AMS Software

Curs de Linuxpe în elesul tuturorţ

ACEST CURS ESTE DEDICAT CELOR CARE UTILIZEAZ LINUX ACAS .Ă ĂINFORMA IILE LEGATE DE RE ELE SUNT EXCLUSIV PENTRU OŢ ŢCONECTARE SIMPL ÎNTRE DOU SAU MAI MULTE COMPUTERE. DACĂ Ă ĂDORI I S UTILIZA I LINUX LA FIRM , PUTE I CITI TONE DEŢ Ă Ţ Ă ŢINFORMA II PE INTERNET, SAU S C UTA I R SPUNSURI LAŢ Ă Ă Ţ ĂADMINISTRATORII DE SISTEM EXPERIMENTA I CARE DIN GRE EAL SEŢ Ş ĂMAI AFL ÎNC ÎN ROMÂNIA.Ă Ă

Prefaţă

AMS Software v pune la dispozi ie un curs “pe lec ii” conceput pentru cei careă ţ ţdoresc s înve e Linux într-un mod pl cut. Astfel de cursuri sunt foarte greu de g sită ţ ă ăchiar pe Internet, iar cele pe care le pute i g si în general nu sunt pentru încep tori.ţ ă ăAcest curs î i propune s trateze aproape toate subiectele legate de un sistem Linux iş ă şare ca scop instruirea unui încep tor, astfel încât dup studierea cursului, acesta să ă ăpoat deveni un utilizator Linux care s controleze cu u urin sistemul de acas sauă ă ş ţă ăde la firm . Acest curs se vrea a fi unul explicat “pe în elesul tuturor” i nu unulă ţ şpentru speciali ti. Credem cu t rie c putem redacta un astfel de curs, mai ales datoritş ă ă ăfaptului c avem ceva experien .ă ţă

În perioada martie - iunie 2002, la o coal din satul Hulube ti (în apropierea comuneiş ă şC lug reni, jude ul Giurgiu) firma noastr a sus inut un curs de Linux pentru a puteaă ă ţ ă ţface un studiu.

Pe parcursul acestui curs, a fost studiat reac ia unor încep tori în contact cu ună ţ ăsistem Linux, sistem considerat a fi destul de greu pentru utilizatorii obi nui i, iarş ţrezultatul a fost urm torul: copiii, cu vârste cuprinse între 10 - 14 ani i-au însu ită ş şcuno tin ele de baz foarte u or, iar unii dintre ei cu aptitudini pentru utilizareaş ţ ă şcomputerului au devenit dup acest curs utilizatori de nivel mediu în Linux.ă

Începând din acest num r, LinuxPC va con ine pe CD atât o lec ie nou de Linux, câtă ţ ţ ăi lec iile mai vechi care au fost redactate.ş ţ

Lec iile vor ap rea în urm toarele formate de fi iere:ţ ă ă ş

- HTML (f r fonturi române ti);ă ă ş

- TXT (text simplu f r fonturi române ti);ă ă ş

- Adobe PDF (fi ier cu fonturi române ti care poate fi vizualizat cu Adobe Acrobatş şReader);

- RTF (Rich Text Format - fi ier cu fonturi române ti care ş ş poate fi v zut cuăorice editor de texte avansat i pe orice platform ). Pentru a citi documentul în formatş ăRTF pute i utiliza MS Word (versiune mai mare ca 2.0), WordPad, StarOffice,ţOpenOffice sau orice editor de texte avansat care cunoa te ş RTF;

- SXW (fi ier folosit de suita OpenOffice, care este cel mai indicat, deoarece esteşformatul de baz al acestui document. Pute i face download programului OpenOfficeă ţde la http://www.openoffice.org).

Programul OpenOffice este un Office liber care func ioneaz pe mai multe sisteme deţ ăoperare, cum ar fi Windows sau Linux.

Acestea fiind spuse, v ur m s studia i acest curs i s deveni i astfel un utilizatoră ă ă ţ ş ă ţLinux priceput.

Lec ia 1ţINTRODUCERE ÎN LUMEA LINUX

Înainte de a începe studiul propriu zis al sistemului Linux, vom presupune c dejaăcunoa te i unele elemente de baz , cum ar fi componentele unui computer, atâtş ţ ăexterne cât i interne, simbolurile de pe tastatur , ce este acela un hard disc, oş ămemorie, un procesor. Aceste elemente introductive pot fi citite în diverse publica ii pentru încep tori i nuţ ă şconstituie obiectul acestui curs.

Î: Cunosc destul de bine Windows. M poate ajuta acest lucru ?ăÎn unele momente s-ar putea s v ajute faptul c a i mai lucrat cu Windows, îns , totă ă ă ţ ăaceste cuno tin e pe care le-a i dobândit v pot face s asimila i mai greu anumiteş ţ ţ ă ă ţinforma ii. A dori s în elege i c Linux nu este deloc “un altfel de Windows”, iar ceiţ ş ă ţ ţ ăcare consider c tiind Windows vor înv a rapid Linux se în eal . Linux este ună ă ş ăţ ş ăsistem de operare diferit cu mult fa de Windows, tocmai prin faptul c aduceţă ăutilizatorul “mai aproape de computer”.

Este adev rat, se pot g si asem n ri între cele dou sisteme de operare, iar dac a iă ă ă ă ă ă ţlucrat cu Windows, înseamn c sunte i deja familiarizat cu interfa a grafic , cuă ă ţ ţ ăferestre i butoane i cu func iile de baz ale ferestrelor (minimizare, maximizare,ş ş ţ ăredimensionare, etc).

Pentru c cei mai mul i dintre dumneavoastr sunt utilizatori de Windows, vom faceă ţ ăpe parcursul acestui curs, unde va fi cazul, leg tura cu sistemul Windows, pentru caăasimilarea cuno tin elor noi s se poat face mai u or.ş ţ ă ă ş

DESPRE SISTEME DE OPERARE ÎN GENERAL

Atunci când cump r m un computer f r soft preinstalat, acesta este “gol”, adic nuă ă ă ă ăare nimic pe hard disc. Putem porni acest computer, dar nu vom putea lucra cu el.Singura ans s facem ceva este s intr m în BIOS (de obicei ap sând la pornireaş ă ă ă ă ăcomputerului pe tasta DELETE) i s set m de acolo op iunile importante.ş ă ă ţ

Pentru a putea lucra cu acel computer avem nevoie de un SISTEM DE OPERARE,program cu ajutorul c ruia utilizatorul poate folosi un computer.ă

Î: De unde pot face rost de un sistem de operare ?

Sistemele de operare vin pe diverse medii de stocare (dischet , CD, DVD), cuădenumirea de KIT-URI DE INSTALARE. Cu aceste kit-uri utilizatorul instaleazăsistemul de operare, pentru ca apoi s lucreze cu acesta.ăSistemele de operare existente sunt de obicei produse de firme i pot fi achizi ionateş ţla pre uri diferite, în func ie de ce ofer acel sistem de operare.ţ ţ ă

Î: Ce sisteme de operare exist ?ă

Distingem dou tipuri de sisteme de operare:ă

a) sisteme de operare care sunt achizi ionate împreun cu computerul i care nuţ ă şfunc ioneaz decât pe acel tip de computer.ţ ă

Aceste sisteme de operare apar în momentul în care o firm produc toare deă ăcomputere se hot r te s - i creeze propriul sistem de operare pe care s -l vândă ăş ă ş ă ăîmpreun cu computerul. Astfel de sisteme de operare se g sesc foarte rar în Româniaă ăi sunt dedicate persoanelor care nu doresc s aib b t i de cap cu configur rileş ă ă ă ă ă

componentelor. Din aceast categorie de sisteme de operare fac parte:ă

- MacOS (sistem de operare pentru computere Macintosh care ruleaz peăprocesoare PowerMac Gx);

- Solaris (sistem de operare de tip UNIX pentru computere produse de firma SunMicrosystems);

- AmigaOS (sistem de operare pentru computere AMIGA);

b) sisteme de operare care nu vin odat cu computerul, care este de obicei un PC. Dinăaceast categorie fac parte urm toarele sisteme de operare mai cunoscute:ă ă

- MS_DOS/Windows (sisteme de operare produse de firma Microsoft);

- Linux (sisteme de operare libere de tip UNIX, produse de programatori din întreagalume i administrate de diverse firme);ş

- BeOS (sisteme de operare produse de firma Be Inc.);

- Qnx (sisteme de operare care au la baz UNIX);ă

Toate aceste sisteme de operare sunt comercializate de c tre firmele produc toare laă ădiverse pre uri, cu excep ia sistemului Linux, care este gratis.ţ ţ

DESPRE LINUX I OPEN SOURCEŞ

Despre Free Software Foundation

Free Software Foundation (pe scurt FSF) a ap rut în anul 1984, la ini iativaă ţprogramatorului Richard Stallman, care, dezam git de faptul c softurile produse deă ăfirme sunt comercializate, a introdus licen a GPL (GNU General Public License) careţd oricui dreptul s distribuie i chiar s ob in bani din vânzarea softului aflat subă ă ş ă ţ ăaceast licen . GPL presupune, printre altele, ca cel care vinde sau distribuie softul să ţă ănu schimbe licen a i la cerere, s furnizeze clientului sursele programului.ţ ş ă

În anul 1992, un student finlandez, Linus Torvalds, a anun at pe grupul de tiri Usenetţ şc a început s lucreze la un sistem de operare cu licen GPL, asem n tor cu sistemulă ă ţă ă ăUNIX, dar pentru platforma Intel cu procesor 80386.

Acesta a fost începutul sistemului Linux. De aici, programatori din întreaga lume aucontribuit cu propriile programe la proiectul Linux, astfel încât în momentul de faţăLinux a devenit un sistem de operare robust, utilizat în întreaga lume.

CE COMPUTER ÎMI TREBUIE PENTRU A RULA LINUX ?

Teoretic, un 386 cu 4Mb de RAM i 200Mb pe hard disc ar fi suficient pentru a rulaşLinux. Practic, un Pentium la 350MHz cu 128Mb de RAM i 2Gb pe hard disc ar fişindicat pentru ca sistemul Linux s func ioneze la capacit i normale.ă ţ ăţ

CE VERSIUNI DE LINUX EXIST ?Ă

Folosindu-se de licen a GPL care d dreptul oricui s distribuie i s comercializezeţ ă ă ş ă

programele cu aceast licen , câteva firme au preluat sursele programelor i au creată ţă şpropriile distribu ii de Linux.ţ

O distribu ie Linux presupune sistemul de baz Linux împreun cu o serie deţ ă ăprograme pentru Linux. Fiecare firm care produce distribu ii de Linux, colecteaz înă ţ ăkit-urile de instalare programe pe care aceasta le consider importante, astfel încâtăfiecare distribu ie de Linux este într-un anume fel diferit de celelalte.ţ ă

Pe Internet exist câteva sute de distribu ii Linux, unele mai cunos-cute, iar altele maiă ţpu in cunoscute, îns dintre acestea, câteva s-au f cut remarcate:ţ ă ă

- Red Hat Linux (având ca sigl o p l rie ro ie) este cea mai cunoscut distribu ie deă ă ă ş ă ţLinux, mul i utilizatori confundând sistemul Linux cu Red Hat.ţAceast distribu ie se bazeaz pe pachete RPM (ve i fi informa i la timpul potrivit înă ţ ă ţ ţleg tur cu pachetele RPM) i ofer utilizatorului puterea Linux combinat cuă ă ş ă ău urin a utiliz rii. Este indicat tuturor celor care doresc s lucreze cu Linux i înş ţ ă ă ă şacela i timp s afle mai multe despre acest sistem de operare. Foarte multe persoaneş ăau început cu Red Hat care este, cu adev rat, un punct bun de plecare.ă

- Mandrake Linux (având ca sigl o stelu galben magic ) este considerat a fiă ţă ă ă ădistribu ia pentru încep tori. Dac folosi i Mandrake v va fi u or s instala i sistemulţ ă ă ţ ă ş ă ţi s configura i componentele computerului. Mandrake Linux î i d senza ia c poateş ă ţ ţ ă ţ ă

configura singur tot, dar în realitate pentru ca totul s func ioneze bine este nevoie deă ţcâteva cuno tin e Linux de baz . Pentru încep tori, Mandrake Linux este bun.ş ţ ă ăÎn afar de aceste lucruri, la Mandrake Linux ve i g si totdeauna cele mai noiă ţ ăprograme, atât programe folositoare cât i programe nefolositoare, dar totdeauna noi.ş

- SuSE Linux (având ca sigl un cameleon verde) este o versiune de Linux concepută ăîn Germania care încearc s atrag clien ii cu ajutorul num rului mare de CD-uri deă ă ă ţ ăcare dispune distribu ia. În realitate, o distribu ie de Linux bun nu trebuie s aibţ ţ ă ă ă“mai multe CD-uri” ci s fie f cut a a cum trebuie. SuSE Linux nu are suport pentruă ă ă şlimba român i pân va fi implementat acest suport, distribu ia din punctul nostru deă ş ă ţvedere este nul .ă

- Slackware Linux (având ca sigl un “S” ca pe pieptul personajului de filmăSuperman) este o distribu ie foarte serioas , îns nu pentru încep tori. Dac sunte iţ ă ă ă ă ţdeja obi nuit cu un sistem Linux, atunci pute i încerca Slackware. De obicei, unş ţutilizator începe cu Mandrake, continu cu Red ă Hat i se opre te la Slackware sauş şDebian.

- Debian Linux (având ca sigl o spiral ) este distribu ia oficial GNU i este cea maiă ă ţ ă şdificil pentru un încep tor. Dac folosi i Debian Linux, a tepta i-v s nu g si iă ă ă ţ ş ţ ă ă ă ţpachete prea noi, pentru c principiul de baz dup care se ghideaz distribu ia esteă ă ă ă ţstabilitatea, iar pachetele vechi i testate sunt cele mai stabile.ş

Mai exist i alte distribu ii Linux, îns cele prezentate aici sunt cele mai cunoscute.ă ş ţ ă

Pe pia a din România, începând din 1996, au p truns distribu ii ca Red Hat,ţ ă ţMandrake, SuSE i Slackware. Oricare ar fi distribu ia de Linux cu care începe i,ş ţ ţcomenzile de baz ale sistemului sunt acelea i. Alegerea distribu iei, îns , v apar ineă ş ţ ă ă ţîn totalitate.

Lec ia 2ţINSTALAREA UNUI SISTEM LINUX

Toate kit-urile de instalare pentru distribu iile descrise în sec iunea “Versiuni deţ ţLinux” din lec ia 1 se afl pe unul sau mai multe CD-uri. ţ ăVom presupune, a adar, c ave i un computer cu CD-ROM i un BIOS careş ă ţ şrecunoa te acel CD-ROM.ş

CÂTEVA CUVINTE DESPRE BOOT-ARE

A a cum am mai spus, avem un computer f r nici o informa ie pe el i dorim sş ă ă ţ ş ăinstal m Linux.ă

Î: Am deja Windows instalat pe hard disc. Ce trebuie s fac ?ă

Acest lucru nu schimb cu nimic pa ii pentru instalare, iar metodele difer numai înă ş ăcazul parti ion rii dac dori i s instala i Linux i Windows pe acela i hard disc.ţ ă ă ţ ă ţ ş ş

Înainte de a începe instalarea, va trebui s intra i în BIOS (ap sând tasta DELETE)ă ţ ăpentru a vedea ce fel de boot-are permite computerul pe care îl ave i.ţ

Computerele de ultim genera ie boot-eaz automat de pe mediile de stocare, a a că ţ ă ş ădac ap sa i tasta DELETE când porni i computerul i nu pute i intra în BIOS, atunciă ă ţ ţ ş ţpute i s introduce i deja CD-ul de instalare în unitatea CD-ROM i s face i un salt laţ ă ţ ş ă ţsec iunea “Pa i pentru instalare”.ţ ş

Boot-area de pe mediile de stocare în BIOS se face într-o ordine anume, de pe floppy,de pe CD-ROM sau de pe hard disc. Aceast ordine poate fi schimbat de utilizatoră ăa a cum dore te.ş ş

Computerele mai vechi (386, 486 i uneori chiar 586) nu permit boot-are direct de peş ăCD-ROM i pentru a putea boot-a va fi nevoie s face i o dischet de boot. Ve i aflaş ă ţ ă ţîn curând cum se face aceasta.

Î: Ce este de fapt boot-area ?

Procesorul lucreaz cu instruc iuni cod. Atunci când computerul este setat din BIOSă ţs boot-eze de pe unul din mediile de stocare standard (floppy, CD-ROM, hard disc),ăel va citi i va executa instruc iunile de pe mediul de stocare respectiv, iar aceleş ţinstruc iuni vor porni procesul de instalare. Toate mediile de stocare se împart înţsectoare. Atunci când boot- m de pe unul din aceste medii, procesorul va rulaăinstruc iunile cod direct de la sectorul 0. Acesta este în mare o dischet de boot sau unţ ăCD boot-abil.

CUM SE FACE O DISCHET DE BOOT DE LINUX ?Ă

ATEN IE!Ţ

Face i tot posibilul ca discheta folosit s nu con in erori, pentru c altfel nu ve iţ ă ă ţ ă ă ţputea boot-a de pe ea. Alege i o dischet bun i formatat de Windows (Full formatţ ă ă ş ăi nu Quick format) sau Linux.ş

Aceast sec iune este util celor care nu dispun de un BIOS care poate boot-a de peă ţ ăCD-ROM, sau celor care doresc s înve e cum se creaz o dischet de boot.ă ţ ă ă

Dac a i cump rat direct de la firma produc toare kit-ul de instalare Linux, probabilă ţ ă ăc ave i deja o dischet de boot inclus în pachetul de instalare. Dac o ave i, atunciă ţ ă ă ă ţtot ce v r mâne de f cut este s fixa i în BIOS o boot-are de pe floppy, s introduce iă ă ă ă ţ ă ţdischeta în unitatea floppy i CD-ul de instalare în CDROM, apoi s boot-a i.ş ă ţ

Dac din nefericire nu ave i o dischet de boot, atunci pute i face câteva lucruri pentruă ţ ă ţa ob ine una:ţ

Metoda 1) Prima metod este s face i rost de o dischet de boot de la un prieten careă ă ţ ăare Linux, sau dac lucra i la o firm unde exist un administrator de sistem, probabilă ţ ă ăc v va face o dischet de boot dac ti i cum s -l ruga i.ă ă ă ă ş ţ ă ţ

Metoda 2) Dac ave i Windows instalat, c uta i în distribu ia de Linux un fi ier “.bat”ă ţ ă ţ ţ şcare s v creeze discheta. Acest fi ier poate avea numele “makefloppy.bat”,ă ă ş“bootdisk.bat” sau alt nume sugestiv de acest gen. Executa i acel fi ier cu Explorer-ulţ şpentru a crea discheta de boot. Unele distribu ii Linux mai noi (cum ar fi MandrakeţLinux) pornesc automat un program la introducerea CD-ului care permite crearea uneidischete de boot.

Metoda 3) Dac ave i instalat o versiune de Windows care permite boot-area înă ţ ăMS_DOS (cum ar fi Windows 95/98), atunci face i astfel:ţ

a) c uta i pe CD-ul cu Linux fi ierele “boot.img” i “rawrite.exe” i copia i-le într-ună ţ ş ş ş ţdirector creat de dumneavoastr (de exemplu C:\BOOT);ă

b) da i “Restart in MS_DOS mode”, apoi merge i cu comanda “cd C:\BOOT” înţ ţdirectorul creat, i tasta i comanda:ş ţ

rawrite.exe -f boot.img

iar la întrebarea legat de locul unde se afl unitatea de disc tasta i “a:”, introduce iă ă ţ ţdischeta în unitate i da i ENTER. Dup câteva zeci de secunde, discheta va fi creat .ş ţ ă ă

Metoda 4) Dac ave i un sistem Linux instalat i dori i s crea i o dischet de boot, totă ţ ş ţ ă ţ ăce trebuie s face i este s copia i fi ierul “boot.img” într-un director, s merge i înă ţ ă ţ ş ă ţacel director i s da i comanda:ş ă ţ

cat boot.img > /dev/fd0

Î: Nu am decât dischete cu erori, este târziu iar magazinele de unde-mi pot cump raădischete bune s-au închis de mult, n-am nici un prieten care-mi poate împrumuta odischet bun i cu toate astea mor de curiozitate s -mi instalez Linux. Mai pot faceă ă ş ăceva ?

Dac ave i un Windows 95/98 care vede unitatea CD-ROM, atunci pute i da “Restartă ţ ţin MS_DOS mode” i pute i porni programul “autoboot.bat” de pe CD-ul de instalare.ş ţAcest fi ier executabil va porni instalarea Linux-ului direct din MS_DOS. Deşasemenea, dac ave i un Windows care nu permite boot-are în MS_DOS, dar ave iă ţ ţtotu i o dischet de boot de MS_DOS care vede unitatea CD-ROM, pute i boot-a cuş ă ţaceasta pentru a rula programul “autoboot.bat”, în cazul în care distribu ia de Linuxţfolosit con ine acest fi ier.ă ţ ş

MISTERUL FI IERULUI Ş boot.img

Fi ierul ş boot.img este de fapt imaginea unei dischete de boot stocat într-un fi ier.ă şProgramul rawrite.exe “scrie” acel bloc de 1.44Mb pe dischet începând de la sectorulă0 al acesteia, astfel încât BIOS-ul s poat face boot-area.ă ă

SFATURI ÎNAINTE DE A ÎNCEPE INSTALAREA

ACESTE SFATURI SUNT UTILE NUMAI CELOR CARE AU WINDOWSINSTALAT PE COMPUTER SI DORESC S INSTALEZE LINUX SI WINDOWSĂPENTRU A LUCRA CU AMBELE SISTEME DE OPERARE.

Pune i-v la loc sigur datele. Instalarea sistemului Linux va elimina de pe hard discţ ătoate datele, mai ales dac nu ti i ce face i, sau Windows-ul este instalat într-oă ş ţ ţsingur parti ie. Dac ave i CD-Writer, arde i un CD cu datele importante de pe hardă ţ ă ţ ţdisc, apoi începe i instalarea.ţ

DE RE INUT!Ţ

Încep torii vor instala mai întâi Windows i apoi Linux. Face i mai întâi o parti ieă ş ţ ţpentru Windows, astfel încât s v r mân spa iu pentru Linux i instala i Windows.ă ă ă ă ţ ş ţAve i grij s instala i Windows pe hard discul “MASTER” i pe prima parti ie de peţ ă ă ţ ş ţacesta pentru c Windows-ul nu tie s boot-eze altfel.ă ş ă

INSTALAREA

Introduce i în CD-ROM CD-ul cu kit-ul de instalare i boot-a i. Cei care nu pot boot-aţ ş ţde pe CD-ROM vor boot-a de pe dischet dar cu CD-ul de instalare în CD-ROM.ă

INSTALARE ÎN MOD GRAFIC SAU ÎN MOD TEXT ?

A a cum am mai spus, exist mai multe versiuni de Linux, a a c obligatoriu vor fiş ă ş ămai multe metode de instalare. Ele se aseam n între ele destul de mult, dar ună ăîncep tor se poate z p ci la început. Tocmai de aceea, vom da câteva indica ii de bună ă ă ţsim pentru ca procesul de instalare s se desf oare f r probleme.ţ ă ăş ă ă

Primul sfat dup boot-are este s citi i cu aten ie mesajele care apar pe ecran. Pe celeă ă ţ ţmai multe computere va trebui s ap sa i pur i simplu ENTER pentru a trece maiă ă ţ şdeparte.

Acum câ iva ani, instalarea unui sistem Linux se f cea în mod text, adic f r ferestreţ ă ă ă ăi butoane, f r imagini colorate i a a mai departe. Cu timpul, preten iileş ă ă ş ş ţ

utilizatorilor au crescut, a a c distribu iile noi au introdus metoda instal rii în modş ă ţ ăgrafic. Desigur, instalarea în mod grafic nu este o regul , unele distribu ii cum ar fiă ţSlackware instalându-se în momentul de fa tot în mod text.ţă

Alege i înc de la boot-are o instalare în mod grafic, iar dac apar erori i procesulţ ă ă şinstal rii nu se desf oar normal, încerca i o instalare în mod text.ă ăş ă ţInstalarea în mod grafic este intuitiv i sunt foarte rare momentele în care aceasta nuă şse poate desf ura normal. De cele mai multe ori acest tip de instalare nu poate rula peăşcomputere cu procesor lent i cu memorii pu ine (mai pu in de 32Mb RAM).ş ţ ţ

Unele distribu ii (cum ar fi Red Hat sau Mandrake) au la boot-are op iunea uneiţ ţinstal ri (lowgraphic) care face ca instalarea în mod grafic s se fac la o rezolu ieă ă ă ţslab i un num r de culori limitat.ă ş ăPute i opta pentru acest tip de instalare dac computerul dumneavoastr v oblig sţ ă ă ă ă ăface i acest lucru.ţ

Nu v speria i de instalarea în mod text. Acest tip de instalare este mult mai sigur iă ţ şdeloc incomod. Instala i Linux în mod text i v ve i sim i la fel de bine ca i în cazulţ ş ă ţ ţ şinstal rii în mod grafic. Exist destul de multe persoane care prefer aceast metodă ă ă ă ăde instalare chiar dac computerul le permite o instalare în mod grafic.ă

Pentru c pa ii pentru instalare difer de la distribu ie la distribu ie, vom s ri pesteă ş ă ţ ţ ăîntreb rile standard (legate de mouse, tastatur , setarea datei i a timpului, ara iă ă ş ţ ş

limbajul) care sunt simple i nu reprezint nici un grad de periculozitate pentruş ăutilizator.

PARTI IONAREAŢ

Aici apare dilema utilizatorului încep tor. Ce parti ii trebuie s fac ( i de ce) pentruă ţ ă ă şinstalarea unui sistem Linux i cu ce program face parti ionarea. Vom r spunde laş ţ ăaceste întreb ri pe rând:ă

1) Pentru instalarea unui sistem Linux, ave i nevoie de dou parti ii: una de Linux,ţ ă ţunde se va instala sistemul i una pentru ş swap. Ce este cu aceast parti ie de swap ?ă ţ

Atunci când unui program nu-i ajunge memoria RAM, sau când sunt pornite maimulte programe în acela i timp, în loc s primi i vreun mesaj de eroare c nu ajungeş ă ţ ămemoria RAM, computerul cu Linux va folosi spa iul de pe parti ia de swap pe postţ ţde RAM. Tocmai de aceea, dac dispune i de suficient memorie RAM (de iă ţ ă şniciodat nu este suficient ) pute i s fixa i ca parti ia de swap s fie mic (32 - 64ă ă ţ ă ţ ţ ă ăMb). Utilizatorii avansa i pot renun a la parti ia de swap. Dac ave i mai pu in deţ ţ ţ ă ţ ţ64Mb de memorii RAM, atunci fixa i ca parti ia de swap s fie de 2-3 ori mai mareţ ţ ădecât capacitatea memoriilor (exemplu: pentru un computer cu 16Mb de memoriiRAM, parti ia de swap ideal este de 32 - 48 Mb).ţ ă

Dac dori i s instala i Windows i Linux pe acela i computer, va trebui s ave i treiă ţ ă ţ ş ş ă ţparti ii: una de Windows, una de Linux i una de swap.ţ ş

Pân aici totul este foarte simplu, numai c parti ia de Windows va trebui s fieă ă ţ ăobligatoriu prima (pentru c numai a a poate Windows-ul s boot-eze).ă ş ă

Î: Ce program s folosesc pentru parti ionarea hard discului ?ă ţ

Aproape fiecare distribu ie de Linux vine cu propriul program grafic pentruţparti ionarea hard discului, a a c ar fi inutil s descriem aici utilizarea unui programţ ş ă ănestandard pentru parti ionare.ţProgramul standard pentru parti ionare folosit de orice versiune de linux este “fdisk”ţi pe acesta îl vom descrie în cele ce urmeaz .ş ă

UTILIZAREA PROGRAMULUI FDISK

Dac a i mai parti ionat hard discuri cu ă ţ ţ fdisk-ul de Windows, atunci înseamn că ăsunte i cât de cât familiarizat cu un astfel de program.ţ

AVERTISMENT!

Nu utiliza i programul ţ fdisk decât dac utilitarul grafic pus la dispozi ie de distribu iaă ţ ţ

folosit nu v satisface.ă ăPute i face parti ionarea cu o versiune de Linux, apoi s reboot-a i i s instala i o cuţ ţ ă ţ ş ă ţtotul alt distribu ie. Dac , spre exemplu, v place mai mult programul pentruă ţ ă ăparti ionare folosit de Red Hat, pute i face parti ionarea cu acesta pentru ca apoi sţ ţ ţ ăinstala i orice alt distribu ie de Linux dori i.ţ ă ţ ţ

Pe distribu iile de tip Slackware, parti ionarea se face obligatoriu cu ţ ţ fdisk. Pentru aîn elege cum se face aceast parti ionare, va trebui s cunoa tem câteva lucruri.ţ ă ţ ă ş

În Windows, hard discul poate avea diverse denumiri (C, D, E, etc), îns acesteădenumiri nu ne indic exact pozi ia conect rii discului respectiv. Adic , (C, D sau E)ă ţ ă ănu ne spune niciodat dac acel device ocup pozi ia de ă ă ă ţ primary/secondary –master/slave.

