancorare cu

diametru de 1/2 inch

Decalajul ºuruburilor

de ancorare cu

diametru de 5/8 inch

Douã ºuruburi de

ancorare de

diametru 1/2 inch 6

Douã ºuruburi de

ancorare de

diametru 5/8 inch 6

8 18 20 36 40

10 16 18 32 36

12 14 18 28 36

14 12 16 24 32

16 10 14 20 28

18 9 13 18 26

20 8 11 16 22

22 7 10 14 20

24 7 9 14 18

26 6 9 12 18

28 6 8 12 16

30 5 8 10 16

32 5 7 10 14

Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm

- Lãþimea minimã nominalã a grinzii de lemn trebuie sã fie de 203 mm. Grosimea realã a scândurii de grindã1

trebuie sã fie de minim 38 mm. Scândura de grindã trebuie sã fie minim Clasa nr.2.

- Distanþa minimã a marginilor trebuie sã fie 51 mm pentru ºuruburi de ancorare cu diametru de 13 mm ºi de2

64 mm pentru ºuruburile de ancorare cu diametrul de 5/8.

143

- Interpolarea este permisã pentru deschiderile planºeului. 3

- Deschiderea planºeului corespunde cu deschiderea fãrã sprijin a deschiderii structurii planºeului (ex: grinde4

sau grinde cu zãbrele) între pereþii ce susþin sarcina sau grinda.

- ªuruburile de ancorare trebuie sã se extindã prin grindã la centru grosimii peretelui plat ICF sau centrul5

grosimii de miez cu armare orizontalã sau verticalã (grilei grãtar) sau a sistemului de perete ICF cu armare tip

plasã.

- Distanþa minimã verticalã între ºuruburi trebuie sã fie 38 mm pentru ºuruburile de ancorare cu diametrul de6

13 mm ºi 51 mm pentru ºuruburile de ancorare de diametru 16 mm.

2. Vã rugãm sã consultaþi metoda prescriptivã Secþiunea 6 pentru cerinþe suplimentare privind

proiectarea planºeului, acoperiºului ºi grosimii minime a peretelui pentru categoriile de

proiect de presiuni mari ale vântului ºi categoriile de proiect seismic C, D1 ºi D2.

144

Anexa C - Dimensiunile pereþilor modelaþi cu cofraje AMVIC

Tabel C1.1 - Înãlþimea peretelui vertical pentru cofraje AMVIC de 10, 15, ºi 20 cm

Tabel C1.2 - Înãlþimea peretelui vertical pentru cofraje AMVIC de 25 cm

Nr. de rânduri

Înãlþimea totalã pentru cofraje AMVIC de

10, 15, 20 cmÎnãlþimea totalã pentru cofraje AMVIC 25,4 cm

inch m inch m

1 16 0.41 24 0.61

2 32 0.81 48 1.22

3 48 1.22 72 1.83

4 64 1.63 96 2.44

5 80 2.03 120 3.05

6 96 2.44 144 3.66

7 112 2.84 168 4.27

8 128 3.25 192 4.88

9 144 3.66 216 5.49

10 160 4.06 240 6.10

11 176 4.47 264 6.71

12 192 4.88 288 7.32

13 208 5.28 312 7.92

14 224 5.69 336 8.53

15 240 6.10 360 9.14

16 256 6.50 384 9.75

17 272 6.91 408 10.36

18 288 7.32 432 10.97

19 304 7.72 456 11.58

20 320 8.13 480 12.19

145

Dimensiunile pereþilor la unghi de 90E modelaþi cu cofraje AMVIC de 90E de 10, 15, 20 ºi 25

cm

Pereþii se modeleazã folosind cofraje AMVIC

de 90E întregi ºi cofraje tãiate cu câte 2,54 cm

Tabel C1.3 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj AMVIC de 90E 10 cm(3)

Nr.

crt.

