Arhiepiscopul Vasili Krivogein

Amintiri din doua lumicDe la ftaolufre la cBiserica inrobitii

Tip dritd cu b ine cua dnt ar ea

inaltpreasfinlitului P drinte Andrei,Arhiepiscopul Vadului,

.F eleacului gi Cluj ului

F1

Mitropolitul Clujului, Maramuregului Ei Sdlajului

Prefafd de Mitropolit Ilarion (Alfeyev) de VolokolamskPregedintele Departamentului de Relalii externe

al P atriarhiei Mos coaei

Prezentare si note de Pr. Serge ModelTraducere din limba francezh, de Ciprian Vidican

Editura Renagterea

2016

Cuprins

PtefafiPrezentare

CuvAnt-inainte al autorului

Partea intki

^iN ntvotuyrc,

$t iN RAzBotuL ctvL

Capitolul 7: Zilele lui februari e 1917 la Petrograd

Capitolul 2: Anul 19L9

in rfrndurile Albilor!tn cdutarea unei soluliiDirecfia sud!in rona de frontArestareaPrizonier al RogiilorDin nou spre sudZira cea mai lungi: 19 septembtie L919

in sfArgit ai mei!

in rdndurile Armatei aoluntarilorUltimele zile ale ofensiveitntorsituraFurfunaLgov

5

17

19

23

47

47

47

54

71.

84

99

1.43

148

L64

169

1.69

180

212

224

Partea a doua

AMINTIRI DINBISERICI

Capitolul3: Mitropolitul Nicolae (Iarucevici) zgg

Capitolul4: Mikopolitul Nicodim (Rotov) 319

Capitolul5: Sinodul local al Bisericii Ortodoxe Ruse9i alegerea patriarhului Pimen (Izvekov) ryl

Cdldtoria mea la Moscooa din toamna lui L970 407

intklniri, discu[ii gi scrisori care au precedat sinodul 427

25 mai L971,1a Moscooa 443

26 mai 453

27 mai 466

2B mai 471

30 mai 484

31mai 497

l iunie 542

2 iunie 547

3 iunie 562

4 iunie, dimineala 571

4 iunie, seara 573

7 iunie 577

Post-scriptum Eg3

Capitolul l

Zilele lui febru alie T9l7la Petro gradl

Joi23 februarie2 7977, m-amintors de la universitatecdtre ora patru dupd-amiaz6.. Apartamentul nostru erasituat pe strada Serguievskaya nr. 36, aproape de colfulmagistralei Volkressensky. ln ciuda vArstei mele tinere,eram student in anul intAi la Facultatea de istorie gi fi-lologie a universit5lii din Petrograd3. Dupd amintirilemele, md intorsesem in aceazipe jos, aga cum imi pl5-cea sd fac din cAnd in cAnd, cu atAt mai mult cu cAttramvaiele erau in general aglomerate pAnd la limita1 Text publicat pe seama auto rulutin1976, apoi editat ir: AnnruprscopVasrrr Knrvo sntn, Vosp ominaniy a. P is' ma lMemorii. Corespondenfd],Nijni-Novgorod, ed. FrXliei SfAnttrlAlexandr Nevski, 1998, p. 10-28si in: Annrrrrscor Vnsrr.r rKnrvosrrN), Spasenniy Bogom [Izbdvit deDumnezeu], Sankt-Petersburg, Ed. Satis,2007 (text de referinfi),pp.72-30. aceste amintiri au fost reluate, aproape fdri schimbare,de A. Sorpr.rrliN tn La Roue rouge, Troisiime noeud, Mars dix-sept,Paris, Fayard, 7986, t. I, cap. 47 qi 85.2 23 februarie 7977 ii corespunde lui 8 martie dupi calendarulGregorian. A se vedea "Premidre partie. Avant-propos de lhuteur>,p.20, n. 7. de fapt, revolulia din februarie (martie) 7917 ainceputcu nigte mani{estatii de Zua intemalionali a femeii, care au degeneratca urnare a zvonului - nefondat - al unei penurii in aprovizionareacu pAine a capitalei.3 A se vedea cuvAntul-inainte al autorului, p.20, n.2.