În Linux, hard discurile sunt dispuse astfel:

hda = primary master;hdb = primary slave;hdc = secondary master;hdd = secondary slave;

În concluzie, dac dori i s face i o parti ionare pe hard discul pe care îl tia i ca fiindă ţ ă ţ ţ ş ţC în Windows, în Linux îl ve i g si sub denumirea de ţ ă hda (hard discul A).În Linux, toate aceste device-uri se g sesc în directorul ă /dev. Ve i fi informa i laţ ţmomentul potrivit despre toate aceste directoare i despre rolul lor.ş

Pe distribu ii de tip Red Hat sau Mandrake parti ionarea se poate face automatţ ţap sând butonul ă Autopartition. În acest fel ve i reduce riscul de a strica ceva.ţDac v-a i pus bine datele i nu mai ave i ce s pierde i, alege i ă ţ ş ţ ă ţ ţ fdisk i juca i-v pu inş ţ ă ţcu parti iile.ţ

Pe distribu ii Slackware, comanda pentru a începe parti ionarea este:ţ ţ

fdisk /dev/hdx unde “x” reprezint numele hard discului.ă

Exemplu:

fdisk /dev/hda va porni programul fdisk pentru a face parti ionarea pe hard discul cuţpozi ia ţ primary master (C-ul din Windows);

Pe RedHat sau Mandrake, pute i selecta vizual hard discul pentru parti ionare.ţ ţ

Mai sunt câteva informa ii utile pe care va trebui s le asimila i:ţ ă ţ

- /dev/hda1 în Linux, va însemna parti ia 1 de pe hard discul cu pozi ia ţ ţ primarymaster;

- /dev/hda2 va însemna parti ia 2 de pe hard discul cu pozi ia ţ ţ primary master i a aş şmai departe;

Dac dori i s instala i numai Linux pe hard disc, parti iile vor trebui s arate astfel:ă ţ ă ţ ţ ă

/dev/hda1 linux swap (parti ia de swapţ )/dev/hda2 linux native (parti ia unde se va instala sistemul linuxţ )

Dac dori i s instala i i Windows i Linux pe acela i hard disc, parti iile ar trebui să ţ ă ţ ş ş ş ţ ăarate astfel:

/dev/hda1 FAT16 (parti ia de Windowsţ )/dev/hda2 linux swap (parti ia de swapţ )/dev/hda3 linux native (parti ia unde se va instala istemul Linuxţ )

CREAREA PARTI IILORŢ

La pornirea programului fdisk ve i observa un mesaj:ţ

Command (m for help):

i cursorul care v indic tastarea unor comenzi. Dac dori i s afla i mai multe despreş ă ă ă ţ ă ţcum se lucreaz cu programul ă fdisk, pute i tasta “m” apoi ENTER.ţ

Comenzile de baz pentru ă fdisk sunt urm toarele (toate aceste comenzi sunt urmate deătasta ENTER):

q - ie ire din fdisk f r scrierea parti iilor;ş ă ă ţ

p - afi eaz parti iile existente pe hard disk;ş ă ţ

Exemplu (comanda “p” afi eaz urm toarele pe un hard disc ş ă ă primary master de2.1Gb):

Device Boot Start End Blocks Id System/dev/hda1 1 61 122944+ 82 Linux swap/dev/hda2 * 62 1023 1939392 83 Linux

Aceste informa ii indic existen a a dou parti ii pe hard disc, cu hda1 parti ie deţ ă ţ ă ţ ţswap i hda2 parti ie pentru instalarea sistemului Linux.ş ţ

Stelu a “*” de la ţ boot arat c parti ia hda2 este boot- abil , iar dimensiunile acestoră ă ţ ăparti ii sunt de 122Mb pentru parti ia de swap i 1.939Gb pentru parti ia unde se vaţ ţ ş ţinstala sistemul Linux.

82 este tipul parti iei de swap, iar 83 este tipul parti iei de Linux nativ.ţ ţPentru a crea o parti ie (s presupunem de 137 de Mb), vom da urm toarele comenzi:ţ ă ă

n apoi ENTER;

La întrebatrea (e extended/p primary partition) ve i tasta “e” dac dori i o parti ieţ ă ţ ţextins sau “p” dac dori i una primar .ă ă ţ ăEste indicat s le face i pe toate primare mai ales dac sunte i încep tor.ă ţ ă ţ ă

La Partition number (1-4) tasta i num rul parti iei (1 pentru hda1, 2 pentru hda2 etc);ţ ă ţ

La First cylinder da i ENTER, iar la ţ Last cylinder or +size or +syzeM or +syzeKtasta i “+”, apoi dimensiunea parti iei urmat de litera “M”. ţ ţ ăPentru parti ia de 137Mb ve i tasta “+137M” i ve i da ENTER.ţ ţ ş ţ

Schimba i apoi tipul parti iei cu ajutorul comenzii “t”, iar la ţ ţ Partition numbrspecifica i num rul parti iei, apoi la ţ ă ţ Hex code tasta i tipul parti iei. Pentru a afla careţ ţsunt parti iile suportate de ţ fdisk, tasta i “l” pentru a vedea lista cu acestea.ţParti ia Linux standard (unde se instaleaz sistemul) ocup pozi ia 83, parti ia de swapţ ă ă ţ ţocup pozi ia 82, iar parti ia de Windows FAT16/32 ocup pozi ia 6.ă ţ ţ ă ţ

V pute i juca cu fdisk cât dori i, pute i crea i elimina parti ii f r s v face i grijiă ţ ţ ţ ş ţ ă ă ă ă ţpentru c numai în momentul în care utilizatorul d comanda de scriere a parti iiloră ă ţacestea vor fi scrise cu adev rat pe hard disc.ă

Comanda pentru scrierea parti iilor pe hard disc este “w”. Dup scrierea acestora va fiţ ăchemat automat func ia ă ţ ioctl() pentru ca programul pentru instalare s poat recitiă ăparti iile.ţ

URM TORUL PASĂ

Dac distribu ia de Linux utilizat are la parti ionare op iunea ă ţ ă ţ ţ Autopartition atunci celmai indicat ar fi s alege i acest tip de parti ionare, mai ales în cazul în care nu dori iă ţ ţ ţs v complica i via a.ă ă ţ ţ

Da i ţ Edit pe parti ia unde urmeaz s se instaleze Linux-ul i fixa i la tipul de montareţ ă ă ş ţal acesteia (mount point) un “/”. F r acest “/” instalarea nu poate continua.ă ă

Dac ave i i o parti ie de Windows, pute i edita punctul de montare pentru a indicaă ţ ş ţ ţlocul unde va fi g sit parti ia de Windows (de exemplu /mnt/win).ă ă ţ

ALEGEREA PACHETELOR PENTRU INSTALARE I A MANAGER-ULUI DE BOOT-AREŞ

Distribu iile de Linux con in foarte multe programe. Dac sunte i încep tor, acestţ ţ ă ţ ălucru v va z p ci cu siguran : fiecare distribu ie de Linux con ine câteva mii deă ă ă ţă ţ ţprograme, iar dumneavoastr nu ti i pe care s le alege i.ă ş ţ ă ţDac dispune i de un hard disc înc p tor, pute i instala sistemul fie în versiunea ă ţ ă ă ţ full,fie debifând numai pachetele care nu v intereseaz i care ti i foarte clar cu ce seă ă ş ş ţocup (cum ar fi server-ele de Web, server-ele pentru baze de date, documenta iile înă ţlimba Japonez etc).ă

N-ar trebui s lipseasc din distribu ie urm toarele pachete (acest lucru este valabilă ă ţ ănumai pentru încep tori):ă

- baza sistemului Linux;- kernel-ul;- pachetul glibc;- libr riile (toate libr riile);ă ă- suportul pentru printare;- XFree86;- ghostscript;- mc (Midnight Commander);- WindowMaker;- pachetele grub sau lilo;

Aceste pachete ar trebui s ocupe cam 400-500Mb. Dac hard discul v permite, ar fiă ă ăindicat s instala i i GCC, compilatorul de C/C++.ă ţ ş

Instalarea complet a unui sistem Linux ocup cam 2-2.6Gb, ceea ce pe un hard discă ădin genera ia actual nu reprezint nici un fel de problem .ţ ă ă ă

Urm toarea setare pentru continuarea instal rii se refer la configurarea pl cii video.ă ă ă ăAici programul pentru instalare va c uta s determine modelul de plac video pe careă ă ăîl ave i i v va cere s seta i op iunile pentru rezolu ie i adâncime de culoare.ţ ş ă ă ţ ţ ţ ş

SETAREA PAROLEI DE ROOT

Root este administratorul de sistem. Dac sunte i ă ţ root ave i dreptul s face i orice cuţ ă ţsistemul Linux, inclusiv s -l modifica i astfel încât s devin inutilizabil.ă ţ ă ăMul i speciali ti îndeamn încep torii s lucreze pe sistem ca user-i. ţ ş ă ă ăAcest lucru este benefic numai în cazul în care ave i un administrator de sistem careţs v configureze computerul a a cum trebuie.ă ă ş

Din punctul nostru de vedere, cel mai indicat ar fi s lucra i ca ă ţ root, iar în momentulîn care ti i perfect cum lucreaz un sistem Linux s lucra i ca user. Numai astfel ve iş ţ ă ă ţ ţputea deveni un administrator Linux.

Parola de root este foarte important . Ea trebuie s aib minim 6 litere i/sau cifre iă ă ă ş ş

trebuie re inut (sau notat pe o hârtie), pentru c f r ea nu ve i putea intra pe sistem.ţ ă ă ă ă ă ţLa instalare, ve i fi indemna i s tasta i de dou ori parola de ţ ţ ă ţ ă root pentru confirmare.

GRUB.... sau LILO ?

Linux este un sistem de operare complex. Datorit dezvolt rii sale într-un mod cuă ătotul original, acesta a reu it s se adapteze perfect cerin elor utilizatorilor.ş ă ţ

Una din facilit ile oferite de un sistem Linux este boot-area multipl . Acesta esteăţ ămetoda care ne permite s boot- m cu mai multe sisteme de operare.ă ă

Dac ve i avea dou sisteme de operare pe acela i computer (de exemplu BeOS iă ţ ă ş şLinux, sau Windows i Linux) ve i avea nevoie de un astfel de program numitş ţmanager pentru boot-are care s fac acest lucru pentru dumneavoastr .ă ă ă

Sub Linux exist dou programe care v ajut s boot-a i cu mai multe sisteme deă ă ă ă ă ţoperare. Acestea sunt GRUB i LILO.şIndiferent pe care îl ve i alege, rezultatul va fi acela i, îns configur rile difer de laţ ş ă ă ăun program la altul.Programul pentru instalare va c uta s configureze automat manager-ul de boot-areă ăales i va încerca s -l instaleze automat.ş ă

Instalarea automat a manager-ului de boot-are reu e te de cele mai multe ori, însă ş ş ăacest lucru nu este o regul . Computerele de tip PC creeaz probleme tocmai datorită ă ăfaptului c sunt f cute ă ă din buc iăţ a a c dac instalarea automat a manager-ului deş ă ă ăboot-are e ueaz , nu v face i probleme, pentru c acest lucru poate fi remediatş ă ă ţ ăulterior.

FACE I OBLIGATORIU O DISCHET DE BOOT!Ţ Ă

C uta i o dischet f r bad-uri i face i o dischet de boot atunci când sunte i întreba iă ţ ă ă ă ş ţ ă ţ ţdac dori i una. Este foarte util iar unele modific ri în sistem nu vor putea fi f cuteă ţ ă ă ădac nu ave i la îndemân o dischet de boot.ă ţ ă ă

Acestea ar fi no iunile generale legate de instalarea unui sistem Linux. Pa ii sunt:ţ şboot-area (de pe dischet sau CD-ROM), crearea parti iilor, configurarea pl cii video,ă ţ ăalegerea unei parole de root, alegerea pachetelor pentru instalare, alegerea manager-ului de boot-are i crearea unei dischete de boot.ş

În lec ia urm toare vom explica cum arat arhitectura unui sistem Linux, câtevaţ ă ăcomenzi de baz i programe pentru configurat componentele computerului.ă ş

Lec ia 3ţPORNIREA UNUI SISTEM LINUX. CÂTEVA COMENZI DE BAZĂ

În lec ia 2 a i aflat cum se face instalarea unui sistem Linux. Vom vedea acum ce seţ ţîntâmpl la pornirea sistemului, din ce este format un sistem Linux i cum se pot faceă şdiverse configur ri.ă

LA PORNIRE

Când porne te computerul, dup ce BIOS-ul face testarea memoriei i aş ă şcomponentelor existente, boot-eaz de pe cel mai apropiat mediu de stocare, de obiceiăun hard disc. Dac a i instalat un manager de boot-are, cum ar fi GRUB sau LILO iă ţ şdac sunte i norocos, atunci acesta va fi primul program care va porni.ă ţ

De obicei, manager-ele de boot-are se instaleaz cum trebuie, îns asta nu este oă ăregul i o s vede i imediat de ce.ă ş ă ţ

La instalarea sistemului Linux a i ales un manager de boot-are. Acest manager deţboot-are încearc s determine modul în care BIOS-ul comunic cu hard discul iă ă ă şgeometria hard discului. Uneori acest lucru reu e te, alteori nu, pentru c oriceş ş ăautodetec ie presupune o anumit doz de risc. În afar de asta, exist unele BIOS-uriţ ă ă ă ăproblem , care nu pot boot-a cu LILO sau GRUB, îns nu renun a i, pentru c acesteă ă ţ ţ ăsitua ii sunt foarte rare. De obicei, este pur i simplu o problem legat deţ ş ă ăconfigurarea manager-ului de boot-are.

Dac manager-ul de boot-are nu porne te, nu intra i în panic . Exist , din fericire,ă ş ţ ă ămulte metode sigure pentru a boot-a în Linux.METODE DE BOOT-ARE

Sec iunea “metode de boot-are” este necesar numai în cazul în care instalareaţ ămanager-ului de boot-are nu reu e te, sau dac pur i simplu sunte i interesat de alteş ş ă ş ţmetode de boot-are.

Este bine ca înainte de a boot-a în alt mod decât cel standard, s face i urm toareleă ţ ălucruri:

- nota i-v structura parti iilor, pentru a ti cu exactitate care este parti ia de root (/) iţ ă ţ ş ţ şcare este parti ia de swap;ţ

- nota i-v informa iile legate de geometria hard discului (capete, cilindri etc) de peţ ă ţînveli ul hard discului sau direct din BIOS;ş

- verifica i posibilit ile de boot-are ale BIOS-ului (de pe hard disc, de pe discheta sauţ ăţde pe CD-ROM);

- pune i la loc sigur discheta de boot.ţ

Metoda 1 - Boot-are din MS_DOS sau Windows

Boot-area din MS_DOS sau Windows este cea mai sigur . Pentru aceasta ave iă ţnevoie, desigur, de un Windows sau MS_DOS instalat pe computer care s boot-eze,ăde programul loadlin.exe care se g se te cu siguran pe CD-ul de Linux i de ună ş ţă şkernel. Pune i cele dou fi iere, respectiv ţ ă ş loadlin.exe i kernel-ul într-un director iş şda i comanda:ţ

loadlin.exe kernel root=/dev/hdaX noinitrd ro vga=normal

În exemplul de mai sus, loadlin.exe este programul care v ajut s boot-a i în Linux,ă ă ă ţkernel este kernel-ul cu care dori i s boot-a i, ţ ă ţ /dev/hdaX este parti ia de root (/) undeţLinux-ul a fost instalat, noinitrd reprezint o op iune care îi spune kernel-ului s nuă ţ ăfoloseasc memoria RAM ca hard disc, ă ro (read-only) pentru kernel, iar vga=normal îispune kernel-ului s foloseasc modul standard vga pentru boot-are.ă ă

Metoda 2 - Boot-are de pe CD-ROM

Dac BIOS-ul permite boot-are de pe CD-ROM, introduce i CD-ul în unitate i laă ţ şprompter-ul boot: tasta i:ţ

vmlinuz root=/dev/hdaX

Vmlinuz va fi numele kernel-ului instalat pe hard disc, iar /dev/hdaX va fi numeleparti iei unde este Linux instalat (/).ţ

Metoda 3 - Boot-are de pe discheta

Pute i instala LILO sau GRUB direct pe dischet pentru a boot-a apoi cu aceasta.ţ ăDac nu dori i sau nu ti i s instala i GRUB sau LILO pe dischet , pute i folosi pur iă ţ ş ţ ă ţ ă ţ şsimplu discheta de boot de Linux, ca la metoda 2.

STRUCTURA DE BAZ A UNUI SISTEM LINUXĂKERNEL-UL

Presupunem c LILO, GRUB sau una din metodele expuse mai sus func ioneaz iă ţ ă şcomputer-ul poate boot-a. Vom vedea în cele ce urmeaz ce se întâmpl la pornireaă ăunui sistem Linux.

Manager-ul de boot-are încarc un program scris în cod ma in , numit kernel. Kernel-ă ş ăul coordoneaz toate componentele computerului, astfel încât acestea s lucrezeă ăîmpreun . Orice sistem de operare are un kernel, numai c , în Linux, dat fiind faptulă ăc acesta este liber, utilizatorul poate avea acces direct la el. Atunci când vede iă ţ

mesajul “Loading linux.......”, fiecare punct care apare reprezint înc rcarea unui nouă ăbloc în kernel. Odat ce acesta este înc rcat în totalitate, se trece la pasul urm tor. Ceă ă ăse întâmpl de fapt?ă

Kernel-ul trimite semnale c tre componentele computerului pentru a detectaăcomponentele interne ale acestuia, cum ar fi porturile seriale i paralele, controller-ulşde hard disc, CD-ROM-ul, eventuale controller-e SCSI etc. În func ie de r spunsurileţ ăprimite, kernel-ul va aloca o întrerupere (IRQ) pentru componentele care cer acestlucru sau va comunica direct cu acelea care nu au nevoie de întreruperi (ca în cazultastaturii).

Kernel-ul de Linux este foarte performant. El detecteaz foarte multe dinăcomponentele computerului, îns nu le detecteaz obligatoriu pe toate. De aceea,ă ăuneori este necesar o recompilare a kernel-ului pentru ca acesta s poat lucra cuă ă ăanumite componente, sau, pur i simplu, o reinstalare a unui kernel mai bun poateşrezolva problema f r s fie nevoie de vreo recompilare.ă ă ăAcest proces de detec ie automat a componentelor f cut de kernel poart numele de ţ ă ă ă ărunlevel1.

În continuare, este montat parti ia de root (parti ia unde este instalat Linux) iară ţ ţkernel-ul caut s verifice integritatea parti iei. În cazul în care aceasta este afectat înă ă ţ ăvreun fel, este pornit automat programul e2fsck pentru cur area defec iunilor. ăţ ţ

Dup ce verificarea ia sfâr it, kernel-ul porne te demonii. Demonii sunt de fapt ni teă ş ş şprograme-drivere care pornesc automat la boot-are. Exist demoni care pornescăre eaua, imprimanta, sunetul etc.ţAceste procese poart numele de ă runlevel2.

În ultima parte, runlevel3, este c utat tipul de shell, sunt ini ializate cele 6 console deă ţtext disponibile i este c utat toat lista de user-i împreun cu parolele.ş ă ă ă ă

În acest moment, pornirea sistemului a luat sfâr it, iar utilizatorul este invitat printr-unşprompter s înceap lucrul.ă ă

DESPRE SHELL. DESPRE CONSOLE DE TEXT

Dac a i mai lucrat cu MS_DOS, v va fi simplu s în elege i ce este un shell. Shell-ă ţ ă ă ţ ţul, este programul care v ajut s tasta i comenzi i care interpreteaz totodat acesteă ă ă ţ ş ă ăcomenzi. În MS_DOS, era acel “C:\_” care v invita s tasta i comenzi.ă ă ţLinux, fiind un sistem de operare complex, dispune de mai multe shell-uri, cel maicunoscut dintre ele fiind bash (Born Again Shell), shell care pleac în mod implicit laăboot-are. Despre acesta vom vorbi în continuare.

Dup ce procesul “runlevel3” a luat sfâr it, sunte i invita i s tasta i numele i parolaă ş ţ ţ ă ţ şpentru a putea intra pe sistem. La prompter-ul “login:” tasta i “root” apoi da iţ ţ

ENTER, iar la “Password:” tasta i parola i da i din nou ENTER. În acest moment a iţ ş ţ ţintrat în sistem.Parola nu este afi at pentru siguran a utilizatorului, îns tastele speciale, cum ar fiş ă ţ ă“delete” sau “backspace” func ioneaz normal.ţ ă

În momentul în care a i intrat pe sistem, ve i vedea ceva de genul acesta:ţ ţ

[root@localhost]:#_

i un cursor care v invit s tasta i comenzi. Aceasta este o consol de text, sau maiş ă ă ă ţ ăbine spus o consol în mod text.ă

Exist 6 console de text disponibile, ce pot fi apelate cu combina ia de tasteă ţ“CTRL+ALT+F1” pentru prima consol pân la a asea consol cu combina iaă ă ş ă ţ“CTRL+ALT+F6”.

Toate aceste console func ioneaz independent una fa de celelalte. Asta înseamn cţ ă ţă ă ăv pute i loga în mod diferit (de exemplu pe una v loga i ca root i pe alta ca user) iă ţ ă ţ ş şpute i executa comenzi diferite sau pute i porni programe diferite.ţ ţ

Consola de Linux este foarte comod , iar dup ce ve i lucra o peri-oad cu ea îi ve iă ă ţ ă ţsim i lipsa pe alte sisteme de operare.ţ

CÂTEVA COMENZI LINUX DE BAZĂ

Toate comenzile pe care le ve i tasta vor fi urmate de tasta ENTER pentru a fiţvalidate.

Înainte de a înv a unele comenzi de baz , trebuie s ti i câteva lucruri despre Linux:ăţ ă ă ş ţ

- în Linux, spre deosebire de MS_DOS sau Windows, literele mari i literele mici suntşpercepute diferit. Astfel, pot coexista în acela i loc foarte bine directoare sau fi iereş şcu nume precum:

DIRECTORdirectorDirectordIRECTORDiReCtOR etc.

- un director sau un fi ier poate avea pân la 256 de litere i/sau cifre. Dac sunte iş ă ş ă ţîncep tor în Linux, vi se va p rea neobi nuit s vede i nume de directoare sau fi iereă ă ş ă ţ şde 30 - 40 de litere. Eu, de exemplu, am pe computer un director care se nume te:ş

Luni_21_dupa_amiaza_surse_apleti_Java_si_adrese_web_importante

Desigur, ve i fi curio i cum de nu îmi este greu s folosesc comanda “cd” pentru aţ ş ăintra în acest director. R spunsul este simplu: bash folose te tasta “TAB” pentru aă şcompleta numele directorului sau al fi ierului, a a c , tot ce trebuie s fac este s scriuş ş ă ă ădoar câteva litere din numele directorului, apoi s ap s tasta “TAB” pentru ca bash să ă ăcompleteze automat numele acestuia. Elegant, nu-i a a?ş

- Pentru a porni un program de Linux din directorul curent, ve i folosi sintaxaţ“./program”. Dac , de exemplu, doresc s pornesc un program numit ă ă core dindirectorul “/home/prog/” am dou posibilit i: fie dau comanda ă ăţ /home/prog/core, fiemerg în directorul “/home/prog” i tastez ş ./core (punct slash core).

- În Linux, calea c tre directoare i fi iere este separat prin “/” (slash) i nu prin “\”ă ş ş ă ş(backslash) ca în MS_DOS sau Windows.

COMENZI

Cea mai simpl comand în Linux este comanda “ls”. Nu se tie de unde vine numeleă ă şacestei comenzi, dar este foarte comod de tastat.Aceast comand este similar cu comanda “dir” din Windows i arat con inutulă ă ă ş ă ţunui director. Comanda “ls -l” arat con inutul directorului, cu numele i dimensiuneaă ţ şfi ierelor.ş

Comanda “cd” (change directory) este folosit pentru a face saltul într-un anumitădirector. De exemplu, comanda “cd /home/mihai/muzica” va face un salt în directorul“/home/mihai/muzica”.

Comanda “cd..” (cd punct punct) face salt din directorul curent în directorul de maisus.

Comanda “cd”(cd simplu) face salt în directorul user-ului (root dac sunte i logat caă ţroot).

Comanda “mkdir” (make directory) creaz un director în calea indicat . De exemplu,ă ăcomanda “mkdir muzica” creaz un director cu numele “muzica” în directorul curent.ă“Mkdir /home/mihai/muzica” va crea directorul “muzica” în calea “/home/mihai”.

Comanda “rm” (remove) elimin unul sau mai multe directoare/fi iere. De exemplu,ă şcomanda “rm *.mp3” elimin toate fi ierele cu extensia “mp3” din directorul curent.ă ş

Pentru a elimina un director cu con inutul acestuia, ve i folosi parametrii “-rf” laţ ţcomanda “rm”, ca în exemplul urm tor:ă

rm -rf DIRECTOR

Comanda de mai sus va elimina directorul cu numele “DIRECTOR” împreun cuăcon inutul acestuia. Toate fi ierele i subdirectoarele acestui director vor fi eliminate.ţ ş ş

Comanda “mv” (move) mut un fi ier sau un director dintr-un director în altul. Deă şexemplu, “mv /home/mihai/1.mp3 /root/temp” va muta fi ierul cu numele “1.mp3”şdin directorul “/home/mihai” în directorul “/root/temp”. Pentru directoare işsubdirectoare se folose te op iunea “-rf” exact ca în cazul comenzii “rm”.ş ţ

Comanda “cp” (copy) copiaz un fi ier sau un director dintr-un director în altul.ă şSintaxa este identic cu cea de la “mv”. De asemenea, op iunea “-rf” este suportat .ă ţ ă

Comanda “logout” sau “CTRL+D” face ie irea din consol . Este bine s închide iş ă ă ţtoate consolele pe care nu le mai folosi i.ţ

Comanda “reboot” închide sistemul Linux i reboot-eaz . Dac nu dori i reboot-areş ă ă ţdup închiderea sistemului, folosi i comanda “halt”. Op ional, pute i utilizaă ţ ţ ţcomenzile “shutdown -r now” sau “shutdown -h now” i ve i ob ine acela i rezultat caş ţ ţ şîn cazul utiliz rii comenzilor “reboot” sau “halt”.ă

Comanda “clock” afi eaz timpul i data curent . De câte ori dori i s afla i cât esteş ă ş ă ţ ă ţora, tasta i comanda “clock”. Comanda “date” afi eaz numai data curent . Cuţ ş ă ăcomanda “cal” pute i afi a calendarul lunii curente.ţ ş

Comanda “passwd” modific parola user-ului curent. Ca root, pute i modifica parolaă ţoric rui user astfel:ă

passwd mihai

va modifica parola user-ului Mihai.

Comanda “adduser nume_user” aduce un user cu numele “nume_user”. De exemplu,comanda “adduser mihai” creaz un user cu numele mihai. Comanda “userdelănume_user” elimin userul cu numele “nume_user”.ă

Comanda “ps” cu varianta “ps -A” afi eaz lista cu programele care sunt pornite înş ămomentul respectiv, împreun cu locul (pozi ia) ocupat de acestea.ă ţ ă

Comanda “kill -9 nr_proces” opre te programul cu pozi ia “nr_ proces”, 9 fiindş ţnivelul de for cu care se face oprirea programului pe o scar de la 1 la 9.ţă ă

Comanda “df” afi eaz spa iul disponibil pe sistemele de fi iere montate (hard disc,ş ă ţ şfloppy etc). Dac vre i s ti i cât spa iu liber i cât spa iu ocupat ave i pe computer,ă ţ ă ş ţ ţ ş ţ ţtasta i “df”.ţ

Comanda “man” afi eaz documenta iile disponibile pentru o anumit comand . Deş ă ţ ă ăexemplu, dac vre i s afla i mai multe informa ii despre comanda “mkdir”, pute iă ţ ă ţ ţ ţ

tasta “man mkdir”. Comanda “man man” v va înv a mai multe despre cum seă ăţlucreaz cu manualele.ă

COMENZI PENTRU ACCESUL LA CDROM I FLOPPYŞ

În principiu, un sistem Linux este format din kernel, libr riile C GNU (glibc), câtevaăcomenzi de baz aflate în directorul ă /bin i directorul pentru device-uri ş /dev împreunăcu alte comenzi de ini ializare. Pentru a afla cum se poate accesa o unitate CD-ROM,ţun alt hard disc sau o unitate floppy, va trebui s cunoa te i câteva lucruri despreă ş ţdirectorul /dev.

În acest director ve i g si imaginile tuturor device-urilor cunoscute de kernel. Înc deţ ă ăla instalare a i aflat care sunt denumirile date de Linux hard discurilor i parti iilorţ ş ţ(/dev/hda1 reprezentând parti ia întâi de pe hard discul cu pozi ia ţ ţ primary master, /dev/hda2 reprezentând parti ia a doua de pe hard discul cu pozi ia ţ ţ primary master.a.m.d).ş

Dac ave i curiozitatea s intra i în directorul ă ţ ă ţ /dev ve i g si toate denumirile device-ţ ăurilor cu care poate lucra kernel-ul de Linux.

Desigur, directorul /dev con ine peste 2500 de intr ri i nu ne-ar ajunge câteva mii deţ ă şpagini pentru a le descrie pe fiecare în parte. Ne vom opri doar la câteva dintre ele maiimportante pentru un încep tor:ă

- /dev/hda (conectorul primary master);- /dev/hdb (conectorul primary slave);- /dev/hdc (conectorul secondary master);- /dev/hdd (conectorul secondary slave);- /dev/fd (conectorul pentru floppy);- /dev/scd (conectorul SCSI);- /dev/dsp (intrarea pentru sunet);- /dev/eth (intrarea pentru placa de re ea);ţ- /dev/ttyS (porturile seriale);- /dev/lp (porturile paralele);

Comenzile pentru pornirea unui device i oprirea sa sunt ş mount i ş umount. Dac , spreăexemplu doresc s accesez un hard disc conectat în pozi ia ă ţ primary slave care are oparti ie FAT16 sau 32, va trebui s fac în felul urm tor. Creez un director (sţ ă ă ăspunem /mnt/hard_slave) i dau comanda:ş

mount -t vfat /dev/hdb1 /mnt/hard_slave

Dup aceast comand , ar trebui ca în directorul ă ă ă /mnt/hard_slave s g sesc toateă ăfi ierele de pe hard discul conectat pe pozi ia ş ţ primary slave.