Dimensiunea colþului

interioar -

exterioar

exterioar -

exterioar

interior -

interior

interioar -

exterioar

exterioar -

exterioar interior - interior

varianta 1 varianta 2

1 0.406 0.635 0.178 0.559 0.787 0.330

2 0.711 0.940 0.483 0.864 1.092 0.635

3 1.016 1.245 0.787 1.168 1.397 0.940

4 1.321 1.549 1.092 1.473 1.702 1.245

5 1.626 1.854 1.397 1.778 2.007 1.549

6 1.930 2.159 1.702 2.083 2.311 1.854

7 2.235 2.464 2.007 2.388 2.616 2.159

8 2.540 2.769 2.311 2.692 2.921 2.464

9 2.845 3.073 2.616 2.997 3.226 2.769

10 3.150 3.378 2.921 3.302 3.531 3.073

11 3.454 3.683 3.226 3.607 3.835 3.378

12 3.759 3.988 3.531 3.912 4.140 3.683

13 4.064 4.293 3.835 4.216 4.445 3.988

14 4.369 4.597 4.140 4.521 4.750 4.293

15 4.674 4.902 4.445 4.826 5.055 4.597

16 4.978 5.207 4.750 5.131 5.359 4.902

17 5.283 5.512 5.055 5.436 5.664 5.207

18 5.588 5.817 5.359 5.740 5.969 5.512

19 5.893 6.121 5.664 6.045 6.274 5.817

20 6.198 6.426 5.969 6.350 6.579 6.121

21 6.502 6.731 6.274 6.655 6.883 6.426

22 6.807 7.036 6.579 6.960 7.188 6.731

23 7.112 7.341 6.883 7.264 7.493 7.036

24 7.417 7.645 7.188 7.569 7.798 7.341

Varianta 1 ºi 2 poziþia 1-Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã(1)

Varianta 1 poziþia 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt(2)

Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale ºi nu este necesarã tãierea(3)

146


Nr.

crt.


interioar -

exterioar

exterioar -

exterioar

interior -

interior

interioar -

exterioar

exterioar -



1 0.457 0.737 0.178 0.610 0.889 0.330

2 0.762 1.041 0.483 0.914 1.194 0.635

3 1.067 1.346 0.787 1.219 1.499 0.940

4 1.372 1.651 1.092 1.524 1.803 1.245

5 1.676 1.956 1.397 1.829 2.108 1.549

6 1.981 2.261 1.702 2.134 2.413 1.854

7 2.286 2.565 2.007 2.438 2.718 2.159

8 2.591 2.870 2.311 2.743 3.023 2.464

9 2.896 3.175 2.616 3.048 3.327 2.769

10 3.200 3.480 2.921 3.353 3.632 3.073

11 3.505 3.785 3.226 3.658 3.937 3.378

12 3.810 4.089 3.531 3.962 4.242 3.683

13 4.115 4.394 3.835 4.267 4.547 3.988

14 4.420 4.699 4.140 4.572 4.851 4.293

15 4.724 5.004 4.445 4.877 5.156 4.597

16 5.029 5.309 4.750 5.182 5.461 4.902

17 5.334 5.613 5.055 5.486 5.766 5.207

18 5.639 5.918 5.359 5.791 6.071 5.512

19 5.944 6.223 5.664 6.096 6.375 5.817

20 6.248 6.528 5.969 6.401 6.680 6.121

21 6.553 6.833 6.274 6.706 6.985 6.426

22 6.858 7.137 6.579 7.010 7.290 6.731

23 7.163 7.442 6.883 7.315 7.595 7.036

24 7.468 7.747 7.188 7.620 7.899 7.341

Varianta 1 ºi 2 poziþia 1 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã(1)

Varianta 1 poziþia 2-Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt(2)


147


Nr.

crt.


interioar -

exterioar

exterioar -

exterioar

interior -

interior

interioar -

exterioar

exterioar -



1 0.508 0.838 0.178 0.660 0.991 0.330

2 0.813 1.143 0.483 0.965 1.295 0.635

3 1.118 1.448 0.787 1.270 1.600 0.940

4 1.422 1.753 1.092 1.575 1.905 1.245

5 1.727 2.057 1.397 1.880 2.210 1.549

6 2.032 2.362 1.702 2.184 2.515 1.854

7 2.337 2.667 2.007 2.489 2.819 2.159

8 2.642 2.972 2.311 2.794 3.124 2.464

9 2.946 3.277 2.616 3.099 3.429 2.769

10 3.251 3.581 2.921 3.404 3.734 3.073

11 3.556 3.886 3.226 3.708 4.039 3.378

12 3.861 4.191 3.531 4.013 4.343 3.683

13 4.166 4.496 3.835 4.318 4.648 3.988

14 4.470 4.801 4.140 4.623 4.953 4.293

15 4.775 5.105 4.445 4.928 5.258 4.597

16 5.080 5.410 4.750 5.232 5.563 4.902

17 5.385 5.715 5.055 5.537 5.867 5.207

18 5.690 6.020 5.359 5.842 6.172 5.512

19 5.994 6.325 5.664 6.147 6.477 5.817

20 6.299 6.629 5.969 6.452 6.782 6.121

21 6.604 6.934 6.274 6.756 7.087 6.426

22 6.909 7.239 6.579 7.061 7.391 6.731

23 7.214 7.544 6.883 7.366 7.696 7.036

24 7.518 7.849 7.188 7.671 8.001 7.341

Varianta 1 ºi 2 poziþia 1 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã(1)



148

Tabel C1.6 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj AMVIC de 90E 25 cm (3)

Nr.

crt.