23

tn reoolu{ie qi in rdzboiul cittil

impracticabilului. Era o ziinsorit[, nu erau decat minus

cAte.ra gradel gi n-am bdgat de seamd nimic deosebitin

orag. De la universitate pAnd acasd era cam o ord de

mers, eram obosit qi md lungii in pat in camera Pe care

oimpirleam cu fratele meu mai mare lgot2,locotenent

in artileria cllare aGdrziiimperiale. El servea pe atunci

in bateria de rezervi de la Pavlovsk, dar, in acele zile,

se gisea in permisie la Petrograd. in momentul despre

care vorbesc, era iegit. Eram lungit de vreo jumdtate de

or5, o or5 poate (n-ag putea spune cu certitudine), cAnd

mdtuga mea Olga Vassilievna Krivoqein3 dd buzna inodaie cu toati energia care o caracteriza 9i strigd: ,,Dormi?

Cum poli lAncezi in pat? Nu Etii deci ce se petrece? Inorag e revoltd, revolufie, iar domnul std in pat!"

Mdtuga avea obiceiul sd ironizeze gi sd zeflemiseascd.

$i tocmai asta era pe cale sd faci Pe seama mea: te so-

cotegti un mare ,,revolufionar" (e adevlrat ci aveam

astfel de simldminte pe atunci), dar in ziua in care are

loc revolufia, lenevegti, te odihneqti. In ce o privea pe

mdtuqa mea, convingerile ei nu erau, desigur, de stAnga

insd ea nu me lua in serios gi nu dldea de altfel prea

1 Aceastl imprejurare climatici - dupd o vreme geroasi care finuselumea in casi - avea sI joace un rol nu tocmai neirrsemnat 9i inevenimentele ulterioare'2 Igor Alexandrovici Krivoqein (1899-1987). Frate cu autorul. Inginer,

ofi1er in artileria cilare a Gdrzii imperiale, combatant in primulrizboi mondial Ei in rdzboiul civil rusesc. Emigrat la Paisin1920,rezistent, intemnifat in lagirele naziste, reintors in URSS in1947,

intemnifat tn lagdrele soviehce (1949-1954). Revenit la Parisin1974.

a se vedea N. jallol Pibgds par Staline, Paris, Belfond,2003.3 Olga Vassilierma Morozova, niscuti Krivogein (1866-1953). Sora

lui Alexandru Vasilievici Krivogein [tatXl autorului]. Emigreazi la

Paris in 1920.

24

Zilele lui februaie L917 la Petrograd

multe irrsemndtate dezordinilor care erau pe cale sI se

producd in orag.

- Cum? Ce revolufie? intrebai, sdrind jos din pat. Amfost in orag adineauri 9i n-am vdzut nimic.

- Pdi tu nu bagi de seamd niciodatd nimig zicemd-tugd-mea pe acelagi ton batjocoritor, in orag e revoltd.Cazaciil sunt pe cale si se desfigoare pe magistralaLiteiny. Tocmai i-am vdzut cu ochii mei.

Mdimbrdcaiin grabd gi miir:rdreptai spre uqd. ,,Spune,unde mergi? Stai locului! Nu mergi nicdieri!", strigim5tuga vdzAndu-md gi incerci si mi opreasc5, dar numf, supusei qi iegii din casd cu pasi repezi.

O luai pe strada Serguievskaya spre dreaptain direc-tia magistralei Liteiny, cu care se incruciga la vreo zece

minute de mers pe jos (de acasi). Strada Serguievskayanu era nu gtiu cAt de circulatd, dar acum pirea gi maipustie decAt de obicei. Am datin Liteiny. Contrar spuse-1or m5fugii mele, nu vdzui nici urmd de cazac. Dar ma-gistraia Liteiny, atAt de animati tot timpuf pdrea completpirisitd. Am fost mai cu seamd frapat de absenla tram-','aielor.

$i niciun politai, nici atAt: in principiu era mereu:nul la colful dintre magistral5 si strada Serguievskaya-n-sa acum nu era nimeni. Toate acestea stArneau un-ntiment tulbure gi nelinigtitor, mf,car ci nu exista:.-ciun alt semn evident de revoltd sau de revolufie;=:am dezamdgit. ,,Am venit pentru nimic", imi zisei.l,1aj rdmdsei acolo cAteva minute, gi md pregiteam si:r: intorc acasd, dar md hotdrAi pAni la urmd sd mai-:. un pic pe strada Serguievskaya ca si vdd ce se:'=:recea in cartier. La col1ul acestei strdzi cu magistra-

I t . sf argihrl secolului al XIX-lea, cazaci, cavaleri ugori ai armatei*-< ;articipau gi la menfinerea ordinii in orase.