Pentru a opri accesul la hard discul respectiv, va trebui s dau comanda:ă

umount /mnt/hard_slave

Urmeaz dou exemple în care se urm re te accesarea unui CD-ROM conectat peă ă ă şpozi ia ţ secondary slave (/dev/hdd) i a unei dischete. Vor fi date comenzile:ş

Pentru CD-ROM:

mount -t iso9660 /dev/hdd /mnt/cdrom

Pentru dischet :ă

mount -t vfat /dev/fd0 /mnt/floppy (dac discheta este formatat de MS_DOS sauă ăWindows)

mount -t ext2 /dev/fd0 /mnt/floppy (dac discheta este formatat de Linux)ă ă

În cazul unit ii CD-ROM voi g si fi ierele de pe CD în directorul “/mnt/cdrom”, iarăţ ă şîn cazul dischetei, voi g si con inutul acesteia în directorul “/mnt/floppy”.ă ţ

Pentru c este destul de incomod s tastezi atât pentru a accesa un CD-ROM sau oă ădischet i inând cont de faptul c unii utilizatori doresc o conectare permanent laă ş ţ ă ăuna din parti iile unui hard disc, altul decât cel pe care se afl instalat Linux-ul (dac ,ţ ă ăde exemplu, utilizatorul dore te s aib acces la parti ia de Windows tot timpul) a fostş ă ă ţinventat un fi ier în mod text numit ş fstab care se g se te în directorul “/etc”. Iat , maiă ş ăjos, fi ierul ş /etc/fstab care se g se te pe computerul meu:ă ş

/dev/hda1 swap swap defaults 0 0/dev/hda2 / ext2 defaults 1 1/dev/cdrom /mnt/cdrom iso9660 noauto,owner,ro 0 0/dev/fd0 /mnt/floppy auto noauto,owner 0 0none /dev/pts devpts gid=5,mode=620 0 0none /proc proc defaults 0 0

În exemplul de mai sus, se observ existen a a dou parti ii pe hard discul conectat peă ţ ă ţpozi ia primary master (/dev/hda), una de swap (/dev/hda1) i una de root (/dev/hda2),ţ şun cdrom standard “iso9660” i o unitate floppy (/dev/fd0).ş

Când dorim s mont m unitatea CD-ROM, vom da comanda:ă ă

mount /mnt/cdrom, iar pentru floppy mount /mnt/floppy.

Linux va c uta singur în ă fstab s vad cine este ă ă /mnt/cdrom sau /mnt/floppy i vaşmonta device-urile respective.

Lec ia 4ţALTE CÂTEVA COMENZI. ARHIVE PENTRU LINUX

Shell-ul bash folosit de Linux este foarte performant a a cum probabil a i observat,ş ţcomenzile date din bash fiind u or de tastat.ş

Î: Ce fac dac uit numele unei comenzi ?ă

Este bine s ine i minte m car litera cu care începea comanda respectiv . Dac ti iă ţ ţ ă ă ă ş ţprima liter , dou sau mai multe litere din aceasta, tasta i-le apoi ap sa i tasta TAB.ă ă ţ ă ţVe i observa o list afi at de ţ ă ş ă bash cu toate comenzile care încep cu literelerespective.

Î: Am dat ni te comenzi acum câteva minute i nu-mi mai pot aminti exact ceş şcomenzi am dat. De asemenea, a fi dorit s v d i ordinea în care am tastat acesteş ă ă şcomenzi. Se poate face ceva ?

Pentru asta exist comanda “history”. Tasta i “history” în consola de text i urm ri iă ţ ş ă ţrezultatul. Bash va afi a o list cu ultimele 500 de comenzi tastate de la acea consol .ş ă ă

Î: V d c apare lista cu comenzile tastate de mine, dar se deruleaz pe ecran preaă ă ărapid a a c nu apuc s v d aproape nimic.ş ă ă ă

În Linux, dac dori i ca listarea unor nume de fi iere, sau a unui text mai mare decâtă ţ şecranul monitorului s se desf oare pas cu pas, tasta i comanda “| more” (pipe more)ă ăş ţdup comanda pentru afi are.ă ş

Pentru exemplificare, vom presupune c în directorul curent se g sesc 2000 de fi iere,ă ă şiar eu doresc s v d lista cu numele lor. Pentru a face acest lucru m voi folosi deă ă ăcomanda “ls”, urmat de parametrul “| more” astfel:ă

ls | more

Acest ir de comenzi va face o listare a fi ierelor, iar în momentul în care ecranul vaş şfi umplut cu numele fi ierelor listate aceasta se va opri temporar, consola afi ând înş şcol ul “stânga-jos” mesajul “--More--”. Cu tasta “ENTER” ve i putea continua listareaţ ţlinie cu linie, iar cu tasta “Q” pute i renun a la listare.ţ ţ

Î: Am un fi ier text (în format .txt) i vreau s v d ce con ine. Pot s fac asta direct dinş ş ă ă ţ ăconsola de text ?

Pentru asta exist comanda “cat” în forma standard. Presupunând c fi ierul text seă ă ş

nume te “readme.txt” i dorim s afl m ce con ine, vom tasta:ş ş ă ă ţ

cat readme.txt

iar dac con inutul acestuia dep e te dimensiunea ecranului (con ine mai multeă ţ ăş ş ţpagini), vom folosi parametrul “| more” astfel:

cat readme.txt | more

Î: Vreau s tiu ultimele câteva comenzi pe care le-am tastat, iar comanda “history”ă şeste incomod pentru mine. Exist vreo alternativ la “history”.ă ă ă

Exist . Dac vre i s afla i ce comenzi a i dat, exact în ordinea invers a tast riiă ă ţ ă ţ ţ ă ăacestora, ap sa i tasta “s geat sus”. Sunt memorate, de asemenea, 500 de comenzi.ă ţ ă ăDe fapt, lista este luat din acela i loc de unde o ia i comanda “history”.ă ş ş

Î: Am montat unitatea CD-ROM cu comanda “mount” i acum nu mai pot s scot CD-ş ăul afar din unitate. E foarte enervant!ă

La început poate p rea incomod. S porne ti i s opre ti unitatea CD-ROM pare oă ă ş ş ă şabsurditate, mai ales pentru utilizatorii de Windows. Ei bine, afla i c acesta esteţ ămodul firesc de a accesa un aparat conectat la computer. Este mult mai normal săpornim i s oprim CD-ROM-ul atunci când dorim. Windows, ca i DOS monteazş ă ş ăautomat unitatea CD-ROM i nu se poate face nimic pentru a schimba acest lucru.ş

Din punctul meu de vedere, nu cred c este normal ca sistemul de operare s montezeă ăautomat un device, f r ca eu s doresc acest lucru. În plus, nu sunt foarte sigur că ă ă ăaceast încercare a sistemului de a monta un device nu duce în timp la degradareaăacestuia.

În plus, este logic, dac nu pot scoate CD-ul din CD-ROM decât atunci când amăterminat cu el i îl demontez cu comanda “umount”, înseamn c nu pot scoate CD-ulş ă ăafar în timp ce kernel-ul copiaz ceva de pe CD pe hard disc i în felul acesta reducă ă şriscul de a provoca erori.

Din aceast cauz , în Windows apare acel “ecran albastru” nesuferit care de multe oriă ăduce la blocarea par ial sau complet sistemului de operare.ţ ă ăDesigur, pute i ob ine i în Linux acela i lucru ca în cazul unui sistem Windows (maiţ ţ ş şpu in partea cu ecranul albastru), adic montare automat . Programul se nume teţ ă ă ş“automount” i func ioneaz foarte bine, dar este pe undeva în afara tradi iei UNIX.ş ţ ă ţDac totu i dori i o montare automat , pute i instala ă ş ţ ă ţ automount.

Problema cu unitatea CD-ROM care nu vrea s accepte comanda “umount” se rezolvă ăfoarte rapid dac ine i cont de urm toarele dou lucruri:ă ţ ţ ă ă

- nu trebuie s v afla i în directorul /mnt/cdrom sau în vreun director de pe CD cândă ă ţ

da i comanda ţ umount;

- nu trebuie s existe nici un program care s lucreze în acel moment cu vreun fi ieră ă şde pe CD i dac exist , închide i acel program înainte de a demonta unitatea.ş ă ă ţ

Toate aceste lucruri sunt valabile atât pentru unit ile CD-ROM cât i pentru unit ileăţ ş ăţDVD, floppy, zip-drive .a.ş

Î: A dori s v d toate mesajele afi ate la boot-are. Cum se face acest lucru ?ş ă ă ş

Câteva explica ii sunt binevenite aici. Mesajele afi ate la boot-are sunt foarte uileţ şdatorit faptului c ne ofer informa ii despre componentele computerului detectate deă ă ă ţkernel (cum ar fi detectarea controller-elor de hard disc sau CD-ROM, pl cile deăre ea, pl cile de sunet etc).ţ ă

La boot-are, nu ve i avea suficient timp pentru a studia mesajele care apar. Se potţfolosi dou metode pentru a le studia: una este s ap sa i tasta “Scroll Lock” la boot-ă ă ă ţare. Aceast tast “va da pauz ” boot- rii, sistemul a teptând pân în momentul înă ă ă ă ş ăcare este ap sat din nou tasta “Scroll Lock”. Pentru a derula pagina cu mesajeleă ăafi ate vor fi folosite tastele “SHIFT+PageUp” i “SHIFT+PageDown”. De re inut cş ş ţ ăaceste combina ii de taste pot fi folosite oricând în consola de text pentru a vizionaţmesajele afi ate “mai sus” în pagin .ş ă

A doua metod este comanda “dmesg”. Aceast comand afi eaz toate mesajele dateă ă ă ş ăde kernel la boot-are i este mai des folosit decât prima metod , din cauza faptului cş ă ă ăpoate fi tastat oricând. A a c , tasta i:ă ş ă ţ

dmesg | more

i studia i în lini te mesajele afi ate la boot-are.ş ţ ş ş

Î: Ce versiune de kernel folosesc ?

Este bine s cuno ti versiunea de kernel care ruleaz în acel moment, pentru c înă ş ă ăLinux pute i utiliza mai multe kernel-uri (despre asta vom discuta ceva mai târziu,ţîntr-o sec iune separat ). Pentru a afla versiunea de kernel care ruleaz la un anumitţ ă ămoment, tasta i:ţ

uname -r

Comanda “uname -a” v va afi a mai multe informa ii.ă ş ţ

Î: Cum aflu ce comenzi exist în Linux ?ă

Este simplu i ave i la dispozi ie câteva metode. Tasta i “a” apoi “TAB” pentru aş ţ ţ ţ

vedea lista cu comenzile care încep cu litera “a”. Continua i apoi cu restul literelor din alfabet.ţ

Alt metd este folosirea programului “xman”, asta, desigur, dac a i instalată ă ă ţXWindow System pe compter i este configurat corespunz tor.ş ă

Exist i alte metode, cum ar fi o privire aruncat în directorul “/usr/man/manX” sauă ş ă“/usr/share/man/manX”.

Orice metod este binevenit i este indicat s o folosi i pe cea care vi se potrive teă ă ş ă ţ şcel mai bine.

ARHIVE ÎN LINUX

Arhivele sunt folosite pentru a comprima unele fi iere. Dup comprimare, acesteaş ăocup mai pu in spa iu ceea ce reprezint un mare avantaj pe mediile de stocare cuă ţ ţ ăcapacitate redus (un hard disc de 2.1 Gb este, la ora actual , este un hard disc mic).ă ă

Chiar dac v pute i permite un hard disc cu o capacitate de stocare de 20Gb sauă ă ţ40Gb, este bine s comprima i fi ierele pe care nu le folosi i prea des, sau pe careă ţ ş ţurmeaz s le imprima i pe un CD.ă ă ţ

În lumea DOS/Windows sunt cunoscute urm toarele tipuri de arhiv :ă ă

- zip;- rar;- ace;- arj;- ain;

În Windows, pentru a putea arhiva sau dezarhiva o arhiv de acest gen, trebuie să ăave i licen e pentru programele folosite (WinZIP, WinRAR, WinACE sau WinArj). Înţ ţprincipiu, licen a pentru un astfel de program cost între 15 - 35$.ţ ă

Un program pentru arhivare se face greu, pentru c acesta se folose te de metodeă şmatematice de compresie complexe, a a c pe bun dreptate produc torii cer pe el 20ş ă ă ăsau 30$.

În Linux, programele pentru arhivare/dezarhivare sunt gratis i, uneori, dep esc cuş ăşmult programele comerciale pentru arhivat. În plus, Linux poate lucra direct cu unelefi iere arhivate.ş

Astfel, imagini de pe hard disc pot fi arhivate (în felul acesta vor ocupa chiar de 10 orimai pu in spa iu decât în mod normal) iar programele vor ti singure s încarce ( iţ ţ ş ă şchiar s salveze, vezi GIMP) fi iere arhivate.ă ş

Arhivele cel mai des utilizate de Linux sau UNIX sunt:

- gz, tar.gz (GNU Zip sau Tar+GNU Zip);- bz2 (Bzip2);- zip.

Arhive cum ar fi arj, rar sau ace sunt suportate, existând arhivatoare/dezarhivatoarepentru Linux, îns nu sunt considerate a fi arhive UNIX de baz .ă ă

În cele ce urmeaz , vom încerca s descriem modul de utilizare al acestor programeă ăstandard pentru Linux (gz, bz2, arj i zip). Desigur, descrierea va fi f cut “pe scurt”,ş ă ăastfel încât utilizatorul s poat beneficia de aceste programe f r prea multe b t i deă ă ă ă ă ăcap.

PROGRAMUL TAR

Tar nu este un arhivator. Tar este folosit pentru “a strânge” mai mul-te fi iere într-şunul singur. Acest lucru este foarte util uneori.Dac ave i mai multe directoare i fi iere i dori i s le uni i într-un singur fi ier,ă ţ ş ş ş ţ ă ţ şatunci comanda tar v poate ajuta.ă

S presupunem c avem un director numit ă ă documente care con ine alte subdirectoareţi fi iere cu documente personale. Dorim s unim aceste fi iere într-unul singur ce vaş ş ă ş

avea numele arhiva.tar. Pentru a face acest lucru, vom da urm toarea comand :ă ă

tar -cf arhiva.tar documente/

Aceast comand trebuie dat numai dac v afla i direct în calea directoruluiă ă ă ă ă ţdocumente. Dac sunte i în alt loc, merge i cu “cd” în directorul corespunz tor iă ţ ţ ă ştasta i de acolo comanda ţ tar.

Pentru a desface un fi ier ş tar, de exemplu fi ierul ş arhiva.tar, vom da urm toareaăcomand :ă

tar -xvf arhiva.tar

Aceast comand va desface fi ierul ă ă ş arhiva.tar în directorul curent.

PROGRAMUL GZIP (GNU ZIP)

GNU Zip este cea mai utilizat arhiv în Linux, pentru c face o compresie foarteă ă ăbun , iar cele mai multe din programele de Linux pot lucra direct cu fi iere arhivateă şcu gzip. Extensia pentru aceste fi iere este ş .gz. S presupunem c avem o imagine cuă ănumele imag1.bmp i dorim s o arhiv m cu GNU Zip. Vom da comanda:ş ă ă

gzip imag1.bmp

Aceast comand va l sa în directorul curent un fi ier cu numele ă ă ă ş imag1.bmp.gz. Deobservat, c Linux nu schimb numele fi ierului arhivat, ci îi adaug pur i simpluă ă ş ă şextensia .gz. La început o s vi se par ciudat, dar cu timpul o s v obi nui i cuă ă ă ă ş ţfi ierele care au mai multe extensii.ş

Dac dorim s arhiv m fi ierul ă ă ă ş arhiva.tar din exemplul de mai sus, aplic m aeea iă şmetod :ă

gzip arhiva.tar, i vom ob ine un fi ier arhivat cu numele ş ţ ş arhiva.tar. gz, adic unăfi ier ş tar arhivat cu GNU Zip.

Pentru a despacheta o arhiv GNU Zip, vom folosi comanda gă unzip, astfel:gunzip imag1.bmp.gz sau gunzip arhiva.tar.gz

Aceste comenzi vor despacheta arhivele imag1.bmp.gz, respectiv arhiva.tar.gz îndirectorul unde se afl arhivele.ă

De re inut c dup decompresie, arhiva este eliminat . Astfel, dup comanda ţ ă ă ă ă gunzipimag1.bmp.gz, în director ve i g si numai fi ierul ţ ă ş imag1.bmp.

Citi i cu aten ie manualul comenzilor ţ ţ tar i ş gzip pentru a afla mai multe informa ii,ţdeoarece aceste comenzi pot fi combinate pentru a scurta timpul de lucru. Deexemplu, comanda:

tar -zxvf arhiva.tar.gz despacheteaz atât arhiva ă .gz cât i fi ierul .ş ş tar.

PROGRAMUL BZip2

Bzip2 este un program foarte performant pentru arhivare. Cele mai multe surse aleprogramelor de Linux vin arhivate cu Bzip2. Face i un test, arhivând un fi ier cu maiţ şmulte arhivatoare, inclusiv cu Bzip2 i studia i rezultatele ob inute. S-ar putea s fi iş ţ ţ ă ţsurprin i, aflând c Bzip2 comprim mult mai bine decât celelalte arhivatoare. Timpulş ă ăde comprimare, îns , este cel pu in dublu fa de timpul folosit de celelalte programeă ţ ţăpentru arhivare.

Dac rapiditatea comprim rii nu reprezint o problem , atunci încerca i urm toareaă ă ă ă ţ ăcomand :ă

bzip2 arhiva.tar

Aceast comand va l sa un fi ier arhivat cu numele ă ă ă ş arhiva.tar.bz2. Pentru adezarhiva aceast arhiv , ve i da comanda:ă ă ţ

bunzip2 arhiva.tar.bz2

PROGRAMUL ZIP

Zip este o arhiv folosit pe toate sistemele de operare, de la Linux la Windows,ă ăMacintosh sau Solaris. Folose te o metod de compresie de nivel înalt i permiteş ă şarhivarea atât a fi ierelor cât i a directoarelor i subdirectoarelor folosindu-se deş ş şdiverse niveluri de compresie specificate de utilizator.

În Linux, exist dou comenzi, una pentru arhivare (zip) i una pentru dezarhivareă ă ş(unzip).

Este important de tiut, c o arhiv în format ş ă ă .zip f cut cu programul ă ă zip de Linuxpoate fi despachetat foarte bine de orice dezarhivator de ă zip compatibil pkunzip (cumar fi unzip386.exe sau WinZip pentru Windows).

Pentru a arhiva un fi ier cu ş Zip, ve i da comanda:ţ

zip nume_arhiva.zip fi ier_pentru_arhivatş

De asemenea, op iuni pentru selectarea fi ierelor prin simbolul “*” sunt suportate. ţ ş

Astfel, comanda:

zip muzica.zip *.mp3

va arhiva toate fi ierele cu extensia ş mp3 din directorul curent i va scoate la ie ire oş şarhiv cu numele ă muzica.zip.

Dac se dore te arhivarea unui director care con ine mai multe fi i-ere, va fi folosită ş ţ ş ăop iunea “-r”, astfel:ţ

zip -r nume_arhiva.zip director_pentru arhivat

Exemplu:

zip -r muzica.zip muzica_mp3/

unde muzica_mp3 este un director cu fi iere în format ş mp3.

Caz particular

Dac ave i mai multe fi iere în format zip i dori i s le dezarhiva i (s spunem că ţ ş ş ţ ă ţ ă ăave i 2000 de fi iere în format zip), pute i da comanda:ţ ş ţ

unzip \*.zip

pentru a dezarhiva toate aceste fi iere, lucru pe care îl ve i face cu greu într-unş ţprogram vizual.

Celelalte tipuri de arhiv , respectiv ă rar, ace, arj pot fi g site prin diverse distribu iiă ţdup cum urmeaz :ă ă

RAR

Pentru arhivele în format .rar pute i folosi utilitarul ţ rar sau unrar. Pute i g si acesteţ ăprograme prin distribu iile mai vechi de Linux (de exemplu RedHat 5.1) sau la adresa:ţ

http://www.rarsoft.com

ACE

Arhivele în format .ace pot fi despachetate cu programul unace versiunea pentruLinux a lui Marcel Lemke (mlemke6413@aol.com). Am v zut odat în distribu iaă ă ţSuSE 7.2 o versiune de unace, îns nu sunt sigur c în distribu iile SuSE mai noiă ă ţacest utilitar mai este prezent.Dac ave i nevoie de utilitarul ă ţ unace, face i o vizit la:ţ ă

http://members.aol.com/mlemke6413/ace.html

ARJ

Pentru arhivele în format arj exist utilitarul ă unarj prezent în unele distribu ii deţLinux.Oricum, arhivele arj nu prea mai sunt folosite, îns dac ave i nevoie de ună ă ţdezarhivator pentru acest format, pute i face rost de el de la:ţ

http://www.arjsoft.com

Lec ia 5ţXWINDOW SYSTEM

Cei mai mul i utilizatori prefer interfa a grafic pentru programele pe care leţ ă ţ ăfolosesc. O fereastr de dialog, o iconi , un co de gunoi, meniuri colorate, mesaje înă ţă ş

fereastr , cam asta consider utilizatorul c înseamn evolu ie i dintr-un anumită ă ă ă ţ şpunct de vedere acest lucru chiar înseamn evolu ie, deoarece interfa a grafic esteă ţ ţ ăcea care a dat încredere oamenilor c pot lucra cu un computer f r s fie nevoi i să ă ă ă ţ ăcunoasc prea multe lucruri. Îns , interfa a grafic este foarte incomod pentru ună ă ţ ă ăutilizator avansat i cu siguran va renun a la ea de cele mai multe ori, cu excep iaş ţă ţ ţsitua iilor când nu se poate face un anumit lucru decât folosind interfa a grafic .ţ ţ ă

Sistemele de operare cum ar fi MacOS sau Windows, nu ofer utilizatorului decâtăposibilit i reduse de a utiliza consola. Fiind un sistem UNIX, Linux este completăţdiferit, în sensul c dispune atât de programe cu interfa grafic , cât i de programeă ţă ă şde consol (în mod text), astfel încât utilizatorul va fi cel care va alege programele cuăcare va lucra.

În Linux, modulul pentru grafic , cu ferestre, butoane i mouse este asigurat deă şprogramul XWindow System, sau, pe scurt, X. Asta înseamn c , ceea ce porne teă ă şautomat în Windows sau MacOS (ferestre, butoane, desktop, mouse etc) în Linux esteop ional. Dac dori i, instala i XWindow System i-l utiliza i, iar dac nu dori i, nu-lţ ă ţ ţ ş ţ ă ţinstala i.ţ

În aceast lec ie, vom discuta despre sistemul XWindow, despre metoda de instalareă ţi configurare a acestuia. Este indicat ca înainte de a face vreo configurare aş

sistemului XWindow, s tasta i în consola de text comanda ă ţ man X pentru a afla maimulte informa ii despre acesta.ţ

INSTALAREA SISTEMULUI XWindow

Cele mai multe distribu ii de Linux moderne vin cu sistemul XWindow inclus,ţîmpreun cu unelte de configurare automant a acestuia. De la distribu ie la distribu ieă ă ţ ţaceste unelte difer considerabil, a a c , la fel ca i pân acum, nu vom face referire laă ş ă ş ăacestea, ci la programele standard de configurare care sunt incluse în pachetulXWindow.

Pentru o func ionare normal a sistemului XWindow, asigura i-v c a i bifat laţ ă ţ ă ă ţinstalare urm toarele programe:ă

XFree86XFree86-fonts-75dpiXFree86-fonts-100dpiXFree86-(orice pachet cu fonts)XFree86-xfs (dac exist în distribu ia folosit )ă ă ţ ăXFree86-docs (op ional)ţXFree86-devel (op ional)ţ

În func ie de distribu ia folosit , numele acestor programe pot fi pu in diferite, însţ ţ ă ţ ăobligatoriu este s instala i programul XFree86 i celelalte programe care con ină ţ ş ţcuvintele cheie fonts (toate pachetele XFree86-fonts). XFree86-docs con ineţ

informa ii utile cum ar fi pl cile video suportate de versiunea de X folosit , metode deţ ă ăconfigurare ale server-ului .a. Ve i fi nevoi i s instala i XFree86-devel dac dori i sş ţ ţ ă ţ ă ţ ăcompila i programe pentru XWindow System.ţ

Î: Placa mea video este suportat de XWindow System ?ă

Cele mai multe pl ci video sunt suportate de XWindow System. Dac placa video peă ăcare o ave i este mai veche cu 6 luni sau un an fa de versiunea de XWindowţ ţăfolosit , face i o vizit la ă ţ ă http://www.xfree86.Org pentru a afla dac modelul pe care îlăave i a fost sau nu implementat.ţ

Î: Pot folosi CD-ul cu drivere de Windows ?

Nu, nu pute i folosi driverele de Windows pentru a configura placa video. Din p cate,ţ ăproduc torii de pl ci video nu dau drivere i pentru Linux, iar uneori nu dauă ă şspecifica ii programatorilor astfel încât ace tia s poat face un driver open sourceţ ş ă ăpentru Linux sau alt sistem de operare. A a c , dac placa video pe care o ave i nuş ă ă ţfunc ioneaz la fel de bine ca în Windows sau nu func ioneaz deloc, vina este aţ ă ţ ăproduc torilor c nu au f cut drivere i pentru Linux i nu a server-ului de X.ă ă ă ş ş

Cea mai bun metod este ca înainte de a achizi iona o plac video nou , s face i oă ă ţ ă ă ă ţvizit la ă http://www.xfree86.Org pentru a afla dac modelul de plac video pe careă ătocmai dori i s -l cump ra i este suportat de XFree86.ţ ă ă ţ

Configurarea XWindow System

XWindow este un sistem foarte complex în compara ie cu sistemele X folosite de alteţsisteme de operare. Corect configurat, acesta poate atinge performan e uimitoare.ţXWindow are marele avantaj c poate fi exportat c tre clien i prin re ea, astfel încâtă ă ţ ţace tia s poat beneficia de puterea server-ului. Gra ie variabilei de sistemş ă ă ţDISPLAY, un client cu un computer 386 poate rula programe complexe (cum ar fiOpenOffice, Gimp, Netscape) direct de pe server lucrând cu aceste programe la vitezaserver-ului.

De asemenea, un lucru complet nou în compara ie cu sistemele X folosite de alteţsisteme de operare, în Linux pute i porni mai multe sesiuni de X.ţXWindow System poate fi upgrade-at oricând, astfel putând beneficia de ultimatehnologie f r s fie nevoie de o reinstalare a sistemului Linux.ă ă ă

Programul XF86config

XWindow System, atunci când este pornit, cite te un fi ier de configurare numitş şXF86Config i care se g se te în func ie de distribu ia folosit , ori în /etc/X11/ oriş ă ş ţ ţ ă

în /usr/X11R6/etc/X11.

Acest fi ier de configurare con ine toate informa iile necesare pentru ca sistemulş ţ ţXWindow s poat rula corespunz tor. Ve i g si în acest fi ier toate datele legate deă ă ă ţ ă şplaca video folosit , de monitorul conectat la computer, tastatur , portul de mouse etc.ă ă

Avantajul oferit de fi ierul XF86Config este c poate fi p strat pentru a fi folosit oriş ă ăde câte ori reinstala i Linux.ţ

Înainte de a configura XWindow System, afla i cât mai multe infor-ma ii despreţ ţcomputerul pe care îl ave i: ce model de plac video de ine i, cât RAM are aceasta, ceţ ă ţ ţtip de slot este folosit (ISA, PCI, AGP), ce tip de monitor ave i, ce tip de mouse iţ şunde este conectat etc.

XF86config de la A.... la T

Pentru a configura XWindow System, face i în felul urm tor:ţ ă

a) loga i-v ca ţ ă root;

b) tasta i comanda ţ xf86config;

c) tasta i ENTER la meniul principal;ţ

d) alege i tipul de mouse conectat la computer (de obicei 1-ţ Microsoft compatible);

e) la Enable ChordMiddle alege i op iunea ţ ţ no;

f) la Emulate 3 buttons alege i ţ yes;

g) acorda i o aten ie crescut sec iunii ţ ţ ă ţ Mouse device, unde vi se cere s indica i loculă ţ(mufa, conectorul) pentru mouse. În Linux, /dev/ttyS0 indic un mouse conectat pe oămuf serial cunoscut în lumea DOS/Windows sub denumirea de COM1.ă ă ă/dev/ttyS1înseamn COM2. Dac nu ti i prea bine ce face i, l sa i setarea implicită ă ş ţ ţ ă ţ ă(/dev/mouse), asta dac în prealabil, la instalarea sistemului Linux a i configurat dejaă ţmouse-ul cu un program de autodetec ie. În orice caz, dac nu ti i ce s face i, tasta iţ ă ş ţ ă ţ ţENTER.

Dac a i ales ENTER la sec iunea ă ţ ţ Mouse device i la pornirea XWindow Systemşob ine i mesaje de eroare legate de mouse, sau cursorul mouse-ului nu se deplaseazţ ţ ăcorespunz tor, încerca i s reconfigura i mouse-ul. În RedHat sau Mandrake, pute iă ţ ă ţ ţporni programul Setup cu comanda setup pentru ca apoi s merge i la meniul pentruă ţconfigurarea mouse-ului. Pe alte versiuni de Linux cum ar fi Slackware, pute i folosiţcomanda mouseconfig sau pkgtool, urmat de meniurile ă Setup apoi Mouse.