interioar -

exterioar

exterioar -

exterioar

interior -

interior

interioar -

exterioar

exterioar -



1 0.559 0.940 0.178 0.711 1.092 0.330

2 0.864 1.245 0.483 1.016 1.397 0.635

3 1.168 1.549 0.787 1.321 1.702 0.940

4 1.473 1.854 1.092 1.626 2.007 1.245

5 1.778 2.159 1.397 1.930 2.311 1.549

6 2.083 2.464 1.702 2.235 2.616 1.854

7 2.388 2.769 2.007 2.540 2.921 2.159

8 2.692 3.073 2.311 2.845 3.226 2.464

9 2.997 3.378 2.616 3.150 3.531 2.769

10 3.302 3.683 2.921 3.454 3.835 3.073

11 3.607 3.988 3.226 3.759 4.140 3.378

12 3.912 4.293 3.531 4.064 4.445 3.683

13 4.216 4.597 3.835 4.369 4.750 3.988

14 4.521 4.902 4.140 4.674 5.055 4.293

15 4.826 5.207 4.445 4.978 5.359 4.597

16 5.131 5.512 4.750 5.283 5.664 4.902

17 5.436 5.817 5.055 5.588 5.969 5.207

18 5.740 6.121 5.359 5.893 6.274 5.512

19 6.045 6.426 5.664 6.198 6.579 5.817

20 6.350 6.731 5.969 6.502 6.883 6.121

21 6.655 7.036 6.274 6.807 7.188 6.426

22 6.960 7.341 6.579 7.112 7.493 6.731

23 7.264 7.645 6.883 7.417 7.798 7.036

24 7.569 7.950 7.188 7.722 8.103 7.341

Varianta 1 ºi 2 poziþia 1 ºi 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã(1)



149

Pereþi modelaþi cu cofraje AMVIC de 45 E cu miezul de beton de 10, 15 ºi 20 cm

Tabel C1.7 - Dimeniunile colþului de perete la 45E pentru perete modelat cu cofraje AMVIC de 45

E cu miezul de 10 cm

Nr.

crt.

Dimensiunea proiecþiei

deschiderii C

Dimensiunea deschiderii A exterior

- exterior

Dimensiunea deschiderii B interior

- interior

[m] [m] [m]

1 0.256 0.457 0.268

2 0.364 0.610 0.421

3 0.471 0.762 0.573

4 0.579 0.914 0.725

5 0.687 1.067 0.878

6 0.795 1.219 1.030

7 0.903 1.372 1.183

8 1.011 1.524 1.335

9 1.119 1.676 1.487

10 1.227 1.829 1.640

11 1.335 1.981 1.792

12 1.443 2.134 1.945

13 1.551 2.286 2.097

14 1.659 2.438 2.249

15 1.767 2.591 2.402

16 1.875 2.743 2.554

(1) Poziþia 1 ºi 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã

(2) Poziþia 3 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt

(3) Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale care nu necesitã tãierea

150


E cu miezul de 15 cm

Nr.

crt.


deschiderii C

Dimensiunea deschiderii A

exterior - exterior

Dimensiunea deschiderii B

interior - interior

[m] [m] [m]

1 0.249 0.468 0.237

2 0.357 0.621 0.389

3 0.465 0.773 0.541

4 0.573 0.926 0.694

5 0.681 1.078 0.846

6 0.789 1.230 0.999

7 0.897 1.383 1.151

8 1.005 1.535 1.303

9 1.113 1.688 1.456

10 1.221 1.840 1.608

11 1.329 1.992 1.761

12 1.437 2.145 1.913

13 1.545 2.297 2.065

14 1.653 2.450 2.218

15 1.761 2.602 2.370

16 1.919 2.754 2.523




151


E cu miezul 20 cm

Nr.

crt.


deschiderii C

Dimensiunea deschiderii A

exterior - exterior

Dimensiunea deschiderii B

interior - interior

[m] [m] [m]

1 0.264 0.510 0.237

2 0.371 0.662 0.389

3 0.479 0.814 0.541

4 0.587 0.967 0.694

5 0.695 1.119 0.846

6 0.803 1.272 0.999

7 0.911 1.424 1.151

8 1.019 1.576 1.303

9 1.127 1.729 1.456

10 1.235 1.881 1.608

11 1.343 2.034 1.761

12 1.451 2.186 1.913

13 1.559 2.338 2.065

14 1.667 2.491 2.218

15 1.775 2.643 2.370

16 1.883 2.796 2.523




152

Anexa D - Insectele ºi construcþii în sistem AMVIC

D1.0 - Tipuri de insecte

Existã trei tipuri principale de insecte ce se gãsesc în prezent în America de Nord

1. Insecte de lemn umed

2. Insecte de lemn uscat

3. Insecte subterane

Insecte de lemn umed

Acestea sunt predominante în în regiunile cu umiditate mare, zonele împãdurite, in apropierea

bãlþilor, lacurilor sau pe vãile râurilor ºi atacã în primul rând lemnul în descompunere. Eliminarea

sursei de umezealã care conduce la descompunere, de obicei, va controla rãspândirea lor.