tn reo olu[ie gi in rdzb oiul cittil

la, in direc{ia grddinii de vard, se indlla in epoci uzinaLiteiny, o mare fabricd de armament. Merseiin lungulzidului ei pe strada Serguievskaya, in care dideaumarile porli de lemn ale uzinei. $i driar in acel moment,

canaturile se deschiserd qi deversard o mul{ime de

muncitori, printre care mullibdrbogi de vArsti mijlocie

sau chiar mai bdtr6ni. inaintau ft:r linigte, fird si schim-

be nici mdcar un cuvAnt. Aveau un aer serios, hotirAtgi aproape sumbru, mi s-a p5rut.Ieqeau dinuzindintr-unval constant, apoi se imprdgtiau pe strdzile invecinate,

fdri si ziboveascd. ,,Ce era asta? SfArgitul zilei de mun-cd? Schimbul? Sau inceputuI une i gr ev e?1 ", mI intrebai.Fdcui cale intoarsd citre Liteiny. Tot pustie, tot niciunpolifai. Deodatd observai, de-a lungul magistralei Liteiny,un detagament de cazaci cIlare, vreo cincisPrezece oa-

meni care inaintau dinspre magistrala Nevski. Mergeaula pas, iar cAnd au ajuns in strada Serguievskaya s-au

intors, apoi s-au oprit. Se llsa seara. Cazacii desclleca-ra igi puserd pugtile jos gi aveau de gAnd sd aprindd unfoc de tabdrd chiar in mijlocul strdzii. Dupi toate apa-

renfele, se pregdteau de picnic. Md intorsei acasi.in ziua urmdtoare, vineri 24 februarie2, plecai de

acasd pe la noud dimineafa spunAnd cI merg la univer-sitate, ca de obicei. Este adevlrat cd acolo aveam degAnd si mer& dar inainte de toate voiam sd vdd ce se

' in ZO februarie (5 martie), uzina de armament Putilov (cea maimare intreprindere din Pekograd), aflat5 intr-o pand de aprovizionare,

a inchis porfile, ceea ce a pus zeci de mii de muncitori in gomaj

tehnic gi i-a aruncat in stradd. Alli muncitori in grev5 s-au alituratmanifestaliilor.2 9 martie, dupi calendarul gregorian. in acea zi, o sutd cincizeci

de mii de muncitori greviEti se adund in centru oraqului.

Zilele lui februaie 19L7\a Petrograd

intAmpld in orag, si poate chiar sd iau parte intr-un felsau intr-altul la evenimente. Credeam cd la universita-te voi afla noutdfi, cd va fi cu siguran!5 un miting alstudenfilor, la care va fi interesant si asist. La fel camul1i altii, fereindoiald, nu-mi dideam seama de seri-ozitatea evenimentelor care se pregdteau in Rusia. S-adovedit a fi cu neputinld si ajung la universitate. Ajunsla Liteiny, bdgai de seamd cd nu erau nici mai multipolilai, nici mai multe tramvaie mergAnd decAtin ajun.Era multd lume pe magistrald, oamenii mergeau indireclia magistralei Nevski. Mergeau in grupuri mari,ticu{i, pe trotuare, dar revdrsAndu-se din ce in ce maimult pe gosea. De-a curmezisul acesteia, zdriiincurAnddetasamente de cazaci cdlare, de mai multe zeci deoameni fiecare, precum si detasamente, mai pufin nu-meroase, de polifie cilare in uniforme gri. La vedereacazacilor, mullimea tres6ri gi govdi, dar constatAnd cdaceia stdteau pe loc in mijlocul strdzii gi nu se luau denimeni, cipiti i:rdrdzneal5 gi igi relud mersul.

Se formase un soi de procesiune continui, erau miide persoane, muncitori in cea mai mare pafie, dar simulli studen{i. Cazacii, in mod vddit, primiseri ordinsi imprdgtie multimea. Porniri in galop pe larga ma-gistrald Liteny, lovind in aer cu bicele. Mulfimea a datdin nou inapoi, dar vdzdnd cd cazacii nu ii atingeau,multumindu-se si treacd in galop pe gosea, oameniiprinseri iardgi curaj. Se auziri strigdte vesele: ,,Cazaciicu noi!" gi chiar,,Trdiascd cazaciit" . Poligailor li se striga,dimpotrivi,,,Faraoniil! Faraonii! Jos faraonii! "

' Porecld dispretuitoare a polifailor; norodul ortodox era obignuitsi audi, la biserici, cum e blestemat ,,faraonul prigonitor" [al luii-.rael].