Încerca i una din comenzile: ţ setup, mouseconfig sau pkgtool, reconfigura i mouse-ul,ţapoi reporni i ţ xf86config i da i din nou ENTER la sec iunea ş ţ ţ Mouse device.

h) alege i tipul de tastatur folosit (de obicei 1-U.S. English);ţ ă

i) tasta i ENTER la ţ layout pentru a-l alege pe cel standard (us);

j) tasta i ENTER la ţ select aditional XKB keyboard;

k) alege i apoi tipul de monitor folosit. Nu v a tepta i s g si i o list exact cuţ ă ş ţ ă ă ţ ă ămodelul de monitor pe care îl ave i. Va trebui s cunoa te i cu aproxima ie rezolu iileţ ă ş ţ ţ ţsuportate de acesta i rata de refresh. Încerca i din list un model de monitorş ţ ăasem n tor cu cel pe care îl ave i, sau, dac ti i cu exactitate valoarea sincroniz rii peă ă ţ ă ş ţ ăorizontal alege i op iunea 11 ă ţ ţ Enter your own horizontal sync range.

l) la sec iunea legat de sincronizarea pe vertical a monitorului pute i alege ce dori i,ţ ă ă ţ ţîns de obicei op iunile 2 (50-90) sau 3 (50-100) sunt indicate.ă ţ

m) la sec iunea ţ Enter an identifier for your monitor definition este indicat s tasta iă ţENTER

n) la sec iunea ţ Do you want to look at the card database? r spunde i cu ă ţ yes;

o) r sfoi i cu ajutorul tastei ENTER lista cu pl ci video suportate de XWindowă ţ ăSystem i alege i una tastând pozi ia ocupat de aceasta în list (de exemplu, în cazulş ţ ţ ă ăXFree86-4.2.2, o plac RIVA TNT ocup pozi ia 363);ă ă ţ

p) seta i capacitatea memoriei RAM a pl cii video (1Mb=1024K, 8Mb=8192K,ţ ă16Mb=16384K, 32Mb=32768K, 64Mb=65536K). Exemplu: pentru o plac video cuă32Mb RAM ve i tasta 6 (Other), apoi 32768 urmat de ENTER.ţ

q) la op iunea ţ enter an identifier for your video card definition tasta i ENTER;ţ

r) în func ie de capacitatea de memorii a pl cii video, sunt afi ate rezolu iile suportateţ ă ş ţ(în partea de sus a ecranului). În momentul în care sunte i mul umit, tasta i 4 (ţ ţ ţ Themodes are OK, continue) pentru a trece mai departe.

s) alege i adâncimea de culoare implicit ;ţ ă

t) tasta i ţ y pentru ca programul xf86config s salveze fi ierul de configurare în ă ş /etc/X11/XF86Config.

Dac dori i cumva s abandona i programul ă ţ ă ţ xf86config pute i face acest lucru tastândţCTRL+C. Dac gre i i ceva, tasta i CTRL+C i abandonarea programului se va faceă ş ţ ţ şf r riscuri.ă ă

PORNIREA SERVER-ULUI DE X

Dac a i configurat XWindow System cu ajutorul programului ă ţ xf86config va trebui săporni i acum server-ul de X, sau mai pe scurt X-ul pentru a verifica configurareaţf cut . Nu v a tepta i ca X-ul s v mearg “din prima”. De cele mai multe ori ună ă ă ş ţ ă ă ăutilizator încep tor nu cunoa te toate datele despre computerul s u i din gre eală ş ă ş ş ăgenereaz erori în XF86Config. Nu este nici o problem în cazul în care X-ul nuă ăfunc ioneaz “din prima”. Pute i rula ori de câte ori dori i programul ţ ă ţ ţ xf86config pânăcând totul va merge a a cum trebuie.ş

ERORI POSIBILE LA PORNIREA SERVER-ULUI DE X

Sunt câteva mesaje de eroare care apar atunci când XF86Config nu a fost configurata a cum trebuie:ş

1) Server is already active for display 0

Aceast eroare apare în momentul în care încerca i s porni i dou sesiuni de X peă ţ ă ţ ăacela i ecran virtual. Se întâmpl de obicei atunci cand tasta i de dou ori comandaş ă ţ ăxinit sau startx.

2) No screens found

Ve i primi acest mesaj de eroare dac fi ierul XF86Config nu este g sit în ţ ă ş ă /etc/X11/XF86Config sau dac fi ierul XF86Config nu con ine sec iunile ă ş ţ ţ screen.Edita i fi ierul /etc/X11/XF86Config i vede i dac exist în acesta ceva de genulţ ş ş ţ ă ăurm tor:ă

Section "Screen" Identifier "Screen 1"

Device "Model placa video"Monitor "My Monitor"DefaultDepth 24

Subsection "Display" Depth 24 Modes "640x480" "800x600" "1024x768" "1280x1024" ViewPort 0 0 EndSubsection

EndSection

Dac nu exist , reconfigura i XWindow System cu comanda ă ă ţ xf86config.

De asemenea, în cazul în care mouse-ul nu a fost detectat sau tastatura nu este g sit ,ă ăve i primi acela i mesaj de eroare. Mesajul ţ ş No screens found este un mesaj destul de

ermetic, iar dac sunte i încep tor în Linux cel mai indicat ar fi s reporni i programulă ţ ă ă ţpentru reconfigurarea XWindow System.

3. Connection to X server lost

Pot fi multe motive pentru care pute i primi acest mesaj. Unul ar fi c XWindowţ ăSystem caut s se conecteze la un server de fonturi de tip XFS (X Font Server) peă ăcare nu l-a i instalat sau nu a i instalat pachetele XFree86-fonts. Alt motiv poate fi cţ ţ ăXWindow System nu g se te un terminal de X pe care s -l porneasc (cazuri destulă ş ă ăde rare).

Pot ap rea multe alte mesaje de eroare, dar de fiecare dat când apar, cel mai indicată ăeste s încerca i o reconfigurare a X-ului.ă ţ

PORNIREA UNEI SESIUNI DE X

Pentru a porni XWindow System, ave i dou comenzi: ţ ă xinit i ş startx. Amândou facăcam acela i lucru, cu mici diferen e: prima, ş ţ xinit porne te XWindow System i lasş ş ăun terminal liber, iar a doua, startx, porne te atât XWindow System cât i manager-ulş şde ferestre ales (despre manager-ii de ferestre vom discuta ceva mai târziu).

Tasta i comanda ţ xinit i vede i ce se întâmpl . Dac apare un ecran cu un cursor înş ţ ă ăforma literei X pe care îl pute i mi ca cu ajutorul mouse-ului i un terminal (oţ ş şfereastr ) în col ul stânga-sus a ecranului în care pute i scrie litere atunci când duce iă ţ ţ ţcursorul mouse-ului pe pe aceasta înseamn c ave i noroc i a i configurat corectă ă ţ ş ţXWindow System. Dac , dimpotriv , primi i unul din mesajele de eroare descrise maiă ă ţsus, înseamn c va trebui s reconfigura i X-ul.ă ă ă ţ

PORNIREA MAI MULTOR SESIUNI DE X

Pute i porni mai multe X-uri, îns va trebui s tasta i câ iva parametri în plus pentru aţ ă ă ţ ţrealiza acest lucru. Dup ce a i pornit o sesiune de X cu comenzile ă ţ xinit sau startx,aceasta ocup pozi ia 0. Pentru a deschide o nou sesiune de X pe pozi ia 1 ve i tasta:ă ţ ă ţ ţ

xinit -- :1 (xinit minus minus dou puncte 1)ă

sau startx -- :1

Pentru pozi ia a doua ve i tasta ţ ţ xinit -- :2, pentru pozi ia a treia ţ xinit -- :3 i a a maiş şdeparte.

Sesiunea de X de pe pozi ia 0 o ve i g si pe consola 7 (CTRL+ALT+F7), cea de peţ ţ ăpozi ia 1 pe consola 8 (CTRL+ALT+F8) i a a mai departe. ţ ş şAve i grij la sintaxa comenzii: între “--” (minus minus) i “:1” , “:2”, “:3” etc, seţ ă ştasteaza un spa iu.ţ

ATEN IE!Ţ

Distribu iile mai noi de Linux vin împreun cu un program numit XDM (X Displayţ ăManager) care porne te X-ul automat imediat dup pornirea sistemului. Acest lucruş ăpoate crea probleme mai ales dac X-ul nu a fost configurat înc de la instalare a aă ă şcum trebuie. Cele mai multe distribu ii de Linux ofer posibilitatea utilizatorului de aţ ăalege la instalare o pornire automat a server-ului grafic X. Dac sunte i încep tor, celă ă ţ ămai indicat ar fi s nu opta i pentru o pornire automat a server-ului grafic X, iar după ţ ă ăconfigurarea corect a acestuia, pute i porni XDM manual.ă ţ

Reglarea ecranului

Vom presupune c a i configurat corect sistemul XWindow i a i tastat comanda ă ţ ş ţ xinit.Server-ul de X ruleaz acum pe computer, îns imaginea de pe ecranul monitoruluiă ăeste probabil deplasat . Nu regla i imaginea din butoanele monitorului, pentru că ţ ăastfel ve i deplasa imaginea din consola de text, ceea ce nu poate fi un lucru pe careţs -l dori i. Va trebui s regla i din soft imaginea cu ajutorul programului ă ţ ă ţ xvidtune.

Deplasa i cursorul mouse-ului pe fereastra din col ul stânga-sus al ecranului astfelţ ţîncât s pute i scrie în ea. Tasta i comanda ă ţ ţ xvidtune apoi da i ENTER.ţ

Mesajul de avertisment care apare s-ar putea s v sperie. El v spune c dac nu ti iă ă ă ă ă ş ţce face i ar fi mai bine s închide i programul ţ ă ţ xvidtune pentru c pute i strica placaă ţvideo sau monitorul. În realitate, programul xvidtune nu stric nici monitoare i niciă şpl ci video dac este folosit cu grij . Orice program de acest gen este periculos,ă ă ădeoarece schimb frecven ele video direct în plac , iar monitorul suport direct toateă ţ ă ăaceste schimb ri. Orice program pentru încadrarea imaginii în ecranul monitoruluiăeste la fel de periculos ca i ş xvidtune, chiar dac acel program vine împreun cuă ădriver-ul produs de firm pentru placa video pe care o ave i. Diferen a între ă ţ ţ xvidtunei aceste programe este c acesta v anun c este periculos s te joci cu frecven eleş ă ă ţă ă ă ţ

monitorului.

În orice caz, dac în timp ce lucra i cu ă ţ xvidtune observa i c imaginea pe monitor seţ ădeplaseaz rapid în toate direc iile, sau dac apar dungi orizontale i imaginea dispare,ă ţ ă şori auzi i un piuit strident în monitor, cel mai indicat este s tasta i concomitentţ ă ţCTRL+ALT(stânga)+BACKSPACE pentru a opri server-ul de X. Dac în câtevaăsecunde situa ia nu revine la normal, opri i monitorul din buton i tasta i CTRL+ALTţ ţ ş ţ(stânga)+DELETE pentru a închide Linux-ul.

Din experien proprie v spun c este destul de greu s strica i monitorul sau placaţă ă ă ă ţvideo în felul acesta, a a c nu v descuraja i. ş ă ă ţ

Cu câ iva ani în urm citeam ni te documenta ii despre programarea în cod ma inţ ă ş ţ ş ăpentru procesoarele Z80 i se punea problema dac po i strica un computerş ă ţ

programând în cod ma in , iar r spunsul era urm torul: “nu, nu po i strica unş ă ă ă ţcomputer lucrând în cod ma in , pentru asta este nevoie de un ciocan”.ş ă

A a c , la mesajul de avertisment fi i curajo i i da i clic pe butonul OK.ş ă ţ ş ş ţAp sa i butonul ă ţ Auto pentru ca ajustarea ecranului s se poat face în timp real.ă ă

Cu ajutorul butoanelor Left, Right, Up, Down, Wider, Narrower, Shorter i ş Talleraranja i ecranul pân sunte i mul umi i de rezultatul ob inut, apoi ap sa i butonulţ ă ţ ţ ţ ţ ă ţShow. Pute i ap sa butonul ţ ă Apply pentru ca imaginea s r mân reglat temporar.ă ă ă ă

Da i apoi clic pe butonul ţ Quit i nota i-v pe o buc ic de hârtie informa iile dinş ţ ă ăţ ă ţterminalul de X. Ar trebui s arate în genul urm tor:ă ă

"800x600" 49.59 800 876 956 1056 600 601 604 633 +hsync +vsync

unde primul parametru reprezint rezolu ia folosit (în exemplul nostru aceasta fiindă ţ ă800x600), iar ceilal i parametri fiind set rile f cute cu ţ ă ă xvidtune.

Edita i fi ierul XF86Config cu un editor de texte, (cum ar fi de exemplu ţ ş mcedit cucomanda: mcedit /etc/X11/XF86Config) i ajusta i parametrii la subsec iuneaş ţ ţModeLine în cadrul sec iunii ţ Monitor. Ar trebui s ave i în XF86Config o linie înă ţgenul:

ModeLine "800x600" 49.59 820 576 136 2036 600 610 624 513 +hsync+vsync

Modifica i orice ModeLine ad ugând o denumire, orice dori i la rezolu ia respectiv .ţ ă ţ ţ ăExemplu (d m configur rii numele de Ionel):ă ă

ModeLine "800x600Ionel" 49.59 800 876 956 1056 600 601 604 633+hsync +vsync

Apoi, ceva mai jos, c tre finalul fi ierului XF86Config vom introduce modelul de maiă şsus. Ve i g si ceva cam a a:ţ ă ş

Subsection "Display" Depth 24 Modes "800x600" ViewPort 0 0 EndSubsection

sau

Subsection "Display" Depth 24 Modes “640x480” "800x600" “1024x768” ;si alte rezolu iiţ ViewPort 0 0

EndSubsection

Modific rile corespunz toare ar trebui s arate astfel:ă ă ă

Subsection "Display" Depth 24 Modes "800x600Ionel" ViewPort 0 0 EndSubsection

La repornirea server-ului de X, imaginea va trebui s fie reglat a a cum trebuie.ă ă ş

În cazul în care dori i mai multe rezolu ii, va trebui s defini i câte un ModeLineţ ţ ă ţpentru fiecare în parte.

Exemplu:

ModeLine "640x480Ionel" 49.59 820 576 136 2036 600 610 624 513+hsync +vsyncModeLine "800x600Ionel" 49.59 800 876 956 1056 600 601 604 633+hsync +vsync

iş

Subsection "Display" Depth 24 Modes "640x480Ionel" "800x600Ionel" ViewPort 0 0EndSubsection

Schimbarea rezolu iilor se poate face cu CTRL(stânga)+ALT+”tasta PLUS” de peţNumPad.

Ar mai fi dou lucruri importante de spus despre X. La pornire, amândou comenzile,ă ăatât xinit cât i ş startx caut un fi ier numit ă ş .xinitrc care se afl de obicei în directorulăuserului curent (/root în cazul în care sunte i ţ root). Acest fi ier indic programul careş ăva porni automat imediat ce XWindow System a fost lansat. Vom vorbi în lec iaţurm toare despre acest fi ier i la ce poate fi folosit.ă ş ş

Lec ia 6ţINSTALAREA PROGRAMELOR ÎN LINUX

Indiferent pentru ce distribu ie de Linux a i optat, tot ve i fi nevoi i s instala i i alteţ ţ ţ ţ ă ţ şprograme decât cele incluse în distribu ia respectiv . Ve i dori s instala i o versiuneţ ă ţ ă ţ

mai nou sau mai stabil a unui program, sau pur i simplu un program luat de peă ă şInternet, iar pentru asta va trebui s cunoa te i câteva lucruri.ă ş ţ

Pentru a în elege a a cum trebuie mecanismul de instalare/dezinstalare a unuiţ şprogram, vom explica ce sunt programele, cum func ioneaz ele, care este diferen aţ ă ţîntre un program de Windows i unul de Linux .a.m.d.ş ş

PROCESORUL

Exist tot felul de procesoare, iar fiecare tip de procesor are propriul limbaj, denumitălimbaj ma inş ă. Lucrurile sunt foarte simple: orice program (în lumea Windowsdenumit fi ier.exeş ) reprezint de fapt o în iruire de cifre, care pentru procesoră şreprezint o succesiune de comenzi.ă

Cu mul i ani în urm , existau programatori care scriau programe, foarte mici ce-iţ ădrept, introducând direct cifre. Existau tabele cu comenzi ale procesorului, se scriasuccesiunea de comenzi pe o hârtie, se transcria progr melul în ă limbaj ma inş ă, seintroducea direct în memorie sau pe orice alt mediu de stocare, apoi era rulat. V da iă ţseama ce se întâmpla dac în acel program ap reau erori: computerul se bloca uneoriă ăcomplet i era nevoie de o repornire a acestuia.ş

Pentru c introducerea unor cifre în memoria computerului nu poate fi ceva tocmaiăpl cut i nu poate duce la performan e extraordinare în ceea ce prive te programarea,ă ş ţ şa fost inventat limbajul de asamblare (assembler language), care este de fapt unlimbaj, rudimentar din punctul de vedere al sintaxei acestuia dar mult mai uman decâtcodul ma in i care permite scrierea unui program într-un limbaj mai accesibilş ă şomului. Proiectele programelor se numesc surse, iar programele care transformăaceste surse în instruc iuni ţ cod ma inş ă se numesc compilatoare. Dup compilare,ărezult un ă fi ier executabilş care poate fi pornit de c tre utilizator.ă

Dup cum spuneam, fiecare procesor are propriul limbaj ma in i propria structură ş ă ş ăintern . A a se explic , de exemplu, de ce un program de Macintosh care rulează ş ă ăfoarte bine pe procesoare PowerMAC nu poate rula pe un procesor de tip INTEL.

Î: Da, dar eu am un procesor AMD, i cu toate astea pot porni programe care ruleazş ăpe procesoare INTEL. De ce ?

Procesoarele AMD i multe alte tipuri de procesoare sunt compatibile INTEL.şInginerii proiectan i au f cut “o clon ” de procesoare INTEL care s poat rula acela iţ ă ă ă ă şset de instruc iuni ca orice procesor INTEL original.ţ

Î: S în elegem de aici c procesoarele compatibile INTEL nu sunt la fel de bune caă ţ ăcele originale ?

Procesoarele compatibile INTEL sunt 100% compatibile, a a c nu ave i de ce s vş ă ţ ă ă

face i griji dac nu de ine i un procesor INTEL original.ţ ă ţ ţ

PC-urile noastre, au toate procesoare INTEL sau compatibile INTEL. Ele pot executaprograme scrise în cod ma inş ă standard pentru procesoare INTEL.

Î: Asta înseamn c în Linux pot porni programe de Windows, sau invers ?ă ă

Nu, nu pute i porni programe de Linux în Windows i nici programe de Windows înţ şLinux, chiar dac amândou executabilele sunt pentru procesoare INTEL. Modul înă ăcare sistemul de operare lucreaz cu componentele computerului difer de la ună ăsistem la altul, acesta fiind motivul pentru care un fi ier executabil pe un sistem deşoperare nu poate fi utilizat pe un alt sistem de operare.

CINE FACE PROGRAMELE I CUM SUNT ELE CONSTRUITEŞ

Programatorii sunt cei care dezvolt proiectele programelor. Un proiect este de obiceiăun sistem format din mai multe coduri surs scrise în general în C sau C++. Acesteăcoduri sursă sunt de fapt instruc iuni scrise într-un editor de texte obi nuit. Limbajulţ şC este un limbaj simplu în compara ie cu ţ codul ma inş ă sau limbajul de asamblare, iardac dori i, cu pu in pricepere i documenta iile necesare, pute i înv a C sau C++ă ţ ţ ă ş ţ ţ ăţpentru a v crea propriile aplica ii.ă ţ

Sursele, sunt apoi compilate cu ajutorul unui program numit compilator de C i careşîn Linux se nume te GCC (GNU C Compiler). Compilatorul, transform sursa C într-ş ăun fi ier executabil, care poate fi pornit apoi pe sistemul de operare pe care a fostşcompilat. Dac compila i sursele în Linux, programul va func iona în Linux, iar dacă ţ ţ ăle compila i cu un compilator în Windows el va func iona în Windows .a.m.d.ţ ţ ş

Avantajul limbajului C este c programele scrise cu acesta sunt u or de portat pe alteă şsisteme de operare. Asta însemn , c acelea i surse pot fi compilate pe mai multeă ă şsisteme de operare. De exemplu, scrie i un program în C sub Linux, apoi lua i fi iereleţ ţ şsurs i le pute i compila cu un compilator de Windows, rezultatul fiind un executabilă ş ţde Windows.

Exist posibilitatea de a compila programe pentru un anumit sistem de operare, darădin cu totul alt sistem de operare. De exemplu, s compil m programe de Windowsă ăf r a folosi un compilator de Windows i f r a folosi Windows-ul deloc. Acesteă ă ş ă ăprograme se numesc cross. În Linux, pentru a compila programe pentru Windowsexist compilatorul-cross Mingw.ă

PRINCIPIUL OPEN SOURCE

Aceast introducere a fost necesar , tocmai datorit principiului Open Source (surseă ă ădeschise, surse pentru toat lumea) dup care Linux a fost creat. Pe sisteme de operareă ă

comerciale (DOS, Windows, MacOS) sursele programelor nu sunt accesibileutilizatorului. Asta înseamn c utilizatorul nu are acces decât la fi ierul executabilă ă şlivrat împreun cu programul respectiv. Acest lucru nu deranjeaz , în principiu, peă ănimeni, dar dac programul respectiv d erori, atunci utilizatorul va fi nevoit să ă ăsuporte erorile de fiecare dat când lucreaz cu acel program, a teptând ca firmaă ă şproduc toare s le repare într-o versiune viitoare.ă ă

În Linux, cele mai multe programe sunt Open Source, adic oricine poate face rost deăsursele programelor. Un programator mediu de C/C++, poate face cu u urinş ţămodific ri în sursele programelor, astfel încât acestea vor deveni mai performanteăîntr-un timp mult mai scurt decât în cazul programelor cu surs închis . Tocmai deă ăaceea, este indicat utilizarea unui sistem Linux. În felul acesta, ve i beneficia rapidă ţde upgrade-uri, iar erorile vor fi prezente din ce în ce mai rar. În plus, pute i comunicaţ( i este chiar indicat) erorile întâlnite la utilizarea unui program men in toruluiş ţ ăproiectului, pentru ca acesta s remedieze erorile ap rute. Lucrând cu Linux ve i sim iă ă ţ ţdin plin c nu sunte i singur. De asemenea, sugestii în leg tur cu programele suntă ţ ă ăbinevenite, o idee bun fiind preluat imediat i pus în aplicare de programatorii careă ă ş ăse ocup de proiectul respectiv. Acest lucru duce la cresterea calit ii produsului. Maiă ăţmult decât atât, la un proiect pot lucra zeci de mii de persoane (lucru care chiar seîntâmpl ) comunicând pe Internet pentru ca programul s fie cât mai performant.ă ă

CE FEL DE PROGRAME G SIM ÎN LINUX. SURSE CONTRA PROGRAMEĂPRECOMPILATE

Exist dou mari dezavantaje în ceea ce prive te sursele programelor: timpul necesară ă şcompil rii i faptul c nu to i utilizatorii tiu ce fac (uneori nici programatorii care auă ş ă ţ şf cut proiectul, dar asta e alt discu ie). Un utilizator încep tor care n-are habar de Că ă ţ ăsau C++, va da gre de multe ori atunci când încearc s compileze surse aleş ă ăprogramelor. Tocmai de aceea, de i nu este cea mai bun metod , toate distribu iileş ă ă ţadopt metoda programelor precompilate. Asta înseamn c , indiferent de distribu iaă ă ă ţutilizat , nu ve i fi nevoi i s recompila i program cu program pentru a putea faceă ţ ţ ă ţinstalarea. Cineva s-a ocupat înainte de asta, iar utilizatorul prime te programulşcompilat de-a gata. Dezavantajul metodei programelor precompilate const în faptulăc acestea nu sunt totdeauna compatibile cu versiunile mai vechi de Linux, nu sunt laăfel de flexibile i, uneori, nu sunt la fel de bine personalizate, cel care le-a compilatşeliminând multe din facilit ile pe care le oferea programul respectiv din motive deăţsiguran (cum ar fi de exemplu suportul pentru OpenGL, pentru ţă framebuffer etc).

Aceast metod , îns , reprezint un r u necesar, pentru c altfel ar fi foarte pu ineă ă ă ă ă ă ţpersoane care s poat compila atât de multe programe....... i bine, adic a a cumă ă ş ă ştrebuie.

STRUCTURA DIRECTOARELOR I FI IERELOR PENTRU INSTALAREAŞ ŞPROGRAMELOR ÎN LINUX. O MIC COMPARA IE ÎNTRE PROGRAMELEĂ ŢDE LINUX I CELE DE WINDOWSŞ

Dac sunte i un utilizator de Windows, atunci ti i cu siguran cum se instalează ţ ş ţ ţă ăprogramele. Ave i un kit de instalare, intra i în directorul respectiv i da i clic dubluţ ţ ş ţpe fi ierul care porne te instalarea (de obicei SETUP.EXE sau INSTALL.EXE). Înş şrest, procesul instal rii decurge normal, v este afi at licen a programului respectiv,ă ă ş ă ţindica i directorul unde s se fac instalarea, apoi instalarea este pornit , programulţ ă ă ăcopiind fi ierele în directorul indicat, f când (eventual) o mic inconi pe desktop iş ă ă ţă şo intrare pentru meniurile de start în Windows.

Orice utilizator poate porni apoi programul respectiv, neexistând restric ii în ceea ceţprive te fi ierul executabil, directoarele de acces etc. Problema este, c dac unş ş ă ăprogram nu func ioneaz , lucru care se întâmpl frecvent pe toate sistemele deţ ă ăoperare, nu ve i putea repara eroarea, renun ând în cele din urm la programulţ ţ ărespectiv, care poate este bun.

În Linux, dintr-un anumit punct de vedere, lucrurile sunt mult mai simple i mult maişsigure. Înainte de a face instalarea, se face o verificare, pentru a afla ce alte programemai trebuie instalate pentru ca programul pe care dori i s -l instala i s func ionezeţ ă ţ ă ţcorect. Este mult mai sigur a a, în felul acesta tiind exact c dup instalare programulş ş ă ăva func iona corespunz tor.ţ ă

Veni i din lumea Windows, s-ar putea s vi se par ciudat modul în care se instaleazţ ă ă ăprogramele în Linux. Pentru a în elege cât mai bine care sunt diferen ele, vom daţ ţcâteva exemple:

Metoda de instalare Windows, pune toate fi ierele programului respectiv într-unşdirector indicat la instalare. Fi ierul executabil (program.exe) se g se te în acela iş ă ş şdirector. De asemenea, toate fi ierele de configurare ale programului, imaginile sauşsunetele folosite, toate vor fi g site în acel director.ă

Metoda de instalare Linux, este mai performant . Exist directoare predefinite unde seă ăvor instala fi ierele programului. Fi ierele de grafic vor fi în directorul de grafic ,ş ş ă ăfi ierele de sunet în directorul pentru sunete, fi ierele de configurare în directorulş şpentru fi iere de configurare, iconi ele programului, de asemenea, într-un directorş ţseparat, i, desigur, fi ierul executabil va fi la locul lui, într-un director predefinit. Laş şce folose te asta ? ş

De exemplu, a i instalat un program în Windows, apoi vine o alt persoan careţ ă ădore te s editeze un anumit fi ier din directorul de instalare al programului, sigur cş ă ş ănu va ti care este directorul, cel care l-a instalat putând s -i dea orice nume i sş ă ş ăinstaleze programul oriunde dore te, iar dac pentru programul respectiv nu exist oş ă ăiconi pe desktop, este posibil ca persoana respectiv s reinstaleze acel program,ţă ă ăcrezând c nu este instalat. Se creeaz astfel tot felul de confuzii. Ca s nu mai vorbimă ă ăde situa ia în care nu dori i ca un anumit utilizator s aib acces la un fi ier anume.ţ ţ ă ă şMetoda folosit de Linux, este astfel, mult mai eficient , dar va trebui s ti i careă ă ă ş ţsunt directoarele standard unde se instaleaz fi ierele programelor. Acestea sunt:ă ş

a) directorul /bin

În directorul /bin ve i g si comenzile sistemului Linux. Con ine numai fi iereţ ă ţ şexecutabile, comezi de baz cum ar fi: cp, mv, mkdir, ls etc.ă

b) directoarele /usr/bin i ş /usr/X11R6/bin

Aici ve i g si de obicei executabilele programelor pe care le-a i instalat. G si i, deţ ă ţ ă ţasemenea, executabilele tuturor programelor instalate pe sistem.

c) directorul /usr/games

În /usr/games se g sesc fi ierele executabile ale jocurilor. Uneori, aceste executabileă şmai pot fi g site i în ă ş /usr/bin sau /usr/X11R6/bin.

d) directorul /etc

În acest director, se instaleaz fi iere de configurare ale programelor (un fel de fi iereă ş şcu extensia .cfg din Windows). Pot fi g site fi iere care v ajut s configura i a aă ş ă ă ă ţ şcum dori i programele cu care lucra i. De exemplu, managerul de bootare LILO areţ ţun fi ier de configurare care se g se te în ş ă ş /etc, numit lilo.conf.

e) directoarele /usr/doc sau /usr/share/doc

Aceste directoare con in documenta ii pentru programele instalate. Informa ii legateţ ţ ţde utilizarea acestora, ca i informa ii despre autorii programelor i licen a deş ţ ş ţutilizare.

f) directorul /usr/share/man

Directorul /usr/share/man con ine fi ierele man (manualele pentru instruc iuni) peţ ş ţcare le va deschide programul man. Dac tasta i, de exemplu comanda ă ţ man mkdir,interpretorul caut fi ierul de manual în ă ş /usr/share/man i dac g se te fi ierulş ă ă ş şrespectiv, afi eaz manualul acestuia.ş ă

g) directoarele /usr/share/pixmaps i ş /usr/share/icons

Aceste directoare con in icoanele tuturor programelor i graficele acestora. Cândţ şdori i s aplica i pe desktop o iconit a unui program, aceasta va fi g sit în unul dinţ ă ţ ă ă ădirectoarele /usr/share/pixmaps sau /usr/share/icons.

Important este, înainte de a explica cum se face instalarea programelor, s ine i minteă ţ ţc fi ierele executabile pot fi g site în:ă ş ă

/usr/bin/usr/X11R6/bin/usr/games (pentru jocuri)

PACHETE DE INSTALARE ÎN DIVERSE FORMATE

ATEN IE!Ţ

Instalarea programelor poate fi f cut numai de c tre ă ă ă root. Înainte de a instala unprogram, loga i-v ca ţ ă root pe sistem.

Asta este, tim c e dureros, dar existând tot felul de distribu ii de Linux, instalareaş ă ţprogramelor difer întrucâtva de la o distribu ie la alta. Problema nu este chiar a a deă ţ şgrav cum pare la prima vedere, pentru c exist solu ii i unelte pentru a pute instalaă ă ă ţ şorice tip de pachet.