Insecte de lem uscat

Acest tip nu necesitã o sursã de umezealã semnificativã. Pot zbura direct în clãdiri ºi începe colonii

în lemnul uscat. Folosirea lemnului tratat este de obicei mai eficientã împotriva acestui tip.

Insecte subterane

Insectele subterane trãiesc în general în sol pentru a evita extremele de temperaturã ºi de asemenea

de a obþine umezeala necesarã existenþei lor. Ele pot ataca orice lemn uscat sau alta sursã de celulozã

din cadrul aria de hrãnire a coloniei, cum ar fi stâlpii netrataþi ai gardului, stâlpi de utilitãþi, carton,

hârtie, scândurã fibroasã care sunt aproape de sol.

Unde o sursã de lemn nu este în contact cu solul, insectele vor construi “tuburi adãpost” din pãmânt

pe pereþii de fundaþie de beton sau în crãpãturile din beton prin care se pot deplasa cãtre ºi de la

sursa de hranã ºi umezeala din sol.

În afarã de intrãrile prin lemnul ce atinge sau este aproape de sol, insectele pot intra prin crãpãturi

în fundaþie de beton sau plãci, ºi prin spaþii din jurul þevilor de utilitãþi trecând prin fundaþiile de

beton.

Insectele subterane sunt cel mai important tip deoarece ele cauzeazã cele mai mari pagube

structurilor clãdirii. În interiorul acestui grup de insectele sunt cele mai agresive ºi distructive din

naturã. Aceste specii de insectele sunt în general mai mici în dimensiuni decât alte specii, dar pot

consuma mai mult lemn ºi mai repede din cauza numãrului lor mare în colonii.

D1.1 - Insecte ºi construcþiile în sistem AMVIC

Polistirenul expandat, ignifugat ºi betonul care intrã în componenþa cofrajelor AMVIC nu constituie

o sursã de hranã pentru nici unul din cele trei tipuri de insecte. Totuºi insectele subterane pot sãpa

prin structura de polistiren expandat, ignifugat pentru a ajunge la zone ale structurii clãdirii unde

pot exista surse de hranã precum ºarpanta acoperiºului, grinzile de lemn ale planºeului ºi pardoseala

din lemn de esenþã tare.

153

Când pereþii în sistem AMVIC sunt folosiþi sub nivel în zone cu infestare foarte mare cu insecte,

devine mai dificil depistarea existenþei lor deoarece insectele pot începe a sãpa prin polistirenul

expandat, ignifugat începând de la nivelul inferior în sus cãtre acoperiº fãrã a fi descoperite.

D1.2 - Cerinþe de proiectare ºi polistirenul expandat, ignifugat sub nivel

Capacitatea insectelor subterane de a sãpa prin polistirenul expandat, ignifugat de sub nivelul

solului duce la mãsuri suplimentare de protecþie a polistirenului aflatã sub nivel, în zonele

considereate a fi foarte infestate.

D1.2.1 - Codul rezidenþial internaþional 2003, controlul insectelor ºi protecþia polistirenului

Controlul insectelor subterane.

În zonele favorabile pagubelor insectelor conform tabelului R301.2(1) metode de protecþie trebuie

sã fie oricare din urmãtoarele:

1. Tratamentul chimic al solului

2. Lemn tratat sub presiune în concordanþã cu normele din domeniu

3. Lemn natural rezistent la insecte

4. Bariere fizice precum scuturi de metal sau plastic contra insectelor

5. Orice combinaþie de mai sus

Protecþia spumei de polistiren expandat

În zonele unde probabilitatea infestãrii cu insecte este foarte mare, polistirenul expandat, ignifugat

trebuie sã nu fie instalatã pe suprafaþa exterioarã sau în interiorul sau exteriorul zidurilor de fundaþie

sau plãcii de fundaþie localizate sub nivel. Trebuie sã existe un spaþiu minim de cel puþin 152mm

între plãcile de spumã instalate deaupra nivelului ºi expuse pãmântului.

Excepþii:

1. Construirea elementelor structurale ale pereþilor, planºeelor, tavanelor ºi acoperiºurilor se

face în întregime din materiale necombustibile sau lemn tratat sub presiune.

2. Dacã existã o metodã de protejare a polistirenul expandat, ignifugat ºi a structurii la

pagubele insectelor subterane este furnizatã.

3. Pe latura interioarã a pereþilor subsolului.

În locurile unde infestarea cu insecte este cunoscutã drept o problemã, toate cioatele, rãdãcinile ºi

alte resturi de lemn trebuie îndepãrtate, în zone neexcavate sub o clãdire, de la nivelul solului pânã

la o adâncime mai mare de 300 mm.