27

in reaolulie gi tn rdzboiul cioil

Aceste striglte deveniri oarecum sloganurile revo-luliei. Se pirea totugi cd drumul citre magistrala Nevskiera tdiat de baraje de cazaci sau de polifai la nivelulstrizii Basseinaya, iar mullimea (sau cel pulin grupulin care mi gdseam eu) se ftrtoarse la dreapta gi igi reludinaintarea cdtre magistrald, in direc[ia catedralei MaicaDomnului din Kazan. Dintr-o dati, cu strigdte gi cuurlete, cazacii dddurd atacul. Mullimea incepu sd fugdgi se ingrdmddi cdtre perelii caselor, dar se infelese re-

pede cd cazacii nu biciuiau lumea, mulfumindu-se sIpocneasci bicele in aer. Din nou, panica lisd locul unuisentiment de victorie. ,,Triiascd cazacri!" striga mulfimea.

Apoi avu loc o altd sceni. De data aceasta, un deta-gament de polilai cdlare dddu buznaintr-o mullime demai multe sute de persoane. Polifaii erau foarte pufini,cinci, zece persoane cel mult, dar mullimea cu toateacestea o lud la fugd gi, lipiti de ziduri, se chirci in aga

fel incAt sI nu stea decAt cu spatele la polilaii care iiloveau cu cravagele pe cei pe careii ajungeau. imi amin-tesc de un student mdrunfel, culcat nu departe de mine.Un polilai il biciuia pe spate cu poft5, fala studentuluildsa clar sI se vadl panica si frica, dar in niciun caz

durerea. Si intr-adev5r, mi-a confirmat dupl aceea cd

polilaiul nu il lovise cu toatX puterea.Represiunea poliliei a fost totugi de scurtd durat5.

Ivili nu se gtie de unde, cazacii pe care ii vdzuserdminainte se apucarl sd-i biciuiasci pe polifai! Iar acegtia

dispdrurd indatd. Noi strigdte de victorie, tinerii cazaci

surAdeau, mulfumifi de ei ingigi. Mullimea reugi p6ndla urmd sd ajungd la magistrala Nevski, unde se aldturiunei alte mul,timi, ce invadase toatd magistrala. incepurlmitingurile, discursurile oratorilor, dar rizvritifii nu

28

Zlele lui februarie L9L7 la Petrograd

puture, in acea zi, sd ajungd pAn[ in piata catedraleiMaicii Domnului din Kazan. Trebuie sd mdrturisesctotugi cI evenimentele din acea ziincircatl se amestecdputin in memoria mea cu cele care au avut loc a douazi pe aceeasi magistrald Nevski. A incerca sX ajungi launiversitate strdbltAnd inv5lmigeala din magistralaNevski pdrea o nesdbuinta qi in orice caz mi-au trebu-it cAteva ore ca sd ajung in magistrald, unde am rdmasdestul de multl vreme. Obosit, fldmAnd (nu mAncasemnimic toatd zhn),mdir:rtorsei acasd la sfArgitul dupi-amie-zii. Magistrala Liteiny pe care am apucat-o ca sd mdintorc era acum aproape pustie. Aparent, toatd lumeaera masatd pe magistrala Nevski, dar putem binui gi cd

unii plecaserd la casele lor. Eram tulburat, coplegit, darmai mult decAt orice mi simfeam epuizat.

in ziua urmdtoare, sAmbdtd 25 februariel, plecai dinnou de acasd incd din zori ir:r direclia magistralei Nevski,ca si continui, dacd s-ar fi pufut, de acolo pAnd la uni-versitate. Nu imi amintesc amdnuntele, dar in generalsituafia era asemdndtoare celei din ajun. Nimeni pestrada Serguievskaya, dar o mullime de lume pe Liteny,indreptAndu-se cdtre magistrala Nevski. Nici tramvaienici polifie, multe magazine gi dugheneinchise, niciunziar de vdnzare (incetaserd sd apard inci de la primeleincidente). Mai mult, spre deosebire de ziua din ajurynu era nici urmi de cazaci, nici de polifie cdlare. Fuseserdpesemne redesfdgurali in jurul magistralei Nevski, iarmultimea inainta agadar fdri obstacole. Chiar pe ma-gistral5, aproape de catedrala Maicii Domnului dinKazart, era adunati o multime nenumlratd de oameni.

10 martie dupl calendarul gregorian.

29