Tot ce trebuie s ti i este c în Linux, pachetele de instalare sunt la fel ca i kit-urileă ş ţ ă şde instalare din Windows arhivate cu zip, rar, ace etc, numai c nu sunt arhivate cuănici un arhivator cunoscut, dup cum ve i vedea. Dac face i un download unuiă ţ ă ţprogram de Linux, acesta va fi un fi ier pe care va trebui s -l instala i în felul urm tor,ş ă ţ ăîn func ie de formatul fi ierului i de distribu ia de Linux folosit :ţ ş ş ţ ă

RedHat, Mandrake i SuSE Linuxş

În RedHat, Mandrake i SuSE Linux, pachetele programelor sunt în format RPMş(RedHat Package Management). Un pachet RedHat tocmai bun de instalat, arat camăa a:ş

gimp-1.2.3.i386.rpm

În acest exemplu, este prezentat un pachet de instalare în format RPM, care poatefunc iona pe computere 386 sau mai noi, care are versiunea 1.2.3 i care se nume teţ ş şgimp.

Pentru a afla mai multe informa ii despre programul respectiv (ce fel de program este,ţce dimensiune va avea dup instalare, cine l-a produs etc) ve i da comanda:ă ţ

rpm -qip gimp-1.2.3.i386.rpm

Aceast comand poate fi tastat într-o consol text, sau într-o consol de X. Folosi iă ă ă ă ă ţtasta TAB pentru completarea numelui programului, pentru a nu gre i cumva numeleşs u. Numele programului trebuie s fie exact ca al fi ierului, inând seama de litereleă ă ş ţmari sau mici, semnele de punctua ie etc.ţ

Dac dori i s instala i un program în format RPM, va trebui s da i comanda:ă ţ ă ţ ă ţ

rpm -ivh nume_program.rpm

La tastarea comenzii de mai sus, interpretorul va testa pachetul i va verifica dacş ăpentru a func iona corespunz tor mai este nevoie s instala i cumva alt pachet. Dacţ ă ă ţ ăacest lucru este necesar, pute i primi mesaje de genul urm tor:ţ ă

error: failed dependencies:

nume_pachet1 is needed by programul_pe_care_dori i_s -l_instala iţ ă ţnume_pachet2 is needed by programul_pe_care_dori i_s -l_instala iţ ă ţnume_pachet3 is needed by programul_pe_care_dori i_s -l_instala iţ ă ţ

Pentru ca instalarea programului s decurg normal i s func ioneze a a cum trebuie,ă ă ş ă ţ şva fi necesar instalarea prealabil a programelor ă ă nume_pachet1,nume_pachet2.......nume_pachetN.

Pentru a dezinstala programul respectiv, ve i da comanda:ţ

rpm -e nume_program

ATEN IE!Ţ

Pentru dezinstalare, nu trebuie s tasta i numele programului în totalitate. În cazulă ţnostru, pentru a dezinstala programul gimp-1.2.3.i386.rpm, ve i da comanda:ţ

rpm -e gimp

f r a specifica numele versiunii, sau alte lucruri de acest genă ă .

Pentru a vizualiza lista cu fi ierele instalate pentru un anumit program, ve i daş ţcomanda:

rpm -qs nume_program

Ca i în cazul comenzii ş rpm -e, ve i tasta numai numele programului. În continuare,ţeste prezentat un sumar cu comenzile pentru vizualizarea informa iilor despre unţpachet RPM, instalarea acestuia, vizualizarea listei cu fi ierele instalate, urmat deş ădezinstalarea programului:

rpm -qip gimp-1.2.3.i386.rpm (pentru a afla informa ii despre pachet)ţrpm -ivh gimp-1.2.3.i386.rpm (pentru a instala pachetul RPM)rpm -qs gimp (pentru a vizualiza lista cu fi ierele instalate)şrpm -e gimp (pentru a dezinstala pachetul gimp-1.2.3.i386.rpm)

Slackware Linux

Slackware Linux folose te pachete în format ş .tgz. Acela i program ca cel folosit deşmai sus, arat în Slackware astfel:ă

gimp-1.2.3.tgz

Pentru a afla mai multe informa ii despre pachet, ve i vizualiza fi ierul cu acela iţ ţ ş şnume ca i programul, îns cu extensia ş ă .txt. În acela i director cu programul, ve i g si,ş ţ ăa adar, un fi ier cu numele:ş ş

gimp-1.2.3.txt

Acest fi ier con ine acelea i informa ii pe care le ofer un pachet RPM atunci cândş ţ ş ţ ăeste invocat comanda ă rpm -qip.

Pentru a instala pachetul respectiv, ve i tasta comanda:ţ

installpkg gimp-1.2.3.tgz

iar pentru dezinstalare ve i folosi comanda:ţ

removepkg gimp-1.2.3 sauremovepkg gimp-1.2.3.tgz

Spre deosebire de comanda pentru dezinstalarea pachetelor RPM, în cazul SlackwareLinux, numele pachetului poate fi dat împreun cu versiunea acestuia sau nu, după ăcum dore te utilizatorul.ş

Pentru a vizualiza fi ierele instalate, ve i edita fi ierul:ş ţ ş

/var/log/packages/gimp-1.2.3

care este un fi ier în mod text.ş

Sumarul instruc iunilor pentru Slackware Linux:ţ

cat gimp-1.2.3.i386.txt (pentru a afla informa ii despre pachet)ţinstallpkg gimp-1.2.3.i386.tgz (pentru a instala pachetul .tgz)cat /var/log/packages/gimp-1.2.3 (pentru a vizualiza lista cu fi ierele instalate)şremovepkg gimp sau removepkg gimp-1.2.3.tgz(pentru a dezinstala pachetul gimp-1.2.3.tgz)

Debian GNU Linux

În Debian sunt utilizate pachete în format .deb, iar pentru instalare ve i folosiţprogramul dpkg astfel:

dpkg -i nume_program.deb (pentru instalare)dpkg -r nume_program

TRECEREA DE LA UN TIP DE ARHIV LA ALTULĂ

Pentru a face trecerea de la un tip de arhiv la altul (de exemplu pentru a transformaăpachete din format RPM în format DEB, sau din format DEB în format TGZ sauRPM) pute i folosi programul ALIEN. Acest program face toate transform rile, cuţ ăcondi ia s fie instalat corect, împreun cu o versiune de Perl corespunz toare.ţ ă ă ă

VE TI BUNE PENTRU ÎNCEP TORIŞ Ă

Dup ce v-am speriat cu atâtea informa ii, utile dac dori i s ti i cu adev rat ce seă ţ ă ţ ă ş ţ ăîntâmpl în sistemul Linux instalat, v d m i vestea bun : sistemele Linux noi, oferă ă ă ş ă ăposibilitatea instal rii automat a pachetelor. Asta înseamn c pute i instalaă ă ă ă ţprogramele (dar numai cele de pe CD-urile din distribu ia folosit ) f r a cunoa teţ ă ă ă şnici un fel de comand special .ă ă

Fiecare distribu ie vine cu propriile utilitare pentru instalarea sau dezinstalareaţprogramelor din distribu ie. Aceste utilitare difer de la o distribu ie de Linux la alta iţ ă ţ ştocmai de aceea v-am oferit informa iile de baz necesare instal rii programelorţ ă ăindiferent de distribu ia folosit .ţ ă

Dac sunte i un utilizator de Windows, va trebui s privi i aceste utilitare în acela iă ţ ă ţ şmod în care privi i programul ţ Add remove programs.

Specifica ii pentru RedHat Linuxţ

Începând cu RedHat 8.0, exist un program numit ă Software Installer, care poate fiu or g sit în meniurile de KDE sau GNOME.ş ă

Cu Software Instalaller pute i instala programe f r grij , cu condi ia s dispune i deţ ă ă ă ţ ă ţspa iu suficient pe hard disc i de un procesor cu vitez bun (400MHz ar fi indicat).ţ ş ă ăModul de lucru cu acest program e banal: bifa i pachetele dorite i ap sa i butonulţ ş ă ţinstall, sau bifa i pachetele pe care dori i s le dezinstala i i ap sa i butonul ţ ţ ă ţ ş ă ţ uninstalli totul se rezolv cât ai clipi.ş ă

Nu c uta i programul ă ţ Software Installer pe o versiune de RedHat mai veche de 8.0pentru c nu-l ve i g si.ă ţ ă

Specifica ii pentru Mandrake Linuxţ

Mandrake Linux ofer un program pentru managerizarea pachetelor, ca i RedHat,ă şîns numit chiar ă Add remove programs i care poate fi pornit de la meniulş

START/What to do/Add or remove programs din KDE sau GNOME.Programul seam n atât de tare cu cel de la RedHat 8.0 încât nu are rost s d mă ă ă ăspecifica ii.ţ

Singura specifica ie pe care o vom da este aceea c Mandrake a introdus în distribu iiţ ă ţprogramul Add remove programs înaintea celor de la RedHat, dar nu c uta i acestă ţprogram în distribu iile mai vechi de Mandrake Linux 8.1 fiindc nu-l ve i g si.ţ ă ţ ăComputerul indicat pentru utilizarea programului Add remove programs este unul cuun procesor la 350-400MHz.

Specifica ii pentru Slackware Linuxţ

În Slackware Linux dispune i de programul ţ pkgtool. Cu acest program pute i instalaţsau dezinstala pachetele cât ai clipi. Dezavantajul fa de programele folosite peţăRedHat sau Mandrake Linux const în faptul c înainte de a instala programele esteă ănecesar o montare manual a CD-ROM-ului.ă ă

Un alt dezavantaj const în faptul c Slackware Linux nu calculeaz dependin eleă ă ă ţpentru programele selectate pentru instalare.

Avantajul este dat de rapiditatea programului. Pentru a utiliza pkgtool ave i nevoie deţun 386 la 20MHz.

Specifica ii pentru Debian GNU Linuxţ

Dac lucra i cu un Debian GNU Linux, v va fi foarte u or s instala i programele, iară ţ ă ş ă ţpentru asta ve i folosi utilitarele ţ tasksel pentru o instalare general i ă ş dselect pentru oinstalare selectiv a pachetelor.ă

Dselect calculeaz dependin ele pentru programele selectate pentru instalare i, maiă ţ şmult decât atât, ofer în timpul instal rii, atunci când este cazul, meniuri pentruă ăconfigurarea unor pachete care nu pot fi configurate automat.

Dselect este foarte rapid i poate fi utilizat pe un computer 386 cu vitez sc zutş ă ă ă(20MHz), marele dezavantaj al acestui program fiind interfa a grafic i modul deţ ă şlucru destul de neprietenos pentru un încep tor.ă

INFORMA II PENTRU CEI CARE DORESC S COMPILEZE SURSE ALEŢ ĂPROGRAMELOR

ATEN IE!ŢDac nu dori i s instala i surse ale programelor, pute i s ri peste aceast sec iune.ă ţ ă ţ ţ ă ă ţDac , dimpotriv , considera i c este necesar cunoa terea unor elemente de bază ă ţ ă ă ş ăpentru a putea compila sursele unor programe, atunci aceast sec iune s-ar putea s vă ţ ă ă

ajute.

Sursele pot veni în mai multe feluri: fie sunt arhivate cu .tar.gz, .tar.bz2, fie suntimpachetate într-un format RPM sau DEB. În primul caz, va trebui s despacheta iă ţarhiva într-un director, oriunde dori i. În cazul al doilea (dac sursele sunt în formatţ ăRPM sau DEB) va trebui s instala i pachetele pentru ca apoi s vizualiza i lista cuă ţ ă ţfi ierele instalate, pentru a afla unde se g sesc sursele.ş ă

Ave i nevoie de compilatorul de C/C++ GNU C Compiler (gcc) i de alte pachete,ţ şdup cum urmeaz .ă ă

- autoconf- automake- make- glibc-devel- XFree86-devel- binutils- kernel-headers- yacc- flex- libjpeg-devel- libpng-devel- libtiff-devel- libtga-devel- în general orice pachet lib care con ine cuvântul cheie ţ devel- libstdc++-devel (dac exist în distribu ia de Linux folosit )ă ă ţ ă

Instala i pachetele de mai sus, apoi da i comanda ţ ţ gcc -v pentru a vizualiza versiuneade gcc folosit i pentru a afla dac acesta s-a instalat corespunz tor.ă ş ă ă

COMPILAREA PROPRIU ZIS A PROGRAMULUIĂ

Intra i în directorul cu sursele programului pe care dori i s -l instala i i citi i cuţ ţ ă ţ ş ţaten ie fi ierele README i INSTALL dac exist . De asemenea, pute i arunca oţ ş ş ă ă ţprivire i în fi ierul ş ş Changes.log pentru a vedea ce schimb ri au fost aduse de curândăîn program.

Tasta i comanda: ./configure (punct slash configure) i a tepta i pân când programulţ ş ş ţ ăva detecta programele dependin folosite pentru compilare. Dac primi i mesaje deţă ă ţeroare, remedia i-le instalând pachetele cerute ca dependin e i da i din nou ţ ţ ş ţ ./configure pân când nu ve i mai primi nici un mesaj de eroare.ă ţ

Tasta i apoi comanda ţ make, sau make depend apoi make, dup cum indic fi ierulă ă şINSTALL. Dac fi ierul INSTALL nu face referire în mod explicit la comenzileă şnecesare compil rii surselor, da i numai ă ţ make i a tepta i ca programul s seş ş ţ ăcompileze.

Dac în timpul compil rii primi i erori, citi i mesajele cu aten ie i încerca i s leă ă ţ ţ ţ ş ţ ăremedia i, apoi da i din nou ţ ţ make. Dac dup modific ri compilarea nu decurgeă ă ănormal......... atunci sunte i complet singur i tot ce v r mâne de f cut este s lua i oţ ş ă ă ă ă ţcarte de C/C++ i s încerca i s modifica i sursele. Asta presupune c sunte i dejaş ă ţ ă ţ ă ţprogramator i ti i ce face i.ş ş ţ ţ

Dac a i reu it s compila i programul cu ă ţ ş ă ţ make, va trebui s -l instala i dând comandaă ţmake install.

Ca o concluzie, pentru a compila sursele unui program, sunt necesare urm toareleăcomenzi:

./configuremakemake install

În realitate, lucrurile nu sunt chiar a a de simple cum par la prima vedere, fiindşnecesare mult mai multe informa ii decât cele expuse aici pentru ca orice program sţ ăpoat fi compilat.ă

CUM PORNIM UN PROGRAM

Trebuie s ti i mai întâi ce fel de program este. Dac este un program de consol (ună ş ţ ă ăprogram în mod text), f r grafic , atunci pute i s -l porni i atât din consola de text câtă ă ă ţ ă ţi din cea de X. Dac programul este de X, îl ve i porni numai din consola de X, darş ă ţ

despre asta vom discuta într-o lec ie urm toare.ţ ă

tiind numele fi ierului executabil (pe care îl ve i g si ori în Ş ş ţ ă /usr/bin ori în /usr/X11R6/bin) îl ve i tasta pur i simplu în consol apoi ve i ap sa tasta ENTER.ţ ş ă ţ ă

Lec ia 7ţMANAGERII DE FERESTRE

În lec ia 5 a i înv at cum se configureaz sistemul X Window. A a cum am mai spus,ţ ţ ăţ ă şsistemul X Window este programul care asigur suportul grafic în Linux. Dac dori iă ă ţferestre, butoane, desktop i icoane, sistemul X Window împreun cu alte câtevaş ăpachete sunt absolut necesare.

Programul cu care se configureaz sistemul X Window se numeste ă xf86config iarmodul în care se lucreaz cu acest program a fost descris în lec ia 5. Dac nu vă ţ ă ăaminti i prea bine cum se lucreaz cuţ ă xf86config, cel mai indicat ar fi s reciti i lec iaă ţ ţ5, despre configurarea sistemului X Windows.

ATEN IE!Ţ

Unele distribu ii de Linux, cum ar fi Red Hat sau Mandrake configureaz automatţ ăsistemul XWindow. Uneori programele pentru autodetec ie func ioneaz , alteori nu,ţ ţ ăa a c cel mai indicat ar fi ca la instalare, la întrebarea dac dori i o pornire automatş ă ă ţ ăa sistemului XWindow s r spunde i cu “DA” numai dac ti i sigur c placa videoă ă ţ ă ş ţ ăeste configurat a a cum trebuie. De altfel, pornirea automat a sistemului XWindowă ş ăface ca procesul de boot-are s dureze ceva mai mult, iar performan ele sistemului (înă ţcazul în care ruleaz XDM sau GDM) s fie u or sc zute pe computere lente.ă ă ş ă

Î: Cum tiu dac sistemul XWindow este configurat ?ş ă

Pentru a porni sistemul XWindow, ve i da comanda ţ xinit. Dac dup câteva secundeă ăprimi i mesajul ţ Fatal server error, înseamn c ceva nu este în regul cu configurareaă ă ăsistemului XWindow. Dac , în schimb, la tastarea comenzii xinit apare un ecran cu unăcursor în form de X pe care îl pute i mi ca cu ajutorul mouse-ului i o fereastr înă ţ ş ş ăcol ul stânga sus al ecranului în care pute i scrie atunci când cursorul se afl pe ea,ţ ţ ăatunci înseamn c sistemul XWindow func ioneaz normal. Dac imaginea nu esteă ă ţ ă ăcentrat , nu ajusta i pozi ia acesteia din butoanele monitorului. Citi i cu aten ie lec iaă ţ ţ ţ ţ ţ5 pentru a afla cum se centreaz corect imaginea.ă

Managerii de ferestre(Window Managers)

Vom presupune c sistemul XWindow este configurat a a cum trebuie i c la tastareaă ş ş ăcomenzii xinit totul a decurs normal, în sensul c ave i un cursor pe care îl pute iă ţ ţmi ca cu ajutorul mouse-ului i o fereastr în care pute i tasta comenzi.ş ş ă ţ

ATEN IE!Ţ

Cu riscul de a deveni enervan i sau plictisitori, v anun m din nou c în fereastra dinţ ă ţă ăcol ul stânga sus al monitorului pute i tasta comenzi numai dac pozi iona i cursorulţ ţ ă ţ ţmouse-ului pe aceasta. Facem aceast precizare deoarece utilizatorii neini ia i sauă ţ ţveni i din lumea Windows pot întâmpina dificult i în ceea ce prive te modul de lucruţ ăţ şstandard al sistemului XWindow.

Managerii de ferestre (WindowManagers) sunt ni te programe care administreazş ăferestrele cu programe de X care apar pe ecran, pun la dispozi ie meniuri i/sau icoaneţ şpentru pornirea programelor împreun cu alte facilit i diverse.ă ăţ

Pentru a în elege mai bine situa ia vom face o paralel cu sistemul de operareţ ţ ăWindows. În Windows, dup ce sistemul de baz este înc rcat, porne te interfa aă ă ă ş ţgrafic , un simplu program care afi eaz cursorul mouse-ului. Apoi este pornită ş ăprogramul explorer.exe care afi eaz bara de procese (taskbar) în partea de jos aş ăecranului, împreun cu icoanele de pe desktop. Pe sistemele Windows din genera iaă ţ3.x, programul se numea progman.exe.

În cazul Windows, managerul de ferestre este programul explorer.exe care este pornitautomat imediat ce placa video este ini ializat .ţ ă

În Linux exist mai mul i manageri de ferestre. Acest lucru, chiar dac la începută ţ ăz p ce te pu in un încep tor, se dovede te a fi foarte util.ă ă ş ţ ă şÎn general, managerii de ferestre sunt concepu i pentru a u ura munca utilizatoruluiţ şobi nuit cu un anumit stil de interfa grafic . Sunt manageri de ferestre care imitş ţă ă ăstilul Windows, a a c dac sunte i obi nuit cu sistemul Windows, ve i alege unş ă ă ţ ş ţmanager de ferestre corespunz tor. De asemenea, utilizatorii de MacOS se vor sim iă ţexcelent utilizând un manager de ferestre asem n tor cu cel cunoscut de ei. Există ă ămanageri de ferestre care imit interfa a grafic folosit de computerele AMIGA, sauă ţ ă ăalte tipuri de interfe e cunoscute mai mult în str in tate, cum ar fi, de exemplu,ţ ă ăNEXTSTEP.

De asemenea, exist manageri de ferestre care nu au nici o leg tur cu vreo interfaă ă ă ţăgrafic anume. Ace ti manageri de ferestre sunt concepu i dup dorin aă ş ţ ă ţprogramatorului respectiv.

Vom descrie, în cele ce urmeaz , managerii de ferestre mai cunoscu i pe Linux,ă ţf când preciz rile necesare, acolo unde este cazul.ă ă

ATEN IE!Ţ

În continuare, vom folosi no iunea de “mediu de lucru” în loc de “manager deţferestre”. WindowManagers, nefiind ni te programe care doar administreaz ferestreş ăi atât, consider m c este de preferat folosirea no iunii de “medii de lucru” în loculş ă ă ţ

“managerilor de ferestre”.

KDE I GNOMEŞ

KDE i GNOME sunt dou medii de lucru total diferite, îns , fiind la fel deş ă ăimportante vor fi tratate împreun .ă

Amândou mediile de lucru folosesc propriile unelte pentru afi area ferestrelor i aleă ş şbutoanelor. KDE - K Desktop Environment - folose te setul de unelte avansat Qt. Qtşofer nenum rate facilit i legate de afi area butoanelor i ale ferestrelor, a c su eloră ă ăţ ş ş ă ţde dialog i a meniurilor speciale, îns este liber atâta timp cât utilizatorul creeazş ă ăprograme libere bazate pe Qt. Acest lucru reprezint un mare dezavantaj în cazul înăcare dori i s crea i programe pe care s le comercializa i.ţ ă ţ ă ţ

GNOME - GNU Network Object Model Environment - folose te pentru afi areaş şbutoanelor i ferestrelor GTK+ (Gimp ToolKit), care are licen GPL. GTK+ este laş ţăfel de flexibil ca i Qt, îns este mult mai rapid.ş ă

Amândou mediile de lucru pun la dispozi ie unelte pentru crearea butoanelor iă ţ şmeniurilor, astfel încât orice programator s poat crea propriile aplica ii bazate pe Qtă ă ţsau GTK+. KDE dispune de programul Qt-Designer, iar GNOME de Glade.

Diferen a major dintre KDE i GNOME const în flexibilitate. GNOME poate rulaţ ă ş ăcu orice WindowManager, în timp ce KDE nu poate rula decât cu WindowManager-ul s u. Din acest punct de vedere, GNOME se dovede te a fi cu mult mai flexibil.ă şPoate rula împreun cu un WindowManager mai rapid, lucru care va face dinăGNOME însu i un mediu de lucru rapid, ca s nu mai vorbin de faptul c utilizatorulş ă ăva beneficia i de facilit ile oferite de acel WindowManager.ş ăţMeniurile din GNOME pot fi decupate cu un simplu clic de mouse, bara de procese(taskbar), aple ii pentru bara de procese (ceas, mai multe desktop-uri, ori diverseţaplica ii), icoanele de pe desktop, pot fi modificate, pornite sau oprite, în func ie deţ ţdorin a utilziatorului.ţ

Amândou mediile de lucru pot afi a fonturile i icoanele cu antialiasing, dispun deă ş şscheme de culoare i teme proprii împreun cu programe cu care v pute i creaş ă ă ţpropriile teme.

Pentru configurare, amândou mediile de lucru pun la dispozi ie programe intuitive.ă ţPute i seta accesul la ferestre, afi area icoanelor pe desktop, aplica iile asociate cuţ ş ţunele programe, culorile, tastatura, mouse-ul, accesul la re ea, la Internet, laţimprimant , la fonturi etc într-un mod simplu i eficient.ă ş

În cazul navigatoarelor de Internet, KDE de ine suprema ia prin Konquerror, unţ ţbrowser superior, rapid i elegant. De asemenea, KDE ofer KMail, un client de mailş ăexcelent, care poate fi configurat astfel încât citirea i scriere scrisorilor electronice sş ădevin o simpl joac de copii.ă ă ă

GNOME, ofer Mozilla, un navigator de Internet performant, dar care din p cateă ăruleaz mult mai lent în afi area ferestrelor decât Konquerror. Pentru o rapiditateă şcrescut , pute i utiliza ă ţ Galeon, un browser bazat pe Mozilla, inclus, de asemenea, înmediul de lucru GNOME.

Amândou mediile de lucru dispun de un desktop unde pute i plasa icoane (shortcut)ă ţpentru ca pornirea programelor s se poat face mai rapid. În GNOME, dimensiuneaă ăicoanelor nu are importan , acesta afi ând icoane de orice dimensiune, ba chiarţă şpunând la dispozi ie facilitatea ţ stretch icon cu care pute i redimensiona icoanele de peţdesktop în func ie de necesit i.ţ ăţ

Meniuri cu programele instalate pe sistem sunt prezente atât în KDE cât i înşGNOME. Aceste meniuri pot fi editate, utilizatorul având acces total la elementeledin meniuri. Pute i modifica, astfel, oricând meniurile pentru a salva apoi structuraţacestora.

La capitolul Office, amândou mediile de lucru vin împreun cu propriile programeă ăpentru manipularea documentelor.KDE ofer suita KOffice, format din mai multe programe Office, ca de exempluă ăKWord pentru editarea documentelor (suport i formatul ă ş doc folosit de MicrosoftWord), KSpreadsheet, pentru calcul tabelar (suport i formatul Excel), Kontoură ş

pentru grafica vectorial .a.ă ş

GNOME, ofer AbiWord, un procesor de texte care suport i formatul ă ă ş doc utilizat deMicrosoft Word, Gnumeric, un program pentru calcul tabelar care suport fi iereă şMicrosoft Excel, GIMP (GNU Image Manipulator Program) pentru editareaperformant de imagini .a.ă ş

Ca browser de fi iere, KDE folose te tot Konquerror, care se dovede te a fi unş ş şprogram foarte robust. Pute i copia, muta i elimina fi iere exact ca în Microsoftţ ş şWindows Explorer i pute i porni aplica ii sau diverse formate de fi iere printr-unş ţ ţ şsimplu clic de mouse.

Datorit modului de concep ie flexibil, GNOME poate rula împreun cu oriceă ţ ăfilemanager. Implicit, GNOME porne te Nautilus, un filemanager conceput de ş EazelInc, dar, pentru rapiditate, pute i utiliza GMC (GNOME Midnight Commander).ţ

Amândou mediile de lucru sunt foarte utile, îns GNOME este pu in mai complicată ă ţpentru un încep tor. Tocmai de aceea, utilizatorii veni i din lumea Windows seă ţorienteaz , de obicei, c tre KDE.ă ă

Pe de alt parte, GNOME poate fi, pentru unii utilizatori, mult mai simplu decât KDEăsau alt mediu de lucru. Cel mai indicat este s le instala i i s le testa i pe amândou .ă ţ ş ă ţ ă

ALTE MEDII DE LUCRU

Window Maker

Window Maker este un mediu de lucru foarte eficient cu aspect de NEXTSTEP. Mul iţutilizatori din genera ia Linux veche prefer Window Maker i asta din mai multeţ ă şmotive:

RAPIDITATEA

Window Maker func ioneaz foarte rapid. Cei care lucreaz cu Window Maker auţ ă ătotdeauna senza ia c este programat bine ( i chiar a a este). Pute i folosi Windowţ ă ş ş ţMaker pe un computer rapid, dar va func iona la fel de bine i pe un 486.ţ ş

STABILITATEA

Este considerat ca fiind cel mai stabil Window Manager. Pute i lucra zile, s pt mâniţ ă ăsau chiar luni cu Window Maker f r ca acesta s se blocheze. Dac sunte i interesată ă ă ă ţde stabilitate atunci ve i dori cu siguran Window Maker. De asemenea, se poateţ ţăvorbi i de o stabilitate în ceea ce prive te interfa a cu utilizatorul folosit de acesta.ş ş ţ ăInterfa a Window Maker nu s-a schimbat aproape deloc în compara ie cu versiunileţ ţanterioare. Se tie c , de-a lungul timpului, atât GNOME i KDE au avut tot felul deş ă şînf i ri, iar acest lucru s-ar putea s -i deranjeze pe unii utilizatori.ăţ şă ă

INDEPENDEN AŢ

Window Maker este un mediu de lucru independent (desigur, este dependent desistemul X Window). GNOME i KDE sunt compuse din foarte multe subprograme,şceea ce duce la îngreunarea instal rii sau dezinstal rii, în felul acesta crescând risculă ăexpunerii la erori. Window Maker este un program de sine statator. Nu trebuie săinstala i decât libProplist, cpp i Window Maker i totul va func iona perfect.ţ ş ş ţ

ASPECTUL PL CUTĂ

Window Maker are un aspect pl cut i îngrijit. Sunt persoane care nu agreeaz stilulă ş ăWindows (desktop, trash, explorer etc) i care consider c Window Maker este multş ă ămai bine structurat.

Desigur, Window Maker suport un fel de icoane, îns nu se încadreaz deloc înă ă ăstandardele Windows.

FLEXIBILITATE

Window Maker este la fel de flexibil ca i GNOME. Aproape tot poate fi schimbat, deşla simplele culori pe background la maparea butoanelor cu imagini, înc rcarea iă şsalvarea temelor etc. Aducerea intr rilor în meniuri se face într-un mod intuitiv iă şeficient.

DIMENSIUNE REDUSĂ

Window Maker ocup 8 megabytes. Dac spa iul liber disponibil pe hard disc este ună ă ţfactor determinant în alegerea mediului de lucru, cel mai indicat ar fi s folosi iă ţWindow Maker.

ESTE CONCEPUT DE UN ROMÂN

Window Maker a fost scris de Dan Pascu (dan@windowmaker.org) i de Alfredo K.şKojima (kojima@windowmaker.org), împreun cu alte persoane prin re eaua Internet.ă ţPentru unii, acest motiv este suficient pentru a deveni interesa i de Window Maker,ţmotivele de baz fiind, totu i, rapiditatea, stabilitatea i fiabilitatea oferit de acestă ş ş ămediu de lucru excelent.

Enlightenment

Enlightenment este creat special pentru cei care doresc s lucreze cu un mediu deălucru ce ofer efecte vizuale deosebite.ăDac cineva care nu stie ce este Enlightenment v vede lucrând cu acesta, va crede cuă ăsiguran c a i pornit un joc i nu un mediu de lucru. Apar tot felul de meniuriţă ă ţ şjuc u e, anima ii pentru fiecare opera ie pe care o face i, sunete care s înso ească ş ţ ţ ţ ă ţ ă

activitatea etc.