În locurile unde se întâlnesc frecvent insecte:

a) spaþiul dintre elementele structurale de lemn ºi nivelul finisat de sol nu trebuie sã fie mai mic

de 450 mm ºi toate pãrþile elementelor de susþinere trebuie sã fie vizibile pentru a permite

inspecþia, sau

b) elementele structurale din lemn, susþinute de elemente în contact cu solul sau expuse

deasupra solului gol, trebuie sã fie tratate la sub presiune cu substanþe chimice care sunt

toxice pentru insecte.

154

În locurile unde se întâlnesc frecvent insecte ºi fundaþiile sunt izolate sau finisate într-o manierã care

poate ascunde infestaþia insecte,

a) o barierã de metal sau plastic trebuie instalatã prin izolaþie ºi prin oricare altã separare a

materialelor finisate de deasupra nivelului solului finisat pentru a controla trecerea insectelor

prin spatele sau prin izolaþie, separare sau materiale finisate, ºi

b) toate pãrþile ansamblului de susþinere finisat trebuie sã fie vizibile pentru permiterea

inspecþiei.

D2.0 - Protecþia contra insectelor ºi controlarea lor

Existã câteva metode pentru protejare contra insectelor a structurile de deasupra sau dedesubtul

nivelului incluzând a plistirenului expandat, ignifugat. În continuare sunt prezentate mei comune

metode folosite la ora actualã pe piaþã ºi sunt clasificate conform tehnicilor specifice de aplicare.

D2.1 - Bariere fizice

D2.1.1 - Sistem de protecþie contra apei ºi barierã contra insectelor

Membrana izolantã este special proiectatã pentru zidurile AMVIC de fundaþie ºi poate fi folositã la

protecþie împotriva apei cât ºi la protecþie împotriva insectelor.

D2.1.2 - Tratamentul chimic al solului

Adãugarea substanþelor chimice în solul ce înconjoarã structura clãdirii a fost o trediþionalã ºi

principalã metodã de controlare a insectelor. Tratamentul ulterior este necesar pupã perioade

regulate pentru a þine continuu sub control orice populaþie de insecte de lângã structurã.

Acolo unde nivelul pânzei freatice este foarte ridicat ºi poate exista un pericol ecologic ca agenþii

chimici ajungã în aceasta aceastã metodã este au interzisã.

D2.1.3 - Scut metalic contra insectelor

Scuturile metalice contra insectelor sunt bariere

fizice pentru insecte care previn infestarea

construcþia de cãtre insecte prin tuneluri

invizibile. Când este instalat adecvat, scutul

metalic contra insectelor va forþa insectele

subterane sã construiascã tunele pe partea

exterioarã a scutului care sunt uºor de detectat.

Scuturile metalice sunt instalate pe partea

superioarã a zidurilor de beton, ºi sunt fabricate

din foi de metal care sunt desfãºurate ºi ataºate

deasupra zidurilor de fundaþie. Marginile sunt

îndoite la un unghi de 45 de grade. Scuturile de

metal trebuie construite foarte strâns în jurul

structurii ºi toate îmbinãrile trebuiesc bine

sigilate. Îmbinãrile pot fi sigilate prin lipire, sau

cu un compus bituminos asemeni cu smoala.

Figura D1.1 - Scut metalic contra insectelor

folosind cupru pe partea superioarã a zidului

de fundaþie.

Dreptul de autor 1998-2005, Programul de

entomologie urbanã, Universitatea din

Toronto

www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm

155

D2.1.4 - Barierã fizicã din particule

O barierã fizicã din pietre de dimensiuni mai mici decât cele ale insectelor cum ar fi bazalt concasat,

nisip silice, nisip natural, granit, cioburi de sticlã, calcar, cuarþ ºi nisip coral, pot fi folosite pentru

a preveni trecerea insectelor. Existã trei cerinþe de bazã care trebuie sã existe pentru ca o barierã

fizicã de dimesniunile insectelor sã fie eficientã:

1. Dimensiunea granulelor trebuie sã fie destul de mici astfel încât atunci când sunt compactate

împreunã, spaþiul dintre ele sã fie prea mic pentru ca insectele sã se poatã strecura.

2. Granulele trebuie sã fie suficient de mari ºi grele asfel încât insectele sã nu le poatã ridica

sau muta.

3. Granulele trebuie sã fie prea tari pentru ca insectele sã le poatã mesteca.

Studiile curente au condus entomologii la dezvãluirea faptului cã dimensiunile particulelor între 1,4 -

2,8 mm sunt impenetrebile insectelor subterane.

Barierele fizice de dimesiunea insectelor sunt folosite sub plãci, în jurul fundaþiilor, ºi în jurul

instalaþiilor tehnico-sanitare pentru a crea o barierã fizicã împotriva insectelor.

Un exemplu de barierã de dimensiunea fizicã de dimensiunile insectelor cu rezultate bune este

bariera bazalticã împotriva insectelor fãcutã din bazalt concasat ºi/sau cernut.Aceasta este folositã

la ora actualã pentru construcþii comerciale ºi rezidenþiale.