Enlightenment este destul de rapid pentru efectele vizuale folosite, a a c îl pute iş ă ţîncerca indiferent dac ave i un computer performant sau unul de nivel mediu (ună ţprocesor la 350Mhz fiind totu i util).ş

Fvwm

Fvwm este un mediu de lucru cu tradi ie în Linux. Exista cu mult timp înainte sţ ăexiste GNOME, KDE, Window Maker sau Enlightenment i din aceast cauz areş ă ăfoarte mul i adep i, în special în rândurile utilizatorilor din genera ia veche. Motiveleţ ţ ţpentru care Fvwm este folosit sunt urm toarele: stabilitate, dimensiunea redusă ă(aprox. 4Mb), rapiditate crescut (func ioneaz bine i pe un 386 cu 4Mb de RAM),ă ţ ă şaspect pl cut, senza ie de spa iu suficient, programat pe module.ă ţ ţ

XFce

XFce este un mediu de lucru pentru cei care doresc elegan i rapiditate peţă şcomputere cu procesor mai lent. Din punct de vedere al u urin ei în utilizare, acesta seş ţafl undeva între GNOME i KDE.ă ş

XFce dispune de propriile programe: un filemanager propriu destul de performant,propriul program pentru managerizarea imaginilor de pe background, meniuri pentrureglarea vitezei mouse-ului, meniuri pentru montarea/demontarea device-urilor,scheme de culoare .a.ş

Este singurul mediu de lucru care dispune de o comand (startxfce) care îl lansează ădirect din consol . Avantajul este c în felul acesta pute i seta un mediu de lucru careă ă ţs porneasc la tastarea comenzii ă ă startx, iar cu comanda startxfce s porni i XFce.ă ţ

Blackbox

Un mediu de lucru stabil i u or de utilizat. Meniuri simple, nu dispune de bar pentruş ş ăprocese i nici de icoane pentru lansarea aplica iilor. Ca înf i are, se aseam nş ţ ăţ ş ă ăîntrucâtva cu Windw Maker.

Este, îns , mai mic decât Window Maker, iar unii utilizatori prefer din aceast cauză ă ă ăBlackbox în loc de Window Maker.

Fluxbox, un alt mediu de lucru scris pe baza surselor de la Blackbox ofer ceva maiămulte facilit i decât acesta.ăţ

MEDII DE LUCRU CU DIMENSIUNE FOARTE REDUSĂ

(pentru computere 386/486)

Sunt i alte medii de lucru simple, care pot fi utilizate pe computere cu procesor lent.şAcestea sunt mai mult manageri de ferestre (window managers) decât medii de lucru.

- PWM (rapid i mic, f r icoane, f r bar de procese sau alte facilit i în afar deş ă ă ă ă ă ăţ ămeniuri);

- AmiWM (interfa asem n toare cu cea folosit de computerele AMIGA, elegant,ţă ă ă ăinterfa prietenoas );ţă ă

- Mlvwm (interfa asem n toare cu cea folosit de sistemele MacOS, elegant,ţă ă ă ăprocesor 486 indicat);

- IceWM (interfa asem n toare cu cea folosit de Windows, foarte rapid, meniuri iţă ă ă ă şbar de procese <<taskbar>>). Nu dispune de icoane;ă

- Qvwm (imita ie aproape perfect de Windows, ferestre i butoane în stilul Windows.ţ ă şOfer meniuri, icoane pentru lansarea aplica iilor, bar de procese, posibilitatea fix riiă ţ ă ăde imagini pe background. Un 486 la 66MHz sau mai rapid ar fi, totu i, indicat);ş

- TWM (Tab Window Manager) - cel mai rapid i mai eficient manager de ferestreşindiferent de computerul pe care este folosit. De altfel, TWM nici nu trebuie instalat,deoarece se afl implicit în sistemul X Window. Interfa a grafic , îns , las de dorit.ă ţ ă ă ă

Ce se întâmpl la tastarea comenzii ă startx

Spuneam în lec ia despre configurarea sistemului XWindow c între comenzile ţ ă startxi ş xinit exist câteva diferen e. Comanda ă ţ xinit porne te X-ul i las o fereastr înş ş ă ă

col ul stânga sus al ecranului. În aceast fereastr pute i tasta comenzi pentru a porniţ ă ă ţun mediu de lucru sau orice alt program. Aceast metod , chiar dac este foarteă ă ăflexibil , nu este tocmai pl cut . De aceea, comanda ă ă ă startx este cea mai indicat , maiăales dac ave i deja un mediu de lucru preferat cu care lucra i de obicei.ă ţ ţ

La tastarea comenzii startx, interpretorul caut un fi ier numit ă ş .xinitrc (punct xinitrc)în directorul userului care tasteaz comanda. Dac sunte i ă ă ţ root, fi ierul va fi ş /root/.xinitrc. Dac nu g se te aici nici un fi ier ă ă ş ş .xinitrc, interpretorul mai caut înăcalea /etc/X11/xinit/ acela i fi ier ş ş xinitrc (de data asta f r punctul din fa ).ă ă ţă

ATEN IE!Ţ

Dac veni i din lumea Windows, s-ar putea s vi se par ciudat existen a fi iereloră ţ ă ă ă ţ şsau directoarelor cu punct în fa . Linux trateaz simbolul punct ca pe oricare altţă ăcaracter. Ca o conven ie, fi ierele de configurare ale utilizatorului se afl în directorulţ ş ăs u i con in un punct în fa a numelui acestora.ă ş ţ ţPentru a crea un director cu punct (.director, de exemplu, în calea /root), ve i tasta:ţ

mkdir /root/.director

Fi ierul ş xinitrc, indiferent dac se g se te în /ă ă ş root/ sau în /etc/X11/xinit/ poate con ineţorice comand de ă bash, dar obligatoriu trebuie s con in urm toarea linie careă ţ ă ădefine te mediul de lucru care dori i s porneasc automat la tastarea comenzii ş ţ ă ă startx:

#fisier /root/.xinitrc pentru lansarea mediului de lucru KDEexec startkde

Dac ave i mai multe medii de lucru i dori i s alege i rapid unul dintre ele, ave i maiă ţ ş ţ ă ţ ţmulte metode:

METODA CLASICĂ

Crea i mai multe fi iere în ţ ş /etc/X11/xinit/ cu diverse denumiri. De exemplu:

/etc/X11/xinit/xinitrc.twm/etc/X11/xinit/xinitrc.kde/etc/X11/xinit/xinitrc.gnome/etc/X11/xinit/xinitrc.wmaker

Face i apoi o leg tur simbolic numit ţ ă ă ă ă xinitrc la unul din fi ierele create, cuşcomanda:

ln -s fi ier_surs xinitrcş ă

De exemplu, dac dori i ca la tastarea comenzii ă ţ startx s porneasc GNOME, ve i daă ă ţcomanda:

ln -s /etc/X11/xinit/xinitrc.gnome /etc/X11/xinit/xinitrc

GDM I XDMŞ

XDM (X Display Manager) i GDM (GNOME Desktop Manager) sunt douş ăprograme care v ajut s alege i într-un mod intuitiv mediul de lucru care dori i să ă ă ţ ţ ăporneasc . Amândou programele dispun de propriile fi iere pentru configurare, iară ă şstudierea paginilor de manual care vin împreun cu acestea reprezint totdeauna ună ăpunct bun de pornire.

Pute i fixa pornirea automat a unuia din aceste dou programe, pentru a avea bootareţ ă ăautomat în X. A a cum am mai spus, nu face i acest lucru pân ce placa video nuă ş ţ ăeste configurat corespunz tor i pân ce mediul de lucru cu care dori i s porni i nu aă ă ş ă ţ ă ţfost testat suficient pentru a fi siguri c execu ia acestuia se desf oar normal,ă ţ ăş ăfiindc , de exemplu, la o eroare care abandoneaz pornirea unui mediu de lucruă ăsistemul pare c s-a blocat, când, de fapt, este o eroare banal de pornire a unui mediuă ă

de lucru. Acest lucru se întâmpl i pentru simplul motiv c lipse te o libr rie, iară ş ă ş ămediu de lucru nu poate porni.

În acest caz, dac opri i cu CTRL+ALT+DEL sistemul X Window, XDM sau GDMă ţvor porni automat, lucru care s-ar putea s v deranjeze.ă ă

În lec ia urm toare, vom începe configurarea diferitelor componente ale sistemului,ţ ăcum ar fi placa de sunet, placa de re ea, imprimanta etc.ţ

Lec ia 8ţCONFIGURAREA COMPONENTELOR ÎN LINUX

Despre drivere

Un driver, este un program care ajut kernel-ul s comunice cu o anumită ă ăcomponent . De exemplu, kernel-ul de Linux este conceput astfel încât s poată ă ăcomunica cu orice plac de sunet, îns modul în care comunic cu aceasta este stabilită ă ăde driver.Driverele sunt în general scrise în C sau C++ i în cazuri foarte rare în limbaj deşasamblare. Programatorii care scriu aceste drivere sunt, de obicei, angaja ii firmeiţproduc toare a componentului respectiv. Pentru a realiza acel driver, programatoriiătrebuie s cunoasc foarte bine cum lucreaz kernel-ul de pe sistemul de operare undeă ă ăva rula driverul.Din nefericire, firmele produc toare de componente fac foarte rar drivere pentruăLinux, iar cele care fac astfel de drivere nu dau i sursele împreun cu driverul. Deş ăaceea, pentru a realiza un driver Open Source pentru Linux, este nevoie de hackeri işprogramatori foarte pricepu i care s poat men ine pentru dezvoltare aceste proiecte.ţ ă ă ţ

În Linux, driverele sunt chiar pe CD-ul din distribu ia pe care o folosi i. Nu ve i aveaţ ţ ţCD-uri adi ionale cu drivere, a a c , înainte de a începe configurarea componentelorţ ş ăde pe sistemul pe care îl ave i, va trebui s în elege i mai bine cum stau lucrurile.ţ ă ţ ţ

ATEN IE!Ţ

Încerca i s afla i cât mai multe lucruri despre componentele pe careţ ă ţdori i s le configura i. Un punct bun de plecare îl reprezint de cele mai multe ori,ţ ă ţ ăstudierea cu aten ie a manualelor de utilzare care vin împreun cu componentulţ ărespectiv. Nu v gr bi i. Citi i de mai multe ori informa iile pe care vi le furnizează ă ţ ţ ţ ăproduc torul, astfel încât s cunoa te i foarte bine care sunt performan ele aparatuluiă ă ş ţ ţrespectiv.

Un alt sfat util este s încerca i setarea componentului respectiv pe ună ţsistem de operare unde ave i drivere pentru a putea studia în lini te comportamentulţ şacestuia i performan ele sale ( i dac acel component func ioneaz cu adev rat sauş ţ ş ă ţ ă ăare vreo defec iune).ţ

Urmând aceste sfaturi v garant m c ve i fi scuti i de foarte multeă ă ă ţ ţprobleme.

MODULELE DE KERNEL I DEMONIIŞ

La origine, driverele erau compilate direct în kernel. Adic , utilizatorul, recompilaăkernel-ul, introducând în acesta suport pentru un anumit component.Kernel-ul, a a cum am mai spus, reprezint nucleul oric rui sistem de operare. Este,ş ă ădac vre i, ceea ce reprezint procesorul pentru computer. Linux, fiind conceput după ţ ă ăprincipiul Open Source, ofer sursele kernel-ului pentru ca utilizatorul s le poată ă ărecompila oricând dore te pentru a ob ine un anumit lucru.ş ţ

Cele mai multe kernel-uri care vin împreun cu versiunea de Linux pe care o folosi iă ţau suport pentru multe tipuri de componente, a a c , nu ve i fi nevoi i s recompila iş ă ţ ţ ă ţsursele acestuia, cu excep ia unor cazuri foarte rare, când sunte i cu adev rat nevoi i.ţ ţ ă ţ

Î: De ce trebuie recompilat kernel-ul ? De ce kernel-ul precompilat care vineîmpreun cu versiunea de Linux pe care o folosesc nu are suport pentru toate tipurileăde componente ?

Datorit dimensiunii pe care ar avea-o kernel-ul dup compilare. BIOS-urile nu potă ăboot-a cu kernel-uri mai mari de 1.44Mb, iar un kernel care ar avea inclus în el toatefacilit ile de care dispune i suport pentru toate tipurile de componente ar dep iăţ ş ăşdimensiunea de 1.44Mb.În plus, includerea în kernel a suportului pentru componente care nu exist pe acelăcomputer este pur i simplu de prisos. Kernel-ul va rula mai lent i va avea oş şdimensiune nejustificat .ăRecompilarea kernel-ului este indicat din mai multe motive. Unul, cel mai important,ăeste c recompilându-l, acesta va fi personalizat pentru computerul pe care îl folosi i,ă ţceea ce aduce în acela i timp rapiditate i stabilitate. Al doilea motiv, este cş ş ărecompilarea kernel-ului se face f r riscul de a strica ceva în sistem.ă ăImportant de re inut, este c Linux poate boot-a cu mai multe kernel-uri. Dac vţ ă ă ădori i un kernel rapid, pute i elimina, de exemplu, suportul pentru sunet, pentru placaţ ţde re ea, pentru modem, sau pentru parti ii diferite de cele folosite de linux (cum ar fiţ ţsuportul pentru FAT, NTFS sau HPFS).

Pentru c metoda introducerii în kernel a suportului pentru diferite componente nuăreprezint totdeauna un avantaj, iar uneori este incomod, a fost introdus tehnicaă ăînc rc rii modulelor. ă ă Modulele sunt mici p r i de cod cu extensia ă ţ .o care se încarcădinamic la pornirea sistemului. Folosind aceast tehnic , kernel-ul î i p streaz oă ă ş ă ădimensiune mic , iar modulele pot fi oricând înc rcate sau eliminate, dup cumă ă ădore te utilizatorul. Exist module pentru pl ci de sunet, pl ci de re ea etc, pe careş ă ă ă ţkernel-ul le încarc imediat dup boot-are, la pornirea sistemului. Aceste module suntă ăde fapt driverele pentru Linux.

DEMONII

Demonii sunt programe care pornesc anumite servicii. Imprimanta, modemul, placade re ea, firewall-ul, diferite servere pentru re ea i multe alte astfel de servicii suntţ ţ şpornite cu ajutorul demonilor. Ve i înv a la momentul potrivit cum pot fi porni i sauţ ăţ ţopri i ace ti demoni, în func ie de tipul acestora i de distribu ia de Linux folosit .ţ ş ţ ş ţ ă

ATEN IE!Ţ

Nu confunda i suportul pentru un anumit component cu driverul pentruţcomponentul respectiv. De exemplu, dac dori i s configura i placa de sunet peă ţ ă ţsistem, în kernel-ul de Linux ve i introduce “suport pentru sunet” i nu “suport pentruţ şplaca de sunet pe care o ave i”, aceasta urmând s fie configurat dup metode peţ ă ă ăcare le vom descrie în curând.

CONFIGURAREA KERNEL-ULUI

ATEN IE!Ţ

Nu reconfigura i kernel-ul decât dac nu ave i suport pentru un anumitţ ă ţcomponent, dac nu sunte i mul umit de viteza sistemului de operare, sau dac dori iă ţ ţ ă ţpur i simplu s vede i cum se face reconfigurarea acestuia.ş ă ţ

Pentru a recompila (reconfigura) kernel-ul, ave i nevoie de sursele de kernel. Uneleţdistribu ii, au incluse sursele, a a c verifica i înainte de toate dac nu cumva le ave iţ ş ă ţ ă ţdeja.Dac nu dispune i de surse i sunte i conectat la Internet cu o vitez satisf c toareă ţ ş ţ ă ă ă(m car 3-5k/s), pute i ob ine cea mai nou versiune de kernel de laă ţ ţ ăhttp://www.kernel.org. Sursele de kernel sunt împachetate cu TAR i arhivate cu GNU Zip (.gz) sau cuşBzip2 (.bz2).

Pentru a putea reconfigura kernel-ul, ave i nevoie de un Linux care deja ruleaz i deţ ă şsuportul complet pentru programare, reprezentat, în principiu, de urm toarele pachete:ă

- kernel-headers;- glibc-devel;- binutils;- autoconf;- automake;- libstdc++-devel (dac exist cu acest nume în distribu ia utilizat );ă ă ţ ă- gcc (sau egcs în unele distribu ii);ţ- gcc-c++;- gcc-objc;- make;- cpp;- wget (sau curl);- XFree86-devel (dac folosi i sistemul XWindow pentru reconfigurare);ă ţ

Pentru compilarea kernel-ului ave i nevoie de ceva spa iu liber pe hard disc (500Mbţ ţdup instalarea surselor ar fi indicat).ă

PA I PENTRU RECONFIGURAREA KERNEL-ULUI DE LINUXŞ

1. Copia i sursele într-un director (de exemplu /home/src/linux) i dezarhiva i-le cuţ ş ţcomanda:

tar -zxvf kernel_versiune.tar.gz (dac sursele sunt în format .tar.gz) sauătar -jxvf kernel_versiune.tar.bz2 (dac sursele sunt în format .tar.bz2)ă

Asigura i-v c ave i instalate pachetele ţ ă ă ţ gzip i ş bzip2 înainte de a dezarhiva sursele dekernel.

2. În directorul unde a i dezarhivat sursele, tasta i una din comenzile:ţ ţ

- make configComanda make config are nevoie de bash pentru a rula. Este indicată

dac nu dori i s configura i kernel-ul în modul grafic, sau dac pur i simplu sistemulă ţ ă ţ ă şXWindow nu este instalat. În cazul comenzii make config, metoda alegerii pachetelorce urmeaz a fi compilate se bazeaz pe r spunsurile tastate de utilizator.ă ă ă

- make menuconfigFace acela i lucru ca i comanda ş ş make config numai c de data astaă

interfa a grafic de bash se bazeaz pe meniuri interactive în mod text.ţ ă ă

- make xconfigComanda make xconfig este indicat dac v plac în mod deosebită ă ă

meniurile grafice i sunte i adeptul clicului de mouse. Dac dori i s folosi i comandaş ţ ă ţ ă ţmake xconfig va trebui s instala i în prealabil pachetele ă ţ tcl i ş tk din distribu ia deţLinux utilizat .ă

Alege i din meniurile care apar “Y” dac dori i suport pentru componentul respectiv,ţ ă ţ“N” dac nu dori i suport pentru acel component, sau “M” dac dori i ca după ţ ă ţ ăcompilare s fie l sat un modul pentru acel component. Re ine i c nu toateă ă ţ ţ ăcomponentele pot fi înc rcate ca module.ăLa final, salva i datele i trece i la pasul urm tor.ţ ş ţ ă

Toate comenzile descrise la sec iunea 2 fac acela i lucru: ajut la configurareaţ ş ăprogramelor ce vor fi compilate ulterior. Alege i una din aceste comenzi pentru a faceţset rile necesare.ă

3. Tasta i comanda ţ make dep pentru calcularea dependin elor la compilarea surselor.ţ

4. Tasta i comanda ţ make bzImage pentru a compila kernel-ul.Compilarea surselor kernel-ului poate dura destul de mult pe computere lente, uneori

chiar câteva ore, a a c nu v nelini ti i i a tepta i pân când compilarea surselor seş ă ă ş ţ ş ş ţ ăîncheie.

5. Dac a i ales crearea de module pentru unele componente, tasta i comanda ă ţ ţ makemodules, urmat de comanda ă make modules_install.

6. Copia i fi ierul ţ ş bzImage pe care îl ve i g si în directorul unde a i compilat sursele,ţ ă ţîn subdirectoarele /linux/arch/i386/boot/bzImage în directorul /boot, schimbându-inumele din bzImage în altul (de exemplu bzImage2) cu comanda:

cp /linux/arch/i386/boot/bzImage /boot/bzImage2

7. Edita i fi ierul /etc/lilo.conf cu un editor de texte i ad uga i urm toarele linii dupţ ş ş ă ţ ă ăcele ce con in boot-area actual . Ar trebui s arate cam a a:ţ ă ă ş

image = /boot/vmlinuz root = /dev/hdaX label = Linux read-only

Introduce i dup aceste linii urm toarea secven :ţ ă ă ţă

image = /boot/bzImage2 root = /dev/hdaX label = Linux2 read-only

8. Salva i fi ierul, apoi da i comanda ţ ş ţ /sbin/lilo -t pentru a testa dac ceea ce a i scris înă ţlilo.conf este corect. Dac nu primi i nici un mesaj de eroare tasta i ă ţ ţ /sbin/lilo pentru arescrie sectorul Master Boot Record. Dac folosi i GRUB ca manager de boot, set rileă ţ ăpentru a putea boot-a cu noul kernel ar trebui s fie evidente.ă

9. Reboot-a i apoi testa i noul kernel, alegând din list boot-area cu ţ ţ ă Linux2.

PROBAREA MODULELOR DE KERNEL

A a cum am mai spus, probabil c nu ve i fi nevoi i s reconfigura i kernel-ul pentru aş ă ţ ţ ă ţob ine ceea ce dori i, fiindc kernel-urile precompilate care vin odat cu distribu ia deţ ţ ă ă ţLinux pe care o utiliza i au suport pentru cele mai multe componente.ţ

Modulele de kernel se g sesc în directorul ă /lib/modules/versiune_kernel/kernel/drivers i sunt grupate pe categorii în directoare,şdup cum urmeaz :ă ă

- block- char

- ide- isdn- message- pcmcia- sound- video- bluetooth- hotplug- ieee1394- md- net- pnp- telephony- cdrom- i2c- input- media- parport- scsi- usb

Face i o vizit în aceste directoare pentru a vedea care sunt modulele ce au fostţ ăinstalate pe sistem.

COMENZILE lsmod, modprobe, insmod i ş rmmod

Comanda lsmodComanda lsmod se comport ca i comanda ă ş ls, numai c aceasta afi ează ş ă

modulele care sunt înc rcate i ruleaz pe sistem în acel moment. Iat , de exemplu, ceă ş ă ăarat comanda ă lsmod pe computerul meu:

Module Size Used by Not tainteduhci 24560 0 (unused)usbcore 58144 1 [uhci]ne2k-pci 5504 1 (autoclean)8390 6064 0 (autoclean) [ne2k-pci]ide-scsi 8048 0

Cu lsmod pute i afla, de asemenea, ce dimensiune are fiecare modul, p strând în acestţ ăfel controlul asupra memoriei.

Comanda modprobeCu modprobe pute i proba un anumit modul pentru a vedea dac acestaţ ă

func ioneaz . Pentru a testa un modul de kernel, tasta i:ţ ă ţ

modprobe nume_modul

Nu tasta i extensia ţ .o de la sfâr itul numelui modulului, fiindc nu ve iş ă ţob ine decât un mesaj de eroare.ţ

De exemplu, pentru a proba modulul ide-scsi (despre care vom vorbi maitârziu la lec ia despre inscrip ionarea CD-urilor), vom tasta comanda:ţ ţ

modprobe ide-scsi

Tastând lsmod putem afla dac acel modul ruleaz pe sistem.ă ă

Comanda insmodCu insmod pute i înc rca module de kernel f r s le mai proba i. Dacţ ă ă ă ă ţ ă

a i testat cu modprobe un modul i ti i c acesta func ioneaz , pute i s -l înc rca iţ ş ş ţ ă ţ ă ţ ă ă ţmai târziu direct cu comanda insmod. Metoda folosit pentru introducerea modulelorăcu comanda insmod este:

insmod nume_modul

Comanda rmmodDac dori i s elimina i un modul din kernel, pute i utiliza comandaă ţ ă ţ ţ

rmmod. Forma general a acestei comenzi este:ă

rmmod nume_modul

În cazul în care modulul respectiv nu este utilizat în acel moment, dupătastarea comenzii acesta va fi eliminat, eliberându-se astfel o parte din memorie.

CUM SELECT M MODULELE CARE DORIM S FIE ÎNC RCATEĂ Ă ĂAUTOMAT LA BOOT-ARE ?

Edita i fi ierul ţ ş /etc/rc.d/rc.modules sau alt fi ier responsabil cu înc rcarea modulelorş ă(pe sisteme RedHat, Mandrake, SuSE, poate fi /etc/rc.d/rc.sysinit) i configura i-l înş ţfunc ie de necesit i.ţ ăţO alt metod eficient poate fi editarea fi ierului ă ă ă ş /etc/modules.conf sau /etc/conf.modules (în func ie de distribu ia utilizat ) ad ugând set rile necesare (tasta iţ ţ ă ă ă ţîn consol ă man modules.conf pentru a afla mai multe informa ii).ţCea mai bun metod , r mâne folosirea unui script de ă ă ă bash pe care îl pute i porniţoricând dori i.ţIat solu ia:ă ţ

1. Crea i în /usr/bin un fi ier numit init_modules (sau cum dori i). Dac folosi iţ ş ţ ă ţmcedit, tasta i ţ mcedit /usr/bin/init_modules.

2. Face i o list cu modulele pe care dori i s le înc rca i, în felul urm tor:ţ ă ţ ă ă ţ ă

#!/bin/bash#Fisier pentru incarcarea modulelormodprobe nume_modul1

modprobe nume_modul2modprobe nume_modulN

3. Salva i fi ierul i da i urm toarea comand :ţ ş ş ţ ă ăchmod a+rwx /usr/bin/init_modules

De fiecare dat când dori i s porneasc modulele pe care le-a i ales, tasta i comandaă ţ ă ă ţ ţinit_modules i totul se va rezolva. De asemenea, pute i face s porneasc automatş ţ ă ăscript-ul de bash init_modules ad ugând linia ă /usr/bin/init_modules în unul dinfi ierele /etc/rc.d/rc.S (pe sisteme Slackware sau bazate pe Slackware) sau /şetc/rc.d/rc.sysinit (pe sisteme RedHat, Mandrake sau SuSE).

ATEN IE!Ţ

Nu înc rca i module în kernel la întâmplareă ţ . Testa i modulele unul câteţunul i pe perechi, pentru a vedea dac nu cumva apare vreun conflict între aceleş ămodule (fiindc uneori se întâmpl ). Abia când a i configurat fiecare modul în parte,ă ă ţface i lista de bash cu module pentru a nu gre i cumvaţ ş .

PORNIREA DEMONILOR

Spuneam ceva mai devreme c demonii sunt programe care pornesc anumite serviciiă(imprimanta, placa de re ea, servicii de Internet, protocoale din re eaua local , .a).ţ ţ ă şDemonii sunt, de obicei, porni i de c tre sistem automat, la boot-area acestuia.ţ ăÎntr-un fi ier de configurare este p strat o list cu to i demonii care pornesc la boot-ş ă ă ă ţarea sistemului. Acest fi ier poate fi:ş

- /etc/rc.d/rc.M (pe sisteme Slackware sau bazate pe Slackware);- /etc/rc.d/rc.sysinit (pe sisteme RedHat, Mandrake sau SuSE).

La instalare, de cele mai multe ori, programul care se ocup de configurarea automată ăa sistemului activeaz to i demonii sau cei mai mul i din ei, astfel c foarte mul iă ţ ţ ă ţdintre ace tia ruleaz f r ca utilizatorul s doreasc acest lucru. În plus, pornireaş ă ă ă ă ădemonilor face ca sistemul s boot-eze mai greu i s func ioneze mai lent.ă ş ă ţDe aceea, este indicat s porni i numai demonii pe care îi utiliza i în mod frecventă ţ ţ(cum ar fi demonii pentru placa de sunet sau pentru placa de re ea), pornind manualţdemonii speciali în cazul în care ave i nevoie de ei.ţ

Vestea bun pentru încep tori este c pe sisteme de tip RedHat, Mandrake i SuSE,ă ă ă şconfigurarea serviciilor se face vizual (de obicei tastând comanda setup din consol ,ăalegând apoi meniul service configuration).Dac dispune i de un astfel de program e foarte bine, pute i s -l folosi i i nu ve i aveaă ţ ţ ă ţ ş ţprobleme.Dac nu ave i un astfel de program, cel mai indicat este s edita i ă ţ ă ţ /etc/rc.d/rc.M sau /etc/rc.d/rc.sysinit. De altfel, indiferent ce versiune de Linux folosi i, ve i g si cuţ ţ ău urin script-urile care ini ializeaz demonii, fiindc ele vor fi totdeauna pe undevaş ţă ţ ă ăprin /etc/rc.d. Tot ce v trebuie este un editor de texte i pu in timp pân v obi nui iă ş ţ ă ă ş ţ

cu sistemul respectiv.

Lec ia 9ţCITIREA I SCRIEREA CD-URILORŞ

Unitatea CD-ROM este una dintre cele mai importante componente care trebuieconfigurat în Linux, fiindc f r unitatea CD-ROM nu pute i instala nici un program.ă ă ă ă ţAvând acces la CD-ROM, pute i configura oricând toate celelalte componente.ţ

Sistemele Linux din genera ia nou configureaz , de obicei, automat unitatea CD-ţ ă ăROM, i când spun ş de obicei m refer la faptul c , uneori, aceasta nu este configurată ă ăcorespunz tor.ă

Aceast lec ie încearc s explice cum se poate configura o unitate CD-ROM, oă ţ ă ăunitate CD-Writer, o unitate floppy, i ce pute i face în cazul în care sistemul Linuxş ţde care dispune i nu a detectat corect unitatea respectiv .ţ ă

ÎNAINTE DE A ÎNCEPE

1. Acest curs con ine informa ii despre configurarea unei unit i CD-ROM care seţ ţ ăţconformeaz standardului ISO9660 (incluzând unit ile CD-ROM IDE ATAPI, celeă ăţmai r spândite în întreaga lume). Dac ave i o altfel de unitate CD-ROM,ă ă ţincompatibil cu standardul ISO9660, citi i cu aten ie documentul ă ţ ţ CD-ROM HOWTO din cadrul proiectului LDP (Linux Documentation Project) pentru a afla maimulte informa ii despre modul în care o pute i configura.ţ ţ

De cele mai multe ori (mai ales la noi, în România), unitatea CD-rom pe care o ave iţeste una care se conformeaz standardului ISO9660, a a c nu prea ave i de ce s vă ş ă ţ ă ăface i griji.ţ

2. Afla i unde este conectat unitatea CD-ROM (hda, hdb, hdc, hdd etc). Dac nu ti iţ ă ă ş ţexact unde se afl unitatea CD-ROM, tasta i comanda ă ţ dmesg | less în consol . Iat , ună ăexemplu al comenzii dmesg (desigur, numai partea care ne intereseaz ):ă

hda: ST32122A, ATA DISK drivehdd: CD-W58E, ATAPI CD/DVD-ROM driveide0 at 0x1f0-0x1f7,0x3f6 on irq 14ide1 at 0x170-0x177,0x376 on irq 15blk: queue c0388784, I/O limit 4095Mb (mask 0xffffffff)hda: 4124736 sectors (2112 MB) w/128KiB Cache, CHS=1023/64/63, UDMA(33)hdd: ATAPI 32X CD-ROM CD-R/RW drive, 1280kB Cache, DMAUniform CD-ROM driver Revision: 3.12

Ceea ce ar trebui s c uta i în lista de mai sus a fost scris cu un font îngro at, pentru aă ă ţ ş

sesiza mai u or p r ile care sunt importante pentru scopul propus.ş ă ţ

În acest exemplu, kernel-ul de Linux a detectat o unitate CD-rom în loca ia ţ /dev/hdd.