D2.1.5 - Plasa contra insectelor

Plasa contra insectelor este o plasã finã din fir de oþel inoxidabil care protejeazã zidurile de fundaþie

ºi placa la nivel a structurii de strãpungerea insectelor. Deschizãtura grilei plasei este prea micã

pentru ca insectele sã o strãpungã ºi prea tare pentru ca ele sã o mestece. Plasa contra insectelor nu

Figura D1.2 - Scut metalic la colþ detaliat

Dreptul de autor 1998-2005, Programul de

entomologie urbanã, Universitatea din

Toronto

www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm

http://www.utoronto.ca/forest/termite/termite.htm

156

va omorî sau elimina insectele. Va preveni fizic structura clãdirii de invazia insectelor.

Plasa contra insectelor poate fi instalatã în timpul cnstrucþiei la exteriorul zidurilor de fundaþie, sub

placa la nivel, ºi în jurul þevilor sanitare care strãpung structura. Plasa contra insectelor poate fi

instalatã numai de profesioniºti calificaþi care au fost instruiþi pentru intalarea plasei contra

insectelor.

D2.2 - Eliminarea insectelor

D2.2.1 - Momeli pentru insecte

Sistemele de momealã pentru insecte au fost dezvoltate pe baza comportamenului social al insectelor

de a se îngriji ºi hrãni reciproc astfel transferând otravã chimicã în colonia de insecte ºi în cele din

urmã eliminând-o.

Lemnul ºi alte tipuri de celulozã se foloseºte în momelile pentru insecte, pentru a atrage insectele

muncitoare care cautã hranã. Celuloza este îmbibatã cu o otravã cu acþiune lentã care nu poate fi

detectatã de insecte. Otrava trebuie sã aibe o acþiune lentã deoarece insectele tind sã evite locurile

unde se acumuleazã insecte bolnave ºi moarte. Insectele muncitoare se hrãnesc cu materialul tratat

ºi îl carã la alþi membri ai coloniei, unde otrãveºte lent insectele ºi în cele din urmã reduce sau

eliminã întreaga colonie.

De obicei, în locuri special alese sunt

introduse în sol aproape de structurã ºi în

vecinãtatea locurilor cunoscute sau

suspectate cu insectelor active se introduc

astfel de momeli. Iniþial locurile conþin lemn

netratat pentru a servi ca un dispozitiv de

monitorizare. Odatã ce insectele l-au

localizat ºi au început sã se hrãneascã cu el,

lemnul este înlocuit cu o otravã chimicã cu

acþiune lentã. În plus, pot fi instalate , în

locuri situate deasupra solului în interiorul

sau pe structurã în vecinãtatea lemnului

avariar ºi a tunelurilor de adãpostire.

Momelile pentru insecte sunt folosite pentru

controlarea infestaþiilor cu insecte mai bine decât o barierã care sã opreascã insectele sã strãpungã

structura.

D2.2.2 - Capcane pentru insecte cãrãuºi

Acestea sunt asemeni momelilor pentru insecte prin faptul cã foloseºte comportamentul social pentru

a rãspândi otrãvuri chimice cu acþiune lentã în colonia de insecte.

Capcanele pentru insecte sunt plasate în locaþii corespunzãtoare în vecinãtatea structurii. Capcanele

sunt verificate cu regularitare pentru prezenþa insectelor. O otravã chimicã cu acþiune lentã este

aplicatã pe partea externã a corpului insectelor asemeni unui înveliº. Dupã tratament insectele sunt

eliberate înapoi în coloniile lor. Insectele învelite carã cantitãþi de toxine mai mari decât insectele

care se hrãnesc cu momealã.

Figura D1.3 - Introducerea unei capcane contra

insectelor conþinând lemn ca momealã

157

Acest tip de insecte tratate acþioneazã ca un sistem de livrare, împrãºtiind toxina prin colonie.

Curãþate ºi îngrijite de cãtre alþi membrii ai coloniei duce la înghiþirea pesticidelor de cãtre indivizii

îmgrijitori. Dupã înghiþire pesticidele sunt distribuite mai departe prin comportamente de hrãnire

reciprocã. Din cauza sistemului mai eficient de livrare, are rezultate mai bune în laborator ºi în

condiþiile din teren decât sistemele cu momealã.

D2.3 - Mãsuri administrative pe ºantier

Urmãtoarele mãsuri trebuie luate în timpul construcþiei pentru a reduce probabilitatea infestãrii cu

insecte a structurii clãdirii. Aceste mãsuri sunt complementare altor metode de prevenire ºi control

a insectelor discutate mai sus ºi nu trebuie folosite sau considerate ca soluþii exclusive.

1. ªantierele de construcþie trebuie curãþate de buturugi, rãdãcini sau alte materiale lemnoase

care rãmân dedesubtul sau în jurul clãdirii.