CONFIGURAREA UNIT II CD-ROM I A UNIT II CD-WRITERĂŢ Ş ĂŢ

Datorit faptului c unit ile CD-Writer sunt prin defini ie i unit i CD-ROM,ă ă ăţ ţ ş ăţconfigurarea acestora ca unit i CD-ROM este identic .ăţ ă

Iat cum ve i face:ă ţ

Crea i un director unde dori i s g si i fi ierele de pe CD. De obicei, acest director,ţ ţ ă ă ţ şprin tradi ie este ţ /mnt/cdrom i este deja creat, îns pute i alege ce director v placeş ă ţ ă(pute i s -i spune i: ţ ă ţ D, E, F dac vre i o asem nare cu stilul Windows, sau ă ţ ă /cdrom, /usr/cdrom ori /home/cdrom dac v place stilul UNIX. Indiferent ce nume are acestă ădirector, introduce i în unitate un CD i tasta i în consol urm toarea comand :ţ ş ţ ă ă ă

mount -t iso9660 /dev/hdd /mnt/cdrom

În comanda de mai sus, unitatea CD-ROM se afl conectat la ă ă /dev/hdd (conectorulsecondary slave), iar directorul unde ve i g si fi ierele de pe CD este ţ ă ş /mnt/cdrom.ISO9660 este tipul (op iunea ţ -t) unit ii CD-ROM.ăţ

Alte dou exemple:ă

mount -t iso9660 /dev/hdb /D (stil Windows)mount -t iso9660 /dev/hdc /home/cdrom (stil UNIX)

ATEN IE!Ţ

În timp ce este montat unitatea CD-ROM nu pute i scoate CD-ul, până ţ ăcând aceasta nu este oprită.

Pentru a opri accesul la unitatea CD-ROM, ve i da comanda:ţ

umount /mnt/cdrom

presupunând c directorul de montare al fi ierelor de pe CD este ă ş /mnt/cdrom.

Dac ave i comanda ă ţ eject instalat , o pute i tasta pentru a scoate automat CD-ul dină ţunitate.

CE FAC DAC AM DOU SAU MAI MULTE UNIT TI CD-ROM ?Ă Ă Ă

Se întâmpl ( i asta este foarte bine), s ave i dou sau mai multe unit i CD-ROM,ă ş ă ţ ă ăţori o unitate CD-ROM i o unitate CD-Writer .a.m.d.ş ş

Dac dori i s monta i aceste unit i, metoda este identic : crea i dou directoare (să ţ ă ţ ăţ ă ţ ă ăspunem /mnt/cdrom1 i ş /mnt/cdrom2), apoi da i comenzile:ţ

mount -t iso9660 /dev/hdc /mnt/cdrom1mount -t iso9660 /dev/hdd /mnt/cdrom2

(asta presupunând c prima unitate se afl conectat la ă ă ă /dev/hdc iar a doua la /dev/hdd).

Pentru demontare, ve i folosi:ţ

umount /mnt/cdrom1umount /mnt/cdrom2

sau, în cazul în care ave i comanda ţ eject instalat :ă

eject /dev/hdceject /dev/hdd

LEG TURILE SIMBOLICEĂ

Linux permite crearea leg turilor simbolice la fi iere. Pentru a în elege mai u or ceă ş ţ şsunt leg turile simbolice i la ce folosesc ele, vom da un mic exemplu: cele mai multeă şsisteme de operare din zilele noastre au medii grafice, cu dektop i ş icoane, iar acesteicoane sunt tocmai leg turi simbolice la fi ierele executabile ale programelor. Linuxă şpermite crearea leg turilor simbolice la orice tip de fi ier (sau director), în oriceă şloca ie. De exemplu, pute i avea mai multe documente într-un director i mai multeţ ţ şleg turi simbolice la acele fi iere sau la acel director.ă ş

Iat un exemplu concret:ă

Ave i dou fi iere, unul numit ţ ă ş doc1.txt i altul ş doc2.txt, care se g sesc în directorul ă /home/pub.

Presupunând c dori i ca aceste fi iere s se g seasc i în directorul ă ţ ş ă ă ă ş /usr/documente,ave i dou posibilit i: fie copia i fi ierele ţ ă ăţ ţ ş doc1.txt i ş doc2.txt în acest director, fiecrea i dou leg turi simbolice la aceste fi iere, scutind astfel spa iul de pe hard discţ ă ă ş ţ(desigur, în cazul nostru, fiind vorba de dou fi iere în format ă ş txt nu se pune problemaeconomisirii spa iului, îns dac aceste fi iere ar fi avut alt dimensiune, situa ia s-arţ ă ă ş ă ţfi schimbat cu siguran ).ţă

Dup crearea leg turilor simbolice, fi ierele ă ă ş doc1.txt i ş doc2.txt se vor afla FIZIC îndirectorul /home/pub i în mod SIMBOLIC în directorul ş /usr/documente. Indiferentdin ce loca ie a i accesa aceste fi iere, ele se vor comporta identic.ţ ţ ş

Concret, pentru a crea o leg tur simbolic la un anumit fi ier, ve i da urm toareaă ă ă ş ţ ă

comand :ă

ln -s /cale/sursa/fisier /cale2/destinatie/fisier2

Dup cum a i observat, avem dou directoare, un director ă ţ ă sursă care se afl în caleaăcale i un director ş destina ieţ care se alt în calea ă cale2. De asemenea, numele leg turiiăsimbolice poate fi diferit de numele fi ierului surs . tiu c nu este u or de în eles,ă ş ă Ş ă ş ţdar vom încerca s lumin m pu in situa ia, folosind dou exemple:ă ă ţ ţ ă

Exemplul 1:

Presupunem c avem dou documente, cu numele ă ă doc1.txt i ş doc2.txt, într-undirector, s spunem ă /home/mihai. Dorim ca aceste dou fi iere s se g seasc înă ş ă ă ăacela i timp i în directorul ş ş /home/ion. Putem copia aceste dou fi iere, îns acesteaă ş ăvor ocupa un spa iu dublu pe hard disc, iar dac dorim ca atât ţ ă Mihai cât i ş Ion sămodifice acelea i fi iere, vom face dou leg turi simbolice, astfel:ş ş ă ă

ln -s /home/mihai/doc1.txt /home/ionln -s /home/mihai/doc2.txt /home/ion

Exemplul 2:

Presupunând c dorim ca fi ierul ă ş doc1.txt s aib un alt nume (s spunem ă ă ă qdoc1.txt)în directorul /home/ion dar s r mân , totu i, acela i fi ier, vom face o leg tură ă ă ş ş ş ă ăsimbolic astfel:ă

ln -s /home/mihai/doc1.txt /home/ion/qdoc1.txt

In felul acesta, atât Mihai cât i ş Ion vor accesa acela i fi ier, îns cu calea diferit iş ş ă ă şcu alt nume.

CREAREA UNEI LEG TURI SIMBOLICE PENTRU UNITATEA CD-ROMĂ

Revenind la scopul lec iei noastre, i anume accesarea unei unit i CD-ROM, a a cumţ ş ăţ şprobabil a i observat, trebuie tastate destul de multe comenzi pentru a ob ine ceea ceţ ţdori i. De aceea, pentru a evita tastarea unor comenzi mari ca cele de mai sus pentru aţob ine montarea unit ii CD-ROM, au fost f cute câteva inova ii (care se g sesc înţ ăţ ă ţ ătoate distribu iile de Linux).ţ

Una dintre aceste inova ii, este crearea unei leg turi simbolice în directorul ţ ă /dev de laconectorul propriu-zis, la un fi ier cu numele ş cdrom. Presupunând c unitatea CD-ăROM este conectat la ă /dev/hdd, leg tura simbolic f cut automat de distribu ia deă ă ă ă ţLinux folosit va fi:ă

ln -s /dev/hdd /dev/cdrom

Aici apar probleme, fiindc , uneori, programele care fac aceast leg tur c treă ă ă ă ăunitatea CD-ROM mai gre esc i, din aceast cauz , pot ap rea diverse probleme. Deş ş ă ă ăaceea, este bine s verifica i unde se afl conectat unitatea CD-ROM i s face iă ţ ă ă ş ă ţmanual leg tura simbolic la aceasta, dar asta, desigur, dac nu pute i monta unitateaă ă ă ţCD-ROM.

Dup ce a i f cut aceste set ri, pute i monta unitatea CD-ROM cu comanda:ă ţ ă ă ţ

mount -t iso9660 /dev/cdrom /mnt/cdrom

FIXAREA UNIT II CD-ROM ÎN FI IERUL /etc/fstabĂŢ Ş

A a cum am mai spus, orice sistem Linux de ine un fi ier numit ş ţ ş fstab, folosit pentru aputea face mont ri automate ale unor dispozitive, sau pentru a seta anumiteădispozitive.

Pentru a ob ine o montare a unit ii CD-ROM dând o comand cât mai simpl , edita iţ ăţ ă ă ţfi ierul ş /etc/fstab i ad uga i urm toarea linie, f când modific ri în func ie deş ă ţ ă ă ă ţnecesit i:ăţ

/dev/cdrom /mnt/cdrom iso9660 noauto,owner,ro 0 0

Pute i monta apoi unitatea CD-ROM, a a cum face i în mod normal, cu comanda:ţ ş ţ

mount /mnt/cdrom

Pentru cei lene i, propunem dou script-uri de ş ă bash care scurteaz cele dou cumenziă ăpentru montarea respectiv demontarea unit ii CD-ROM. Unul din script-uri seăţnume te “m” i va fi folosit pentru montarea unit ii CD-ROM, iar cel lalt “e” esteş ş ăţ ăfolosit pentru demontare.

Crea i dou fi iere în ţ ă ş /usr/bin, unul numit “m”, iar altul “e”. Comenzile sunt:

touch /usr/bin/mtouch /usr/bin/e

Edita i apoi cu un editor de texte fiecare fi ier i scrie i în ele urm toarele:ţ ş ş ţ ă

În fisierul /usr/bin/m:

#!/bin/shmount /mnt/cdrom

i în fi ierul ş ş /usr/bin/e:

#!/bin/shumount /mnt/cdromeject

Tasta i, în final, urm toarele dou comenzi:ţ ă ă

chmod a+rwx /usr/bin/mchmod a+rwx /usr/bin/e

Acum, dac dori i s monta i unitatea CD-ROM tasta i “m”, iar dac dori i s oă ţ ă ţ ţ ă ţ ădemonta i ( i v e greu s tasta i ţ ş ă ă ţ umount /mnt/cdrom urmat de comanda eject), tasta iţsimplu “e” i totul se va rezolva.ş

SCRIEREA CD-URILOR

Tot ce a fost prezentat pân acum se aplic atât la unit ile CD-ROM cât i la unit ileă ă ăţ ş ăţCD-Writer. Desigur, o unitate CD-Writer configurat în acest mod nu va puteaăinscrip iona CD-uri.ţUrm toarele informa ii sunt utile celor care dispun de o unitate CD-Writer. Primaă ţparte a acestei sec iuni se refer la modul în care poate fi configurat unitatea, iarţ ă ăpartea a doua se ocup de programele cu care pot fi inscrip ionate CD-uri.ă ţ

1. Preg tirea unit ii CD-Writeră ăţ

Primul pas este s configura i unitatea CD-Writer ca unitate CD-ROM, pentru a aflaă ţdac aceasta func ioneaz , unde este conectat , .a.m.d (ca în exemplele de mai sus).ă ţ ă ă ş

Dup ce v-a i asigurat c totul este în regul , verifica i ce manager de boot folosi i.ă ţ ă ă ţ ţAcest curs cuprinde numai configur rile pentru manager-ele de boot LILO i GRUB.ă şDac folosi i un alt manager de boot (de exemplu ă ţ Chos sau altul), modific rile înăfi ierele de configurare ar trebui s fie evidente.ş ă

Pentru a activa unitatea CD-Writer, va trebui s pasa i parametrul “/dev/device=ide-ă ţscsi” la kernel.

Îat cum ve i face: dac folosi i LILO, edita i fi ierul ă ţ ă ţ ţ ş /etc/lilo.conf, iar dac folosi iă ţGRUB, edita i fi ierul ţ ş /etc/grub.conf i modifica i urm toarele:ş ţ ă

Dac folosi i LILO, ad uga i în fi ierul ă ţ ă ţ ş /etc/lilo.conf, urm toarea comand , pe un rândă ăseparat (pute i s o introduce i chiar în prima linie):ţ ă ţ

append="hdd=ide-scsi"

În acest exemplu, presupunem c unitatea CD-Writer se afl conectat la ă ă ă /dev/hdd.

Testa i noua configurare dând comanda “ţ lilo -t” i dac nu primi i nici un mesaj deş ă ţeroare pute i tasta “lilo” pentru a rescrie sectorul MBR.ţ

Dac folosi i GRUB, modifica i în fi ierul ă ţ ţ ş /etc/grub.conf (sau /boot/grub/grub.conf, înfunc ie de locul unde se afl fi ierul de configurare pentru GRUBţ ă ş ), ad ugând expresiaă“hdd=ide-scsi” astfel:

root=/dev/hda2 hdc=ide-scsi

În acest exemplu, presupunem c parti ia de root este ă ţ /dev/hda2, iar unitatea CD-Writer se afl conectat la ă ă /dev/hdc.

Pentru GRUB nu mai este necesar rescrierea sectorului MBR, a a c tot ce vă ş ă ăr mâne de f cut este s reboot-a i.ă ă ă ţ

Iat dou exemple de fi iere ă ă ş lilo.conf i ş grub.conf configurate pe un computer cuunitate CD-Writer:

#fisier lilo.confprompttimeout=50default=linuxboot=/dev/hdamap=/boot/mapinstall=/boot/boot.bmessage=/boot/messagelinear

image=/boot/vmlinuz-2.4.7-10label=linuxinitrd=/boot/initrd-2.4.7-10.imgread-onlyroot=/dev/hda2append=”hdd=ide-scsi”

image=/boot/vmlinuz-2.4.18-3label=linux2read-onlyroot=/dev/hda2append=”hdd=ide-scsi”

#fisier grub.confdefault=0timeout=10splashimage=(hd0,1)/boot/grub/splash.xpm.gztitle Linux1

root=(hd0,1)

kernel /boot/vmlinuz-2.4.7-10 roroot=/dev/hda2 hdd=ide-scsiinitrd /boot/initrd-2.4.7-10.img

title Linux2root=(hd0,1)kernel /boot/vmlinuz-2.4.18-3 roroot=/dev/hda2 hdd=ide-scsiinitrd /boot/initrd-2.4.18-3.img

Reboot-a i, apoi vede i mesajele date de kernel. Dac totul merge bine, ar trebui sţ ţ ă ăapar un mesaj asem n tor cu urm torul:ă ă ă ă

scsi0 : SCSI host adapter emulation for IDE ATAPI devices Vendor: TEAC Model: CD-W58E Rev: 1.0A Type: CD-ROM ANSI SCSI revision: 02Attached scsi CD-ROM sr0 at scsi0, channel 0, id 0, lun 0sr0: scsi3-mmc drive: 32x/32x writer cd/rw xa/form2 cdda trayUniform CD-ROM driver Revision: 3.12

Tot ce v mai r mâne de f cut, este s elimina i vechea setare pentru CD-ROM i să ă ă ă ţ ş ăcrea i o leg tur simbolic pentru CD-Writer, la dispozitivul SCSI.ţ ă ă ă

Da i urm toarele dou comenzi:ţ ă ă

rm -rf /dev/cdromln -s /dev/sr0 /dev/cdrom

Pentru a verifica dac unitatea CD-Writer func ioneaz , încerca i s monta i un CD.ă ţ ă ţ ă ţDac reu i i s -l monta i, înseamn c totul merge conform planului.ă ş ţ ă ţ ă ă

Dac a i tastat comenzile de mai sus i unitatea CD-Writer nu func ioneaz , încerca iă ţ ş ţ ă ţcu (sr1, sr2 ... sr9) în loc de sr0. Acest lucru este necesar dac mai ave i un dispozitivă ţpe SCSI.

2. Programe pentru inscrip ionarea CD-urilorţ

În Linux sunt dou programe de baz cu care se lucreaz : unul este ă ă ă mkisofs pentrucrearea fi ierelor ISO (imagini de CD), iar altul este ş cdrecord, pentru inscrip ionareaţpropriu-zis a CD-urilor.ă

Exist i programe pentru XWindow System, cum ar fi ă ş xcdroast sau gtoaster, însăacestea folosesc tot programele mkisofs i ş cdrecord i vor fi prezentate mai târziu, înş

lec iile despre programele din Linux.ţ

Programele mkisofs i ş cdrecord se g sesc în toate distribu iile de Linux, a a c tot ceă ţ ş ăv r mâne de f cut este s le instala i. Pentru ca totul s decurg normal, ar fi indicată ă ă ă ţ ă ăs instala i i pachetele:ă ţ ş

- cdrdao;- cdparanoia;- cdda2wav;

Când dori i s inscrip iona i un CD, face i astfel:ţ ă ţ ţ ţ

- crea i un director (s spunem /CD) i copia i acolo tot ce dori i s inscrip iona i peţ ă ş ţ ţ ă ţ ţCD;

- crea i fi ierul ISO cu comanda ţ ş mkisofs:

mkisofs -o imagine.iso -J -V “titlu_CD” /CD

unde:

- J (op iunea “-J” permite fi iere i directoare cu nume lungi);ţ ş ş- imagine.iso este numele imaginii de CD;- titlu_CD este titlul CD-ului;- /CD este calea c tre directorul cu fi ierele care vor fi inscrip ionate pe viitorul CD.ă ş ţ

Dup executarea comenzii ă mkisofs, ve i g si în directorul de unde a fost tastatţ ă ăcomanda, un fi ier numit ş imagine.iso.

Introduce i un CD blank în CD-Writer i da i comanda:ţ ş ţ

cdrecord -v speed=8 dev=0,0 -eject imagine.iso.

Explica ie:ţCdrecord -comanda pentru scrierea CD-ului;-v -afi eaz mai multe mesaje la inscrip ionare;ş ă ţspeed=8 viteza de inscrip ionare (în cazul nostru, 8x);ţdev=0,0 -pozi ia dispozitivului SCSI (unitatea CD-Writer). În cele mai multe cazuriţeste 0,0; Dac nu func ioneaz cu “0,0”, încerca i cu “1,0” sau “2,0” i dac nici astaă ţ ă ţ ş ănu d rezultate, tasta i în consol ă ţ ă man cdrecord pentru a afla mai multe informa ii.ţ-eject -CD-ul este ejectat dup scriere;ăimagine.iso -imaginea de CD creat cu ă mkisofs.

Lec ia 10ţCONFIGURAREA PL CII DE SUNETĂ

Placa de sunet este o component foarte important pentru multe persoane.ă ăUtilizatorii de sisteme desktop nu- i pot imagina un sistem de operare care nu poateşreda sunete. În Linux apare eterna problem : nu exist suficiente drivere. Situa ia,ă ă ţtotu i, se schimb pe zi ce trece i s-ar putea ca în câ iva ani cei mai mul i produc toriş ă ş ţ ţ ăde pl ci de sunet s dea drivere pentru Linux, chiar dac acestea nu vor fiă ă ăOpenSource.

În Linux exist dou sisteme principale pentru sunet: unul este OpenSound Systemă ă(OSS), care a fost primul sistem pentru sunet i a de inut suprema ia în distribu iile deş ţ ţ ţLinux de pân acum i Advanced Linux Sound Architecture (ALSA), care se pare că ş ăva deveni component de baz în distribu iile Linux viitoare. Amândou sistemele vină ă ţ ăcu drivere proprii i r mâne la latitudinea utilizatorului pe care dintre acestea s -lş ă ăfoloseasc . OSS este prezent în acest moment în toate distribu iile de Linux i,ă ţ şprobabil c va r mâne, înc , mult timp de-acum înainte. Nu se poate spune acela iă ă ă şlucru i despre ALSA. Înc de acum câ iva ani putea fi g sit în distribu ii ca Debian,ş ă ţ ă ţMandrake i SuSE, iar de curând a fost adoptat i de distribu iile Slackware. Peş ş ţdistribu ii de Linux mai mici (de exemplu MuLinux) ALSA nu este prezent.ţ

O PLAC ISA SAU PCI ?Ă

Pl cile de sunet pe slot ISAă

De i sunt pu ini utilizatori care mai au o plac de sunet pe slot ISA, ei totu i exist iş ţ ă ş ă ştrebuie lua i în calcul. Exist o problem major care ap re la configurarea pl cilor peţ ă ă ă ă ăslot ISA : conflictele de întreruperi. Pentru a ob ine automat i f r problemeţ ş ă ăîntreruperea de procesor potrivit , instala i înainte de toate pachetul ă ţ isapnp.

Pl cile de sunet pe slot PCIă

Din fericire, problema ob inerii întreruperilor de procesor nu se mai pune atât de tareţcând este vorba de pl ci pe slot PCI, acestea ob inând întreruperea corespunz toareă ţ ădirect de la kernel la timpul boot- rii.ăCele mai multe persoane de in o plac de sunet pe PCI, a a c nu prea ave i de ce sţ ă ş ă ţ ăv face i probleme.ă ţ

OPEN SOUND SYSTEM

MODULE DE KERNEL

Înainte de toate, încerca i s afla i ce model de plac de sunet ave i. Dac pute i aflaţ ă ţ ă ţ ă ţorice alte informa ii despre aceasta, ca de exemplu portul I/O, întreruperea folositţ ă(IRQ) i DMA, portul pentru MIDI sau alte informa ii de acest gen ar fi foarte bine.ş ţDup ce v-a i notat toate informa iile despre placa de sunet, pute i trece la pasulă ţ ţ ţurm tor.ă

Pentru a porni o plac de sunet va trebui s proba i un modul de kernel pentru sunet.ă ă ţModulele de kernel pentru sunet pot fi g site în:ă

/lib/modules/versiune_kernel/kernel/drivers/sound/

Iat , spre exemplu o comand ă ă ls dat în directorul ă sound pe un kernel, versiunea2.4.22:

ac97.o.gz cs46xx.o.gz msnd.o.gz sound.o.gzac97_codec.o.gz emu10k1 msnd_classic.o.gz soundcore.o.gzaci.o.gz es1370.o.gz msnd_pinnacle.o.gz sscape.o.gzad1816.o.gz es1371.o.gz nm256_audio.o.gz trident.o.gzad1848.o.gz esssolo1.o.gz opl3.o.gz trix.o.gzad1889.o.gz forte.o.gz opl3sa.o.gz uart401.o.gzadlib_card.o.gz gus.o.gz opl3sa2.o.gz uart6850.o.gzaedsp16.o.gz i810_audio.o.gz pas2.o.gz v_midi.o.gzali5455.o.gz kahlua.o.gz pss.o.gz via82cxxx_audio.o.gzawe_wave.o.gz mad16.o.gz rme96xx.o.gz wavefront.o.gzbtaudio.o.gz maestro.o.gz sb.o.gz ymfpci.o.gzcmpci.o.gz maestro3.o.gz sb_lib.o.gzcs4232.o.gz maui.o.gz sgalaxy.o.gzcs4281 mpu401.o.gz sonicvibes.o.gz

De i par pu ine module, ele sunt suficiente pentru a face cele mai multe pl ci de sunetş ţ ăs func ioneze. Multe din aceste module sunt compatibile pe mai multe pl ci de sunet,ă ţ ăa a c cea mai bun metod este s le testa i pentru a vedea care dintre acesteaş ă ă ă ă ţfunc ioneaz cu placa de sunet pe care o ave i.ţ ă ţ

Pentru a încerca unul din aceste module, ve i avea nevoie de un mixer de sunet. Celeţmai cunoscute programe pentru reglarea volumului sunetului sunt programele aumixi ş rexima. Instala i unul din aceste programe (ţ aumix este cel mai u or de g sit peş ă

distribu ii RedHat, SuSE sau Mandrake) pentru a putea testa modulele de sunet.ţ

ATEN IE!ŢUnele pl ci de sunet, cum ar fi pl cile ESS pl cile Crystal sau Yamaha au suport cuă ă ămodule bine definit.

Un exemplu va l muri cel mai bine situa ia. Presupunând c ave i o plac de sunetă ţ ă ţ ăSound Blaster 128PCI, o pute i porni tastând urm toarea comand :ţ ă ă

modprobe es1371

Dac nu apare nici un mesaj de eroare, urm torul pas este s tasta i comanda ă ă ă ţ lsmodpentru a vedea dac modulul ales func ioneaz . Dac la tastarea comenzii ă ţ ă ă lsmodprimi i urm torul mesaj:ţ ă

Module Size Used by Not taintedparport_pc 14724 0 (autoclean)parport 23264 0 (autoclean) [parport_pc]uhci 24496 0 (unused)usbcore 58400 1 [uhci]8139too 15240 1 mii 2304 0 [8139too]crc32 2880 0 [8139too]ide-scsi 9424 0 es1371 25896 1 gameport 1452 0 [es1371]ac97_codec 12296 0 [es1371]soundcore 3332 4 [es1371]agpgart 39576 0 (unused)

înseamn c modulul ă ă es1371 este activ (observa i linia scris cu font îngro at) iţ ă ş şpute i presupune c placa de sunet func ioneaz .ţ ă ţ ă

Pentru a testa dac placa de sunet func ioneaz cu adev rat, ve i folosi programeleă ţ ă ă ţaumix sau rexima.

Dac la tastarea comenzii ă aumix sau rexima primi i un mesaj de tipul ţ Error înopening mixer sau Can't open /dev/mixer înseamn c placa de sunet nu func ionează ă ţ ăi va trebui s elimina i din kernel modulul înc rcat anterior. Pentru asta, ve i folosiş ă ţ ă ţ

comanda rmmod astfel:

rmmod es1371

Tasta i apoi din nou comanda ţ lsmod pentru a v asigura c modulul ă ă es1371 nu mairuleaz , apoi încerca i alt modul.ă ţ

PARAMETRI LA MODULELE DE SUNET

Pute i specifica anumi i parametri la modulele de sunet, pentru a ajuta kernel-ul înţ ţexploatarea modulului respectiv. De exemplu, pentru o plac de sunet 100%ăcompatibil SoundBlaster Pro, aflat pe portul 0x220 (I/O comun pentru cele maiă ămulte pl ci de sunet), IRQ 5/DMA1, pute i tasta o comand în genul urm tor:ă ţ ă ă

modprobe sb io=0x220 irq=5 dma=1

sau, dac ave i mai multe informa ii despre placa de sunet, le pute i tasta astfel: ă ţ ţ ţ

modprobe sb io=0x220 irq=5 dma=1 dma16=5 mpu_io=0x300

ACTIVAREA PL CII DE SUNET LA PORNIREA SISTEMULUIĂ

Dac a i probat un modul i ă ţ ş aumix sau rexima func ioneaz , înseamn c totul este înţ ă ă ă

regul i c placa de sunet a fost setat . Pute i porni acum un program care folose teă ş ă ă ţ şsunete pentru a face câteva teste (de exemplu Xmms, Xine, Gqmpeg sau alt programde acest gen).

În situa ia de fa , dac reboot-a i, setarea pentru placa de sunet va fi pierdut . Dacţ ţă ă ţ ă ădori i ca placa de sunet s porneasc automat la momentul boot- rii în sistem, pute iţ ă ă ă ţface dou lucruri:ă

a) pute i edita fi ierul /etc/rc.d/rc.sysinit (pe sisteme RedHat, SuSE sau Mandrake)ţ şpentru a ad uga urm toarea comand la finalul fi ierului:ă ă ă ş

/sbin/modprobe modul_sunet

de exemplu, pentru placa de sunet configurat mai sus, pute i ad uga la finalulă ţ ăfi ierului /etc/rc.d/rc.sysinit urm toarea comand :ş ă ă

/sbin/modprobe es1371

Pe distribu ii Slackware sau Debian, setarea se poate face ad ugând comanda de maiţ ăsus, de data aceasta în fi ierul /etc/rc.d/rc.modules.ş

b) dac varianta ă a nu v place dintr-un anumit motiv, pute i s aduce i urm toareaă ţ ă ţ ăsetare în fi ierul /etc/modules.conf sau /etc/conf.modules, în func ie de distribu ia deş ţ ţLinux folosit . Dac acest fi ier nu exist , îl pute i crea. Aduce i urm toareaă ă ş ă ţ ţ ămodificare în acest fi ier (în /etc/modules.conf, de exemplu):ş

alias sound-slot-0 modul_kernel

Exemplu:

alias sound-slot-0 es1371

F când aceste set ri, dup pornirea computerului, placa de sunet va fi activată ă ă ăautomat.

CUM ALEGEM MODULUL DE SUNET CORESPUNZ TOR ?Ă

Sigur c este nepl cut s testa i toate modulele de kernel ă ă ă ţ ca s se brodeasc unulă ă .Exist o list cu pl cile de sunet suportate de OSS în sursele kernel-ului pe care îlă ă ăfolosi i. Cele mai multe distribu ii de Linux ofer , printre altele, i sursele de kernel.ţ ţ ă şDezarhiva i sursele într-un director, apoi edita i din acel director fi ierele din /ţ ţ şusr/src/linux-x.x/Documentation/sound/ (x.x fiind versiunea de kernel folosit ). Ve iă ţg si aici suficiente informa ii legate de modulele de kernel i pl cile de sunet careă ţ ş ăsunt suportate de aceste module.