2. Toþi stâlpii, cofrajele ºi resturi ale construirii trebuie îndepãrtate de dedesubtul ºi din jurul

clãdirii. Nu umpleþi peste astfel de resturi.

3. ªantierul trebuie drenat bine astfel ca umezeala sã nu fie reþinutã sub, sau în jurul clãdirii.

Canale de scurgere trebuie sã îndepãrteze apa de clãdire.

4. Nici un lemn (suport de scarã, prãjinã sau alt lemn) nu trebuie sã iasã prin planºeele sau

fundaþiile din beton.

5. Fundaþiile trebuie sã fie din beton sau zidãrie ºi solul trebuie sã nu intre în contact cu lemnul

ce rãmâne pe el. Asiguraþi-vã ca peretele de fundaþie este destul de înalt pentru a permite

aºezarea de sol suficient deasupra ºi totuºi sã lase o deschidere de cel puþin 15-20 cm între

partea de jos a peretelui lateral sau stuc ºi sol.

6. Plãcile, planºeele de beton ºi îmbinãrile de fundaþii trebuie sigilate împotriva umezelii, ºi

inspectate cu regularitate pentru a se lua, în timp util, mãsuri de sigilare.

7. În zonele care sunt foarte infestate cu insecte, este recomandat sã îndepãrtaþi o fâºie de 20

cm de polistiren expandat, ignifugat de deasupra liniei de nivel pentru a expune betonul.

Orice tub adãpost al insectelor va fi clar vizibil ºi mãsura de tratament necesarã poate fi

adoptatã.

D2.4 - Recomandãri pentru controlul ºi prevenirea insectelor

1. Lemnul ºi celuloza este principala sursã de hranã a insectelor. Reducând sau eliminând

elementele structurale din lemn din structura unei clãdiri, sporesc mult durabilitatea

împotriva infestãrii cu insecte. Dacã lemnul nu poate fi eliminat, folosiþi lemn tratat sau lemn

rezistent natural la insecte.

2. Luaþi în considerare folisirea a mai mult de o linie de apãrare din cele trei categorii diferite

de metode de control ºi prevenire a infestãrii cu insecte, discutate anterior (bariere fizice,

înãbuºirea ºi administrarea ºantierului).

3. Întotdeauna apelaþi la serviciile unor operatori licenþiaþi/profesioniºi în controlul dãunãtorilor

pentru a aplica metodele specifice de control ºi prevenire a infestãrii cu insecte în special

tratarea chimicã a solului, scuturilor metalice contra insectelor, momeli pentru insecte ºi

capcane cu insecte cãrãuºi.

4. Monitorizaþi structura în locuri sensibile ºi inspectaþi dacã existã semne de infestare sau

pagube produse insectelor. Aceasta trebuie fãcutã profesioniºti. Luaþi mãsuri de remediere

când sunt descoperite insecte.

Anexa E - Instalarea utilitãþilor

E1.0 - Strãpungeri în peretele AMVIC

158

Instalatorul electric, sanitar, aerisire/evacuare etc. trebuie sã facã schiþa strãpungerilor prin pereþi.

Aceasta este fãcutã dupã ce cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat (ICF) au fost aºezate ºi

înaintea turnãrii betonului. Marcarea pentru strãpungerile instalaþiilor este de obicei efectuatã prin

decuparea unei gãuri prin cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat (ICF) ºi introducerea unei

þevi de PVC. Þeava de PVC serveºte ca un manºon pentru instalãrile ulterioarã a cablurilor, a

conductelor, a instalaþiei electrice ºi a altor utilitãþi necesare structurii. Spumã adezivã poate fi

folositã pentru a sigila golurile dintre þeava de PVC ºi panourile cofrajelor AMVIC.

Note importantã!

Toate manºoanele pentru strãpungeri trebuie instalate la un unghi în jos spre exteriorul clãdirii.

Aceasta va asigura cã dacã apa se va acumula sau va fi prinsã în interior, se va scurge afarã.

Manºoanele trebuie sigilate cu o cãlãfãtuire sau spumã impermeabilã dupã ce toatã instalaþia

electricã a fist instalatã.

E2.0 - Instalaþia electricã

E2.1 - Panoul principal de intrare

Panoul electric principal pentru o clãdire este de obicei localizat în interior

într-o camerã sau anexã independentã. Dacã panoul electric principal va fi

instalat într-un perete exterior, construiþi echivalentul unui cadru de uºã cu

dimensiunile potrivite. Înãlþimea cadrului trebuie sã fie îndeajuns asfel încât

sã rãmânã un spaþiu de aproximativ 30-45 cm deasupra panoului pentru a

permite accesul electricianul uºor pentru ca a trage firele din partea de sus ºi

a le miºca pentru a le poza în polistirenul cofrajul de deasupra. Cablarea

poate fi fãcutã pânã la nivelurile superioare ºi mansardã.

În situaþia în care conductorii electrici vin pe sub panoul electric, realizaþi

traseul prin fundaþie/palcã permiþându-i sã intre în interiorul deschiderii

fãcute de cadru.

E2.2 - Cablarea electricã

Cablarea este realizatã în pereþii cofrajului AMVIC dupã ce betonul a fost

turnat, prin decuparea canalelor în panourile din polistiren expandat,

ignifugat în care conductorii sunt pozate. Cea mai eficientã cale de decupare

a canalelor este prin folosirea ferãstrãului cu lanþ cu un opritor de adâncime

instalat. Figura E1.1 - Panou

electric principal

instalat în peretele

exterior.

159

Cablurile electrice sunt pozate în

panourile din polistiren expandat,

ignifugat . În plus, folosiþi spumã

adezivã pentru a lipi conductorii la

polistiren în locuri convenabile în

aceeaºi manierã cum capsele sunt

folosite la cablarea ºi pozarea

convenþionalã.

Folosiþi plãci protectoare împotriva

cuielor deasupra cablãrii în locuri

unde poate fi afectatã de ºuruburile cu

autofiletare.

E2.3 - Conductele

Conductele sunt instalate în pereþii sistem AMVIC în aceeaºi manierã ca ºi instalaþia electricã prin

decuparea unui canal în polistirenul expandat, ignifugat dupã ce pereþii au fost turnaþi.

În cazul în care conductele vor fi pozate în beton, atunci vor fi aºezate înaintea turnãrii betonului

incluzând cofretele, cutiile electrice ºi racordurile la care conductele vor fi branºate.

E2.4 - Doze electrice îngropate

Dozele electrice îngropate sunt instalate în cofrajele AMVIC dupã ce betonul a fost turnat prin

decuparea unei adâncituri în panoul din polistiren folosind un cuþit fierbinte ajustat la adâncimea

potrivitã. Panourile din polistiren expandat, ignifugat ale cofrajelor AMVIC au grosime 63,5 mm,

Figura E1.2 - Decuparea unui canal în panoul din polistiren

folosind un ferãstrãu cu lanþ

Figura E1.3 - Pozarea cablurilor electrice în panourile

din polistiren

160

ceea ce este deajuns pentru majoritatea cutiilor electrice.

Dacã doza electricã necesarã este mai adâncã de 63,5 mm, atunci instalarea trebuie efectuatã

înaintea turnãrii betonului dupã cum urmeazã:

1. Decupaþi un cep în panoul din polistiren expandat, ignifugat ºi împingeþi-l în cavitatea

peretelui. Aceasta va crea un gol mai adânc în care doza electricã va fi instalatã.

2. Folosiþi spumã adezivã pentru a lipi cepul de spumã în poziþia doritã. Aceasta va opri cepul

sã se miºte în timpul turnãrii betonului.

3. Dupã ce betonul a fost turnat, deschideþi cepul de spumã prins în peretele de beton ºi instalaþi

doza electricã pe poziþie.

E2.4.1 - Ataºarea dozei electrice la perete

Dozele electrice sunt þinute în peretele cofrajului de:

1. Fricþiunea cu polistirenul expandat, ignifugat

2. Spuma adezivã

3 Folosirea dozelor cu bride în faþã ºi înºurubarea prin bride în

distanþierele de polipropilenã. Pentru dozele metalice cu

bride, folosiþi ºuruburi pentru beton ºi perforaþi prin beton.

Notã importantã!

NU FACEÞI alte gãuri în dozã decât cele marcate pe acestea.

E3.0 - Instalaþii tehnico-sanitare

Instalaþiile tehnico-sanitare sunt pozate în aceeaºi manierã ca

firele electrice sau conductele, prin decuparea de canale în

polistirenul expandat, ignifugat dupã turnarea betonului ºi

pozarea conductelor. Spuma adezivã este folositã pentru a

fixa conductele de scurgere pen poziþie.

Dacã sunt necesare brãþãri sau dispozitive de fixare,

ºuruburile pentru beton pot fi folosite pentru fixarea acestora

la beton.

Conductele tehnico-sanitare mai mari ex: 76 mm sau

conducte de aerisire mai mari pot fi instalate prin cofrarea

peretelui pentru a le potrivi în jgheaburile fãcute din lemn

sau metal în care þevile sã fie ascunse ºi uºor accesate pentru

întreþinere.

Nu este recomandatã plasarea conductelor tehnico-sanitare în pereþele din beton deoarece slãbeºte

rezistenþa acestuia. Dacã este obligatoriu sã pozaþi conductele în beton pentru esteticã arhitecturalã,

un inginer proiectant trebuie sã stabileascã aceste detalii.

Figura E1.4 - Dozã cu

bridã ataºatã la distanþier

Figura E1.5 - Conductã sanitarã

pozatã în polistiren

Amvic - Manual Tehnic in Sistem Amvic

Documents

Transcript of Amvic - Manual Tehnic in Sistem Amvic