ADVANCED LINUX SOUND ARCHITECTURE (ALSA)

ALSA se instaleaz ceva mai dificil, fiindc e nevoie de mai multe pachete pentru caă ătotul s func ioneze. În principiu este vorba de patru pachete care trebuie instalate:ă ţalsa, alsa-drivers, alsa-utils i ş alsa-libs.

Dac distribu ia de Linux folosit dispune de aceste pachete, cel mai indicat ar fi s leă ţ ă ăinstala i de acolo. Dac dispune i de Internet i sunte i ceva mai îndr zne , pute iţ ă ţ ş ţ ă ţ ţcompila direct sursele.

Ve i g si modulele de kernel instalate de ALSA tot în directorul /ţ ălib/modules/versiune_kernel/drivers/sound. Alege i modulul de sunet corespunz tor iţ ă ştasta i urm toarea comand pentru a-l activa:ţ ă ă

alsactl nume_modul

Numele modulului se tasteaz , ca i în cazul modulelor pentru OSS, f r extensia ă ş ă ă .o.

Exemplu:

alsactl es1371

Dac modulul este bine ales, ar trebui ca placa de sunet s fie activ .ă ă ă

Pute i ad uga, dac totul func ioneaz a a cum trebuie, comanda de mai sus în fi ierulţ ă ă ţ ă ş ş/etc/rc.d/rc.sysinit sau în /etc/rc.d/rc.modules pentru ca aceasta s ruleze automat laăpornirea sistemului.

Aduce i urm toarele set ri în fi ierul /etc/modules.conf sau /etc/conf.modulesţ ă ă ş(numele fi ierului poate fi unul dintre acestea dou , în func ie de distribu ia folosit ):ş ă ţ ţ ă

alias sound-service-0-0 snd-mixer-ossalias sound-service-0-1 snd-seq-ossalias sound-service-0-3 snd-pcm-ossalias sound-service-0-8 snd-seq-ossalias sound-service-0-12 snd-pcm-oss

În acest mod, programele compilate pentru OSS vor func iona cu ALSA.ţ

ALSA dispune de alte câteva programe pentru a utiliza placa de sunet. Acesteprograme se g sesc în pachetul ă alsa-utils:

- arecord/aplay - o comand pentru înregistrarea/redarea fi ierelor de sunet în formată şraw/wav;

- amixer - un mixer de sunet pentru consol ;ă

- alsamixer - un mixer de sunet bazat pe biblioteca ncurses.

DEMONI PENTRU SUNET

Linux dispune de câ iva demoni pentru sunet. Ace ti demoni v ajut s seta i placaţ ş ă ă ă ţde sunet a a cum dori i (frecven a sunetului, canalele, num rul de bi i .a).ş ţ ţ ă ţ ş

Cele mai importante programe de tip daemon sunt ARTS (Analog Real TimeSintesizer) i ESD (The Enlightened Sound Daemon). Primul este folosit de KDE, iarşal doilea de GNOME.

Scopul acestor programe este redarea mai multor voci (sunete) în acela i timp, chiar iş şpe pl ci de sunet care permit redarea unei singure voci la un moment dat.ă

ARTS

Dac dori i s porni i ă ţ ă ţ demonul arts, pute i da comanda:ţ

artsd -r frecventa -b bi i -V volumţ

Exemplu:

artsd -r 44100 -b 16 -V 255

seteaz demonul ă arts la o frecven de 44100Hz/16bi i.ţă ţ

ESD

ESD poate fi pornit cu comanda:

esd -r frecventa -b

Exemplu:

esd -r 44100 -b

seteaz demonul ă esd la o frecven de 44100Hz/8bi i. Dac dori i o setare la 16bi i, nuţă ţ ă ţ ţve i folosi op iunea ţ ţ -b.

ATEN IE!ŢAceste programe (demoni) nu func ioneaz decât dac placa de sunetţ ă ă

func ioneaz i dac sunt instalate. Ele con in mult mai multe op iuni decât celeţ ă ş ă ţ ţprezentate în acest curs. Dac sunte i interesat în mod explicit de setarea demoniloră ţARTS i ESD, cel mai indicat este s citi i cu aten ie manualele care vin împreun cuş ă ţ ţ ăaceste programe.

SETAREA PL CII DE SUNET PE SISTEME LINUX MODERNEĂ

Cele mai cunoscute distribu ii de Linux au propriile programe vizuale pentru setareaţpl cii de sunet. Vom descrie în aceast sec iune programele care vin împreun cuă ă ţ ăaceste distribu ii.ţ

Aceste programe încearc s detecteze automat placa de sunet, dar asta nu înseamnă ă ăc i reu esc de fiecare dat . Ini ial, aceste programe citesc din BIOS numele pl cii deă ş ş ă ţ ăsunet, apoi încearc s o configureze. Dac reu ec, este foarte bine, dar dac nuă ă ă ş ăreu esc pot ap rea tot felul de erori, iar computerul, uneori, se poate bloca (în cazuriş ădestul de rare, totu i).ş

SNDCONFIG

Sndconfig este o unealt vizual , bazat pe biblioteca ncurses, pentru setarea pl cii deă ă ă ăsunet. Este programat de cei de la RedHat.

Pentru a-l porni, tot ce trebuie s face i este s tasta i ă ţ ă ţ sndconfig în consola text.

Sndconfig folose te demonul ş kudzu pentru detectarea pl cii de sunet i reu e te să ş ş ş ăconfigureze destul de multe modele. Din p cate, ă sndconfig nu are suport i pentruşALSA.

Distribu iile RedHat i Mandrake folosesc ţ ş sndconfig pentru configurarea pl cii deăsunet, a a c dac v num ra i printre utilizatorii acestor tipuri de distribu ii ve i g siş ă ă ă ă ţ ţ ţ ătotul deja instalat.

YsST2 ÎN SuSE LINUX

SuSE Linux folose te programul YaST2 pentru configurarea pl cii de sunet.ş ăAutodetectarea acesteia se face înc de la instalare. Dac placa de sunet este detectată ă ădin prima, atunci nu trebuie s mai face i nici o setare. Spre deosebire de ă ţ sndconfig,YaST2 are suport i pentru ALSA. ş

SLACKWARE I DEBIANŞ

Distribu iile Slackware nu ofer nici un program pentru autodetectarea pl cii de sunet,ţ ă ăa a c informa iile din aceast lec ie sunt binevenite pentru to i utilizatorii acesteiş ă ţ ă ţ ţdistribu ii, dar sunt la fel de importante pentru ceilal i utilizatori.ţ ţ

Pentru configurarea pl cii de sunet în Debian va trebui s proba i modulele înc de laă ă ţ ăinstalarea sistemului, sau manual, ca i în cazul distribu iilor Slackware. Datoritş ţ ăfaptului c distribu iile Debian folosesc kernel-uri mai vechi, suportul pentru ALSAă ţpoate fi adus abia dup instalare.ă

PROGRAME DE CONSOL PENTRU MANIPULAREA FI IERELOR DEĂ ŞSUNET

Exist foarte multe programe pentru manipularea sunetelor. Multe dintre acestea suntăprograme pentru XWindow System i vor fi prezentate mai târziu, în cadrul lec iilorş ţdespre programele de Linux.

Cele mai importante programe pentru consol pe care le pute i folosi pentruă ţmanevrarea fi ierelor de sunet sunt:ş

1. PLAY

Comanda play red un fi ier de sunet în format wav. Sintaxa standard pentru această ş ăcomand este:ă

play fi ier.wavş

2. REC

Comanda rec înregistreaz sunete i las , la ie irea din program un fi ier specificat, înă ş ă ş şformat wav. Nu uita i s regla i volumul pentru microfon, cu ajutorul ţ ă ţ aumix saurexima.

Exemplu:

rec fisier.wav

Oprirea înregistr rii se face cu ajutorul combina iei de taste CTRL+C.ă ţ

3. PLAYMIDI

Comanda playmidi red un fi ier de sunet în format ă ş mid. Forma general a comenziiăeste:

playmidi fisier.mid

4. MIKMOD

Comanda mikmod red un fi ier de sunet în format ă ş mod sau xm. Aceste fi iere con inş ţmelodii i sunt fi ierele de sunet specifice sistemelor AMIGA. Forma general aş ş ăcomenzii este:

mikmod fisier.mod

Asigura i-v înainte de toate c ave i instalat programul ţ ă ă ţ mikmod i bibliotecaşlibmikmod.

5. MPG321

Cu comanda mpg321 pute i reda fi iere în format ţ ş mp2/mp3. Forma general aăcomenzii este:

mpg321 fisier.mp3

NOTĂMpg321 suport atât sistemul OSS cât i sistemul ALSA. De asemenea, suport iă ş ă şdemonii ARTS i ESD. Citi i cu aten ie manualul care vine împreun cu mpg321ş ţ ţ ăpentru a afla mai multe informa ii. Mpg321 suport liste cu melodii i multe alteţ ă şfacilit i pe care le pute i afla numai studiind cu aten ie manualul acestui program.ăţ ţ ţ

Lec ia 11ţCONFIGURAREA PL CII DE RE EAĂ Ţ

Linux este un sistem de operare foarte puternic la capitolul re eleţ . Se pot scrie c r iă ţîntregi despre protocoalele de re ea disponibile i tot nu vor fi descrise în totalitateţ şfacilit ile oferite de un sistem de operare atât de robust cum este Linux.ăţ

În Linux, re eaua func ioneaz rapid i bine, iar securitatea oferit pentru transferul deţ ţ ă ş ădate este mare în compara ie cu oferit de alte sisteme de operare. Tocmai de aceea,ţ ămulte companii (chiar i în România) folosesc deja Linux pe post de ş server (pentruweb, mail, re ea local etc).ţ ă

Vom încerca în aceast lec ie s descriem cât se poate de clar cum se configureaz oă ţ ă ăplac de re ea în Linux, împreun cu alte câteva set ri de baz .ă ţ ă ă ă

Informa iile de aici nu vor face din voi ni te administratori de re ea, îns ve i puteaţ ş ţ ă ţconecta câteva computere i ve i putea transfera date între acestea f r probleme.ş ţ ă ăDac urm ri i s deveni i un administrator de re ea adev rat, atunci lec ia de fa s-ară ă ţ ă ţ ţ ă ţ ţăputea s nu v ajute prea mult. Exist c r i deja tip rite (unele dintre ele chiar foarteă ă ă ă ţ ăbune) care v vor ajuta s administra i o re ea cum trebuie.ă ă ţ ţ

Dac , dimpotriv , nu cunoa te i mai nimic despre re ele sau informa iile legate deă ă ş ţ ţ ţacest subiect sunt disparate i încurcate, atunci aceast lec ie v va fi de folos.ş ă ţ ă

INTRODUCERE

O re ea de computere este o leg tur între dou sau mai multe sisteme care are ca scopţ ă ă ătransferul de date dintre acestea. În orice re ea exist la un moment dat un computerţ ăcare p streaz date i care ofer anumite servicii de re ea, denumit ă ă ş ă ţ server i unul sauşmai multe computere care se vor conecta la server la un moment dat, denumite clien iţ .

Leg tura dintre computerele conectate în re ea se face cu ajutorul unei ă ţ pl ci de re eaă ţcu diferite viteze de transfer, m surate în Kb. Datele sunt transferate de la o plac deă ăre ea la alta prin diverse conductoare de date (cablu coaxial, cablu UTP, fibr optic ,ţ ă ăunde radio etc).

Este important de re inut, c într-o re ea, un computer poate juca un rol dublu, fiind înţ ă ţacela i timp atât ş server cât i ş client.

Pentru a putea fi recunoscut în re ea, fiecare computer de ine o adres IP, care esteţ ţ ăformat din patru numere cuprinse între 0 i 255, separate prin caracterul punct. Ună şexemplu de IP ar fi: 192.168.0.120. Aceste numere IP sunt împ r ite pe clase, în cazulă ţnostru clasa fiind 192.168.0, iar specificatorul pentru computer fiind num rul 120.ăAlte computere care vor utiliza aceast clas vor avea adresa IP de formaă ă192.168.0.N, unde N este un num r cuprins între 0 i 254. Având aceast adres IP,ă ş ă ăun computer poate fi accesat în re ea.ţ

Pentru a u ura recunoa terea utilizatorilor de c tre sistem, exist un nume de domeniuş ş ă ă(domain name) care poate fi specificat la configurarea pl cii de re ea dup cum ve iă ţ ă ţvedea în cele ce urmeaz .ă

CONFIGURAREA PL CII DE RE EAĂ Ţ

Pl cile de re ea mai noi sunt toate pe slot PCI. Dac sunte i posesorul unei pl ci deă ţ ă ţ ăre ea din genera ia veche pe ISA, instala i obligatoriu pachetul ţ ţ ţ isapnp, pentru a ob ineţf r probleme întreruperea necesar pentru aceasta.ă ă ă

Dac ti i deja care este modulul potrivit pentru placa de re ea pe care o folosi i (uniiă ş ţ ţ ţproduc tori specific , mai nou, în cartea tehnic , modulul corespunz tor pentruă ă ă ăkernel-ul de Linux), atunci sunte i un norocos. Dac nu beneficia i de acesteţ ă ţinforma ii, studia i cartea tehnic (dac ea exist ) pentru a afla cât mai multe lucruriţ ţ ă ă ădespre placa de re ea de care dispune i. Dac nu ave i nici o carte tehnic , încerca iţ ţ ă ţ ă ţm car s afla i numele modelului de plac , fiindc f r acesta v va fi foarte greu să ă ţ ă ă ă ă ă ăg si i modulul potrivit.ă ţ

Pasul urm tor este s instala i sursele kernel-ului pe care îl folosi i pentru a afla ceă ă ţ ţmodul de re ea se potrive te cu placa pe care o ave i. Pentru a viziona lista cuţ ş ţmodulele pentru pl ci de re ea suportate de Linux (asta desigur, dup ce a i instalată ţ ă ţsursele de kernel), ve i citi fi ierele din directorul ţ ş /usr/src/Linux-x.x/Documentation/net (x.x fiind versiunea surselor de kernel folosite).

ATEN IE!ŢDac folosi i o distribu ie de Linux cunoscut , suportul pentru re ea esteă ţ ţ ă ţ

deja instalat în kernel, a a c nu va mai trebui s reconfigura i kernel-ul. Dac nuş ă ă ţ ăave i norocul (sau spa iul necesar) pentru a utiliza o distribu ie de Linux solid sauţ ţ ţ ădac pur i simplu lucra i cu un kernel compilat de voi, nu uita i s bifa i laă ş ţ ţ ă ţconfigurare suportul pentru re ea.ţ

Nu v face i griji gândindu-v c placa de re ea pe care o de ine i nu este suportat deă ţ ă ă ţ ţ ţ ăLinux, fiindc , spre deosebire de pl cile de sunet sau modelele de imprimantă ă ăsuportate, cele mai multe dintre acestea au deja propriul modul de kernel sau suntcompatibile cu un alt modul de plac de re ea.ă ţ

Având modulul de kernel corect pentru placa de re ea, îl pute i proba cu comandaţ ţmodprobe:

modprobe nume_modul

Exemplu:

modprobe ne2k-pci

Modulele de kernel instalate vor fi g site în directorul /ă lib/modules/x.x/kernel/drivers/net.

Iat o comand "ls" dat în acest director:ă ă ă

3c501.o.gz de4x5.o.gz hp100.o.gzsk98lin/3c503.o.gz de600.o.gz irda/skfp/3c505.o.gz de620.o.gz lance.o.gzslhc.o.gz3c507.o.gz defxx.o.gz lp486e.o.gzslip.o.gz3c509.o.gz depca.o.gz mii.o.gzsmc-ultra.o.gz3c515.o.gz dgrs.o.gz natsemi.o.gzsmc9194.o.gz3c59x.o.gz dl2k.o.gz ne.o.gzstarfire.o.gz8139cp.o.gz dmfe.o.gz ne2k-pci.o.gzstrip.o.gz8139too.o.gz dummy.o.gz ni5010.o.gzsundance.o.gz82596.o.gz e100/ ni52.o.gzsungem.o.gz8390.o.gz e1000/ ni65.o.gzsunhme.o.gzac3200.o.gz e2100.o.gz ns83820.o.gztg3.o.gzacenic.o.gz eepro.o.gz pcmcia/tlan.o.gzaironet4500_card.o.gz eepro100.o.gz pcnet32.o.gztokenring/aironet4500_core.o.gz eexpress.o.gz plip.o.gztulip/aironet4500_proc.o.gz epic100.o.gz ppp_async.o.gztun.o.gzamd8111e.o.gz eql.o.gz ppp_deflate.o.gztyphoon.o.gzarcnet/ eth16i.o.gz ppp_generic.o.gzvia-rhine.o.gz

arlan-proc.o.gz ethertap.o.gz ppp_synctty.o.gzwan/arlan.o.gz ewrk3.o.gz pppoe.o.gzwavelan.o.gzat1700.o.gz fc/ pppox.o.gzwd.o.gzatp.o.gz fealnx.o.gz r8169.o.gzwinbond-840.o.gzb44.o.gz hamachi.o.gz rcpci.o.gzwireless/bonding/ hamradio/ sb1000.o.gzyellowfin.o.gzbsd_comp.o.gz hp-plus.o.gz shaper.o.gzcs89x0.o.gz hp.o.gz sis900.o.gz

Dac la probarea modulului nu primi i nici un mesaj de eroare, pute i tasta comandaă ţ ţ"lsmod" pentru a verifica dac modulul func ioneaz . Eu, de exemplu, am o plac deă ţ ă ăre ea ţ Realtek i folosesc modulul ş ne2k-pci.

Iat cum arat comanda "lsmod" la mine pe computer:ă ă

Module Size Used by Tainted: PNVdriver 1065504 0 (autoclean)parport_pc 14724 1 (autoclean)lp 6752 0 (autoclean)parport 23264 1 (autoclean) [parport_pclp]uhci 24496 0 (unused)usbcore 58400 1 [uhci]��������� ��� � ���������� � ����������� ��������� ��� �crc32 2880 0 [8390]ide-scsi 9424 0cs4232 3748 1ad1848 22444 0 [cs4232]isa-pnp 30724 0 [cs4232 ad1848]uart401 6500 0 [cs4232]sound 55636 1 [cs4232 ad1848 uart401]soundcore 3332 4 [sound]agpgart 39576 2

Partea important este scris cu caractere îngro ate, pentru a putea fi sesizat maiă ă ş ău or.ş

Presupunând c modulul pentru placa de re ea func ioneaz , partea a doua va constaă ţ ţ ăîn configurarea acesteia, respectiv indicarea adresei IP, NETMASK-ul .a.m.d.ş

COMANDA ifconfig

Comanda ifconfig configureaz diver i parametri ai pl cii de re ea, cum ar fi adresaă ş ă ţIP, NETMASK, GATEWAY, DNS etc. Forma general a comenzii ă ifconfig este:

ifconfig device parametri

Exemplu:

ifconfig eth0 192.168.0.120 netmask 255.255.255.0

În acest exemplu este configurat o plac de re ea cu numele de device ă ă ţ eth0, care areadresa IP=192.168.0.120. NETMASK este totdeauna 255.255.255.0. Dupăintroducerea modulului de kernel, comanda ifconfig este necesar pentru a setaănum rul IP al pl cii de re ea.ă ă ţ

FI IERUL Ş /etc/hosts

Exist un fi ier care se g se te în ă ş ă ş /etc/hosts i care con ine toate set rile suplimentare,ş ţ ănecesare pl cii de re ea. Fi ierul ă ţ ş /etc/hosts arat astfel:ă

127.0.0.1 localhostIP1 Gazda.domeniu NicknameIP2 Gazda.domeniu Nickname2

Unde IP1 i IP2 sunt dou adrese de IP, ş ă Gazda.domeniu este un nume de utilizator, iardomeniu este domeniul acestuia (domain name). Nickname este un nume generic datacelui utilizator pentru a-l recunoa te în re ea. Lista poate con ine mai mul i utilizatoriş ţ ţ ţla care gazda va face conect ri în re ea mai târziu. ă ţ Localhost este, de asemenea, unnume generic i are ca num r IP=127.0.0.1. Este foarte util i este prezent pe oriceş ă şcomputer, iar adresa IP=127.0.0.1 este aceea i pe toate sistemele.ş

Iat un exemplu de fi ier ă ş /etc/hosts:

127.0.0.1 localhost192.168.0.120 Eu.home Eu192.168.0.110 Ionescu.home Porecla1192.168.0.100 Popescu.home Porecla2

În acest exemplu, computerul gazd (computerul meu) va avea adresaăIP=192.168.0.120 si se va numi în re ea "Eu", iar ceilal i utilizatori, vecinii de re ea,ţ ţ ţvor avea IP=192.168.0.110 (cu numele de gazd ă Ionescu), cunoscut în re ea cuţporecla "Porecla1", respectiv IP=192.168.0.100 (cu numele de gazd ă Popescu),cunoscut în re ea cu porecla "Porecla2". To i ace ti utilizatori au ca nume de domeniuţ ţ ş"home" i folosesc aceea i clas de IP=192.168.0.ş ş ă

Dac sunt al i utilizatori în re ea care au alt nume de domeniu, îi pute i aduce în list :ă ţ ţ ţ ă

192.168.0.90 Mircea.grafica Porecla3192.168.0.85 Elena.date Porecla4

COMANDA hostname

tiind care v este adresa IP i numele de gazd (sau porecla), v ve i declara ca fiindŞ ă ş ă ă ţ

gazd cu ajutorul comenzii "hostname". Considerând valabil exemplul de mai sus,ăve i da comanda:ţ

hostname Eu

Dup aceast comand , computerul se va numi "Eu" i va avea adresa de IPă ă ă ş192.168.0.120.Testa i acum dac re eaua func ioneaz , cu ajutorul comenzii "ping":ţ ă ţ ţ ă

ping eu

Dac totul func ioneaz , va trebui s primi i un mesaj în genul urm tor:ă ţ ă ă ţ ă

Ping Eu.home (192.168.0.120) 56(84) bytes of data.64 bytes from Eu.home (192.168.0.120): icmp_seq=1 ttl=64 time=0.136 ms64 bytes from Eu.home (192.168.0.120): icmp_seq=2 ttl=64 time=0.117 ms64 bytes from Eu.home (192.168.0.120): icmp_seq=3 ttl=64 time=0.126 ms

Pute i opri comanda "ping" cu ajutorul combina iei de taste CTRL+C.ţ ţ

Dac primi i mesajul "Unknown host" sau "Network is unreachable", va trebui să ţ ărelua i pa ii de mai sus.ţ ş

În cazul în care totul a decurs normal, ar trebui s primi i r spuns de la toate celelalteă ţ ăcomputere, folosind sintaxa "ping porecla1", "ping porecla2" etc.

RECAPITULARE

Probabil c deja a i ame it, i asta pe bun dreptate. Tocmai de aceea, vom face oă ţ ţ ş ămic recapitulare, pentru ca totul s fie cât mai clar. Vom presupune c ave i o placă ă ă ţ ăde re ea care folose te modulul de kernel "8139too.o.gz". Pentru a activa corect oţ şastfel de plac de re ea, va trebui mai întâi s edita i fi ierul ă ţ ă ţ ş /etc/hosts. Dac acestaăexist , este foarte bine. Dac nu exist , îl pute i crea. Vom presupune c ave i adresaă ă ă ţ ă ţIP 192.168.0.120, c dori i s v numi i computerul "Mircea" i s ave i înc doiă ţ ă ă ţ ş ă ţ ăcolegi de re ea, unul cu numele "Ionescu", având num rul IP=192.168.0.110 i unulţ ă şcu numele "Popescu", având num rul IP=192.168.0.100. Numele de domeniu va fiăoffice.

Pa ii vor fi urm torii:ş ă

Edita i fi ierul ţ ş /etc/hosts i scrie i în el urm toarele:ş ţ ă

127.0.0.1 localhost192.168.0.120 Mircea.office Mircea192.168.0.110 Ionescu.office Ionescu192.168.0.100 Popescu.office Popescu

Crea i apoi în ţ /usr/bin un fi ier cu denumirea "porneste_retea", sau orice alt numeşdori i s -i da i. Scrie i în el urm toarele:ţ ă ţ ţ ă

#!/bin/shecho "Probez modulul de kernel"modprobe 8139tooecho "Configurez adresa IP a gazdei"ifconfig eth0 192.168.0.120 netmask 255.255.255.0echo "Activez gazda"hostname Mirceainetd

Salva i apoi fi ierul în directorul ţ ş /usr/bin i da i urm toarea comand :ş ţ ă ă

chmod a+rwx /usr/bin/porneste_retea

De fiecare dat când dori i s activa i re eaua, ve i porni programul ă ţ ă ţ ţ ţ porne te_reteaş .Dac dori i ca serviciile de re ea s porneasc automat la momentul boot- rii, pute iă ţ ţ ă ă ă ţface în felul urm tor: dac folosi i RedHat, Mandrake sau SuSE, edita i fi ierul ă ă ţ ţ ş /etc/rc.d/rc.sysinit i ad uga i urm toarea linie la finalul fi ierului:ş ă ţ ă ş

/usr/bin/porneste_retea

Dac folosi i Slackware sau Debian Linux, edita i fi ierul /etc/rc.d/rc.M i ad uga iă ţ ţ ş ş ă ţaceea i linie:ş

/usr/bin/porneste_retea

CE FAC DAC AM MAI MULTE PL CI DE RE EA PE ACELA IĂ Ă Ţ ŞCOMPUTER ?

Dac ave i mai multe pl ci de re ea pe acela i computer, situa ia nu se schimb cuă ţ ă ţ ş ţ ănimic. Apare o alt comand "ifconfig" în plus:ă ă

ifconfig eth1 192.168.0.N netmask 255.255.255.0

i un alt modul de kernel (în cazul în care este alt model de plac de re ea) sau acela iş ă ţ şmodul de kernel ca i pentru prima plac (în cazul în care modelele sunt identice).ş ă

Exemplu de script bash în cazul în care exist dou pl ci de re ea:ă ă ă ţ

#script de initializat reteaua /usr/bin/porneste_retea2#!/bin/shecho "Probez modulul de kernel1"modprobe 8139tooecho "Probez modulul de kernel2"

modprobe ne2k-pciecho "Configurez prima adresa IP a gazdei"ifconfig eth0 192.168.0.120 netmask 255.255.255.0echo "Configurez a doua adresa IP a gazdei"ifconfig eth1 192.168.0.120 netmask 255.255.255.0echo "Activez gazda"hostname Mirceainetd

Fi ierul ş /etc/hosts va r mâne acela i ca i în exemplul precedent.ă ş ş

ACTIVAREA RE ELEI PE SISTEME LINUX CUNOSCUTEŢ

Cele mai multe distribu ii de Linux cunoscute au programe vizuale pentru configuratţplaca de re ea. Aceste programe configureaz automat (în cazul în care reu esc) placaţ ă şde re ea, îns cel mai bine este s ti i exact cum se ob ine acest lucru. RedHat,ţ ă ă ş ţ ţMandrake i SuSE Linux folosesc dou scripturi pentru pornirea demonilor de re ea:ş ă ţ

/etc/rc.d/init.d/network start (pentru activare)/etc/rc.d/init.d/network stop (pentru dezactivare)

Slackware Linux i Debian GNU Linux folosesc scriptul:ş

/etc/rc.d/rc.inet1

Toate aceste distribu ii au programe vizuale care detecteaz automat placa de re ea.ţ ă ţRedHat, Mandrake i SuSE folosesc programul ş Setup bazat pe pachetul ncurses.Tasta i ţ setup în consola text, apoi alege i meniul ţ Network Configuration. Slackwaredispune de comanda netconfig care face acela i lucru (sau ş Pkgtool/Setup/netconfig).În toate aceste distribu ii (inclusiv în Debian GNU Linux), configurarea se faceţautomat în momentul instal rii.ă

Oricare ar fi distribu ia de Linux cu care lucra i, comenzile din prima parte a acesteiţ ţlec ii sunt valabile. Face i script-ul de ţ ţ bash de mai sus i porni i-l fie manual, fie cuş ţajutorul unui script care porne te automat odat cu sistemul. Dup pornirea script-ş ă ăului, ar trebui s primi i mesaj de r spuns la "ping" de la to i vecinii conecta i în re ea,ă ţ ă ţ ţ ţprezen i în fi ierul ţ ş /etc/hosts. Ave i grij s utiliza i aceea i clas IP pentru to iţ ă ă ţ ş ă ţutilizatorii conecta i la re ea.ţ ţ

IMPORTANT!

- Toate comenzile de mai sus trebuie tastate de c tre ă root.- Nu uita i s porni i demonul ţ ă ţ inetd (este pornit de ultima comand din script) fiindcă ăf r acesta re eaua nu va func iona corect. Pentru a nu gre i, tasta i script-urile de maiă ă ţ ţ ş ţsus exact în forma în care se g sesc în curs.ă- Datorit modului diferit în care sunt alc tuite distribu iile de Linux, unele comenzi,ă ă ţcum ar fi modprobe, ifconfig sau inetd pot s nu se g seasc în cale, iar la pornireaă ă ă

script-ului respectiv s primi i mesaje de eroare. Dac , din nefericire, acest lucru seă ţ ăîntâmpl , va trebui s indica i cu exactitate calea c tre comenzi. Iat un mic exemplu:ă ă ţ ă ă

#!/bin/shecho "Probez modulul de kernel"/sbin/modprobe 8139tooecho "Configurez adresa IP a gazdei"/sbin/ifconfig eth0 192.168.0.120 netmask 255.255.255.0echo "Activez gazda"/bin/hostname Mircea/usr/sbin/inetd

Comenzile din aceast lec ie doar conecteaz dou computere în re ea; cu ceea ce a iă ţ ă ă ţ ţcitit aici nu pute i transfera propriu zis date. În lec ia urm toare vom vorbi despreţ ţ ăprotocoalele de re ea, despre cum putem conecta mai multe computere cu sisteme deţoperare diferite, cum se face transferul de date în re ea, cum putem uni printr-un podţ(bridge) clase de IP diferite .a.m.d.ş